Programul de studii: Antreprenoriat și Administrarea Afacerilor [631412]

UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii: Antreprenoriat și Administrarea Afacerilor
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator științific
Lector univ. dr. Elena Mihaela Iliescu
Masterand: [anonimizat]
2018

2

UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii: Antreprenoriat și Administrarea Afacerilor
LUCRARE DE DISERTAȚIE
DISCIPLINA ANTREPRENORIAT ȘI DEZVOLTAREA AFACERILOR
TEMA ANTREPRENORIATUL SOCIAL ȊN ROMÂNIA
Coordonator științific
Lector univ. dr. Elena Mihaela Iliescu
Masterand: [anonimizat], 2018
3

CUPRINS
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANTREPRENORIATUL SOCIAL 5
1.1.Abordarea conceptuală a antreprenoriatului social 5
1.2.Factori ai antreprenoriatului social 10
1.3.Surse de finanțare pentru antreprenoriatul social 12
CAPITOLUL II ANTREPRENORIATUL SOCIAL ÎN ROMÂNIA 16
2.1.Privire de ansamblu asupra antreprenoriatului românesc 16
2.2.Legislația privind Antreprenoriatul social în România 17
2.3.Tipuri de servicii 27
2.4.Asociația ASSOC – România. Exemplu de success pentru antreprenoriatul social românesc 29
2.4.1.Prezentarea generalăa societății 36
2.4.2.Obiectivele societății 37
2.4.3.Strategii care privesc minimalizarea riscului și evitarea problemelor 38
CONCLUZII 39
BIBLIOGRAFIE 41
4

INTRODUCERE
În contextul actual și avându-se în vedere dinamicile sistemice și caracteristicle societăților
contemporane, antreprenoriatul social reprezintă un domeniu asupra căruia este justificat să dedicăm
eforturi de cercetare .
Activitatea de antreprenoriat este o activitate independenta, desfasurata pe propriul risc siorientata
spre obtinerea sistematica a profitului ca urmare a utilizarii bunurilor,vinderiimarfurilor,executarii
lucrarilor sau prestarii serviciilor de către persoanele înregistrate oficial în această calitate în modul
stabilit de lege.
Antreprenoriatul social poate fi asemuit unui motor al bunăstării sociale, ai căror beneficiari
includ nu doar coordonatorii proiectului, investitorii sau acționarii, ci și anumite categorii sociale,
care pot culege avantaje dar și dezavantaje de pe urma unui astfel de proiect.
Antreprenoriatul social este considerat, și un efect al fenomenului de globalizare.
Antreprenoriatul se consideră că marchează o actualizare a paradigmei tradiționale a atreprenoriatului
întocmai prin componența socială a conceptului vizat. Dincolo de identificarea și exploatarea unor
oportunități într-un anumit domeniu, atreprenoriatul social devine un agent al schimbării în societatea
în care activează, schimbarea pe care o realizează pornind nu într-atât de la cerințele pieței, cât la
nevoile sociale și problemele aferente acestora.
Am ales această temă datorită actualității subiectului ales. Consider că schimbările ce au nivel
în societatea contemporană, reclamă necesitatea înțelegerii modului în care se aplică conceptul de
antreprenoriat social la nivelul societății. În acest context, am considerat că este necesar să urmăresc
cum se dezvoltă în prezent întreprinderile sociale și modul în care acestea pot servi drept un model
pentru restul actorilor de pe piață.
Problema de cercetarea care urmează a fi investigată în lucrarea de cercetare vizează
schimbarea modului în care antreperenoriatul social produce anumite modificări la nivelul societății
prin diferitele instrumente pe care acesta le asumă.
Pentru a particulariza studiul, ne vom îndrepta atenția spre modul în care poate fi aplicat
antreprenoriatul social la un nivel local.
Având ȋn vedere aceste aspecte, lucrarea este structurată ȋn două capitole, primul teoretic,
conceptual, pentru ca cel de-al doilea să se constituie ȋntr-o analiză empirică, punctuală a
antreprenoriatului social ȋn România.
5

CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANTREPRENORIATUL SOCIAL
1.1. Abordarea conceptual ă a antreprenoriatului social
Istoria antreprenoriatului începe în Franța secolului al XVI-lea, perioadă în care antreprenorii
erau numiți persoane angajate în conducerea expedițiilor militare. După 100, conceptul se diversifică,
antreprenor fiind acea persoană care administrează șosele, păduri sau porturi.
Richard Cantillon (1697-1734) a introdus termenul de întreprinzător, pentru el acest termen gravitând
în jurul asumării riscului. El descrie întreprinzătorul ca fiind un neguțător care-și riscă propriul
capital.
Din acea perioadă și până în zilele noastre, activitatea antreprenorială a fost asociată cu asumarea
riscului. Din acea perioadă și până în zilele noatre, activitatea antreprenorială a fost asociată cu
asumarea riscului.
Al doilea autor interesat de aspectele antreprenoriale și care a adus o contribuție foarte mare
școlii de gândire antreprenoriale a fost Jean Baptiste Say (1767-1832). Definiția dată de aceasta și
care a supraviețuit până în secolul XX este următoarea: „ antreprenorul este un agent care unește toate
mijloacele de producție și care găsește în valoarea produselor recuperarea întregului capital pe care îl
utilizează, valoarea salariilor, dobânzilor și a rentei pe care le plătește, precum și profitul care îi
aparține lui însuși”.
Astfel în opinia lui Say, întreprinzătorul își dedică timpul, talentul și resursele în direcția producerii,
distribuirii și consumului de bunuri și servicii. Răsplata întreprinzătorului, după opinia lui Say,
reprezintă surplusul de venit al unei firme. ÎN 1848 John Stuart Mill, în “ Principiile Economiei
Politice”, a tratat acest subiect al întreprinzătorului, care ulterior a dispărut din literature economică,
pe la sfârșitul secolului XIX. Motivul, așa cum spunea Mark Carsson1, a fost simplu. Economiștii au
început să folosească, în modelele lor matematice despre activitatea și comportamentele economice,
presupunerea cum că toți oamenii dintr-o economie ar avea acces perfect la informative. Aceasta nu
mai lasă loc întreprinzătorului.
1M.Casson, Entrepreneurship, The Concise Encyclopedia of Economics, www.econlib.org/library
6

În ultimii ani, economiștii au renunțat la această ipotezpă.Progresul în domeniul antreprenoriatului I
se datorează, în mare măsură, economistului Joseph A. Schumpter și școlii austriecee.
Joseph Schumpeter în 1934 spunea :”În antreprenoriat există o înțtelegere pe care o facem în legătură
cu un anumit tip de comportament și care include : inițiative, organizarea și reorganizarea
mecanismelor socio-economice, acceptarea riscului și a eșecului “.2
Pentru Schumpeter un întreprinzător este o persoană capabilă să convertească o idee nouă într-î
inovație de success, care realizează “noi combinații“, cum ar fi introducerea de noi produse sau
procese, identificarea unor noi piețe de export sau a unor resurse sau crearea unor noi tipuri de
organizare. El a creat o viziune eroică a întreprinzătorului, ca fiind o persoană motivate de “visul și
dorința de a întemeia un regat privat“, “dorința de a cuceri, impulsul de a lupta, de a se dovedi
superior celorlalți” și “bucuria de a crea”.
Antreprenoriatul social este un concept des utiliziat în literatura de specialitate asupra căruia
autorii și teoreticienii au deschis o amplă dezbatere. În prezent nu există o definiție unanim acceptată,
însă se poate remarca emergența unui număr considerabil de cadre de analiză, modele, considerații și
definiții care diversifică perspectivele de abordare a acestui concept de antreprenoriat social.
Antreprenoriatul social reprezintă cadrul în care oferă instrumente pentru identificarea
problemelor sociale și unde, folosind principii din mediul de afaceri, se pot genera resursele necesare
rezolvarii acestui tip de probleme. Antreprenorul social este acea persoana care este încrezatoare în
ideea că orice comunitate poate sa aibe o capacitatea de a genera resurse care să contribuie la
rezolvarea problemelor din interiorul acesteia și ca soluțiile gasite pot, la randul lor, să susțină în mod
independent o stare socială de bine.
Conform lui Juliet Roper și George Cheney, antreprenoriatul social implică o gamă foarte
diversificată de inițiative personale, tendințe și structuri organizaționale sociale.3 Aceeași autori
subliniază faptul că problematica antreprenoriatului social este mai curând o chestiune ce ține de
practica economică decât de cercetarea academică. Aceștia pun accentul pe existența unei
considerabile diversități de fenomene ecnomice, politice și sociale asociate într-unul sau mai multe
feluri termenului de antreprenoriat social ținându-se seama totodată de spectul larg al aspectelor
complexe ale conceptului în cauză. Mai mult decât atât, în centrul dezbaterii cu privire la
2J.A.Schumpeter, The Theory of Economic Development, Oxford university Press, New York, 19613 Juliet Roper și George Cheney, 2005, apud Aidin Salamzadeh, „ Social enrepreneurship: Analyzing literature and
proposing a comprehensive model” în The 9th Asian Academy of Management international Conference, oct. 14-16,
2011, p 520.
7

antreprenoriatul social se ivesc întrebări a căror răspuns caută să indice cine anume ar trebui sau ar
putea asuma responsabilitatea nevoilor societății civile. 4
Un alt grup de cercetători înțeleg prin conceptul de antreprenoriat social, acele inițiative care
nu produc profit folosite cu scopul de a crea strategii de finanțare alternative sau strategii de
management care au potețialul de a produce valoare înțeleasă în termeni sociali.5 Conform autorilor
citați anterior, analiza a 3 cazuri de aplicare a modelului specific antreprenoriatului social, Banca
Grammen în Bangladesh, Spitalul Aravind Eye din India și Sekem în Egipt, comportă o carcateristică
comună: toate trei reușesc să combine cu succes resursele pentru a rezolva anumite probleme
identificate la nivelul societății și prin acest aspect reușesc să modifice starea de fapt a structurilor
sociale din satele în care au demarat acțiunea.
În ceea ce privește primul exemplu, Banca Grammen a reușit să ofere femeilor defavorizate
servicii financiare cu scopul de a le ajuta să dezvolte afaceri profitabile. În ceea ce privește Spitalul
Aravind Eye, acesta a oferit persoanelor în nevoie servicii chirurgicale vindecând persoanele în
nevoie de anumite afecțiuni ale ochiului care în timp ar fi dus la orbire, prestând aceste servicii la
prețuri neglijabile și accesibile tuturor aflați în nevoie. Efectul pe care îl urmărește acest tip de
activitate este acela de ajuta persoanele care și-ar fi pierdut locul de muncă din cauza orbirii, să
reușească să își mențină stilul de viață anterior debutului afecțiunii6. Se poate observa din exemplele
anterior oferite că prin intermediul antreprenoriatului social aplicate în aceste țări în curs de
dezvoltare afectează anumite componente ale societății contribuind la eredicarea sărăciei și
dezvoltarea societății în ansamblu.
În ceea ce privește persoanele definite ca antreprenori sociali se consideră că aceștia joacă
rolul de agenți ai schimbării prin: „adaptarea misunii lor în sensul de a crea și de a susține valori
sociale și nu doar valori private; recunoașterea și urmărirea unor noi oportunități pentru a servi
misunea asumată; înscrierea într-un proces de inovație, adaptare și învățare continuă; acționarea fără a
fi constrâns de anumite resurse pe care le deții la momentul actual.”7
Johanna Mair notează faptul că două probleme fundamentale decurg din tentativele adresate
definirii conceptului de antreprenoriat social.
4Juliet Roper și George Cheney, „ Leadership learning and human resorces management. The meaning of social
entrepreneurship today ”, Emerald Group Publishing , 2002, p 20, disponibil la: 5Johanna Mair si Ignasi Marti, „Social entrepreneurship research: a source of explenation, prediction, and delight”,
Universitatea din Navarra, martie 2004, p.5. 6Idem.p 377J. Gregory Dees apud Albert Hyunbae Cho, „Defining social entrepreneurship: tautology monologue and politics”, în:
Johanna Mair, „Social entrepreneurship”, Palagrave Macmillan, 2006, p. 52.
8

