Programul de studii ,,Administrație Publică [629863]

UNIVERSITATEA ,,PETRU MAIOR” TÎRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI
ADMINISTRATIVE
Programul de studii ,,Administrație Publică”

Lucrare de licență

Coordonator științific Absolventă
Lector universitar dr. Pal Imola -Otilia
Brîndușa Marian

Tîrgu Mureș
-2016 –

2
UNIVERSITATEA ,,PETRU MAIOR” TÎRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI
ADMINISTRATIVE
Programul de studii ,,Administrație Publică”

POLITICA PUBLICĂ ÎN DOMENIUL
COMBATERII TERORISMULUI

Coordonator științific Absolventă
Lector universitar dr. Pal Imola -Otilia
Brîndușa Marian
Tîrgu Mureș
-2016 –

3
CUPRINS

Introducere
Capitolul I: Aspecte generale privind terorismul
 1.1. Definiț ia terorismului
 1.2. Apariția și evoluț ia terorismului
 1.3. Tipuri de terorism și organizațiile teroriste
 1.4. Caracterul internaț ional al terorismului
 1.5. Haosul creat de terorism .

Capitolul I I: Instituții și mecanisme internaționale
 2.1.Situația de fapt la nivel global și european
 2.2. Politica UE
 2.3. Organisme internaționale
 2.4. Forțele armate și terorismul

Capitolul III: Politica publică în domeniul combaterii terorismului în România
 3.1. Strategie și abordare legislativă
 3.2. Instituții cu rol în combaterea terorismului
 3.3. Reducerea impactulu i terorismului .

Concluzii

4

INTRODUCERE

Terorismul nu este un fenomen care a apărut recent, ci unul care a luat amploare
de-a lungul timpului, manifestându -se în diferite moduri, dar având același scop
dintotdeauna: teroare, ucidere.
Prin evenimentele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii, precum
și prin cele de la Paris din data de 13 noiembrie 2015, gr upările teroriste au urmăr it
crearea unui haos universal, înspăimântând omenirea, determinând -o să creadă că
terorismul nu e ste doar un fenomen social universal, ci și unul particular, în sensul că
fiecare om poate fi ucis în orice moment, de către oricine, indiferent de mijloacele
utilizate.
Astfel, se poate spune că terorismul este o reflecție a identității întunecate a fiecăruia
dintre noi, a gândurilor noastre obscure prin care dorim să -i pedepsim pe cei care
încearcă să ne facă rău.
Terorismul se caracterizează în special, prin violență, prin acest act el reușind să -i
intimideze pe ostatici, aceștia fiind incapabili să se salveze din mâinile teroriștilor.
Prin gravitatea faptelor sale și pin impactul acestora asupra omenirii , ,,terori smul însuși
reprezintă unul din cele mai complexe fenomen e distructive, care afectează ev oluția
firească a civilizației, relațiile dintre state, constituind o amenințare gravă pentru
securitatea și pacea lumii. ”1
Terorismul este o amenințare continuă asupra vieții și integrității umane, reușind să
influențeze și deteriorizeze din ce în ce mai mult relațiile sociale, politice și religioase.
Alături de foamete și sărăcie, terorismul se încadrează foarte ușor în triunghiul
problemel or contemporane , cu repercursiuni asupra dezvoltării și stabilității statelor
democratice, în special.
Pe lângă scopul general, acela de a ucide și de a îngrozi lumea, terorismul are și un alt
interes și anume, de a atrage atenția opiniei publice care este într-o relație de
interdependență cu liderii statelor lumii.

1 Cristina Albu -,,Arma psihologică -între limite și performanțe”, Editura MIRA, București, 2008, pag.34.

5
Teroriștii acționează mai ales asupra persoanelor vulnerabile, precum copiii și oamenii în
vârstă, deoarece e mai ușor să influențeze și să terorizeze această categorie de persoane.
Actel e de terorism nu sunt niciodată întâmplătoare ; ele au mereu o strategie bine
stabilită în spate.2 Prin faptele lor violente, teroriștii vor să determine o schimbare, să
manipuleze societatea și să conducă lumea într -o manieră cât mai autoritară, pedepsindu -i
prin metode sângeroase pe cei care nu se supun acestui stil de conducere.
Teroriștii nu efectuează niciodată acte de violență asupra unui grup mare de oameni, ci
numai asupra câtorva persoane, deoarece pentru ei contează mai mult efectul gener al
produs decât victima atacului respectiv.
Cercetătorii nu au găsit încă o explicație concludentă referitoare la atacurile
teroriste și la declanșarea acestora, însă ei consideră că aceste fapte sunt determinate de
diferențele religioase, de nivelul de c ultură și educație a statelor lumii. Această concluzie
este dovedită și de faptul că teroriștii nu atacă statele puternic dezvoltate, ci pe cele aflate
în curs de emancipare, pentru că pe acestea le pot controla și domina mult mai ușor,
reușind astfel să l e atragă oarecum în sfera lor de percepție asupra vieții și regulilor de
conviețuire socială.
Mai mult decât atât, prin toate atacurile lor teroriste, adepții acestui flagel internațional,
nu fac altceva decât să își construiască propria populație dominată și supusă, cu ajutorul
căreia să ajungă să controleze întreaga lume.
Pentru ca acest lucru să nu se întâmple, statele sunt nevoite să se alieze pe cât posibil
și să găsească modalități de prevenire și combatere a acestei probleme contemporane care
amenință continuitatea existenței umane.

2 http://www.arduph.ro/domenii/diu -si-terorismul/consideratii -generale -privind -terorismul/ (20.12.2015)

6
Capitolul 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND TERORISMUL

1.1 Definirea terorismului

Noțiunea de ,,terorism ” provine din limba latină, unde era cunoscut sub
denumirea de ,,terror ”, care înseamnă spaimă, teroare, violență . Terorismul este o
strategie de luptă îndreptată asupra unor categorii de persoane și comunități neimplicate
în mod direct în conflict, dar prin intermediul cărora teroriștii pot atrage atenția
conducerii sta telor din care provin victimele respec tive.
Trăsătura principală a terorismului este teroarea, care se concretizează prin violență fizică
în special, prin intimidare și prin ură. Aceasta reprezintă elementul care declanșează
atacul terorist. Totodată, terorismul presupune organizare strategică , echipamente
performante și victime bine alese. Terorismul este o acțiune care produce un grav impact
psihic asupra persoanelor folosite drept momeală pentru atingerea scopului urmărit.
Frank C.Carluci III, Secretar al Apărării în perioada de conducere a lui George Bush,
afirma astfel : ,,Terorismul poate fi înscris în categoria conflictelor de mică intensitate și
descris ca război purtat la limita minimă a spectrului violenței, război în care conotațiile
politice , economice și sociale joacă un rol mai important decât în cazul celui clasic,
purtat de puterea militară convențională. ”3
De asemenea, terorismul reprezintă și acea acțiune prin care un singur individ sau
un grup de indivizi, atentează la viața și integritatea unei alte persoane. Terorismul se
bazează pe crearea unei stări de groază, de neputință, de disperare, menită să îl doboare
pe individul terorizat, acesta rămânând lipsit de orice mijloc de apărare. Cu toate acestea,
nu există o definiție unanimă și concretă a terorismului, lăsându -se la a precierea statelor
clarificarea acestui aspect.
Acest fenomen social, denumit ,,terorism ” constituie o calamitate, o perturbare continuă a
păcii și securității mondiale, un flagel care se dezvoltă din ce în ce mai mult din toate
punctele de vedere.
Încă di n cele mai vechi timpuri, terorismul a fost o problem ă gravă și greu de înlăturat,
provocând chiar războaie între tabere ale acelorași comunități și ducând la pierderi de

3 http://www.ultrapsihologie.ro/psihologie/terorismul -international/ (20.12.2015)

