PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILI TATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [625942]
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BAC ĂU
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILI TATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
AANNAALLIIZZĂĂ
EECCOONNOOMMIICCOO–FFIINNAANNCCIIAARRĂĂ IIII
CURS UNIVERSITAR
TITULAR DISCIPLINĂ
Lect. univ. dr. Daniela -Cristina SOLO MON
An univ. 2016 -2017
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………….. ……….. 7
PARTEA I ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII …………………………… …… 11
Modulul 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii. Analiza
cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii ………… ………………….. … 11
1.1 Cheltuielile întreprinderii – abordare sistemică, conceptuală și practică
în formarea gândirii economice a specialiștilor …………… …………..………… ……… 11
1.2 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii ……… ……….. ……… 13
Modulul 2. Analiza diagnostic a cheltuie lilor la 1000 lei cifră de afaceri …………… …. 23
2.1. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri …. 26
2.1.1 Analiza eficienței cheltuielilor variabile ……………………… ………… ….. 27
2.1.2 Estimarea evoluției probabile a cheltu ielilor variabile … ……….. ……. 28
2.1.3 Analiza reflectării nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră
de afaceri în principalii indicatori economico -financiari … ……………….. …. 29
2.2 Analiza eficienței cheltuielilor fixe ………………………………………… ………… 30
2.2.1 Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri … 30
2.2.2 Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe … ………. ………….. 32
Modulul 3 Analiza diagnostic a cheltuielilor materiale …………………… ……… ……… 35
3.1 Analiza fac torială a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de
afaceri …………………………………………………………………………………… …..………. 35
3.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea …………………………………… ……. ……… 37
Modulul 4 Analiza diagnostic a cheltuielilor cu personalul …………… ……. …..…….. 41
4.1 Analiza situației generale a cheltuielilor cu salariile ………… …….. …………. 41
4.2 Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile ……………………… …….. ……….. 43
4.3 Analiza corelației dintre dinamica productivității muncii și dinamica
salariului medi u ………… ……………………………………………… …………………… …… 44
4.4 Analiza eficienței cheltuielilor salariale …………………… ……… ………………… 45
Modulul 5 Analiza costului pe produs ………………………………… ……. ………………….. 49
5.1. Analiza cheltuielilor cu materiile prime și materialele pe produs… ……… 49
5.2 Analiza cheltuielilor cu salariile directe pe produs ………………… ……. …… 50
5.3 Analiza cheltuielilor indirecte pe produs ……………………………… …….. ……. 50
5.4 Analiza costului marginal …………………………………………………… …….. …….. 51
5.5 Analiza reflectării costulu i pe produs în principalii indicatori
economico -financiari ………………………………………………………… ……. …………… 53
PARTEA A II -A ANALIZA PERFORMANȚELOR ÎNTREPRINDERII PE BAZA
RENTABILITĂȚII ………………………………………………………………………………………………
55
Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii ……… ………. . 57
6.1 Rentabilitatea – indicator de performanță ………………………………… ……. … 57
6.2 Contul de profit și pierdere –sursă de informații pentru analiza
performanțelor întreprinderii …………………………………………… ……. …….. 58
6.3 Analiza structurală a rezultatelor ……………………………………… …….. ……… 60
6.3.1 Analiza structurală a rezultatelor pe baza contului de profit și
pierdere ………………………………………………………………………… …………. …. 60
6.3.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune …………… ……. ………… 61
Modulul 7 Analiza factorială a rezultatului ……………………………………… …….. ……… 67
7.1 Analiza factorială a profitului operaț ional ……………………… ……. …………. 67
7.2 Analiza factorială a rezultatului aferent cifrei de afaceri ……… …….. …….. 67
Modulul 8 Analiza diagnost ic pe baza ratei rentabilității ……………………… …….. …. 72
8.1 Analiza ratei rentabilității comerciale …………………………………… ……. …… 73
8.2 Analiza ratei rentabilității resurselor consumate … ……………… ……… …….. 73
8.3 Analiza ratei rentabilității economice ……………………………… ………. ……… 74
8.4 Analiza ratei rentabilității financiare …………………………………… ……. ……. 75
Modulul 9 Analiza cost -volum -profit …………………………………………………… ……. ….. 78
9.1 Analiza pragului de rentabilitate pe produs ………………………… …….. …….. 78
9.2 Analiza pragului de rent abilitate la nivelul întreprinderii ……… …….… …… 79
9.3 Analiza riscului de exploatare și financiar al întreprinderii …… …….. …… 80
PARTEA A III -A ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII 87
Modulul 10. Fundamente teoretice privind poziția finan ciară a întreprinderii …..… 89
10.1 Bilanțul –sursă de informații pentru analiza poziției financiare a
întreprinderii ………………………………………………………………… …………… 89
10.2 Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii …………………… ……… ….. 91
Modulul 11. Analiza situa ției nete. Analiza lichidității și solvabilității ……..……. …. 96
11.1 Analiza situației nete ………… ……………………………………………..…… ……. … 96
11.2 Analiza lichidității și solvabilității ………………………………………… ……. …. 96
Modulul 12. Analiza echilibrului financiar. Analiza vit ezei de rotație a activelor
circulante ………………………………………………………… …………………… …… 101
12.1 Analiza corelației dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment
și trezoreria netă ………………………………………………… …………………… …… 101
12.2 Analiza vitezei de rotație a activelor c irculante …………… ……….. …………… 104
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………….. ……….. 109
FIȘA DISCIPLINEI ………………………………………… ……………………………………………………………………….. 113
ANALIZĂ ECONOMICO -FINANCIARĂ I I Daniela -Cristina SOLOMON
7
INTRODUCERE
Problematica analizei economico -financiare se înscrie în sfera preocupărilor actuale ale
managerilor și specialiștilor din cadrul științelor de gestiun e.
Lucrarea este structurată logic în trei păr ți distincte, respectiv 12 module, care vizează însușirea
conceptelor și metodologiei de analiză a cheltuielilor întreprinderii, a performanței financiare, a poziției
financiare pe baza bilanțului, precum și a echilibrului financiar; înțelegerea de către studenți a
importanței analizei economico -financiare pentru utilizarea eficientă a resurselor și mobilizarea
rezervelor întreprinderii, prepararea informațiilor necesare actului decizional, realizarea și contro lul
îndeplinirii obiectivelor stabilite; dezvoltarea capacității de a privi critic și obiectiv prezentul, de a
anticipa și fundamenta deciziile operative și strategice în activitatea întreprinderii care să asigure
dezvoltarea acesteia și îmbunătățirea perf ormanțelor ei economico -financiare.
Partea întâi prezintă analiza cheltuielilor întreprinderii , prin intermediul analizei cheltuielilor
aferente venit urilor întreprinderii, analizei diagnostic a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri, analiza
eficienței cheltuielilor materiale, cheltuielilor salariale și finalizând cu analiza costului pe produs a căror
eficiență condiționează rentabilitatea întreprinderii. Partea a doua cuprinde problematica complexă a
analizei performanțelor întreprinderii pe baza renta bilității respectiv analiza structurală a rezultatelor
pe baza Contului de profit și pierdere, analiza factorială a profitului operațional și profitului aferent
cifrei de afaceri continuând cu analiza ratelor de rentabilitate și a riscurilor, analiza cost -volum -profit .
Partea a treia tratează problematica analizei poziției financiare a întreprinderii , analizându -se
următoarele aspecte: analiza structurii patrimoniale, analiza situației nete, analiza lichidității și
solvabilității, analiza echilibrului finan ciar și analiza vitezei de rotație a activelor circulante .
Lucrarea de fa ță se adresează în primul rând studen ților de la programul de s tudii Contabilitate
și informatică de gestiune, fiind elaborată în sistem modular, reprezentând suportul cursului pentru
disciplina „Analiză economico -financiară II”, disciplină care figurează în planul de învă țământ pentru
anul III, ciclul de studii de licen ță. Lucrarea este destinată, de asemenea, tuturor studen ților economi ști
interesa ți de acest domeniu al științei și practicii economice .
Autor, lector univ. dr. Daniela -Cristina SOLOMON
Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău
Daniela -Cristina SOLOMON ANALI ZĂ ECONOMICO -FINANCIARĂ I I
8
9
PARTEA I
ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
CUPRINS Modulul 1. Aspecte teo retice privind analiza cheltuielilor întreprinderii. Analiza
cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii
1.1 Cheltuielile întreprinderii – abordare sistemică, conceptuală și practică în
formarea gândirii economice a specialiștilor
1.2 Analiza c heltuielilor aferente veniturilor întreprinderii
Modulul 2. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
2.1. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri
2.2.1 Analiza eficienței cheltuielilor vari abile
2.2.2 Estimarea evolu ției probabile a cheltuielilor variabile
2.2.3 Analiza reflectării nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de
afaceri în principalii indicatori economico -financiari
2.2 Analiza eficien ței cheltuielilor fixe
2.2.1 Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri
2.2.2 Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe
Modulul 3 Analiza diagnostic a cheltuielilor materiale
3.1 Analiza factorială a cheltuielilor cu materiale le la 1000 lei cifră de afaceri
3.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea
Modulul 4 Analiza eficien ței cheltuielilor cu personalul
4.1 Analiza situa ției generale a cheltuielilor cu salariile
4.2 Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile
4.3 Analiza corela ției dintre dinamica productivită ții muncii și dinamica salariului
mediu
4.4 Analiza eficien ței cheltuielilor salariale
Modulul 5 Analiza costului pe produs
5.1. Analiza cheltuielilor cu materiile prime și materialele pe produs
5.2 Analiza cheltuielilor cu salariile directe pe produs
5.3 Analiza cheltuielilor indirecte pe produs
5.4 Analiza costului marginal
5.5 Analiza reflectării costului pe produs în principalii indicatori economico –
financiari
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
10
COMPETEN ȚE: După parcurgerea acestei unită ți de con ținut, studentul va fi capabil să:
definească indicatorii utilizați în analiza c heltuielilor întreprinderii ;
analizeze aspectele referitoare la analiza eficienței cheltuielilor totale, analiza
eficienței cheltuielilor afer ente cifrei de afaceri;
analizeze aspectele referitoare la a naliza diagnostic a cheltuielilor material e,
analiza eficienței cheltuielilor cu personalul și analiza costului pe produs ;
identifice factorii, cauzele care au generat creșteri sau economii de che ltuieli;
prezinte și cuantifice consecințele modificării nivelului cheltuielilor
variabile la 1000 lei cifră de afaceri și costului pe produs asupra
principalilor indicatori economico -financiari.
CONCEPTE
CHEIE: Cheltuieli, cheltuieli aferente cifrei d e afaceri, cheltuieli variabile, cheltuieli fixe,
cheltuieli materiale, cheltuieli salariale, cheltuieli cu amortizarea, cost total, cost
unitar, cost marginal, costuri de oportunitate, costuri ascunse, costuri directe,
costuri indirecte, costuri discrețio nare, costuri controlabile, fond de salari u
admisibil, r ate de eficiență a cheltuielilor .
11
MODULUL 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii.
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii
1.1 Cheltuielile întrep rinderii – abordare sistemică, conceptuală și
practică în formarea gândirii economice a specialiștilor
Analiza costurilor întreprinderii constituie un instrument în ansamblul tehnicilor de
diagnosticare și evaluarea a performan ței întreprinderii care perm ite:
înțelegerea mecanismului de formare a rezultatelor întreprinderii;
identificarea rezervelor pe linia economisirii consumului de resurse;
conturarea strategiei întreprinderii pentru perioada următoare de gestiune .
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se
concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuir ea acestora
către ac ționari1.
Costul reprezintă totalitatea consumurilor de resurse pe care le efectuează întreprinderea
pentru realizarea unei unită ți de produs sau unui serviciu în expresie monetară2.
Pentru dimensionarea consumului de resurse ale unei întreprinderi se folosesc indicatorii :
costuri totale = ansamblul cheltuielilor ce corespund unui volum dat de activitate (Cht) ;
costuri medii (unitare), ocazionate de producerea, respectiv distribu ția unei unită ți de
produs
QChtc .
costur i marginale = sporul de cheltuieli generat de producerea unei unită ți suplimentare
dintr -un produs
0 10 1
QQCht Cht
QChtcm .
1 Conform Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1802 din 29 decembrie 2014 (OMFP 1802/2014) pentru
aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate, publicat în Monit orul Oficial, Partea I, Nr. 963 din 30 decembrie 2014 , cap. II, sect. 2.1., art. 19 .
2 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2004,
p. 176.
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
12
Costurile pot fi structurate după următoarele criterii:
Criteriu de clasificare Tipuri de costuri
Comportamentul lor fa ță de
volu mul producției costuri variabile (suma totală este dependent ă de volumul de
activitate , în timp ce costul variabil unitar, pe termen scurt nu se
modifică );
costuri fixe – suma lor nu se modifică pe termen scurt, în timp ce
valoarea unitară a acestora (cost ul unitar fix) prezintă tendin ța de
scădere odată cu creșterea volumului de activitate.
Modul de identificare și
repartizare pe purtătorii de
cheltuieli costuri directe – sunt cele legate nemijlocit de activitatea unui loc de
muncă, sec ție sau de realizar ea unui anumit produs (ex: salarii,
materii prime, materiale, etc.);
costuri indirecte – sunt ocazionate de func ționarea întreprinderii în
ansamblul său.
Natura lor costuri cu munca vie (cheltuieli cu personalul și alte cheltuieli cu
munca vie);
costuri m ateriale (consumuri de materii prime, materiale,
combustibil, amortizare).
Gradul de autonomie a
decidentului costuri controlabile – deciziile privind costurile sunt la îndemâna
diferitelor centre de responsabilitate;
costuri necontrolabile (impuse prin l egisla ția fiscală sau socială).
Rela ția de determinare dintre
consumul de resurse și efectele
acestuia costuri determinate aflate în rela ție directă cu efectul ob ținut;
obținut (ex: rela ția dintre costul de cumpărare și cifra de afaceri);
costuri discre ționare , aflate în rela ție confuză cu efectul ob ținut
(ex: în cazul cheltuielilor de publicitate nu se cunoaște cu exactitate
impactul publicită ții asupra cifrei de afaceri).
Caracterul lor costuri evidente – se găsesc ca atare în eviden ța contabilă a
întrepr inderii;
costuri ascunse – costuri efectiv suportate de întreprindere dar care
nu sunt înregistrate în niciun sistem de eviden ță al întreprinderii
(ex. costul noncalită ții, costul deteriorării imaginii pe pia ță);
costuri de oportunitate – reprezintă valoar ea ocaziei pierdute;
acestea nu se exprimă prin cheltuieli ci prin absen ța încasărilor
(veniturilor).
Modulul 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor în treprinderii. Analiza cheltuielilor aferente
veniturilor întreprinderii
13
1.2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii
În Contul de profit și pierderi3, cheltuielile și veniturile întreprinderii se grupe ază, după natura
activităților, astfel:
de exploatare:
– cheltuielile de exploatare cuprind: cheltuieli cu materiile prime și materiale le
consumabile, cheltuieli privind mărfurile, cheltuielile cu lucrările și serviciile
executate de terți, cheltuieli cu per sonalul, alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu
protecția mediului înconjurător, cheltuieli privind calamitățile și altele) .
– veniturile din exploatare cuprind: producția vândută, venituri din vânzarea
mărfurilor, venituri din producția de imob ilizări necorporale și corporale, venituri
din producția de investiții imobiliare, venituri din subvenții de exploatare , alte
venituri din exploatare.
financiare:
– cheltuielile financiare cuprind: pierderi din creanțe legate de participații, cheltuieli
privind investițiile financiare cedate, diferențe nefavorabile de curs valutar, dobânzi
aferente creditelor atrase privind exercițiul financiar în curs etc.;
– veniturile financiare cuprind: venituri din interese de participare, venituri din
dobânzi , venitu ri din diferențe favorabile de curs valutar, alte venituri financiare .
Pentru analiza eficienței cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii se
utilizează indicatorul :
”Rata de eficien ță a cheltuielilor totale ” (”cheltuieli la 1000 lei v enituri totale ”, Rct)
Modelul de calcul:
în care: Cht =
n
iiCh
1 = suma cheltuielilor pe cele trei categorii de activit ăți: de exploatare, financiare ;
3 Vezi structura Contului de profit și pierde re prezentată în Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 4160 din 31
decembrie 2015 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile , publicat în Monitorul Oficial al
României , Partea I, Nr. 21 din 12 ianuarie 2016 , art. 600 . Rct=
1000VtCht
1000
11
n
iin
ii
VCh =
1001) 1000(
n
ii icg
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
14
Ch i = cheltuieli la nivelul fiecărei categorii de activitate „i” ( cheltuieli de ex ploatare, cheltuieli
financiare );
Vt =
n
iiV
1 = suma veniturilor pe categorii de activit ăți;
Vi = venituri la nivelul fiecărei categorii de activitate „i” (venituri de exploatare, venituri
financiare );
gi = structura veniturilor pe categor ii de activități ; gi =
100VtVi
ci(1000) =rata de eficien ță a cheltuielilor pe categorii de activități (de ex. cheltuieli la 1000 lei
venituri din exploatare c e(1000) =
1000
ee
VCh ).
Ținând cont de modelul de calcul al indicator ului , respectiv raportul efort / efect :
nivelul descrescând al ratei (Rct 1<Rct 0
Rct < 0) reflectă creșterea eficienței
cheltuielilor totale , respectiv diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale ; situație
favorabilă , ritmul de creștere a veniturilor totale devansează ritmul de creștere a
cheltuielilor totale (I Vt>IC ht);
nivelul ascendent al ratei ( Rct 1>Rct 0
Rct > 0) reflectă scăderea eficienței cheltuielilor
totale , res pectiv creșterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale; situație nefavorabilă ,
ritmul de creștere a veniturilor totale este devansat de ritmul de creștere a cheltuielilor
totale (I Vt<ICht).
Analiza factorială a indicatorului – Rata de eficien ță a ch eltuielilor totale
(cheltuieli la 1000 lei venituri – Rct)
A. Modelul de calcul : Rct=
1000VtCht
Modificarea totală a indicatorului (
Rct):
Rct = Rct 1-Rct 0 =
1000
11
VtCht
1000
00VtCht ,
se explică prin:
1. influența modificării veniturilor totale :
1000
10
VtCht
1000
00VtCht = Rct’ -Rct 0
2. influența modificării cheltuielilor totale :
1000
11
VtCht
1000
10VtCht = Rct 1 –Rct’
Modulul 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor în treprinderii. Analiza cheltuielilor aferente
veniturilor întreprinderii
15
B. Modelul de calcul : Rct=
1001) 1000(
n
ii icg
Modificarea totală a indicatorului (
Rct):
Rct = Rct 1-Rct 0 =
1001) 1000(
1 1
n
ii icg
1001) 1000(
0 0
n
ii icg ,
se explică prin:
1. influ ența modificării structurii v eniturilor (gi):
1001) 1000(
0 1
n
ii icg
1001) 1000(
0 0
n
ii icg =Rctr-Rct 0
Rctr=rată de eficiență a cheltuielilor recalculată în funcție de structura efectivă a veniturilor;
2. influența modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii de acti vități ( ci(1000) ):
1001) 1000(
1 1
n
ii icg –
1001) 1000(
0 1
n
ii icg =Rct 1 –Rctr
Efectele economico -financiare ale modificării nivelului ratei de eficiență a cheltuielilor totale
asupra principalilor indicatori economico -financiari sunt prezentate în tab elul de mai jos:
Indicatori economico -financiari Influența modificării
ratei de eficiență a cheltuielilor totale Denumire indicator Relația de calcul
1. Cheltuieli totale (Ch t) Ch t=
10001VtRct (Rct 1-Rct 0)
10001
1Vt
2. Profi t (Pr) Pr = Vt – Ch t =
= Vt –
10001VtRct -(Rct 1-Rct 0)
10001
1Vt
În structura cheltuielilor întreprinderii, cheltuielile de exploatare (Che) dețin ponderea
majoritară, de aceea se impune o analiză detaliată a acestora. Analiza eficienței cheltuielilor de
exploatare se realizează cu ajutorul indicatorului: „cheltuieli la 1000 lei venituri din
exploatare” numită și rata de eficiență a cheltuielilor de exploatare (notată cu ce(1000) sau Rce),
conform modelului:
Metodologia de analiză a „cheltuieli lor la 1000 lei venituri din exploatare” (ratei de eficiență a
cheltuielilor din exploatare ) este similară analizei ratei de eficiență a cheltuielilor totale prezentată
mai sus .
ce(1000) =
1000VeChe
1001) 1000(
n
jej jcg
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
16
Aplica ție rezolvată
Pe baza datelo r din tabelul de mai jos realiza ți analiza factorială a indicatorului rata de eficiență a
cheltuielilor totale (cheltuieli la 1000 lei venituri totale – Rct) :
Nr.
crt. Indicatori Perioada
precedentă curentă
1. Venituri din exploatare 435000 391500
2. Cheltuieli de exploatare 378450 348174
3. Venituri financiare 34000 28900
4. Cheltuieli financiare 30600 29070
Rezolvare:
A. Analiza factorială a modelului de calcul: Rct=
1000VtCht
Pornind de la informațiile prezentate în tabelul de mai sus se vor calcula veniturile totale, cheltuielile
totale, cheltuielile la 1000 lei venituri totale, abaterile, indicii și ritmurile de creștere corespunzătoare:
Nr.
crt. Indicatori Perioada Abatere
(
) Indici de
realizare (%) Ritm de
creștere (%) precedentă curentă
1. Venituri din exploatare 435000 391500 -43500 90,00 -10,00
2. Venituri financiare 34000 28900 -5100 85,00 -15,00
3. Venituri totale 469000 420400 -48600 89,64 -10,36
4. Cheltuieli de exploatare 378450 3481 74 -30276 92,00 -8,00
5. Cheltuieli financiare 30600 29070 -1530 95,00 -5,00
6. Cheltuieli totale 409050 377244 -31806 92,22 -7,78
7. Cheltuielile la 1000 lei
venituri totale 872,17 897,35 25,17 102,89 2,89
Modificarea totală a indicatorului (
Rct):
Rct = Rct 1-Rct 0 =
1000
11
VtCht
1000
00VtCht = 897,35 – 872,17= 25,17
000 , se explică prin:
1. influența modificării veniturilor totale :
1000
10
VtCht
1000
00VtCht
= Rct’ -Rct 0 =
1000420400409050 – Rct 0 = 973 – 872,17= 100,83
000
2. influența modificării cheltuielilor totale :
1000
11
VtCht
1000
10VtCht
= Rct 1 –Rct’= 897,35 –973= -75,66
000
Modulul 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor în treprinderii. Analiza cheltuielilor aferente
veniturilor întreprinderii
17
Interp retarea rezultatelor:
Indicatorul ” rata de eficiență a cheltuielilor totale ” (cheltuieli la 1000 lei venituri totale)
a înregistrat o creștere de 25,17
000 (de la 872,17
000 la 897,35
000 ), respecti v cu 2,89%;
evoluție nefavorabilă determinată de influențele factorilor: venituri totale și cheltuieli
totale . Eficiența cheltuielilor totale s -a înrăutățit întrucât veniturile totale s -au diminuat
într-un ritm mai accentuat decât ritmul de scădere al chel tuielilor totale (IVt<ICht;
89,6 4%<92,22%).