În primul rând, autorul explică din perspectiva unei abordări tautologice prin care identifică carențele
legate de faptul că pe larg explicat este mai curând conceptul de antreprenporiat iar în mod paradoxal
componența „socială rămâne nedefinită”.
În al doilea rând, Mair apreciază faptul că există și o abordare de tip monologic care neglijează
viziuni competitive și pune accent pe faptul că antreprenorii au o vizune a schimbării sociale și
mobilizeză resurse pentru a transpune în realitate întocmai această viziune8.
Conceptul de antreprenoriat social este definit de aceași autoare, ca fiind opusul conceptului
de antreprenoriat tradițional întrucât cel dintâi avansează o viziune a binelui înțeles în termeni sociali.
În general demersurile de cercetare care urmăresc definirea acestui concept tind să neglijeze aria de
referință aferentă unităților lingvistice care compun acest termen.9 Ne referim în acest caz, la lipsa de
interes față de conținutul desemnat de cuvântul social din componența sintagmei. Această lipsă de
interes în ceea ce privește disecarea lingvistică a conceptului se referă la faptul că deseori este
considerat că o atare definire a conceptului este inutilă, în contextul în care sensul este unul implicit,
ușor de înțeles.
Conceptului de antreprenoriatului social îi este acordată o atenție deosebită de către Gray
McPherson (directorul executiv al Centrului canadian pentru antreprenoriat social), acesta
caracterizându-l drept a fi „combinarea esenței afacerilor cu cea a comunităților, prin intermediul
creativității individuale.”10 Conform acestei definiții, observăm că acest concept pătrunde încet spre
domeniul business deoarece devine o afacere care urmărește să obțină profit pentru a rezolva
problemele sociale. În secolul al XXI-lea, acest termen este utilizat mult mai frecvent în domeniul
business și în economie. Ceea ce a detreminat apariția acestui termen în contemporaneitate, în statele
atât dezvoltate din punct de vedere economic cât și cele care se încadrează în diagrama statelor cu
economie de origine mai joasă, printre care se numără și România, au fost sărăcia, șomajul și crizele
financiare apărute la nivel mondial. Așdar, antreprenoriatul social poate fi încadrat în categoria
activităților îndreptate spre obținerea de profit având în vedere o serie de cauze sociale.
Având în vedere faptul că antreprenoriatul social se extinde înspre o serie de organizații non-
profit sau nonguvernamentale, totuși acesta se extinde și spre cealaltă extremă, aceasta fiind definită
de bănci pentru comunități și organizații ce reușesc să îmbine principalele elemente din acest
domeniu, business și non-profit, tocmai pentru a realiza o serie de activități prin care să obțină profit,
acesta folosindu-l în scopuri benefice societății.
8 Johanna Mair, op.cit., pp. 35-36. 9Idem, p 1210 Elisabeta Loredana Orhei, „ Antreprenoriatul social și rolul său în dezvoltarea socială ”, p. 1.
9

În perioada 2010-2015, antreprenoriatul social a fost clasificat a fi necesar pentru dezvoltarea
societății și a progresului economic, iar principala misune a acestuia este cea de a emena o serie de
beneficii în organizațiile sau comunitățile în cadrul cărora acesta își desfățoară activitatea.
Conformunui studiu despre antreprenoriatul social și rolul său în dezvoltarea socială, al autoarei
Elisabeta Orhei, acestadesfășoară câteva beneficii îndreptate spre domeniul social, în cadrul căruia
acesta își desfășoară activitatea. Acestea sunt:
1.Creșterea numărului de persoane angajate. Conform acestui beneficiu pe care întreprinderile
sociale pot să îl ofere categoriilor de persoane defavorizate sau care fac parte dintr-o clasă
socială mai puțin favorizată, observăm că prin acesta antreprenoriatul social oferă acestei
categorii de clasă socială o nouă șansă, adică prin antreprenoriat se observă noile oportunități.
Astfel că acolo unde unii observă doar problemele, antreprenorii sociali, cei care manifestă
această activitate văd doar oportunități și noi șanse.
2.Inovația și crearea de noi bunuri și servicii pentru nevoi speciale. Desigur, antreprenoriatul în
general, sau activitatea de antreprenoriat este îndreptat spre inovare și schimbare și spre noi
oportunități. Astefl că prin activitatea de antreprenoriat social se dezvoltă inovația care la
rândul ei conduce spre îndeplinirea obiectivelor și dezvoltarea de bunuri și servicii.
3.Crează capital social pentru a veni în întâmpinarea dezvoltării sociale și economice durabile.
4.Promovează echitarea socială prin adresarea necesităților persoanelor dezavantajate.
5.Demonstrează un simț acut al responsabilității față de persoanele pe care le deservesc și
pentru consecințele acțiunilor întreprinse.
Având în vedere aceste beneficii transpuse în activitatea de antreprenoriat, la un moment dat
sesizăm prezența antreprenorilor, care realizeză această activitate și reușesc să obțină beneficii și
profit. De aceea, vom definii antreprenorii din perspectiva studiului amintit mai sus, aceștia fiind
definiți ca principalii agenți ai schimbării, deoarece, consider eu, că aceștia sunt cei mai importanți
din cadrul acestei activități, ei sunt cei care luptă pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. Aceștia
jocă rolul de agenți ai schimbării în sectorul social prin intermediul unor pași importanți care trebuie
să îi urmeze în ceea ce privește implementarea proiectelor de dezvoltare: „adoptarea unei misiuni de a
crea și susține valoarea socială; identificarea și căutarea unor noi oportunități pentru îndeplinirea
10

misiunii; implicarea într-un proces continuu de inovare, adaptare și schimbare; acționarea într-un mod
evident”11.
În România, antreprenoriatul social, se dorește a fi „termeul generic utilizat pentru a face
referire la un grup de persoane care se reunește pentru a-și asum a un rol economic activ în procesul
de incluziune socială, de exempu, înterprinderi sociale, ONG-uri și alte organizații non profit care au
un rol important ăn activități de gestionare și consultare”12.
1.2. Factori ai antreprenoriatului social
Indiferent de performanțele sale economice, activitatea unei companii se va forma la
intersecția între factorii: de natură legislativ-normativă, sociali, financiari, tehnologici, politici și
globali. Fiecare factor influențează mediul antreprenorial într-un mod diferit și pot acționa atât în
sensul scăderii cât și în sensul creșterii performanțelor sale. Gradul de adaptabilitate și flexibilitate a
personalității antreprenorului au un cuvânt greu de spus. Astfel, un antreprenor cu cunoștințe solide în
domeniul resurselor umane va da dovadă de tact și diplomație în cazul unei crize de personal. În
aceeași măsură un antreprenor care nu se informează despre legislația care îi reglementează
activitatea, chiar dacă beneficiază de consiliere juridică, se va afla în imposibilitatea deschiderii și
menținerii unui dialog productiv cu statul român sau va obține cu dificultate o finanțare, fie ea prin
societăți financiar-bancare, cât și prin instituții europene.
1.adoptarea unei misiuni pentru a crea și susșine nivelul social.
2.recunoașterea și urmărirea cu înverșunare a noilor ocazii care să slujească aceleași misiuni.
3.angajarea într-un proces de inovații, adaptare și învățare continuă.
4.îndrăzneală, făcând apel la resursele limitate.
5.desfășurarea unui înalt simț de responsabilitate față de clientela servită și față de rezultatetele
obținute sau create și maniera de realizare a procesului de servire.
11Idem, p. 9.12Cătălina (Mitra) Crișan, „ Antreprenoriatul social și responsabilitatea socială corporatistă ”, Ed. RISOPRINT, Cluj-
Napoca, 2012, p. 37.
11

Antreprenoriatul social, în prealabil este caracterizat de 3 dimensiuni: orientarea pieței,
inovația și latura socială. În ceea ce privește organizațiile, orice scop social va avea coordonate
diferite:
1.Organizațiile orientate spre partea socială ajung să utilizeze soluții inovatoare nefiind
orientate spre piață.
1.Organizațiile orientate atât spre partea socială cât și spre piață sunt mai puțin
inovatoare (micro-creditele).
2.Organizațiile orientate spre piață dar foarte inovatoare.
În ceea ce privește antreprenoriatul social în organizații, conform cercetării lai Austin, acesta
afirmă că există 4 elemente fundamentale: scopul (crearea de valori sociale pentru a aduce beneficii
societății), componentele integrate (suportul esențial pentru a asigura relația cu scopul social:
leadersheap, strategia și cultura organizațională), implementarea mecanismului (se realizează prin 5
domenii manageriale de bază: structura organizatorică și procesele, resurse umane, finanțarea,
măsurarea performanței și conducerea) și forțele contextuale (care influiențează organizația și crează
constrângeri și oportunități).
12

Fig.1. Abordarea anreprenoriatului social
Sursa:Cătălina (Mitra) Crișan, „Antreprenoriatul social și responsabilitatea socială corporatistă”.
1.3. Surse de finanțare pentru antreprenoriatul social
În contextul în care intreprinderile sociale au capacitatea de a produce efecte benefice la
nivelul societății prin intermediul promovării incluziunii sociale, integrarea persoaneleor defavorizate
și implicit contribuind la creșterea economică în ansamblu prin scăderea ratei șomajului sau a ratei
persoanelor inactive. În aceste condiții, la nivelul statului a apărut ideea necesității susținerii
dezvoltării acestui tip de intreprindere prin dezvoltarea unor programe de finațare adresate acestui tip
de antreprenoriat. România, fiind membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, dispune de o serie
de fonduri și programe suplimentare destinate antreprenoriatului și în particular antreprenoriatului
social. În atare condiții, considerăm că pentru a înțelege modul în care se poate obține finațare pentru
acest tip de intreprindere, este necesar să facem o analiză pe două nivele a programelor de finațare:
primul nivel se va concentra pe pobilitățile de finațare europene, ăn tip ce al doilea nivel se va
concentra asupra nivelului statal și a oportunităților interne.
13