7
vieți omenești într -un timp foa rte scurt și într -un mod extrem de crud și sângeros. Și în
prezent, terorismul se află într -o strânsă relație cu războiul, ambele având aceleași
caracteristici sângeroase si agresive, precum și același mod strategic de realizare.
Terorismul este un fenomen care duce doar la ură, distrugere în masă, moarte și
tortură fizică și psihică. El are un impact major asupra dezvoltării și continuității unei
societăți, mai ales în rândul statelor democratice, care se confruntă cu dictatura și
severitatea acestui flagel aflat într -o permanentă evoluție.
Prin multi tudinea de atacuri teroriste săvârșite de -a lungul timpului, omenirea a
experimentat, fără să vrea acest lucru, situații extreme, haotice, exasperante, dificile,
situații care au condus fie la solidaritate între membrii unei anumite comunități, fie la
conflicte și mai mari. Unele dintre cele mai grave și complexe evenimente teroriste au
fost cele provocate de gruparea teroristă Al -Qaeda asupra Turnurilor Gemene din Statele
Unite ale Americii din 11 septembrie 2011, care s -a soldat cu peste 3.000 de victime ;
atentatul din 11 martie 2004 din Madrid, Spania , care se preupune că a fost declanșat de
gruparea teroristă ETA și care s -a soldat cu 190 de morți și peste 1.900 de răniți . Acestea
sunt doar câteva dintre atacurile sângeroase care au îngrozit lumea și au pus în alertă
conducătorii statelor pentru a căuta metode de prevenire și combatere a evenimentelor de
acest gen.
Terorismul mai poate fi definit și ca o frustrare față de o nedreptate socială sau
economică provocată fără o intenție anume și care a rămas neclarificată odată cu trecerea
timpului. Acest lucru explică oarecum acțiunile unor grupări teroriste care încearcă să -și
facă singuri dreptate, chiar dacă în acest mod, rănesc persoane nevinovate.
Un alt element specific terorismului este clandestinitatea . ,,Din cauza naturii
violente și criminale a terorismului, partizanii acestuia trebuie să acționeze acoperit
pentru a evita identificarea lor de către forțele de o rdine.”4
Deși nu există o definiție concludentă a terorismului, acesta a fost definit totuși de
anumite organizații și state. Astfel, Liga Națiunilor (1937) definea terorismul ca fiind
,,totalitatea actelor criminale îndreptate împotriva unui stat s au făcute ori planificate
pentru a crea o stare de teroare în mintea anumitor persoane, a unui grup de persoane

4 http://www.academia.edu/7685485/Dileme_de_securitate_in_societatea_globala_ –
_Terorismul_si_lupta_impotriva_terorismului (20.12.2015)

8
sau a publicului larg.” ; Departamentul Apărării al Statelor Unite a definit terorismul
astfel : ,,folosirea calculată a violenței ilegale pentru a instaura frica, în vederea
intimidării sau pedepsirii guvernelor sau societăților, pentru atingerea unor scopuri
general politice, religioase sau ideologice. ”5
Prin urmare , terorismul înseamnă o abatere gravă de la regulile morale și juridice ale
societății, o amenințare permanentă la adresa vieții indivizilor și la adresa emancipării
statelor lumii, îngrădindu -le dezvoltarea socială, politică și economică.

1.2. Apariția și evoluția terorismului

Perioada până la sfârșitul secolului XX
Terorismul s-a manifestat încă din cele ma i vechi timpuri, prin diferite moduri, în
raport cu mijloacele și resursele deținute în fiecare perioadă.
Astfel, se poate spune că terorismul a apărut odată cu omul, inclusiv religia ducând la
violență și ură între oameni, în sensul că unii nu credeau în Dumnezeu și astfel au fost
priviți cu răutate și dispreț de către semenii lor. Apoi, terorismul s -a manifestat prin
acțiunile legiunilor romane care au atins punctul culminant prin atacul sângeros de la
Masada, în anul 70 î. Hr. În Antichitate, asasinarea po litică era o modalitate extrem de des
folosită de către romani.
În Evul Mediu, terorismul s -a caracterizat, de asemenea, prin teroare și prin
conflicte între grupuri rivale și conflicte între diferite religii. Conducătorul asasinilor din
această perioadă a fost Hassan Ben Sabbah , care era un înalt funcționar al vizirului din
Cairo. În timpul celor 34 de ani de domnie a acestuia, au avut loc sute de atentate. Hassan
Ben Sabbah a murit în anul 1124, dar asasinii lui au fost în lăturați prin invazia mongolă a
lui Gingis Han6, invazie care a avut loc în Persia.
Tot în aceas tă perioadă, Europa se confruntă cu numeroase conflicte și războaie.
Țări precum India și Japonia s -au confruntat și ele cu atentate teroriste și războaie. În

5 http://bsclupan.asm.md :8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/525/11.pdf?sequence=1
(21.12.2015)

6 Jean – Paul Roux Flavigny -,,Imperiul mongol și Gingis Han ”, Colectia ,,Enciclopediile Decouvertes”, Editura
Univers, Franta, august 2010

9
urma Revoluției Franceze din 1789, terorismul începe să se dezvolte în ceea ce privește
resursele utilizate pentru atentate, în sensul că teroriștii utilizează bombe și armament. În
grupările teroriste erau implicați și psihopați sau persoane marginalizate din punct de
vedere social. Și Rusia a avut de -a face cu terorismul încă din secolul al XV I-lea, întrucât
s-au produs num eroase atentate la adresa țarului Alexandru al II -lea, cea de -a șaptea fiind
pusă la cale de 40 de indivizi și având ca efect, moartea sângeroasă a acestuia.7
La începutul secolului XX, s -a identificat primul caz de terorism internațional și
anume, atentatul declanșat de rebelul marocan Raisuli care a constrâns guvernele Statelor
Unite, ale Angliei și Franței să -i îndeplinească cererile cu privire la o sumă consistentă de
bani, precum și la eliberarea unor prizonieri. În prima jumătate a secolului XX, terorismul
a evoluat și mai mult, cele mai grave atacuri teroriste înregistrându -se în perioada 1910 –
1914, împotri va demnitarilor din dinastia de Habsburg.
Toate aceste atentate de la î nceputul și prima jumătate a secolului XX , s-au datorat
apariției Uniunii Sovietice și implementării regimului comunist pe plan international.
Evreii, sub îndrumarea lui Karl Marx, au urmărit refacerea statului lor, prin supunerea
clasei muncitoare față de evrei, astfel că ideologia comunistă reprezenta mijlocul perfect
pentru realizarea acestui scop. Nici România nu a scăpat de influența evreilor, întrucât
aceștia au promovat comunism ul și în țara noastră, începând cu Dobrogeanu Gherea, un
evreu clandestin , numele lui adevărat fiind Katz. Evreii și -au atins scopul la 8 decembrie
1920, când au declanșat o bombă la Senatul României, conduși fiind de Max Goldstein,
atac care s -a soldat cu mai mulți morți și răniți.
Pe de altă parte, regimurile de teroare ale lui Adolf Hitler sau Benito Mussolini
au fost ridicate la rang de lege, în sensul că cei care nu se su puneau regulilor acestor
dictato ri, erau executați fără milă. Hitler avea metode barbare prin care îi teroriza pe
oameni, cu ajutorul Gestapoului si trupelor S.S. (cap de mort), care erau înzestrate cu
atribuții nelimitate și din ce în ce mai crude. Uniunea Sovietică (U.R.S.S.), condusă de
Iosif Vissarionovici Djugașvili Stalin , a înce rcat din răsputeri să -și lărgească influențele
comuniste, atingându -și în mare parte scopul prin evenimentul din 23 noiembrie 1963,
când a fost asasinat președintele John Fitzgerald Kennedy. Totodată, aceste atacuri
teroriste au fost determinate și de fap tul că atât U.R.S.S. , cât și S.U.A., au încercat să

7 http://www.aafdutm.ro/revista/anul -ii/terorismul -repere -istorice/ (21.12.2015)

10
evite pe cât posibil, declanșarea unor războaie, recurgând numai la niște acțiuni cu urmări
mai puțin grave.
În ceea ce privește Orientul Apropiat, Israelul a fost țara care a promovat în exces
terorism ul, devenind dușmanul de moarte al arabilor încă de la începuturile sale (1948).