Veniturile totale s -au diminuat cu 48.600 lei, de la 469.000 lei în perioada precedentă la
420.400 lei în perioada curentă, respectiv cu 10,36%, ceea ce a determinat creșterea
ratei de eficiență a cheltuielilor t otale cu 100,83
000 influență nefavorabilă.
Cheltuielile totale s -au diminuat cu 31.806 lei, de la 409.050 lei în perioada precedentă
la 377.244 lei în perioada curentă, respectiv cu 7,78%, ceea ce a determinat scădrea
ratei de eficiență a cheltuielilor totale cu 75,66
000 influență favorabilă.
B. Analiza factorială a modelului de calcul: Rct=
1001) 1000(
n
ii icg
unde: gi = structura veniturilor pe categorii de activitate;
ci(1000) = cheltuieli la 1000 lei venit uri pe categorii de activitate.
Pornind de la informațiile prezentate în tabelul de mai sus se vor calcula cheltuielile la 1000 lei venituri
pe categorii de activități , structura veniturilor precum și abaterile, indicii și ritmurile de creștere
corespunz ătoare:
Nr.
crt. Indicatori Perioada Abatere
(
) Indici de
realizare (%) Ritm de
creștere (%) precedentă curentă
1. Venituri din exploatare 435000 391500 -43500 90,00 -10,00
2. Venituri financiare 34000 28900 -5100 85,00 -15,00
3. Venituri totale 469000 420400 -48600 89,64 -10,36
4. Cheltuieli de exploatare 378450 348174 -30276 92,00 -8,00
5. Cheltuieli financiare 30600 29070 -1530 95,00 -5,00
6. Cheltuieli totale 409050 377244 -31806 92,22 -7,78
7. Cheltuieli la 1000 lei venituri
din exploatare 870,00 889,33 19,33 102,22 2,22
8. Cheltuieli la 1000 lei venituri
financiare 900,00 1005,88 105,88 111,76 11,76
9. Rata de eficiență a
cheltuielilor totale 872,17 897,35 25,17 102,89 2,89
10. Ponderea veniturilor din
exploatare 92,75 93,13 0,38 100,40 0,40
11. Ponderea veniturilor
financiare 7,25 6,87 -0,38 94,83 -5,17
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
18
Modificarea totală a indicatorului (
Rct):
Rct = Rct 1-Rct 0 =
1002
1) 1000(
1 1
ii icg –
1002
1) 1000(
0 0
ii icg =897,35 – 872,17= 25,17
000 , se explică prin:
1. influ ența modificării structurii veniturilor (gi):
1002
1) 1000(
0 1
ii icg
–
1002
1) 1000(
0 0
ii icg =Rctr-Rct 0=
10090087,6 87013,93 – Rct 0 =872,06 –872,17= -0,11
000
Rctr=rată de eficiență a cheltuielilor recalculată în funcție de structura efectivă a veniturilor;
2. influența modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii de activități (c i(1000) ):
1002
1) 1000(
1 1
ii icg
–
1002
1) 1000(
0 1
ii icg =Rct 1 –Rctr=897,35 – 872, 06= 25, 28
000
Interpretarea rezultatelor:
Indicatorul ” rata de eficiență a cheltuielilor totale ” (cheltuieli la 1000 lei venituri totale)
a înregistrat o creștere de 25,17
000 (de la 872,17
000 la 897,35
000 ), respectiv cu 2,89%;
evoluție nefavorabilă determinată de influențele factorilor: s tructura venitu rilor pe
categorii de activitate (g i) și cheltuielile la 1000 lei venituri pe categorii de activitate
(ci(1000) ).
Structura veniturilor pe categorii de activitate (g i) se îmbunățește ușor , crește
ponderea veniturilor din activitatea de exploatare, de la 9 2,75% la 93,13%, a căror rată
de eficiență a cheltuielilor este mai mică decât media ( 889,33
000 <897,35
000 ) și scade
ponderea veniturilor din activitatea financiară de la 7,25 % la 6,87% a căror rată de
eficiență este mai mare decât media ( 1005,88
000 >897,35
000 ), având o influență
favorabilă determinând scăderea ratei de eficiență cu 0,11
000 .
cheltuielile la 1000 lei venituri pe categorii de activitate (ci(1000 )) au evoluții nefavorabile
la cele două categorii de activități: la activitatea de exploatare cheltuielile la 1000 lei
venituri din exploatare au crescut cu 19,33
000 , iar la activitatea financiară creșterea
cheltuielilor la 1000 lei ve nituri financiare este de 105,88
000 ; înrăutățirea eficienței
cheltuielilor pe categorii de activitate determină creștrea ratei de eficiență a
cheltuielilor totale cu 25,28
000 , respectiv înrăutățirea eficienței cheltu ielilor totale.
Modulul 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor în treprinderii. Analiza cheltuielilor aferente
veniturilor întreprinderii
19
Efectele economico -financiare ale modificării nivelului ratei de eficiență a cheltuielilor totale asupra
principalilor indicatori economico – financiari sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Indicatori economico -financiari Influența modi ficării
ratei de eficiență a
cheltuielilor totale Interpretare Denumire
indicator Relația de calcul
1. Cheltuieli
totale (Ch t) Ch t=
10001VtRct (Rct 1-Rct 0)
10001
1Vt
=25,17∙ 420.400
10001
=10.581,70lei Rata de e ficiență a
cheltuielilor totale are o
influență nefavorabilă
asupra chetuielilor totale
determinând creșterea
acestora cu 10.581,70 lei.
2. Profit (Pr) Pr = Vt – Ch t =
= Vt –
10001VtRct -(Rct 1-Rct 0)
10001
1Vt =
=-10.581,70lei Înrăutățirea eficienței
cheltuielilor totale duce la
scăderea profitului în sumă
absolută cu 10.581,70 lei.
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
20
Întrebări de control
1. Defini ți cheltuielile conform reglementărilor contabile în vigoare .
2. Definiți conceptele: cost , cost total, cost unitar, co st marginal .
3. Costurile ascunse reprezintă:
a) acele costuri aflate în relație confuză cu efectul obținut;
b) acele costuri aflate în relație directă cu efectul obținut;
c) acele costuri efectiv suportate de întreprindere, dar ca re nu sunt înregistrate în
niciun sis tem de evidență al întreprinderii.
4. Clasificați cheltuielile după natura lor, așa cum se regăsesc structurate în Contul de
profit și pierdere.
5. Costurile discreționare reprezintă:
a) acele costuri aflate în relație confuză cu efectul obținut;
b) acele costuri efe ctiv suportate de întreprindere, dar care nu sunt înregistrate în
niciun sistem de evidență al întreprinderii;
c) acele costuri aflate în rel ație directă cu efectul obținut .
6. Costurile de oportunitate reprezintă:
a) acele costuri aflate în relație confuză cu efe ctul obținut;
b) valoarea ocaziei pierdute; nu se exprimă prin cheltui eli ci prin absența veniturilor;
c) acele costuri efectiv suportate de întreprindere, dar care nu sunt înregistrate în
niciun siste m de evidență al întreprinderii.
7. Cheltuielile fixe pe unitat ea de produs se modific ă odată cu modificarea volumului de
activitate astfel:
a) cresc odat ă cu cre șterea volumului de activitate;
b) scad odată cu cre șterea volumului de activitate;
c) nu se modifică.
8. Cum apreciați influența modificării structurii veniturilor to tale cu semnul „ -” asupra
modificării ratei de eficiență a cheltuielilor totale?
Modulul 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor în treprinderii. Analiza cheltuielilor aferente
veniturilor întreprinderii
21
9. Pe baza datelor din tabelul de mai jos realizați analiza factorială a indicatorului rata de
eficiență a cheltuielilor totale :
Nr.
crt. Indicatori Perioada
precedentă curentă
1. Venituri din exploatare 255 000 2850 00
2. Cheltuieli de exploatare 184 450 192000
3. Venituri financiare 23000 22500
4. Cheltuieli financiare 228 00 2195 0
10. Ce exprimă următoarea relație:
1003
1) 1000(
0 1
ii icg –
1003
1) 1000(
0 0
ii icg ?
11. Stabiliți relația de calcul pentru măsurarea influenței veniturilor totale asupra variației
ratei de eficiență a cheltuielilor totale.
12. Stabiliți relația de calcul pentru măsurarea influenței cheltuielilor la 1000 lei venituri
pe categorii asupra variației ratei de e ficiență a cheltuielilor totale.
13. Ce reprezintă următoarea situa ție:
Rct < 0?
a) creșterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale , respectiv înrăută țirea eficien ței
cheltuielilor totale ;
b) diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri tota le, respectiv înrăutățirea eficienței
cheltuielilor totale ;
c) diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale , respectiv îmbunătățirea
eficienței cheltuielilor totale .
14. Ce reprezintă următoarea situație:
Rct >0?
a) creșterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale , respectiv îmbunătățirea eficienței
cheltuielilor totale ;
b) creșterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale , respectiv înrăutățirea eficienței
cheltuielilor totale ;
c) diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale , respe ctiv înrăutățirea eficienței
cheltuielilor totale .
15. Ce exprimă următoarea relație: (Rct 1-Rct 0)
?10001
1Vt
16. Ce reprezintă următoarea situație:
Rce >0?
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
22
17. Ce reprezintă următoarea situa ție: Rct 1 = 884
000 , Rct 0 = 882
000 ?
a) diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale , respectiv îmbunătă țirea
eficien ței cheltuielilor totale ;
b) creșterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale , respectiv înrăută țirea eficien ței
cheltuielilor totale ;
c) creșterea cheltuielilor la 1 000 lei venituri totale , respectiv îmbunătă țirea eficien ței
cheltuielilor totale .
18. Ce reprezintă următoarea situație:
Indicele veniturilor totale ( IVt) = 109%,
Indicele cheltuielilor totale ( I Cht)= 105% ?
19. Ce reprezintă următoarea situație:
Indicele ven iturilor din exploatare ( IVe) = 95%,
Indicele cheltuielilor din exploatare ( I Che)= 92% ?
20. Ce reprezintă următoarea situație: Rc e1 = 785
000 , Rce0 = 825
000 ?
23
MODULUL 2. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
Cheltuielile aferente cifrei de afaceri reprezintă principala componentă a cheltuieli lor din
exploatare.
Analiza e ficienț ei acestora se realizează cu ajutorul indicatorului:
„Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri” (C(1000) ).
Modelul de calcul:
în care: Ch = cheltuieli aferente cifrei de afaceri (cifra de afaceri exprimată în costuri); Ch=
ivicq ;
CA = cifra de afaceri exprimată în prețuri de vânzare (exclusiv TVA) ; CA=
i vipq ;
qvi = volumul fizic al producției vândute pe produse;
ci = costul unitar complet al produsului „i”;
pi = prețul mediu de vânzare unitar (exclusiv T.V.A.) .
Ținând cont de modelul de calcul al indicatorului, respectiv raportul efort / efect :
nivelul descrescând al indicatorului ( C1(1000) <C 0(1000)
C(1000) <0) reflectă creșterea
(îmbunătățirea) eficienței cheltuielilor aferente cifrei de afaceri , respectiv
diminuarea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri; situație favorabilă, ritmul de
creștere a cifrei de afaceri devansează ritmul de creștere a cheltuielilor aferente
cifrei de afaceri (I CA>ICh);
nivelul ascendent al indicatorului ( C1(1000) >C 0(1000)
C(1000) >0) reflectă scăderea
(înrăutățirea) eficienței cheltuielilor aferente cifrei de afaceri , respectiv creșterea
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri; situație nefavorabilă, ritmul de creștere a
cifrei de afaceri este devansat de ritmul de creștere a cheltuielilor aferente cifrei de
afaceri (I CA<ICh).
C(1000) =
1000CACh =
1000
i vii vi
pqcq
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
24
Analiza factorială a indicatorului “Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri “
Modificarea totală a indicatorului:
C(1000) = C 1(1000) – C0(1000) =
1000
1 11 1
i vii vi
p qcq
1000
0 00 0
i vii vi
p qcq
se explică prin:
1. influen ța modificării structurii cifrei de afaceri :
1000
0 10 1
i vii vi
p qcq
1000
0 00 0
i vii vi
p qcq
2. influen ța modificării prețului de vânzare unitar :
1000
1 10 1
i vii vi
p qcq
1000
0 10 1
i vii vi
p qcq
3. influen ța modificării costului pe produs :
1000
1 11 1
i vii vi
p qcq
1000
1 10 1
i vii vi
p qcq
Aplica ție rezolvată
Să se analizeze indicatorul „cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri” pe baza datelor prezentate în tabelul
de mai jos:
Nr.
crt. Indicatori Prevăzut Realizat
1. Cifra de afaceri
pqv exprimată în prețuri de vânzare 283000 279500
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri
cqv 242000 234250
3. Cifra de afaceri recalculată
0 1pqv x 281000
4. Cheltuiel i aferente cifrei de afaceri recalculate
01cqv x 238500
Rezolvare:
Stabilirea modelului de analiză: C(1000) =
CACh 1000=
1000
i vii vi
pqcq
Pornind de la informațiile prezentate în tabelul de mai sus se vor calcu la cheltuielile la 1000 lei cifră de
afaceri, abaterile, indicii și ritmurile de creștere corespunzătoare.
Modulul 2 Analiza diagnostic a ch eltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
25
Nr.
crt. Indicatori Prevăzut Realizat Abatere
(
) Indici
(%) Ritm de
creștere
(%)
1. Cifra de afaceri
pqv exprimată în
prețuri de vânzare 283000 279500 -3500 98,76 -1,24
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri
cqv 242000 234250 -7750 96,80 -3,20
3. Cifra de afaceri recalculată
0 1pqv x 281000 – – –
4. Cheltuieli aferen te cifrei de afaceri recalculate
01cqv
x 238500 – – –
5. Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri (C(1000) ) 855,12 838,10 -17,02 98,01 -1,99
Modificarea totală a indicatorului:
C(1000) = C 1(1000) – C0(1000) =
1000
1 11 1
i vii vi
p qcq
1000
0 00 0
i vii vi
p qcq = 838,10 – 855,12 = -17,02
000 ,
se explică prin:
1. influența modificării structurii cifrei de afaceri:
1000
0 10 1
i vii vi
p qcq
1000
0 00 0
i vii vi
p qcq
= C (1000)
, – C0(1000) =
1000281000238500 – C0(1000) =
= 848,75 – 855,12 = – 6,37
000
2. influența modificării prețului de vânzare unitar :
1000
1 10 1
i vii vi
p qcq
1000
0 10 1
i vii vi
p qcq = C 1 (1000)
, – C (1000)
, =
1000279500238500 – 848,75 =
= 853,31 – 848,75 = 4,56
000
3. influența modificării costului pe produs :
1000
1 11 1
i vii vi
p qcq
1000
1 10 1
i vii vi
p qcq
= C 1(1000) – C1 (1000)
, = 838,10 –853,31 = -15,21
000
Interpretarea rezultatelor:
Indicatorul ”c heltuieli la 1000 lei cifră de afaceri ” a înregistrat o scădere de 17,02
000 (de
la 855,12
000 la 838,10
000 ), respectiv cu 1,99%; eficiența che ltuielilor aferente cifrei de
afaceri se îmbunătățește, ritmul de scădere a cifrei de afaceri este mai mic decât ritmul
de scădere a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (ICA>ICh; 98,76%>96,80%); evoluție
favorabilă, determinată de influențele factoril or: s tructura cifr ei de afaceri (g i), prețul
mediu de vânzare(p i) și costul unitar al produselor.
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
26
Structura cifrei de afaceri se îmbunătățește determinând scăderea cheltuielilor la 1000
lei cifră de afaceri cu 6,37
000 ; aceasta se expli că prin creșterea ponderii unor produse
cu nivele ale cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri mai mici decât cel mediu și
scăderea ponderii unor produse cu nivele ale cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
mai mari decât cel mediu.
Prețurile medii de vânzare au influență nefavorabilă, determinând creșterea
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 4,56
000 ; aceasta se explică prin scăderea
prețurilor medii unitare.
Costurile unitare pe produse s-au diminuat și au influențat f avorabil evoluția
indicatorului determinând scăderea acestuia cu 15,21
000 aspect ce compensează
efectul nefavorabil datorat modificării prețurilor medii unitare.
Aprofundarea analizei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri impune an aliza celor două categorii
de cheltuieli, respectiv cheltuieli variabile și cheltuieli fixe , în funcție de care variază volumul
producției.
Principalele aspecte supuse aprofundării sunt:
analiza diagnostic a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de a faceri;
analiza eficienței cheltuielilor fixe.
2.1. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri
Opțiunea pentru folosirea în analiză și în practica economică a cheltuielilor variabile poate fi
justificată prin:
elaborarea politicii vânzărilor în func ție de gradul de rentabilitate și, în consecin ță, de
contribu ția la acoperirea cheltuielilor comune;
elaborarea bugetelor de costuri necesare în buna gestionare a tuturor categoriilor de resurse;
stabilirea politicii de produc ție din punct de vedere cantitativ și al termenului de realizare;
determinarea pragului de rentabilitate – problemă deosebit de importantă în dimensionarea
unor activită ți și categorii de cheltuieli.
Problematica aprofundată:
analiza eficienței cheltuielil or variabile
estimarea evoluției probabile a cheltuielilor variabile;
analiza reflectării nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri în principalii
indicatori economico -financiari
Modulul 2 Analiza diagnostic a ch eltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
27
2.1.1 Analiza eficienței cheltuielilor variabile
Analiza eficienței cheltuielilor variabile vizează analiza indicator ului :
Cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri (Cv (1000) ) :
în care : Chv = suma absolută a cheltuielilor variabile aferente producției vândute ; Chv=
ivvicq ;
CA = cifra de afaceri exprimată în prețuri de vânzare (exclusiv TVA); CA=
i vipq ;
qvi = volumul fizic al producției vândute pe produse;
cvi = costul variabil pe unitatea de produs;
pi = prețul mediu de vânzare unitar(exclusiv T.V.A.).
Ținând cont de modelul de calcul al indicatorului, respectiv raportul efort / efect :
nivelul descrescând al indicatorului ( Cv1(1000) <C v0(1000)
Cv(1000) <0) reflectă creșterea
eficienței cheltuielilor variabile afe rente cifrei de afaceri , respectiv diminuarea
cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri; situație favorabilă, ritmul de creștere a
cifrei de afaceri devansează ritmul de creștere a cheltuielilor variabile aferente cifrei de
afaceri (I CA>IChv);
nivelul ascendent al indicatorului ( Cv1(1000) >C v0(1000)
Cv(1000) >0) reflectă scăderea
eficienței cheltuielilor variabile aferente cifrei de afaceri , respectiv creșterea cheltuielilor
variabile la 1000 lei cifră de afaceri; situație nefavorabilă, ritmul de creștere a cifrei de
afaceri este devansat de ritmul de creștere a cheltuielilor variabile aferente cifrei de
afaceri (I CA<IChv).
Analiza factorială a indicatorului “Cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri “
Modificarea totală a indicatorului:
Cv(1000) = C v1(1000) – Cv0(1000) =
1000
1 11 1
i vivi vi
p qcq
1000
0 00 0
i vivi vi
p qcq , se explică prin:
Cv(1000) =
CAChv 1000 =
1000
i vivi vi
pqcq
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
28
1. influența modificării structurii cifrei de afacer i (producției vândute) :
1000
0 10 1
i viiv vi
p qcq
1000
0 00 0
i vivi vi
p qcq = C v0 (1000)
, – Cv0(1000)
2. influența modificării prețului de vânzare unitar :
1000
1 10 1
i vivi vi
p qcq
1000
0 10 1
i viiv vi
p qcq = Cv 1(1000) ’ – Cv 0 (1000) ’
3. influența modificării costului variabil pe unitatea de produs :
1000
1 11 1
i vivi vi
p qcq
1000
1 10 1
i vivi vi
p qcq
= Cv1(1000) – Cv1 (1000)
,
2.1.2. Estimarea evoluției probabile a cheltuielilor variabile
În cazul previzionării activită ții prin B.V.C. pentru perioada următoare și elaborării unor studii
de fezabilitate sau de perspectivă pe mai mulți ani este necesară cunoașterea evoluției probabile a
cheltuielilor variabile în sumă totală și a nivelului acestora la 1000 lei cifră de afaceri.
Modalită ți de estimare4:
1. estimar ea cheltuielilor var iabile pe baza nivelului la 1000 lei cifră de afaceri :
unde: Chv p = suma cheltuieli lor variabile previziona le;
CA p = cifra de afaceri previzionată;
Cv 1(1000) = nivelul realizat al cheltuieli lor variabile la 1000 lei cifră de afa ceri.
În condițiile economiei de piață, evoluția prețurilor determină modificări ale indicatorilor, ceea
ce necesită corectarea acestora cu indicele inflației. Creșterea cifrei de afaceri poate genera modificări
atât în structura acesteia, cât și asupra c heltuielilor variabile estimate la 1000 lei cifră de afaceri;
modificarea structurii previzionate va influența asupra nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră
de afaceri.
4 Vâlceanu, G h., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2004,
pp. 196-197. Chv p= CA p
1000) 1000(
1Cv
Modulul 2 Analiza diagnostic a ch eltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
29
2. estimarea sumei cheltuielilor variabile cu ajutorul ecuației de regr esie de tipul:
în care: y = suma absolută a cheltuielilor variabile totale ;
x = cifra de afaceri.
2.1.3 Analiza reflectării nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră
de afaceri în principalii indicatori economico -financiari
Modificarea nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri se reflectă asupra
următorilor indicatori:
Indicatori economico -financiari Influența modificării
cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri Denumire indicator Relația de calcul
1. Profit
(rezultatul exploatării ) Pr = Ve – Ch e =
= Ve – (Chv+CF)
unde: Chv =
1000) 1000( CACv – (Cv1(1000) – Cv0(1000) )
10001CA
2. Eficiența activelor de
exploatare
AePr
11 ) 1000(
0) 1000(
11000
AeCAC Cv v
3. Eficiența mijloacelor
fixe
MfPr
11 ) 1000(
0) 1000(
11000
MfCAC Cv v
4. Eficiența utilizării
activelor circulante
AcPr
11 ) 1000(
0) 1000(
11000
AcCAC Cv v
5. Eficiența
capitalurilor (social,
propriu, permanent)
KPr
11 ) 1000(
0) 1000(
11000
KCAC Cv v
6. Eficiența muncii,
exprimată prin profitul
pe salariat
NsPr
11 ) 1000(
0) 1000(
11000
NsCAC Cv v
y = a + bx
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
30
2.2 Analiza eficienței cheltuielilor fixe
Cheltuielile fixe au caracter constant, pe termen scurt, față de volumul total al producției,
nivelul lor menținându -se indiferent de gradul de folosire a capacității de producție a întreprinderii
(chiar și in situația opririi temporare a activității ).
În cadrul cheltuielilor fixe se includ: cheltuieli cu salariile personalului de conducere, cheltuieli
administrative, cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe; cheltuieli cu serviciile telefonice; cheltuieli cu
abonamente radio -TV; prime de asigurare; impozite și taxe legale , cheltuieli cu protecția mediului
înconjurător etc.
