PROGRAMUL DE STUDII: ASISTEN Ă MEDICALĂ GENERALĂ ȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ [625169]

PROGRAMUL DE STUDII: ASISTEN Ă MEDICALĂ GENERALĂ ȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ
STUDIU RETROSPECTIV
AL INCIDEN EI BRON IOLITEI ACUTE ȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ ȘIOLITEI ACUTE
CAUZATE DE VSR LA COPII SUB 2 ANI.
CORELA II CLINICO-BIOLOGICE ȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ
LUCRARE DE LICEN Ă ȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ
Autor: BERES (ORBÁN) ÉVA
COORDONATOR:
ef lucrări dr. med. Maria MITRICĂȘIOLITEI ACUTE
BRA OV , 2018 ȘIOLITEI ACUTE

CUPRINS
1.1 Introducere……………………………………………………………………………………………………………. 4
1.2 Anatomie………………………………………………………………………………………………………………. 4
1.3 Defini ie ție……………………………………………………………………………………………………………….. 5
1.4 Etiologie i epidemiologie și epidemiologie………………………………………………………………………………………. 5
1.5 Virusul sinci ial respirator (VSR) ție ……………………………………………………………………………… 6
1.6 Transmiterea………………………………………………………………………………………………………….. 6
1.7 Inciden ă i factori de risc ție și epidemiologie……………………………………………………………………………………….. 7
1.8 Fiziopatologia………………………………………………………………………………………………………… 9
1.9 Tablou clinic………………………………………………………………………………………………………… 10
1.10 Diagnostic…………………………………………………………………………………………………………. 12
1.11 Investiga ii de laborator i de imagistică ție și epidemiologie ………………………………………………………………… 13
1.12 Evolu ie, prognostic i complica ii ție și epidemiologie ție ………………………………………………………………………… 15
1.13 Tratament………………………………………………………………………………………………………….. 16
1.14 Prevenire…………………………………………………………………………………………………………… 19
1.15 Recomandări privind profilaxia i tratamentul bron iolitei cu VSR și epidemiologie și epidemiologie …………………………… 19
2.1 Introducere………………………………………………………………………………………………………….. 22
2.2 Scopul lucrării……………………………………………………………………………………………………… 22
2.3 Obiectivele lucrării ……………………………………………………………………………………………….. 22
2.4 Material i metodă și epidemiologie………………………………………………………………………………………………… 22
2.5 Rezultate……………………………………………………………………………………………………………… 24
2.5.2 Prezentarea la internare ………………………………………………………………………………………. 24
2.5.3 Date anamnestice ………………………………………………………………………………………………. 30
2.5.4 Factori de risc ……………………………………………………………………………………………………. 31
2.5.5 Tratamentul………………………………………………………………………………………………………. 37
2.6 Discu ii ție……………………………………………………………………………………………………………….. 41
2.7 Concluzii…………………………………………………………………………………………………………….. 43
2.8 Studii de caz………………………………………………………………………………………………………… 44
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………. 65

Capitolul I
Infec ia cu VSR ție

1.1 Introducere
Bron iolita este o afec iune virală a căilor respiratorii inferioare, care afectează și epidemiologie ție
predominant copii sub doi ani. Virusul sinci ial respirator (VSR) este citat ca i cea mai ție și epidemiologie
frecventă cauză a infec iilor căilor respiratorii inferioare, aproximându-se că până la vârsta de ție
doi ani aproape toată popula ia a trecut de primoinfec ie (Leung, Kellner & Davies 2006; Nair ție ție
et al. 2010). VSR poate cauza infec ii mai severe la vârste foarte mici sau foarte înaintate, sau ție
la cei cu boli severe. Nu există tratament specific pentru infec ia cu VSR sau vaccin ție
profilactic. Tratamentul este de sus inere. ție
1.2 Anatomie
Arborele respirator inferior începe cu traheaa, bronhiile principale, bronhiile
secundare i bron iolele. Bron iolele sunt căi aeriene mici (cu diametru și epidemiologie și epidemiologie și epidemiologie < 2 mm), fără cartilaj
sau glande submucoase. Căile respiratorii se termină la nivelul bron iolelor terminale, a 16- a și epidemiologie
genera ie de căi aeriene, care formează unită ile de schimb de gaze ale plămânilor, acinii. ție ție
Ace tia sunt forma i din bron iolele respiratorii (terminale), alveole i ducte alveolare.și epidemiologie ție și epidemiologie și epidemiologie
Mucoasa bron iolelor este compusă din celule clare care secretă surfactant i celule și epidemiologie și epidemiologie
neuroendocrine (Krilov 2017).
De i anatomia de bază a plămânului este aceea i la copii i adul i, sunt câtevași epidemiologie și epidemiologie și epidemiologie ție
diferen e care joacă rol important în apari ia i severitatea afec iunilor respiratorii la copii ție ție și epidemiologie ție
mici. Dezvoltarea căilor respiratorii continuă până peste vârsta colară. și epidemiologie
La na tere, un nou-născut are 20-50 de milioane de alveole, doar 10% din numărul și epidemiologie
alveolelor unui adult; de la vârsta de 2 luni apar alveolele de tip adult; la vârsta de 8 ani există
deja 300 de milioane. Numărul alveolelor cre te paralel cu cre terea suprafe ei alveolare: de la și epidemiologie și epidemiologie ție
2,8 m² la na tere, la 32 m și epidemiologie² la 8 ani, i 75 și epidemiologiem² la adul i. ție
Nou-născu ii respiră pe nas, iar secre iile nazale obstruează u or căile respiratorii ție ție și epidemiologie
superioare.
Musculatura intercostală nu se dezvoltă complet până la vârsta de 6 ani; orientarea
orizontală a coastelor se schimbă până la vârsta de 10 ani; cartilajul costal este mai elastic.
Elasticitatea crescută permite retrac ia peretelui toracic în timpul episoadelor de detresă ție
respiratorie, cu scăderea volumului respirator; elasticitatea for ează sugarul să depună mai ție
mult efort respirator, scăzând eficien a mi cărilor respiratorii ale diafragmului. Organe ție și epidemiologie
abdominale înlărgite sau stomacul i intestinele pline de gaze pot împinge în sus plămânii, și epidemiologie
îngreunând mi cările diafragmului i astfel respira ia eficientă. Când diafragmul obose te, și epidemiologie și epidemiologie ție și epidemiologie
cre te riscul de apnee.și epidemiologie
Efortul respirator poate însemna chiar 15% din consumul de oxigen. Mu chii și epidemiologie
diafragmului obosesc mai u or din cauza procentului mic de fibre musculare de tip 1 în și epidemiologie
diafragm. Numărul acestora ajunge la nivelul adul ilor peste vârsta de un an. ție
Diametrul intern al căilor respiratorii e mai mic, mai pu in rigid i mai predispus la ție și epidemiologie
obstruc ie. Orice lezare sau inflama ie a căilor respiratorii duce u or la apari ia edemului; 1 ție ție și epidemiologie ție
mm de edem poate îngusta căile respiratorii ale sugarului cu până la 60%.
4

1.3 Defini ie ție
Bron iolita este o afec iune a tractului respirator inferior, caracterizată prin inflama ia și epidemiologie ție ție
i îngustarea căilor pulmonare mici; este cauzată de virusuri sezoniere contagioase, cel maiși epidemiologie
important dintre acestea fiind virusul sinci ial respirator (VSR). Pe plan global, VSR este ție
cauza cea mai importantă a spitalizării copiilor în primul an de via ă, i cei mai mul i copii ție și epidemiologie ție
trec deja printr-o primoinfec ie până la vârsta de 2- 3 ani (Ralston et al.2014). ție
Nu există o defini ie precisă a bron iolitei, nici limite de vârstă bine stabilite. În ție și epidemiologie
2002, profesorul Ciofu considera că „bron iolita este caracteristică sugarului mai mic de 6 și epidemiologie
luni”, diagnosticul de bron iolită este rezervat copiilor cu vârsta mai mică de 12 luni”, iar și epidemiologie
dacă ”acela i tablou clinic apare la copilul peste vârsta de 1 an boala este etichetată drept și epidemiologie
bron ita astmatiformă sau chiar astm” (Ciofu & Ciofu 2002). și epidemiologie
În 2006, un subcomitet al Academiei Americane de Pediatrie, împreună cu Societatea
Europeană de Pneumologie au căzut de acord că bron iolita este un diagnostic clinic, ”o și epidemiologie
constela ie de semne i simptome clinice, ce includ un prodrom viral de căi respiratorii ție și epidemiologie
superioare, urmat de efort crescut respirator, sunete crepitante difuze bilaterale i wheezing la și epidemiologie
copii până în doi ani” (Øymar et al. 2014).
Bron iolita cu VSR poate apărea la orice vârstă, dar grupele de popula ie la risc de și epidemiologie ție
forme severe sunt extremele: nou-născu ii i sugarii până la trei luni, i vârstnicii (Tregoning ție și epidemiologie și epidemiologie
& Schwarze 2010; Koehoorn et al. 2008; Ralston et al. 2014).
1.4 Etiologie i epidemiologie și epidemiologie
Bron iolita, ca i entitate clinică, a fost descrisă de peste o sută de ani. Potrivit și epidemiologie și epidemiologie
Organiza iei Mondiale a Sănătă ii, aproximativ 150 milioane de cazuri noi apar anual, i 11-20 ție ție și epidemiologie
milioane dintre acestea sunt forme severe ce au nevoie de spitalizare. 95% din cazuri apar în
ări în curs de dezvoltare (Ralston et al. 2014).ție
Patologia bron iolitei este exclusiv virală. În 1956, Morris i colaboratorii săi au și epidemiologie și epidemiologie
izolat virusul sinci ial respirator de la cimpanzei cu infec ii de căi respiratorii superioare, i au ție ție și epidemiologie
identificat virusul ca fiind agentul etiologic al unor epidemii de bron iolită. Ulterior, VSR a și epidemiologie
fost asociat cu bron iolita i infec iile căilor respiratorii inferioare la sugari, i i s-a confirmat și epidemiologie și epidemiologie ție și epidemiologie
rolul de cauză principală a infec iilor căilor respiratorii inferioare la sugari i copii mici. VSR ție și epidemiologie
cauzează anual epidemii de infec ii respiratorii la toate categoriile de vârstă. În cele mai multe ție
regiuni cu climă temperată, VSR circulă toamna, iarna i primăvara, iar cele mai multe cazuri și epidemiologie
de bron iolită cu VSR apar frecvent în intervalul decembrie – martie. Cazurile cele mai severe și epidemiologie
de infec ii cu VSR ating sugarii între 2-8 luni ( ție Krilov 2017).
Al i agen i etiologici ai bron iolitei mai pot fi: adenovirusul, enterovirusul,ție ție și epidemiologie
coronavirusurile, rinovirusul C, virusurile parainfluenzae i metapneumovirusul (Coriolan et și epidemiologie
al. 2015); bocavirusul i poliomavirusurile sunt descoperiri mai recente (Tregoning & și epidemiologie
Schwarze 2010).
5

1.5 Virusul sinci ial respirator (VSR) ție
Virusul sinci ial respirator este agentul principal ce determină apari ia infec iilor ție ție ție
tractului respirator inferior la sugari i la copilul mic. Anual aproximativ 4-5 milioane de copii și epidemiologie
cu vârstă mai mică de 4 ani dobândesc o infec ie cu acest virus, internările ajungând până la ție
125000 anual (în SUA).
VSR este un virus ARN monocatenar din familia Paramyxoviridae, genul
Pneumovirus. Genomul viral include 8 proteine structurale i 2 non-structurale. Proteinele și epidemiologie
structurale importante includ proteina F (”the fusion protein”) i proteina G, care mediază și epidemiologie
ata area VSR la celula gazdă, după care proteina F permite fuziunea membranelor plasmatice,și epidemiologie
i permite trecerea virusului în celula gazdă. De-asemenea, prin această fuziune ași epidemiologie
membranelor se produce i agregarea celulelor multinucleate, producând sinci iul pentru care și epidemiologie ție
virusul este astfel numit. Ambele proteine joacă un rol important i în dezvoltarea răspunsului și epidemiologie
imun. Două subtipuri de virus au fost identificate, A i B, subtipul A fiind asociat cu infec ii și epidemiologie ție
mai severe (Hall et al. 1990). Se estimează că virusul cauzează 3000 până la 4000 de decese
anual. VSR a fost recunoscut ca fiind cauză comună a bolilor respiratorii acute i în cazul și epidemiologie
adul ilor, cu o rată anuală de atac de până la 10 %, cauzând 5-15% dintre cazurile deție
pneumonie comunitară, i 10% din spitalizări, mai ales la vârstnici (Krilov 2017; Maraqa și epidemiologie
2018).
VSR nu se replică de regulă în afara arborelui bron ic i infec ia rămâne limitată la și epidemiologie și epidemiologie ție
mucoasa respiratorie, însă au fost observate cazuri cu afectare extrapulmonară la pacien i cu ție
imunodeficien ă (Ogra 2004) i la pacien ii din sec iile de ATI (Eisenhut 2006). ție și epidemiologie ție ție
Asocierea infec iei VSR cu apari ia astmului ulterior este un subiect larg dezbătut în ție ție
literatura de specialitate. S-a observat prezen a wheezingului recurent până la vârsta de 5-7 ție
ani i o reactivitate crescută a căilor respiratorii la un număr semnificativ de copii cu istoricși epidemiologie
familial atopic, după primoinfec ia sau reinfec ia cu VSR. Răspunsul imun în caz de ție ție
primoinfec ie este relativ restrâns, însă în caz de reinfec ie s-a observat un efect de rapel ție ție
semnificativ cu reactivitate imunologică crescută, i s-a observat inducerea produc iei unor și epidemiologie ție
citokine i chemokine proinflamatorii i imunoregulatoare (Ogra 2004; Tregoning & și epidemiologie și epidemiologie
Schwarze 2010).
1.6 Transmiterea
Bron iolita cauzată de VSR este contagioasă; infec ii secundare apar la membrii și epidemiologie ție
familiei în 46% din cazuri, la 98% dintre copiii care frecventează o comunitate de tip cre ă și epidemiologie
sau grădini ă, la 42% din personalul medical, i la 45% dintre copii spitaliza i, neinfecta i ție și epidemiologie ție ție
anterior. Rata infec iei în familie ajunge la 45%, mai crescut în cre e i grădini e; rata ție și epidemiologie și epidemiologie ție
infec iilor nosocomiale este între 20- 47% ție .
Adul ii susceptibili pot fi aparent asimptomatici i să fie purtători. ție și epidemiologie Nu există purtători
sănăto i (Ciofu & Ciofu 2002; Weinstein & Hall 2000) și epidemiologie
Infec ia se transmite prin picături sau particule mari (la contact apropiat, mai mic de ție
0,9 m) sau prin auto-inocularea manuală a mucoasei nasofaringiene sau oculare după contact
direct al mâinilor cu secre ii respiratorii sau suprafe e contaminate din mediul bolnavului. ție ție
6

ARN viral a fost găsit în camera pacien ilor infecta i la distan e mai mari de apte metri de ție ție ție și epidemiologie
pat, i după chiar apte zile de spitalizare (Weinstein & Hall 2000). Viru ii mai sunt prezen iși epidemiologie și epidemiologie și epidemiologie ție
în secre iile nazale încă 6- 21 de zile după apari ia simptomelor la persoanele cu imunitate ție ție
bună; însă în cazul pacien ilor cu imunitate compromisă, răspândirea viru ilor poate continua ție și epidemiologie
mai mult (Piedimonte & Perez 2014), chiar 47 de zile (Weinstein & Hall 2000).
Transmiterea via aerului, prin particule de aerosoli nu pare să fie o cale de
transmitere importantă, însă VSR poate supravie ui mai multe ore (chiar 6-12 ore) pe mâini i ție și epidemiologie
suprafe e neporoase, de aceea se recomandă aten ie sporită spălării mâinilor i a suprafe elor ție ție și epidemiologie ție
din jurul bolnavului, iar în spital, pe lângă aceste măsuri, se recomandă folosirea mănu ilor, și epidemiologie
ochelarilor i halatelor de unică folosin ă la contactul direct cu copii infecta i pentru reducerea și epidemiologie ție ție
transmiterii nosocomiale (Maraqa 2018; Weinstein & Hall 2000).
Transmiterea VSR pe sec iile de pediatrie este o problemă semnificativă; în ciuda ție
unei igiene de mediu bune, infec ia cu VSR este foarte probabilă (Krilov 2017). ție
Infec ia cu VSR a personalului medical (infec ii comunitare, dar i nosocomiale) ție ție și epidemiologie
poate fi u or trecută cu vederea, pentru că se poate manifesta foarte moderat, ca i o banală și epidemiologie și epidemiologie
răceală. Mai mult de 50% din personalul medical din unită ile pediatrice s-a infectat cu VSR ție
în perioadele când inciden a infec iei cu VSR era crescută în comunitate. Din cauza ție ție
simptomatologiei moderate i necaracteristice pe care o produce VSR, personalul medical și epidemiologie
poate deveni un vector de transmitere eficace, însă ascuns, al transmiterii VSR pe sec ii. Pe ție
lîngă cei cu simptomatologie manifestă, încă 15% – 20% din personal pot fi asimptomatici, i și epidemiologie
să răspândească virusul (Weinstein & Hall 2000).
1.7 Inciden ă i factori de risc ție și epidemiologie
În cele mai multe regiuni cu climă temperată, sezonul de bron iolită VSR ine 2-4 și epidemiologie ție
luni, începând din octombrie/ noiembrie, i culminând în ianuarie/ februarie. De i cele mai și epidemiologie și epidemiologie
multe cazuri apar în perioada noiembrie- aprilie, cazuri sporadice pot apărea tot anul. În cazul
sugarilor (sub 12 luni), cca. 2-3% vor avea nevoie de spitalizare. Într-un studiu prospectiv
popula ional al infec iilor acute respiratorii, s-a estimat că VSR a fost cauza a 20% din ție ție
spitalizări, i a cauzat 18% din vizitele la urgen e . și epidemiologie ție
La nivel global, mortalitatea copiilor spitaliza i pentru VSR se află în intervalul 0.2% ție
-7%. Această variabilitate mare se datorează rezultatelor studiilor efectuate în momente
diferite în timp, pe cohorte de popula ie diferite, cu factori de risc diferi i, raportate la ție ție
avansurile terapiei intensive. Morbiditatea i mortalitatea legate de VSR se întâlne te mai ales și epidemiologie și epidemiologie
la grupa de vârstă sub doi ani.
De i infec ia care cauzează bron iolita poate apărea la orice vârstă, entitatea clinicăși epidemiologie ție și epidemiologie
de bron iolită include sugari i copii mici, astfel că aproximativ 75% din cazuri apar la copii și epidemiologie și epidemiologie
cu vârstă mai mică de un an, i 95% la copii cu vârstă mai mică de 2 ani, vârful de inciden ă și epidemiologie ție
fiind între 2-8 luni (Krilov 2017).
Infec iile anterioare de VSR nu dau imunitate persistentă, chiar dacă titrul de ție
anticorpi este ridicat; însă titrul ridicat de anticorpi poate atenua severitatea simptomelor. În
7

consecin ă, reinfec ia este frecventă, poate avea loc în acela i sezon viral, i la toate grupele ție ție și epidemiologie și epidemiologie
de vârstă.
Primoinfec ia apare în primii doi ani de la na tere, i este cea mai severă din cauza ție și epidemiologie și epidemiologie
protec iei imunologice scăzute, i a caracteristicilor structurale i func ionale ale tractului ție și epidemiologie și epidemiologie ție
respirator aflat încă în dezvoltare (Piedimonte & Perez 2014).
În comunitate, o serie de factori s-au dovedit a prezenta risc crescut pentru
dobândirea infec iei cu VSR ție(Piedimonte & Perez 2014; Koehoorn et al. 2008), precum i și epidemiologie
pentru forme severe de infec ie i spitalizare ție și epidemiologie:
•vârsta – mai ales la sugarii sub 3 luni. Sugarii cu vârsta sub 6 luni sunt cel mai
grav afecta i datorită calibrului mic al căilor respiratorii i a capacită ii scăzute de a elimina ție și epidemiologie ție
secre iile; 60 % dintre copiii interna i cu VSR au vârsta sub 5 luni. ție ție
•greutate mică la na tere , mai ales în caz de prematuritate (1500-2400 g) și epidemiologie
•prematuritatea : copiii născu i la mai pu in de 29 de săptămâni de sarcină; ție ție
riscul persistă în primul an de via ă (Krilov 2017, Flaherman et al. 2012). Prematurii pierd ție
transferul de IgG maternal, iar celulele T sunt încă imature.
•frecventarea cre ei sau a grădini ei și epidemiologie ție
•copii mai mari în familie care frecventează cre a, coala sau grădini a și epidemiologie și epidemiologie ție
•status socio-economic scăzut, condi ii necorespunzătoare de via ă (aglomera ie) ție ție ție
•expunerea la poluan i din mediu (fumul de igară) : fumatul pasiv în casă cre te ție ție și epidemiologie
riscul infec iilor respiratorii joase la copiii sub doi ani (Jones et al. 2011, Bradley et al. 2005) ție
•copil din sarcină multiplă (triple i sau mai mul i) ție ție
•alimenta ie la sân redusă ție
•na terea prin cezariană : se asociază cu un risc crescut de spitalizare pentruși epidemiologie
bron iolită cu VSR; acest risc persistă în primii doi ani de via ă (Kristensen et al. 2015)și epidemiologie ție
•boli cronice ale plămânilor (în special displazia bronhopulmonară) în primii doi
ani de via ă (Krilov 2017) ție
•copii cu sindrom Down (Zachariah, Ruttenber & Simoes 2012; Kristensen et
al. 2012)
Factori de risc pentru forme severe de bron iolită: și epidemiologie
•boli neurologice severe congenitale sau dobândite
•boli congenitale ale inimii semnificative hemodinamic (de ex. cu hipertensiune
pulmonară)
•deficit imun congenital sau dobândit
•anomalii ale căilor respiratorii (Maraqa 2018)
•spitalizare prelungită i sec ii supraaglomerate și epidemiologie ție (Weinstein & Hall 2000)
•boli neuromusculare i metabolice severe și epidemiologie
•aspect toxic la prezentare
•rata respiratorie mai mare de 70 resp/min
•satura ii ale oxigenului mai mici de 95% ție
•atelectazie pe radiografie pulmonară (Krilov 2017)
8