În ceea ce privește Uniunea Europeană, aceasta a dezvoltat o adevărată cultură în ceea ce
privește programele sociale. În acest context, toate proiectele demarate la nivel european se
conformează unei așanumite ”clauze-sociale”, conform căreia toate programele trebuie să contribuie
prin efectele pe care le generează la rezolvarea unor probleme de natură socială.13În acest context, au
apărut și o serie de programe care urmăresc exclusiv rezolvarea unor probleme de natură socială.
Printre aceste programe putem aminti: Programul Operațional Social Dezvoltarea Reurselor Umane
(POSDRU), Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (PO AD), Programul
Operațional Capital Uman ( POCU) etc. Aceste programe sunt aprobate și vor intra pe axa de
finanțare 2014-2020, oferind ajutor antreprenorilor care doresc să se implice în activități de tipul
antreprenoriatului social.14
POCU, este programul, care pentru axa de finațare 2014-2020, va înlocui fostul program POSDRU,
care a fost finalizat la nivelul anului 2014. Principalul obiectiv asumat prin demararea programului
POCU se referă la creșterea în termini economici a României prin valorizarea resurselor umane și
prin creșterea ocupării forței de muncă. ” Rata mare de inactivitate (35,4% în 2013, cu 7,5% mai mult
decât în UE27) este o trăsătură a structurii economice actuale, îngrijorătoare fiind creșterea trecerii în
inactivitate pentru grupele de vârstă 25-34 ani (de la 14,19% în 1996 la 21,63% în 2013[3]) și 35-49
ani (de la 12,77% în 1996 la 17,24% în 2013). Pe de altă parte, aproximativ 80% din populația aflată
în această situație este dispusă să înceapă lucrul, dacă ar avea o ofertă de angajare[4]. Rata scăzută de
ocupare la nivel național (63,9% în 2013, comparativ cu 68,4% pentru UE27) reflectă atât deficitul de
oportunități de angajare, cât și nivelul ridicat al economiei informale (aprox. 28,4% din PIB în
2013).”15 Sesizând deficitul în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, programul propune ca prin
intermediul unor obiective specific, să fie combătut acest effect nociv al crizei economice.
Conform documentului citat anterior, ” Instrumentele financiare avute în vedere vizează în
principal acordarea de produse financiare de tipul microcredite și garanții pentru creditele contractate
de entitățile de economie socială în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate, până la cel mult
80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 500.000 euro, echivalentul în lei. Tipul
produselor financiare utilizate va fi stabilit urmare a analizei ex-ante. Instrumentele financiare
acordate vor veni în completarea sprijinului care constă în alocații financiare nerambursabile
13***, Politica socială și de ocupare a forței de muncă: principii generale, disponibil la:
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.10.1.html , accesat la data de 12.01.2016.14 ***, http://www.fonduri-structurale.ro/Lista.aspx?t=fs2014-2020 , accesat la 12.01.2016.15Operational programme under the investment for growth and jobs goal , p 3 disponibil la: http://www.fonduri-
structurale.ro/Document_Files//fs2014-2020/00010115/gsc7q_POCU%202014-2020%20aprobat%20CE%20febr
%202015.pdf, accesat la 12.01.2016.
14

(reprezentând 100%, dar nu mai mult de 100.000 euro, echivalentul în lei, din valoarea totală a
cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinanțare) și
măsuri de sprijin constând în instruire, consiliere, instruire, mentorat etc. în domeniul
antreprenoriatului și managementul afacerii etc.”16
În ceea ce privește PO AD, acesta încearcă ca prin anumite instrumente specifice să
contribuie la reducerea sărăciei. Motivația demarării proiectului este următoarea: ” În prezent, 24,8%
din totalul populației UE trăiește sub pragul sărăciei. Aproape 10% din europeni se confruntă cu
lipsuri materiale severe, o mare parte dintre aceste persoane sunt femei și copii (Eurostat). În
România, în anul 2012, ponderea persoanelor amenințate de sărăcie sau excluziune socială era de
41,7%. Acest risc fiind reprezentativ pentru partea de populație afectată de unul sau mai multe din
următoarele aspecte:
1)venitul sub pragul sărăciei (22,6%);
2)traiul în condiții de severe privațiuni materiale (29,9%);
3)traiul în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii (7,4%) (INS).
Conform datelor statistice, forma dominantă de sărăcie este deprivarea materială severă, ce
caracterizează persoanele în vârstă de 18 ani și peste, care, datorită lipsei resurselor financiare, nu își
pot permite un anumit standard de viață considerat decent. În România, 29,9% din totalul populației
se confruntă cu lipsuri materiale severe, iar 23,6%. Pentru anul 2013, datele preliminare furnizate de
Eurostat, arată o ușoară reducere a populației totale care se confruntă cu lipsuri materiale severe, la
28,7 %, respectiv 22,2% care sunt afectați de lipsa alimentelor de bază. Ponderea populației aptă de
muncă aflată în sărăcie în România era de 40,2% în 2012, șomajul fiind principala cauză. În anul
2012, 41,7% dintre șomerii tineri aflați în grupa de vârstă între 18 și 24 de ani erau raportați ca fiind
afectați de deprivare materială severă. (Eurostat).Lucrătorii pe cont propriu în agricultură au un risc
de sărăcie mai ridicat chiar și față de cel al șomerilor.”17
Urmărind datele oferite de acest document, seizăm că în România există o rată a sărăciei foarte
ridicată, acompaniată de lipsa de activitate a unui segment relevant din populație. În aceste condiții,
programul în cauză dorște să contribuie la creșterea numărului persoanelor active, prin ajutorarea
acelor intreprinzători care dorescă să contribuie la soluționarea acestor probleme, oferindu-le sursele
16Idem, p 18.17***, Programul operațional ajutoararea persoanelor defavorizate , disponibil la: http://www.fonduri-
structurale.ro/Document_Files//fs2014-2020/00010115/lytvf_POAD%202014-2020%2029.10.2014.pdf , accesat în
12.01.2016.
15

materiale necesare implementării anumitor programe. În acest sens, PO AD, pune la dispoziție pentru
axa de finațare 2014-2020 suma de 518.838.875 euro care va fi împrțită conform tabelului următor
(Tab 1.):
Tabel 1- Planificarea financiară a Programului Operațional cu indicarea obligațiilor anuale ale
Fondului și co-finanțarea națională corespondentă pentru PO AD (In Euro)
Urmărind aceste programe, sesizăm că există o gamă largă de oportunități de finațare pentru
antreprenorii care doresc să implementeze programe de tipul intreprinderilor sociale. Mai mult decât
atât, pe lângă programele demarcate la nivel European, există și o serie de prgrame demarcate la nivel
national, care se desfășoară parallel cu cele europene, urmărind aceleași obiective asumate de stat prin
accederea la UE.

16

CAPITOLUL II
ANTREPRENORIATUL SOCIAL ÎN ROMÂNIA
2.1. Privire de ansamblu asupra antreprenoriatului românesc
Antreprenoriatul în România nu beneficiază încă de libertate de acțiune și de omanevră
adecvată avantajelor potențiale pe care le oferă. În România, sunt necesare acțiuni concrete în mai
multe domenii, pentru ca antreprenoriatul să devină o „soluție” pentru reorganizarea unor firme
românești.
Conceptul de antreprenoriat pare să fie unul familiar majorității persoanelor aflate în contact
cu piața muncii, datorită fluxului informational vehiculat frecvent în mass-media și înclinație
interioară a fiecăruia de a reflecta la posibilitatea deschiderii propriei afaceri într-un viitor mai mult
sau mai puțin îndepărtat. Fei că apropierea față de idea de antreprenoriat e pasivă, prin contingent cu
acest current “în trend” de care ne lovim în buletinele informative, în editorialele ziarelor, în emisiuni
economice la radio și televizor.“Contextul socio-economic actual, influențat de criză atât la nivel
local, cât și global, a pus în lumină, mai mult ca niciodată, fenomenul antreprenorial, ca motor de
susținerea măsurilor de pe piața muncii, facilitând crearea de noi locuri de muncă și implicit de
stimulare a economiei reale. Antreprenoriatul este unul dintre pilonii pe care se bazează strategiile
europene în domeniul ocupării forței de muncă, alături de îmbunătățirea capacității de angajare,
promovarea capacității de adaptare a întreprinderilor și a angajaților acestora și asigurarea egalității
de șanse între femei și barbate.Elementul forte care va dimensiona impactul acestui proiect în mediul
de afaceri românesc este reprezentat de dezvoltarea unui antreprenoriat de calitate. Dezvoltarea
competențelor antreprenoriale alternative eficiente de adaptare la piața muncii, nevoia unei răsturnări
de paradigm privind antreprenoriatul din România, care să accentueze idea de plusvaloarea și
eficiență a procesului formative al viitorului antreprenor sau al celui deja consacrat, într-o societate
bazată pe o veritabilă “cultură a informației”.
În privința mediului de afaceri din România, majoritatea managerilor participanți la studiu își
exprimă atitudinea rezervată asupra oportunităților de dezvoltare antreprenorială. 47% dintre aceștia
consideră că în prezent mediul de afaceri din România favorizează în mică măsură dezvoltarea
17

afacerilor, iar 6% consideră că afacerile nu sunt încurajate deloc în acest mediu economic.
Aproximativ 30% apreciază că mediul de afaceri din România favorizează dezvoltarea afacerilor în
măsură medie, iar aproximativ 21% apreciază mediul de afaceri ca fiind unul prielnic, iar un manager
îl percepe ca fiind chiar încurajat în foarte mare măsură”18. În același timp, participarea la piața unică
europeană socilită adaptarea și răspunsul eficient din partea țării noastre la cerințele, standardele și
oportunitățile de dezvoltare oferite de mediul economic globalizat, accentuând necesitatea creșterii
economice a României care trebuie să se bazeze pe activități economice, capabile să genereze valoare
adăugată.
2.2.Legislația privind Antreprenoriatul social în România
Lege nr. 182/2016
Articolul 1.Obiectul de reglementare
Prezenta Lege nr. 182/2016 are ca obiect de reglementare domeniul antreprenoriatuluisocial, definirea
conceptului și stabilirea criteriilor de identificare a întreprinderilorsociale și implementarea unor
măsuri de sprijinire și promovare aantreprenoriatului social.
Articolul 2.Domeniul de reglementare
În prezenta lege vor beneficia toate întreprinderile sociale,indiferent de forma lor juridică de
organizare, ce corespund criteriilor stabilite laarticolul 7 al prezentei legi:
(1) “Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (1) au obligația de a solicita oficiului registrului
comerțului de pe lângă tribunal înregistrarea și autorizarea funcționării, cu respectarea prevederilor
prezentei ordonanțe de urgență, înainte de începerea activității economice în formele prevăzute la art.
4 lit. a) sau b), ca persoană fizică autorizată, denumită în continuare PFA, respectiv ca întreprinzător
titular al unei întreprinderi individuale.
(2) Reprezentantul întreprinderii familiale are obligația să solicite înregistrarea în registrul
comerțului și autorizarea funcționării înainte de începerea activității economice. În cazul în care
18 Centre for Entepreneurship & Business Research, 2 Report on entrepreneurial activities in Romania.Executive summary
for the year 2008, September 2009.
18