Problematica aprofundată:
analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri ;
estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe .
2.2.1 Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri
Indicatorul ”cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afacer i” (Cf (1000) ) se calculează
conform rela ției:
unde : CF = suma absolută a cheltuielilor fixe
CA = cifra de afaceri exprimată în prețuri de vânzare (exclusiv TV A); CA=
i vipq ;
qvi = volumul fizic al producției vândute pe produse;
pi = prețul mediu de vânzare unitar(exclusiv T.V.A.).
Modificarea nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri :
Cf(1000) = C f1(1000)- Cf0(1000) =
11
CACF 1000 –
00
CACF 1000 , se explică prin: Cf(1000) =
1000CACF =
i vipqCF 1000
Modulul 2 Analiza diagnostic a ch eltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
31
1. influen ța modificării cifrei de afaceri:
10
CACF 1000 –
00
CACF 1000, din care:
1.1. influen ța modificării volumului fizic al produ cției vândute :
0 10
pqCF
v 1000 –
0 00
pqCF
v 1000
1.2. influen ța modificării pre țurilor medii de vânzare:
1 10
pqCF
v 1000 –
0 10
pqCF
v 1000
2. influen ța modificării sumei cheltuielilor fixe:
11
CACF 1000 –
10
CACF 1000
Ținând cont de modelul de calcul al indicatorului, respectiv raportul efort / efect :
nivelul descrescând al indicatorului ( Cf1(1000) <C f0(1000)
Cf(1000) <0) reflectă
crește rea eficienței cheltuielilor fixe aferente cifrei de afaceri , respectiv diminuarea
cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri; situație favorabilă, ritmul de creștere
a cifrei de afaceri devansează ritmul de creștere a cheltuielilor fixe (I CA>ICF);
nivelul ascendent al indicatorului ( Cf1(1000) >C f0(1000)
Cf(1000) >0) reflectă
scăderea eficienței cheltuielilor fixe aferente cifrei de afaceri , respectiv creșterea
cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri; situație nefavorabilă, ritmul de
creștere a cifrei de afaceri este devansat de ritmul de creștere a cheltuielilor fixe
(ICA<ICF).
Creșterea nivelului cheltuielilor fixe poate fi determinată de:
– schimbări în sistemul de salarizare (creșterea ponderii sala rizării în regie);
– creșterea salariilor personalului de conducere determinate de rata inflației;
– schimbări în sistemul de amortizare (operarea în mai mare măsură cu amortizare
degresivă);
– creșterea consumului și prețurilor altor factori generatori de chelt uieli fixe.
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
32
2.2.2 Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe
Modalită ți de estimare:
1. Pe termen scurt, suma totală a cheltuielilor fixe (CF) se consideră constantă, deci
nivelul probabil este:
unde: CF p = suma cheltuielilor fixe pre vizionale;
CF 1= nivelul realizat al cheltuielilor fixe.
Suma se corectează cu efectele generate de deciziile adoptate pentru perioada următoare.
2. Cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri sau venituri (din exploatare sau totale)
pot fi estimate :
a) pe baza rela ției:
unde : Cfp(1000) = cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri sau venituri previzionate;
ICA = indicele cif rei de afaceri sau veniturilor , calculat ca raport între cifra de afaceri
previzionată și cifra de afaceri realizată: ICA =
1CACAp
Cf1(1000) = nivelul realizat al cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.
b) cu ajutorul func ției:
unde : x= cifra de afaceri (variabilă independentă);
y= cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri (variabilă dependentă).
CF p = CF 1
Cfp(1000) =
CAICf) 1000(
1
y = a +
xb
Modulul 2 Analiza diagnostic a ch eltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
33
Întrebări de control
1. Care sunt factorii ce influențează indicatorul „cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri” ?
Prezentați modele de calcul ale indicatorului.
2. Cum apreciați influența modificării structurii cifrei de afaceri cu semnul ” -” asupra
indicatorului cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri .
3. Care sunt factorii ce influențează indicatorul „cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de
afaceri”? Prezentați modele de calcul a le indicatorului.
4. Care sunt fa ctorii ce influențează indicatorul „cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de
afaceri”? Prezentați modele de calcul ale indicatorului .
5. Cum apreciați influența modificării cheltuielilor fixe totale cu semnul ” +” asupra
indicatorului cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri ?
6. Prezentați modalitățile de estimare a nivelului cheltuielilor variabile.
7. Să se estimeze valoarea indicatorului “cheltuieli variabile” pe baza următoarele date :
– valoarea cheltuielilor variabile în perioada curentă 144.950 lei;
– valo area cifrei de afaceri în perioada curentă 162.500 lei ;
– valoarea previzionată a cifrei de afaceri pentru perioada viitoare 150.000 lei .
8. Prezentați modalitățile de estimare a nivelului cheltuielilor fixe.
9. Ce reprezintă următoarea situație:
C(1000) <0, unde C(1000) reprezintă cheltuieli la
1000 lei cifră de afaceri ?
10. Să se analizeze indicatorul „cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri” pe baza
datelor din tabelul de mai jos:
NR.
CRT Produsul
Cantitatea vândută Cost varia bil unitar Preț unitar
Plan Efectiv Plan Efectiv Plan Efectiv
1. “A” 3200 4250 25 22 34 36
2. “B” 4800 3200 20,2 21 24 24
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
34
11. Ce reprezintă următoarea relație :
11 ) 1000(
0) 1000(
11000
NsCAC Cv v ?
12. Prin expresia
1000
1 10 1
pqcvq
vv –
1000
0 10 1
pqcvq
vv se mă soară :
a) influența prețului unitar asupra indicatorului cheltuieli variabile la 1000 lei cifră
de afaceri;
b) influența costului unitar asupra indicatorului cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri;
c) influența structurii cifrei de afaceri asupra indicatorului che ltuieli variabile la 1000
lei cifră de afaceri .
13. Ce reprezintă următoarea relație de calcul:
1000
1 11 1
pqcvq –
1000
1 10 1
pqcvq ?
14. Prin expresia
1000
0 10 1
pqcq
vv
1000
0 00 0
pqcq
vv se măsoară influența factorului
………………..…. asupra indicatorului ………….. ……………………………………………………
15. Să se estimeze valoarea indicatorului “cheltuieli fixe la 1000 lei cifr ă de afaceri” pe
baza următoarelor date:
– valoarea cheltuielilor fixe în perioada curentă 87.425 lei ;
– valoarea cifrei de afaceri în perioada curentă 162.500 lei ;
– valoarea previzionată a cifrei de afaceri pentru perioada viitoare 150.000 lei.
35
MODULUL 3 . Analiza diagnostic a cheltuielilor materiale
Cheltuielile materiale sunt formate din: cheltuieli cu materii prime, cheltuieli cu materiale
consumabile, cheltuieli cu energia și apa, cheltuieli privind amortizarea și alte cheltuieli materiale.
Aspecte supuse aprofundării:
analiza factorială a cheltuielilor cu materiale le la 1000 lei cifră de afaceri
analiza cheltuielilor cu amortizarea
3.1 Analiza factorială a cheltuielilor cu materiale le la 1000 lei cifră de afaceri
Indicatorul utilizat pentru analiza eficienței cheltuielilor cu materiale le îl reprezintă nivelul
cheltuielilor cu materiale le la 1000 lei cifră de afaceri (Cm(1000) ).
Model de analiză:
unde: Chm = cheltuieli cu materiale le; Chm =
m vcq
cm = cheltuieli materiale pe unitatea de produs;
CA = cifra de afaceri exprimată în prețuri de vânzare (exclusiv TV A); CA=
pqv ;
qv = volumul fizic al producției vândute pe produse;
p = prețul mediu de vânzare unitar(exclusiv T.V.A.).
Cheltuieli le cu materiale le pe unitatea de produs (cm) sunt influențate de consumul specific ( cs)
și prețul de ap rovizionare a materialului ( p’): cm = cs ∙p’
Relația de calcul a indicatorului cheltuieli cu materiale le la 1000 lei cifră de afaceri devine:
Cm(1000) =
1000
pqcq
vm v
1000'
pqpcs q
vv
Cm(1000) =
1000CAChm =
1000
pqcq
vm v
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
36
Ținând cont de modelul de calcul al indicatorulu i, respectiv raportul efort / efect :
nivelul descrescând al indicatorului ( Cm1(1000) <C m0(1000)
Cm(1000) <0) reflectă creșterea
eficienței cheltuielilor cu materiale le aferente cifrei de afaceri , respectiv diminuare a
cheltuielilor cu materiale le la 1000 lei cifră de afaceri; situație favorabilă, ritmul de
creștere a cifrei de afaceri devansează ritmul de creștere a cheltuielilor cu materiale le
(ICA>IChm);
nivelul ascendent al indicatorului ( Cm1(1000) >C m0(1000)
Cm(1000) >0) reflectă scăderea
eficienței cheltuielilor cu materiale le aferente cifrei de afaceri , respectiv creșterea
cheltuielilor cu materiale le la 1000 lei cifră de afaceri; situație nefavorabilă, ritmul de
crește re a cifrei de afaceri este devansat de ritmul de creștere a cheltuielilor cu
materiale le (ICA<IChm).
Analiza factorială a “ Cheltuieli lor cu materiale le la 1000 lei cifră de afaceri “
Modificarea totală a indicatorului:
Cm(1000) = Cm1(1000) – Cm0(1000) =
1000
1 11 1
pqcq
vm v
1000
0 00 0
pqcq
vm v ,
se explică prin:
1. influența modificării structurii cifrei de afaceri (producției vândute):
1000
0 10 1
pqcq
vm v
1000
0 00 0
pqcq
vm v = C m0 (1000)
, – Cm0(100 0)
2. influența modificării prețului de vânzare unitar :
1000
1 10 1
pqcq
vm v
1000
0 10 1
pqcq
vm v = Cm1(1000) ’ – Cm0 (1000) ’
3. influența modificării cheltuielilor cu materiale le pe unitatea de produs :
1000
1 11 1
pqcq
vm v
1000
1 10 1
pqcq
vm v
= Cm1(1000) – Cm1 (1000)
,
3.1. influența modificării consumului specific :
1000
1 10'
1 1
pqpcs q
vv
1000
1 10'
0 1
pqpcs q
vv
3.2. influența modificării prețului de aprovizionare a materialului :
1000
1 11'
1 1
pqpcs q
vv
1000
1 10'
1 1
pqpcs q
vv
Modulul 3 Analiza diagnostic a cheltuielilor materiale
37
3.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea
Amortizarea reprezintă expresia valorică a uzurii fizice a mijloacelor fixe și influențează
cheltuielile materiale și costurile de producție ale întreprinderii. Indicatorul utilizat pentru analiza
eficienței cheltuielilor cu amortizarea (A) îl reprezintă nivelul cheltuielilor cu amortizarea la 1000
lei cifră de afaceri (Ca(1000) ):
Model e de analiză :
1. Ca(1000) =
1000CAA =
1000100
CACMf
1000100
CAC Vme VmiVi
2. Ca(1000) =
1000CAA =
1000
WhTA
1000100
WhTCMf
3. Ca(1000) =
1000
MfA
CAMf =
1000CCAMf
unde: A = suma amortizării; A =
CMf ;
CA = cifra de afaceri ; CA=
WhT ;
T= timpul total lucrat;
Wh
=productivitatea orară;
TCAWh
Mf
= valoarea medie a mijloacelor fixe;
Mf = Vi +Vmi -Vme ;
Vi= valoarea inițială a mijloacelor fixe;
Vmi= valoarea medie a intrărilor de mi jloace fixe;
Vme= valoarea medie a ieșirilor de mijloace fixe;
C
= cota medie de amortizare;
100i icgC ;
MfAC ;
gi= structura mijloacelor fixe;
ci= cota de amort izare pe grupe de mijloace fixe;
CAMf
= valoarea mijloacelor fixe la 1 leu cifră de afaceri, inversul randamentului mijloacelor
fixe. Ca(1000) =
1000CAA
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
38
Ținând cont de modelul de calcul al indicatorului, respectiv raportul efort / efect :
nivelul descrescând al indicatorului ( Ca1(1000) <C a0(1000)
Ca(1000) <0) reflectă creșterea
eficienței cheltuielilor cu amortizarea , respectiv diminuarea cheltuielilor cu amortizarea
la 1000 lei cifră de afaceri; situație favorabilă, ritmul de creștere a cifrei de afaceri
devansează ritmul de creștere a cheltuielilor cu amortizarea (I CA>IA);
nivelul ascendent al indicatorului ( Ca1(1000) >C a0(1000)
Ca(1000) >0) reflectă scăderea
eficienței cheltuielilor cu amortizarea , respectiv creș terea cheltuielilor cu amortizarea la
1000 lei cifră de afaceri; situație nefavorabilă, ritmul de creștere a cifrei de afaceri este
devansat de ritmul de creștere a cheltuielilor cu amortizarea (I CA<IA).
Creșterea randamentului mijloacelor fixe
MfCA determină reducerea cheltuielilor cu amortizarea la
1000 lei cifră de afaceri.
Cota medie de amortizare (
C ) evidențiază:
schimbări structurale ale mijloacelor fixe;
schimbări în sistemul de amortizare practicat.
Analiz a factorială a “ Cheltuieli lor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri “
Modelul de calcul: Ca(1000 ) =
1000CAA =
1000
WhTA
1000100
WhTCMf
Modificarea totală a indicatorului:
Ca(1000) = C a1(1000) – Ca0(1000) =
1000
11CAA –
1000
00CAA ,
se explică prin:
1. influența modificării cifrei de afaceri (volumului de activitate) :
1000
10CAA –
1000
00CAA
, din care:
1.1. influența modificării timpului total lucrat :
1000
010
WhTA
1000
000
WhTA
1.1. influența modificării productivității orare :
1000
110
WhTA
1000
010
WhTA
Modulul 3 Analiza diagnostic a cheltuielilor materiale
39
2. influența modificării sumei amortizării:
1000
11CAA –
1000
10CAA , din care:
2.1. influența valorii medii a mijloacelor fixe:
1000100
101
CAC Mf
1000100
100
CAC Mf
2.2. influența cotei medii de amortizare:
1000100
111
CAC Mf
1000100
101
CAC Mf
Întrebări de control
1. Care sunt factorii ce influ ențează indicatorul „cheltuieli cu materiale le la 1000 lei cifră
de afaceri”? Prezentați modele de calcul ale indicatorului.
2. Cum apreciați influența modificării structurii cifrei de afaceri cu semnul ”+” asupra
indicatorului cheltuieli cu materiale le la 1000 lei cifră de afaceri .
3. Care sunt factorii ce influențează indicatorul „cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră
de afaceri”? Prezentați modele de calcul ale indicatorului.
4. Cum apreciați influența modificării cheltuielilor cu amortizarea cu semnul ”-” asupra
indicatorului cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri .
5. Ce reprezintă următoarea situație:
Cm(1000) <0, unde Cm(1000) reprezintă cheltuieli cu
materiale le la 1000 lei cifră de afaceri ?
6. Ce reprezintă următoa rea situație:
Cm(1000) > 0, unde Cm(1000) reprezintă cheltuieli cu
materialele la 1000 lei cifră de afaceri ?
7. Ce reprezintă următoarea relație :
1000
0 10 1
pqcq
vm v
1000
0 00 0
pqcq
vm v ?
8. Ce reprezintă următoarea relație de calcul:
1000100
111
CAC Mf
1000100
101
CAC Mf ?
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
40
9. Să se analizeze indicatorul „cheltuieli cu materiale le la 1000 lei cifră de afaceri” pe baza
datelor din tabelul de mai jos:
NR.
CRT Produsul
Cantitatea vândută Cheltuieli cu materiale le
pe unitatea de produ s Pret unitar
Plan Efectiv Plan Efectiv Plan Efectiv
1. “A” 3200 4250 22 20 34 36
2. “B” 4800 3200 18 19 24 24
10. Prin expresia
1000
1 11 1
pqcq
vm v
1000
1 10 1
pqcq
vm v se măsoară :
a) influența prețului unitar asupra indicatorului cheltuieli cu materiale le la 1000 lei
cifră de afaceri;
b) influența cheltuieli lor cu materiale le pe unitatea de produs asupra indicatorului
cheltuieli cu materiale le la 1000 lei cifră de afaceri;
c) influența structurii cifrei de afaceri asupra indicatorului cheltuieli cu mate riale le la
1000 lei cifră de afaceri .
11. Prin expresia
1000
110
WhTA
1000
010
WhTA se măsoară influența factorului
………………..…. asupra indicatorului ………….. ……………………………………………………
12. Ce reprezintă următoarea situație:
Indicele cifrei de afaceri ( ICA) = 109%,
Indicele cheltuielilor cu amortizarea ( IA)= 105% ?
13. Ce reprezintă următoarea situație:
Indicele cifrei de afaceri ( ICA) = 104%,
Indicele cheltuielilor cu materialele ( IChm)= 108% ?
14. Ce reprezintă următoa rea situație:
Ca(1000) < 0, unde Ca(1000) reprezintă cheltuieli cu
amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri?
15. Precizați relația de calcul pentru influența modificării cifrei de afaceri asupra
indicatorului cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri .
41
MODULUL 4 . Analiza diagnostic a cheltuielilor cu personalul
Costurile cu personalul sunt formate din :
cheltuieli cu remunerația personalului ( salariile );
cheltuieli cu asigurările sociale și protec ția socială.
Problemat ica analizei cheltuielilor cu salariile se referă la:
analiza situa ției generale a cheltuielilor cu salariile ;
analiza factorială a cheltuielilor cu salariile ;
analiza corela ției dintre dinamica productivită ții muncii și dinamica salariului mediu ;
analiza eficien ței cheltuielilor salariale .
4.1 Analiza situa ției generale a cheltuielilor cu salariile
Analiza situației generale a cheltuielilor cu salariile vizează analiza dinamic ii și structur ii, cu
ajutorul mărimilor absolute și relative pentru a evidenț ia contribuția fiecărui element, factor la
modificarea cheltuielilor salariale pe total întreprindere sau structuri organizatorice (fabrici, secții,
ateliere) și a identifica cauzele care au generat economii sau depășiri de cheltuieli.
Relația de calcul p entru determinarea cheltuielil or cu salarii le (Cs) este:
unde,
Ns = numărul mediu de salaria ți;
S
= salariul mediu anual .
Evoluția în timp a cheltuielilor cu salariile permite determinarea modificării absolut e și
relative a acestora.
Modificarea absolută a cheltuielilor salariale presupune compararea cheltuielilor salariale
realizate (Cs 1) cu cele din perioada de referință (precedentă sau nivelul programat Cs0):
Cs = Cs 1 – Cs0 =
1 1S Ns
0 0S Ns Cs =
SNs
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
42
Modificarea relativă a cheltuielilor cu salari ile, are accepțiunea de modificare condiționată
de volumul de activitate , și se determină ca diferență între cheltuielil e cu salari ile realizate
(Cs 1) și cheltuiel ile cu salari ile admisibile (Cs a):
unde,
1000 CA
aI CsCs ,
CAI indicele cifrei de afaceri .
Economia ( -) sau depășirea (+) relativă a cheltuielilor cu salari ile este condiționată de
dinamica volumului de activitate , respec tiv gradul de îndeplinire a cifrei de afaceri.
Ținân d seama de faptul că și cheltuielile cu salariile se pot împărți în variabile și fixe,
recalcularea cheltuielilor salariale admisibile poate viza doar componenta referitoare la salariile
variabile (dependente de cifra de afaceri).
Cheltuielile cu salarii le cuprind așadar :
o parte variabilă ( Csv)
dependentă de cifra de afaceri
o parte relativ constantă, fixă ( Csc).
De aceea pentru determinarea cheltuielilor cu salariile admisibile se folosește rela ția:
Csa = (Csvo ∙
100CAI + Csc0 ), rela ția pentru modificarea relativă a cheltuielilor cu salarii le
devine:
Situația Semnificația
Cs1 > Cs a depășire relativă a cheltuielilor salariale care se reflectă într -o
creștere a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri.
Cs1 < Cs a economie relativă a cheltuielilor salariale care se reflectă într -o
diminuare a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri .
Cs1 = Cs a prag al eficienței cheltuielilor cu salariile, concretizat în menținerea
nivelului lor la 1000 lei cifră de afaceri .
Cs = Cs 1 – Csa = Cs 1 – (Csv o ∙
100CAI + Csc 0)
Cs = Cs 1 – Csa = Cs1 –
1000 CAI Cs
Modulul 4 Analiza diagnostic a cheltuielilor cu personalul
43
4.2 Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile
Modele de analiză pentru i ndicatorul ”cheltuieli cu salariile ” (Cs) :
1. Cs =
SNs =
shtNs
2. Cs =
CACs
NsCANs =
sWaNs =
sWhtNs
unde,
Ns = numărul mediu de salariați;
S
= salariul mediu anual ;
S=
sht ;
t
= timpul lucrat de un salariat într-un an (numărul mediu de ore lucrate);
sh
= salariul mediu orar;
Wa
=productivitatea anuală;
NsCAWa ;
Wht Wa ;
s = cheltuieli cu salariile la 1 leu cifră de afaceri;
CACss
Wh
=productivitatea orară .
Analiza factorială a model ului de calcul: Cs =
SNs =
shtNs
Modificarea nivelului cheltuielilor cu salariile :
Cs = Cs 1 – Cs0 =
1 1S Ns
0 0S Ns ,
se explică prin:
1. influența modificării numărului mediu de salariați :
0 1S Ns
0 0S Ns
2. influența modificării salariului mediu anual :
1 1S Ns
0 1S Ns , din care:
2.1. influența timpului mediu lucrat de un salariat pe an :
0 1 1 shtNs
0 0 1 shtNs
2.2 influența salariului mediu orar :
1 1 1 shtNs
0 1 1 shtNs
Anali za factorială a modelului de calcul: Cs =
CACs
NsCANs =
sWaNs
Modificarea nivelului cheltuielilor cu salariile :
Cs = Cs 1 – Cs0 =
11 1 s WaNs
00 0 s Wa Ns ,
se explică prin:
1. influen ța modificării numărului mediu de salariați :
00 1 s WaNs
00 0 s Wa Ns
2. influența modificării productivității anuale :
01 1 s WaNs
00 1 s WaNs
3. influența modificării cheltuielilor cu salariile la 1 leu cifră de afaceri :
11 1 s WaNs
01 1 s Wa Ns
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
44
4.3 Analiza corela ției dintre dinamica productivită ții muncii și
dinamica salariului mediu
Cerin ța corela ției este ca dinamica productivită ții muncii să devanseze pe cea a salariului m ediu,
adică:
WI >
SI.
Indicele corela ției se determină pe baza rela ției:
sau
unde: Ic = indicele corelației;
SI
= indicele salariului mediu;
WI
= indicele productivității muncii (producția obținută, cifra de afaceri sau valoarea adăugată
pe un salariat).
Indicele corela ției trebuie să fie subunitar .
Pe baza valorilor indicelui corelației (determinat după a doua relație) se poate estima nivelul
admisibil al salariului mediu (
aS ), respectiv limita ce reprezintă pragul de eficiență a corelației.