•domiciliu la altitudine de peste 2500 m poate contribui la forme severe de
bron iolită VSR i spitalizareși epidemiologie și epidemiologie
•sexul masculin pare să fie un factor de risc pentru forme mai severe de boală,
dar fără cauză cunoscută (Maraqa 2018; Nagayama et al. 2006)
•prezen a refluxului gastric esofagian (Valet et al. 2014, Hampton et al.1991) ție
Malnutri ia i infec ia sunt cele mai importante cauze ale morbidită ii i mortalită ii ție și epidemiologie ție ție și epidemiologie ție
în copilărie, mai ales în ările în curs de dezvoltare, unde frecven a, durata i severitatea ție ție și epidemiologie
infec iei au o legătură strânsă cu starea de nutri ie a copilului. Sugarii care sunt alimenta i ție ție ție
natural cu colostru bogat în imunoglobulina A par să fie relativ proteja i de bron iolită (Leung, ție și epidemiologie
Kellner & Davies 2006); alăptatul pare să aibă rol protectiv împotriva infec iilor la nou- ție
născu i i sugari, fiind asociat cu un nivel scăzut de morbiditate i mortalitate, iar în caz de ție și epidemiologie și epidemiologie
spitalizare, cu reducerea duratei de spitalizare i a oxigenoterapiei (Dornelles, Piva & și epidemiologie
Marostica 2007, Koehoorn et al. 2008, Pullan et al. 1980) .
1.8 Fiziopatologia
Răspândirea VSR prin căile respiratorii se realizează prin transfer intercelular al
virusului, cu ajutorul sinci iilor (poduri intracitoplasmice) din căile superioare spre căile ție
respiratorii inferioare (Krilov 2017). IgG pe care sugarul le prime te de la mamă pătrund din și epidemiologie
circula ie până la suprafa a epiteliului celular, formând cu particulele viral un complex ție ție
antigen- anticorp cu consum de complement, având un efect citotoxic, care va determina
distrugerea celulelor epiteliale ciliate de la nivelul bronhiolelor apărând astfel o succesiune de
fenomene inflamatorii locale, care pot evolua devenind severe. Afectarea bron iolară i și epidemiologie și epidemiologie
interac iunea consecutivă a celulelor inflamatorii i mezenchimale poate da na tere unor ție și epidemiologie și epidemiologie
sindroame patologice i clinice diverse. Efectele afectării bron iolare pot apare după 18-24 h și epidemiologie și epidemiologie
după infec ie, i includ (Ciofu & Ciofu 2002; ție și epidemiologie Leung, Kellner & Davies 2006) :
•necroza celulelor alveolare, detritus, invazie virală: necroza epiteliului
respirator este una dintre primele efectele ale bron iolitei, i apare în primele 24 h după și epidemiologie și epidemiologie
infectarea cu VSR.
•secre ie crescută de mucus, prin proliferarea limfocitelor, plasmocitelor i ție și epidemiologie
macrofagelor în esutul peribron ic, i detritus celular. ție și epidemiologie și epidemiologie
•obstruc ie bron iolară: regenerarea epitelială cu celule neciliate îngreunează ție și epidemiologie
eliminarea secre iilor; infiltrarea limfocitară mai cauzează i edem al mucoasei i ție și epidemiologie și epidemiologie
submucoasei respiratorii. Într-un studiu efectuat de Johnson (citat de Leung, Kellner & Davies
2006), s-a observat că obstruc ia aerului nu se datora constric iei mu chilor netezi bron ici, ci ție ție și epidemiologie și epidemiologie
detritusului celular compus din celule epiteliale i inflamatorii, amestecat cu fibrină, mucus i și epidemiologie și epidemiologie
lichid de edem. Un alt studiu, citat de Krilov (2017), raportează rezultatele studiului histologic
al esutului pulmonar, cu rezultate asemănătoare.ție
•blocarea aerului i atelectazie : bron iolele se dilată în inspir i se îngustează în și epidemiologie și epidemiologie și epidemiologie
expir. Obstruc ia ce apare prin edem i secre ia crescută de mucus duce la captarea aerului i ție și epidemiologie ție și epidemiologie
hiperinfla ie. Căile respiratorii inferioare ale sugarilor, cu diametru între 75-300 mm sunt ție
9

foarte expuse obstruc iei. În segmentele pulmonare unde obstruc ia devine completă, aerul ție ție
captat se absoarbe i rezultă atelectazia. și epidemiologie
•ventila ie redusă, ce duce la nepotrivire între ventila ie- perfuzie tisulară ție ție
•dispnee.
Mecanisme imunologice complexe par să fie implicate în patogeneza bron iolitei cu și epidemiologie
VSR. . Celulele epiteliale respiratorii infectate eliberează citokine i chemokine, care la rândul și epidemiologie
lor amplifică răspunsul imun prin atragerea întăririi celulare în căile respiratorii afectate: în
secre iile respiratorii ai sugarilor cu infec ie VSR s-au găsit interferon-y, i interleukinele 4, 8, ție ție și epidemiologie
i 9 în concentra ii mari. De aceea, se consideră că răspunsul imun local la infec ie joacă unși epidemiologie ție ție
rol par ial în determinarea severită ii bron iolitei i a manifestărilor clinice ție ție și epidemiologie și epidemiologie (Leung, Kellner &
Davies 2006; Tabarani et al. 2013) .
În secre iile sugarilor spitaliza i cu bron iolită VSR s-au găsit nivele crescute de IgE ție ție și epidemiologie
i proteine eozinofilice, ceea ce sugerează că factorii imuni ai gazdei i hipersensibilitateași epidemiologie și epidemiologie
mediată de IgE pot afecta severitatea bolii în infec ia căilor respiratorii inferioare cu VSR. ție
Reac iile alergice de tip 1, mediate de IgE pot fi cauza unui grup de bron iolite , care să ție și epidemiologie
determine apari ia wheezingului recurent i a afec iunilor astmatiforme, cu efect până la vârsta ție și epidemiologie ție
de 12 ani.
Vindecarea începe prin regenerarea epiteliului bron iolar după 3-4 zile; însă celulele și epidemiologie
ciliate nu se regenerează decât după cca. 2 săptămâni. Dopurile de mucus sunt îndepărtate de
macrofage.
1.9 Tablou clinic
1.9.1 Manifestări clinice
Infec ia cu VSR la copii cauzează aproape întotdeauna manifestări clinice specifice ție
oricărei bron iolite, dar aceste manifestări pot varia foarte mult în severitate, în func ie de și epidemiologie ție
vârsta pacientului, comorbidită i asociate, mediu, precum i antecedente de infec ii anterioare. ție și epidemiologie ție
Pacien ii cu infec ie VSR pot prezenta următoarele semne i simptome : ție ție și epidemiologie
•temperatură modificată : pot fi subfebrilită i, febră moderată (până în 38,6 ție ș C)
sau la nou-născu i (sub 1 lună) hipotermie ție
•tuse
•dispnee, tahipnee sau bradipnee
•rinoree, obstruc e nazală ce se înrăută e te ție ție și epidemiologie
•wheezing
•agita ie ție
•dificultă i de alimenta ie ție ție
•în cazul nou-născu ilor, infec ia cu VSR poate lua forme atipice, prezentând ție ție
semne nespecifice, nelegate de sistemul respirator, semne pe care copiii prematuri sau nou-
născu i le pot prezenta dintr-o varietate de motive : apnee, bradicardie, schimbări în ție
10

alimenta ie i respira ie (W ție și epidemiologie ție einstein & Hall 2000); apneea poate fi singurul simptom la
începutul infec iei (Maraqa 2018); sau infec ia se pooate prezenta ca un sepsis, ori cu episoade ție ție
de apnee (Krilov 2017). Apneea cauzată de VS R este de origine centrală i a fost raportată la și epidemiologie
cca. 10-25% dintre copiii spitaliza i (Leung, Kellner & Davies 2006). ție
Progresul spre o formă severă de boală la 48 de ore de la debut este reprezentat de
următoarele semne i simptome: și epidemiologie
•dispnee respiratorie cu tahipnee, polipnee (60-80 resp/min)
•cianoză (periorală, a unghiilor)
•satura ia oxigenului scade sub 90 % ție
•bătăi ale aripioarelor nazale
•utilizarea mu chilor accesori, balans toraco-abdominal și epidemiologie
•tuse (chiar paroxistică)
•iritabilitate crescută
Multe dintre manifestările clinice ale ale obstruc iei căilor respiratorii sunt ție
determinate de răspunsul imun al gazdei la virus, mai degrabă decât prin replicare virală i și epidemiologie
citotoxicitate directă; prin urmare, respira ia uierătoare i alte semne tipice de bron iolită pot ție și epidemiologie și epidemiologie și epidemiologie
fi reduse sau chiar absente la pacien ii cu imunitate compromisă i să fie înlocuite de o ție și epidemiologie
evolu ie rapidă prin apari ia de infiltrate parenchimatoase care pot duce la insuficien ă ție ție ție
respiratorie acută (Piedimonte & Perez 2014).
Semnele i simptomele de debut ale afec iunii sunt reprezentate de rinită i tuse, și epidemiologie ție și epidemiologie
progresând la tahipnee, wheezing, raluri crepitante i subcrepitante diseminate, utilizarea și epidemiologie
mu chilor accesori (tiraj) i/sau bătăi ale aripioarelor nazale (Ralston et al. 2014)și epidemiologie și epidemiologie
Spectrul clinic al bolii variază în func ie de gradul de severitate sau de prezen a altor ție ție
boli asociate. Astfel, afec iunile conturate de un tablou clinic cu semne i simptome u oare i ție și epidemiologie și epidemiologie și epidemiologie
fără insuficien ă respiratorie nu necesită spitalizare, majoritatea acestor copii (95%) fiind ție
trata i în ambulatoriu, la cabinetului medicului de familie sau de către departamentul deție
urgen ă. ție
Necesită internare în spital :
•cei cu vârstă mică,
•prematurii,
•copiii care prezintă comorbidită i (boli cardiace congenitale, boli ție
neuromusculare sau imunodeficien ă) ție
1.9.2 Examenul obiectiv
La examinarea fizică a pacientului mic cu infec ie VSR se pot decela următoarele: ție
•cianoză , determinată de nivelul scăzut al satura iei periferice a oxigenului ție
•dispnee, tahipnee ( >40 resp/min.)
•rinoree
•otită medie virală sau bacteriană
11

•sindrom de deshidratare (examinând pliul tegumentar, timpul de reumplere
capilară i starea de hidratare a mucoaselor) și epidemiologie
•datorită hiperinfla iei pulmonare, ficatul i splina coboară, fiind palpabile sub ție și epidemiologie
rebordul costal
•agita ie ție
•refuzul alimenta iei sau scăderea apetitului ție
•subfebrilitate sau febră (de obicei <38,5 grade C).
La ausculta ie pulmonară se decelează wheezing, raluri fine crepitante i ție și epidemiologie
subcrepitante diseminate, frecvent la sfâr itul inspirului. și epidemiologie
Alte manifestări extrapulmonare, descrise în cazul infec iei cu VSR, se observă rar. ție
Acestea includ convulsii: foarte rare, între 1%-2%, mai frecvent la pacien i ventila i în sec ii ție ție ție
de Terapie Intensivă, (includ apnee centrală, convulsii, letargie, dificultă i de degluti ie) ție ție
(Eisenhut 2006); hiponatremie prin mecanisme endocrinologice (prin cre terea secre iei de și epidemiologie ție
hormon antidiuretic) (Leung, Kellner & Davies 2006), aritmii cardiace, insuficien ă cardiacă ție
(Tregoning & Schwarze, 2010) i afectare hepatică (Eisenhut 2006). și epidemiologie
1.10 Diagnostic
1.10.1 Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul bron iolitei este unul clinic, care se bazează pe anamneză i un examen și epidemiologie și epidemiologie
clinic riguros executat. Bron iolita poate prezenta un tablou clinic larg de semne i simptome, și epidemiologie și epidemiologie
de la o infec ie u oară a tractului respirator superior la detresă respiratorie iminentă. ție și epidemiologie
Criterii de diagnostic:
•Prodrom de infecție de căi respiratorii superioare: rinoree, obstrucție nazală,
tuse, febră;
•Semne de obstrucție bronșică: expir prelungit, wheezing, sunete crepitante i și epidemiologie
subcrepitante, hiperinflație;
•Primul episod bronhoobstructiv
Prezența semnelor de detresă respiratorie (bătăi ale aripioarelor nazale, polipnee,
tiraj, geamăt), precum și vârsta sub 2 ani nu sunt criterii obligatorii pentru diagnostic (Man
2013)
1.10.2 Diagnosticul etiologic
Se face prin eviden ierea VSR în secre iile căilor respiratorii. Testarea pentru ție ție
etiologie rămâne controversată, însă simptomele clinice ale infec iei cu VSR nu sunt specifice, ție
i se pot suprapune cu alte infec ii virale sau bacteriene, de aceea se folose te în mod uzualși epidemiologie ție și epidemiologie
pentru excluderea altor diagnostice, pentru confirmarea etiologiei virale, precum i pentru și epidemiologie
determinarea gradului de contagiozitate pentru cei interna i. ție
12

1.10.3. Diagnostic diferen ial țial
Se impune dacă forma de boală este severă, dacă evoluția este prelungită sau dacă
manifestările sunt atipice.
Entități care trebuie excluse:
•pneumonia bacteriană,
• aspirația de corp străin,
•wheezingul recurent,
•astmul bronșic,
•traheobronhomalacia,
• insuficiența cardiacă,
•fibroza chistică,
•septicemia,
•acidoza metabolică. (Man, 2013)
•boala de reflux gastro-esofagian ( (Valet et al. 2014; Hampton et al.1991).
1.11 Investiga ii de laborator i de imagistică ție și epidemiologie
Atunci când prezenta ia clinică, vârsta pacientului, sezonalitatea i rezultatele ție și epidemiologie
examenului clinic concluzionează o bron iolită, nu sunt necesare multe analize de laborator. și epidemiologie
Analizele uzuale a pacien ilor cu bron iolită VSR includ următoarele: ție și epidemiologie
•determinarea prezen ei VSR prin recoltarea de secre ii nazale ție ție
•ASTRUP- analiza gazelor sangvine, echilibru acido-bazic
•hemoleucogramă (pentru număr leucocite, neutrofile, trombocite, hemoglobină,
etc)
•markeri de inflama ie (PCR,VSH, fibrinogen) ție
•radiografie pulmonară
•pulsoximetrie
•examen de urină
•analize de biochimie (ionogramă, uree, creatinină, glicemie, calcemie,
transaminaze)
•culturi bacteriene (secre ie otică, exsudat faringian, exsudat nazal, hemocultură, ție
urocultură)
Recoltarea secre iilor nasofaringiene pentru testare rapidă a viru ilor respiratorii sunt ție și epidemiologie
considerate, în general, inutile din punctul de vedere al diagnosticului i al managementului și epidemiologie
cazului. Dimpotrivă, al i autori consideră că determinarea cauzei virale poate fi folositoare ție
pentru că reduce uzul antibioticelor, inutile în caz de infec ie virală. În cazul copiilor cu risc ție
crescut de infec ie VSR severă (cei cu malforma ii cardiace congenitale,sau prematurii) ție ție
diagnosticul viral timpuriu poate alerta personalul medical cu privin ă la nevoia de ție
monitorizare atentă i luarea măsurilor necesare (Tregoning & Schwarze, 2010). și epidemiologie
13

Există mai multe tipuri de teste care pot eviden ia infec ia cu VSR. Aceste teste ție ție
rapide pot fi lucrate din secre iile căilor respiratorii superioare sau inferioare, i se bazează pe ție și epidemiologie
teste de antigen, sau pe reac ia în lan de transcriptaz-polimerază (rRT-PCR). Alte teste includ ție ție
culturile virale i serologice, dar acestea sunt folosite mai rar, i rezultatele nu sunt rapide, de și epidemiologie și epidemiologie
aceea sunt folosite în scop de cercetare i supraveghere epidemiologică. și epidemiologie
Pulsoximetria este cea mai la îndemână metodă care să obiectiveze starea hipoxică a
copilului. Nu implică costuri ridicate, nu este invazivă, nu necesită nici tehnici specifice sau
experien a personalului. Este indicată la toți pacienții cu bronșiolită acută și insuficien ă ție ție
respiratorie. Se consideră hipoxemie valori ale saturației în oxigen de < 92% (Man 2013).
Analize de sânge: hemoleucograma nu prezintă modificări de inflama ie; markerii ție
inflama iei nu sunt modifica i (proteina C reactivă sub 1 mg/dl, VSH, fibrinogen în limite ție ție
fiziologice).
Radiografia pulmonară: de i radiografia de rutină nu este sus inută de dovezile și epidemiologie ție
curente (Ralston et al. 2014), ea este frecvent efectuată la copii cu simptomatologie de
bron iolită; de cele mai multe ori, rezultatele nu sunt nici specifice infec iei cu VSR, nici nuși epidemiologie ție
au valoare de prognostic în privin a severită ii . Se indică mai ales în: ție ție
•Formă severă de boală
•Deteriorare bruscă
•Pneumopatie sau cardiopatie subiacentă
•Diagnostic incert de bronșiolită
Modificări constatate:
• Hiperinflație pulmonară (transparen ă pulmonară, orizontalizarea coastelor; lărgirea ție
spa iilor intercostale)ție
• Opacități alveolare (cu semnificație de atelectazie)
• Accentuarea desenului pulmonar (Man 2013)
Frecvent se poate repeta, dacă răspunsul la tratament nu este cel a teptat sau dacă și epidemiologie
boala se agravează (Krilov 2017, Maraqa 2018)
Analizele serologice ale sângelui: pot eviden ia sindrom de deshidratare, eventual o ție
reac ie hepatică.ție
Culturile bacteriene: inciden a de suprainfec ie bacteriană este foarte scăzută, dar în ție ție
cazurile în care copilul mai mic de două luni are febră, cre te suspiciunea de suprainfec ie și epidemiologie ție
bacteriană. Bacteriemia este rară (<1%) (Luginbuhl et al. 2008). VSR se poate asocia cu
rinovirusul uman, rezultând forme mai severe de bron iolită (Mansbach et al. 2012). și epidemiologie
14