acesta nu formulează cererea în termen de 15 zile de la încheierea acordului de constituire prevăzut la
art.29 alin.(1), oricare membru al întreprinderii familiale, care are capacitate deplină de exercițiu,
poate să solicite înregistrarea în registrul comerțului și autorizarea funcționării, să respecte
prevederile alin. (4).
(3) În toate cazurile, cererea de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării
trebuie formulată în termen de 20 de zile de la încheierea acordului de constituire prevăzut la art. 29
alin. (1)."19
Articolul 3.Definirea grupului defavorizat
În sensul prezentei legi,persoanele socialmentevulnerabile fac parte din grupul defavorizat,
acestea fiind în situații care împiedică activitatea normală a acestora dinpunct de vedere economic,
educativ, social și/sau în risc de excluziune socială,inclusiv:
a) persoane cu dizabilități fizice și/sau mentale;
b) șomeri de lungă durată, înregistrați la agențiile teritoriale pentru ocupareaforței de muncă
c) victime ale violenței în familie;
d) persoane toxico-dependente, după efectuarea tratamentului dedezintoxicare;
e) tineri peste 18 ani care părăsesc instituțiile specializate de protecție acopilului;
f)persoane afectate de boli care le influențează viața profesională și socială;
g) persoane care trăiesc în comunități izolate;
h) victime ale traficului de persoane;
I) persoanele fără adăpost;
j) persoane fără educație sau pregătire profesională;
k) persoanele eliberate din detenție;
Articolul 4. Antreprenoriatul social
19https://lege5.ro/en/Gratuit/geztcobyhayq/legea-nr-182-2016
19

Antreprenoriatul social reprezintă o activitate de fabricare a producției,executare a lucrărilor sau
prestare a serviciilor în scopul obținerii de venituri acestea fiind utilizate în scopuri sociale, dar
și pentru prestarea serviciilor sociale.
Scopul pe care îl are antreprenoriatul social este de a soluționa uneleproblemesociale și
creșterea gradului de ocupare a persoanelor ce fac parte din grupurile defavorizate.
Antreprenoriatul social contribuie la creșterea incluziunii sociale,crează locuri de muncă,
implicarea persoanelor aparținând grupurilordefavorizate în activități economice și facilitarea
accesului acestora la resursele șiserviciile sociale.
Antreprenoriatul social are următoarele obiective:
– producerea de bunuri și/sau prestare de servicii acestea contribuind la bunăstarea comunității
sau a membrilor acesteia;
– promovarea, cu prioritate, a unor activități ce pot genera sau să asigure locuride muncă pentru
încadrarea persoanelor, aparținând grupurilor defavorizate;
– dezvoltarea de programe eficiente de formare fiind dedicate persoanelor dingrupurile
defavorizate;
– dezvoltarea serviciilor sociale pentru creșterea capacității de inserție pe piațamuncii a
persoanelor din grupurile defavorizate;
– includerea indivizilor în dezvoltarea durabilă a comunităților locale;
– dezvoltarea unei societăți incluzive și a responsabilității sociale;
Articolul 5. Principiile antreprenoriatului social
Antreprenoriatul social are la bază următoarele principii:
a) prioritate acordată individului și obiectivelor sociale;
b) urmărirea interesului general;
c) asociere liberă și deschisă în formele de organizare;
d) control democratic asupra activităților exercitat de membrii întreprinderii;
e) drept egal de vot al membrilor, independent de aportul de capital sau de valoarea cotizațiilor, cu
excepția cazului fundațiilor care desfășoară activități economice;
f) autonomia de gestiune și independența față de autoritățile publice;
g) organizare de sine-stătătoare, prin statutul de persoană juridică;
20

h) independența față de domeniul public, prin calitatea de persoane juridice de drept privat;
i) nedistribuirea/distribuirea limitată a profitului
Articolul 6.Întreprinderea socială
(1) Întreprinderea socială este persoana juridică de drept privat care desfășoară activitate de
antreprenoriat social și corespunde criteriilor stabilite de prezenta lege.
(2) Întreprinderea socială poate avea formă juridică de asociație, fundație, instituție, societate cu
răspundere limitată, cooperativă de producție.
Articolul 7.Criteriile de calificare a întreprinderilor sociale
(1) Este întreprindere socială persoana juridică de drept privat care corespunde unuia din
următoarele criterii:
a) Este organizație necomercială care are statut de utilitate publică (alternativ: care prestează
servicii sociale) și care generează cel puțin 50% din venituri din activități de întreprinzător;
b) Este societate cu răspundere limitată constituită de o organizație necomercială cu statut de
utilitate publică (alternativ: care prestează servicii sociale);
c) Este societate cu răspundere limitată care întrunește cumulative următoarele condiții:
– cel puțin 80% din profit este îndreptat spre rezolvarea unor probleme sociale
– cel puțin 30% din salariați sunt persoane din grupuri defavorizate
– asociații au drept de vot egal, indiferent de participațiunea la capitalul social
d) Este cooperativă de producție care corespunde obiectivelor și principiilor stabilite de prezenta
lege.
(2) În sensul prezentei legi, nu pot fi considerate întreprinderi sociale următoarele categorii:
a) întreprinderile care dețin o poziție dominantă pe piață, fapt constatat de autoritatea competentă;
b) întreprinderile care comercializează produse alcoolice și articole din tutun;
c) companiile fiduciare și companiile de asigurare;
d) fondurile de investiții;
e) instituțiile financiare;
f) întreprinderile de schimb valutar și lombardurile;
21

g) întreprinderile din domeniul jocurilor de noroc;
h) fondurile nestatale de pensii.
Articolul 8.Statutul de întreprindere socială
(1) Statutul de întreprindere socială se obține prin înscrierea sintagmei„întreprindere socială” în
Registrul în care se înregistrează persoana juridicalrespectivă.
(2) Statutul de întreprindere socială se acordă la momentul constituiriiîntreprinderii în baza
declarației pe propria răspundere.
(3) Statutul de întreprindere socială se acordă în orice moment ulteriorconstituirii întreprinderii,
dacă aceasta corespunde criteriilor stabilite la articolul 7al prezentei legi.
(4) Statutul de întreprindere socială se acordă pe un termen de 3 ani șipoate fi prelungit în
conformitate cu legea.
Articolul 9.Susținerea de stat a antreprenoriatului social
(1) Guvernul și autoritățile publice locale elaborează și implementeazăpolitici transparente și
previzibile de susținere a dezvoltării antreprenoriatuluisocial.
(2) Direcțiile susținerii de stat sunt stabilite în strategiile și programele de statprivind susținerea
dezvoltării antreprenoriatului social.
(3) Întreprinderile sociale, indiferent de forma organizatorico-juridică, sunt îndrept să elaboreze
de sine stătător și să implementeze strategii și programe desusținere a dezvoltării
antreprenoriatului social, să creeze și să gestioneze fonduride susținere a acestora.
(4) Argumentarea politicilor de stat privind susținerea dezvoltăriiantreprenoriatului social se
bazează pe rezultatele cercetărilor instituțiilor implicateîn analiza domeniului.
(5) Implementarea politicii de stat privind susținerea dezvoltăriiîntreprinderilor sociale se
efectuează de către autoritățile și instituții publice șiprivate în domeniu.
Articolul 10. Sursele de finanțare a dezvoltării întreprinderilor sociale
22

(1) Întreprinderile sociale pot fi finanțate din surse publice și/sau private,naționale sau
internaționale, conform actelor normative în vigoare.
(2) Bugetul de stat se completează cu o nouă linie bugetară specificăantreprenoriatului social, în
temeiul cărora întreprinderile sociale vor primisubvenții pentru desfășurarea activităților care
implică în mod direct persoaneleaparținând grupurilor vulnerabile.
(3) Finanțarea procesului de realizare a strategiilor și programelor de stat seefectuează din surse
bugetare, planificate anual în acest scop, din sursele unorfonduri destinate susținerii dezvoltării
antreprenoriatului social, create conformlegislației în vigoare, precum și din sursele partenerilor
de dezvoltare.
Articolul 11. Activitatea autorităților administrației publice locale desusținere a dezvoltării
antreprenoriatului social
(1) Autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi și al doileaaprobă și implementează
strategii și programe locale și regionale de susținere adezvoltării antreprenoriatului social
(2) Autoritățile administrației publice locale pot acorda următoarelefacilitate întreprinderilor
sociale:
a) darea în folosință gratuită a unor imobile aflate în domeniul public sauprivat al unității
administrativ-teritoriale, în scopul desfășurării activităților deantreprenoriat social;
b) sprijin în promovarea produselor realizate și serviciilor prestate încomunitate, inclusiv prin
identificarea unor piețe de desfacere a acestora.
(3) Pentru susținerea dezvoltării întreprinderilor sociale, autoritățileadministrației publice locale
sunt în drept să implementeze, în limita competențeilor, orice alte acțiuni decât cele stipulate în
alin.2 al prezentului articol.
(4) Autoritățile administrației publice locale își prevăd în bugetele propriisumele necesare pentru
finanțarea implementării strategiilor și programelor localede susținere a dezvoltării activităților de
antreprenoriat social, precum și altoracțiuni de susținere a întreprinderilor sociale
(4) Ministerul Economiei acordă asistență și suport informațional șiconsultativ autorităților
administrației publice locale în procesul elaborăriistrategiilor și programelor locale de susținere a
dezvoltării întreprinderilor sociale.
23