Estimarea nivelului admisibil al salariului mediu (
Sa )
Salariul mediu admisibil respectiv limita ce reprezintă “pragul de eficien ță” a corela ției se
determină astfel:
unde, Icprev = indicele de corela ție prevăz ut; Icprev =
11
WSa
II .
aS=
0S∙
SaI
1 1 0 prev WIc I S Ic =
WS
II Ic =
11
WS
II
Modulul 4 Analiza diagnostic a cheltuielilor cu personalul
45
4.4 Analiza eficien ței cheltuielilor salariale
Eficien ța cheltuielilor salariale (cheltuielilor cu personalul) se măsoară cu ajutorul următori lor
indicatori :
a) cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploa tare:
Cs(1000) =
1000VeCs =
1000
NCs
VeN =
1000
NshT
VeN =
1000
NVeshVeT
VeN
b) cheltuieli salariale la 1000 lei cifră de afaceri:
1000CACs =
1000
NCs
CAN
c) cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adăugată:
1000VACs =
1000
NCs
VAN
Eficien ța cheltuielilor salariale presupune respectarea corela țiilor :
IVe > ICs
ICA > ICs
IVA > ICs
unde, Cs = cheltuieli salariale ;
N = număr mediu de salariați.
VeN
= număr mediu de salariați la 1 leu venituri din exploatare;
NCs
= sal ariul mediu pe un salariat ;
T = fond total de timp de muncă exprimat în ore;
sh
= cheltuieli salariale medii orare ;
Vesh
= cheltuieli salariale medii orare la 1leu venituri din exploatare.
Analiza factorială a modelului de calcul: Cs(1000) =
1000VeCs
Modificarea totală a indicatorului cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare :
Cs(1000) = Cs1(1000) – Cs0(1000) =
1000
11VeCs –
1000
00VeCs , se explică prin următoarele influențe:
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
46
1. influența modificării veniturilor din exploatare:
1000
10VeCs –
1000
00VeCs
2. influența modificării cheltuielilor salariale :
1000
11VeCs –
1000
10VeCs
Analiza factorială a modelului de calcul:
Cs(1000) =
1000
NCs
VeN =
1000
NshT
VeN =
1000
NVeshVeT
VeN
Modificarea totală a indicatorului cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare :
Cs(1000) = Cs 1(1000) – Cs0(1000) , se explică prin următoarele influențe:
1. influența modificării numărului mediu de salariați la 1 leu venituri din exploatare:
1000
00
11
NCs
VeN –
1000
00
00
NCs
VeN
2. influența modificării cheltuielilor salariale pe un salariat (salariul mediu anual) :
1000
11
11
NCs
VeN
–
1000
00
11
NCs
VeN , din care:
2.1. influența modificării numărului mediu de ore pe un salariat (t =
NT ):
1000
10 1
11
NshT
VeN
–
1000
00 0
11
NshT
VeN
2.2. influența modificăr ii cheltuielilor salariale medii orare (
sh =
TCs ):
1000
11 1
11
NshT
VeN
–
1000
10 1
11
NshT
VeN , din care:
2.2.1. influența modificării veniturilor din exploatare:
1000
100
1 1
11
NVeshVeT
VeN
–
1000
100
0 1
11
NVeshVeT
VeN
2.2.2. influența modificării cheltuielilor salariale medii orare la 1leu venituri din
exploatare:
1000
111
1 1
11
NVeshVeT
VeN
–
1000
100
1 1
11
NVeshVeT
VeN
Creșterea salariului mediu este un fenomen normal dacă reflectă productivitatea muncii și este
totodată obiectiv necesară în condi țiile infla ției (ce reclamă indexarea).
Modulul 4 Analiza diagnostic a cheltuielilor cu personalul
47
Întrebări de control
1. Care sunt factorii ce influențează indicatorul „cheltuieli c u salariile”? Prezentați
modele de calcul ale indicatorului.
2. Care sunt factorii ce influențează indicatorul „cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri
din exploatare ”? Prezentați modele de calcul ale indicatorului.
3. Cum apreciați influența modificării cheltuielilor cu salariile cu semnul ” -” asupra
indicatorului cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri.
4. Ce reprezintă următoarea situație:
Cs(1000) <0, unde Cs(1000) reprezintă cheltuieli cu
salariile la 1000 lei cifră de afaceri?
5. Ce reprezintă următoarea relație:
1000
11
11
NCs
VeN –
1000
00
11
NCs
VeN ?
6. Ce reprezintă următoarea relație:
01 1 s WaNs
00 1 s WaNs ?
7. Prin expresia
1000
11 1
11
NshT
VeN –
1000
10 1
11
NshT
VeN se măsoară influența factorului
………………..…. asupra indicatorului ……………………………………………. ………………….
8. Prezentați relația de calcul pentru determinarea salariului mediu admisibil și
semnificația acestuia.
9. Ce reprezintă următoarea situație:
Indicele cifrei de afaceri = 10 4%,
Indicele cheltuielilor cu salariile = 107 %?
10. Ce reprezintă următoarea situație:
Cs(1000) > 0, unde Cs(1000) reprezintă cheltuieli cu
salariile la 1000 lei cifră de afaceri?
11. Precizați relația de calcul pentru influența modificării numărului mediu de salariați la 1
leu venituri din exploatare asupra indicatorului cheltuieli cu salariile la 1000 lei
venituri din exploatare ?
12. Determinați modificarea relativă a cheltuielilor salariale cunoscând următoarele date:
indicele cifrei de afaceri 110%; cheltuieli cu salariile realizate 125.000 lei; cheltui eli cu
salariile planificate 110.000 lei, din care partea constantă 30.000 lei.
13. Să se determine salariul mediu admisibil cunoscând următoarele date: indicele de
corelație prevăzut de 95%; salariul mediu prevăzut de 1800 lei, în condițiile în care
producti vitatea muncii crește cu 8%.
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
48
14. Ce reprezintă următoarea situație:
Indicele cheltuielilor cu salarii le = 104,5%;
Indicele salariului mediu = 95%;
Indicele productivității muncii (calculată p e baza cifrei de afacei) = 106% ?
a) numărul salariaților s -a diminuat ș i au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei
cifră de afaceri;
b) numărul salariaților a crescut și s -au diminuat cheltuielile cu salariile la 1000 lei
cifră de afaceri;
c) numărul salariaților a crescut și au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de
afaceri.
15. Dacă cheltuielile cu salariile realizate (Cs 1) sunt mai mar i decât cheltuielile cu salariile
admisibile (Cs a) atunci, se înregistrează :
a) depășire relativă a cheltuielilor salariale care se reflectă într -o diminuare a
cheltuielilor cu sala riile la 1000 lei cifră de afaceri ;
b) economie relativă a cheltuielilor salariale care se reflectă într -o creștere a
cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri ;
c) depășire relativă a cheltuielilor salariale care se reflectă într -o creștere a
chelt uielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri .
16. Ce reprezintă următoarea situație:
Indic ele veniturilor din exploatare = 106%,
Indicele che ltuielilor cu salariile = 107% ?
a) cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare, resp ectiv
îmbunătățirea e ficienței cheltuielilor salariale ;
b) cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare, respectiv
înrăutățirea eficienței cheltuielilor salariale ;
c) diminuarea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exp loatare, respectiv
îmbunătățirea e ficienței cheltuielilor salariale .
17. Faceți aprecieri privind evoluția indicatorilor: numărul mediu de salariați, venituri din
exploatare, cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare cunoscând următoare le
date : indicele productivității muncii (calculată pe baza veniturilor din exploatare) = 95%;
indicele salariului mediu = 98%; indicele cheltuielilor cu salariile = 103% ?
49
MODULUL 5 . Analiza costului pe produs
Structura costului unitar:
materii prime și materiale directe
salarii directe
contribuția la asigurările și protecția socială
= costuri directe
regia de fabricație și alte cheltuieli indirecte (cheltuieli indirecte)
= costul pe unitatea de produs
Principalele aspecte supuse aprofundării su nt:
analiza cheltuielilor cu materiile prime și materialele pe produs ;
analiza cheltuielilor cu salariile directe pe produs ;
analiza cheltuielilor indirecte pe produs ;
analiza costului marginal ;
analiza reflectării costului pe produs în principalii indicat ori economico -financiari .
5.1. Analiza cheltuielilor cu materiile prime și materialele pe produs
Model de calcul :
unde cs = consumul specific ( cantitatea consumată);
p’= prețul materialului.
Modificarea cheltuielil or cu materiile prime și mate rialele pe produs :
chm = chm 1 – chm 0,
se explică prin:
– influen ța consumului specific:
cs = (cs 1 – cs0 ) ∙p0’;
– influen ța pre țului materialului:
p’ = cs1 ∙( p1’- p0’).
chm = cs ∙p’
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
50
5.2 Analiza cheltuielilor cu salariile directe pe produs
Model de calcul:
unde t = timpul consumat pe unitatea de produs (reflectă productivitatea muncii);
sh = salariul mediu pe unitatea de timp .
Modificarea cheltuielilor cu salariile directe pe produs :
chs = chs 1 – chs 0, se explică prin:
– influen ța productivită ții muncii:
t = ( t 1 – t0 ) ∙ sh0 =
WIchs0 – chs 0 , unde I W =
10
tt .
– influen ța salariului mediu orar:
sh = t 1∙( sh 1– sh0 )= chs 1 –
WIchs0 .
Reducerea cheltuielilor cu salariile directe pe unitatea de produs trebuie să se realizeze prin
creșterea productivită ții muncii (reducerea lui t ) IW > I sh .
5.3 Analiza cheltuielilor indirecte pe produs
Analiza cheltuielilor indirecte (cheltuieli de regie și alte cheltuieli indirecte – chi) pe
produs se real izează după model ul de calcul:
unde: Chi = c heltuielile indirecte totale (cheltuieli relativ constante); Chi = q∙ chi;
q = volumul produc ției.
Modificarea cheltuielilor indirecte pe unitatea de produs :
chi = chi 1 – chi 0, se explică prin:
– influența volumului produc ției (q ):
q =
10
qChi –
oo
qChi
Chi 0 = q 0 ∙ chi 0 și
qIqq
01
q =
10 0
qchiq – chi 0 =
qIchi0 – chi 0;
– influența sumei absolute a cheltuielilor indirecte aferente produsului:
Ch =
11
qChi –
10
qChi = chi 1 –
qIchi0 . chs = t ∙ sh
chi =
qChi
Modulul 5 Analiza costului pe produs
51
5.4 Analiza costului marginal
Costul marginal ( Cm) reprezintă sporul de cheltuială generat de creșterea cu o unitate a
volumului de activitate.
Compararea nivelului costului marginal cu cel al costului mediu permite aprecierea punctului
în care întreprinderea își desfășoară activitatea cu costurile cele mai mici.
Dacă raportul dintre costul marginal și costul mediu este subunitar atunci există
posibilitatea de sporire (în continuare) a produc ției fără a se depăși costul mediu anterior.
În practică sunt cazuri în care o sporire a producției implică cheltuieli suplimentare. Din
acest motiv se pune pro blema stabilirii unui cost marginal maxim care să asigure realizarea unui
anumit profit (eventual menținerea beneficiului realizat în perioada anterioară) sau să se atingă
pragul de rentabilitate .
Costul marginal maxim :
a) la pragul de rentabilitate (B = 0 ) este dat de rela ția: Cm max =
0 11 0 0 1
qqcq pq
b) pentru ob ținerea unui beneficiu (B) este dat de rela ția: Cm max =
0 11 0 0 1
qqBcq pq
Cunoașterea unor asemenea elemente prezintă o deosebită utilitate în stabilirea unor bugete
pe locuri generat oare de cheltuieli, precum și urmărirea modului de încadrare în nivelul maxim al
cheltuielilor astfel încât o producție suplimentară să mențină întreprinderea în zona profitului.
Cm =
qCh
=
0 10 1
qqCh Ch
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
52
5.5 Analiza reflectării costului pe produs în principalii
indicatori econ omico -financiari
Modificarea costului pe produs se reflectă asupra următorilor indicatori economico -financiari:
Indicatori economico -financiari Influența modificării
costului pe produs Denumire indicator Relația de calcul
1. Cheltuieli la 1000 lei
cifră de afaceri
1000) 1000(
pqcqC
vv
1000
1 10 1 1 1
pqcq cq
vv v
2. Profitul brut
potențial și celui aferent
veniturilor
cq pq Pr q = producția fabricată sau
producția vândută.
0 1 1 1 cq cq
3. Profitul pe produs
(suma profitului) pr=q∙(p – c) – ( c1 – c0 )∙ q1
4. Rata rentabilității
costurilor (profit la 100
lei costuri) Rc=
100PrCht
1001
1 10 1
cqpq-
1001
0 10 1
cqpq
5. Rata rentabilității
costurilor la nivel de
produs rc=
100
ccp
1001
10
cp-
1001
00
cp
6.Rata rentabilității
comerciale Rrc=
100PrCA
100 1
0 11 1
pqcq-
100 1
0 10 1
pqcq
7. Rata rentabilității
comerciale la nivel de
produs rrc=
100
pcp
100 1
01
pc-
100 1
00
pc
Modulul 5 Analiza costului pe produs
53
Întrebări de control
1. Care sunt factorii ce influențează indicatorul „ cheltuieli cu materiile prime și
materialele pe produs ”?
2. Realizați analiza factorială a indicatorului „ cheltuieli cu materiile prime și materialele
pe produs”.
3. Care sunt factorii ce influențează indicatorul „ cheltuieli cu salariile directe pe produs ”?
4. Realizați analiza factorială a indicatorului „ cheltuieli cu salariile directe pe produs”.
5. Care sunt factorii ce influențează indicatorul „ cheltuieli indirecte pe p rodus ”?
6. Realizați analiza factorială a indicatorului „ cheltuieli indirecte pe produs”.
7. Prin expresia
1000
1 10 1 1 1
pqcq cq se măsoară influența factorului …………
……..…. asupra indicatorului ………………………..
8. Costul marginal maxim, la pragul de rentab ilitate, se determină cu ajutorul relației de
calcul:
a)
0 10 0 0 1
qqcq pq
;
b)
0 11 0 0 1
qqBcq pq
;
c)
0 11 0 0 1
qqcq pq
.
9. Costul marginal maxim, pentru obținerea unui beneficiu, se determină cu ajutorul
relației de calcul:
a)
0 10 0 1 1
qqBcq pq
;
b)
0 11 0 0 1
qqBcq pq
c)
0 11 0 0 1
qqcq pq
10. Ce reprezintă următoarea relație:
1001
1 10 1
cqpq –
1001
0 10 1
cqpq ?
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
54
11. Ce reprezintă următoarea relație: ( t1 – t0 ) ∙ sh0?
12. Prin expresia :
11
qChi –
10
qChi se măsoară influența factorului ………………..… ………… . asupra
indicatorului ………………………………………………………………..
13. Prin expresia:
1001
10
cp –
1001
00
cp se măsoară influența factorului
………………..…. asupra indicatorului ………………………………………………………………..
14. Ce reprezintă următoarea relație:
0 1 1 1 cq cq ?
15. Prin expresia: (cs 1 – cs0 ) ∙p0’ se măsoară influența factorului ………………..…. asupra
indicatorului ………………………………………………………………..
55
PARTEA A II-A
ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDERII
CUPRINS Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinder ii
6.1 Rentabilitatea – indicator de performanță
6.2 Contul de profit și pierdere –sursă de informații pentru analiza
performanțelor întreprinderii
6.3 Analiza structurală a rezultatelor
6.3.1 Analiza structurală a rezultatelor pe baza contului de profit și
pierdere
6.3.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Modulul 7 Analiza factorială a rezultatului
7.1 Analiza factorială a profitului opera țional
7.2 Analiza factorială a rezultatului aferent cifrei de afaceri
Modulul 8 A naliza diagnostic pe baza ratei rentabilității
8.1 Analiza ratei rentabilității comerciale
8.2 Analiza ratei rentabilității resurselor consumate
8.3 Analiza ratei rentabilității economice
8.4 Analiza ratei rentabilității financiare
Modulul 9 Analiza cost -volum -profit
9.1 Analiza pragului de rentabilitate pe produs
9.2 Analiza pragului de rentabilitate la nivelul întreprinderii
9.3 Analiza riscului de exploatare și financiar al întreprinderii
COMPETENȚE: După parcurgerea acestei un ități de conținut, studentul va fi capabil să:
definească indicatorii utilizați în analiza rentabilității întreprinderii ;
analizeze aspectele referitoare la analiza structurală și factorială a
rezultatului ;
analizeze aspectele referitoare la a naliza diagn ostic pe baza ratelor de
rentabilit ate;
identifice factorii, cauzele care influențează rentabilitatea unei
întreprinderi și măsurile care se impun pentru îmbunătățirea activității
acesteia ;
explice corelația dintre rentabilitate și risc .
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDERII
56
CONCEPTE
CHEIE : Rentabilitate, performanță, risc, solduri intermediare de gestiune, excedentul brut
din exploatare, profit operațional, profit aferent cifrei de afaceri, rata rentabilității
comerciale, rata rentabilității resurselor consumate, rata rentabilității econom ice,
rata rentabilității financiare, levier financiar, prag de rentabilitate, cost -volum –
profit .
57
MODULUL 6 . Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii
Principalele aspecte supuse aprofundării sunt:
rentabilitatea – indicator de perfo rmanță ;
contul de profit și pierdere –sursă de informații pentru analiz a performanțelor întreprinderii;
analiza structurală a rezultatelor.
6.1 Rentabilitatea – indicator de performanță
Rentabilitatea se definește drept “capacitatea unei întreprinderi de a ob ține profit prin
utilizarea factorilor de produc ție și a capitalurilor, indiferent de provenien ța acestora”5, oglindind
într-o formă sintetică, eficien ța întregii activită ți economice.
Pentru ca rezultatul să reflecte performan ța întreprinderii este ne cesar să se respecte
principiul conectării cheltuielilor la venituri.
Rezultatele întreprinderii sintetizează eficien ța cu care s -a desfășurat întreaga activitate
economică a întreprinderii. Rezultatele financiare se calculează de regulă la sfârșitul
exer cițiului financiar pe baza diferen ței între venituri și cheltuieli. Rezultatul poate fi o mărime
valorică pozitivă denumită profit , în situa ția când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile sau
o mărime valorică negativă denumită pierdere , în situa ția inversă.
Indicator ii utiliza ți pentru exprimarea rentabilită ții întreprinderii sunt :
Profitul = expresia rentabilită ții în mărime absolută (indicator de volum);
Rata rentabilită ții = expresia rentabilită ții în mărime relativă și reflectă gradul în care
capitalul sau utilizarea resurs elor întreprinderii aduc profit .
5 Robu, V., Georgescu, N., Analiza economico -financiară , Editura Omnia Uni, Brașov, 2000, p. 190.
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDERII
58
6.2 Contul de profit și pierdere –sursă de informații pentru analiza
performanțelor întreprinderii
În plan na țional, sursa informa țională de bază în caracterizarea sintetizatoare a
rent abilită ții ca formă a performan ței întreprinderii este contul de profit și pierdere6,
componentă a situațiilor financiare anuale .
Structura situațiilor financiare anuale depinde de încadrarea entității în una din următoarele
categorii trei categorii, astfe l: ”microentități; entități mici și entități mijlocii și mari ”.7
A. Microentitățile sunt ”entitățile care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 1 500 000 lei ;
b) cifra de afaceri netă: 3 0 00 000 lei;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10. ”8
Microentitățile întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
(1) Bilanț prescurtat;
(2) Cont prescurtat de p rofit și pierdere.
B. Entitățile mici sunt ”entitățile care, la data bilanțului, nu se încadrează în categoria
microentităților și care nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17 5 00 000 lei;
b) cifra de afaceri netă: 35 000 000 lei;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Entitățile mici î ntocmesc situații financiare anuale care cuprind:
(1) Bilanț prescurtat;
(2) Cont de profit și pierdere ;
(3) Note explicative la situațiile financiare anuale.
Opțional , entitățile mici pot înt ocmi:
(4) S ituația modificărilor capitalului propriu și/sau
(5) Situația fluxurilor de trezorerie .”
6 Vezi structura Contului de profit și pi erdere prezentată în Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 4160 din 31
decembrie 2015 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile , publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, Nr. 21 din 12 ianuarie 2016 , art. 600 , 601 .
7 Conform OMFP 1802/2014, secțiunea 1.3, pct. 9.
8 Conform OMFP 1802/2014 cu modificările și completările ulterioare.
Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii
59
C. Entitățile mijlocii și mari sunt ”acele entități care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin
două dintre următoarele trei criterii:
a) tot alul activelor: 17 5 00 000 lei;
b) cifra de afaceri neta: 35 000 000 lei;
c) numărul mediu de salariați in cursul exercițiului financiar: 50.
Entitățile mijlocii și mari î ntocmesc situații financiare anuale care cuprind:
(1) Bilanț;
(2) Cont de profit și pierdere ;
(3) Situația modificărilor capitalului propriu
(4) Situația fluxurilor de trezorerie
(5) Notele explicative la situațiile financiare anuale.”
Situațiile financiare anuale trebuie ”să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției
financiare și a profitul ui sau pierderii entității.”9
Contul de profit și pierdere se poate prezenta diferit în func ție de10:
conținutul informa țional se distinge:
– contul de profit și pierdere cu prezentarea veniturilor și cheltuielilor după
natura lor (practica continentală);
– contul de profit și pierdere cu prezentarea după destina ție a cheltuielilor de
exploatare sau pe func ții ale întreprinderii (contabilitatea anglo -saxonă).
forma de prezentare deosebim:
– prezentare verticală : contul de profit și pierdere sub formă de „listă” ce
prezintă formarea din treaptă în treaptă a rezultatului exerci țiului (permite
eviden țierea veniturilor, a cheltuielilor și a rezultatului pe opera țiuni).
– prezentare orizontală : contul de profit și pierdere sub formă de ”cont ” sau
”tabel bilateral ” unde, în partea stângă (în debit ) se înregistrează cheltuielile
și profitul, iar, în partea dreaptă (în credit ), veniturile și pierderile.
Pentru reflectarea performan ței, societă țile trebuie să întocmească Contul de profit și
pierdere format listă bazat pe clasificarea veniturilor și cheltuielilor în func ție de natura lor,
acestea fiind prezentate corespunzător celor două tipuri de activită ți: de exploatare și financiară
determinându -se rezultatul net .
9 OMFP 1802/2014, secțiunea 2.1 pct. 24
10 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economic o-financiară , Ediția a –II-a, Editura Econom ică, București, 2005, p.
239.
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDERII
60
6.3 Analiza structurală a rezultatelor
Principale le aspecte supuse aprofundării sunt:
analiza structurală a rezultatelor pe baza contului de profit și pierdere ;
analiza soldurilor intermediare de gestiune.