Terorismul la începutul mileniului trei
Odată cu sfârșitul secolului XX, regimul comunist s -a prăbușit, S.U.A. devenind
unica mare putere a lumii, dar asta nu a însemnat că a scăpat de atacurile t eroriste ale
organizației Al -Qaeda, printre cele mai sângeroase găsindu -se: atacul cu un automobil
capcană de la 26 februarie 1993 din New York (6 mor ți și 1.042 de răniți ); masacrul din
17 noiembrie 1997 de la Luxor, Egipt (20 de mo rți); exploziile cu bombe din 1998,
asupra ambasadelor americane de la Nairobi (Kenya -247 de mor ți și peste 4.500 de răniți )
și Dar es Salam (Tanzania -11 morți si peste 100 de răniți ).
Datorită evoluției tehnologiei, terorismul a luat și mai multă amploa re, lucru care
ne duce cu gândul la declanșarea unei ere a terorismului. Acest aspect a fost semnalat ca
urmare a evenimentelor din 11 septembrie 2001, asupra Turnurilor Gemene. Masacrul s -a
soldat cu 3.000 de victime din peste 60 de țări ale lumii. Motivu l acestor atentate a fost
ura față de S.U.A., în urma implicării acesteia în zona Orientului Mijlociu și a Golfului
Persic. După acest masacru, a urmat cel din 11 martie 2004 de la Madrid, Spania, care a
constat în explodarea a 4 bombe în 4 trenuri și care a avut drept consecință, moartea a
190 de persoane și rănirea a peste 1.900.8
În prezent, lumea se află în continuare sub amenințarea terorismului, dovadă fiind
evenimentul din 13 ianuarie 2016, când Parisul a fost atacat brusc și cu sânge rece. De
asemenea, societatea contemporană este amenințată și de conflictele permanente din
spațiul israeliano -palestinian.
În ceea ce privește România, cel mai cunoscut caz de te rorism este ,,Operațiunea
Autobuzul”9, din 23 august 1981. Atunci t rei indivizi au luat ostatici călătorii unui
autobuz din Hunedoara, încercând să fugă din țară (6 morți și 12 răniți).
Iată câteva atentate rămase în istorie :

8 http://www.evz.ro/atentatele -din-spania -din-11-martie -2004 -marturia -controversata -a-romancei -care –
a-condam -956711.html (23.12.2015)
9 http://jurnalul.ro/special -jurnalul/atentatul -de-la-23-august -66681.html (28.12.2015)

11
 Iran, 18 august 1978 -incendierea cinematografului Rex din Ambadan (470 de
morți)
 Munchen, septembrie 1978 -asasinarea a 9 membri din echipa olimpică israeliană
 Irlanda, 23 iunie 1985 -un avion a fost aruncat în aer, dezastrul ducând la moartea
a 329 de persoane
 Lockerbie, Marea Britanie, 21 decembrie 1988 -prăbușirea unui avion , atac soldat
cu 270 de morți
 Beslan, Federația Rusă, 1 septembrie 2004 -atacarea unei școli, provocând moartea
a 333 de oameni, dintre care 196 au fost copii
 Londra, 7 iulie 2005 -declanșarea a patru bombe în trei metrouri și un autobuz ; 56
de morți și 700 de răniți
 Irak, 14 august 2007 -detonarea a patru mașini -bombă pe teritoriul a trei orașe ; 530
de morți și 1500 de răniți
 Boston, 15 aprilie 2013 -detonarea a două bombe în mijlocul unei mulțimi adunate
la maraton ; 3 morți și 264 de răniți
 Gamboru -Ngala, Nigeria, 5 -6 mai 2014 -grupul Boko Haram a atacat două orașe,
atacul ducând la pierderea a 300 de vieți omenești și la distrugerea o rașelor
respective . În 2009, același grup, a asasinat 780 de persoane, in timpul
conflictului cu forțele de ordine din orașul Maiduguri.10
Din păcate, odată cu dez voltarea tehnologiei, devine și mai gravă problema terorismului,
acest fenomen care acaparează lumea într -un mod alert și haotic .

1.3. Tipuri de terorism și organizațiile teroriste

Odată cu dezvoltarea tehnologiei, teroriștii și -au schimbat și ei metodele utilizate în
desfășurarea atacurilor. Astfel, ei folosesc acum armament nuclear, agenți chimici și
biologici. De -a lungul timpului, au fost stabilite mai multe forme de manifestare ale

10 http://transilvaniareporter.ro/reportaj/istoria -si-evolutia -terorismului/ (29.12.2015)

12
terorismului. Brian Crozier, fost director al Institutului American pentru studierea
conflictelor, spunea la un moment dat în fața Senatului S.U.A. (14 mai 19750), că
,,terorismul este de două tipuri: diversionist și coercitiv ”.11
Terorismul diversionist are în vedere realizarea unei anumite reputații, înstrăinarea
oamenilor de la respectarea normelor societății și bineînțeles, urmă rește propaganda,
publicitatea. Terorismul coercitiv vizează pierderea încrederii pe care oamenii o au în
autorit ăți, demoralizarea acestora și impunerea unui sentiment de spaimă.
Potrivit lui Brian Crozier, și grupările teroriste se pot împărți la rândul lor, în mai
multe categorii :
 grupări etnice, religioase, naționaliste
 grupări revoluționare
 grupări anarhiste
 grupări patologice sau individuale
 grupări neofasciste de extremă dreaptă
 mercenarii ideologici.
Fără îndoială, terorismul este o amenințare gravă la adresa tuturor statelor lumii și
produce costuri uriașe pentru statele care încearcă să se apere de efectel e distrugătoare ale
acestuia. Teroriștii se folosesc de aparaturi performante pentru a evita să fie descoperiți și
reușind astfel să se ,,infiltreze” în activitatea anumitor autorități și putând să falsifice cu
ușurință documente. Formele de manifestare ale terorismului enumerate mai sus nu mai
sunt utilizate la fel de frecvent în zilele noastre, ele fiind î nlocuite cu altele.

Terorismul național sau intern (domestic)
Autorul actului terorist intern produce pagube materiale care conduc tot la
generarea unui pericol general, de natură să înspăimânte întreaga populație a statului
respectiv. 12 La nivel global, în perioada 2001 -2005 s -au produs aproximativ 12.000 de
atacuri teroriste, soldate cu peste 50.000 de victime.