Articolul 12. Fonduri destinate susținerii dezvoltării întreprinderilor sociale
(1) Crearea fondurilor destinate susținerii dezvoltării întreprinderilor sociale,sursele de venituri și
destinația acestora se stabilesc prin acte normative saulegislative, după caz, sau prin decizii ale
consiliilor locale.
(2) Fondurile destinate susținerii dezvoltării întreprinderilor sociale, se includeîn bugetul de stat și
bugetele locale în conformitate cu principiile și regulile deelaborare, aprobare și executare a
acestor bugete.
(3) Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlociiconstituie, prin
intermediul Fondului de garantare a creditelor, mecanisme deîmbunătățire a accesului la mijloace
financiare pentru întreprinderile sociale.
(4) Prin intermediul Fondului de garantare a creditelor se oferă garanții în
condiții privilegiate beneficiarilor instrumentelor de susținere a dezvoltării
întreprinderilor sociale.
Articolul 13.Consiliul pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Social
(1) În cadrul Ministerului Economiei se organizează Consiliul pentruDezvoltarea
Antreprenoriatului Social, ca organ consultativ cu atribuții îndomeniul antreprenoriatului social.
(2) Consiliul este format din reprezentanți ai Ministerului Economiei,Ministerului Muncii,
Protecției Sociale și Familiei, Ministerului Finanțelor,Ministerului Justiției, precum și
reprezentanți ai întreprinderilor sociale.
(3) Pentru îndeplinirea scopului său, Consiliul exercită următoareleatribuții prinicpale:
a) elaborează studii și rapoarte în domeniul antreprenoriatului social;
b) participă la elaborarea politicilor de susținere a dezvoltăriiantreprenoriatului social;
c) înaintează recomandări privind îmbunătățirea mediului de dezvoltare aantreprenoriatului social.
(4) Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului esteelaborat și aprobat de către
Guvern.
Articolul 14. Facilități și înlesniri pentru întreprinderile sociale
(1) Întreprinderile sociale beneficiază de înlesniri fiscale prevăzute înCodul Fiscal și/sau facilități
24

financiare prevăzute prin legi și acte normative aleGuvernului și de instrumentele de susținere.
(2) Întreprinderile sociale care angajează persoane cu dizabilitățibeneficiază de subvenții și de
compensarea parțială a contribuțiilor de asigurărisociale de stat, în conformitate cu legislația.
(3) Statul subvenționează achitarea salariilor persoanelor de sprijin careasistă persoanele cu
dizabilități angajate și subvenționează parțial achitareasalariilor persoanelor cu dizabilități pentru
care este stabilită durata redusă atimpului de muncă în conformitate cu legislația.
Articolul 15. Responsabilități privind aplicarea legii
(1) Autoritățile competente sunt responsabile pentru implementarea prezenteilegi în domeniile lor de
reglementare.
(2) Ministerul Economiei de comun accord cu Ministerul Muncii, ProtecțieiSociale și Familiei
determină măsurile de implementare a prevederilor prezenteilegi, precum și, acordă autorităților și
instituțiilor publice subordonate, prindelegare, sarcina de implementare a unor măsuri concrete.
Articolul 16. Intrarea în vigoare
(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării înMonitorul Oficial.
(2) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, Guvernul:
a) va prezenta Parlamentului propuneri de aducere a legislației în concordanțăcu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege;
c) va elabora și aproba actele normative necesare implementării prezenteilegi;
d) va crea structurile necesare pentru implementarea prezentei legi.
Conform celor enunțate de această asociație îndreptată spre persoanele cu dizabilități,
misiunea lor și a unei astfel de asociații este de a se axa pe promovarea asistenței sociale prin
îmbunătățirea condițiilor de viață a persoanelor defavorizate. Într-adevăr, înetrprinderile sociale sunt
cele care au ca principal slogan, „Investește în oameni”, la fel și Asociația Profesională
Neguvernamentală de Asistență Socială, aplică acest slogan, deoarece scopul lor este de a reuși să
integreze marja de grupuri vulnerabile în societate. Totuși, misiunea principală a organizațiilor
nonguvernamentale de acest tip, au ca și misiune principală crearea unei societăți cu astfel de
categorii de grupuri, iar ca obiectiv larg integrarea lor în societate și crearea unor locuri de muncă.
25

Conform Legislației, Legea nr. 448/2006, angajatorii români trebuie să aibă în vedere
următoarele:
1.Dacă au peste 50 de angajați, 4% dintre aceștia trebuie să fie persoane cu dizabilități
2.Să plătească lunar către bugetul de stat o sumă care să reprezinte 50% din salariul de bază
minim brut pe țară, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajate persoane cu
handicap
3.Să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate pe bază de parteneriat în suma
echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.20
În cadrul organizației nonguvernamentale ASSOC care are ca activitate principală sprijinirea
grupurilor vulnerabile, activează două Unități Protejate înființate în anul 2008, care au ca principal
obiectiv de a servii comunităților dar în același timp a fost acceptat și cel de al doilea obiectiv definit
de servirea nevoilor grupurilor defavorizate. Conform primei Unități Protejate, la finalul anului 2014
s-a ordonat faptul că dacă sunt angajate trei persoane cu dizabilități din totalul angajaților, trebuie să
ofere:
Produse de birotică-papetărie
Produse de igienă și curățenie
Echipamente de lucru și protecție
Echipamente IT21
Cea de a doua Unitate Protejată afirmă că dacă sunt angajate 6 persoane, iar dintre acestea 5
persoane să aparțină grupului vulnerabil sau sunt persoane cu dizabilități, ar reprezenta 83,33% din
totalul personalului și oferă aceleași produse pe lângă un serviciu pentru curățenie care funcționaeză
în cadrul organizației Asociația Profesională Neguvrnamentală de Asistență Socială.
Cercetătorii în domeniul antreprenoriatului social identifică două forme majore aleunor activități
sociale înalt valorizate:
a) prima se referă la activitățile de furnizare a serviciilor sociale de genul celor practicate în contextul
fondării unor școli pentru copiii săraci sau a unor organizații de sprijin a orfanilor din zone geografice
20http://www.assoc.ro/despre-noi/ , accesat la data de 4.01.201621http://www.assoc.ro/unitati-protejate/ ,
26

defavorizate. Cu toate că fiecare dintre aceste initiative se poate dovedi extrem de utilă social, atâta
vreme cât sunt centrate doar pe întâmpinarea unor nevoi sociale punctuale, fie ele și presante, este
puțin probabil să conducă la instaurarea unui nou echilibru. Impactul lor va fi limitat la o categorie
anume a populației, exclusiv la nivel local, iar reușita lor va depinde de resursele disponibile. Pentru a
deveni cu adevărat antreprenoriale, astfel de inițiative ar trebui proiectate în așa fel încât să permită
crearea unor largi rețele de școli sau organizații de sprijin a persoanelor dezavantajate, beneficiind
totodată de sustenabilitate financiară pe termen lung.
b) activismul social22 reprezintă cea de-a doua formă a unor inițiative ce pot fi promovate în scopul
înlăturării unor echilibre stabile, dar „nefericite”. În acest caz, diferența dintre inițiativele activismului
social și cele antreprenoriale rezidă în caracteristicile acțiunii întreprinse. În timp ce antreprenorii
sociali își propun producerea schimbării prin asumarea acțiunii directe, activiștii sociali o fac prin
acțiuni indirecte, respectiv prin influențarea sau determinarea altora (guverne, organizații
neguvernamentale, cetățeni, etc.) de a întreprinde acțiunea. Publicul larg știe deja ce înseamnă un
activist social; nu ar fi nici în beneficiul activiștilor sociali și nici al antreprenorilor sociali dacă am
accepta faptul că reprezintă același lucru.
Centrarea pe misiunea socială și impactul creat de aceasta (beneficii sociale, sustenabilitate, arie de
cuprindere etc.) reprezintă o modalitate de a distinge antreprenoriatul social de cel economic.
Astfel de persoane, trăind mai degrabă în lumea ideilor decât în cea reală, sunt tentate ca, odată ce
proiecțiile lor au prins contur și au fost traduse în rezultate palpabile, să-și piardă interesul și să caute
noi oportunități pentru exploatarea altor și altor idei. În fapt, inovatorii sociali sunt vizionarii,
„visătorii” care, fiind centrați pe idee, creație, imaginație, sunt prea puțin interesați de sustenabilitatea
financiară sau durabilitatea proiectelor. Totuși, acceptând ideea că orice program nou ce permite
schimbarea unui echilibru suboptimal necesită sustenabilitate financiară, ne putem întreba cine
asigură această cerință. Antreprenorii, răspund reprezentanții școlii „întreprinderii sociale”23.Ei sunt
de fapt continuatorii și „constructorii” premiselor/temeliilor așezate de inovatori. Interesați fiind mai
ales de viabilitatea financiară a proiectelor sau programelor inițiate de inovatori, respectiv de
obținerea sustenabilității și durabilității, antreprenorii conștientizează că singura cale de
atingere a acestor obiective (legate de promovarea unei misiuni sociale) este cea a utilizării
strategiilor sectorului de afaceri. Devine evident faptul că, din perspectiva școlii întreprinderii sociale,
22Activismul poate fi descris ca o propagandă activă în serviciul unei doctrine politice sau al unui partid, cu intenția de a
aduce o schimbare socială sau politică.23Întreprinderile sociale sunt persoane juridice de drept privat care dovedesc că respectă, conform actelor legale de
înființare și organizare
27

inovarea socială, pe de o parte și antreprenoriatul de sorginte economică, pe de altă parte, sunt două
comportamente la fel de importante pentru definirea antreprenoriatului social.
2.3. Tipuri de servicii
Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială ( ASSOC), si-a creat o serie de
servicii în ceea ce privește susținerea grupurilor vulnerabile și a personaelor cu dizabilități. Așadar,
tipurile de servicii furnizate de către organizația ASSOC sunt următoarele:
•Restaurant Social & Catering
•Cantina Sociala si Masa pe roti
•Centru de zi pentru persoane cu dizabilitati
•Serviciul „Viata„
•Intreprindere Sociala ASC SRL
•Centru de Recuperare si Reabilitare Persoane Adulte cu Dizabilități(CRRPH)Pinochio Cărbunari
•Departamentul de voluntariat24
Conform acestor tipuri de servicii create de către organizație pentru a susține grupurile
vulnerabile, observăm că organizația este foarte implicată și în același timp atașată de problemele
celor defavorizați. Cunoaștem faptul că statul nu susține organizația ASSOC și nu privine din partea
acestuia niciun tip de ajutor, însă sesizăm faptul că aceasta își continuă demersurile pentru a integra
grupurile defavorizate în societate și organizează diverse servicii pentru a facilita integrarea. În cei
peste 20 ani de activitate, Asociația ASSOC s-a dezvoltat prin cele peste 40 de proiecte implementate
(finanțate de POSDRU, UE/Phare, DFID, USAID, Fundația Soros, Autorități Naționale, Autorități
Locale, donatori privați), o serie de servicii sociale pentru persoane din grupuri vulnerabile: persoane
cu dizabilități, romi, femei, copii, copii cu deficiențe, tineri și adulți cu dizabilități, tineri din centre de
plasament, persoane vârstnice, familii sărace, persoane aflate în detenție, asistenți maternali, persoane
și familii aflate în criză. Aceasta a participat la închideri de instituții de plasament pentru copii,
dezvoltarea de servicii alternative – case de tip familial, centre de zi, servicii de dezv a abilităților de
viață pentru tineri din instituții, asistență maternală și asistență maternală de urgență, servicii de
24 ASSOC, Raport anual 2014, disponibil și pe http://www.assoc.ro/wp-content/uploads/2015/11/assoc-raport-anual-
2014.pdf, accesat la data de 12. 06. 2016
28