6.3.1 Analiza structurală a rezultatelor pe baza
contului de profit și pierdere
A. Analiza stru cturală a rezultatelor după natura veniturilor
Conform structurii contului de profit și pierder e pot fi determinate următoarele marje de
rentabilitate :
1. Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare
2. Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare
3. Rezultatul brut al exercițiului = Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar
= Venituri totale – Cheltuieli totale
4. Rezultatul net al exerci țiului = Rezultatul brut al exerci țiului – Impozit ul pe profit
Rezultatul impozabil (rezultatul fiscal) este diferit de rezultatul înaintea impozitării (Rb)
pentru că se efectuează anumite corec ții. Astfel se adună cheltuielile care depășesc nivelul admis
prin acte normative (de exemplu: cheltuieli de protocol, deplasare, etc) și cele neadmise a fi
scăzute d in rezultatul impozabil (Chn) ( de exemplu: amenzi, penalită ți, ajustări nedeductibile). De
asemenea se scad, nu se impozitează deci, deducerile fiscale (Df) cum sunt: rezerve legale, pierderi
din anii preceden ți, etc. (stabilite prin acte normative).
Deci Ri = Rb + Chn – Df.
Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii
61
B. Analiza structurală a rezultatului brut al exercițiului după destinația
cheltuielilor de exploatare
Analiza contului de profit și p ierdere după destinație este realizată pe baza
Notei explicative 4 "Analiza rezultatului din exploatare":
1. Cifra de afaceri netă
2. Costul vânzărilor (al bunurilor vândute și al serviciilor prestate
3. Rezultatul operațional (marja brută – Mb) (1 -2)
4. Alte venituri din exploatare
5. Cheltuielile de desfacere (distribuție)
6. Cheltuieli generale de administrație
7. Rezultatul din exploatare (3+4 -5-6)
8. Venituri financiare
9. Cheltuieli financiare
10. Rezultatul financiar (8 -9)
11. Rezultat ul brut al exercițiului (7+10)
6.3.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Structura contului de profit și pierdere pe cele trei tipuri de activită ți permite calcularea
unor solduri, denumite „ tabloul soldurilor intermediare de gestiune” („Cascad a SIG”) 11. Acesta
pune în eviden ță etapele formării rezultatului unui exerci țiu financiar, îndeosebi la nivelul activită ții
de exploatare, respectiv modul de folosire a resurselor materiale, financiare și umane în activitatea
întreprinderii .12
Aceste soldur i, determinate sub formă de marje, pot fi împărțite în două categorii:
solduri intermediare de gestiune – activitate;
solduri intermediare de gestiune – rentabilitate.
A. Soldurile intermediare de gestiune – activitate sunt indicatori valorici ai
activ ității de producției și comercializare, care permit însumarea tuturor rezultatelor obținute
de întreprindere, materializate în produse finite, semifabricate, prestații, destinate pieței sau
utilizării în interes propriu, care sunt imobilizate în întreprind ere.
11 Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar -contabil . Ghid teoretico -aplicativ , ediția a II -a, revizuită și adăugită, Editura
CECCAR, București, 2008, pp. 38-39.
12 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2004, pp. 249 -250.
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDERII
62
1. Marja comercială (MC) permite determinarea rezultatului obținut din vânzările de mărfuri
și se determină cu ajutorul relației:
Factorial , marja comercială se poate analiza după modelul: Mc =
C CAmf
unde:
C = cota medie de adaos comercial.
2. Producția exercițiului (Qe) cuprinde bunurile și serviciile produse de întreprindere în
cursul exercițiului, indiferent de destinație, fiind calculată cu relația:
3. Valoarea adăugată (VA) exprimă ceea ce ad augă întreprinderea la circuitul economic prin
propria activitate și se calculează conform relației:
B. Solduri intermediare de gestiune – rentabilitate . Performanța financiară a
întreprinderii este caracterizată prin intermediul soldurilor interm ediare de gestiune privind
rentabilitatea și sunt determinate în continuarea soldurilor intermediare de gestiune
caracteristice activității de exploatare:
excedentul brut (deficitul) de exploatare (EBE);
rezultatul din exploatare (Rexp);
rezultatul financi ar (Rfin);
rezultatul brut al exercițiului (Rbr);
rezultatul net al exercițiului (Rnet).
Punctul de plecare în determinarea acestor fluxuri de rezultate îl reprezintă indicatorul
valoarea adăugată.
MC = Vânzări de mărfuri (CA mf) – Costul mărfurilor (Ch mf)
Qe = Producția
vândută (Qv) + Producția stocată
(
Δ± Qs) + Producția imobilizată
(Qi)
VA = Marja
comercială (MC) + Producția
exercițiului (Qe) – Consumurile
intermediare (M)
Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii
63
1) Excedentul brut (deficitul) de exploatare (EBE) este r ezultatul economic brut
realizat din activitatea curentă a întreprinderii și care face legătura între indicatorii
de gestiune și indicatorii tradiționali de rentabilitate.
Excedentul (deficitul) brut din exploatare este independent de politica financiară, fiscală a firmei și
se calculează cu ajutorul relației:
respectiv:
Datorită omogenității conținutului său, excedentul brut de exploatare este un indicator
folosit adesea pentru compararea performanțelor economico -financiare ale întreprinderil or și în
construcția mai multor rate ale rentabilității. Mărimea acestui sold intermediar de gestiune, fiind
un rezultat obținut după remunerarea personalului și statului, este important pentru investitorii
de capital deoarece reprezintă fluxul potențial d e disponibilități degajat de ciclul de exploatare,
influențând în mod direct potențialul firmei de a -și susține activitatea din resurse proprii,
respectiv capacitatea de autofinanțare a firmei .
2) Rezultatul din exploatare (Rexp) măsoară performanța comerci ală și industrială
a întreprinderii, fiind independent de politica financiară și fiscală, dar ține cont de
amortizare și provizioane; ca sold intermediar de gestiune se determină pe baza
relației:
*Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale + Ajustări de valoare privind
activele circulante + Ajustări privind provizioanele.
** Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate.
Rezultatul din
exploatare = Excedentul
brut din
exploatare + Alte venituri
din exploatare – Amortizări și
provizio ane – Alte cheltuieli
de exploatare
EBE = Valoarea
adăugată + Subvenții pentru
exploatare – Impo zite, taxe,
vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu
personalul
EBE = Venituri monetare din
exploatare – Cheltuieli monetare din
exploatare
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDERII
64
Rezultatul din exploatare mai poartă denumirea de rezultat ope rațional (operating profit ) și
exprimă surplusul de venituri din exploatarea curentă față de cheltuielile de exploatare și poate fi
determinat și cu ajutorul relației:
3) Rezultatul financiar (Rfin) este rezultatul din activitatea financiară, cuprinde
elemente de fluxuri financiare ș i elemente ce corespund riscurilor atașate, fiind
intermediar între rezultatul de exploatare și rezultatul curent:
4) Rezultatul brut al exercițiului (Rbr) se obține prin însumarea rezultatului
exploatării cu rezultatul financiar :
Acest rezultat const ituie soldul rezidual între veniturile totale și cheltuielile totale și se
determină conform relației :
5) Rezultatul net al exercițiului (Rnet) constituie soldul final după aplicarea cotei
procentuale de impozit (i), asupra rezultatului impozabil, confo rm relației:
Rezultatul din
exploatare = Venituri din
exploatare – Cheltuieli din
exploatare
Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare
Rezultatul brut = Rezultatul exploatării + Rezultatul financiar
Rezultatul brut = Venituri totale – Cheltuieli totale
Rezultatul net = Rezultatul brut – Cheltuieli cu impozitul pe profit
Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii
65
Întrebări de control
1. Definiți rentabilitatea și precizați care sunt cei mai importanți indicatori de rezultate.
2. Care sunt sursele de informații util izate în analiza rentabilității întreprinderii?
3. Prezentați rolul soldurilor inter mediare de gestiune și relațiile de calcul
corespunzătoare.
4. Prezentați modele ale contului de profit și pierdere după conținutul informațional.
5. Prezentați analiza structurală a rezultatului brut după destinația cheltuielilor de
exploatare.
6. Prezentați mode le ale contului de profit și pierdere după forma de prezentare.
7. Profitul este expresia:
a) rentabilității în mărimi relative;
b) rentabilității în mărimi absolute și relative;
c) rentabilității în mărimi absolute.
8. Excedentul brut de exploatare, ca sold intermedia r de gestiune, se calculează cu
ajutorul relației :
a) Valoarea adăugată + Subvenții pentru exploatare – Cheltuieli cu impozitele, taxele,
vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul;
b) Rezultatul din exploatare – Subvenții pentru exploatare – Cheltuieli cu impozitele,
taxele, vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul;
c) Valoarea adăugată – Cheltuieli cu impozitele, taxele, vărsăminte asimilate +
Cheltuieli cu personalul.
9. Prezentați relația de calcul pentru determinararea r ezultatul ui exploatării ca sold
intermediar de gestiune.
10. Prezentați relația de calcul pentru determinararea r ezultatul ui net.
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDERII
66
67
MODULUL 7 . Analiza factorială a rezultatului
Principalele aspecte supuse aprofundării sunt:
analiza factorială a profitului opera țional ;
analiza factorială a rezultatului aferent cifrei de afaceri .
7.1 Analiza factorială a profitului opera țional
Rezultatul operațional sau marja brută din vânzări (Po) – modele de analiză factorială :
1. Po =
pqv –
p vcq (cp = cost de producție unitar)
2. Po = CA
CAPo CA
op
pqv
pqcq
vp v1
3. Po = T
TMf
MfCA
CAPo
unde, CA = cifra de afaceri;
op
=
CAPo = rata marjei aferentă cifrei de afaceri;
TMf = gradul de înzestrare tehnică a muncii;
MfCA
= randamentul activelor fixe.
7.2 Analiza factorială a rezultatului aferent cifrei de a faceri
Profitul aferent cifrei de afaceri (Pr)- pentru identificarea factorilor care acționează asupra
indicatorului se pot folosi mai multe modele de analiză factorială13:
1. Pr = CA – Cc =
pqv –
cqv
2. Pr =
pqv
pqcq
vv1 = CA
rp
unde, CA = cifra de afaceri;
Cc = cheltuieli aferente cifrei de afaceri;
13 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiza economico -financiară , Editura Economică, București, 2004, p. 261.
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDERII
68
c = cost complet unitar;
rp
=
CAPr = profit mediu la un leu cifră de afaceri.
Aplicație rezolvată
Realizați analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri pe baza datelor din tabelul de
mai jos:
Nr.
crt. Indicatori Perioada de analiză
(0) (1)
1. Cifra de afaceri (CA) –lei- 2.447.630 2.555.986
2. Cheltuieli a ferente cifrei de afaceri (Cc) – lei- 2.421.840 2.848.124
Rezolvare
Modele de calcul:
A. Pr = CA – Cc
B. Pr = CA ∙
rp= CA ∙
CAPr
unde, CA = cifra de afaceri;
Cc = cheltuieli aferente cifrei de afaceri;
c = cost complet;
rp
= profit mediu la un leu cifra de afaceri sau rata medie a rentabilității (
rp
CAPr ).
Pe baza datelor de mai sus se vor determina indicatorii profitul aferent cifrei de afaceri și profit la
un leu cifră de afaceri și se v or calcula abaterile și indicii corespunzător i:
Nr.
crt. Indicatori Perioada de analiză Abatere
(
) Indici de
realizare (%) (0) (1)
1. Cifra de afaceri (CA) –lei- 2.447.630 2.555.986 108.356 104,43
2. Cheltuieli aferente cifrei
de afaceri (Cc) – lei- 2.421.840 2.848.124 426.284 117,60
3. Profitul aferent cifrei de
afaceri (Pr) – lei- 25.790 -292.138 -317.928 -1132,76
4. Profit la un leu cifră de
afaceri (
rp ) 0,011 -0,114 -0,125 -1.036,36
Modulul 7 Analiza factorială a rezultatului
69
A. Analiza modelului Pr = CA – Cc
Se observă că profitul aferent cifrei de afaceri a scăzut în anul curent față de anul precedent cu
317.928 l ei:
Pr = Pr 1-Pr0 = -292.138 -25.790 = -317.928 l ei
Modificarea totală a indicatorului (
Pr) se explică prin următoarele influențe:
1. influența modificării cif rei de afaceri:
CA 1-CA 0 = 2.555.986 -2.447.630 =108.356 lei
2. influența modificării cheltuielilor aferente cifrei de afaceri :
– (Cc 1-Cc0) = – (2.848.124 -2.421.840 )= -426.284 lei
Interpretarea rezultatelor:
Situația întreprinderii este n efavorabilă deoarece în anul curent obține pierdere de
292138 lei , beneficiul aferent cifrei de afaceri înregistrând o scădere în mărime absolută
de 317.928lei, respectiv cu 1132,76% în mărime relativă față de anul precedent.
Creșterea cifrei de afaceri c u 108.356 lei a determinat majorarea beneficiului cu aceeași
suma; influență favorabilă;
Majorarea cheltuielilor aferente cifrei de afaceri în anul curent față de anul precedent are
drept consecință diminuarea profitului aferent cifrei de afaceri cu 426.28 4 lei ; influență
nefavorabilă .
B. Analiza modelului Pr = CA ∙pr
Modificarea totală a profitului aferent cifrei de afaceri (
Pr):
Pr= Pr 1-Pr0 = CA 1
rp 1- CA 0
rp 0 = -292.138 -25.790 = -317.928 l ei
se explică prin următoarele influențe:
Pr =
CA +
rp
1. influența modificării cifrei de afaceri:
CA 1
rp 0- CA 0
rp 0 = 2.555.986 ∙ 0,011 – Pr0 =28.115,846 -25.790 = 2.325,846 lei
2. influența modificării profitului mediu la un leu cifră de afaceri:
CA 1
rp 1- CA 1
rp 0= Pr 1- Pr1’ = -292.138 -28.115,846= -320.253,846lei
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDERII
70
Interpretarea rezultatelor:
Indicatorul profitul aferent cifrei de afaceri scade cu -317.928l ei în mărime absolută (de la
25.790 lei la -292.138 lei), aspect nefavorabil datorat influenței următorilor factori: cifra
de afaceri și profitul mediu la un leu cifră de afaceri.
Cifra de afaceri a crescut cu 108.356 lei, respectiv cu 4,43% și a condus la creșterea
profitului aferent cifrei de afaceri cu 2.325,846 lei ; influență favorabilă .
Profitul mediu la un leu cifră de afaceri s -a diminuat cu 0,125 deoa rece indicele profitului a
fost devansat de indicele cifrei de afaceri ( I Pr < I CA ; -1132,76 <104,43) aspect ce a
determinat reducerea profitului aferent cifrei de afaceri cu 320.253,846 lei.
Profitul pe unitatea de produs se determină ca diferență într e prețul de vânzare unitar
(p) și costul pe unitatea de produs (c): pr = p – c
iar suma profitului pe produs (Pr) obținut ca urmare a vânzării unei anumite cantități de
producție (q v) dintr -un singur produs se determină pe baza relației:
Pr = q v ∙ ( p – c ) = q v ∙ p – qv ∙ c
Întrebări de control
1. Care sunt factorii ce influențează indicatorul „p rofitul aferent cifrei de afaceri ”?
2. Realizați analiza factorială a indicatorului „profitul aferent cifrei de afaceri ”.
3. Care sunt factorii ce influențează indicatorul rezultatul operațional sau marja brută din
vânzări? Prezentați modele de calcul ale indicatorului.
4. Profitul aferent cifrei de afaceri calculat după relația:
Pr=
csq psqv v )( )( , este influențat de următorii factori:
a) structura cifr ei de afaceri, costul unitar complet, prețul unitar;
b) volumul fizic al producției vândute , structura cifrei de afaceri , costu l unitar
complet, prețul unitar ;
c) costul unitar complet, prețul unitar, volumul fizic al producției vândute.
5. Cum se determină profitu l pe unitatea de produs? Realizați analiza factorială a
indicatoru lui.
Modulul 7 Analiza factorială a rezultatului
71
6. Analizați p rofitul aferent cifrei de afaceri cunoscându -se următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori Perioada
Precedentă Curentă
1. Cifra de afaceri (CA) –lei- 1.250.000 1.450.000
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (Cc) – lei- 1.050.000 1.225.000
7. Ce reprezintă următoarea relație: – ( c1 – c0 )∙ q1?
8. Prin expresia: CA 1 ∙
1rp – CA 1∙
0rp se măsoară influența factorului ………………..…………….
asupra indicatorului ………………………………………………………………..
9. Ce reprezintă următoarea relație: T1
00
11
TMf
TMf
00
MfCA
00
CAPo ?
10. Influența randamentului mijloacelor fixe asupra modificării i ndicatorului profit
operațional se determină cu ajutorul relației:
a) T0
00
TMf
00
11
MfCA
MfCA
11
CAPo
b) T1
11
TMf
00
11
MfCA
MfCA
00
CAPo
c) T1
00
TMf
00
11
MfCA
MfCA
00
CAPo
72
MODULUL 8 . Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilității
Rentabilitatea, ca formă de exprimare a eficienței economice, este definită ca un raport
între rezultatul obținut (efect) și mijloacele utilizate (efort). Raționalit atea oricărei acțiuni umane
presupune ca efectul să devanseze efortul.
În analiza performanței întreprinderii indicatorii de rentabilitate exprimați în mărimi
relative, respectiv ratele de rentabilitate, permit efectuarea comparațiilor între întreprinderi, a
comparațiilor în timp pentru aceeași întreprindere, precum și a comparațiilor în raport cu
anumite norme sau standarde elaborate și acceptate de către organismele specializate,
caracterizând în mod real gradul de rentabilitate, singurul care poate difer enția întreprinderi cu
același beneficiu, dar cu rentabilități diferite, ca urmare a unor costuri diferite.
Principalele rate de rentabilitate și semnificația acestora sunt prezentate în tabelul 8.1.
Tabelul 8.1. Rate de rentabilitate – semnificație, mod ele de determinare
Indicatorul Semnificație Model de
calcul
1. Rata rentabilității
comerciale (Rc) Exprimă eficiența activității comerciale a
întreprinderii, respectiv profitabilitatea cifrei de
afaceri, ce se determină pe seama raportului dintre
profitul aferent cifrei de afaceri (Pr) și cifra de
afaceri (CA). Rc=
100PrCA
2. Rata rentabilității
resurselor consumate
(Rrc) Reflectă corelația dintre profitul obținut din
realizarea produselor și costurile totale aferente
acestor realizăr i; se determină ca raport între
profitul aferent cifrei de afaceri (Pr) și cheltuielile
aferente cifrei de afaceri (Ch). Rrc=
100PrCh
3. Rata rentabilității
economice (Re) Exprimă eficiența utilizării activului total al unei
întreprinderi, r espectiv a capitalului investit pentru
obținerea performanțelor scontate; se determină ca
raport între rezultatul brut (P) și activul total (At). Re =
100AtP
4. Rata rentabilității
financiare (Rf) Exprimă gradul de eficiență a utilizării capitalurilor
proprii; se determină ca raport între rezultatul net
(Pn) și capitalurile proprii (Kp) Rf =
100KpPn
Modulul 8 Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilității
73
8.1 Analiza ratei rentabilității comerciale
Analiza factorială a ratei rentabilității comerciale (Rc) se poate face:
a) pe t otal producție: se determină prin raportarea profitului aferent cifrei de afaceri (Pr) la
cifra de afaceri (CA) :
Rc =
100Pr
CA
100
i vii vi i vi
pqcq pq =
100 1
i vii vi
pqcq (%)
Potrivit modelului de analiză, factorii care influențează evoluț ia ratei rentabilității
comerciale sunt:
structura cifrei de afaceri nete pe produse (g i);
costul complet unitar al produselor (c i);
prețul unitar de vânzare al produselor exclusiv TVA (p i).
b) prin calculul ratei pe produs:
100icirgRc
100100
ii i
ipcpg (%),
unde r ci=rata rentabilității comerciale la nivelul fiecărui produs „i”.
8.2 Analiza ratei rentabilității resurselor consumate
Analiza factorială a ratei rentabilității resurselor consumate (R rc) se realizează după modelul:
Rrc =
100Pr
Ch
100
i vii vi i vi
cqcq pq =
1001
i vii vi
cqpq (%)
Potrivit modelului de analiză, factorii care influențează evoluția ratei rentabilității
resurselor consumate sunt:
structura cifrei de afaceri nete pe produse (g i);
costul complet unitar al produselor (c i);
prețul unitar de vânzare al produselor exclusiv TVA (p i).
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDER II
74
Calculul ratei se poate face:
pe total producție:
Rrc =
100Pr
Ch
100
i vii vi i vi
cqcq pq =
1001
i vii vi
cqpq (%)
prin calculul ratei pe produs:
Rrc=
100irc irg
100100
ii i
iccpg (%),
unde r rci=rata rentabilității resurselor consumate la nivelul fiecărui produs „i”.
8.3 Analiza ratei rentabilității economice
Rata rentabilității economice (Re) – modele de analiză factorială:
Re =
100AtP =
AtCA
100CAP
Re =
100AtP =
100Ac AiP =
100
CAAc
CAAiCAP =
r aiv rRv
1 1
în care,
AtCA = viteza de rotație a activului total;
100CAP
= Rv = rata rentabilității comerciale;
rai =
AiCA = randamentul activelor imobilizate;
vr =
AcCA = viteza de rotație a activelor circulante exprimată ca număr de rotații;
Analiza factorială a modelului Re =
r aiv rRv
1 1 presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) Modificarea totală (
Re):
Re= Re 1 – Re 0 =
1 11
1 1
r ai v rRv
–
0 00
1 1
r ai v rRv
b) Descompunerea fenomenului pe factori de influență:
Re=
rai +
vr +
Rv
Modulul 8 Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilității
75
c) Măsurarea influențelor factorilor asupra ratei rentabilității comerciale:
1. influența modificării rand amentului activelor imobilizate:
0 10
1 1
r ai v rRv
–
0 00
1 1
r ai v rRv
= Re’ – Re 0
2. influența modificării v itezei de rotație a activelor circulante :
1 10
1 1
r ai v rRv
–
0 10
1 1
r ai v rRv
= Re 1’– Re’
3. influența modificării rat ei rentabilității comerciale (
100CAP ):
1 11
1 1
r ai v rRv
–
1 10
1 1
r ai v rRv
= Re 1 – Re 1’
Nivelul ratei rentabilității economice poate crește în urma accelerării vitezei de rotație a
activelor circulante, a utilizării cu eficiență a activelor imobilizate, precum și ca urmare a creșterii
profitabilității cifrei de afaceri (eficiența vânzărilor) asigurând remunerarea acționarilor și a
creditorilor, în concordanță cu riscul asumat investind în întreprindere sau acordându -i
împrumuturi.
8.4 Analiza ratei rentabilității financiare
Modelul de analiză factorială pentru rata rentabilității financiare (Rf) se prezintă astfel:
Rf =
100KpPn =
KpAt
AtVt
100VtPn
în care,
AtVt = viteza de rotație a activului total (vânzările generate de utilizarea activelor);
KpAt
= factorul de multiplicare a capitalului propriu (brațu l pârghiei financiare) ce
caracterizează în mod indirect gradul de îndatorare a întreprinderii;
VtPn
= profit net la 1 leu venituri totale, respectiv rata rentabilității comerciale.
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDER II
76
Impactul îndatorării este pus în evidență calculând rat a rentabilității financiare în funcție
de rata rentabilității economice, rata dobânzii împrumuturilor și creditelor bancare, coeficientul
capacității de îndatorare și cota de impozit pe profit, pe baza formulei:
Rf =
iKpDd
1 Re Re ,
unde: i=cot a de impozit pe profit; d=rata dobânzii;
KpD =LF= levier financiar.