11 http://www.ultrapsihologie.ro/psihologie/terorismul -international/
(03.01.2016)
12 http://epochtimes -romania.com/news/terorismul -domestic -reflecta -schimbarea -tacticilor -al-qaeda –
78275 (03.01.2016)

13
Cele mai frecvente atacuri teroriste se înregistrează în zona Irak -ului și a Indiei, zone
în care există diverse grupări de indivizi care provoacă războaie, folosindu -se de oameni
obișnuiți, manipulându -i și amenințându -i în diferite moduri pentru a -i convinge să se
subordoneze lor.
Irak-ul este o zonă extrem de cunoscută pentru faptul că în interiorul ei, micile
comunități umane se asociază împotriva altor așezări, urmărind să implementeze reguli
pe care cetățenii de aici le consideră fundamentale și demne de urmat. De asemenea, Irak –
ul este renumit și pentru numeroasele organizări teroriste existente aici și car e terifiază
întreaga lume, precum ISI S13(organizația Al -Qaida din Irak ) sau SIIL . Grupările teroriste
din Irak ucid cu sânge rece, fără să le pese de consecințe sau de faptul că familiile
victimelor lor rămân fără un tată, frate, soră sau copii. Majoritatea războaielor din
regiunile Irak -ului sunt determinate de divergențele religioase, de anumite norme
implementate și respectate de -a lungul anilor.
Din păcate, Irak-ul deține recordul la acte teroriste și consecințele sângeroase și
dezastruoase ale acestora. Deși deține locul doi în lume pentru rezervele de petrol, Irak-ul
poate fi considerat și ca o insulă roșie pe harta lumii14, deoarece este o țară în care
violența și criminalitatea sunt mai utilizate și decât hrana. În consecință, se poate spune
că această zonă este cea mai mare amenințare la adresa securității și păcii mondiale.
Prin aceste atacuri, teroriștii doresc să promoveze teroarea, frica, să atragă atenția
conducătorilor și să jongleze în asemenea manieră cu situația și haosul cr eat încât să
ajungă ei la conducere, iar restul lumii să li se subordoneze, fără să aibă dreptul la replică
în fața autorității lor.

Terorismul ca reacție a celui slab împotriva celui puternic (terorism contra terorism)
Această formă este mai mult o răzvrătire, în care cel puternic face ce vrea, rănește,
ucide fără milă. Iar cel slab, se apără cum poate și dacă poate. Scopul acestei forme de
terorism este acela de a ucide anumiți indivizi, care nu sunt implicați neapărat într-un

13http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/International/Dosar+ISIS+Cine+e+si+cum+a+aparut+cea+mai+
temuta+organizatie+teo (04.01.2016)
14 Idem

14
conflict, de a distruge anumite obiective importante, dar și acela de a avea acces la
rețelele de comunicații și internet pentru a controla în acest mod raporturile diplomatice și
politice dintre țări și nu numai.15 Acest tip de terorism este destin at persoanelor care sunt
dispuse să -și sacrifice până și propria viață de dragul îndeplinirii unor idealuri transmise
din generație în generație.

Figura 1 . Tipuri de acțiuni (reacții) teroriste ale celui slab împotriva celui puternic

Persoane
contra
persoane
Persoane
contra
instituții Grupuri
etnice sau
religioa se
împotriva
statului de
drept
Regimuri
totalitare
împotriva
populației
Stat slab
contra stat
puternic
State contra
organisme
internaționale
Răzbunare
Asasinat
politic
Asasinat
mafiot
Acțiunile
unor
psihopați Acțiuni
împotriva
guvernelor
Atacuri
violente
asupra unor
școli
Atacarea
unor
ambasade Ambuscade
împotriva
liderilor
Deturnări de
avioane
Atacuri în
avioane,
trenuri, locuri
aglomerate
Acțiuni în
forță
Înfometare
Asasinate
Muncă
forțată
Acțiuni de
înfricoșare
prin pedepse Finanțarea
unor grupări
și organizații
teroriste și
îndoctrinarea
lor
Terorism
informațional Împtriva
organizațiilor
internaționale
care iau măsuri
de apărare în ceea
ce privește
terorismul, se vor
declanșa și ma i
multe acțiuni
teroriste.

Unele dintre cauzele cele mai importante ale acestei forme de manifestare sunt
următoarele: sărăcia, diferențele sociale, dorința de a controla lumea, ura, disperarea,
teama, ne voia de apartenență la un grup.

15 http://www.sferapoliticii.ro/sfera/179/art10 -Hriscu.php (04.01.2016)

15
Terorismul politic
Terorismul politic a luat naștere odată cu ,,mișcările anarhiste europene de la
începutul secolului al XIX -lea ( mișcările de extremă stângă din Germania, Italia și
Franța) ”.16
Cea mai mare parte a organizațiilor teroriste practică un terorism politic. Terorismul
politic se manifestă în mai multe moduri, care la rândul lor, se clasifică în următoarele
categorii :
 terorism implicit sau explicit, utilizat în special, de țări le cu un regim de
conducere totalitar
 terorism practicat de grupăr i politice extremiste
 terorism exercitat de persoane cu o mare influență politică și socială
 terorismul Puterii.
Terorismul este cheia presiunilor politice. Obiectivele acestui tip de terorism sunt :
 dobândirea puterii prin intermediul violenței
 producerea unor reforme sociale
 obținerea unei influențe cât mai mari asupra populației
 lupta pentru reputație și imagine
 menținerea stării de haos și anomie socială.
Terorismul politic a atins punctul culminant odată cu declanșarea Războiului Rece
(1947 -1991), război iscat între cele două superputeri ale perioadei respecti ve și anume,
S.U.A. și U.R.S.S. Atunci, cele două state urmăreau să obțină o putere politică,
economică și socială cât mai mare, astfel încât să domine lumea. Astăzi, această luptă
este continuată de organizațiile teroriste din lumea arabă și nu numai, care încearcă din
răsputeri să implementeze un alt tip de conducere, bazat pe supunere și dictatură.

Terorismul informaț ional, mediatic
Datorită tehnologiei aflate în plin ă dezvoltare, terorismul își poate alege pe viitor
ținte, precum cele din domeniul informației sau cele din sistemul de valori. Aceste
posibile atacuri ar putea avea în vedere următoarele : distrugerea rețelelor de comunicații,

16 Institut des Hautes Etudes de Defense Nationale, Rapport de 2 -eme Phase 51 -eme Session Nationale
Comite 2 ,,Les Fragilites de l’Europe face au terrorisme”, mai 1999.

16
care mențin stabilitatea și o rdinea statelor; virusarea și distrugerea bazelor de date ;
practicarea pirateriei electronice ; crearea unor rețele ciberteroriste .17
Terorismul informațional nu are logică, este haotic, spontan, nu are o anumită strategie
bine stabilită, el este influențat de anumite idealuri, mentalități și convingeri.
Terorismul mediatic are în vedere două elemente : utilizarea de către teroriști a mass –
media în ideea îndeplinirii scopurilor lor distrugătoare și înspăimântarea popu lației de
către anumite instituții. Terorismul mediatic s -a concretizat mai ales în urma
evenimentelor din 11 septembrie 2011, ocazie cu care, oamenilor le -au fost prezentate o
mulțime de imagini și filmulețe, care i -au pus în contact cu realitatea dură, n emiloasă și
care i -au îngrozit. Teroriștii editează o serie de imagini, prin care prezintă diverse situații
groaznice, care contribuie la amplificarea stării de spaimă a populației, dând impresia de
apropiere a sfârșitului, de neputință în fața unor asemen ea evenimente.
Terorismul mediatic este promovat zi de zi și în România, prin intermediul știrilor
prezentate de posturile naționale de televiziune, care nu încetează să difuzeze imagini cu
tentă violentă, crime, violuri și alte asemenea aspecte. T erorismul mediatic distruge chiar
și în mod indirect, familii, relații, provoacă divergențe, determină noi concepții despre
moralitate și dreptate. Acest tip de terorism nu maschează nimic, ci dimpotrivă, transmite
tot ceea ce este mai șocant și cu mai ma re impact pentru ochiul telespectatorului.

Terorismul economic, financiar și tehnologic
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii s -au confruntat cu diferite constrângeri, în
vederea obținerii anumitor condiții decente de viață și deși, omul este liber să își trăiască
viața așa cum vrea, el tot trebuie să se conformeze anumitor reguli morale și juridice.
Terorismul nu este doar o acțiune declanșată din senin, ci una premeditată, gândită foarte
bine, cu detalii și scopuri ce trebuie duse la îndeplinire, înscriindu -se astfel în categoria
inteligenței negative și criminale. Activitățile ilicite ale statelor, iresponsabilitatea de care
acestea dau dovadă în ceea ce privește nivelul de trai al cetățenilor, toate constituie un
terorism financiar. Pentru a -și procura diferite arme și materiale explozibile, teroriștii
recurg la anumite acțiuni, precum traf ic de droguri, spargeri de bănci.