1.12 Evolu ie, prognostic i complica ii ție și epidemiologie ție
Bron iolita este o afec iune contagioasă i autolimitată. Prognosticul este de obicei și epidemiologie ție și epidemiologie
bun, cei mai mul i copii se vindecă fără sechele, indiferent de gradul de severitate. Boala ine ție ție
în medie 7-10 zile, însă unii rămân simptomatici pentru 2-4 săptămâni.
Otita medie poate fi o complica ie frecventă. ție
Bronhopneumonia sau sepsisul sunt complica ii neobi nuite. ție și epidemiologie
Fazele critice ale bolii, în care bolnavul se prezintă cu insuficien ă respiratorie i ție și epidemiologie
acidoză, apar în primele 48-72 h de la debutul simptomatologiei ini iale cu tuse i dispnee. ție și epidemiologie
Recuperarea completă se face în câteva zile.
Semnele de bron iolită severă includ bătăi ale aripioarelor nazale, retrac ia și epidemiologie ție
tegumentului din jurul coastelor i baza gâtului, geamăt. Efortul respirator este mai intens i și epidemiologie și epidemiologie
devine obositor pentru copil, astfel în cazuri critice se ajunge la respira ie asistată, cu CPAP ție
sau ventila ie pulmonară în sec ie de ATI. ție ție
Rar, evolu ia poate fi fatală, însă la mai pu in de 1% din cazuri; mai frecvent la nou- ție ție
născu i, sugari mici i prematuri, complicată cu acidoză respiratorie necompensată i ție și epidemiologie și epidemiologie
deshidratare severă. Cazurile cu rată mare de morbiditate i mortalitate sunt reprezentate de și epidemiologie
copii cu afec iuni congenitale de cord, displazie bronhopulmonară, fibroză chistică sau ție
imunodeficien ă. ție
Există foarte multe studii cu privire la efectul (re)infec iei cu VSR asupra apari iei ție ție
ulterioare a hiperreactivită ii bron ice i a astmului, iar rezultatele sunt controversate. Ciofu ție și epidemiologie și epidemiologie
& Ciofu (2002) încă erau de părere că ”dacă acela i tablou clinic (de bron iolită) apare la și epidemiologie și epidemiologie
copilul peste un an boala este etichetată drept bron ita astmatiformă sau chiar astm”, i că este și epidemiologie și epidemiologie
”demonstrată prevalen a crescută a astmului la copiii care au suferit de bron iolită în perioada ție și epidemiologie
de sugar”, iar ”statisticile demonstrează că 25-50% dintre sugarii cu forme medii i severe de și epidemiologie
bron iolită (care au necesitat spitalizare) au riscul de a deveni astmatici”. Singh iși epidemiologie și epidemiologie
colaboratorii au revizuit două studii prospective din 2000 (Sigurs et al.), respectiv din 1999
(Stein et al.), ai unor sugari cu bron iolită cu VSR, care ulterior au dezvoltat astm bron ic. și epidemiologie și epidemiologie
Aceste studii au ajuns la concluzia că bron iolita cu VSR este un factor independent, și epidemiologie
semnificativ pentru wheezing ulterior, cel pu in în prima decadă a vie ii, însă rămâne de ție ție
studiat dacă infec ia virală contribuie direct la declan area astmului, sau ea identifică copiii ție și epidemiologie
care sunt la risc pentru wheezing, datorită unei func ii pulmonare anormale ori unei ție
predispozi ii atopice ție(Singh et al. 2007). A a concluzionează i Krilov: copiii interna i pentru și epidemiologie și epidemiologie ție
infec ie VSR în copilărie au rată mai mare de wheezing în următorii zece ani fa ă de subiec ii- ție ție ție
control care nu au fost spitaliza i pentru aceasta. Întrebarea dacă însă i virusul duce la ție și epidemiologie
alterarea căilor respiratorii sau răspunsul imun care apare în urma infec iei afectează căile ție
aeriene, sau dacă VSR e doar un marker pentru copiii la risc de hiperreactivitate bron ică nu și epidemiologie
este încă complet elucidată (Krilov 2017). Al ii afirmă că riscul de astm este mai crescut la ție
copiii cu bron iolită VSR-negativă sau cauzată de rinovirus, iar asocierea între infec ia VSR și epidemiologie ție
în copilărie i morbiditatea respiratorie ulterioară scade cu vârsta ( și epidemiologie Øymar, Skjerven &
Mikalsen 2014).
15

O recenzie condusă de Eisenhut i colaboratorii pe tema manifestării extrapulmonare și epidemiologie
a infec iei severe cu VSR a arătat că în cazul infec iilor cu evolu ie severă pot apărea afectarea ție ție ție
cardiacă (tahicardie asociată VSR, aritmii) i se suspicionează că afectarea cerebrală i și epidemiologie și epidemiologie
miocardiacă ar putea explica asocierea infec iei VSR cu unele cazuri de moarte subită ție
infantilă; la 39% din cei trata i în ATI s-au observat probleme neurologice (apnee de tip ție
central, convulsii, letargie, dificultă i de degluti ie) fa ă de doar 1.2% din sec iile de pediatrie. ție ție ție ție
Alte manifestări : hiponatremie (33% în ATI, 0.6% pe sec ii normale); reac ie hepatică, cu ție ție
nivelul ridicat al transaminazelor la 46% dintre copiii ventila i în ATI, i la 60 % dintre copiii ție și epidemiologie
cu malforma ii cardiace congenitale; hipotermie; exantem al trunchiului i al fe ei sub forma ție și epidemiologie ție
unei erup ii fine, granulare, scarlatiniforme; trombocitopenie; conjunctivită (Eisenhut 2006). ție
Un alt studiu care a cercetat 964 de pacien i cu bron iolită cauzată de VSR a găsit că ție și epidemiologie
1.2% dintre ace tia au dezvoltat complica ii neurologice: apte dintre copii au prezentat și epidemiologie ție și epidemiologie
convulsii, trei au dezvoltat encefalopatie, iar două dintre cazuri au prezentat esotropie izolată
(Sweetman et al. 2005).
1.13 Tratament
Întrucât nu există un tratament viral specific pentru a eradica agentul patogen în
bron iolită, terapia bolii se bazează mai mult pe tratament de sus inere prin ameliorareași epidemiologie ție
simptomelor, tratarea deshidratării i oxigenoterapie în cazul unui nivel de satura ie al și epidemiologie ție
oxigenului scăzut.
Internarea nu este indicată de rutină.
Au fost propuse multe sisteme clinice de scor pentru bron iolită, dar nici una nu este și epidemiologie
acceptată oficial. Aceste scoruri clasifică bron iolita în forme u oare, moderate sau severe, în și epidemiologie și epidemiologie
func ie de mai mul i factori (de ex. gradul de detresă respiratorie, alimenta ie p.o., gradul deție ție ție
hipoxemie, prezen a apneei, reactivitate, localizarea wheezingului, etc). Scopul acestor scoruri ție
este de a ajuta medicul în decizia privind internarea pacientului în spital sau tratarea la
domiciliu.
Indica iile pentru internare (Ravaglia & Poletti 2014, Man 2013): ție
•vîrsta mică (sub 3 luni)
•prematuritate (gestație < 35 săpt.)
•prezen a unor boli asociate (pneumopatie, cardiopatie, imunodeficiență) ție
•stare generală alterată
•insuficien ă respiratorie care împiedică aportul de lichide ție
•apnee
•hipoxemie (SpO 2 < 92 %)
•lipsa posibilității urmăririi atente
1.13.1 Tratamentul de sus inere (nefarmacologic): țial
a. Hidratarea și alimentația
Dacă aportul de lichide p.o. este insuficient, hidratarea și alimentația se vor realiza pe
sondă nazogastrică sau pe cale i.v.
16

Dacă introducerea sondei nazogastrice amplifică insuficien a respiratorie se va utiliza ție
calea i.v. pentru hidratare.
În caz de sindrom de secreție inadecvată de ADH (hiponatremie fără deshidratare) se
va reduce volumul de lichide administrate la 2/3 din necesarul calculat (Man 2013). Mai
pu ine studii s-au ocupat de cantitatea de lichide ce trebuie administrat pentru pierderileție
lichidiene în bron iolită. Ghidurile publicate recomandă ca sugarii să primească o cantitate și epidemiologie
suficientă care să acopere pierderile i să prevină deshidratarea, însă această cantitate să nu fie și epidemiologie
mai mare de nevoia de lichide/ 24 h, care este 100 ml/kg pentru sugarii sub 10 kg. Însă
medicii trebuie să ia în calcul i posibilitatea de secre ie insuficientă de hormon antidiuretic, i și epidemiologie ție și epidemiologie
să fie aten i la pericolul suprahidratării (Øymar, Skjerven & Mikalsen 2014) ție
b. Oxigenoterapia
Este indicată la pacienții cu hipoxemie (SpO 2 < 92%) sau cu insuficien ă ție
respiratorie, oxigenul administrându-se cu izoleta, cortul, masca sau canula nazală.
Debitul și concentrația oxigenului se reglează astfel încât saturația în oxigen să fie >
92%, fără a depăși 97-98% (Man 2013).
Nu se consideră necesară administrarea suplimentară a oxigenului dacă satura ia ție
oxihemoglobinei depă e te 90 % la sugarii i copiii mici , cu excep ia copiilor cu acidoză sau și epidemiologie și epidemiologie și epidemiologie ție
febră (Ralston et al. 2014) , însă se pare că oxigenoterapia este factorul determinant privind
durata spitalizării. Copiii care rămân în spital pentru oxigenoterapie, după ce dificultă ile de ție
alimenta ie se rezolvă nu au prezentat agravare i nu au avut nevoie de ventila ie asistată ție și epidemiologie ție
(Unger & Cunningham 2008).
c. Aspirația secrețiilor nazofaringiene
•Se recomandă înainte de alimentație, înainte de terapia inhalatorie și la nevoie.
•Înainte de aspirație se poate utiliza instilația nazală cu ser fiziologic (Man
2013).
d. Fizioterapia toracică și umidificarea atmosferei
Nu se indică în terapia bronșiolitei acute din cauza ineficienței lor (Man 2013)
Printre alte tratamente care nu au beneficiu clinic clar dovedit se includ fizioterapia
toracică (tapotamentul) i aspira ia excesivă a secre iilor nazale. Tehnica expirului prelungit și epidemiologie ție ție
pasiv poate fi de ajutor pe termen scurt, însă nici percu ia, nici vibra iile nu s-au dovedit ție ție
folositoare. De i aspira ia secre iilor respiratorii ajută la îmbunătă irea simptomelor, aspira ia și epidemiologie ție ție ție ție
excesivă sau prea adâncă sunt asociate cu durată mai lungă de spitalizare. Pe de altă parte,
lipsa aspira iei externe de rutină la fiecare 4 ore se asociază de asemenea cu durată mai lungă ție
de spitalizare (Bourke & Shields 2011).
1.13.2. Tratamentul farmacologic
a. Antibioterapia
Nu este indicată de rutină în bronșiolita acută (Ralston et al. 2014).
17

1. Indicații absolute
•Apnee recurentă
•Tablou clinic de septicemie
2. Indicații relative (Man 2013):
•Reapariția febrei
•Agravarea bruscă
•Manifestările atipice de boală
•Leucocitoza
•Proteina C-reactivă crescută
•Prezența de opacități extinse pe radiografia toracică
b. Bronhodilatatoarele
Nu se recomandă de rutină, doar în formele medii-severe de boală.
Bronhodilatatorul preferat este adrenalina, administrată în aerosoli: 0,3 mg/kg/doză
repetat la 2-6 ore. Dacă după primele două administrări nu se înregistrează răspuns benefic
(scor clinic, SpO2) la 15-30 de minute de la administrare, medicația bronhodilatatoare va fi
sistată (Man 2013).
Se pare că măcar o parte a pacien ilor cu VSR ar putea beneficia de terapia cu ție
bronhodilatatoare, i se recomandă o terapie-probă cu monitorizare pentru efectele asupra și epidemiologie
pulsului, respira iei i oxigenării (Krilov 2017). ție și epidemiologie
Analiza Cochrane din 2014 a 30 de studii randomizate controlate a ajuns la concluzia
că în cazurile când s-au adminstrat bronhodilatatoare nu s-au găsit efecte semnificative asupra
satura iei în oxigen, asupra ratei spitalizării sau a duratei spitalizării. La unii pacien i trata i ție ție ție
ambulator s-a văzut o îmbunătă ire de scurtă durată, folosind diferite sisteme de scor, unele ție
fiind par ial validate, însă în cele din urmă, se pare că efectele adverse ale ție
bronhodilatatoarelor (costuri ridicate, tahicardie i tremurături) depă esc posibilele beneficii și epidemiologie și epidemiologie
pe termen scurt (Gadomski & Scribani, cita i de Smyth, Seales & Budzik 2017). ție
Potrivit ghidului Academiei Americane de Pediatrie, administrarea solu iei hipertone ție
saline sub formă de aerosoli este permisă (Ralston et al. 2014, Angoulvant, Belletre &
Millcent 2017)
c . Glucocorticoizii administrați pe cale sistemică
NU se recomandă de rutină, se indică în formele severe (Man 2013, Ralston et al.
2014)
d. Ventilația mecanică i CPAP și epidemiologie
Indicații absolute sunt în caz de apnee recurentă cu hipoxemie severă și acidoza
progresivă sau persistentă (pH < 7.20); indicațiile relative sunt:
•Alterarea senzoriului
•Accentuarea detresei respiratorii
18

•Valorile persistente ale SpO2 < 85% în condițiile administrării de oxigen în
concentrație mai mare de 60% (Man 2013).
CPAP poate avea ca i efect reducerea rezisten ei în căile aeriene, ajutînd astfel și epidemiologie ție
eliberarea plămânilor, scăzând hiperinfla ia i efortul respirator i îmbunătă ind schimburile ție și epidemiologie și epidemiologie ție
gazoase (Øymar, Skjerven & Mikalsen 2014).
1.13.3 Monitorizare
Parametri de urmărit:
•Deglutiția (tusea în timpul alimentației sugerează aspirația)
•Aportul de lichide p.o.
•Oboseala
•Bătăile aripioarelor nazale
•Tirajul
•Frecvența respiratorie
•Episoadele de apnee
•Frecvența cardiacă
•Saturația în oxigen prin pulsoximetrie (SpO2)
•Temperatura
Desaturarea temporară este un fenomen normal i în rândul copiilor sănăto i. Într-un și epidemiologie și epidemiologie
studiu al 64 de sugari cu vârste între 2 săptămâni i ase luni, 60% dintre ace ti copii au și epidemiologie și epidemiologie și epidemiologie
prezentat desatura ii transiente sub 90%, chiar până la 83 % (Gavlak et al. citat de Ralston et ție
al. 2014). Monitorizarea pulsoximetrică continuă poate avea efecte negative de somn pentru
familia pacientului i oboseală de alarmă (desensitizare pentru sunetul alarmelor de la și epidemiologie
monitoare) pentru familie i personalul medical. Folosirea continuă a fost corelată cu durată și epidemiologie
prelungită a spitalizării, însă fără schimbări în mortalitate (Smyth, Seales & Budzik 2017).
1.14 Prevenire
Singura profilaxie ce s-a dovedit până acum eficientă este cea cu palivizumab
(denumirea comercială: Synagis 50 mg), un anticorp monoclonal de sinteză, însă dificultatea
de administrare i costurile ridicate împiedică utilizarea acestuia pe scară largă (Ralston et al. și epidemiologie
2014; Bourke & Shields 2011; Robinson & Le Saux 2015).
1.15 Recomandări privind profilaxia i tratamentul bron iolitei cu și epidemiologie și epidemiologie
VSR
Potrivit ghidului elaborat de Academia Americană de Pediatrie, următoarele categorii
de pacien i ar fi candida i pentru profilaxia cu palivizumab (o injec ie pe lună în timpul ție ție ție
sezonului epidemic):
•copii mai mici de doi ani cu boli congenitale cardiace semnificativ
hemodinamic, sau cu boli cronice pulmonare, care au nevoie de oxigen >21% în primele 28
19

de zile de via ă i sunt fără oxigen sau tratament pulmonar de mai pu in de 6 luni la începutul ție și epidemiologie ție
sezonului VSR
•prematurii născu i la vârsta gesta ională de 28 de săptămâni sau mai pu in, care ție ție ție
au sub 1 an vârsta cronologică la începutul sezonului VSR;
•medicii sunt sfătui i să administreze maxim 5 doze de palivizumab (15 ție
mg/kg/doză) în timpul sezonului de VSR copiilor care sunt candida i pentru tratament în ție
primul an de via ă (Ralston et al. 2014). ție
Alte măsuri includ:
•administrarea de vitamină D (ca i supliment pe durata sarcinii) previne sau și epidemiologie
ameliorează infec iile de căi respiratorii joase cu VSR din copilărie (Belderbos et al. 2011; ție
Camargo et al. 2010).
•tratamentul cu Montelukast: montelukastul fiind un antagonist ai receptorilor
Cys-T (mediatori proinflamatori i bronhoconstrictori), există posibilitatea să joace rol în și epidemiologie
reducerea hiperreactivită ii bron ice post-bron iolitice; se recomandă mai multe studii (Leung, ție și epidemiologie și epidemiologie
Kellner & Davies 2006).
Recomandări privind tratamentul bron iolitei: și epidemiologie
•diagnosticul i severitatea bolii ar trebui să se bazeze pe anamneză i examen și epidemiologie și epidemiologie
clinic efectuat riguros, i mai pu in pe examinările paraclinice (ex. de laborator, radiografie) și epidemiologie ție
•factorii de risc trebuie evalua i atunci când se iau decizii cu privire la evaluarea ție
i gestionarea boliiși epidemiologie
•bronhodilatatoarele nu ar trebui utilizate frecvent, numai în cazul în care
efectul lor se dovede te a fi unul pozitiv și epidemiologie
•corticosteroizii nu se utilizează de rutină
•antibioterapia se utilizează doar în cazul confirmării infec iei bacteriene ție
•hidratarea trebuie să combată apari ia sindromului de deshidratare acută ție
•oxigenoterapia se administrează la satura ii periferice sub 92% ție
•profilaxia cu palivizumab se administrează la copiii cu risc crescut de a
contacta boala
•igiena mâinilor i folosirea mănu ilor, mă tilor i halatelor de protec ie ajută la și epidemiologie și epidemiologie și epidemiologie și epidemiologie ție
prevenirea răspândirii infec iei nosocomiale ție
•se evită expunerea copiilor la fumul de igară ție
•se preferă alimentarea sugarilor la sân
•clinicienii trebuie să se intereseze cu privire la utilizarea unor terapii medicale
alternative i complementare (Ralston et al, 2014) și epidemiologie
20

Capitolul II
Partea practică a
lucrării
21

2.1 Introducere
Bron iolita cauzată de VSR este o afec iune a căilor respiratorii inferioare, care poate și epidemiologie ție
lua forme severe, asociată cu insuficien ă respiratorie severă, mai ales la nou-născu i, sugari, ție ție
sau copii cu alte boli asociate.
În această lucrare am evaluat bron iolita acută cauzată de virusul sinci ial respirator și epidemiologie ție
la copii cu vârsta sub 2 ani, verificând factorii de risc cunoscu i din literatura medicală, ție
inciden a, parametri clinici i paraclinici, i tratamentul administrat în perioada spitalizării. ție și epidemiologie și epidemiologie
Pentru realizarea acestui studiu, s-a folosit ca metodă studiul foilor de observa ie din ție
arhiva Spitalului Clinic de Copii din jude ul Bra ov. ție și epidemiologie
2.2 Scopul lucrării
Analiza factorilor de risc, a inciden ei sezoniere a VSR, a parametrilor clinici i ție și epidemiologie
paraclinici ce caracterizează cazurile de bron iolită cu VSR. și epidemiologie
2.3 Obiectivele lucrării
•prevalen a bron iolitei cu VSR la copii sub 2 ani spitaliza i ție și epidemiologie ție
•gradul de insuficien ă respiratorie ce înso e te bron iolita cu VSR ție ție și epidemiologie și epidemiologie
•examinarea popula iei cu VSR în func ie de gen,vârstă, condi ii de via ă ție ție ție ție
•influen a factorilor de risc asupra debutului infec iei cu VSR, precum i asupra ție ție și epidemiologie
severită ii manifesta iilor ție ție
•ac iunea afec iunilor coexistente asupra debutului i evolu iei bron iolitei cuție ție și epidemiologie ție și epidemiologie
VSR
•evaluarea parametrilor paraclinici în func ie de gradul de IRA ție
•influen a prematurită ii i a greută ii la na tere asupra evolu iei i a severită ii ție ție și epidemiologie ție și epidemiologie ție și epidemiologie ție
manifestărilor din bron iolita cu VSR și epidemiologie
•tratamentul administrat în timpul spitalizării.
2.4 Material i metodă și epidemiologie
2.4.1 Materialul de studiu
Pentru realizarea acestei lucrări, s-a folosit ca metodă studiul foilor de observa ie din ție
arhiva Spitalului Clinic de Copii Bra ov. și epidemiologie
Este un studiu retrospectiv, observa ional, ce cuprinde un lot de ție 225 copii, cu vîrsta
până la doi ani, spitaliza i țiedin anul 2016, luna septembrie până în anul 2018, luna martie cu
diagnosticul principal de externare: bron iolită cu VSR. și epidemiologie
S-au exclus:
•pacien ii peste doi ani, ție
•fără date complete sau cu foaia de observa ie deteriorată (3) ție
22