Întrebări de control
1. Care sunt factorii ce influențează indicatorul „rata rentabilității comerciale”?
Prezentați modele de calcul ale indicatorului.
2. Care s unt factorii ce influențează indicatorul „rata rentabilității resurselor consumate”?
Prezentați modele de calcul ale indicatorului.
3. Care sunt factorii ce influențează indicatorul „rata rentabilității economice”?
Prezentați modele de calcul ale indicator ului.
4. Care sunt factorii ce influențează indicatorul „rata rentabilității financiare”? Prezentați
modele de calcul ale indicatorului.
5. Corelația dintre rentabilitatea financiară, rentabilitatea economică și rata dobânzii este
pusă în evidență cu ajutorul relației: ……………………………………………………
6. Prin expresia:
1001
11
cp –
1001
10
cp se măsoară influența factorului
………………..…. asupra indicatorului ……………………………………………………………….
7. Să se determine modificarea absolută și modificarea procentuală a ratei rentabilității
financiare pe baza următoarelor date:
Nr.
crt. Indicatori Perioada
precedentă Perioada
curentă
1. Capitaluri proprii 375.000 385.500
2. Profitul net 42.500 41.200
3. Cifra de afaceri 1.250.000 1.450.000
Modulul 8 Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilității
77
8. Prin expresia:
1001
1 10 1
cqpq
vv –
1001
0 10 1
cqpq
vv se măsoară influența factorului
………………..…. asupra indicatorului ……………………………………………………………….
9. Determinați modificarea absolută și modificarea proce ntuală a ratei rentabilității
comerciale cunoscându -se următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori Perioada
Precedentă Curentă
1. Profitul aferent cifrei de afaceri 36.000 38.200
2. Capital propriu 375.000 385.500
3. Cifra de afaceri 1.250.000 1.450.000
10. Prin expresia
1001
0 10 1
cqpq
vv –
1001
0 00 0
cqp q
vv se determină:
a) influența prețului unitar asupra indicatorului rata rentabilității resurselor consumate;
b) influența costului unitar asupra indicatorului rata rentabilității comerciale;
c) influența s tructurii producției vândute asupra indicatorului rata rentabilității
resurselor consumate .
11. Influența prețului unitar asupra variației indicatorului rata rentabilității comerciale se
determină cu ajutorul relației de calcul :
a)
100 1
0 10 1
pqcq
vv
100 1
0 00 0
pqcq
vv ;
b)
100 1
1 11 1
pqcq
vv
100 1
0 11 1
pqcq
vv ;
c)
100 1
0 11 1
pqcq
vv
100 1
1 11 1
pqcq
vv .
12. Ce repre zintă urm ătoarea rela ție:
100 1
1 11 1
pqcq
vv
100 1
0 00 0
p qcq
vv
?
78
MODULUL 9 . Analiza cost -volum -profit
Principalele aspecte supuse aprofundării sunt:
analiza pragului de rentabilitate pe produs;
analiza pragului de rentabilitate la nivelul întreprinderii;
analiza riscului de exploatare și financiar al întreprinderii.
Analiza cost – volum – profit este cunoscută în literatur a de specialitate și sub
denumirea de analiza pragului de rentabilitate .
Pragul de rentabilitate numit și punctul critic, punctul de echilibru sau punctul mort
(„point mort”, „breakeven point”) este principalul indicator care măsoară riscul de exploat are.
Pragul de rentabilitate (sau punctul critic) marchează acea dimensiune a activității la
care veniturile din vânzarea bunurilor produse, mărfurilor, lucrărilor, serviciilor sunt egale cu
cheltuielile totale , firma nu obținând nici profit nici pierdere , rezultatul fiind nul.
În raport cu dinamica volumului producției, elementele cheltuielilor de producție se
grupează în cheltuieli variabile și cheltuieli fixe. Dacă cheltuielile variabile sunt constante ca
mărime pe unitatea de produs (suma lor crește direct proporțional cu volumul producției),
cheltuielile fixe sunt variabile pe unitatea de produs (suma lor fiind constantă înseamnă că ele se
reduc odată cu creșterea volumului producției obținute prin îmbună tățirea utilizării capacității de
producție).
9.1 Analiza pragului de rentabilitate pe produs
Legătura dintre suma cheltuielilor de producție și cantitatea de produse ce trebuie
fabricate, astfel încât din veniturile obținute să se acopere toate cheltuielile, este evidențiată cu
ajutorul punctului critic (q critic): qcr =
VcpCf
unde, Cf = cheltuieli fixe totale;
p = preț unitar;
cv = cost variabil unitar.
Dacă se dorește obținerea unui profit (Pr), atunci relația devine: qP =
VcpP Cf
Modulul 9 Analiza cost -volum -profit
79
9.2 Analiza pra gului de rentabilitate la nivelul întreprinderii
Pragul de rentabilitate(cifra de afaceri critic ă) la nivelul întreprinderii se determină
după relația: CA CR
CAChvCf
1
pcCf
v
1
unde,
CAChv
pqcq
pc
vv
vv = cheltuieli variabile la un leu cifră de afaceri);
Relația de determinare a profitul ui maxim(P max) este: Pmax = q max (p-cv) – Cf
Gradul de utilizare a capacității de producție în punctul critic GCR =
100
maxQCACR
La pragul de rentabilit ate:
Veniturile totale = Cheltuieli totale;
Profitul = 0;
Marja cheltuielilor variabile = Cheltuielile fixe.
Altfel spus14:
dacă întreprinderea nu a atins punctul critic lucrează cu pierderi;
dacă cifra de afaceri corespunde punctului critic, profitul este nul;
dacă volumul activității depășește punctul critic se obține profit.
Principalele avantaje pe care le oferă metoda de analiză a rentabilității pe baza punctului critic
sunt:
permite stabilirea dimensiunii la care producția devine rentabilă;
indică v olumul producției necesar pentru a obține un anumit cuantum al profitului;
pune în evidență corelațiile dintre dinamica producției, respectiv a veniturilor, și dinamica
costurilor grupate în variabile și fixe;
permite determinarea gradului de utilizare a c apacității de producție în corelație cu un
anumit cuantum urmărit al profitului.
14 Păvăloaia, W., Paraschivescu, D. M., Olaru, G. D., Radu, F., Analiză financia ră. Studii de caz , Editura Tehnopress, Iași, 2006, p.
120.
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDERII
80
Pr = 25.000.00
9.3 Analiza riscului de exploatare și financiar al întreprinderii
Analiza diagnostic a riscului de exploatare și a riscului financiar se bazează, în principa l, pe
noțiunile de elasticitate a rezultatelor obținute în raport cu volumul de activitate și de poziția în
raport cu pragul de rentabilitate .
A. Rentabilitatea și evaluarea riscului de exploatare
Riscul de exploatare exprimă incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp si cu cel
mai mic cost la variațiile mediului, reflectând volatilitatea rezultatului economic la condițiile de
exploatare.
Evaluarea riscului de exploatare se realizează, cu ajutorul:
pragului de rentabilitate;
coeficientului levier ului de exploatare (CLE).
Evaluarea riscului de exploatare pe baza coeficientului levierului de exploatare
Gradul de sensibilitate al rezultatului întreprinderii la un anumit eveniment (diferit în
funcție de natura activității întreprinderii și poziția î n mediul său economic) face ca orice acțiune
întreprinsă să devină mai mult sau mai puțin riscantă, de aceea analiza riscului de exploatare
presupune și abordarea unui alt concept, cel al levierului de exploatare.
Coeficientul levierului de exploatare numit grad de echilibrare a funcționării
întreprinderii15 exprimă sensibilitatea (prin elasticitatea) rezultatului din exploatare
(Rexp) la variația vânzărilor și măsoară creșterea procentuală a rezultatului ca răspuns
la creșterea cu un procent a vânzăril or (volum fizic sau cifra de afaceri):
Riscul apare atunci când la o creștere cu o unitate a volumului de vânzări rezultatul
sporește mai puțin sau chiar scade.
15 Petrescu, S., ”Performanță și risc în analiza financiară”, Analele științifice ale Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași,
2004/2005, p. 125. CLE= E Rexp/q(CA) =
)()(ReRe
CAqCAqxpxp
Modulul 9 Analiza cost -volum -profit
81
Pentru a evidenția corelația coeficientului levierului cu cheltuielile variabile(CV),
cheltuielile fixe (Cf) și cifra de afaceri (CA) relația de calcul a coeficientului levierului
de exploatare devine:
Riscul economic evaluat prin coeficientul levierului de exploatare cunoaște grade diferite
în funcție de valorile de la zero la infinit ale coeficientului16:
Riscul economic Explicația
Maxim La punctul mort (Rexp = 0) deoarece: CLE=
xpMcv
Re =
0Mcv
Inexistent Când rezultatul din exploatare are valoarea maximă, deoarece:
CLE=
xpMcv
Re =
0Re0xp
Minor Când cheltuielile fixe (de structură) sunt relative reduse față de
cheltuielile variabile (operaționale), și deci:
CLE=
xpMcv
Re =
Cf cpqcpq
vv
=
10
vv
cpqcpq
Deci, în apropierea pragului de rentabilitate, valoarea coeficientului levieru lui de
exploatare este mai mare și implicit riscul de exploatare este mai mare, iar pe măsură ce volumul
de activitate se depărtează de pragul de rentabilitate, valoarea coeficientului levierului de
exploatare se diminuează iar riscul de exploatare este ma i mic.
B. Rentabilitatea și evaluarea riscului financiar
Riscul financiar caracterizează variabilitatea profitului net, sub incidența structurii
financiare a firmei.
Evaluarea riscului financiar se realizează cu ajutorul:
a) efectului levierului financiar;
b) stabilirea poziției întreprinderii în raport cu pragul de rentabilitate financiar;
c) coeficientului levierului financiar (CLF).
16 Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar -contabil -Ghid teoretico -aplicativ, ediția a II -a, revizuită și adăugită, Editura
CECCAR, București, 2008 , p. 169. CLE =
Cf CV CACV CA
=
xpMcv
Re
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDERII
82
A. Efectul de levier financiar
Efectul levierului financiar (ELF) rezultă din diferența dintre rentabilitatea financia ră și
rentabilitatea economică și ”exprimă impactul îndatorării asupra capitalului propriu al entității,
proporția dintre finanțările externe și cele interne (resurse interne)”17 reflectând deci influența
structurii financiare asupra performanțelor unei en tități:
Efectul de levier financiar este cu atât mai mare cu cât diferența dintre rentabilitatea
economică și rata dobânzii este mai mare, în acest sens pot fi întâlnite următoarele situații:
Situația Semnificația
1. Re > d
Rf >Re,
ELF pozitiv Rentabilitatea economică este superioară ratei dobânzii,
respectiv a costului îndatorării. În această situație, pentru
întreprindere, este mai avantajos să se apeleze la împrumuturi
pe termen mediu și lung pentru finanțarea activității, aceasta
asigurându -și astfel un profit suplimentar.
Îndatorarea are un efect benefic pentru fir mă, ”efect de levier”;
întreprinderea dorește maximizarea raportului D/Cpr;
Utilizarea îndatorării trebuie făcută cu prudență pentru a nu
limita independența financiară a firm ei și a -i reduce
posibilitățile suplimentare de îndatorare în perioade de criză.
Randamentul activului > Costul capitalurilor împrumutate
2. Re = d
Rf = Re,
ELF = 0 Îndatorarea este neutră din punct de vedere a rentabilității
financiare, deci nu are nici un efect.
Situația este consecința finanțării activității exclusiv pe seama
capitalurilor proprii, absența îndatorării eliminând riscul
financiar.
3. Re<d
Rf<Re,
ELF negativ
= efect de
măciucă Rentabilitatea economică este inferioară ratei dobânzii .
Îndatorarea are un efect negativ asupra rentabilității
financiare a firmei, sporind riscul financiar al acesteia( ”efect
de măciucă”). Întreprinderea nu trebuie să apeleze la credite pe
termen mediu și lung întrucât randamentul economic al
activelor este insuficient pentru acoperirea ratei dobânzii,
riscul de insolvabilitate fiind crescut.
Întreprindere dorește minimizarea raportului D/Cpr .
Randamentul activului < Costul capitalurilor împrumutate
Efectul de levier permite stimularea evoluției rentabilit ății financiare în funcție de modificarea
politicii de finanțare a întreprinderii fiind un parametru important pentru deciziile strategice ale
întreprinderii. 18
17 Morariu, A., Crecană, C., D., ”Impactul performanței economice asupra poziției financiare”, Audit Financiar , nr. 5, Editura
Camera Auditori lor Financiari din România (CAFR), București, 2009, p. 40.
18 Zaiț, D., Evaluarea și gestiunea investițiilor directe , Editura Sedcom Libris, Iași, 2008, p. 164 -165. ELF = R f – Re = (Re – d)
CprD
ELF = (Re – d)
LF
Modulul 9 Analiza cost -volum -profit
83
B. Stabilirea poziției întreprinderii în raport cu pragul de rentabilitate
financiar
Pragul de rentabilitate pentru analiza riscului financiar se determin ă dup ă aceea și
metodologie ca si în cazul riscului de exploatare, luându -se în considerare îns ă si cheltuielile fixe
financiare, respective cheltuielile cu dobânzile. În aceast ă situa ție se calc uleaz ă o cifr ă de afaceri
care corespunde unui prag de rentabilitate financiar sau ” punct mort financiar ”, pe baza
urm ătoarei relații:
în care: CA critică = prag de rentabilitate financiar;
Cf = cheltuieli fixe;
Chfin = cheltuieli financiare fixe;
CV= cheltuieli variabile;
CA = cifra de afaceri;
RMcv = rata marjei cheltuielilor variabile.
Pe baza acestor valori se estimează indicatorii de siguranță sau indicatorii de poziție ,
respectiv:
a) Marja de securitate sau poziția întreprinderii în raport cu pu nctul mort financiar (Ms f):
O creștere a acestui indicator denotă o reducere a riscului financiar înregistrat de o anumită
firmă și invers.
b) Intervalul de siguranță sau indicatorul de poziție relativ (Is):
c) Sporul de eficiență (Se) sau indicele de rentabilitate :
CA critică
CACVChfin Cf
1
McvRChfin Cf
Ms f = CA – CA critică
Is
(%)100
critic ăcritic ă
CACA CA
Se
(%)100CACA CAcritic ă
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDERII
84
Riscul financiar adâncește riscul economic (pe lângă rambursarea împrumuturilor, trebuie
plătite și cheltuielile cu dobânda), iar în cele din urmă generează o incapacitate de plată a
întreprinderii care poate conduce la riscul de fa liment.19
C. Coeficientul levierului financiar (CLF)
Aprecierea și evaluarea riscului financiar se pot realiza, ca și în cazul riscului de exploatare, pe
baza coeficientului levierului financiar (CLF). Acesta exprimă sensibilitatea rezultatului net (Rne t) la
variațiile rezultatului exploatării (Rexp) și măsoară creșterea procentuală a rezultatului net ca răspuns
la creșterea cu un procent a rezultatului din exploatare. Relația de calcul se prezintă astfel:
În calculul CLF se iau în considerație numai rezultatul curent și cheltuielile financiare,
singurele care se corelează cu exploatarea, ceea ce reduce rezultatul net la relația:
Rnet = (Rexp – Chfin)
)1(i
În aceste condiții, coeficientul levierului financiar capătă expresia:
Se constată că valoarea coeficientului levierului financiar este direct proporțională cu
cheltuielile financiare a căror creștere majorează valoarea CLF și implicit majorarea riscului financiar.
Riscul financiar evaluat prin coeficientul levierului financiar cunoaște grade diferite în funcție
de valorile de la zero la infinit ale coeficientului20:
Risc financiar Explicația
Inexistent La punctul mort (Rexp = 0) deoarece: CLE=
Chfinxp Re0 =0
Minor La finanțarea din capitalurile proprii, cheltuielile financiare fiind
nule: CLE=
0 ReRe
xpxp =1
Maxim La finanțarea din împrumuturi ale căror dobânzi pot egala
rezultatul din exploatare (Chfin = Rexp) și deci: CLF =
0Rexp
19 Berheci, M., ”Riscurile în viața întreprinderii și variabilitatea rezultatului contabil” – partea a II -a, Contabilitatea, expertiza și
auditul afacerilor , octombrie 2009, p. 36.
20 Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar -contabil -Ghid teoretico -aplicativ , ediția a II -a, revizuită și adăugită, Editura
CECCAR, București, 2008 , p. 171. CLF= E Rnet /Rexp =
xpxpRnetRnet
ReRe
CLF=
Chfinxpxp
ReRe
Modulul 9 Analiza cost -volum -profit
85
Întrebări de control
1. Determinați volumul fizic critic al producției (pragul de rentabilitate) pe baza
următoarelor date: cheltuieli fixe totale 15.000 lei; preț unitar 22 lei/buc.; c ost variabil
unitar 17 lei/buc .
2. Se cunosc următoarele date: capacitatea maximă de fabricaței 7.000 buc.; cheltuieli
fixe totale 15.000 lei; preț unitar 22 lei/buc.; c ost variabil unitar 17 l ei/buc.
Determinați profitul maxim ce se obține în cazul utilizării integrale a capacității de
producție.
3. Definiți pragul de rentabilitate și prezentați relațiile de calcul pentru determinarea
acestuia la nivel de produs, respectiv la nivel de întreprinde re.
4. Corelația dintre rentabilitatea financiară, rentabilitatea economică și rata dobânzii este
pusă în evidență cu ajutorul relației: ……………………………………………………
5. Ce reprezintă următoarea relație:
VcpCf
?
6. Prezentați modalitățile de analiză a riscului de exploatare al întreprinderii.
7. Definiți pragul de rentabilitate financiar.
8. Prezentați modalitățile de analiză a riscului financiar al întreprinderii.
9. Ce reprezintă următoarea situație: Re > d?
10. Prezentați indicatorii de siguranță pentru evaluarea riscului fina nciar.
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂȚII ÎNTREPRINDERII
86
87
PARTEA A III-A
ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
CUPRINS Modulul 10. Fundamente teoretice privind poziția financiară a întreprinderii
10.1 Bilanțul –sursă de informații pentru analiza poziției financiare a
întreprinderii
10.2 Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii
Modulul 11. Analiza situației nete. Analiza lichidității și solvabilității
11.1 Analiza situației nete
11.2 Analiza lichidității și solvabilității
Modulul 12. Analiza echilibrului financiar . Analiza vitezei de rotație a activelor
circulante
12.1 Analiza corelației dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment și
trezoreria netă
12.2 Analiza vitezei de rotație a activelor circulante
COMPETENȚE: După parcurgerea acestei unități de conținut, studentul va fi capabil să:
definească indicatorii utilizați în analiza poziției financiare a
întreprinderii ;
analizeze aspectele referitoare la analiza structurii patrimoniale,
lichiditatea și solvabilitatea întreprinderii ;
analizeze indica torii de apreciere a echilibrului financiar și viteza de
rotație a activelor circulante ;
identifice factorii, cauzele care influențează poziția financiară a unei
întreprinderi și măsurile care se impun pentru îmbunătățirea activității
acesteia.
CONCEPT E
CHEIE: bilanț contabil, bilanț financiar, b ilanț funcțional, situația netă , autonomie
financiară, stabilitate financiară, grad de îndatorare, lichiditate, solvabilitate,
echilibru financiar, fond de rulment, necesar de fond de rulment, trezoreria
netă, v iteza de rotație a activelor circulante .
PARTEA A III -A ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
88
89
MODULUL 10 . Fundamente teoretice privind poziția financiară a
întreprinderii
10.1 Bilanțul –sursă de informații pentru analiza poziției financiare a
întreprinderii
Bilan țul contabil este documentul oficial prin care se furnizeaz ă o imagine fidel ă asupra:
patrimoniului unit ății;
situației financiare la un moment dat;
rezultatelor obținute de întreprindere.
Bilanțul21 este principalul document contabil de sinteză în care sunt prezentate detaliat
elementele bi lanțiere de activ, datorii și capital propriu deținute de entitate la sfârșitul
exercițiului financiar, precum și în celelalte situații prevăzute de lege . Activele sunt grupate în
bilanțul contabil dupa natură , destinație , lichiditate , iar datoriile și capitalurile proprii sunt
structurate în funcție de natur ă, provenienț ă si exigibilitate .
Bilanțul reflectă poziția financiara a întreprinderii .
Pornind de la bilanțul contabil, prin retratare se obțin două tipăuri de bilanț utilizate în
analiză:
bilanțu l financiar (patrimonial);
bilanțul funcțional.
A. Bilanțul financiar
Principii avute în vedere la elaborarea bilanțului financiar:
– evaluarea elementelor patrimoniale la valoarea netă;
– ordonarea elementelor de activ în ordine crescătoare a gradului de lichiditate (aptitudinea
de a se transforma în numerar);
– ordonarea elementelor de datorii și capitalui proprii (de pasiv) în ordine descrescătoare a
gradului de exigibilitate (perioada în care resursa este la dispoziția întreprinderii,
termenul de stingere a datoriilor);
– eliminarea nonvalorilor („elemente fictive” – cheltuieli de constituire, cheltuieli în avans).
21 Vezi structura Bilanțului prezentată în Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 4160 din 31 decembrie 2015
privind modificarea și completarea unor reglementări contabile , publicat în Monitorul Oficial al României , Partea I,
Nr. 21 din 12 ianuarie 2016 , art. 598, 599 .
PARTEA A III -A ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
90
Structura bilanțului financiar presupune gruparea elementelor patrimoniale în cele două mari
categorii: activ și pasiv, astfel:
BILANȚUL FINANCI AR
ACTIV PASIV
I. Active imobilizate, din care:
1. Imobilizări
necorporale
2. Imobilizări corporale
3. Imobilizări financiare
II. Active circulante, din care:
1. Stocuri
2. Creanțe
3. Investiții financiare
4. Disponibilități
I. Capitaluri proprii, din care:
1. Capital social
2. Rezerve
3. Rezultatul exercițiului
4. Subvenții
5. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli,
pentru o perioadă mai mare de un an (care
au caracter de rezerve)
II. Datorii pe termen lung
III. Datorii pe termen scurt, din care:
1. Credite pe termen scurt
2. Obligații
3. Provizioane pentru riscur i și cheltuieli,
pentru o perioadă mai mică de un an
B. Bilanțul funcțional
Principii avute în vedere la elaborarea bilanțului funcțional:
– ordonarea elementelor se realizează în funcție de apartenența acestora la unul din ciclurile de
finanțare:
ciclul de investiții;
ciclul de exploatare;
ciclul de finanțare.
– eliminarea nonvalorilor („elemente fictive” – cheltuieli de constituire, cheltuieli în avans);
– activele sunt înregistrate la valoarea brută.
Structura bilanțului funcțional:
BILANȚUL FUNCȚIONAL
ACTIV PASIV
I. Active stabile (aciclice)
II. Active ciclice aferente exploatării
III. Active ciclice din afara exploatării
IV. Trezorerie de activ I. Surse stabile (aciclice)
II. Surse ciclice de exploatare
III. Surse ciclice din afara exploatării
IV. Trezorerie de pasiv
Modulul 10 Fundamente teoretice privind poziția financiară a întreprinderii
91
10.2 A naliza structurii patrimoniale a întreprinderii
Urmărește analiza ponderii diferitelor elemente patrimoniale.