17 http://cpescmd.blogspot.ro/2012/06/terorismul -informational -baza -de-date.html (07.01.2016)

17
Cu toate acestea, finanțarea cea mai importantă și substanțială a fost și va fi mereu
asigurată de către instituții dezvoltate din punct de vedere economic, care vizează la
rândul lor, crearea unei stări de haos care să le permită pătrunderea în anumite zone ale
lumii pe care doresc să le controleze. Tocmai din acest motiv, trebuie îndepărtată în
primul rând , această susținere din partea instituțiilor, pentru a tăia răul din rădăcină.

Terorismul cultural
Terorismul cultural este o modalitate d e distrugere a valorilor morale.18 Acest tip de
terorism este declanșat în special de conflictele dintre civilizații, întrucât în fiecare
societate cuprinde pe lângă comunitatea și religia de bază și alte entități minoritare, care
de multe ori devin extremiste. Terorismul cultural constă î n: ,,invadarea ” rețelelor sociale
din statele lumii cu imagini, filme, de natură să denigreze principiile morale, întrucât
aceste imagini promovează violența, lipsa respectului de sine ; distrugerea simbolurilor
naționale. Acest tip de terorism este exercit at de grupările extremiste, care au idei fixe și
care consideră că numai valorile pe care le promovează ei sunt cele corecte și demne de
urmat de întreaga societate.
Terorismul identitar se încadrează și el în categoria terorismului cultural, deoarece
urmărește afirmarea unei identități considerate universală, pedepsindu -i pe cei care nu o
acceptă și nu o respectă întocmai.

Terorismul patologic
Anumite acțiun i teroriste sunt provocate de psihopați, de indivizi care își pierd
controlul asupra faptelor lor, care nu se mai ghidează după cursul firesc al societății,
acționând în mod inconștient. Comportamentul acestor oameni este determinat de
anumite aspecte, cum ar fi: drogurile, sărăcia, alcoolul, divergențele cu care au trebuit să
se confrunte în familie, incapacitatea de a se integra într -un grup, frustrările legate de
locul de muncă, criticile persoanelor din jurul lor, anumite boli. În starea incoștientă în
care se află în momentul în care promovează asemenea acte teroriste, aceste persoane au
impresia că ei sunt stăpânii lumii, că tot ceea ce fac e corect și legal. Însă, aceste impresii

18 http://www.arduph.ro/domenii/diu -si-terorismul/tipuri -de-terorism -particularitati -si-factori –
determinanti/ (07.01.2016)

18
sunt doar o reflecție a unor temeri și angoase mai vechi, de care poate au uitat de -a
lungul timpului .
O persoană psihopată este caracterizată ca fiind impulsivă , rece din punct de vedere
afectiv, agresivă. , , Ea nu poate stabili relații a fective normale, este hipersensibil, cu o
nevoie de satisfacție imediată și cu u n sentiment de insecuritate camuflat în spatele unei
prezentări de sine agresivă, legată de carențe familiale precoce, imaturitate și tendințe
perverse.”19 Din punct de vedere juridic, acest tip de terorști se încadrează în categoria
falșilor delincvenți, comportamentul lor fiind o caracteristică a unei patologii mentale.

Terorismul răzbunător
Acesta se împarte în două categorii:
 terorismul care este legat de natura umană și care reprezintă o reacție violentă ,
manifestându -se prin umilințe și agresiuni. Ac esta este un terorism individual sau
de grup, care are drept scop, răzbunarea (de exemplu, vendeta exercitată prin
metode teroriste).
 terorismul exercitat în privința unor grupuri, religii. Acest tip de terorism este
influențat de prejudecăți, de modurile diferite de a percepe Biblia, Coranul sau
alte cărți sfinte, de ideologii care alimentează sentimentul de răzbunare (asasinări
rituale).

Terorismul religios
Fundamentalismul islamic
Fundamentalismul nu este doar o formă de mișcare extremistă, ci și o ideologie bine
stabilită, întemeiată pe implementarea unor valori considerate universale, care e necesar
să fie respectate de către toți oamenii. El se concretizează sub forma terorismului islamic,
care are drept scop, promovarea islamismului și pozi ționarea acestuia la conducerea
lumii, deoarece este considerată ca fiind cea mai importantă și corectă religie.
Acest tip de terorism este modalitatea prin care o persoană își manifestă frustrarea și
nemulțumirile legate de societatea în care trăie ște. Datorită faptului că islamicii se

19 Jean -Claude Filoux, ,,Inconștientul” , Editura AROPA, 2001, p ag. 128.

19
consideră un popor credincios, grupările fundamentaliste au hotărât să declanșeze un
război, numit ,,Jihadul ”. Acest război are două componente :
 menținerea unității religioase și culturale în statele islamice
 desfășurarea unor acțiuni complexe împotriva Israelului și S.U.A., state care sunt
considerate de islamici, ca fiind responsabile pentru situația din lumea arabă.
Aceste grupări fundamentaliste se ghidează în acțiunile lor după Coran, care este unica
lor lege. Conform analiștilor, există două tipuri de fundamentaliști : renaștentiștii (care
cred cu adevărat în religia lor) și fanaticii sau extremiștii (care se folosesc de religie
pentru a-și atinge scopurile politice). Fundamentalismul islamic este o mișcare prezentă
în următoarele zone ale Asiei și ale Orientului Mijlociu : Iran, Arabia Saudită, Afganistan,
Malaezia, Indonezia, Filipine, Africa, Algeria.
Fundamentalismul islamic are următoarele caracteristici :
 obținerea unei puteri cât mai mari
 izolare econo mică și politică
 constituirea unei rețele internaționale
 eliminarea democrației
 ideologie revoluționară
 violență.

Terorismul infracțional
Acesta este cel mai răspândit și cel mai periculos tip de terorim. Terorismul
infracțional se manifestă atât la nivelul autorităților centrale ale statelor, cât și la nivelul
societății în sine. Această formă a terorismului are o strânsă legătură cu crima
organizată20, contribuind la activitatea acesteia. Terorismul infracțional reprezintă o
modalitate de în fricoșare a societății, sprijinind activitățile de corupție și infracțiunile.
Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI), ,,câștigul din activități
ilicite este de 500 miliarde dolari, adică 2% din Produsul Brut Mondial, din ceea ce
acumulează anual planeta. Jumătate din acest câștig provine din traficul de droguri, a
cărui cifră de afaceri este, potrivit PNUCID (Programul Națiunilor Unite pentru

20 http://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2004/a28.pdf (08.01.2015)

20
Controlul Internațional al Drogurilor), de 400 -500 de miliarde dolari anual, adică mai
mult decât se obține din comerțul cu automobile. ”21
Concluzii referitoare la terorismul infracțional:
 accentuarea procesului de mondializare va duce implicit și la dezvoltarea
terorismului infracțional, acesta fiind într -o strânsă legătură cu infracționalitatea,
care urmărește o extindere la nivel planetar
 este posibil ca terorismul infracțional să devină un terorism bine organizat, cu
adepți în toată lumea, amenințările acestuia ducând la riposte de nivel strategic
 terorismul infracțional se p oate alia cu terorismul identitar, în vederea creării unor
conflicte care să distragă atenția de la acțiuni grave, precum crima organizată și
infracționalitate.

Terorismul etnic
Terorismul etnic a luat naștere în secolul al XX -lea, ca urmare a unor evenimente,
precum : distrugereea marilor imperii, revoluția rusă, cele două războaie mondiale. Din
păcate, anumite conflicte continuă și în zilele noastre, chiar în zona Europei, ca de
exemplu în Irlanda, Germania, Corsica, Belgia. Cu excepția Franței și a Germaniei, toate
aceste țări europene conțin minorități etnice și culturale care ar putea declanșa oricând
acțiuni teroriste pentru a -și apăra ideologiile și principiile pe care le consideră ca fiind
corecte și demne de urmat.