•cei la care data confirmării prezen ei VSR nu coincidea cu prima sau a doua zi ție
de spitalizare (pentru excluderea cazurilor de infec ie nozocomială)(6) ție
•pacien ii la care nu s-a efectuat testul rapid VSR din lipsă de reactiv (67). ție
2.4.2 Conducerea studiului
Informa iile culese din foile de observa ie cuprind : ție ție
•genul pacientului
•vârsta pacientului
•vârsta mamei
•diagnostic principal de externare: bron iolită acută cu VSR și epidemiologie
•zilele de spitalizare
•semne i simptome și epidemiologie
•satura ia oxigenului ție
•valori paraclinice: nr. leucocite, proteina C reactivă, exudat nazal pozitiv pentru
VSR, valoarea transaminazelor
•radiografie pulmonară
•vârstă gesta ională ție
•alimenta ie (la cei cu vârsta sub ase luni) ție și epidemiologie
•antecedente personale patologice
•factori de risc
•tratamentul în timpul internării
•asocierea altor afec iuni ție
Încadrarea bron iolitelor cu VSR în forme mai u oare sau mai severe s-a făcut pe și epidemiologie și epidemiologie
baza următoarei clasificări (tabel 2.4.1), folosind ca punct de reper valorile satura iei de ție
oxigen (SpO2).
Uși epidemiologieoară Medie Severă
Alimentațieie p.o. Posibilă Dificilă Imposibilă
Insuficiențieă
respiratorieAbsentă sau minimă Medie (tiraj, bătăi ale
aripioarelor nazale)Severă (tiraj, bătăi ale
aripioarelor nazale,
geamăt)
Hipoxemie
(sat. O2<92%)Nu Da (corectabilă prin
oxigenoterapie)Da (uneori
necorectabilă prin
oxigenoterapie)
ApneeNu Posibil (perioade
scurte)Posibil (perioade
frecvente sau/și epidemiologiei
prelungite)
Tabel 2.4.1 Clasificarea bron iolitei (preluat din Man 2013) șiolitei (preluat din Man 2013)
Pe baza tabelului de mai sus, pacien ii au fost împăr i i în două grupe conform ție ție ție
valorilor satura iei de oxigen de la internare: o grupă cu satura ii ale oxigenului sub 92% (55 și epidemiologie ție
copii) cu formă de bron iolită moderată/ severă, i cei cu valori ale satura iei peste 92% (170), și epidemiologie și epidemiologie ție
cu formă u oară. și epidemiologie
23

2.4.3 Prelucrare statistică
Baza de date, analiza statistică a datelor, cât i prelucrarea graficelor au fost alcătuite și epidemiologie
cu ajutorul editorului de date LibreOfficeCalculator. Ca i opera iuni statistice au fost folosite și epidemiologie ție
metode descriptive ale bazei de date, dar i măsurarea frecven elor rezultatelor. și epidemiologie ție
2.5 Rezultate
2.5.1 Procentul cazurilor de bron iolită cu VSR i distribu ia cazurilor șiolită cu VSR și distribuția cazurilor șiolită cu VSR și distribuția cazurilor țial
de bron iolită pe luni șiolită cu VSR și distribuția cazurilor
Din totalul cazurilor de bron iolită (1066) din perioada septembrie 2016 – martie și epidemiologie
2018, 225 (21%) au fost cazuri confirmate de infec ie cu VSR (figura 2.5.1) ție
Figura 2.5.1: Numărul cazurilor de bron iolită cu VSR în perioada 1.IX.2016- șiolitei (preluat din Man 2013)
31.III.2018
2.5.2 Prezentarea la internare
a Satura ia în oxigen (SpO2) ție
Dintre pacien ii care au fost diagnostica i cu bron iolită cu VSR, 75.56% (170) s-au ție ție și epidemiologie
prezentat la internare cu satura ii mai mari de 92%, iar 24.44% (55) au avut satura ii mai mici ție ție
sau egale cu 92% (figura 2.5.2).
24

Figura 2.5.2 : Împăr irea pacien ilor cu VSR în func ie de valorile satura iei de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
oxigen
b. Prezen a wheezingului ție
Din totalul pacien ilor cu bron iolită VSR, 37.77 % (85) au prezentat wheezing la ție și epidemiologie
internare, iar la 140 dintre pacien i (72.23 %) examenul obiectiv nu a decelat prezen a ție ție
wheezingului (figura 2.5.3).

Figura 2.5.3: Inciden a wheezingului, în func ie de gradul de satura ie a oxigenului țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
c. Prezen a tirajului ție
Din totalul copiilor cu VSR, 58 (25.77%) au prezentat tiraj la inernare (figura 2.5.3).
25

Figura 2.5.4: Inciden a tirajului în lot, în func ie de valorile satura iei în oxigen țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
d, Temperatura corporală
Dintre 225 de copii, 59 (26.22%) s-au prezentat la internare cu temperatură mai mare
de 38,5 ˚C. 13 (5.7%) dintre ace tia au prezentat hipertermie, cu temperatură mai mare sau și epidemiologie
egală cu 39˚C (figura 2.5.5).
Figura 2.5.5: Inciden a temperaturii peste valorile normale în lot, i în func ie de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de șiolitei (preluat din Man 2013) țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
valorile satura iei de oxigen țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
e. Valoarea CRP
Dintre cei 225 de cazuri, 28 (12.44%) de copii au avut valori mai mari ale CRP peste
1mg/dl (figura 2.5.6).
26

Figura 2.5.6: Procentul cazurilor cu valoarea CRP >1 mg/dl, distribu ia sa în țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
func ie de valoarea satura iei de oxigen țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
f. Valoarea leucocitelor
În lotul studiat, valoarea leucocitelor a rămas între limitele normale de 6,000-17,500
leucocite/mm3 în 209 cazuri (92.89%); doar 16 cazuri (7.11%) au avut valori mai crescute. În
nici un caz nu s-au eviden iat valori sub limita inferioară (figura 2.5.7). ție
Figura 2.5.7: Procentul cazurilor cu valoarea crescută a leucocitelor, în func ie de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
satura ia în oxigen țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
27

g. Radiografia pulmonară
Majoritatea pacien ilor (176, adică 78.3%) au prezentat desen intersti ial accentuat; ție ție
în 49 din cazuri
(21.7%) s-a eviden iat hiperinfla ie. Din grupul de insuficien ă respiratorie, 31 de ție ție ție
copii (56.36%) au prezentat hiperinfla ie pe radiografie, iar dintre cei cu formă mai u oară ție și epidemiologie
doar 18 (10.59%) din 170 .
h. Reac ie otică ție
La 35 de copii (15.55%) s-a asociat infec iei virale i afectare otică (de la reac ie ție și epidemiologie ție
otică simplă până la otită bacteriană: 1 caz cu Streptococcus pneumoniae, i 1 caz cu și epidemiologie
Pseudomonas aeruginosa); la 7 dintre cei 55 cu insuficien ă respiratorie s-a găsit i reac ie ție și epidemiologie ție
otică (12.72%) (figura.2.5.8).
i. Sindrom de deshidratare acută (SDA)
La 69 de copii (30.6%) s-au găsit semne de deshidratare acută, iar la 156 de copii
(69.1%) SDA nu era prezent. Dintre cei 69 de cazuri, 21 au prezentat i insuficien ă și epidemiologie ție
respiratorie (sat. O2 sub 92%)(38.18% din 55) (figura 2.5.8).
j. Afectare extrapulmonară
La 29 de copii (12.88%) analizele au arătat valori ale transaminazelor mai crescute
(reac ie hepatică TGO/AST ție > 73 U/l sub vârsta de 3 luni; TGO/AST > 58 U/l peste vârsta de
3 luni); s-au raportat 3 (1.33%) reac ii neurologice (un caz de mole eală i convulsii febrile; ție și epidemiologie și epidemiologie
un caz de criză paroxistică de pierdere a cuno tin ei, i un caz de miozită)(figura 2.5.8). și epidemiologie ție și epidemiologie
k. Suprainfec ie bacteriană sau virală ție
S-au observat simptome digestive (scaune diareice sau semiconsistente) la 40 de
cazuri (17.77%); încă 4 cazuri au fost raportate cu infec ie intraspitaliceasă de rotavirus. ție
La 21 (9.33%) dintre copii analizele bacteriologice au arătat prezen a unor bacterii: ție
în exsudatul nazal (în 6 cazuri Streptococcus pneumoniae; 4 cazuri de Haemophilus
influenzae; 1 caz de Pseudomonas aeruginosa; 6 cazuri de MSSA;1 caz de MRSA); un SLT cu
Streptococcus pneumoniae; i cele două otite mai sus amintite (1 cu Streptococcus și epidemiologie
pneumoniae i unul cu Pseudomonas aeruginosa). și epidemiologie
l. Refluxul gastro-esofagian (RGE)
La 9 copii (4% din cazuri), s-a eviden iat prezen a RGE, 6 dintre ei făcând parte din ție ție
grupul de insuficien ă respiratorie (10.90 %) (figura 2.5.8).. ție
28

Figura 2.5.8: Prevalen a afec iunilor asociate, prezen a lor în func ie de valoarea țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
satura iei în oxigen țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
m. Caracteristicile celor două grupe de pacien i cu formă u oară, respectiv ție și epidemiologie
moderată/severă de bron iolită VSR în func ie de valorile de la internare și epidemiologie ție
Dintre cei cu satura ii mai mici de 92%, 32 copii (58.18%) au prezentat wheezing, ție
fa ă de 23 (41.82%) care nu au prezentat. Prezen a tirajului s-a observat la 70.9% (39) dintreție ție
cei 55 cu insuficien ă respiratorie mai severă, pe când la cei cu formă u oară s-a observat doar ție și epidemiologie
la 19 (11.17%) din 170. Dintre cei 55 cu insuficien ă respiratorie, 6 (10.9%) au prezentat febră ție
(temp. ≥ 38,5˚C), însă doar 3 (5.45%) au avut CRP mai mare de 1 mg/dl, interpretată ca i și epidemiologie
semn de infec ie bacteriană (figura 2.5.9, respectiv 2.5.10). ție
Figura 2.5.9: Procentajul manifestărilor patologice la grupul cu formă u oară de șiolitei (preluat din Man 2013)
bron iolită VSR șiolitei (preluat din Man 2013)
29

Figura 2.5.10: Procentajul manifestărilor patologice la grupul cu bron iolită VSR șiolitei (preluat din Man 2013)
formă medie/severă
2.5.3 Date anamnestice
a. Genul
Din 225 de cazuri de bron iolită cu VSR, 113 pacien i au fost de sex feminin și epidemiologie ție
(50.22%), i 112 de sex masculin (49.78%). și epidemiologie
b. Vârsta
Lotul studiat a cuprins copii care aveau vârsta până la doi ani. Dintre ace tia, 36 au și epidemiologie
avut vârsta între 1 an i 2 ani; 60 (26.6%) au avut vârsta între 6 luni i 12 luni (1 an), iar 129 și epidemiologie și epidemiologie
(57.3%) aveau vârsta mai mică sau egală cu 6 luni. 52 copii (23.11%) cu vârsta sub 6 luni au
prezentat satura ii de oxigen sub 92%, astfel alcătuind 94.54% al grupului de 55 cu ție
insuficien ă respiratorie, iar 3 copii aveau vârste între 6 luni i 1 an (5.46%,respectiv 1.33% ție și epidemiologie
din 225) (figura 2.5.11)
30

Figura 2.5.11: Corela ia grupe de vârstă- grad de insuficien ă respiratorie țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
c. Durata spitalizării
Durata spitalizării în 140 de cazuri (62.22%) a fost egală sau mai mare de 5 zile, în
doar 85 de cazuri (37.78%) fiind mai scurtă de 5 zile. Dintre acestea, 11 (12.94%) au fost
externări la cerere, contrar avizului medical. Durata medie a spitalizării a fost de 6,84 zile, cu
un minim de 2 zile i un maxim de 26 de zile. și epidemiologie
2.5.4 Factori de risc
În lotul studiat , dintre totalitatea factorilor de risc cea mai mare pondere a avut-o
prezen a fra ilor mai mari, în 123 de cazuri (54.66%); apoi a urmat na terea prin cezariană (77 ție ție și epidemiologie
cazuri- 34.22%) i expunerea la fumul de igară (70 de cazuri- 31.11%). Condi iile precare de și epidemiologie ție ție
via ă au apărut în 41 de cazuri (18.22%), iar vârsta mamei sub 18 ani i malnutri ia protein-ție și epidemiologie ție
energetică s-au eviden iat în 29 cazuri (12.88%). Procentul cel mai mic l-au avut greutatea ție
mică la na tere (23 cazuri- 10.22%) i prematuritatea (18 cazuri- 8%) (figura 2.5.12). și epidemiologie și epidemiologie
31

Figura 2.5.12: Procentajul factorilor de risc în lotul studiat
a. Prezen a copiilor mai mari ție
123 din 225 copii, 54.66% au avut unul sau mai mul i fra i mai mariîn acela i ție ție ție
domiciliu (fig. 2.5.13)
Figura 2.5.13: Corela ia între prezen a unui frate mai mare i valorile satura iei în țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de șiolitei (preluat din Man 2013) țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
oxigen
32

b. Na terea prin opera ie cezariană și epidemiologie ție
Mai mult de o treime dintre copiii studia i s-au născut prin opera ie cezariană: 77 din ție ție
225 (34.22%); dintre ace tia,18 au avut bron iolită formă moderată/ severă, cu satura ii mai și epidemiologie și epidemiologie ție
mici de 92%.
c. Fumatul pasiv
Dintre cele 70 de cazuri (31.11%) în care unul sau ambii părin i fumau acasă, 19 ție
cazuri au prezentat satura ii ale oxigenului mai mici de 92% la internare (34.34% din 55). ție
Dintre cei cu formă mai u oară, 51(30% din 170) au fost expu i pasiv fumului de igară (fig. și epidemiologie și epidemiologie ție
2.5.14).
Figura 2.5.14: Procentajul expunerii la fumul de igară în lotul studiat țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
d. Condi ii necorespunzătoare de via ă ție ție
Condi iile socio-economice precare includ mediu aglomerat, încălzire pe lemne, apă ție
de la fântână, venituri scăzute), i s-au eviden iat în 18.22%din cazuri (fig. 2.5.15) și epidemiologie ție
Figura 2.5.15: Prevalen a condi iilor necorespunzătoare în lotul studiat țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
33

e. Malnutri ia protein-energetică (MPE) ție
29 copii (12.88%) nu au avut greutatea corespunzătoare pentru vârsta lor, dintre care
14 (6.2% din 225) au avut i satura ii de oxigen sub 92% (fig. 2.5.16). și epidemiologie ție
Figura 2.5.16: Prevalen a MPE în lotul studiat țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
f. Greutatea la na tere și epidemiologie
Dintre cei 225 de pacien i examina i, 184 (81.7%) au avut peste 2500 g, 23 (10.22%) ție ție
au avut greutate sub 2500 g; dintre cei 23 copii, 18 au avut satura ii ale oxigenului sub 92% ție
( 8% din 225, 32.72% din 55) (fig. 2.5.17)
Figura 2.5.17: Procentul copiilor cu greutate mică la na tere șiolitei (preluat din Man 2013)
34

g. Prematuritate (vârsta gesta ională mai mică de 36 de săpt.) ție
În lotul studiat au fost doar 18 prematuri (8%), marea majoritate (92%) fiind născu i ție
la termen. Dintre ace i 18 copii 8 (fo ti) prematuri s-au prezentat cu satura ii de oxigen sub și epidemiologie și epidemiologie ție
92% (fig. 2.5.18)
Figura 2.5.18; Procentul copiilor născu i prematur țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
h. Lipsa alimenta iei naturale ție
Din lotul examinat, 129 de copii aveau vârsta sub 6 luni. Dintre ace tia, doar un sfert și epidemiologie
(33, adică 25.58%) erau alimenta i exclusiv la sân cu lapte de mamă, restul de 96 (74.42%) ție
erau alimenta i mixt sau artificial (fig. 2.5.19). ție
Figura 2.5.19: Procentul sugarilor sub 6 luni alimenta i natural vs. sugarii țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
alimenta i mixt/ artificial țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
35

i. Caracteristicile celor două grupe (cu formă u oară i moderată/ severă) cu și epidemiologie și epidemiologie
bron iolită VSR în func ie de factorii de risc și epidemiologie ție
Dintre cei 55 cu insuficien ă respiratorie 24 copii aveau fra i mai mari (43.6%), pe ție ție
când dintre cei 170 cu formă mai u oară 99 (58.23%) aveau fra i; 39 dintre cei 55 cu satura ii și epidemiologie ție ție
sub 92% erau expu i acasă fumului de igară. Condi ii precare de via ă s-au raportat la 13 și epidemiologie ție ție ție
copii cu satura ii scăzute; iar la 14 copii s-a eviden iat MPE. Din grupul cu formă moderată/ ție ție
severă de bron iolită, 18 au avut greutate mică la na tere, i doar 4 erau alimenta i exclusiv la și epidemiologie și epidemiologie și epidemiologie ție
sân (fig. 2.5.20, resp. fig. 2.5.21).
Figura 2.5.20: Prevalen a factorilor de risc la grupul cu bron iolită VSR formă țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de șiolitei (preluat din Man 2013)
u oarășiolitei (preluat din Man 2013)
Figura 2.5.21: Prevalen a factorilor de risc la grupul cu bron iolită formă moderată/ severă țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de șiolitei (preluat din Man 2013)
36

2.5.5 Tratamentul
Am urmărit oxigenoterapia i hidratarea intravenoasă (ca i tratamentul de sus inere) și epidemiologie și epidemiologie ție
i antibioterapia, administrarea cortizonului i a bronhodilatatoarelor în aerosoli (ca iși epidemiologie și epidemiologie și epidemiologie
tratament farmacologic)(figura 2.5.22)
Figura 2.5.22: Procentul diferitelor substan e folosite ca tratament țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
a. Oxigenoterapia
De i doar 55 copii (24.4%) aveau satura ii sub 92% în momentul internării, în spitalși epidemiologie ție
pe parcursul internării 82 de copii (36.44%) au primit oxigenoterapie (fig. 2.5.23)
Figura 2.5.23: Procentul copiilor care au avut nevoie de oxigenoterapie
37

b. Antibioterapia
Din 225 de copii 110 (48.88%) au primit tratament cu antibiotic. Din cei 55 cu
insuficien ă respiratorie 53 (96.39%) au primit antibiotic intravenos, iar din cei 170 cu formă ție
mai moderată 57 (33.52%) (fig. 2.5.24). Antibioticele uzuale au fost Ampicilina, Amoxiplus,
Cefuroxima, Cefort.
Figura 2.5.24: Procentul copiilor care au primit antibiotic
c. Perfuzia intravenoasă (PEV)
Dintre cele 225 de cazuri, la 129 (57.33%) s-a ini iat rehidratare prin perfuzie ție
intravenoasă. Dintre cei 55 copii cu insuficien ă respiratorie, 50 au primit PEV (90.9%), iar ție
din grupul cu formă u oară de boală au primit 79 de copii (46.47%) (fig. 2.5.25). și epidemiologie
Figura 2.5.25: procentul copiilor care au primit tratament de PEV
38

d. Corticoterapia
În 177 de cazuri (78.66%) s-a administrat cortizon (Hemisuccinat de hidrocortizon,
Dexametazonă, sau Lemod-Solu); la cei 55 de copii procentul este de 100%, iar la cei cu
forme mai u oară, cortizonul s-a folosit în 122 cazuri (71.76 %) (fig. 2.5.26). și epidemiologie
Figura 2.5.26 : Procentul pacien ilor care au primit corticoterapie țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
e. Aerosoloterapia
Salbutamolul (Ventolin) s-a administrat la 120 de pacien i (53.3%); solu ia salină ție ție
concentrată (NaCl 5,8%) s-a administrat la 54 de copii (24%), adrenalina la 20 de copii
(8.88%), iar 31 de copii nu au avut aerosoli sau doar cu ser fizologic (13.7%). Cei cu satura ii ție
de oxigen sub 92% au primit mai ales salbutamol (54 copii- 98.18%), 1 copil a primit aerosoli
cu adrenalină.(fig. 2.5.27)
Figura 2.5.27: Tratamentul cu aerosoli i procentajul în cele două grupe (în func ie de șiolitei (preluat din Man 2013) țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
valorile satura iei în oxigen) țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de
39

f. Eviden a tratamentului celor două grupe de pacien i (fig. 2.5.28; 2.5.29) ție ție
Figura 2.5.28: Eviden ă tratament la copiii cu formă u oară de bron iolită VSR țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de șiolitei (preluat din Man 2013) șiolitei (preluat din Man 2013)
Figura 2.5.29: Eviden ă tratment la copiii cu formă moderată/ severă de bron iolită țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de șiolitei (preluat din Man 2013)
cu VSR