A. Analiza structurii activului
Rate de structură Relația de calcul Semnificație
1. Rata activelor
imobilizate
100activ Totale imobilizat Activele Reprezintă ponderea activelor
imobilizate în totalul patrimoniului;
evidențiază componența capitalului
investit în active fixe.
1.1. Rata imobilizărilor
necorporale
100activ Totale necorporali Imobilizar Reprezintă ponderea imobilizărilor
necorporale (brevete, licențe, mărci,
fond come rcial etc.) în totalul
patrimoniului.
1.2. Rata imobilizărilor
corporale
100activ Totalcorporalei Imobilizar Reprezintă ponderea imobilizărilor
corporale (terenuri, clădiri, mașini,
echipamente) în totalul
patrimoniului.
1.3. Rata imobilizărilor
financiare
100activ Totalfinanciarei Imobilizar Reprezintă ponderea imobilizărilor
financiare (participații deținute la
alte companii, finanțări acordate etc.)
în totalul patrimoniului.
2. Rata activelor circulante
100activ Totalcirculante Activele
Reflectă ponderea activelor
circulante în totalul patrimoniulu i,
evidențiază importanța relativă a
activelor ușor de transformat în bani.
2.1. Rata stocurilor
100activ TotalStocuri Reprezintă ponderea stocurilor
(materii prime, materiale, produse
finite, mărfuri, ambalaje etc.) în
totalul patrimoniului.
2.2. Rata crențelor comerciale
100activ Totalasimilate conturisi Clienti Reprezintă ponderea crențelor
comerciale (clienți și conturi
asimilate) în totalul patrimoniului.
2.3. Rata disponibilităților
100activ Totalasimilate conturisi itati Disponibil Reprezintă ponderea
disponibilităților bănești în totalul
patrimoniului, re flectă lichiditatea
internă a întreprinderii.
Analiza se efectuează cu ajutorul:
indicilor (de dinamică) de realizare a programului intern,
a comparației,
a abaterilor în mărime absolută și relativă a indicatorilor.
PARTEA A III -A ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
92
În analiza activelor se urmărește de asemenea evoluția următorilor indicatori:
– raportul dintre activele circulante și activele imobilizate;
– structura activului;
– compoziția tehnică (raportul dintre mijloacele fixe și activele circulante sau raportul dintre
mijloacele fixe și totalul acti velor imobilizate și circulante);
– numărul rotațiilor activului , care reflectă randamentul utilizării patrimoniului;
– gradul de utilizare a capitalului social vărsat .
Stocurile reprezintă valori materiale consumabile, de regulă, pe termen scurt, existente î n cadrul firmei
pentru asigurarea continuității și ritmicității activității .
Categorii: stocuri de materii prime și materiale; stocurile de produse finite, semifabricate, mărfuri și
ambalaje.
Obiectivele principale ale analizei stocurilor sunt:
urmărirea pe total și pe categorii a stocurilor efective (St 1) în comparație cu cele optime (Sto),
minime și medii antecalculate și determinarea stocurilor peste cele optime și sub cele optime și
a imobilizărilor în stocuri (St 1 > Sto);
analiza cauzelor care au pro vocat apariția stocurilor efective peste sau sub cele optime sau
minime, stabilirea posibilităților de reducere și lichidare a imobilizărilor în stocuri nenecesare;
analiza structurii calitative a stocurilor și depistarea celor care au o utilizare lentă, a celor
neutilizabile în producția firmei, a celor depozitate necorespunzător;
analiza lipsurilor de valori materiale.
Creanțele se analizează din punct de vedere al structurii lor în funcție de diferite criterii :
natura creanțelor :
creanțe legate de cicl ul de exploatare (clienți);
creanțe diverse (asupra personalului, statului, acționarilor).
certitudinea realizării (încasării) lor:
creanțe certe;
creanțe incerte: nerealizate la termen, a căror încasare devine nesigură;
apărute în urma încălcării legisla ției financiare.
termenul de realizare : creanțe pe termen scurt ( < 1 an );
creanțe pe termen mediu ( 1 – 5 ani );
creanțe pe termen lung ( > 5 ani ).
Analiza activelor imobilizate se va efectua în dinamică și structură pe următoarele categorii :
imobiliză ri corporale : terenuri, mijloace fixe;
Modulul 10 Fundamente teoretice privind poziția financiară a întreprinderii
93
imobilizări necorporale : cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete,
licențe, mărci și alte drepturi și valori similare, fond comercial;
imobilizări în curs : corporale, necorporale;
imobi lizări financiare : investiții financiare pe termen lung, împrumuturi pe termen lung,
creanțe legate de participații etc.
B. Analiza structurii surselor de finanțare (capitaluri proprii și datorii).
Sunt rate ce permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii punând în evidență unele aspecte
privind stabilitatea și autonomia financiară a acesteia.
Rate de structură Relația de calcul Semnificație
1. Rata stabilității
financiare
100activ Totalpermanent Capital Reprezintă ponderea capitalului
permanent în totalul patrimoniului;
capitalul permanent = capital
propriu + datorii pe termen mediu și
lung (credite).
2. Rata autonomiei globale
100activ Totalpropriu Capital
Reflectă ponderea surselor proprii
(capitalului propriu) în totalul
patrimoniului, un nivel de peste
33% reprezintă o situație de
normalitate.
3. Rata datoriilor pe
termen scurt
100activ Totalscurt termenpe Datorii Reflectă ponderea datoriilor pe
termen scurt în totalul
patrimoniului, trebuie corelat cu
rata activelor circulante pentru a
evidenția gradul de echilibru
financiar pe termen scurt.
4. Rata datoriilor totale
(îndatorarea globală)
100activ Totaltotale Datorii Reflectă ponderea datoriilor în
totalul patrimoniului.
Trebuie să fie subunitară,
îndepărtarea de 1 semnificând o
reducere a îndatorării firmei,
respectiv o creș tere a autonomiei
financiare.
PARTEA A III -A ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
94
Întrebări de control
1. Care sunt tipurile de bilanț folosite în analiza financiară a întreprinderii. Prezentați
caracteristicile acestora.
2. Menționați două dintre ratele de structură ale activului și relațiile de calcu l aferente.
3. Ce reprezintă următoarea situație:
Indicele activelor totale = 110%;
Indicele datoriilor totale = 108 % ?
4. Ce reprezintă următoarea relație de calcul:
?100activ Totalcirculante Active
5. Pe baza relației:
100activ Totalpermanent Capital se determină:
a) rata l ichidității curente;
b) rata autonomiei globale;
c) rata stabilității financiare .
6. Pe baza relației:
100activ Totaltotale Datorii se determină :
a) rata stabilității financiare;
b) rata îndatorării globale;
c) rata lichidității curente .
7. Pe baza relației:
100activ Totalpropriu Capital se determină:
a) rata lichidității curente;
b) rata autonomiei globale;
c) rata stabilității financiare;
d) rata îndatorării totale.
Modulul 10 Fundamente teoretice privind poziția financiară a întreprinderii
95
8. Determinați modificarea absolută și modificarea relativă a ratei autonomiei globale
cunoscându -se următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori Perioada
precedentă Perioada
curentă
1. Active imobilizate (lei) 289.000 274.000
2. Active circulante (lei) 111.000 106.000
3. Capital propriu (lei) 240.000 247.000
9. Se consideră următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori Perioada
precedentă Peri oada
curentă
1. Active imobilizate 230.000 236.250
2. Active circulante, din care: 175.000 193.500
– stocuri 80.000 84.000
– creanțe 70.000 82.500
– disponibilități 25.000 27.000
3. Active totale 405.000 429.750
4. Datorii pe termen scurt 55.000 60.000
5. Datorii pe termen mediu și lung 125.000 131.250
6. Datorii totale 180.000 191.250
7. Capitaluri proprii 225.000 238.500
Să se determine modificarea absolută și modificarea procentuală aferentă următorilor
indicatori:
a) rata activelor imobi lizate;
b) rata stocurilor;
c) rata stabilității financiare;
d) rata îndatorării globale .
96
MODULUL 11 . Analiza situației nete. Analiza lichidității și solvabilității
11.1 Analiza situației nete
Situația netă reprezintă interesul rezidual al proprietaril or în activele întreprinderii după
deducerea tuturor datoriilor sale.
Sn = A t– D , unde :
În care:
Situația netă = capitaluri proprii ;
At = active totale;
D = datorii totale .
Situația netă se poate determina prin însumarea surselor proprii de finanțare a
întreprinderii (elementele capitalului propriu): capital social, rezerve, rezultat reportat,
rezultatul exercițiului corectat cu repartizările efectuate din acesta în cursul exercițiului
respectiv.
11.2 Analiza lichidității și solvabilității
A. Lich iditatea = abilitatea unui activ de a fi transformat în bani rapid și cu o pierdere minimă
de valoare ( lichiditate externă) .
= abilitatea unui întreprinderi de a -și onora plățile la termen pe seama activelor
curente ( lichiditate internă).
Lichiditatea g enerală (rata lichidității curente) măsoară aptitudinea întreprinderii de a face
față obligațiilor pe termen scurt și reflectă capacitatea de a transforma rapid activele
circulante în disponibilități. O întreprindere este lichidă când resursele degajate de
operațiunile curente ale exercițiului îi furnizează suficiente disponibilități pentru a face față
scadențelor pe termen scurt .22
22 Păvăloaia W. , Păvăloaia D., Analiza economico -financiar ă, Editura Tehnopress,Iasi 2009, pp. 407-408.
Modulul 11 Analiza situației nete. Analiza lichidității și solvabilității
97
Rata lichidității curente sau intermediare , în literatura străină de specialitate, se întâlnește
și sub denumirea de rata lichi dității imediate , având în vedere circulația în plin a titlurilor
de credit (cambia și biletul la ordin).23 Exprimă capacitatea firmei de a -și onora datoriile pe
termen scurt din creanțe, investiții financiare pe termen scurt și disponibilități bănești.
Rata lichidității la vedere numită și capacitate de plată , reflectă capacitatea firmei de a
achita datoriile exigibile, imediat, pe baza disponibilităților bănești (inclusiv a titlurilor de
valoare). Reprezintă cea mai conservatoare măsură a lichidității inte rne a unei întreprinderi,
în măsura în care se iau în considerare doar activele lichide la numărător .24
Relațiile de calcul și semnificația valorilor acestor rate sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Rate privind
lichiditatea Relația de calcul Semnific ație
1. Rata lichidității
curente
(generală) RLc=
scurt) termen (pe curente Datoriicurente Active
Un nivel de 1,5 -2 oferă garanția
acoperirii datoriilor curente din
activele curente; un nivel mai mic
de 1 poate fi un semnal de alarmă
privind capacitatea întreprinderii
de a -și onor a obligațiile scadente
pe termen scurt.
2. Rata lichidității
intermediare
(rapidă,
redusă) RLi=
curente DatoriiStocuri – curente Active
Se consideră normal nivelul unei
rate de 0,8 – 1, un nivel mai mic
de 0,5 poate evidenția probleme
de onorare a plăților scadente.
3. Rata lichidității
la vedere RLv=
curente Datoriiscurt termen pe financiare Investitii Disponibil Se consideră normal nivelul unei
rate de 0,2 – 0,3.
Activele curente cuprind, de regulă:
disponibilități bănești existente în caserie și în conturi la bănci;
valorile mobiliare cu un grad ridicat d e lichiditate;
creanțele față de clienți;
stocurile.
În calculul ratelor nu vor fi luate în considerare următoarele elemente de activ:
– valoarea materiilor prime și a materialelor fără posibilități de valorificare;
– valoarea produselor finite fără comenzi;
23 Gheorghiu, A., Analiza economico – financiară la nivel microeconomic , Editura Tribuna Economică, București, 2004,
p. 229 .
24 Vâlceanu, G., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico – financiară , Ediția a II -a revizuită și adăugită, Editura
Economică, București, 2005, p . 371 .
PARTEA A III -A ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
98
– valoarea lucrărilor executate și a produselor și serviciilor facturate, cu caracter
litigios, fără posibilități certe de încasare;
– debitorii litigioși greu de încasat.
Activele curente pot fi stabilite și indirect, plecând de la activele circulante, din ca re se scad
stocurile nevalorificate și creanțele incerte.
Datoriile curente cuprind datoriile pe termen scurt, fiind formate din următoarele elemente:
datoriile față de furnizori;
împrumuturile bancare pe termen scurt:
ratele la creditele pe termen lung s cadente în perioada considerată;
impozitele și taxele de plătit;
alte cheltuieli plătibile.25
B. Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a acoperi datoriile totale .
„Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii de a face față scade nțelor pe termen
lung și mediu și depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadențe și de cheltuielile financiare
(costul îndatorării). Ea constituie un obiectiv prioritar al întreprinzătorului care dorește să -ți
păstreze autonomia financiară și flexibili tatea gestiunii și rezultă din echilibrul dintre fluxurile de
încasări și fluxurile de plăți, dar și dintr -un fond de rulment net pozitiv, adică dintr -o bună
adecvare între necesarul de finanțare pe termen lung (în active corporale și financiare) și
resurs ele de finanțare cu caracter permanent (capitalurile proprii și îndatorarea la termen)” 26.
Rata solvabilității generale (RSG) reflectă gradul de acoperire a datoriilor totale
(datorii curente la care se adaugă împrumuturile pe termen mediu și lung) pe baz a
activelor totale; exprimă siguranța de care se bucură creditorii pe termen lung și
scurt, precum și marja de creditare a întreprinderii. Valoarea critică a acestei rate
este de 1,5.
Rata solvabilității patrimoniale (RSp) se calculează ca raport între ca pitalul propriu
și suma dintre acestea și creditele bancare.
25 Bușe, L., Analiză economico financiară , Editura Economică, București, 2005, p . 105 .
26 Păvăloaia W. , Păvăloaia D., Analiza economico -financiar ă, Editura Tehnopress,Iasi 2009, pp. 409-410.
Modulul 11 Analiza situației nete. Analiza lichidității și solvabilității
99
Rate privind
solvabilitatea Relația de calcul Semnificație
1. Rata
solvabilității
generale Rsg=
totale Datoriitotal Activ
Un nivel mai mic decât 1 evidențiază o
situație de insolvență a firmei.
Nivelul minim se consideră de 1,4
(ponderea minimă a capitalului
propriu în totalul surselor de finanțare
sa fie de 30%).
2. Rata
solvabilității
patrimoniale RSp=
bancare Credite propriu Capitalpropriu Capital
Se consideră normal nivelul unei rate
de 0,5; un nivel mai mic de 0 ,5
evidențiază o situație satisfăcătoare,
sub 0,3 firma este considerată de
finanțatori ca fiind riscantă.
Întrebări de control
1. Definiți situația netă și identificați cauzele care pot determina modificarea acest eia.
2. Definiți lichiditatea internă și prezentați relațiile de calcul pentru determinarea
acesteia.
3. Precizați cauzele care generează creșterea lichidității curente (generale) .
4. Definiți s olvabilitatea și prezentați relațiile de calcul pentru determinarea acesteia.
5. Identificați cauzele care determină creșterea solvabilității patrimoniale .
6. Ce reprezintă următoarea relație de calcul :
? bancare Credite propriu Capitalpropriu Capital
7. Ce reprezintă următoarea situație:
Indicele activelor totale = 11 0%;
Indicele datoriilor totale = 108 % ?
a) creșterea fondului de rul ment;
b) creșterea situației nete;
c) scăderea situației nete.
PARTEA A III -A ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
100
8. Ce reprezintă următoarea situație:
Indicele activelor totale = 98%;
Indicele datoriilor totale = 104 % ?
a) creșterea fondului de rulment;
b) creșterea solvabilității generale ;
c) scăderea solvabilităț ii generale .
9. Determinați modificarea absolută și modificarea procentuală a situației nete
cunoscându -se următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori Perioada
precedentă Perioada
curentă
1. Active totale (lei) 315.000 266.875
2. Datorii pe termen scurt (lei) 50.000 52.500
3. Datorii pe termen mediu și lung (lei) 125.000 100.000
10. Determinați modificarea absolută și modificarea procentuală a solvabilității generale
cunoscându -se următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori Perioada
precedentă Perioada
curentă
1. Active totale (lei) 315.000 266.875
2. Datorii pe termen scurt (lei) 50.000 52.500
3. Datorii pe termen mediu și lung (lei) 125.000 100.000
101
MODULUL 12 . Analiza echilibrului financiar. Analiza vitezei de rotație a
activelor circulante
12.1 Analiza corelației dintre fondul de rulment, nevoia de fond de
rulment și trezoreria netă
Indicatorii utilizați în analiza echilibrului financiar sunt:
Fondul de rulment (FR);
Necesarul de fond de rulment (NFR);
Trezoreria netă (TN).
A. Fondul de rulme nt reprezintă acea parte a capitalului permanent ce depășește valoarea
activelor imobilizate și este destinată finanțării activelor circulante (ciclice, temporare).
Fond de rulment (FR) = Capitaluri permanente – Active imobilizate
= R esurse stabile – Utilizări stabile
Resursele stabile (capitalurile permanente) sunt formate din:
– resurse stabile proprii ( capitaluri proprii );
– resurse stabile împrumutate ( împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, credite bancare pe
termen mediu și lung, alte împrumuturi și datorii asimilate ).
Sunt posibile următoarele situații :
FR > 0 , situație favorabilă , capitalurile permanente asigurând finanțarea integrală a
imobilizărilor permanente, rezultând și un excedent utilizat pentru acoperir ea financiară a
unei părți din activele circulante;
FR < 0 , denotă o stare de dezechilibru financiar ;
Din punct de vedere teoretic este suficient ca suma capitalurilor permanente să fie cel puțin
egală cu suma utilizărilor permanente , dar eficient pentru întreprindere ar fi ca o parte din activele
circulante să fie finanțate din resursele cu caracter permanent, adică suma resurselor permanente
PARTEA A III -A ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
102
să depășească alocările permanente, situație în care întreprinderea ar dispune de o marjă de
siguranță. Acest exce dent poartă numele de fond de rulment și servește la finanțarea exploatării
jucând rolul de prim indicator al echilibrului financiar ce sintetizează modalitatea de realizare a
echilibrului structural între elementele stabile ale bilanțului.
Fondul de rulm ent este o necesitate pentru majoritatea întreprinderilor, el reprezentând
o marjă de securitate pentru întreprindere, pentru creditorii săi și o premisă a asigurării
independenței sale financiare.
Dacă se ia în considerare structura capitalului permanent , care este format din capital
propriu și capital împrumutat, fondul de rulment poate fi propriu (FRP) și împrumutat (FRÎ),
evidențiind măsura în care capitalul propriu asigură echilibrul financiar, respectiv gradul de
autonomie al întreprinderii.
Fondul d e rulment propriu reprezintă excedentul capitalurilor proprii în raport cu
imobilizările nete și apreciază gradul de autonomie al întreprinderii în luarea deciziilor
de investiții.
FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete
sau
FRP = Fo nd de rulment – Împrumuturi pe termen mediu și lung
Fondul de rulment împrumutat reflectă măsura îndatorării pe termen lung pentru
finanțarea nevoilor pe termen scurt.
FRÎ = Fond de rulment – Fond de rulment propriu
Factorii care determină creșterea fondului de rulment sunt:
creșterea capitalului permanent prin: sporirea capitalului propriu (creșterea
aportului asociaților, creșterea rezultatului exercițiului, obținerea de subvenții,
creșterea rezervelor) și creșterea datoriilor pe termen mediu și lun g (emisiunea de
obligațiuni, contractarea de noi credite pe termen mediu și lung)
diminuarea activului imobilizat prin: dezinvestiții (scoatere din funcțiune a
mijloacelor fixe, vânzarea activelor necorporale, corporale și financiare, amortizare,
încasarea unor împrumuturi pe termen lung acordate de întreprindere etc.).
Factorii care determină scăderea fondului de rulment sunt:
diminuarea capitalului permanent prin: reducerea capitalului propriu (scăderea
aportului asociaților, distribuirea de dividende, înregistrarea de pierderi,
distribuirea rezervelor ) și diminuarea datoriilor pe termen mediu și lung
Modulul 12 Analiza echilibrului financiar. Analiza vitezei de rotație a activelor circulante
103
(răscumpărarea obligațiuni lor, rambursarea împrumuturilor pe termen mediu și
lung )
creșterea activului imobilizat : dezinvestiții ( creșterea cheltuielilor d e constituire și
cercetare – dezvoltare, investiții (necorporale, corporale, financiare).
B. Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezintă parte din activele circulante de natura
stocurilor și creanțelor (active ciclice sau temporare) care trebuie finanțată din fondul de
rulment (din resursele permanente).
NFR = Activele circulante
(nonfinanciare)
(stocuri + creanțe) – Datorii pe termen scurt
(nonfinanciare)
NFR = Nevoi temporare (Nt) – Resurse temporare (Rt)
Situații :
NFR>0 situația este considerată favo rabilă în măsura în care se datorează unei creșteri
a nevoii de finanțare sau nefavorabilă când se datorează unei accelerări a plăților și unei
întârzieri a încasărilor.
NFR< 0 situația este considerată favorabilă dacă aceasta se datorează unei viteze de
rotații accelerate a activelor circulante (stocuri, creanțe) și nu unei întreruperi
temporare în aprovizionarea cu elemente stocabile.
C. Trezoreria netă caracterizează cuantumul mijloacelor bănești de care dispune
întreprinderea. Prin intermediul ei se asig ură echilibrul dintre fondul de rulment (relativ
constant) și necesarul de fond de rulment (variabil în timp).
Trezoreria netă (TN) se poate determina după una din următoarele relații:
a) prin deducerea resurselor de trezorerie (credite de trezorerie și cre dite bancare pe termen
scurt, efecte scontate neajunse la scadență) din disponibilitățile de trezorerie:
TN = Disponibilități de trezorerie – Resurse de trezorerie
b) prin deducerea din fondul de rulment a nevoii de fond de rulment:
TN = FR – NFR
PARTEA A III -A ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
104
Comparând fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment (pentru determinarea
trezoreriei nete) se pot ivi situațiile:
Dacă FR> NFR atunci rezultă o trezorerie netă pozitivă , ceea ce denotă un excedent
de finanțare, un surplus monetar , fiind dovada desfășurării une i activități eficiente prin
existența disponibilităților bănești în conturile bancare și în casă. În aceste condiții se
poate vorbi de o autonomie financiară a întreprinderii pe termen scurt .
Dacă FR< NFR atunci rezultă o trezorerie netă negativă , ceea ce semnifică un
dezechilibru financiar concretizat într -un deficit monetar care trebuie acoperit prin
apelarea la noi credite pe termen scurt pentru finanțarea dezechilibrului .