prevenire a abandonului în maternități, înființare de structuri de economie socială, centre de
incluziune socială (de exemplu birou de asistență postdetenție).25
Unul dintre proiectele importante ale Asociaiei ASSOC este cel de crearea a unui restaurant,
proiect implementat în anul 2011, care a oferit persoanelor cu dizabilități un loc de muncă, ceea ce ne
îndreaptă să ne ațintim privirea asupra antreprenorului care investește în oameni. În cadrul acestui
resaturant există 15 persoane angajate, iar dintre acestea 8 persoane aparțin grupurilor defavorizate și
7 din acestea sunt persoane cu dizabilități. Desigur, ne întrebăm dacă aceștia sunt capabili să facă
față, iar răspunsul este clar, având în vedere că restaurantul este deschis și astăzi și funcionează la fel
ca un orice alt restaurant, cu meniu complet plus că oferă și o serie de produse fast-food.
În anul 2011 a fost deschis primul restaurant al Asociației ASSOC în Baia Mare, inițial
funcționând ca o cantină socială, extinzându-se cu timpul înspre deschiderea unei pizzerii și a unui
catering. În anul 2011, în cadrul restaurantului erau integrate în personalul restaurantului 7 persoane
din categoria persoanelor defavorizate, dintre care 1 persoană suferea de hemofilie, 1 persoană avea
probleme cu vederea, iar 2 persoane sufereau de hipoacuzie. Odată cu trecerea timpului a avut loc o
tranziție înspre binefacere și sensibilizare astfel că în prezent, în cadrul restaurantului există 21 de
persoane care participă regulat la programul de lucru normal, toate acestea fiind catalogate ca fiind
persoane defavorizate în societate. Ideea de crearea a unui restaurant în cadrul căruia pot să lucreze și
pesroane defavorizate social a provenit dinspre oameni cu răbdare și doritori de a face bine și de a
oferi acestora o șansă la viața normală.
2.4. Asociația ASSOC – România. Exemplu de success pentru
antreprenoriatul social românesc
Assoc sau Asociația Profesională Nonguvernamentală de Asistență Socială este o
înterprindere socială a cărui scop este de a ajuta persoanele cu dizabilități și grupurile defavorizate
din punct de vedere social, grupurile vulnerabile. Aceasta activează pe piața socială de 20 de ani, iar
principalele obiective ale acesteia sunt definite de :
25 Raport anual 2013, disponibil și pe http://www.assoc.ro/wp-content/uploads/2015/11/assoc-raport-anual-2013.pdf ,
accesta la data de 12.06.2016
29

1.promovarea și dezvoltarea activităților de economie socială;
2.organizarea unei structuri de servicii sociale viabile, care să vină în întâmpinare a categoriilor
aflate în stare de excluziune socială;
3.Promovarea participării publice la procesul decizional privind politica socială
4.Promovarea atitudinii de respect față de natură și mediul înconjurător.26
Conform celor enunțate de această asociație îndreptată spre persoanele cu dizabilități,
misiunea lor și a unei astfel de asociații este de a se axa pe promovarea asistenței sociale prin
îmbunătățirea condițiilor de viață a persoanelor defavorizate. Într-adevăr, înetrprinderile sociale sunt
cele care au ca principal slogan, „Investește în oameni”, la fel și Asociația Profesională
Neguvernamentală de Asistență Socială, aplică acest slogan, deoarece scopul lor este de a reuși să
integreze marja de grupuri vulnerabile în societate. Totuși, misiunea principală a organizațiilor
nonguvernamentale de acest tip, au ca și misiune principală crearea unei societăți cu astfel de
categorii de grupuri, iar ca obiectiv larg integrarea lor în societate și crearea unor locuri de muncă.
Conform Legislației, Legea nr. 448/2006, angajatorii români trebuie să aibă în vedere
următoarele:
1.Dacă au peste 50 de angajați, 4% dintre aceștia trebuie să fie persoane cu dizabilități
2.Să plătească lunar către bugetul de stat o sumă care să reprezinte 50% din salariul de bază
minim brut pe țară, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajate persoane cu
handicap
3.Să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate pe bază de parteneriat în suma
echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.27
În cadrul organizației nonguvernamentale ASSOC care are ca activitate principală sprijinirea
grupurilor vulnerabile, activează două Unități Protejate înființate în anul 2008, care au ca principal
obiectiv de a servii comunităților dar în același timp a fost acceptat și cel de al doilea obiectiv definit
de servirea nevoilor grupurilor defavorizate. Conform primei Unități Protejate, la finalul anului 2014
s-a ordonat faptul că dacă sunt angajate trei persoane cu dizabilități din totalul angajaților, trebuie să
ofere:
26http://www.assoc.ro/despre-noi/ , accesat la data de 4.01.201627Legea nr 448/2006
30

Produse de birotică-papetărie
Produse de igienă și curățenie
Echipamente de lucru și protecție
Echipamente IT28
Cea de a doua Unitate Protejată afirmă că dacă sunt angajate 6 persoane, iar dintre acestea 5
persoane să aparțină grupului vulnerabil sau sunt persoane cu dizabilități, ar reprezenta 83,33% din
totalul personalului și oferă aceleași produse pe lângă un serviciu pentru curățenie care funcționaeză
în cadrul organizației Asociația Profesională Neguvrnamentală de Asistență Socială.
Pe parcursul acestui subcapitol, am analizat una dintre cele două intreprinderi sociale puse în discuție
pe parcursul acestei lucrări. Ca metode specifice de colectare a datelor am recurs la cercetarea
documentară și la metoda interviului. Datele apoi colectate au fost analizate calitativ.
Am recurs la metoda interviului deoarece am încercat să aflăm o serie de informații specifice despre
asociație, despre modul în care aceasta funcționează și despre problemele, dar și oportuniățile care
decurg din aplicarea antreprenoriatului social în practică. Răspunsurile colectate prin metoda
interviului au fost mai apoi filtrate într-o optică calitativă, cu scopul de a înțelege principalele
elemente ce definesc întreprinderea în cauză. Interviul a fost structurat pe 16 întrebări, care au fost
grupate într-o așa manieră încât ulterior, răspunsurile colectate să permită realizarea unei analize
SWOT. Interviul a fost aplicat unuia dintre managerii din cadrul intreprinderii ASSOC. Deși s-a
urmărit firul întrebărilor setate inițial, răspunsurle managerului au adus adesea clarificări sau din
contră nu au fost complecte, fapt ce a determinat necesitatea formulării unor întrebări suplimentare,
care să asigure primirea de informații clare.
ANALIZA DATELOR
Conform informațiilor colectate în cadrul interviului, am aflat că restaurantul ASSOC, Baia
Mare, s-a deschis în anul 2011. Se poate afirma că această întreprindere se constituie sub forma unei
întreprinderi de tip social în condițiile în care, managerul intervievat afirmă din totalul personalului, 7
persoane fac parte dintr-un grup vulnerabil. Se poate observa în fapt că prin integrarea unei categorii
de persoane defavorizate în activitatea propriu zisă a restaurantului, întreprinderea reușește să
28http://www.assoc.ro/unitati-protejate/ , accesat la data de 4. 01. 2012
31

contribuie la rezolvarea unor probleme întâlnite la nivelul societății unde își desfășoară activitatea și
anume: șomajul în rândul persoanelor defavorizate și inexisetnța unor mijloace de educație speciale,
care să pună accent pe dezvoltarea unor competențe și abilități speciale care să permită integrarea
persoanelor defavorizate pe piața muncii. Pornit de la dorința de a ajuta persoanele defavorizate,
restaurantul a reușit să contribuie la o mai bună integrare a acestora în societate, în mod indirect, prin
eliminarea unor stereotipuri cu privire la aceste persoane, în condițiile în care persoanele care intră în
restaurant pot vedea dincolo de dizabilitățile persoanelor, în condițiile în care acestea oferă servicii
ridicate din punct de vedere calitativ.
Pornind de la dorința de a ajuta societatea și de a contribui la bunul mers al acesteia, întreprinderea
socială, a integrat persoane defavorizate în desfășuarea activității slae zilice. În cazul ASSOC,
activitatea este cea specifică unui restaurant. După cum afirmă managerul intervievat, inițial produsul
finit al activității persoalului era puțin complex, adaptat nevoilor angajaților. Astfel, inițial meniul
restaurantului nu cuprindea decât două tipuri de produse: o supă și un fel principal. Se poate
considera, că oferta modestă a restaurantului se fundamentează în lipsa de cunoștințe specifice ale
persoanelor angajate, astfel întreprinderea a fost cea care na trebuit să se pliueze nevoilor angajaților,
pentru a le oferi în continuare posibilitatea de a lucra și de a evolua în cadrul unei întreprinderi.
Bineînțeles, competențele personalului s-au dezvoltat și implicit activitatea restaurantului s-a
dezvoltat într-o nouă direcție, mai exact livrarea de produse la domiciliu. În ceea ce privește meniul
oferit de restaurant, dacă la nivelul anului 2011 acesta cuprindea doar două produse, în prezent, după
cum se afirmă în cadrul interviului, acesta este foarte variat, făcând față așteptărilor complexe ale
clienților care calcă pragul restaurantului. Concret, se afirmă că meniul diferă în funcție de zi,
cuprinzând o gamă largă de sortimente de mâncare și mai mult decât atât, meniul nu se repetă nici
măcar de la săptămână la săptămână.
În ceea ce privește modul în care întreprinderea a fost finanțată, am aflat din interviu că
fondatorii acestuia au aplicat cu proiectul lor în cadrul programului POSDRU. În urma selecției
proiectelor, acesta a fost declarat eligibil primind finanțarea necessară implementării proiectului. În
prezent, proectul POSDRU a fost înlocuit de un alt program bazat pe fonduri venite dinspre Uniunea
Europeană și anume POCU. În condițiile în care, perioada de implementare a proiectului nu a fost
încheiată în momentul închiderii proiectului POSDRU, intreprinderii nu i-a fost întreruptă finanțarea.
În ceea ce privește fondurile de la nivel național, managerul intreprinderii afirmă că statul nu
susține în nici un fel acest tip de activitate. Întradevăr la nivel național, nu există programe de
finanțare adresate exclusiv persoanelor care doresc să implementeze un astfel de concept, însă există
32