40

2.6 Discu ii ție
În lotul studiat în perioada 1. septembrie 2016- 31. martie 2018 am găsit 225 de
cazuri cu bron iolită cauzată de VSR. În sezonul al doilea de toamnă-iarnă, din lipsă de și epidemiologie
reactiv pentru VSR, la 67 de copii cu vârsta sub 2 ani nu s-a putut efectua testul rapid pentru
VSR; însă în primul sezon (2016/2017) se observă cre terea numărului cazurilor de VSR din și epidemiologie
decembrie (16 cazuri) până la 44 cazuri în ianuarie, apoi scăzând la 12 cazuri în aprilie,
eviden iind astfel inciden a VSR în sezonul rece. ție ție
Cazurile de infec ie cu VSR au reprezentat un procent de 21.10% din totalul ție
cazurilor de bron iolită, însă numărul infec iilor cu VSR ar putea fi mai mare (cauzele pot fi: și epidemiologie ție
la mul i pacien i nu s-a indicat testul rapid VSR; au fost perioade când era lipsă de reactiv ție ție
pentru testul rapid VSR; în baza de date am căutat cazurile cu diagnostic principal la externare
de bron iolită cu VSR, posibil omi ând astfel alte cazuri cu VSR, care aveau alt diagnostic și epidemiologie ție
principal). Datele prezente nu reflectă datele din studiile anterior publicate, care declară că
infec ia cu VSR cauzează cele mai multe îmbolnăviri la copiii mici (Piedimonte & Perez, ție
2014).
2.6.1 Gen i vârstă șiolită cu VSR și distribuția cazurilor
Genul copiilor s-a distribuit în mod aproape egal: 50.22% fete i 49.78% băie i, de i și epidemiologie ție și epidemiologie
s-a observat o diferen ă u oară în func ie de forma de bron iolită (u oară sau medie/severă): ție și epidemiologie ție și epidemiologie și epidemiologie
54.54% (30) copii de gen masculin în grupul cu satura ii sub 92% fa ă de 25 de copii de sex ție ție
feminin; în literatura de specialitate se sugerează că sexul masculin ar fi mai expus riscului de
bron iolită severă (Muenchhoff & Goulder 2014), însă cauzele nu sunt clare.și epidemiologie
Majoritatea pacien ilor au avut vârsta sub 6 luni (57.3%), i sugari sub 6 luni au fost ție și epidemiologie
majoritari i în grupul de bron iolită moderată/ severă (94.54%). Vârsta mică este un factor și epidemiologie și epidemiologie
predispozant pentru infec ia cu VSR (Zorc & Hall 2010, Murray et al. 2014), din cauza ție
imaturită ii căilor respiratorii i a sistemului imunitar, ție și epidemiologie
2.6.2 Prezentarea pacien ilor pentrru internare țial
La to i pacien ii s-a recoltat încă de la internare hemoleucogramă i CRP; s-a efectuat ție ție și epidemiologie
radiografie pulmonară, i în cazurile severe s-a cerut ASTRUP. Ulterior s-a indicat testul și epidemiologie
VSR, împreună cu culturi bacteriologice i virusologice (exsudat nazal, exsudat faringian, și epidemiologie
SLT, culturi secre ii otice, urocultură, test coproantigen rota- i adenovirus), examen de urină, ție și epidemiologie
ionogramă serică, glicemie, calcemie, proteinemie, transaminaze, uree, creatinină, sideremie
după caz.
CRP-ul i numărul leucocitelor nu au atins valori peste limitele normale, caracteristic și epidemiologie
pentru infec iile virale (doar 12.44%, respectiv 7.11% au avut valori peste limită), în ție
concordan ă cu studiile găsite în literatura de specialitate (Zorc & Hall 2010; Krilov 2017; ție
Kool et al. 2016).
41

De i radiografia pulmonară nu se mai recomandă de rutină în diagnosticulși epidemiologie
bron iolitei, în 176 de cazuri (78.3%) ea a fost efectuată. Imaginile predominante sunt cele cuși epidemiologie
desen intersti ial accentuat, doar la 49 de copii apărând imagine de hiperinfla ie pulmonară. ție ție
2.6.3 Factorii de risc
Factorii de risc pentru infec ia cu VSR sunt vârsta mai mică de trei luni, greutate ție
mică la na tere, na terea prematură (Krilov 2017, Flaherman et al. 2012), frecventarea și epidemiologie și epidemiologie
colectivită ii sau copii mai mari care frecventează colectivitatea (Koehoorn et al. 2008; ție
Oymar, Skjerven & Mikalsen 2014) condi ii necorespunzătoare de via ă, expunerea la fumul ție ție
de igară (Jones et al. 2011, Bradley et al. 2005), sarcină gemelară , na terea prin opera ieție și epidemiologie ție
cezariană (Kristensen et al. 2015) , alimenta ia redusă cu lapte matern (Koehoorn et al. 2008), ție
i prezen a bolilor congenitale sau dobândite severe (Krilov 2017). Comparativ cu acesteși epidemiologie ție
studii, în lotul studiat factorii principali de risc par să fie vârsta mică (în cazul nostru, sub 6
luni), prezen a fra ilor mai mari, na terea prin opera ie cezariană, expunerea la fumul de ție ție și epidemiologie ție
igară, i lipsa alimenta iei exclusive la sân la sugarii sub 6 luni. Nu au fost copii în lotulție și epidemiologie ție
nostru cu boli congenitale sau dobândite severe, nici ponderea prematurilor nu a fost mare.
Este posibil ca ace ti copii să fi avut afec iuni mai severe, cu alt diagnostic principal, cu și epidemiologie ție
infec ii bacteriene, i astfel să nu apară cu diagnosticul de bron iolită cu VSR ca i diagnostic ție și epidemiologie și epidemiologie și epidemiologie
principal de externare.
2.6.4 Comorbidită i i afectare extrahepatică țial șiolită cu VSR și distribuția cazurilor
Sindromul de deshidratare acută a fost prezent în 30.6% din cazuri; se explică prin
dificultă ile de alimenta ie ce pot să înso ească debutul infec iei: refuzul alimenta iei, tuse ție ție ție ție ție
spastică sau emetizantă, scăderea apetitului. A fost mai pronun at în grupul cu formă ție
moderată/severă de bron iolită, fapt ce se explică prin vârsta mică a copiilor. Al i autori și epidemiologie ție
amintesc de degluti ie dificilă tranzitorie în cadrul bron iolitei cu VSR (Eisenhut 2006; Man ție și epidemiologie
2013).
Simptomatologia digestivă a constat în asocierea de scaune moi sau diareice în
17,77% din cazuri, din care doar 4 au fost confirmate cu Rotavirus. Poate fi o coinciden ă, ție
explicată prin mediul copiilor de provenien ă a copiilor sau prin nivelul de imunitate scăzut, ție
ce îî face susceptibili la infec ii. Studii de specialitate care să confirme aceste simptome nu ție
sunt.
Afectarea hepatică a fost recunoscută ca i posibilă, dar rară în cazurile u oare de și epidemiologie și epidemiologie
infec ie cu VSR, mai frecventă la copii ventila i (Eisenhut 2006). În cazul nostru nu am avut ție ție
copii ventila i, nici cu valori cu mult peste valorile amintite de Eisenhut (AST ție peste 73 U/l sau
peste 58 U/l, în func ie de vârstă): valoarea cea mai mare a fost de 78 U/l la copiii cu vârsta ție
sub 3 luni, respectiv 72 U/l la copiii cu vârsta peste 3 luni). În laboratorul spitalului aceste
valori depă eau cu mult valoarea limită prezentată (34.00 U/l, fără dependen ă de vârstă). și epidemiologie ție
Refluxul gastro-esofagian a fost prezent în 4% din cazuri, însă majoritatea sugarilor
cu RGE au avut i valori scăzute ale satura iei. RGE poate să între ină bron iolita i să și epidemiologie ție ție și epidemiologie și epidemiologie
producă manifestări mai severe ale infec iei (Valet et al. 2014; Maraqa, 2018). ție
42

Reac iile otice nu au fost semnificative, doar 15.55% din copii au prezentat otită, ție
rezultatele fiind apropiate studiilor anterioare, care consideră suprainfec iile bacteriene foarte ție
rare i necaracteristice infec iilor virale (Luginbuhl et al. 2008; Leung, Kellner & Davies și epidemiologie ție
2006).
Reac iile neurologice au ocupat un procent mic(1.33%), ca i în cazul studiilor găsite ție și epidemiologie
(Eisenhut 2006; Sweetman et al. 2005).
2.6.5 Tratamentul
În ghidul pentru tratamentul bron iolitei elaborat în 2006 de Academia Americană de și epidemiologie
Pediatrie, i revizuit în 2014, se recomandă tratament de sus inere; la pacien ii cu vârste mici și epidemiologie ție ție
”minimal handling”, i nu se recomandă folosirea cortizonului, a antibioticelor sau a și epidemiologie
bronhodilatatoarelor în cazurile de bron iolită necomplicate, pentru că nu există dovezi care și epidemiologie
să arate că aceste medicamente scurtează perioada spitalizării, sau că beneficiile lor ar fi mai
mari decăt efectele secundare (Ralston et al. 2014; Farley et al. 2014; Piedimonte & Perez
2014).
În lotul studiat, majoritatea copiilor au primit cortizon (78.66%); peste jumătate au
primit perfuzii de rehidratare i aerosolizare cu salbutamol (57.33%, respectiv 53.3%). și epidemiologie
Aproape jumătate au primit antibiotice (48.88%). Durata spitalizării la peste 60% din ace ti și epidemiologie
pacien i a depă it 5 zile. ție și epidemiologie
2.7 Concluzii
Bron iolitele cu VSR au reprezentat 21% din totalul cazurilor de bron iolită. și epidemiologie și epidemiologie
Genul pacien ilor nu pare să fi fost un criteriu semnificativ pentru VSR sau ție
severitatea infec iei. ție
Trei sferturi dintre pacien i au avut vârsta sub 1 an; jumătate dintre pacien i au avut ție ție
vârsta sub 6 luni.
Factorii de risc cei mai importan i pentru grupul studiat s-au dovedit a fi existen a ție ție
fra ilor mai mari, na terea prin cezariană, i expunerea la domiciliu la fumul de igară, precumție și epidemiologie și epidemiologie ție
i lipsa alăptatului exclusiv cu lapte matern.și epidemiologie
Majoritatea pacien ilor s-au prezentat cu semne de dispnee, wheezing i tiraj, în timp ție și epidemiologie
ce semnele de infec ie i sindromul inflamator nu s-au eviden iat în analizele de sănge. La to i ție și epidemiologie ție ție
copiii s-au recoltat de rutină hemogramă i CRP, i s-a efectuat radiografie pulmonară la mai și epidemiologie și epidemiologie
mult de trei sferturi dintre ei. Un sfert dintre pacien i au avut satura ii sub 92%, cu forme ție ție
moderate sau severe de bron iolită. și epidemiologie
Tratamentul a constat predominant din administrare de cortizon, perfuzii
endovenoase de rehidratare, antibioterapie, bronhodilatlatoare (aerosolizare cu salbutamol) i și epidemiologie
oxigenoterapie.
43

2.8 Studii de caz
1. Cazul C.C.
Date de identificare a pacientului
•Nume i prenume : C.C. și epidemiologie
•Data de na tere: 12. XI. 2017 și epidemiologie
•Vârsta pacientului: 1 lună
•Durata internării: 13. XII.2017- 15. XII.2017 sec ia a II-a (Boli respiratorii) ție
15.XII.2017- 27.XII. 2017 sec ia Terapie Acu i ție ție
•Diagnostic medical de internare: Bron iolită acută. IRA u oară. și epidemiologie și epidemiologie
•Diagnostic medical de externare: Bron iolită acută cu RSV , IRA medie, și epidemiologie
Anemie, RGE.
•Motivele spitalizării: tuse spastică, respira ie dificilă, obstruc ie nazală ție ție
•Antecedente heredo-colaterale: mama 29 ani, tatăl 31 ani fără suferin e cronice; ție
un frate de 3 ani (cu alergie la proteinele laptelui de vacă).
•Antecedente personale, fiziologice i patologice: copil de rang II, născut la și epidemiologie
termen prin opera ie cezariană (uter cicatricial), sarcină dispenzarizată la Maternitatea ție
Făgăra ; greutate la na tere 2800 g; lungime 49 cm; scor APGAR- 8; icter fiziologic -4 zile; și epidemiologie și epidemiologie
alimentat artificial cu Aptamil; vaccinat în Maternitate; profilaxia rahitismului în curs de
efectuare.
•Condi ii de via ă i muncă: 4 persoane/apartament cu 2 camere, condi ii ție ție și epidemiologie ție
corespunzătoare
•Comportamente: ambii părin i fumători ție
•Istoricul bolii: sugar în vârstă de 1 lună, de sex masculin, se prezintă la spital
pentru tuse spastică, respira ie dificilă, obstruc ie nazală, pentru care a primit acasă tratament ție ție
cu Ventolin la indica ia medicului pediatru, dar fără ameliorare. ție
Afirmativ debutul simptomatologiei este din cursul zilei precedente. Se prezintă la spital unde
se decide internarea. Investiga iile au eviden iat trombocitoză, anemie, fără sindrom ție ție
inflamator, VSR pozitiv. Ca urmare a scăderii satura iei în oxigen i a accentuării sindromului ție și epidemiologie
func ional respirator se decide transferul pe sec ia de Terapie acu i, i completarea schemei deție ție ție și epidemiologie
tratament cu oxigenoterapie, nursing respirator, antibioterapie cu Ampicilină 2 zile, ulterior
cefort, schimbarea hemisuccinatului de hidrocortizon cu solu-medrol, i introducerea și epidemiologie
Miofilinului. Sub acest tratament evolu ia a fost dificilă, cu persisten a sindromului func ional ție ție ție
respirator i a satura iei de oxigen în jurul valorii de 92% fără oxigen. Se reevaluează i se și epidemiologie ție și epidemiologie
constată că sugarul este alimentat frecvent (7-8 mese de lapte praf/zi) i cu cantită i progresiv și epidemiologie ție
mai mari, regurgitând în cantită i importante. Se decide înlocuirea formulei de lapte standard ție
cu una antireflux, cu scăderea cantită ii de lapte primită la fiecare masă. Se introduc în ție
tratament aerosoli cu Ventolin la 6 ore, protec ie gastrică i se cre te doza de cortizon. În urma ție și epidemiologie și epidemiologie
acestor modificări se constată ameliorarea semnificativă a stării clinice i a sindromului și epidemiologie
func ional respirator, satura iile de oxigen atingând 97%. ție ție
Examen clinic general
44

•examen obiectiv:
•stare generală mediocră, afebril, temperatura 36,7 ș C;
•stare de nutri ie ție corespunzătoare, greutate 4700 g;
•stare de con tien ă și epidemiologie ție păstrată; facies necaracteristic, palid, încercănat;
•tegumente palide, pliu cutanat abdominal cu elasticitate păstrată;
•mucoase : faringe discret congestiv; fanere: trofice, integre, bine îngrijite;
•esut conjunctiv- adipos:ție normal reprezentat;
•sistem ganglionar superficial impalpabil;
•sistem muscular : normoton, normokinetic, normotrofic;
•sistem osteo-articular : aparent integru morfofunc ional. ție
•Aparat respirator : torace normal conformat, participă simetric la respira ie, ție
murmur vezicular prezent simetric bilateral, raluri bron ice, tuse spastică, satura ie oxigen și epidemiologie ție
98%.
•Aparat cardio-vascular : zgomote cardiace ritmice, bine bătute la stânga
sternului, fără suflu, A V 180 bpm.
•Aparat digestiv : abdomen suplu, depresibil, mobil cu respira ia, tranzit ție
intestinal prezent, scaune normale.
•Ficat, căi biliare, splină : nepalpabile.
•Aparat urogenital : mic iuni prezente, organe genitale normal conformate. ție
•Sistem nervos, endocrin, organe de sim ție : fără semne de irita ie meningeală. ție
•Probe de laborator:
Explorarea Valori determinate Data când
valoarea s-a
normalizat•Valori normale
HLG 13. XII. • Hb 9.4 g/dl
•leucocite 7,660 /µL
•trombocite 431,000
/µL • Hb 10.7-17.10 g/dl
•leucocite 6,000-
17,500 l/µL
•trombocite
150,000-400,000
t/µL
• CRP
13.XII • 0.34 mg/dl • • 0.00-1.00
mg/dl
•
ASTRUP
13.XII• pH 7.346
•pCO2 45.5
•pO2 83
•HCO3 24.9
•TCO2 26.3
•Be -1.1/ 1.0
•sat.95.4%
• • •pH 7.35-7.45
•pCO2 35-45
•pO2 83-108
•HCO3 22-26
•TCO223-27
•Be -2/+2
•sat. 96-97
•
• VSR 13.
XII• pozitiv
45

• HLG
21.XII • Hb 9,5
•leucocite 7,500
•trombocite772000
• ASTRUP
21.XII • pH 7, 391
•pCO2 40 mmHg
•pO2 80 mmHg
•HCO3 24,3
•TCO2 25,5
•Be -0,8/ -0,8
•sat.95,6 %
•
•explorări radiologice: imagine cardiotimică; accentuarea intersti iului pulmonar cu ție
aspect micronodular perihilar bilateral
•investigații complementare
•medicație oxigenoterapie; antibioterapie IV . cu Ampicilină 125 mg/ 6 h două zile,
ulterior cu Cefort 200mg/12 h IV . ; HHC 12, 5 mg/6 h, ulterior Lemod-Solu 0,3 ml/6 h
IV; Miofilin 0,2 ml IV lent /6 h; nursing respirator; aerosoli cu Ventolin 0,5 – 2picături
+ ser fiziologic 2 ml/6 h
•regim alimentar lapte praf Aptamil , ulterior lapte praf antireflux
•Dî = diagnostic de îngrijire, O = obiective, I = intervenții
46

1. Dî • Alterarea func iei respiratorii din cauza infec iei, manifestată prin ție ție
scăderea satura iei în ție O2 sub 90%, dispnee, tahipne e, tuse spastică,tiraj
O • refacerea func iei respiratorii, scăderea gradului de dispnee ție
I:proprii •monitorizarea respira iei i a satura iei de O ție și epidemiologie ție 2 din două în două
ore i trecerea valorilor măsurate în foaia de supraveghere a pacientuluiși epidemiologie
•evaluarea mi cărilor respiratorii, a cantită ii secre iilor din și epidemiologie ție ție
CRS, a tusei (accese frecvente, scurte de tuse spastică)
•tapotaj toracic după aerosolizare
•aspirarea secre iilor din căile aeriene (ini ial pu ine, apoi tot ție ție ție
mai abundente,vâscoase)
•explicarea mamei că aceste manevre ajută sugarul, de i sunt și epidemiologie
neplăcute
•administrare de O2 umidificat
•asigurarea unei pozi ii comode, dar în acela i timp i ție și epidemiologie și epidemiologie
terapeutice pentru asigurarea unor mi cări de respira i și epidemiologie ție
( ezândși epidemiologie/semi ezând în bra ele mamei, iar capul patului ridicat ) și epidemiologie ție
•participare la efectuarea radiografiilor
•trimiterea radiografiilor pentru a fi interpretate de către
medicul radiolog
•trecerea rezultatelor analizelor in foaia de observa ie (FO) ție
•men inerea unui abord venos permeabil ție
delegate •aerosolizare i administrare tratament (mucolitic, antibiotic, și epidemiologie
bronhodilatator, antitermice,cortizon) conform F.O.
•recoltare ASTRUP de câte ori se solicită
•recoltare culturi (exudat faringian, test VSR), recoltare alte
analize de sânge la indica ia medicului (CRP, HLG); ție
•participare la investiga ii : radiografie toracică ție
2
. Dî• Alterarea stării generale din cauza satura iilor scăzute de oxigen (stare ție
hipoxică), manifestată prin respira ie dificilă, tahipnee, tiraj, bătăi ale aripioarelor ție
nazale, tahicardie, stare de agita ie extremă, diminuarea aportului oral, ritm de ție
somn perturbat
O • Readucerea stării generale în limite normale
47