Terorismul de stat
Terorismul de stat este forma cea mai gravă și cea mai complexă a terorismului
politic.22 Acesta este un tip de terorism care a dăinuit de -a lungul timpului, întrucât
numeroase state și-au constrâns populațiile să le respecte regulile și să se supun ă
regimurilor totalitare impuse de acestea.
Terorismul de stat se caracterizează prin militarizarea societății și prin controlul
informațiilor. Acțiunile regimului stalinist din România anilor 1946 -1964, precum

21 Marie Christine Dupuis, ,,La finance criminelle menace -t-elle l’economie mondiale?”, Centrul de
Cercetări asupra Amenințărilor Criminale Contemporane, 1999, pag. 4.
22 http://inpolitics.ro/terorismul -islamic -si-terorismul -de-stat_18429219.html (08.01.2015)

21
deportările în Bărăgan și condamnările la mul ți ani de închisoare pentru motive politice,
au reprezentat de asemenea caracteristici ale terorismului de stat.
Forme ale terorismului de stat23, practicate de -a lungul timpului :
 sclavagismul
 inchiziția
 invazia
 deportarea comunităților
 asasinarea celor care nu se supuneau dictaturilor stricte
 dictatura militară, politică
 impunerea unor condiții de trai insuportabile
 nerespectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor
 presiunea politică
 șantajul.
Terorismul de stat este considerat în ziua de astăzi ca fiind și un element care
sprijină violența, pirateria și înspăimântarea populației. Terorismul de stat s -a diminuat în
ultimii ani , motiv pentru care tot mai multe state au început să nu mai tolereze asemenea
acțiuni, construindu -și mijloace proprii de apărare. Pentru a fi trecut pe lista terorismului,
este necesar ca statul respectiv să acorde sprijin teroriștilor, să le furnizeze materiale,
armament, chiar dacă nu este implicat direct în atacurile acestora.
Statele care încurajează terorismul sunt : Afganistan, Coreea de Nord, Cuba, Iran, Irak,
Libia, Siria, Sudan. Împotriva acestor țări, S.U.A. și Națiunile Unite, au stabilit câteva
sancțiuni, cum ar fi : interzicerea zborurilor care nu sunt în scopuri um anitare ; interzicerea
importului sau exportului de arme (embargo) ; embargo asupra comerțului; privarea de
facilități referitoare la companiile care investesc în sectorul energetic ; înghețarea
fondurilor ; interzicerea comerțului cu echipament petrolier.

Terorismul NBC
Deși la un moment dat s -a crezut că armele nucleare, chimice și biologice nu mai
reprezintă o amenințare pentru societate și s -a încheiat în acest sens un tratat de

23 http://www.euroavocatura.ro/dictionar/333/Formele_terorismului (08.01.2016)

22
neproliferare a armelor chimice24, tratat semnat de 143 de state (S.U.A. nu a semnat),
totuși, ca și o consecință a dezvoltării accentuate a armamentului nuclear, acest tip de
terorism rămâne o amenințare continuă a acestui mileniu.
Scopurile terorismului NBC se pot clasifica în mai multe categorii, după cum urmează :
 cele care vizează pedepsirea necredincioșilor
 cele care urmăresc răzbunarea semenilor pierduți din comunitatea sau gruparea
respectivă
 cele constituite ca o formă de luptă împotriva puterii economice și financiare, dar
și împotriva influenței internaționale
 cele fanatice, extremiste.
Scopul principal este însă, acela de a ucide cât mai mulți oameni într -un timp cât mai
scurt, pentru a crea panică, spaimă și teroare în rândul populației și a mass -media. La ora
actuală, ți nta principală a terorismului este ființa umană, iar resursele pentru terorizarea
acesteia sunt nelimitate.
Deși grupările teroriste nu dispun de o tehnologie complexă și de ultimă generație
în ceea ce privește munițiile pe care le utilizează și poate nu dețin fabrici în acest sens,
totuși, nimeni nu poate garanta că aceste grupări nu au acces la anumite laboratoare sau
întreprinderi care să le asigure cantitatea de armament și explozibil necesară pentru
punerea în practică a atacurilor lor sânger oase. Cei mai utilizați agenți chimici și biologici
folosiți de către teroriști sunt cuprind : toxina botulinică (o neurotoxină de natură proteică
care blochează impulsurile transmise prin nervi de la creier la mușchi) ; viruși care produc
holeră, ciumă, febră tifoidă, Ebola.25 Teroriștii utilizează doar agenți cu acțiune rapidă și
care se răspândesc imediat. Toxina botulinică, virusurile și alți agenți toxici, pot fi
transportate cu ușurință și răspândite prin orice mijlo ace.
Din păcate, terorismul NBC se va intensifica în următorii ani, deoarece în urma
evenimentelor din 11 septembrie 2001, teroriștii se orientează tot mai mult spre mijloace
de nimicire în masă. De asemenea, există foarte mulți specialiști teroriș ti infiltrați în
statele lumii care pot realiza oricând agenți biologici împotriva acestor state, inclusiv la
adresa României.

24 http://www.mae.ro/node/2015?page=2 (08.01.2016)
25 http: //www.obiectiv.info/bolile -care -au-nimicit -omenirea -virusul -care -a-ingropat -numai -in-secolul -xx-
500-de-milioane -de-oameni_47999.html (12.01.2016)

23
Există trei categorii de metode de punere în practică a atacurilor teroriste : cunoscute,
bănuite și necunoscute. Împotriv a celor cunoscute și bănuite, există mijloace de prevenire
și apărare, însă cele necunoscute sunt mult mai greu de contracarat.

Alte forme de terorism
Pe lângă formele de manifestare ale terorismului enumerate mai sus, există și alte forme,
precum :
 terorismul familial
 terorismul școlar
 terorismul străzii
 terorismul cartierelor rău famate
 terorismul genetic
 terorismul cosmic
 terorismul sexual
 hărțuirea.26

Organizațiile teroriste
Organizațiile teroriste reprezintă forme de exprimare și manifestare comună a
violenței, care presupun racolarea indivizilor violenți și gruparea lor în diferite categorii.
Dat fiind faptul că terorismul nu este doar o acțiune a unor criminali, ci și un sistem de
strategii și obiective de natură politică, el ar e mai multe funcții :
 funcția de descurajare
 funcția de amenințare
 funcția de pedepsire
 funcția de atragere a atenției
 funcția de răzbunare.
Organizațiile teroriste sunt extem de violente și de numeroase, cu structuri
diversificate și complexe. Unele dintre ele sunt constituite subit, pentru o singură
misiune, iar altele sunt create pentru acțiuni de lungă durată, cele mai multe dintre ele

26 http://www.penale. ro/hartuirea -morala -o-forma -insidioasa -de-violenta.html (17.01.2016)