diferite fonduri ce pot fi accesate pentru deschiderea unei intreprinderi clasice, la care ar fi putut să
facă apel și persoana în cauză. Cu toate acestea, consider că alegerea aplicării pentru finațare prin
programul POSDRU, este mult mai favorabilă pentru intreprindera în cauză în condițiile în care
fondurile disponibile sunt mult mai mari, iar perioada de finanțare mult mai extinsă, decât în cadrul
programelor inițiate la nivel național.
În ceea ce privește angajații companiei, managerul afirmă că o parte din aceștia sunt subiectul
plății taxelor, în condițiile în care nu toate persoanele defavorizate sunt și persoane cu dizabilități.
După cum se afirmă în interviu, managerul ar fi dorit ca toate persoanele implicate în activitatea
restaurantului să fie scutite de la plata taxelor, însă în practică acest lucru este imposibil. Probabil
răspunsul managerului a încercat să atragă atenția asupra lipsei de implicare a statului și lipsa de
suținere efectivă din partea acestuia. Cu toate acestea, urmărind beneficiile ce decurg din angajarea
acestui tip de persoane, consider că ajutorul din partea statului nu este neglijabil. Practic, integrarea
acestor persoane pepiața muncii, nu implică beneficii doar pentru angajat, ci și pentru angajator, după
cum se poate observa în textul Legii nr. 448/2006:
deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii locurilor de munca
protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in procesul de productie de catre
persoana cu handicap;
 deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu
handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a cheltuielilor cu transportul materiilor
prime si al produselor finite la si de la domiciliul persoanei cu handicap, angajata pentru
munca la domiciliu;
 decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de pregatire,
formare si orientare profesionala si de incadrare in munca a persoanelor cu handicap;
o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si
completarile ulterioare”29
În ceea ce privește modul efectiv de gestionare a activității, conform răspunsurilor din interviu,
ASSOC nu utilizează nici un fel de strategie pentru a se menține pe piață și nu recurg la nici o formă
de promovare pe plan local sau național, bazând-se strict pe rețeaua de clienți formată de-a lungul
29 http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_protectia_persoane_handicap_448_2006_rep_2008.php
33

timpului. ASSOC se bazează în conducerea activității pe conceptele de dezvoltare, sensibilizare și
diversificare.Cu alte cuvinte, intreprinderea mizează pe dezvoltarea continuă a produselor pe care le
oferă clienților și dezvoltarea capacităților angajaților care contribuie la dezvoltarea și diversificarea
acestor produse și servicii oferite. În ceea ce privește conceptul de sensibilizare acesta se referă la
atragerea unui număr de clineți prin însăși ideea de bază a intreprinderii. Aceasta mizează pe faptul că
integrarea acestor persoane cu dizabilități în intreprindere, va atrage clienți care vor fi sensibilizați de
modelul de afacere promovat.
În ceea ce privește problemele apărute în cadrul restaurantului, managerul face referire la modul de
lucru cu personalulo cu dizabilități. Practic integrarea acestui tip de persoane este dificilă, iar acestora
trebuie să li se ofere programe de educație și de instruire special adaptate nevoilor lor, lucru ce se
dovedește la rândul său greu de implementat. Deși managerul oferă, că există bunăvoință din partea
clienților, care înțeleg micile breșe în calitatea serviciilor, totuși asociația nu ar trebui să se bazeze pe
aceasta și să neglijeze nevoia continuă de instruire a personalului. De asemenea se afirmă că de cele
mai multe ori se întâmplă ca problemele angajaților, să devină problemele intreprinderii, fapt ce poate
fi considerat atât o vulnerabilitate a companiei, cât și un risc permanent, ce ar putea fi combătut prin
angajarea unui personal specializat ce să asigure acoperirea tuturor nevoilor acestor persoane.
Interviul relevă faptul că asociația devine de multe ori vulnerabilă la riscul financiar. Concret,
activitatea intreprinderii este într-o mare măsură dependentă de finațările externe, fapt ce a dus în
momentul încheierii proiectului POSDRU la imposibilitatea de a plăti salariile personalului pe o
perioadă de 4 luni, până la aprobarea finanțării pe programul POCU. Deși intreprinderea socială
răspunde unor probleme din interiorul societății, aceasta ar trebui să fie capabil să producă profit și să
se autosusțină. Se observă că în cazul restaurantului ce face obiectul acestui studiu de caz, rezultatul
activității desfășurate nu reușește să acopere nevoile intreprinderii și implict nu generază profit.
ANALIZA SWOT
După cum se poate observa din interviu, ASSOC, este o întreprindere care nu doar că ajută
anumite categorii defavorizate prin acțiunile desfășurate de membri săi, ci și încearcă să ofere acestor
persoane posibilitatea de a lucra în cadrul unui restaaurant, integrându-i astfel pe piața muncii și
oferidu-le posibilitatea de aaa-și crește nivelul de trai.
34

În ceea ce privește punctele forte ale asociației unul dintre acestea se referă la parteneriatele pe care le
are cu diferite entități constituite la nivel local. Intreprinderea lucrează cu diferite organizații și
instituții de la nivel local printre care și Primăria, cu care are încheiate parteneriate pe diferite paliere
de activitate. Aceste parteneriate au asigurat și asigură extinderea activității în mai multe zone de
activitate, cu toate acestea este necesar ca întreprinderea să dispună de anumite resurse pentru a putea
duce le îndeplinire aceste activități. Inițial întreprinderea a făcut aple la un program de finanțare
externă și anume POSDRU pentru a-și achiziționa diferitele resurse necesare pentru începerea
activității. Treptat aceasta a reușit să valorifice investiția inițială ajungând să se autosusțină și chiar să
se poată dezvolta. În continuare în momentul în care programul POSDRU a luat sfârșit, aceșia au
reușit să își prelungească finanțarea pe noua axă financiară prin prelungirea proiectului. Considerăm
că această prelungire aprobată pe noua axă financiară, este o mărturie atât a impactului pe care
proiectul îl are la nivelul societății, cât și a eficienței a eficacității și a bunelor practici de care
întreprinderea a dat dovadă pe parcrusul activității sale, fapt ce poate fi considerat un alt punct forte al
asociației. În ceea ce privește problemele acestei asociații, observăm că aceșia se confruntă în
principal cu probleme ce decurg din lucrul cu persoane cu dizabilități. În condițiile în care considerăm
că asociația nu dispune de toate cunoștințele necesare pentru lucrul cu acest tip de persoane,
întreprinderea adoptă o strategie reactivă și își rezolvă problemele pe măsură ce acestea apar. Natura
reacției asociației, poate fi considerat în fapt un punct slab al acesteia, în condițiile în care aceștia nu
au o strategie clară și nici nu folosesc un algoritm bazat pe o serie de indicatori specific, care să
permită previziunea anumitor situații și dificultăți cu care s-ar putea confrunta întreprinderea în viitor.
Astfel, ar fi mai oportun ca asociația să dispună de personal specializat care să fie capabil să
stabilească o serie de obiective și o strategie concretă de dezvoltare, în condițiile în care aceștia lucră
cu persoane cu nevoi speciale, care le depășesc pe cele ale unor angajați „convenționali”.
De asemenea, din răspunsurile managerului am observat că acesta susține că întreprinderea
este cel mai vulnerabilă din punct de vedere financiar. Considerăm că acest lucru este direct
dependent de lipsa unei strategii clare pe termen scurt, mediu sau lung care să ghideze activitatea
asociației și este un punct slab al companiei, în contextul în care decurge dintr-un management
financiar defectuos și este de asemenea, cel mai mare risc la adresa funcționării intreprinderii. Pentru
evitarea aparției unor situații în care angajatorul nu mai este capabil să asigure necesarul de resurse
financiare pentru remunerarea angajaților, ar trebui implementată o strategie de management clară pe
o perioadă de cel puțin 1 an care să facă referire la toate aspectele ce țin de activitatea întreprinderii
de la managementul resurselor umane la marketing ș.a.m.d.
35

În ceea ce privește oportunitățile, consider că acestea decurg din faptul că intreprinderea a
optat pentru angajarea unor persoane defavorizate sau cu dizabilități. Practic, aceasta le oferă o serie
de beneficii din punct de vedere legal și mai mult decât atât le asigură o reclamă ce nu poate fi ușor
imitată de concurenți. Ideea intregrării acestui tip de persoane, sensibilizează clienții, care suntatrași
către restaurant inițial din dorința de a ajuta și de a contribui la integrarea acestor persoane
defavorizate în societate. O dată atras clientul, descoperă că restaurantul oferă servicii de calitate,
ceea ce îl poate determina să revină. De asemenea, faptul că intreprinderea are la bază o idee de
rezolvare a unei probleme identificată la nivelul societății, contribuie la atragerea de parteneri, care
doresc să suțină activitatea intreprinderii, ceea ce oferă intreprinderii oportunitatea de a fructifica un
număr mult mai mare de parteneriate, decât se întâmplă în cazul afacerilor convenționale, fără a fi
nevoită să returneze partenerilor beneficii egale din punct de vedere cantitativ. În concluzie,
obseervăm că întreprinderea socială ASSOC deși are o serie de oportunități pe care ar putea să le
fructifice și o serie de puncte forte care să o ajute să facă acest lucru, totuși aceasta nu are un plan de
management care să îi asigure bunul mers al activității. Din această cauză resursele acesteia sunt prost
gestionate apărând situații în care întreprinderea nu este capabilă să își plătească angajații timp de 4
luni. De asemenea, faptul că se bazează pe bunăvoința clienților și nu investesc în programe de
instruire a personalului pentru a-i dezvolta abilitățile și pentru a-i ajuta să își depășească dizabilitățile,
întreprinderea se dezvoltă din interție, datorită parteneriatelor cu alte asociații sau datorită diferitelor
finanțări externe. Deși potențialul unei astfel de activități este imes, considerăm că ASSOC ar trebui
să își revizuiască planul de acțiune, cel puțin pe termen mediu.
2.4.1. Prezentarea generalăa societății
Restaurantul din cadrul Asociației Nonguvernamentale ASSOC, cu Filiala în Baia Mare, s-a
deschis în anul 2011, având integrate în cadrul personalului 7 persoane făcând parte din categoria
grupului vulnerabil și a persoanelor defavorizate social. În ceea ce privește dezvoltarea din punct de
vedere social al restaurantului, în primele luni, consumul era de aproximativ 20-30 de meniuri pe zi.
Atunci meniurile erau simple și nesofisticate, specificat, 1 supă și 1 felul 2 . După câtva timp, acest
ONG s-a dezvoltat din acest punct de vedere, ajungând astfel să crească consumul din cadrul
restaurantului, astfel dezvoltându-se în filiala de livrare la domiciliu în prezent funcționând și o
pizzerie excelentă.
36