I:proprii •Anun area medicului ție
•men inerea unui abord venos permeabilție
•Pulsoximetrie (sat, O2 89%), măsurarea func iilor vitale (A V ție
175bpm, resp. 68/min, temperatură 36,8 grade C)
•Administrare de oxigen umidificat pe mască (refuză masca,
trebuie imobilizat )
•educarea mamei că oxigenoterapia este primul i cel mai și epidemiologie
important tratament, pentru a câ tiga cooperarea ei și epidemiologie
•evaluarea gradului de agita ie (agitat, nu se lini te te), a ție și epidemiologie și epidemiologie
ritmului i a modului de alimenta ie(la fiecare trei ore, în bra ele și epidemiologie ție ție
mamei), a cantită ii acceptate la fiecare masă (prime te cîte 40-50ml la ție și epidemiologie
o masă); monitorizarea diurezei (dacă s-au umplut pamper ii între și epidemiologie
mese-da, dacă sugarul este hidratat) i verificarea dacă a prezentat și epidemiologie
scaun (poate fi balonat, sau să aibă scaune modificate, semiconsistente
sau cu mucus- nu este balonat)
•verificarea dacă nu are durere sasu secre ii la nivel ție
auricular(nu prezintă sensibilitate otică)
•asigurarea unui climat lini tit, calm și epidemiologie
•spălături nazale cu ser fiziologic pentru dezobstruarea căilor
respiratorii
•aspirarea la nevoie a secre iilor respiratorii ție
•reducerea manevrelor de tratament i evaluare (pe cât posibil) și epidemiologie
la perioada când sugarul este treaz, pentru a asigura odihna sugarului
•asigurarea unei pozi ii comfortabile pentru respira ie (cu ție ție
capul mai ridicat, chiar i în bra ele mamei) și epidemiologie ție
delegate •Administrarea tratamentului indicat (aerosolizare, tratament
intravenos cu cortizon, la nevoie perfuzie de hidratare)
•recoltarea analizelor indicate (ASTRUP)
•programare pentru consult ORL
3. Dî • Risc de aspira ie datorită regurgitării i a stării dispneice ție și epidemiologie
O • Scăderea riscului de aspira ie ție
48

I: •Monitorizarea alimenta iei sugarului (cantitate – 130-140 ml, ție
frecven ă la 2-3 ore, durată chiar timp de o oră, pozi ie semi ezândă, în ție ție și epidemiologie
bra ele mamei)ție
•asigurarea căilor respiratorii libere (aspira ia secre iilor ție ție
înainte de mese)
•evaluarea degluti iei (bună) ție
•evaluarea frecven ei, cantită ii i aspectului regurgitărilor ție ție și epidemiologie
(lapte nedigerat sau lapte brânzit)
•verificarea dacă tu e te în timp ce mănâncă (rar) și epidemiologie și epidemiologie
•asigurarea unei pozi ii de 45 grade după ce mănâncă, sau dacă ție
a adormit, pozi ie laterală de siguran ă cu un rulou la spate ție ție
•asigurarea igienei bucale (cu comprese cu glicerină boraxată)
•educarea mamei să recunoască semnele de reflux: regurgitare,
tuse după alimentare; să ină ridicat sugarul măcar jumătate de oră după ție
mese, să scoată aerul după fiecare masă, să men ină pozi ia laterală de ție ție
siguran ă ție
•educarea mamei privind gre elile de alimenta ie la sugar: să și epidemiologie ție
men ină pauze între mese, să nu dea lapte praf ”la cerere”, să nuție
interpreteze plânsul sugarului după mese ca i semn de foame și epidemiologie
•anun area medicului ție
•men inerea unui abord venos permeabilție
•Schimbarea formulei de lapte pe lapte praf antireflux
•administrare tratament intravenos i per os indicat de medic și epidemiologie
(arnetine, enterol, protectis)
4. Dî • Cuno tin e insuficiente despre infec ia cu VSR a mamei și epidemiologie ție ție
O • Îmbogă irea cuno tin elor despre VSR, modul de transmitere i prevenire ție și epidemiologie ție și epidemiologie
I: •Evaluarea cuno tin elor mamei despre VSR (nu cunoa te) și epidemiologie ție și epidemiologie
•evaluarea factorilor de risc de acasă (există : frate mai mare,
ambii părin i fumează) ție
•oferirea unor informa ii despre cum se transmite virusul (prin ție
intermediul mâinilor la contact direct sau indirect cu nasul sau ochii)
•educarea mamei despre importan a igienei mâinilor în ție
prevenirea infec iei cu VSR , despre nevoia sugarului de a respira aer ție
fără fum de igară, despre nevoia de a izola sugarul de persoane care ție
prezintă semne de IACRS- vizitatori;educarea fratelui mai mare să se
spele pe mâini înainte de joaca cu sugarul, să- i acopere nasul i gura și epidemiologie și epidemiologie
când strănută sau tu e te) și epidemiologie și epidemiologie
5. Dî •Risc de transmitere nozocomială a VSR
49

OScăderea riscului de transmitere nozocomială
I:propriiCunoa terea modului de transmitere a VSR (prin mâinile contaminate și epidemiologie
cu secre ii direct, indirect de pe obiectele personale sau din jurul ție
sugarului)
•cunoa terea modului de prevenire (spălatul mâinilor, tergerea și epidemiologie și epidemiologie
cât mai frecvent a noptierei i a patului cu dezinfectant, folosirea și epidemiologie
mănu ilor i a halatelor de unică folosin ă) și epidemiologie și epidemiologie ție
•educarea mamei despre modul de transmitere i prevenire a și epidemiologie
infec iei, igiena mâinilor, despre aruncarea erve elelor cu secre ii; să ție și epidemiologie ție ție
nu atingă al i pacien i, să ină zona patului cât mai liberă) ție ție ție
•izolarea sugarului de al i copii, pe cât posibil ție
•aerisirea salonului cât mai des posibil
delegate
Evaluare : C.C. prime te bine formula antireflux (120 ml/masă), cu satura ii 95-96% și epidemiologie ție
fără oxigen, A V= 120-130 bpm, secre ii minime în căile respiratorii, noaptea se treze te ție și epidemiologie
o dată; regurgitare minimă, se va programa pentru efectuarea unui tranzit baritat.
2. Cazul K.N.
Date de identificare a pacientului
•Nume i prenume : K. N. și epidemiologie
•Data de na tere: 08.VIII. 2017 și epidemiologie
•Vârsta pacientului: 5 luni
•Durata internării: 27. I. 2018- 9. II. 2018 sec ia a II-a (Boli respiratorii) ție
•Diagnostic medical de internare: Bron iolită acută. IRA. și epidemiologie
•Diagnostic medical de externare: Bron iolită acută cu virus respirator sinci ial, și epidemiologie ție
insuficien ă respiratorie acută, displazie bronhopulmonară,otită colectată bilaterală, ție
enterocolită cu rotavirus, sindrom de deshidratare acută, dificultă i de alimenta ie, hemangiom ție ție
torace, hidrocel drept, stomatită micotică.
•Motivele spitalizării: tuse emetizantă, respira ie dificilă. ție
•Antecedente heredo-colaterale: mama 34 ani, tatăl 37 ani -ambii neagă boli
cronice; o soră 2 ani 7 luni- sănătoasă.
•Antecedente personale, fiziologice i patologice: copil de rang II, sarcină și epidemiologie
dispenzarizată , născut la 28 săptămâni prin opera ie cezariană (uter cicatricial); greutate la ție
na tere 1180 g; lungime -; scor APGAR- 4 la 1 minut, 7 la 5 minute, 8 la 10 minute; ași epidemiologie
necesitat manevre de reanimare (VPP cu mască i balon, FiO2 100%, masaj cardiac extern, și epidemiologie
dezobstruc ie de căi aeriene superioare, stimulare externă), recrutare alveolară în sistem Neo ție
Puff (30 de minute), intuba ie orotraheală cu administrare de Surfactant intratraheal, urmată ție
de suport ventilator în sistem CPAP-N (5 zile), ulterior oxigen în incubator cu scăderea
treptată a FiO2, până în a 43-a zi de via ă; cu icter asociat prematurită ii pentru care s-a ție ție
efectuat fototerapie. A urmat tratament cu antibioterapie asociată (Ampicilină i Gentamicină și epidemiologie
50

timp de 14 zile), 4 administrări de PPC i 3 transfuzii de MER. A fost externat din maternitate și epidemiologie
după 77 zile cu următoarele diagnostice: sindrom de detresă respiratorie, asfixie severă la
na tere, pneumonie de aspira ie, retinopatie de prematuritate stadiul I/II, nou-născut prematurși epidemiologie ție
(VG 28 săpt) VLBW, anemie prin cumul de factori, icter asociat prematurită ii. Greutate la ție
externare 2700 g; alimentat artificial de la na tere; vaccinat la 2 luni (inclusiv Prevenar); și epidemiologie
profilaxia rahitismului în curs de efectuare; neagă alergii.
APP: o internare pentru bron iolită i insuficien ă respiratorie acută în decembrie 2017; și epidemiologie și epidemiologie ție
•Condi ii de via ă i muncă: 4 persoane/apartament cu 2 camere, condi ii ție ție și epidemiologie ție
corespunzătoare
•Comportamente: -.
•Istoricul bolii: debut de trei zile cu tuse, rinoree seromucoasă, pentru care se
prezintă la UPU în 19. I., unde se recomandă tratament cu Prospan, i aerosolizare cu Ventolin și epidemiologie
de trei ori pe zi, dar cu evolu ie nefavorabilă. Se asociază respira ie dificilă i apetit diminuat, ție ție și epidemiologie
motiv pentru care se prezintă la spital.
A urmat tratament cu Zinnat timp de 7 zile pentru otită medie în perioada 11-18. I. 2018.
Examen clinic general:
•examen obiectiv:
•stare generală mediocră, afebril, temperatura 37,2 ș C;
•stare de nutri ie ție corespunzătoare, greutate 6 kg;
•stare de con tien ă și epidemiologie ție corespunzătoare; facies palid, cianoză periorală;
• tegumente palide, hemangiom la nivelul bazei hemitoracelui stâng;
• mucoase: faringe congestiv, secre ii seromucoase în CRS; ție fanere: trofice;
•esut conjunctiv- adipos:ție normal reprezentat;
•sistem ganglionar microadenopatii laterocervicale mobile bilateral;
•sistem muscular : normoton, normokinetic, normotrofic;
•sistem osteo-articular : aparent integru morfofunc ional, fontanela anterioară 3/3 ție
normotensivă.
•Aparat respirator : torace normal conformat, participă simetric la respira ie, ție
murmur vezicular prezent simetric bilateral, raluri bron ice, expir prelungit, polipnee, și epidemiologie
satura ie oxigen 93% fără oxigen, tuse spastică în accese emetizante. ție
•Aparat cardio-vascular : zgomote cardiace ritmice, bine bătute la stânga
sternului, fără suflu, A V 140 bpm.
•Aparat digestiv : abdomen meteorizat, depresibil, scaun normal.
•Ficat, căi biliare, splină : nepalpabile.
•Aparat urogenital : mic iuni prezente, organe genitale normal conformate. ție
•Sistem nervos, endocrin, organe de sim ție : fără semne de irita ie meningeală. ție
•Probe de laborator:
Explorarea Valori determinate Data când
valoarea s-a
normalizatValori normale
• HLG • Hb 11.4 g/dl • Hb 10.7-17.1 g/dl
51

21.I. •leucocite 7,600/µL
•trombocite
352,000/µL leucocite 6,000-17,500 l/
µL
trombocite 150,000-
400,000 t/µL
• CRP
21.I • 0.38 mg/dl • • 0.00-1.00
mg.dl
•
ASTRUP
13.XII• pH 7.324
•pCO2 51.1 mmHg
•pO2 39 mmHg
•HCO3 26.6 mmol/L
•TCO2 28.2 mmol/L
•Be -0.3/ 0.4 mmol/L
•sat. 68.5%
• • pH 7.35-7.45
pCO2 35-45
pO2 83-108
HCO3 22-26
TCO2 23-27
Be -2/+2
sat. 96-97
• biochimie
13.I• glicemie 97 mg/dl
• Na+ 139mmol/l
• K + 4.9 mmol/l
•Cl- 100.1mmol/l
•Ca seric 10.42 mg/dl
•Ca++ 1.25 mmol/l
•proteinemie 6.4g/dl
•uree sang. 19.2 mg/dl
•creatinină 0.55mg/dl• glicemie 70- 105 mg.dl
Na+ 136-145 mmol/l
K+ 3.5- 5 mmol/l
Cl- 90-106 mmol/l
Ca seric 8.6-10.30 mg/dl
Ca++ 1.16-1.32 mmol/l
proteine totale 6.20-8.00
g/dl
uree 15-50 mg/dl
creatinină 0,60-1,10
mg/dl
AST 0.00-34.00 U/l
ALT 0.00-31.00 U/l

• VSR 21.I • pozitiv • • negativ
Test influenzae A
21.Inegativ
Test influenzae B
21.Inegativ
Secre ie otică 22.I ție Streptococcus Pneumoniae
Secre ii laringo- ție
traheale 21. I.Floră comensală
•explorări radiologice: desen intersti ial accentuat ție
•investigații complementare examen neurologic: FA1,5/1,5 cm, î i ine capul, nu și epidemiologie ție
se rote te de pe burtă pe spate, ROT prezente, Facies u or dismorfic. Vârsta de dezvoltare sub și epidemiologie și epidemiologie
4 luni. Se recomandă eco transfontanelar (în limite normale) i kinetoterapie și epidemiologie.
•Ecografie testiculară: ambii testiculi situa i în scrot,cu dimensiuni i ție și epidemiologie
ecostructură normale; cantitate mică de lichid la nivelul hemiscrotului drept (hidrocel).
52

•medicație: oxigenoterapie antibioterapie IV . cu Amoxiplus 180 mg/ 8 h două
zile, ulterior cu Cefuroximă 200mg/8 h IV . ; HHC 12, 5 mg/6 h, ulterior Lemod-Solu 0,3 ml/6
h IV; Arnetine 1 ml din dilu ie 2/8 IV la 12 h, PEV de hidratar; Ciprofloxacină picături 1pic ție
x 3/zi intraauricular; isoprinosine plic 125 mgx2/zi; Enterol 1 plic/zi po.; nursing respirator;
aerosoli cu Ventolin 0,5 – 2picături + ser fiziologic 2 ml/6 h   
•regim alimentar  lapte praf 210 ml de 6-7ori pe zi    
•Dî = diagnostic de îngrijire, O = obiective, I = intervenții
1. DîAlterarea schimburilor gazoase manifestată prin satura ii mici de oxigen, respira ie ție ție
dificilă, uierătoare, balans toraco-abdominal, stare de agita ie și epidemiologie ție
O • Îmbunătă irea schimburilor gazoase ție
Iproprii•pulsoximetrie continuă, monitorizarea respira iei, ritm, frecven ă, ție ție
eficien ă; măsurare i monitorizare func ii vitale (A V , temperatură) ție și epidemiologie ție
i notarea lor în foaia pacientului (sat. O2 88-89%, A V 180, temp. și epidemiologie
37,9 grade C)
•administrare de oxigen umidificat pe mască (sat. O2 cu oxigen pe
mască 93%, devine agitat cu mască)
•men inerea unui abord venos permeabilție
•drenaj cu ser fiziologic, apoi aspirarea secre iilor nazale (prezente, ție
albe, vâscoase, abundente)
•asigurarea unei pozi ii ridicate ție
•asigurarea unui mediu calm, lini tit și epidemiologie
•stabilirea unei rela ii bune cu apar inătorul copilului pentru ție ție
asigurarea coopera iei părintelui (ca sugarul să ină masca pe fa ă, ție ție ție
ca mama să recunoască semnele de respira ie dificilă la care să ție
alerteze personalul medical)
•oferirea unor cantită i mici de ceai sau apă pentru men inerea ție ție
hidratării (refuză)
•oferirea unor cantită i mici de lapte praf, pentru a nu îngreuna ție
respira ia (acceptă cîte 50-70 ml) ție
delegate•Administrare tratament indicat (aerosolizare, corticoterapie i.v.,
PEV)
•recoltarea analizelor solicitate
2. DîAlterarea stării generale din cauza tusei urmată de vărsături manifestată prin stare de
mole eală, oboseală, epuizare și epidemiologie
O • Îmbunătă irea stării generale ție
53

Interven ii țieproprii•Evaluarea frecven ei acceselor de tuse, dacă este productivă sau ție
iritantă, dacă apare în timpul alimenta iei (sunt accese de tuse ție
iritativă)
•monitorizarea reactivită ii, a func iilor vitale, a temperaturii ție ție
•evaluarea cantită ii secre iilor din căile aeriene (cantitate redusă, ție ție
aspect alb, vâscozitate mare)
•evaluarea mucoaselor (dacă sunt uscate- nu sunt)
•pregătirea unei tăvi e renale ție
•asigurarea mamei că vărsăturile după tuse nu sunt neobi nuite, că și epidemiologie
sugarul va trece de ele
•drenaj cu ser fiziologic i aspirarea căilor respiratorii pentru și epidemiologie
men inerea liberă a căilor aeriene, mai ales înaintea meselor ție
•educarea mamei să alimenteze doar după ce sugarul a fost aspirat;
să scoată aerul după alimenta ie ție
•monitorizarea alimenta iei, a cantită ii de lapte primite (60-70 ml) ție ție
•oferirea unor cantită i mai mici de lapte, care se digeră mai repede ție
•scoaterea aerului după alimenta ie i a ezarea sugarului în pozi ie ție și epidemiologie și epidemiologie ție
mai ridicată i de siguran ă (laterală) și epidemiologie ție
•anun area medicului ție
•men inerea unui abord venos permeabilție
•men inerea salonului curat prin îndepărtarea vărsăturii i a lenjerieiție și epidemiologie
murdare, aerisirea salonului
•monitorizarea zilnică a greută ii (5920 g, apoi 5900 g, apoi 5915 g) ție
delegateAdministrarea tratamentului indicat de medic (sirop mucolitic,
aerosolizare, tratament IV ., antiemetice)
Recoltare de analize indicate (ASTRUP, ionogramă) pentru evaluarea
eventualelor dezechilibre acido-bazice
3. Dî Durere datorită afectării otice manifestată prin stare de agita ie, febră repetată ție
>38,5 grade, refuzul par ial al alimenta iei, frecarea urechilor, plăns la ție ție
degluti ie, plâns noaptea ție
O •Scăderea durerii
54

I:proprii•Monitorizarea temperaturii (peste noapte de două ori temperatura a
crescut până la 38,6-38,7 grade C), a frecven ei cre terii ție și epidemiologie
temperaturii, a stării de agita ie (se lini te te greu, pentru perioade ție și epidemiologie și epidemiologie
scurte de timp)
•verificarea sensibilită ii otice (există bilateral), dacă apar secre ii în ție ție
canalul auricular extern (nu apar)
•aspirarea blândă a secre iilor nazale după aerosoli, înaintea meselor ție
(prezente, mai pu in vâscoase, mai abundente) ție
•monitorizarea alimenta iei, a cantită ii (70ml-110 ml, cu ție ție
dificultate), în ce pozi ie este alimentat (semi ezând, în bra ele ție și epidemiologie ție
mamei)
•anun area medicului de rezultatul observa iilor ție ție
•educarea mamei să alimenteze copilul într-o pozi ie ridicată, să ție
culce copilul cu capul mai ridicat
•folosirea unor comprese calde locale
•asigurarea mamei că durerea va trece cu ajutorul tratamentului
delegate• Programare la consult ORL, participare la consult i la recoltarea și epidemiologie
secre iilor otice (culturi pozitive cu Streptococcus pneumoniae) ție
•administrare tratament antialgic, antipiretic(sirop de Ibuprofen),
PEV de sus inere, antibiotic în func ie de antibiograma culturii otice ție ție
(Cefuroximă)
•efectuarea tratamentului indicat de medicul ORL (spălături cu
H2O2, apoi picături otice cu Ciprofloxacină de 4 ori pe zi)
•repetarea consultului la indica ia medicului ORL (în ameliorare – ție
24. I)
4. Dî •Risc de infec ie intraspitalicească datorită prematurită ii ție ție
O •Scăderea riscului de infec ie intraspitalicească ție
55