Analiza corelației fondului de rulment cu activele circulante
În analiza corel ației dintre fondul de rulment și activele circulante se pot folosi o serie de rate cum
ar fi:
rata de finanțare a capitalului circulant , care reflectă proporția în care fondul de
rulment acoperă activele circulante:
100circulante Activerulment de Fond
Se consid eră normală o rată de 50%.
rata de acoperire a stocurilor:
100Stocurirulment de Fond
Se consideră normală o rată de 2 / 3.
rata de acoperire a stocurilor achitate și necreditate plus creanțe:
100creante plus e necreditat si achitate Stocurirulment de Fond
12.2 Analiza vitezei de rotație a acti velor circulante
Ratele de rotație (indicator ii de gestiune) măsoară eficiența cu care întreprinderea utilizează
activele de care dispune.
Viteza de rotație a activelor circulante corelează cifra de afaceri sau o componentă a
acesteia cu totalul activel or circulante sau un anumit element al acestora.
Modulul 12 Analiza echilibrului financiar. Analiza vitezei de rotație a activelor circulante
105
Indicatori privind viteza de
rotație a activelor circulante Relația de calcul
1. Număr de rotații n=
circulante activelor al mediu Soldulafaceri de Cifra
2. Durata în zile Dz=
Tafaceri de Cifracirculante activelor al mediu Soldul
T = numărul de zile al perioadei analiza te.
Viteza de rotație a activelor circulante s e reflectă în activitatea de exploatare a firmei,
respectiv în27:
modificarea procesului de aprovizionare și producție;
reducerea costurilor;
scurtarea ciclului de producție;
scurtarea perioadei de desfacere și încasare a producției;
respectarea disciplinei contractuale.
Volumul activelor circulante ale întreprinderii depinde de:
cifra de afaceri ;
viteza de rotație a activelor circulante : – accelerarea vitezei de rotație a activelor
circulante reprezintă dezi deratul oricărui management performant; reducerea
vitezei de rotație are efect negativ și se va regăsi în:
– creșterea cheltuielilor indirecte;
– creșterea cheltuielilor totale;
– diminuarea rezultatului exercițiului.
Analiza duratei în zile a unei rotații
Modi ficarea totală a duratei în zile a unei rotații: ∆Dz=Dz 1-Dz 0=
11
CAAC T –
0o
CAAC T
se explică prin:
1. influența modificării cifrei de afaceri: ∆CA=
10
CAAC T –
0o
CAAC T
2. influența modifi cării soldului mediu al activelor circulante:
∆
AC =
11
CAAC T –
1o
CAAC T
27 Spătaru, L., Analiza economico – financiară. Instrument al managementului întreprinderilor , Editura Economică,
București, 2004, p . 472
PARTEA A III -A ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
106
Întrebări de control
1. Definiți fondul de rulment , necesarul de fond de rulment și trezoreria netă. Prezentați
relațiile de calcul pentru determinarea acestora.
2. Ce reprezintă următoarea situație: raportul dintre capitalul permanent și activele
imobilizate supraunitar?
3. Ce reprezintă următoarea situație: NFR< FR?
4. Care sunt cauzele care determină creșterea fondului de rulment? Dar diminuarea
acestuia?
5. Care sunt cauzele care determină scăderea necesarului de fond de rulment? Dar
creșterea acestuia?
6. Ce reprezintă următoarea situație: TN< 0, unde TN =trezoreria netă ?
7. Se consideră următoarele date :
Nr.
crt. Indicatori Perioada
precedentă Perioada
curentă
1. Active imobilizate 230.000 236.250
2. Active circulante, din care: 175.000 193.500
– stocuri 80.000 84.000
– creanțe 70.000 82.500
– disponibilități 25.000 27.000
3. Active totale 405.000 429.750
4. Datorii pe termen scurt, din care: 55.000 60.000
– credite pe termen scurt 9.200 9.000
– datorii nonfinanciare (datorii
comerciale -furnizori) 45.800 51.000
5. Datorii pe termen mediu și lung 125.000 131.250
6. Datorii totale 180.000 191.250
7. Capitaluri proprii 225.000 238.500
8. Profitul net 33.750 33.390
Să se determine modificarea absolută și modificarea procentuală aferentă următorilor
indicatori:
a) fondul de rulment;
b) necesarul de fond de rulment;
c) trezoreria netă.
Modulul 12 Analiza echilibrului financiar. Analiza vitezei de rotație a activelor circulante
107
8. Ce reprezintă următoarea relație de calcul:
?100Stocurirulment de Fond
9. Prin expresia:
10
CAAC T –
0o
CAAC T se măsoară influența factorului ………………..…. asupra
indicatorului ………………………………….. ………..
10. Ce r eprezintă următoarea situație: Indicele capitalulu i propriu = 1 08%;
Indicele capitalului permanent = 1 06%;
Indicele activelor imobilizate = 11 2%.
a) creșterea ratei rentabilității financiare și scăderea fondului de rulment;
b) creșterea fondului de rulment și scăderea r atei rentabilității financiare;
c) creșterea ponderii capitalurilor proprii în capitalul permanent;
d) scăderea fondului de rulment și creșterea ponderii capitalurilor proprii în capitalul
permanent.
PARTEA A III -A ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
108
109
BIBLIOGRAFIE
1. Achim M. V., Analiza economico -financiară , Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2009.
2. Bătrâncea I., Bătrâncea L.M., Borlea S -N, Analiza financiară a entită ții economice , Editura
Risoprint, Cluj -Napoca, 2007.
3. Bătrâncea, I., Raportări financiare. Evolu ții, con ținut, analize , Editura Risoprint, Cluj –
Napoca, 2006.
4. Buglea, Al., Analiza situa ției financiare a întreprinderii , Editura Mirton, Timișoara, 2004
5. Colasse, B., Analiza financiară a întreprinderii, traducere Tabără, N., Editura Tipo Moldova,
Iași, 2009.
6. Deju M., Muntean M., Rotilă A., Dragomirescu S.E., Solomon D.C., Păcurari D., Contabilitate
generală. Concepte. Aplica ții și studii de caz , edi ție revăzută și actualizată, Editura Alma
Mater, Bacău, 2011.
7. Deju, M., Contabilitatea și performan ța financiară în comer țul cu ridicata , Editura Junimea,
Iași, 200 4.
8. Duran V., Cozac Al., Duran D., Analiză economico -financiară , vol. I, Editura Eurostampa,
Timișoara, 2004.
9. Feleagă, L., (Malciu), Feleagă, N ., Contabilitate financiară, o abordare europeană și
interna țională , vol. I, Editura Infomega, București, 2005.
10. Gheorghiu, Al., Analiză economico -financiară la nivel microeconomic, Editura Tribuna
Economică, București, 2004.
11. Gheorghiu, Al. (coordonator), Analiza activită ții economice a întreprinderilor, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1982.
12. Helfert, E. A ., Tehnici de analiză financiară , Edi ția a XI -a, Editura BMT, București, 2006.
13. Ișfănescu, A., Stănescu, C., Băicuși, A., Analiza economic -financiară cu aplica ții în societă țile
comerciale industriale de construc ții și de transporturi , Edi ția a doua, Editur a Economică,
București, 1999.
14. Mărgulescu și colectivul, Analiza economico -financiară a întreprinderii – metode și tehnici ,
Editura Tribuna Economică, București, 1994.
15. Mărgulescu, D., Vâlceanu, Gh., Cișmașu, I. D., Șerban, C., Analiza economico -financiară ,
Editura Funda ției România de mâine, București, 1999.
16. Mironiuc, M., Analiză economico -financiară. Elemente teoretico -metodologice și aplica ții,
Editura Sedcom Libris, Iași, 2006.
Dani ela-Cristina SOLOMON ANALIZĂ ECONOMICO -FINANCIARĂ I I
110
17. Mironiuc, M., Analiză economico -financiară. Performanță -Poziție financiară -Risc, Editura
Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009.
18. Muntean, M., Solomon, D. C., Analiză economico -financiară aprofundată , Editura Alma Mater,
Bacău, 2015.
19. Muntean, M., Analiza echilibrului economico -financiar al întreprinderilor comerciale ,
Editur a EduSoft, Bacău, 2006.
20. Niculescu Maria, Diagnostic economic , Editura Economică, București, 2003.
21. Niculescu, M., Diagnostic financiar , Editura Economică, București, 2005.
22. Pătru ț, V., Rotilă, A., Contabilitate și diagnostic financiar – Fundamente teoretice și aplica ții
practice , Editura Sedcom Libris, edi ția a II -a, revizuită și actualizată, Iași 2010.
23. Păvăloaia, W., Păvăloaia, D., Analiza economico -financiară , Concepte. Studii de caz. Aplica ții,
Editura Moldavia, Bacău, 2003
24. Păvăloaia, W., Paraschivescu, M. D., Olaru, G. D., Radu, F., Analiză financiară – Studii de caz ,
Editura Tehnopress, Iași, 2006.
25. Păvăloaia, W., Păvăloaia, D., Analiza economico -financiară , Editura Tehnopress , Iași, 200 9.
26. Petrescu, S., (2012), Evaluarea economică și financiară a întreprin derii. Concepte -metode –
procedee, Editura Tehnopress, Iași
27. Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar -contabil. Ghid teoretico -aplicativ , edi ția a IIa , a III -a,
Editura CECCAR, București, 2008, 2010.
28. Petrescu, S., Mihalciuc, C.C., Diagnostic financiar -contabil privind performan ța întreprinderii.
Aspecte teoretice și aplicative de contabilitate și analiză financiară , Editura Universită ții
Suceava, 2006.
29. Petrescu, S., Diagnostic economic -financiar. Metodologie. Studii de caz , Editura Sedcom
Libris, Iași, 2 004.
30. Petrescu, S., Mironiuc, M., Analiza economico -financiară, Teorie și aplica ții, Iași, Editura
Tiparul, 2002.
31. Robu, V., Anghel I., Serban E.C, Analiza economico -financiară a firmei , Editura Economică,
București, 2014.
32. Robu V., Vâlceanu Gh., Analiză econ omico -financiară. Teste grilă , Edi ția a II -a, Editura
Economică, București, 2009 .
33. Rotilă A., Analiză economico -financiară – note de curs , Bacău, 2007 .
34. Rotilă, A., Solomon, D. C., Analiza economico financiară – lucrări aplicative, Universitatea
din Bacău, 2006.
35. Rusu, D., Cuciureanu, A., Petrescu, S., Dan, Gh., Analiza activită ții economice a
întreprinderilor , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979.
BIBLIOGRAFIE
111
36. Solomon D. C., Analiză economico -financiară I. Curs unversitar , Editura Alma Mater, Bacău,
2012.
37. Solomon D. C., Analiză economico –financiară II . Curs universitar , Editura Alma Mater, Bacău,
2013.
38. Solomon D. C., Analiza diagnostic și evaluarea performan ței economico -financiare a
întreprinderilor comerciale, Editura Alma Mater, Bacău, 2010.
39. Spătaru, L., Analiza economico – financiară a întreprinderii –Instrument al managementului
întreprinderii, Editura Economică, București, 2004.
40. Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura Economică,
București, 2004.
41. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (colectiv coord.), Analiză economico -financiară.
Ediția a II -a, Editura Economică, București, 2009
*** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802 din 29 decembrie 2014 (OMFP 1802/2014) pentru
aprobarea Reglementărilor c ontabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile
financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 963 din 30 decembrie
2014, intrare în vigoare 1 ianuarie 2015 cu modificările și completările ulterioare.
*** Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. Nr. 4160/2015 din 31 decembrie 2015 privind
modificarea și completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr.21 din
12 ianuarie 2016.
*** www.ana f.ro, Agenția Națională de Administrare Fiscală;
*** www.mfinante.ro , Ministerul Finanțelor Publice.
112
113
FIȘA DISCIPLINEI
(licență)
1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Universitatea „Vasile A lecsandri” din Bacău
1.2. Facultatea de Științe Economice
1.3. Departamentul C.A.A.E.F.
1.4. Domeniul de studii CONTABILITATE
1.5. Ciclul de studii licență
1.6. Programul de studii/calificarea CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
1.7. Forma de învățământ Învățământ cu frecve nță
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Analiză Economico -Financiară II
2.2. Titularul activităților de curs Lect. univ. Dr. Solomon Daniela Cristina
2.3. Titularul activităților de seminar Asist. univ. dr. ROȘU Cristina
2.4. Anul de stu diu III 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare EC
2.7. Regimul
disciplinei Categoria formativă a disciplinei
DF – fundamentală, DD – în domeniu, DS – de specialitate, DC – complementară DS
Categoria de opționalitate a disciplinei:
DI – obligatorie (i mpusă), DO – opțională (la alegere), DL – facultativă (liber aleasă) DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităților didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/ Laborator/Proiect 2
3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învățământ 48 3.5. Curs 24 3.6. Seminar/ Laborator/Proiect 24
Distribuția fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialit ate și pe teren 20
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20
Tutoriat 2
Examinări 3
Alte activități (precizați): –
3.7. Total ore studiu individual 85
3.8. Total ore pe semestru 133
3.9. Numărul de credite 6
4. Prec ondiții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Statistica, Microeconomie, Macroeconomie, Contabilitate financiară, Analiză
economico -financiară I
4.2. de competențe specifice disciplinelor de mai sus
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășu rare a cursului Sală de curs dotată cu videoproiector și ecran de proiecție, computer și
conexiune la Internet
5.2. de desfășurare a seminarului/
laboratorului/proiectului Sală de seminar dotată cu tablă. Este necesar ca studenții să vină la seminarii
cu suportul de curs și calculator de birou.
Daniela -Cristina SOLOMON ANALIZĂ ECON OMICO -FINANCIARĂ I I
114
6. Competențe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul
general al
disciplinei Disciplina „Analiză economico -financiară II” vizează însușirea fundamentelor teoretice ale
analizei economico -financiare (concepte, principii, metodologie de analiză a fenomenelor);
înțelegerea de către studenți a importanței analizei economico -financiare pentru utilizarea eficientă a
resurselor și mobilizarea rezervelor întreprinderii, prepararea informațiilor necesare actului
decizional, realizarea și controlul îndeplinirii obiectivelor stabilite; dezvoltarea capacității de a privi
critic și obiectiv prezentul, de a anticipa și fundamenta deciziile operative și strategice în activitatea
întreprind erii care să asigure dezvoltarea acesteia și îmbunătățirea performanțelor ei economico –
financiare.
7.2. Obiectivele
specifice Identificarea și descrierea indicatorilor economico -financiari;
Explicarea și interpretarea indicatorilor economico -financiari;
Aplicarea metodologiei de calcul și analiză a indicatorilor economico -financiari;
Utilizarea adecvată a metodologiei de analiză a indicatorilor economico -financiari
Proiectarea structurii unei lucrări de analiză a poziției și performanței financiare a entit ății
organizatorice;
Elaborarea unei analize a poziției și performanței financiare a entității/ organizației.
8. Conținuturi
Curs Nr.
ore Metode de
predare Observații
PARTEA 1 ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII (10)
prelegere,
expunerea
interactivă,
dezbaterea,
conversația,
problematizarea
Modulul 1 Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii.
Analiza cheltuielilor aferente venitur ilor întreprinderii
1.1. Cheltuielile întreprinderii – abordare sistemică, conceptuală și practică
în formarea gândirii economice a specialiștilor
1.2 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii 2 ore 1 prelegere
Modulul 2 Analiza diagno stic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
2.1. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri
2.1.1 Analiza factorială a cheltuielilor variabile
2.1.2 Estimarea evoluției probabile a cheltuielilor variabile
2.1.3 Ana liza reflectării nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei
cifră de afaceri în principalii indicatori economico -financiari
2.2 Analiza eficienței cheltuielilor fixe
2.2.1 Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din
exploatare sau c ifră de afaceri
2.2.2 Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe 2 ore 1 prelegere
Modulul 3 Analiza -diagnostic a cheltuielilor materiale
3.1 Analiza factorială a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri
3.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea 2 ore 1 prelegere
Modulul 4 Analiza eficienței cheltuielilor cu personalul
4.1 Analiza situației generale a cheltuielilor cu salariile
4.2 Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile
4.3 Analiza corelației dintre dinamica productivităț ii și dinamica salariului
mediu
4.4 Analiza eficienței cheltuielilor salariale 2 ore 1 prelegere
Modulul 5 Analiza costului pe produs
5.1. Analiza cheltuielilor cu materiile prime și materialele pe produs
5.2 Analiza cheltuielilor cu salariile directe pe produs
5.3 Analiza cheltuielilor indirecte pe produs
5.4 Analiza costului marginal
5.5 Analiza reflectării costului pe produs în principalii indicatori 2 ore 1 prelegere 6.1. Competențe
profesionale C3 Prelucrarea informațiilor în vederea întocmirii de rapoarte financiar – contabile și/sau fiscale (1 credit)
C4 Determinarea și interpretarea indica torilor economico -financiari (5 credite)
FIȘA DISCIPLINEI
115
economico -financiari
prelegere,
expunerea
interactivă,
dezbaterea,
conversația,
problematizarea
PARTEA A II -A ANALIZA PERFORMANȚELOR
ÎNTREPRINDERII PE BAZ A RENTABILITĂȚII (8)
Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii
6.1 Rentabilitatea – indicator de performanță
6.2 Contul de profit și pierdere –sursă de informații pentru analiza
performanțelor întreprinderii
6.3 Analiza struc turală a rezultatelor
6.3.1 Analiza structurală a rezultatelor pe baza contului de profit și
pierdere
6.3.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune 2 ore 1 prelegere
Modulul 7 Analiza factorială a rezultatului
7.1 Analiza factorială a prof itului operational
7.2 Analiza factorială a rezultatului aferent cifrei de afaceri 2 ore 1 prelegere
Modulul 8 Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilității
8.1 Analiza ratei rentabilității comerciale
8.2 Analiza ratei rentabilității resurselor consum ate
8.3 naliza ratei rentabilității economice
8.4 Analiza ratei rentabilității financiare 2 ore 1 prelegere
Modulul 9 Analiza cost-volum -profit
9.1 Analiza pragului de rentabilitate pe produs
9.2 Analiza pragului de rentabilitate la nivelul întreprinder ii
9.3 Analiza riscului de exploatare și financiar al întreprinderii 2 ore 1 prelegere
PARTEA A III -A ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A
ÎNTREPRINDERII (6)
Modulul 10. Fundamente teoretice privind poziția financiară a
întreprinderii
10.1 Bilanțul –sursă d e informații pentru analiza poziției financiare a
întreprinderii
10.2 Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii 2 ore 1 prelegere
Modulul 11. Analiza situației nete. Analiza lichidității și solvabilității
11.1 Analiza situației nete
11.2 Analiza lichidității și solvabilității 2 ore 1 prelegere
Modulul 12. Analiza echilibrului financiar. Analiza vitezei de rotație a
activelor circulante
12.1 Analiza corelației dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment
și trezoreria netă
12.2 Analiza vit ezei de rotație a activelor circulante 2 ore 1 prelegere
Bibliografie
1. Achim M. V., Analiza economico -financiară, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2009;
2. Muntean, M, Solomon D.C. Analiza economico -financiară aprofundată, Editura Alma Mater, Bacău, 2015;
3. Petrescu S., Analiză și diagnostic financiar -contabil – Ghid teoretico -aplicativ , Ediția a III a, Editura CECCAR,
București, 2010;
4. Robu V., Anghel, I., Șerban, E.C., Analiza economico -financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014.
5. Solomon D. C., Analiză economico -financiară II. Curs universitar, Editura Alma Mater, Bacău, 2013.
6. Solomon D. C., Analiza diagnostic și evaluarea performanței economico -financiare a întreprinderilor
comerciale, Editura Alma Mater, Bacău, 2010;
Bibliografie minimală
Solomon D. C. Analiză economico -financiară II. Curs universitar, Editura Alma Mater, Bacău, 2013.
Aplicații (Seminar) Nr. ore Metode de predare Observații
1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii.
Analiza cheltu ielilor aferente veniturilor totale întreprinderii
(Analiza ratei de eficiență a cheltuielilor totale ) 2 ore Explicația dezbaterea,
studiu de caz 1 seminar
2. Analiza eficienței cheltuielilor variabile (Analiza indicatorului
cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri ). Estimarea
nivelului probabil al cheltuielilor variabile 2 ore Explicația, exercițiul 1 seminar
3. Analiza eficienței cheltuielilor fixe (Analiza indicatorului
cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri ). Estimarea nivelului
probabil al c heltuielilor fixe 2 ore Explicația, exercițiul 1 seminar
4. Analiza cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri 2 ore Explicația, exercițiul 1 seminar
Daniela -Cristina SOLOMON ANALIZĂ ECON OMICO -FINANCIARĂ I I
116
5. Analiza costurilor întreprinderii 2 ore Explicația, exercițiul 1 seminar
6. Lucrare de verificare 2 ore Explicația, exercițiul 1 seminar
7. Analiza factorială a rezultatului exercițiului 2 ore Lucrare practică 1 seminar
8. Analiza diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate 2 ore Studiu de caz 1 seminar
9. Analiza rentabilității pe baza punctului critic 2 ore Dezbaterea, exercițiul 1 seminar
10. Fundamente teoretice privind poziția financiară a întreprinderii 2 ore Dezbaterea, explicația 1 seminar
11. Analiza structurii activului. Analiza structurii surselor de
finanțare 2 ore Dezbaterea, studiu de
caz 1 semina r
12. Analiza situației nete. Analiza lichidității și solvabilității. Analiza
echilibrului financiar. 2 ore Explicația, studiu de
caz 1 seminar
Bibliografie
1. Achim M. V., Analiza economico -financiară, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2009;
2. Muntean, M, Solomon D.C. Analiza economico -financiară aprofundată, Editura Alma Mater, Bacău, 2015;
3. Petrescu S., Analiză și diagnostic financiar -contabil – Ghid teoretico -aplicativ , Ediția a III a, Editura CECCAR,
București, 2010;
4. Robu V., Anghel, I., Șerb an, E.C., Analiza economico -financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014.
5. Solomon D. C., Analiză economico -financiară II. Curs universitar, Editura Alma Mater, Bacău, 2013.
6. Solomon D. C., Analiza diagnostic și evaluarea performanței eco nomico -financiare a întreprinderilor
comerciale, Editura Alma Mater, Bacău, 2010;
Bibliografie minimală
Analiză economico -financiară II. Curs universitar, Editura Alma Mater, Bacău, 2013.
9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezenta nților comunității epistemice,
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Se asigură competențe conform prevederilor RNCIS
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pond ere
din nota finală
10.4. Curs Demonstrarea însușirii și stăpânirii
cunoștințelor teoretice, practice și
metodologice cu care s -a operat pe parcursul
cursurilor. Test docimologic 60%
10.5. Seminar/
laborator/proiect Prezență activă Observarea sistemati că;
conversații profesor -student 10%
Evaluarea activității teoretico -aplicative din
cadrul seminarului Test docimologic (verificare pe
parcurs) 30%
100%
10.6. Standard minim de performanță
Pentru promovarea disciplinei cu nota minimă 5 (cinci), st udenții trebuie să demonstreze însușirea și stăpânirea
unui minim de noțiuni (50%), cunoștințe teoretice și metodologice cu care s -a operat pe parcursul cursurilor și
seminariilor. Nota obținută la evaluarea finală (examen) să fie minim 5 (cinci)
ANALIZĂ ECONOMICO -FINANCIARĂ II Daniela -Cristina SOLOM ON
117
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILI TATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [625942] (ID: 625942)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.