Desigur, dacă în anul 2011 meniul din cadrul restaurantului cuprindea 1 supă și 1 felul 2, în ziua de
azi, restaurantul este foarte diversificat, cuprinzând feluri diferite de meniu, pentru toate categoriile de
clienți și în funcțiile de pretențiile lor. De exemplu, meniul diferă în funcție de zi, nu se repetă
niciodată, cuprinde o gamă largă de sortimente de mâncare zilnică. În cadrul acestuia, meniul nu se
repetă nici măcar de la săptămână la săptămână. Ceea ce se găsește tot timpul în restaurant este
mâncarea de tip fast food și desertul, care are o gamă diversificată de sortimente, dar care nu se
schimbă în mod constant.
Restaurantul nu este foarte de mare și a fost creat cu un scop bine definit și anume „s-pi calce pragul
clienții cei care vor să nu fie inhibați în ceea ce privește discușiile sociale, inteme și personale”, având
o atmosferă intimă și relaxantă. În cadrul restaurantului pot să se bucure de o masă perfectă în jur la
40 de persoane, iar în momentul actual, restaurantul se umple și de 2-3-4 ori pe zi. Dar, mâncarea
procurată în bucătăria restaurantului este distribuită și cantinei sociale, unde se bucură în jur la 100 de
persoane din cadrul grupurilor vulnerabile, persoanele cu dizabilități care nu pot să se mobilizeze și
care sunt servite la domiciuliu de către șoferul mașinii Asociației de la geam. ASSOC care livrează
mâncare, și alte 35 de persoane care ridică pachetul Proiectul de catering a fost intitulat „Masa pe
roți”. Așadar, în fiecare zi, restaurantul pregătește în jur la 500-600 de porții pentru personaele din
grupurile defavorizate și vulnerabile.
2.4.2. Obiectivele societății
În ceea ce privește obiectivele societății este în primul rând finanțarea, desigur, crearea unui
astfel de restaurant a necesitate finanțare externă, astfel că a fost obținută prin proiectul POSDRU,
prin intermediul programului de Fonduri Europene. Dat fiind faptului că Proiectul POSDRU a fost
închis, înainte ca acesta să nu mai funcționeze, Asociația a reușit printr-o o reactulaizare să
prelungească finanțarea, sustenabilitatea prin POCU.
Statul nu suține în nici un fel acest tip de activitate, ceea ce conduce într-un fel sau altul la apariția
unor probleme. Desigur că asociația și-ar fi dorit ca statul să pună la disăpoziția lor o parte din salarul
angajaților, sau să excludă tot grupul vulnerabil de la plata de taxe, impozite pe venit. Din cadrul
37

acestor plăâi sunte excxluse persoanele cu dizabilități. În schimb, Asociația, plătește la fel ca și un
oricare firmă impozit statului după fiecare angajat în parte.
În ceea ce privește integrarea persoane cu dizabilități în muncxa zilnică a restaurantului, are loc un
proces de selecție normal. Prin depunerea CV-urilor, în urma sesizării unui astfel de anunț, în urma
căruia are loc un apel telefonic din partea angajatorului, un interviu și chiar și oferirea unui loc de
muncă.
2.4.3..Strategii care privesc minimalizarea riscului și evitarea problemelor
Strategii
Asociația nu utilizează strategii exclusive pentru a se menține pe piață, nici nu dorește
promovare. Ei se bazează pe conceptele de dezvoltare, sensibilizare și diversificare. Explicate pas cu
pas, dezvoltare, adică să se dezvolte și mai mult, având obiective specifice pentru următorul an, legate
de dezvoltareav șim diversificarea meniului și mai mult de atât, accentul să rămână ăpe creșerea
calitățiii și stabilizare. În ceea ce privește sensibilizare, asociația așteaptă și mai intensă sensibilizarea
clienților, care să-i ajute să se dezvolte și mai mult, chiar și pe plan internațional.
Riscuri
Desigur că într-un astfel de proiect, nu te poți lispi de riscurile din prezent, astfel că asociația de
multe ori devine vulnerabilă la riscul financiar. În cazul organizație nonguvernamentale ASSOC, a
devenit destul de viral, deoarece, în primnele luni înainte de o sursă de finanțare externă, asociația nu
avea de unde să plătească salariile angajaților pe o periodaă de 4 luni, însă din cele din urmă
problemele au fost rezolvcate.
Probleme
În ceea ce privesc problemele apărute în cadrul restaurantului, fac referire la Legea economie
care, nu suține asoociația din nici un punct de vedere și mai există problemele identificate în modul
de lucru cu personalul cu dizabilități. Este de apreciat faptul că există răbdare și bunătate provenită
din partea oamenilor în ceea ce privește educarea zilnică a personalului cu dezabilități. Spre diferență
38

de firmele care nu lucrează cu persoane cu dizabilități, aceștia se ciocnesc zilnic cu probleme acestor
persoane, care devin la un moment dat problema noastră.
Așadar, diferența dintre un restaurant social și un restaurant normal constă în faptul că, în
cadrul unui astfel de restaurant social, clientul are parte de noutatea zilnică pe care și-o dorește
CONCLUZII
Conceptul de antreprenoriat social face obiectul unei intense dezbateri în literatura de
specialitate, fără a exista o definiție unanim acceptată care să indice o viziune omogenizată asupra
trăsăturilor sale caracteristice . În timp ce unii autori consideră antreprenoriatul social ca fiind opusul
celui tradițional prin aceea că scopul final urmărit vizează nu într-atat binele propriu al
antreprenorului, ci o arie mai extinsă a binelui comunitar, alți autori insistă că acesta trebuie privit în
primul rând avându-se în vedere mai degrabă practica economică. Antreprenoriatul în sine implică o
inițiativă care caută a atrage profit, de aceea antreprenoriatul social și cel tradițional se suprapun într-
o mare măsură întrucât implică dezvoltarea unor procese și mecanisme generatoare de venituri, însă
diferă sub aspectul modului în care profitul rezultat urmează a fi gestionat. Mai mult decât atât,
antreprenoriatul social în sine poate fi utilizat de către agentul schimbării nu doar pentru a îmbunătății
aspecte ale vieții locale, ci și pentru a atrage capital de imagine ori alte beneficii care servesc
interesului privat (angajați motivați, satisfacție în muncă crescută). Absența unei definiții universale
este pusă pe seama complexității conceptului în cauză, care include procese, mecanisme, intrumente
inițiate și dezvoltate de agenți ai schimbării, antreprenorii sociali într-un mediu de afaceri competitiv.
De asemenea, se pune adeseori problema cine anume trebuie să asume respnsabilitatea adresării
eventualelor dificultăți ale unei comunități locale: statul, firmele, organizațiile non-guvernamentale
sau individul?
Antreprenoriatul social se află în strânsă legătură cu ideea responsabilității sociale și asistarea
unor categorii sau cauze defavorizate.Responsabilitatea socială poate fi emanată fie dinspre o direcție
publică – instituțională, precum aceea a statului sau a Uniunii Europene, prin subvenții și finanțări, fie
dinpre o direcție privată – indivizi, firme, prin donații și sponsorizări. Într-o mare măsură, un proiect
de antreprenoriat social se aseamănă unui proiect al unei organizații non-guvernamentale care caută
să adreseze anumite neajunsuri ale comunităților vizate, însă, pe parcursul prezentei cercetări am
39

putut observa faptul că un ONG se diferă de o întreprindere socială prin aceea că cea din urmă
implică existența unei activități susținute generatoare de profit sub forma unei afaceri, adică are
capacitatea de a se auto-susține financiar. Se poate observa că la nivelul societății dezvoltarea
afacerilor ce au la bază concept precum antreprenoriatul social tind să resolve anumite problem
întâlnite la nivelul societății prin însuși misiunea pe care și-o asumă la momentul deschiderii. În cazul
specific al celor două întreprinderi analizate însăși componenta socială asumată contribuie în mod
direct și semnificativ la îmbunătățirea calității vieții societății în care se dezvoltă. Un argument care
susține eficiența întreprinderilor în cauză se referă la longevitatea acestora avvându-se în vedere că
acestea sunt active în comunitățile locale de o perioadă semnificativă de timp. Continuitatea activității
acestora poate fi interpretată drept un indicator al succesului și al performanței sociale. Extinderea
graduală observată în cazul ambelor entități susține la rândul său argumentul enunțat anterior.
40

BIBLIOGRAFIE
1.Cătălina (Mitra) Crișan, „Antreprenoriatul social și responsabilitatea socială corporatistă”, Ed.
RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2012
2.Juliet Roper și George Cheney, „ Leadership learning and human resorces management. The
meaning of social entrepreneurship today”, Emerald Group Publishing , 2002
3.J. Gregory Dees apud Albert Hyunbae Cho, „Defining social entrepreneurship: tautology
monologue and politics”, în: Johanna Mair, „Social entrepreneurship”, Palagrave Macmillan,
2006
4.Johanna Mair si Ignasi Marti, „Social entrepreneurship research: a source of explenation,
prediction, and delight”, Universitatea din Navarra, martie 2004
5.Juliet Roper și George Cheney, „ Leadership learning and human resorces management. The
meaning of social entrepreneurship today”, Emerald Group Publishing , 2002
6.Roper și Cheney, 2005, apud Aidin Salamzadeh, „ Social enrepreneurship: Analyzing
literature and proposing a comprehensive model” în The 9th Asian Academy of Management
international Conference, oct. 14-16, 2011, p 520.
RAPOARTE
1.Raport anual ASSOC 2014
2.Raport anual ASSOC 2013
41

SURSE ELECTRONICE
1.https://www.researchgate.net/profile/Juliet_Roper/publication/235319633_The_meanings_of_
social_entrepreneurship_today/links/00b495201dfa6c7faf000000.pdf ,
2.http://documents.tips/documents/orhei-elisabetadecrypted.html
3.http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.10.1.html ,
4.http://www.fonduri-structurale.ro/Lista.aspx?t=fs2014-2020 ,
5.http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//fs2014-2020/00010115/gsc7q_POCU
%202014-2020%20aprobat%20CE%20febr%202015.pdf ,
6.http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//fs2014-2020/00010115/lytvf_POAD
%202014-2020%2029.10.2014.pdf ,
7.http://www.macintyrecharity.org/wp-content/uploads/2014/09/MacIntyre-Care-Accounts-
2015.pdf,
8.http://www.macintyrecharity.org/wp-content/uploads/2014/09/MacIntyre-Care-Accounts-
2015.pdf,
9.http://www.warringtonguardian.co.uk/news/10028488.New_art_gallery_opens_in_town/ ,
10.http://www.macintyrecharity.org/get-involved/corporate-support/ ,
11.http://www.macintyrecharity.org/get-involved/macintyre-lottery-2/ ,
12.http://businessculture.org/northern-europe/uk-business-culture/business-communication/ ,
13.http://www.macintyrecharity.org/about-us/whos-who/ ,
14.http://www.assoc.ro/despre-noi/ ,
15.http://www.assoc.ro/unitati-protejate/ ,
16.https://www.eesc.europa.eu/resources/docs/a_ces11042-2012_00_00_tra_etu_ro.pdf
42

17.http://www.seap.usv.ro/~carmenn/cursuri/Curs%20Antreprenoriat%20Master
%20APE_MAAF.pdf
LEGISLAȚIE
1.Monitorul Oficial, Partea I, NR. 1 din 03. 01. 2008 , Hotărârea de Guvern 86/ 2008, Legea
privind protecția și promovarea drepturilor personaleor cu handicap
2.Parlamentul României – Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale
43