I:proprii•Evaluarea cuno tin elor mamei despre infec ia cu VSR, despre și epidemiologie ție ție
copiii prematuri (din maternitate i s-a explicat că sugarul va rămâne
mai sensibil mult timp la infec ii respiratorii) ție
•oferirea unor informa ii despre susceptibilitatea crescută a ție
prematurilor la infec ii, despre cum se transmite VSR(prin mâini ție
contaminate), cum se poate preveni infec ia nozocomială (păstrarea ție
igienei, păstrarea distan ei de al i copii interna i), despre importan a ție ție ție ție
igienei mâinilor
•educarea mamei să respecte circuitele sec iei, să se spele pe mîini ție
după ce manipulează scutece murdare, pansamente otice;explicarea
unde se aruncă de eurile contaminate (mama cooperantă) și epidemiologie
•men inerea cură eniei din salon i din jurul sugaruluiție ție și epidemiologie
•tergerea noptierei i a pătu ului cât mai frecvent posibilși epidemiologie și epidemiologie ție
•folosirea mănu ilor de unică folosin ă, schimbarea sondelor de și epidemiologie ție
aspira ie de fiecare dată, schimbarea apei din barbotorul de oxigen ție
zilnic
•izolarea sugarului, pe cât posibil
•men inerea abordului venos curat i în stare de asepsie, schimbare ție și epidemiologie
la 2-3 zile sau la nevoie, verificând dacă există semne de inflama ie ție
•asigurarea igienei corporale zilnice a sugarului
delegate•
Evaluare : sugarul K.N. a urmat tratamentul cu antibiotic, cortizon, aerosoli, toaletă
otică i picături otice; afebril, cu perioade scurte de agita ie u oară înainte de mese. A V și epidemiologie ție și epidemiologie
118-125, RR 30-32 resp/min, sat. O2 95-97%. Prime te bine câte 180 ml lapte praf la și epidemiologie
masă.
3. Cazul M.B.
Date de identificare a pacientului
•Nume i prenume : M.B. și epidemiologie
•Data de na tere: 11.VII. 2016 și epidemiologie
•Vârsta pacientului: 4 luni
•Durata internării: 30. XI.2016- 07. XI.2016 sec ia a II-a (Boli respiratorii) ție
•Diagnostic medical de internare: Bron iolită acută. SDA 5 %. și epidemiologie
•Diagnostic medical de externare: Bron iolită acută cu RSV , Sindrom de și epidemiologie
deshidratare acută, Dermatită atopică, Anemie caren ială, Hipospadias penian. ție
•Motivele spitalizării: febră 39,4 ș C,obstruc ie nazală, tuse spastică, erup ie ție ție
microeritematoasă.
•Antecedente heredo-colaterale: mama 38 ani – o sarcină oprită în evolu ie la 10 ție
săpt., tatăl 42 ani fără suferin e cronice; un frate de 2 ani – simptome similare, internat pentru ție
pneumonie cu componentă obstructivă, frecventează colectivitatea.
•Antecedente personale, fiziologice i patologice: copil de rang II, G III, sarcină și epidemiologie
dispenzarizată, afirmativ fiziologică, născut prin opera ie cezariană (uter cicatricial), la 38 de ție
săpt; greutate la na tere 3250 g; lungime 50 cm; scor APGAR- 9; icter fiziologic; alimentat și epidemiologie
56

mixt, a introdus prima masă de supă în urmă cu două zile; vaccinat conform Schemei
na ionale; profilaxia rahitismului în curs de efectuare.ție
APP: hernie inghinală dreaptă cu orhidopexie- operat la trei luni roseola infantum- 28.XI.
2016
•Condi ii de via ă i muncă: 4 persoane/apartament cu 2 camere, condi ii ție ție și epidemiologie ție
corespunzătoare
•Comportamente: ambii părin i fumători ție
•Istoricul bolii: sugar în vârstă de 4 luni, de sex masculin, cu debutul bolii
actuale de 3-4 zile, cu febră 39,4 grade, obstruc ie nazală, tuse spastică i erup ie ție și epidemiologie ție
maculeeritematoasă generalizată pentru care în 28.XI i s-a pus diagnosticul de Roseola
Infantum la Spitalul de Boli Infec ioase Bv. Se prezintă în serviciul nostru pentru înrăută irea ție ție
obstruc iei nazale, apari ia respira iei dificile. ție ție ție
Examen clinic general
•examen obiectiv:
•stare generală mediocră, afebril, temperatura 36,7 ș C;
•stare de nutri ie ție corespunzătoare, greutate 6400 g;
•stare de con tien ă și epidemiologie ție prezentă; facies suferind, palid, încercănat;
•tegumente palide, TRC 3'', pliu cutanat abdominal cu elasticitate păstrată,
cicatrice post-interven ie chir, inghinal drept; ție
• mucoase: faringe normal colorat; fanere: trofice, normal implantate;
•esut conjunctiv- adipos:ție normal reprezentat;
•sistem ganglionar superficial nepalpabil;
•sistem muscular : normoton, normokinetic;
•sistem osteo-articular : aparent integru, mobil, fontanela anterioară 2/1,
normotensivă.
•Aparat respirator : torace normal conformat, participă simetric la respira ie, ție
murmur vezicular prezent, raluri bron ice, tuse spastică-productivă,expir prelungit, u or și epidemiologie și epidemiologie
disfonic, obstruat, satura ie oxigen 98%. ție
•Aparat cardio-vascular : zgomote cardiace ritmice, fără sufluri supraadăugate,
A V 130 bpm.
•Aparat digestiv : abdomen suplu, depresibil, scaun normal.
•Ficat, căi biliare, splină : nepalpabile.
•Aparat urogenital : mic iuni prezente, organe genitale normal conformate. ție
•Sistem nervos, endocrin, organe de sim ție : fără semne de irita ie meningeală. ție
•Probe de laborator:
Explorarea Valori determinate Data când
valoarea s-
a
normalizatValori normale
• HLG Hb 11.3 g/dl • Hb 10.7-17.1 g/dl
57

30. XI.leucocite 9,540 l/µL
trombocite 227,000/
µL leucocite:
6,000-17,500/µL
trombocite: 150,000-
400.000/µL
• CRP
30.XI • 0.92 mg.dl • 0.00-1.00 mg/dl
• biochimie
serică 30.XINa+ 137 mmol/l
K+ 5.1 mmol/l
Ca++ 1.39 mmol/l
uree 26.4 mg/dl
creatinină 0.5 mg/dl
ALT 18 U/l
AST 61 U/l
• • Na+ 136-145 mmol/l
K+ 3.5- 5.0 mmol/l
Ca++ 1.16-1.32 mmol/l
uree 15-50 mg/dl
creatinină 0.6-1.10 mg/dl
ALT 0.00-31.0 U/l
AST 0.00-34.00 U
• VSR
30.XI. •pozitiv • • negativ
• •
• • •
•explorări radiologice: desen intersti ial accentuat ție 
•investigații complementare –
•medicație  oxigenoterapie; HHC 15 mg/6 h; PEV de hidratare; dezobstruc ie nazală; ție
nursing respirator,monitorizare satura ie, puls, temperatură; aerosoli cu Ventolin 0,5 – ție
2picături + ser fiziologic 2 ml/6 h; Eurespal 3 ml/8h po; Smecta 1/2 plic x2/zi; Enterol
1/2plic x2/zi; Amoxiplus 180 mg/8 h din a 5-a zi de internare
•regim alimentar  lapte de mamă+ lapte praf fără lactoză, 6x 130 ml
•Dî = diagnostic de îngrijire, O = obiective, I = intervenții
1. Dî• Alterarea func iei respiratorii din cauza infec iei virale, manifestată prin ție ție
obstruc ie nazală, secre ii abundente, tahipnee (48 resp/min) ție ție
O• îmbunătă irea func iei respiratorii ție ție
I:proprii•monitorizarea respira iei i a satura iei de O2 din două în două ore i ție și epidemiologie ție și epidemiologie
trecerea valorilor măsurate în foaia de supraveghere a pacientului(sat.
O2 87% până la 90%; resp. 64/min.)
•evaluarea mi cărilor respiratorii, și epidemiologie
•tapotaj toracic după aerosolizare
•aspirarea secre iilor din căile aeriene (prezente, albe, abundente) ție
•administrare de O2 umidificat
•asigurarea unei pozi ii comode, dar în acela i timp i terapeutice ție și epidemiologie și epidemiologie
pentru asigurarea unor mi cări de respira ie cât mai eficiente și epidemiologie ție
( ezând/semi ezând în pat sau în bra ele mamei, cu capul bine sprijinit)și epidemiologie și epidemiologie ție
•men inerea unui abord venos permeabil ție
•
58

delegate•aerosolizare i administrare tratament (mucolitice,cortizon, și epidemiologie
bronhodilatator) conform F.O.
•recoltare ASTRUP de câte ori se solicită
2. Dî•alterarea echilibrului nutri ional din cauza obstruc iei nazale manifestată prin ție ție
scăderea aportului p.o., stare de agita ie, alimenta ie dificilă la sân ție ție
O•îmbunătă irea echilibrului nutri ional ție ție
I:proprii•monitorizarea frecven ei meselor (cere frecvent, adoarme la sân; ție
trebuie să facă pauză să poată respira); abdomen meteorizat-înghite
mult aer)
•aspirarea secre iilor înainte de fiecare masă ție
•evaluarea aspectului secre iilor (albe, elastice, abundente) ție
•verificarea dacă alte cauze pot determina starea de agita ie (durere ție
otică- nu, temperatură ridicată- nu, 37,3 grade C)
•masajul abdomenului în sensul acelor de ceasornic pentru favorizarea
eliminării gazelor (nu ajută)
•men inere abord venos permeabil ție
delegate•proba suptului la indica ia medicului ție
•administrarea tratamentului de sus inere(pev, Espumisan, Enterol) ție
•la indica ia medicului, sondă de gaze rectale pentru degajarea ție
abdomenului
3. Dî•Risc de alterare a echilibrului nutri ional i hidroelelctrolitic din cauza apari iei ție și epidemiologie ție
scaunelor moi, verzi, urât mirositoare
O•Scăderea riscului de dezechilibru
I:proprii•Evaluare frecven ă scaune(5-6), consisten ă(apos,grunjos, cu ție ție
mucozită i) aspect, cantitate(cantitate redusă), notare în foaia de ție
supraveghere a pacientului
•evaluarea mucoaselor(u or uscate), a stării generale a sugarului, dacă și epidemiologie
are crampe abdominale, meteorism, dacă prime te alimente p.o. (este și epidemiologie
mai mole it, plânge u or, meteorism abdominal după fiecare supt, somn și epidemiologie și epidemiologie
scurt, superficial)
•încurajarea mamei să ofere sânul mai des, pentru a asigura cantită i ție
mici i dese de lapte și epidemiologie
•igiena mucoaselor bucale cu glicerină boraxată
•anun area medicului ție
• educarea mamei despre importan a igienei riguroase din salon ție
(aruncarea pamper ilor cât mai repede, spălatul pe mâini după și epidemiologie
schimbatul i aruncatul pamper ilor, înainte de alimentarea sugarului, și epidemiologie și epidemiologie
pentru prervenirea răspândirii virusului i prevenirea transmiterii la al i și epidemiologie ție
copii sau la mamă)
•educare despre igiena alimentelor (să nu lase returi alimentare pe
noptieră, laptele sau ceaiul sugarului)
•men inerea igienei în salon, pe noptiera sugarului i în pătu , ție și epidemiologie ție
asigurarea lenjeriei curate de câte ori este nevoie
•asigurarea igienei tegumentare, i oferirea unei creme de protec ie cu și epidemiologie ție
zinc pentru prevenirea apari iei eritemului fesier ție
•men inerea unui abord venos permeabilție
59

delegate• administrare de Enterol, Smecta p.o., PEV de hidratare
•introducerea unui supliment de lapte fără lactoză, mucilagiu de orez
(prime te 100 ml la fiecare masă) și epidemiologie
•recoltare probe de materii fecale pentru probe de laborator
(coproantigen rotavirus, adenovirus, campylobacter, verotoxina 1 i 2; și epidemiologie
rotavirus pozitiv)
4. Dî• dificultă i de abord venos manifestate prin fragilitate venoasă ție
O•Men inerea unui abord venos func ionalție ție
I:proprii•Asigurarea igienei tegumentare, a asepsiei la montarea branulelor
•alegerea unor vene periferice distale, mai apoi tot mai proximale
•alegerea mărimii potrivite (branule galbene sau mov)
•fixarea branulei la tegument în a a fel să nu deranjeze sugarul, dar să și epidemiologie
rămână nemi cat(eventual cu o atelă mică) și epidemiologie
•verificarea zilnică a tegumentelor din jurul branulei pentru a identifica
posibile semne de inflama ie(nu sunt) ție
•spălarea branulei cu ser fiziologic după fiecare tratament
•schimbarea branulelor la fiecare 48-72 h
delegate• administrarea tratamentului indicat de medicul curant, cu diluarea
corectă a solu iilor ție
5. Dîrisc de repetare a infec iilor respiratorii din cauza expunerii la fumat i a prezen ei unui ție și epidemiologie ție
frate mai mare
O• scăderea riscului de recădere
I:proprii• stabilirea unei comunica ii eficiente cu mama sugarului, pentru ție
ob inerea încrederii(mama aparent cooperantă)ție
•evaluarea cuno tin elor mamei legate de riscul fumatului pasiv ( tie că și epidemiologie ție și epidemiologie
fumul de igară nu e bun, nu fumează în aceea i cameră cu sugarul) ție și epidemiologie
•oferirea de informa ii despre efectele negative ale fumatului pasiv ție
asupra sănătă ii respiratorii a copiilor ție
•oferirea de informa ii despre cum să prevină transmiterea infec iilor de ție ție
la copilul mai mare la cel mic (păstrarea igienei, igiena mâinilor;
izolare în caz de IACRS, educarea să- i acopere nasul i gura când și epidemiologie și epidemiologie
strănută, să se spele pe mâini înainte să se joace cu cel mic)
•limitarea numărului de vizitatori în spital
delegate•
Evaluare :Sugarul are satura ii de 97% fără oxigen, A V 110-120 bpm, RR 28-32 ție
resp/min, scaune normale (1-2 pe zi), prime te po lapte de mamă i supliment de lapte și epidemiologie și epidemiologie
praf (mama nu mai are suficient lapte). Se va reintroduce supa de legume după vârsta de
6 luni.
60

4. Cazul T.S.M.
D ate de identificare a pacientului
•Nume i prenume : T. S. M. și epidemiologie
•Data de na tere: 11. XII. 2016 și epidemiologie
•Vârsta pacientului: 10 zile
•Durata internării: 21. XII. 2016- 28. XII.2016 sec ia Neonatologie ție
•Diagnostic medical de internare: Pneumonie acută. SDA 5%
•Diagnostic medical de externare: Bron iolită acută cu RSV , IRA și epidemiologie
moderată/severă, Hipoglicemie.
•Motivele spitalizării: tuse productivă, respira ie dificilă, rinoree mucoasă. ție
•Antecedente heredo-colaterale: mama 31 ani- lăuză, tatăl 35 ani – boală
varicoasă; un frate de 1 an i 9 luni – IACRS din 11.XII. și epidemiologie
•Antecedente personale, fiziologice i patologice: copil de rang II, provenit din și epidemiologie
sarcină dispenzarizată, cu evolu ie afirmativ fiziologică, născut pe cale naturală ; greutate la ție
na tere 3800 g; lungime 52 cm; scor APGAR- ?; alimentat natural; nevaccinat (cerereași epidemiologie
părin ilor); profilaxia rahitismului neini iată.APP- neagă. ție ție
•Condi ii de via ă i muncă: 4 persoane/apartament cu 2 camere, condi ii ție ție și epidemiologie ție
corespunzătoare
•Comportamente: nefumători
•Istoricul bolii: Debut de 4 zile cu tuse spastică. Se face toaleta nasului, starea
copilului nu se ameliorează. Prezintă respira ie dificilă în cursul nop ii. Se prezintă la pediatru ție ție
unde se recomandă internare, se prezintă la serviciul UPU.
Examen clinic general
•examen obiectiv:
•stare generală modificată, subfebril, temperatura 37,4 ș C;
•stare de nutri ie ție corespunzătoare, greutate 4100 g;
•stare de con tien ă și epidemiologie ție păstrată, facies suferind;
•tegumente icterice,cianoză perioronazală, pliu cutanat abdominal cu elasticitate
păstrată; mucoase: uscate; fanere: trofice;
• esut conjunctiv- adipos:ție normal reprezentat;
•sistem ganglionar superficial impalpabil;
•sistem muscular : normoton, normokinetic, normotrofic; sistem osteo-articular :
aparent integru morfofunc ional, fontanela anterioară normotensivă. ție
•Aparat respirator : torace normal conformat, participă simetric la respira ie, ție
murmur vezicular prezent simetric bilateral, raluri bron ice, dispnee mixtă, tiraj intercostal, și epidemiologie
satura ie oxigen 90%, tuse productivă. ție
•Aparat cardio-vascular : zgomote cardiace ritmice, bine bătute, fără sufluri, A V
177 bpm.
•Aparat digestiv : abdomen suplu, depresibil, mobil cu respira ia, tranzit ție
intestinal prezent, scaune normale.
•Ficat, căi biliare, splină : nepalpabile.
•Aparat urogenital : mic iuni prezente, organe genitale normal conformate. ție
61

•Sistem nervos, endocrin, organe de sim ție : fără semne de irita ie meningeală, ție
reflexe arhaice prezente.
Probe de laborator:
Explorarea Valori determinate Data când
valoarea s-a
normalizatValori normale
HLG
21. XII.•Hb 15.5 g/dl
•leucocite 9,160/ µL
•trombocite 371,000/ µL     Hb 10.7-17.1 g/dl
leucocite: 6,000-17,500/
µL
trombocite: 150,000-
400,000/µL
CRP 21.XII •3.77 mg/dl      0.00-1.00 mg/dl
mg/dl
exsudat faringian
21.XII negativ      
Exsudat nazal
21.XII.Streptococcus Pneumoniae
VSR
21.XII pozitiv   26.XII
biochimie serică
21.XII glicemie 57 mg/dl
Na+ 137 mmol/l
K+ 4.5 mmol/l
Cl- 103.8 mmol/l
Ca seric 8.65 mg/dl
Ca++ 1.22 mmol/l
proteine 4.9 g/dl
uree 20.9 mg/dl
creatinină 0.48 mg/dl
ALT 24 U/l
AST 22 U/l
bilirubina totală 7.54 mg/dl
bilirubina directă 0.56 mg/
dl
bilirubina indirectă 6.98
mg/dl     
glicemie 70-105 mg/dl
Na+ 136-145 mmol/l
K+ 3.5-5.0 mmol/l
Cl- 90-106 mmol/l
Ca seric 8.60-10.30 mg/
dl
Ca++ 1,16-1.32 mmol/l
proteine 6.2-8.0 g/dl
uree 15.0-50,0 mg/dl
creatinină 0.60-1.10 mg/
dl
ALT 0.0-34.0 U/l
AST 0.0-31.0 U/l
bilirubina totală 0.00-
1.20 mg/dl
bilirubina directă 0.00-
0.52 mg/dl
bilirubina indirectă 0.00-
0.50 mg/dl
62