24
constituindu -se în secolul al XX -lea.27 Organizațiile teroriste de deosebesc între ele, în
funcție de particularitățile pe care le au, de caracterul aleatoriu și de gradul ridicat al
violenței.
Din punctul de vedere al confruntărilor de nivel mondial, organizațiile teroriste se împart
în:
 organizații care au apărut în ainte de Războiul R ece
 organizații apărute în timpul Războiului Rece
 organizații create după Războiul Rece.
În ceea ce privește resursele de finanțare, organizațiile teroriste se clasifică în :
 organizații finanțate de anumite state, considerate mari puteri ale lumii
 organizații finanțate de corporații, fundații
 organizații care se autofinanțează din urma traficului de droguri, a criminalității
sau a jafurilor.
Pentru a -și atinge obiectivele pentru care au fost create, organizaț iile și grupările teroriste
utilizează o serie de forme și procedee de acțiune . Acestea tipuri de metode folosite sunt
următoarele :
Acțiunea directă – se fundamentează pe atacul deschis, armat asupra țintei, urmărind
luarea de ostatici, răpirea anumitor persoane, crearea unor stări de panică și confuzie în
rândul populației sau al conducerii locului (obiectivului) vizat. În funcție de natura
obiectivului, de vulnerabilitățile acestuia și de scopul urmărit, această acțiune presupune
mai multe mijl oace de realizare, precum :
 atentatul – se folosește cu scopul de a elimina, de a înlătura anumite personalități
impunătoare, în special din sfera politică, care au avut implicații în distrugerea
intereselor teroriștilor și se concretizează prin diverse acți uni, cum ar fi :
asasinatul, luarea de ostatici.
 atacul obiectivelor fixe – presupune ocuparea anumitor obiective, fie civile, fie
militare, în cadrul cărora, dacă se produc pierderi de vieți omenești, sunt afectate

27Mirela Atanasiu, Lucian Stăncilă – Terorismul -Răul din umbra al începutului de secol, Editura Universității
Naționale de Apărare ,,Carol I” , București, 2014, pag. 24 -26, disponibil pe
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/terorismul_raul_din_umbra.pdf (17.01.2016)

25
grav relațiile economice, sociale, dar și cele de colaborare între state.28 Acest
procedeu se realizează prin mai multe mijloace, precum : atacul simultan pe mai
multe direcții (constă în exercitarea rapidă a atacului, pătrunderea imediată a
organizației teroriste în interiorul obiectivului, exterminarea personalului de pază,
ocuparea țintei, sechestrarea persoanelor și începerea negocierilo r privind
revendicările fiecărei părți) ; atacul pe o direcție favorabilă (se produce ulterior
unei acțiuni demonstrative, desfășurate pe o altă cale); atacul legendat (are la bază
pătrunderea în interiorul obiectivului printr -o disimulare sau acoperire (re curgerea
la documente false), fiind urmată de luarea de ostatici și amenințarea cu moartea.
 atacul obiectivelor mobile (deturnarea) – reprezintă o acțiune premeditată, ce are
drept scop capturarea anumitor categorii de mijloace de transport și asasinarea
personalului tehnic și a pasagerilor, în vederea obținerii de fonduri sau a eliberării
unor prizonieri (membri ai organizației).
Acțiunea acoperită – se referă la uciderea unor persoane și la incendierea anumitor
obiective prin intermediul unor încă rcături explozive, toxice sau nuleare . În concret,
această acțiune se realizează prin : înmânarea de obiecte explozive (plicuri, flori, colete
care se declanșează în momentul deschiderii sau despachetării), plasarea unor lucruri în
interiorul anumitor clădiri vizate, abandonarea unor mijloace de transport încărcate cu
materiale explozive și declanșarea exploziilor cu telecomandă.
Acțiunea indirectă (psihologică) – are în vedere reducerea capacității de rezistență
psihică a anumitor categorii de in divizi sau a unor grupuri țintă. Acest tip de acțiune se
manifestă prin intermediul următoarelor procedee : amenințări sau scrisori anonime,
alarme false privind producerea unui atac terorist, procurarea de armament chimic și
nuclear.
Sursele si resursele terorismului sunt : regionale, internaționale, locale, accidentale.
Aceste resurse pot fi de natură financiară, economică, umană, tehnică, științifică,
ideologică, religioasă, politică.

28 http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte -politice/Terorismul65.php (20.01.2016)

26
Deoarece statele care finanțează terorismul29 au un grad diferit de implicare în
acțiunile teroriste, acestea se pot clasifica în state -sponsor și state -teroriste. Resursele
terorismului se materializează în diverse forme, după cum urmează :
 suportul ideologic – se realizează prin îndoctrinare religioa să și politică, dar și prin
propagandă exe rcitată prin mass -media
 sprijinul financiar – se exercită prin bugetele unor state care susțin terorismul, prin
subvenții ale oamenilor de afaceri, prin evaziuni fiscale, fraude, spălare de bani
 sprijinul militar – antrenamente, armament, muniții provenite din contrabandă,
echipament militar
 suportul operațional – asistența statelor implicate în finanțarea terorismului, în ceea
ce privește alegerea victimelor și pregătirea atacurilor teroriste, manifestându -se
prin fal sificarea documentelor sau folosirea spionajului. Acest suport operațional
reprezintă ,,creierul ” planificării și declanșării acțiunilor teroriste.
 utilizarea propriilor sisteme de securitate în vederea punerii în practică a atacurilor
teroriste.
Din nefericire, viitorul nu este unul roz, întrucât, toate aceste forme de manifestare
ale terorismului, precum și modul de acționare al organizațiilor teroriste, sunt amenințări
continue și tot mai grave la adresa societății, ele devenind tot mai puternic e pe zi ce trece
datorită tehnologiei, agenților chimici și biologici, dar și datorită indivizilor și instituțiilor
care sprijină asemenea acțiuni și promovează mijloacele violente de manifestare ale
acestora.

2.2. Caracterul internațional al terorismului

Terorismul internațional este un fenomen complex, care se manifestă din ce în ce
mai puternic și care pune în mare pericol societatea, cauzele lui nefiind cunoscute cu
adevărat până la ora actuală. Cauzele care conduc la realizarea acestui fenomen sunt cele
de natură politică, economică, religioasă, militară, etnică, culturală, ideologică. Ceea ce
definește în mod special acest fenomen este asimetria vizibilă dintre impactul psihologic
urmărit și me todele de tortură fizică utilizate, lucru care se reflectă în realitatea crudă de

29 http://geopolitics.ro/finantarea -terorismului -calcaiul -lui-ahile -pentru -acest -fenomen/ (23.01.2016)

27
astăzi : țintele teroriștilor sunt civilii. Acest aspect se datorează faptului că teroriștii nu pot
ataca forțele armate.
Caracterul internațional al terorismului constă în următoarele elemente :
 se manifestă printr -o serie de acțiuni criminale, precum asasinate, răpiri,
incendieri
 se bazează pe motive politice, în sensul că o anumită grupare extremită recurge
adesea, la violență pentru a -și susține cauza, chiar dacă prin ace asta rănește
oameni nevinovați, care nu au nici o legătură cu respectiva situație
 în ultimul timp, terorismul își alege victime dintr -o țară străină pentru a influența
oarecum modul de guvernare al respectivei țări.
Potrivit statisticilor din 2015 ale Global Terrorism Index (GTI)30, din anul 2000 și
până în prezent au avut loc peste 61.000 de atacuri teroriste, organizația jihadistă Boko
Haram din Nigeria fiind responsabilă pentru 6.644 de decese înregistrate în anul 2014, iar
organizația Statul Isl amic din Irak și Siria (ISIS) deținând un număr de 6.073 de decese.
Organizația Boko Haram s -a înfăptuit în anul 2002 și presupune o mișcare islamistă,
orientată inițial împotriva educației occidentale, iar în anul 2009 devenind o mișcare
insurgentă, care controlează anumite zone din Nigeria. Conform acelorași date din Global
Terrorism Index, Nigeria este a doua țară din lume, după Irak, în ceea ce privește numărul
de decese provocate de acțiunile teroriste. De asemenea, potrivit altor statistici, s -a
const atat cu stupoare că numărul de atentate teroriste din lume, a crescut cu 600% în
ultimii 15 ani, adică de la 2.000 de atacuri s -a ajuns la 14.000, ceea ce reprezintă un
pericol extrem de grav la adresa securității mondiale. Totodată, datele din statistici denotă
și faptul că în peste 90% din cazuri, teroriștii își ating obiectivele31, în sensul că bombele
folosite de aceștia explodează și determină moartea unui număr considerabil de civili și
nu numai (teroriștii utilizează bombe în 6 din 10 cazuri , iar cazu rile în care aceștia
combină bomb cu armele, sunt și mai periculoase, reușind să ucidă de 3 ori mai multe
persoane).