•explorări radiologice: pneumonie intersti ială ție
•investigații complementare –
•medicație  oxigenoterapie; antibioterapie IV . cu Ampicilină 125 mg/6 h IV .;
HHC 10 mg/6 h; Enterol 1/2 plic pe zi po; nursing respirator; aerosoli cu NaCl 5,8% 1ml +
ser fiziologic 2 ml/6 h
•regim alimentar lapte de mamă la cerere
•Dî = diagnostic de îngrijire, O = obiective, I = intervenții
1. Dî• Alterarea ventila iei pulmonare datorită obstruc iei căilor respiratorii, manifestată ție ție
princianoză perioronazală, obstruc ie nazală, satura ia oxigenului de 90%, facies ție ție
palid, încercănat, hiporeactivitate, refuzul par ial al alimenta iei ție ție
O• men inerea liberă a căilor respiratorii ție
I:proprii•Evaluarea stării de reactivitate (hiporeactiv,plânge scurt la montarea
abordului venos), a respira iei (58 resp/min), a pulsului (188 bpm), a ție
satura iei (89-90%), a temperaturii (37,1 grade C) ție
•evaluarea secre iilor nazale (prezente, albe, elastice, abundente), ție
aspirarea lor înainte i după aerosolizare, înainte de mese, nursing și epidemiologie
respirator
•administrare de oxigen umidificat pe mască (2l/min)
•asigurarea unui mediu curat, lini tit, pentru asigurarea somnului nou- și epidemiologie
născutului; ridicarea patului la 30 de grade
•asigurarea igienei tegumentelor
•asigurarea unui abord venos (dificil, fragilitate crescută)
delegate•Recoltarea analizelor la indica ia medicului (HLG, CRP, ionogramă, ție
glicemie, calciu total, uree, creatinină, transaminaze), exsudat nazal,
test VSR (recoltare sânge dificilă, se coagulează foarte repede; mama
admite că nou-născutul nu a primit lapte de 4 ore)
•participare la examinarea medicală
•administrarea tratamentului indicat (cortizon, antibotic IV , Enterol ,
aerosolizare)
2. Dî•Alterarea echilibrului nutri ional datorită infec iei, manifestată prin ție ție
hiporeactivitate, mucoase uscate, ochi încercăna i somnolen ă, refuzul alimenta iei ție ție ție
O•Refacerea echilibrului nutri ional ție
I:proprii•Evaluarea stării de reactivitate (cum răspunde la stimuli- ini ial ție
hiporeactivă, apoi a doua zi mai prezentă, stă mai mult cu ochii
deschi i, tonusul membrelor este mai bun), evaluarea mucoaselor ( sunt și epidemiologie
u or uscate)și epidemiologie
•evaluarea alimenta iei, frecven a i durata suptului (ini ial somnolentă; ție ție și epidemiologie ție
din a doua- treia zi plânge când îi e foame, cam la 2 ore jumătate)
•anun area medicului ție
•men inerea unui abord venos permeabilție
•men inerea liberă a căilor respiratorii (aspirarea secre iilor: prezente, ție ție
albe, elastice, abundente)
63

delegate•Recoltare analize la indica ia medicului (glicemie, CRP, ionogramă, ție
uree, creatinină, transaminaze, bilirubinemie, HLG, culturi din
secre iile nazale i faringiene, test VSR)(hipoglicemie- verificare cu ție și epidemiologie
glucometru peste 1 h; CRP crescut; ulterior exsudat nazal pozitiv pentru
Streptococcus pneumoniae)
•administrarea de pev cu glucoză la indica ia medicului ție
•administrarea tratamentului prescris
3. Dî•Cunostin e insuficiente ale mamei despre infec ia cu VSR ție ție
O•Îmbunătă irea cuno tin elor mamei ție și epidemiologie ție
I:propriievaluarea cuno tin elor mamei despre VSR (pu ine, nu a auzit despre și epidemiologie ție ție
VSR)
•prezentarea semnelor de infec ie respiratorie la nou-născut, ca mama ție
să în eleagă starea nou-născutuluiție
•explicarea modului de prevenire a transmiterii virusului, a
importan ei igienei mâinilor; explicarea faptului că fratele mai mare va ție
aduce infec ii respiratorii din colectivitate, i că nou-născutul va trebui ție și epidemiologie
protejat, prin igiena mâinilor,prin educarea fratelui mai mare să- i și epidemiologie
acopere nasul i gura cu batiste de unică folosin ă la strănut i tuse, i și epidemiologie ție și epidemiologie și epidemiologie
izolarea fra ilor în caz de IACRS ție
•explicarea importan ei limitării numărului de vizitatori în spital, dar i ție și epidemiologie
acasă
delegate•
4. Dî• Cuno tin e insuficiente/ gre ite ale părin ilor despre vaccinare i profilaxia și epidemiologie ție și epidemiologie ție și epidemiologie
rahitismului
O•Îmbunătă irea/ corectarea cuno tin elor părin ilor ție și epidemiologie ție ție
I:proprii•Evaluarea cuno tin elor curente ale părin ilor despre vaccinuri, despre și epidemiologie ție ție
vitamina D (au informa ii de pe internet, de pe site-uri antivaccinare; nu ție
au vaccinat nici fratele mai mare; suplimentarea devitamina D nu li se
pare importantă)
•aflarea motivelor pentru care au ales nevaccinarea copiilor (nu vor
vaccin pentru că ”vor să dezvolte imunitatea naturală” a copiilor)
•anun area medicului ție
•asigurarea părin ilor că le respectăm părerea ție
delegate•Sus inerea medicului în discu ia despre posibilitatea vaccinării, ție ție
avantaje, riscuri, credibilitatea datelor
Evaluare : T.S.M. s-a externat cu satura ii ale oxigenului de 96-97%, A V 135-140, ție
respira ii 28-32/min; prime te lapte de mamă la cerere, suge viguros; prezintă tonus bun, ție și epidemiologie
colora ie normală a tegumentelor. ție
64

Bibliografie
1.Ciofu, EP, Ciofu, C 2002, Esen ialul în pediatrie țirea pacienților cu VSR în funcție de valorile saturației de, edi ia a 2-a. Editura Medicalăție
Amaltea, Bucure ti. și epidemiologie
2.Dornelles, CT, Piva, JP & Marostica, PJ 2007, 'Nutritional Status, Breast-
feeding and Evolution of Infants with Acute Viral Bronchiolitis', Journal of Health,
Population and Nutrition , vol. 25, no.3,pp. 336-343.
Sursa : www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/ articles/PMC2754025/
3.Bourke, T & Shields, M 2011, 'Bronchiolitis', BMJ Clinical Evidence .
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21486501
4.Koehoorn, M, Karr, CJ, Demers, PA, Lencar, C, Tamburic, L & Brauer , M
2008, 'Descriptive epidemiological features of bronchiolitis in a population-based cohort',
Pediatrics, vol.122, no. 6,pp. 1196-1203.
Sursa https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19047234
5.Flaherman, VJ, Ragins, AI, Xu Li, S, Kipnis, P , Masaquel, A & Escobar, GJ
2012, 'Frequency, duration and predictors of bronchiolitis episodes of care among infants ≥32
weeks gestation in a large integrated healthcare system : a retrospective cohort study ', BMC
Health Services Research , vol.12, no. 144
Sursa : https://link.springer.com/content/pdf/10.1186%2F1472-6963-12-144.pdf
6.Ralston, SL, Liebenthal, AS, Meissner, HC, Alverson, BK, Baley, JE,
Gadomski, AM, Johnson, DW, Light, MJ, Maraqa, NF, Mendonca, EA, Phelan, KJ, Zorc, JJ,
Stanco- Lopp, D, Brown, MA, Nathanson, I, Rosenblum, E, Sayles, S & Hernandez- Cancio,
S 2014, 'Critical Practice Guideline: The Diagnosis, Management, and Prevention of
Bronchiolitis', Pediatrics, vol. 134, no. 5, pp. e1474-e1502
sursa: http://pediatrics.aappublications.org/content/pediatrics/early/2014/10/21/peds.2014-
2742.full.pdf
7.Schroeder, AR, Mansbach, JM, Stevenson, M, Macias, CG, Fisher, ES,
Barcega, B, Sullivan, AF, Espinola, JA, Piedra, PA & Camargo, CA Jr 2013, 'Apnea in
Children Hospitalized With Bronchiolitis', Pediatrics, vol. 132, no. 5
http://pediatrics.aappublications.org/content/132/5/e1194
8.Weinstein, RA & Hall, CB 2000, 'Nosocomial Respiratory Syncytial Virus
Infections : The „Cold War” Has Not Ended', Clinical Infectious Diseases vol. 31, no. 2, pp.
590-596.
Sursa : https://academic.oup.com/cid/article/31/2/590/299582
9.Øymar, K, Skjerven, HO & Mikalsen, IB 2014, 'Acute bronchiolitis in infants,
a review', Scandinavian Trauma Resuscitation Emergency Medicine , 22-23.
Sursa :
https://www.researchgate.net/publication/261325641_Acute_bronchiolitis_in_infants_a_revie
w
10.Maraqa, NF 2018, Bronchiolitis.
Sursa: emedicine.medscape.com/article/961963-overview
65

11.Nair, H, Nokes, DJ, Gessner, BD, Dherani, M, Madhi, S, Singleton, R, O'Brien,
KL, Roca, A, Wright, PF, Bruce, N, Chandran, A, Theodoratou, E, Sutanto, A, Sedyaningsih,
ER, Ngama, M, Munywoki, PK, Kartasasmita, C, Simoes, EAF, Weber, M & Campbell,H
2010, 'Global burden of acute lower respiratory infections due to respiratory syncytial virus în
young children: a systematic review and meta-analysis ', The Lancet, vol.375, no.9725
Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2864404/
12.Mansbach, JM, Piedra, PA, Teach, SJ, Sullivan, AF, Forgey, T, Clark, S,
Espinola, JA& Camargo, CA Jr 2012, 'Prospective, multicenter study of viral etiology and
hospital length-of-stay in children with severe bronchiolitis', Arch Pediatrics Adolescents
Medicine, vol. 166, no. 8, pp.700-706. doi : 10.1001/archpediatrics.2011.1669
Sursa : https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3394902/
13.Luginbuhl, LM, Newman, TB, Pantell, RH, Finch, SA & Wasserman, RC 2008,
'Office-based treatment and outcomes for febrile infants with clinically diagnosed
bronchiolitis', Pediatrics, vol. 122, no. 5, pp. 947-954.
Sursa : https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18977972
14.Krilov, LR 2017, Respiratory Syncytial Virus Infection Clinical Presentation.
Sursa: https://emedicine.medscape.com/article/971488-overview
15.Shay, DK, Holman, RC, Newman, RD, Liu, LL, Stout, JW & Anderson, LJ
1999, 'Bronchiolitis- Associated Hospitalizations Among US Children, 1980-1996', JAMA,
vol. 282, no. 15, pp.1440-1446.
Sursa : https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/192009
16.Robinson, JL & Le Saux, N, Canadian Paediatric Society, Infectious Diseases
and Immunization Committee 2015, 'Preventing hospitalizations for respiratory syncytial
virus infections', Paediatric Child Health , vol. 20, no. 6, pp. 321-326.
Sursa: https://www.cps.ca/en/documents/position/preventing-hospitalizations-for-rsv-
infections
17.Pullan, CR,Toms, GL, Martin, AJ, Webb, JKG, Gardner, PS & Appleton, DR
1980, 'Breast-feeding and respiratory syncytial virus infection. ', British Medical Journal , vol.
281, no. 6247,
Sursa : https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1714406/pdf/brmedj00043-0014.pdf
18.Leung, A, Kellner, JD & Davies, HD 2006, 'Respiratory syncytial virus
bronchiolitis', Journal of the National Medical Associatio n, vol. 97, no. 12, pp. 1708-1713.
Sursa:
https://www.researchgate.net/publication/7375774_Respiratory_syncytial_virus_bronchiolitis
19.Sweetman, LL, Ng, YT, Butler, IJ & Bodensteiner, JB 2005, 'Neurologic
complications associated with respiratory syncytial virus ', Pediatric Neurology , vol. 32, no. 5,
pp. 307-310.
Sursa: https://doi.org/10.1016/j.pediatrneurol.2005.01.010
20.Zorc, JJ & Hall, CB 2010, 'Bronchiolitis: Recent Evidence on Diagnosis and
Management', Pediatrics Official Journal of the American Academy of Pediatrics , pp. 342-
349.
Sursa : http://pediatrics.aappublications.org/content/125/2/342
66

21.Nagayama, Y , Tsubaki, T, Nakayama, S, Sawada, K, Taguchi, K, Tateno, N &
Toba, T 2006, 'Gender analysis in acute bronchiolitis due to respiratory syncytial virus',
Pediatric Allergy Immunology , vol.17, no. 1.
Sursa: vhttps://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16426252
22.Smyth, DK, Seales, S & Budzik, C 2017, 'Respiratory Syncytial Virus
Bronchiolitis in Children ' , American Family Physician , vol.95, no. 2, pp. 94-99.
Sursa : https://www.aafp.org/afp/2017/0115/p94.html
23.Buck, LM 2015, 'Montelukast : A review of recent studies in pediatric asthma
and allergic rhinitis', Pediatric Pharmacology , vol. 21, no. 4.
Sursa :
https://pdfs.semanticscholar.org/84a9/a20e10cf50c4269cb567b3e38530856b097c.pdf
24.Legg, JP & Cunningham, S 2015, 'Hypertonic saline for bronchiolitis: a case of
less is more', Archives of Disease in Childhood , vol. 100, no. 12, pp. 1104-1105.
Sursa : http://dx.doi.org/10.1136/archdischild-2014-308039
25.Piedimonte, G & Perez, MK 2014, Respiratory Syncytial Virus Infection and
Bronchiolitis.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5029757/
26.Man, S 2013, 'Bron iolita acută' în Nanulescu, M, și epidemiologie Protocoale de diagnostic i șiolitei (preluat din Man 2013)
tratament în pediatrie , Editura Medicală Amaltea, Cluj-Napoca, pp. 25-30.
Sursa : http://cnped2013.ro/Protocoale/pdf/04_Bronsiolita%20acuta.pdf
27.Jones, LL, Hashim, A, McKeever, T, Cook, DG, Britton, J & Leonardi-Bee, J
2011, 'Parenteral and household smoking and the increased risk of bronchiolitis and other
lower respiratory infections in infancy: systemic review and meta-analysis ', Respiratory
Research,vol. 12, no. 5.
Sursa : https://respiratory-research.biomedcentral.com/articles/10.1186/1465-9921-12-5
28.Kristensen, K, Fisker, N, Haerskjold, A, Ravn, H, Simoes, EAF & Stensballe, L
2015, 'Caesarean Section and Hospitalisation for Respiratory Syncytial Virus Infection: A
Population-based Study', The Pediatric Infectious Disease Journal , vol. 34, no. 2, pp. 145-
148.
Sursa : https://insights.ovid.com/pubmed?pmid=25232778
29.Kool, M, Elshout, G, Koes, BW, Bohnen, A & Berger, MY 2016, 'C-Reactive
Protein Level as Diagnostic Marker in Young Febrile Children Presenting in a General
Practice Out-of-hours Service', Journal of American Board Family Medicine , vol. 29, no. 4,
pp. 460-468.
Sursa : http://www.jabfm.org/content/29/4/460.long
30.Tregoning, JS & Schwarze, J 2010, 'Respiratory viral infections in infants:
causes, clinical symptoms, virology and immunology', Clinical Microbiology Reviews , vol.
23, pp.74-98.
Sursa : https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2806659/pdf/0032-09.pdf
31.Singh, AM, Moore, PE, Gern, JE, Lemanske, RF Jr & Hartert, TV 2007,
'Bronchiolitis to Asthma. A Review and Call for Studies of Gene- Virus Interactions in
67

Asthma Causation', American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine , vol. 175,
no. 2, pp. 108-109.
Sursa : https://www.atsjournals.org/doi/full/10.1164/rccm.200603-435PP
32.Fitzgerald, DA & Kilham, HA 2004, 'Bronchiolitis assessment and evidence-
based management', Medical Journal, vol. 180, no. 8, pp. 399-404.
Sursa : https://www.mja.com.au/journal/2004/180/8/bronchiolitis-assessment-and-evidence-
based-management
33.Farley, R, Spurling, GKP, Del Mar, C & Eriksson, L 2014, 'Antibiotics for
bronchiolitis în children', Cochrane Database of Systematic Reviews ,vol.22, no. 9
Sursa : https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD005189.pub4/full (în
12.06.2018)
34.Murray, J, Bottle, A, Sharland, M, Modi, N, Aylin, P, Majeed, A & Saxena, S
2014, 'Risk Factors for Hospital Admission with RSV Bronchiolitis in England: a Population-
based Birth Cohort Study ', PLOS, vol.9, no.2, e:89186.
Sursa : https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3935842/
35.Ogra, PL 2004, 'Respiratory syncytial virus: the virus, the disease and the
immune response', Paediatric Respiratory Reviews , no.5, pp. 119-126.
Sursa : https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1526054204900231?via%3Dihub
36.Albernaz, EP, Menezes, AM, Cesar, JA, Victora, CG, Barros, FC & Halpern, R
2003, 'Risk factors associated with hospitalisation for bronchiolitis in the post-neonatal
period', Rev Saude Publica , no.37, pp. 485-493.
Sursa : http://www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0034-
89102003000400014&lng=en&nrm=iso&tlng=en
37.Ulmeanu, AI, Zăpucioiu, C, Ulmeanu, CE 2015,'Virusuri respiratorii noi în
infec iile de tract respirator inferior la copii: profiluri clinice i epidemiologice', ție și epidemiologie Revista
Română de pediatrie, vol. LXIV , no. 1, pp.56-60.
Sursa: http://rjp.com.ro/articles/2015.1/Pedia_Nr-1_2015_Art-4-ro.pdf
38.Angoulvant, F, Bellettre, X & Milcent, K 2017, 'Effect of Nebulised
Hypertonic Saline Treatment in Emergency Department on the Hospitalisation Rate for Acute
Bronchiolitis. A Randomised Clinical Trial', JAMA Pediatrics, vol.171. no.8, e: 171333.
Sursa:doi:10.1001/jamapediatrics.2017.1333
39.Eisenhut, M 2006 'Extrapulmonary manifestations of severe respiratory
syncytial virus infection- a systematic review', Critical Care,10:R107
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1751022/pdf/cc4984.pdf
40.Thorburn, K, Fulton, C, King, Ch, Ramaneswaran, D, Alammar, A &
McNamara, P 2018 'Transaminase levels reflect disease severity in children ventilated for
respiratory syncytial virus (RSV) bronchiolitis ', Scientific Reports vol. 8, no.1803.
Sursa : https://www.nature.com/articles/s41598-018-20292-6
41.Camargo, CA, Ingham, T, Wickens, K, Thadhani, R, Silvers, KM, Epton, MJ,
Town, GI, Pattermore, PK, Espinola, JA, Crane ,J & the New Zealand Asthma and Allergy
Cohort Study Group 2010, 'Cord-Blood 25-Hydroxyvitamin D Levels and Risk of Respiratory
Infection, Wheezing, and Asthma', Pediatrics, vol. 126, no. 12
68

Sursa: http://pediatrics.aappublications.org/content/early/2010/12/27/peds.2010-0442
42.Făgără an, A, uteu, C, Muntean, I, Gozar, L, Pa c, S, Borka-Balás, RB & și epidemiologie Șuteu, C, Muntean, I, Gozar, L, Pașc, S, Borka-Balás, RB & și epidemiologie
Togănel, R 2013,'Profilaxia cu Palivizumab la sugarii cu malforma ie cardiacă congenitală', ție
Revista Română de Pediatrie , vol.62, no. 2
Sursa : http://rjp.com.ro/reviste_med/download/pediatrie/2013.2/Pedia_Nr-2_2013_Art-
7.pdf
43.Ravaglia, C & Poletti, V 2014, 'Recent advances in the management of acute
bronchiolitis', F1000 Prime Reports , vol.6, no. 13
Sursa : https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4229723/pdf/medrep-06-103.pdf
44.Valet, RS, Carroll, K, Gebretsadik, T, Minton, PA, Woodward, KB, Liu, Z &
Hartert, T 2014, 'Gastroesophageal Reflux Disease Increases Infant Acute Respiratory Illness
Severity, but not Childhood Asthma', Pediatric Allergy, Immunology and Pulmonology , vol.
27, no. 1
Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3961795/pdf/ped.2013.0291.pdf
45.Hampton, FJ, MacFayden, UM, Beardsmoe, CS & Simpson, H 1991, 'Gastro-
oesophageal reflux and respiratory function în infants with respiratory symptoms', Archives of
Disease în Childhood , vol.66.
Sursa: https://adc.bmj.com/content/archdischild/66/7/848.full.pdf
46.Bradley, JP, Bacharier, LB, Bonfiglio, J, Schlechtman, KB, Strunk, R, Storch,
G & Castro, M 2005, 'Severity of Respiratory Syncytial Virus Bronchiolitis Is Affected by
Cigarette Smoke Exposure and Atopy', Pediatics, vol.115, no.1
Sursa: http://pediatrics.aappublications.org/content/pediatrics/115/1/e7.full.pdf?ck=nck
47.Belderbos, ME, Houben, ML, Wilbrink, B, Leutjes, E, Bloemen, EM, Kimpen,
JL, Rovers, M & Bont, L 2011, 'Cord Blood Vitamin D Deficiency Is Associated With
Respiratory Syncytial Virus Bronchiolitis', Pediatrics, vol. 127, no. 6.
Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21555499
48.Muenchhoff, M & Goulder, PJR 2014, 'Sex Differences în Pediatric Infectious
Diseases', Journal of Infectious Diseases , vol.209, suppl. 3
Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4072001/pdf/jiu232.pdf
49.Tabarani, CT, Bonville, CA, Suryadevara, M, Branigan, P, Wang, D, Huang, D,
Rosenberg, HF & Domachowske, JB 2013, 'Novel Inflammatory Markers, Clinical Risk
Factors, and Virus Type Associated with Severe Respiratory Syncytial Virus Infection',
Pediatric Infectious Diseases Journa l, vol. 32, no.12.
Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3883981/
50.Houben, ML, Bout, L, Wilbrink, B, Belderbros, ME, Kimpen, JLL, Visser,
GHA & Rovers, MM 2011, 'Clinical Prediction Rule for RSV Bronchiolitis in Healthy
Newborns: Prognostic Birth Cohort Study', Pediatrics, vol.127.
Sursa:
https://www.researchgate.net/profile/Louis_Bont/publication/49710805_Clinical_Prediction_
Rule_for_RSV_Bronchiolitis_in_Healthy_Newborns_Prognostic_Birth_Cohort_Study/links/
00b7d52bec9748b722000000.pdf
69

51.Kristensen, K, Hjuber, T, Ravan, H, Simoes, EA & Stensballe, LG 2012, '
Chronic diseases, chromosomal abnormalities, and congenital malformations a risk factors și epidemiologie
for respiratory syncytial virus hospitalizations: a population-based study', Clinical Infectious
Diseases, vol.54, no. 6
Sursa: https://academic.oup.com/cid/article/54/6/810/288751
52.Zachariah, P, Ruttenber, M & Simoes, EA 2012, 'Down syndrome and
hospitalizations due to respiratory syncytial virus: a population-based study', The Journal of
Pediatrics, vol.160, no.5
Sursa: https://www.jpeds.com/article/S0022-3476(11)01127-9/fulltext
70