30 http://economicsandpeace.org/wp -content/uploads/2015/11/Global -Terrorism -Index -2015.pdf
(03.02.2016)
31 http://www.eazi.ro/prin -lume/statistici -despre -terorism (05.02.2016)

28
Europa nu a scăpat nici ea de atacurile teroriste, Franța deținând cel mai mare număr de
atentate în anul 2013, potrivit unui raport Europ ol. 32

Terorismul în Dreptul Internațional
Prin modul său alert de răspândire și prin mijloacele sale de acționare, terorismul a
devenit una dintre cele mai grave calamități la adresa lumii. Deși la sfârșitul secolului al
XX-lea, terorismul era considerat doar o formă de violență asemănătoare războiului,
totuși, în ziua de astăzi, terorismul reprezintă o infracțiune internațională.
Juriștii au stabilit că doar tipurile de terorism cu scop politic colectiv pot avea caracter
internațional. Potrivi t aplicării în spațiu a regulilor de Drept Penal în ceea ce privește
terorismul, toate statele ar trebui să urmeze principiul universalității (adică aplicarea legii
penale a fiecărui stat, indiferent de locul săvârșirii infracțiunii și de naționalitatea
autorului faptei).
Deoarece în ultimii cinci ani, au avut loc aproximativ 1400 de atacuri teroriste cu
caracter internațional, terorismul a ajuns principalul dușman al statelor lumii, provocând
o schimbare majoră l a nivelul securității mondiale. Se poate spune că accentuarea
divergențelor etnice, religioase și chiar ideologie, contribuie într -o proporție foarte mare
la răspândirea și promovarea acestui fenomen internațional, care înspăimântă lumea.
Alături de piraterie, traficul de persoane sau evaziune fiscală, în Dreptul Internațional,
terorismul apare și el la secțiunea ,,Infracțiuni internaționale comise de persoane
particulare.” Multitudinea de acte teroriste săvârșite de -a lungul anilor a determinat
majoritatea conducătorilor statelor să ad opte diverse convenții privind limitarea acestora.
Astfel, Adunarea Generală a ONU a adoptat în anul 1994, ,,Declarația asupra măsurilor
de eliminare a terorismului internațional”33, prin care se prevede că statele membre
recunosc că toa te actele și metodele teroriste ca fiind criminale și lipsite de o justificare
concludentă, indiferent de cine le săvârșește. Unii specialiști consideră că războiul și
terorismul sunt asemănătoare, până și în Dreptul internațional umanitar fiind prevăzut

32 http://adevarul.ro/international/europa/raport -europol -privire -situatia -terorismului -nivel -european –
franta -tara-ue-cele-maimulte -atacuri -teroriste -1_5388df290d133766a826c01a/index.html (07.02.2016)
33 http://www.arduph.ro/domenii/diu -si-terorismul/terorismul -in-dreptul -international -public -si-in-
dreptul -international -umanitar/ (09.02.016)

29
faptul că războiul reprezintă o formă de violență ilicită, pe când terorismul este un act
violent ilicit atât pe timp de pace, cât și pe timp de război.
Cu toate acestea, dreptul internațional aplicabil în conflictele armate deosebește aceste
două noțiuni pe timp de război după cum urmează :
 pe de -o parte, putem vorbi de un act terorist numai dacă persoana care
săvârșește actul nu deține rolul de combatant, întrucât doar membrii forțelor
armate au acest statut
 pe de altă parte, pentru ca un act de violență să fie licit, trebuie respectate
anumite restricții prevăzute de dreptul conflictelor armate, astfel că și
combatanții ar putea deveni teroriști dacă ar încălca condițiile impuse de război.
Dar articolele 43 -44 din Protocolul Convențiilor de la Haga34 și Geneva nu deosebesc sub
nici o formă combatanții armatei și combatanții gherilei, motiv pentru care toți trebuie să
repecte aceleași reguli și să suporte consecințele faptelor pe care le comit. Altfel spus,
Dreptul conflictelor armate interzice în mod expres terorismul internațional, de orice
natură ar fi acesta și în orice împrejurare s -ar produce.
Caracterul internațional al terorismului constă în următoarele elemente :
 comiterea actului terorist sau onsecințele acestuia se prelungesc pe teritoriul ma i
multor state
 actul terorist aduce atingere bunurilor juridice a căror protecție constituie un
factor esențial în vederea menținerii unor raporturi privind colaborarea statelor.
Pentru a analiza acest caracter internațional al terorismului, e nece sar să avem în
vedere criteriul formal și material al acestei infracțiuni de drept internațional. Astfel,
criteriul formal presupune posibilitatea urmăririi și judecării autorului infracțiunii
indiferent de locul săvârșirii faptei. În ceea ce privește crit eriul material, savantul
Donnedieu De Vabres, afirma că există mai multe aspecte ce trebuie luate în considerare,
după cum urmează :
 comiterea infracțiunii să se răspândească pe teritoriul mai multor state
 bunul prejudiciat să prezinte o importanț ă materială sau morală la nivel
internațional

34 http://www.arduph.ro/wp -content/uploads/2014/01/Conven%C8%9Bia -Regulamentul -referitoare -la-
legile -%C5%9Fi -obiceiurile -r%C4%83zboiului -pe-terestru -Haga-18-octombrie -19072.pdf (09.02.2016)

30
 actul terorist să aducă atingere integrității umane.
Cu toate acestea, se consideră că numai terorismul politic colectiv are un caracter
internațional, deoarece doar efectele acestora sunt de natură să disturbe întreaga ordine
politică internațională. Totodată, un membru al serviciilor secrete CIA35 spunea la un
moment dat că oricâte informații utile și complexe ai avea azi despre grupările teroriste,
acestea nu ar mai fi de actualitate mâine, deoarece teroriștii își schimbă tacticile și țintele
de la un minut la celălalt.
În perioada 2001 -2005 au avut loc peste 1500 de atacuri teroriste de natură internațională,
acestea cauzând aproximativ 15.000 de victime, terorismul internațional devenind
dușmanul principal al statelor. Cele mai multe atacuri teroriste cu caracter internațional s-
au înregistrat în zona Orientului Mijlociu36 și a Americii de Nord. În regiunea Orientului
Mijlociu aceste atentate se explică prin faptul că se observă numeroase grupări te roriste
care din asta trăiesc: din crimă. Populația acestei zone consideră o tradiție toate aceste
atacuri, un semn de recunoștință și jertfă pentru cel pe care îl consideră conducătorul
suprem. În schimb, zona Americii a devenit ținta atacurilor teroriste începând cu anul
2001, când a avut loc atentatul asupra Turnurilor Gemene, ata c care a zguduit întreaga
lume.

1.5. Haosul creat de terorism

Însuși haosul economic, politic și social cu care ne confruntăm astăzi, reprezintă
un context prielnic pentru teroriști, în vederea desfășurării unor atacuri și mai complexe și
dezastruoase. Terorismul este dușmanul cel mai periculos al ordinii vieții sociale.
Starea de haos este declanșată initial, de calamități, dezastre naturale, de sărăci e,
terorismul doar profitând de aceste situații și punându -și în practică strategiile și
acțiunile.37 Haosul este o stare de criză generală, care afectează pe toată lumea și care
reprezintă interdependența dintre resursele și lipsurile societății, dintre ev oluția și eșecul
acesteia.

35 https://www.cia.gov/index.html (13.02.2016)
36 http://www.publika.md/orientul -mijlociu -zguduit -de-atentate -cele-mai-teribile -atacuri -teroriste -din-
ultimele -24-de-ore_2620101.html (25.02.2016)
37 http://www.armyacad emy.ro/reviste/1_2005/a10.pdf (25.02.2016)

31
Haosul duce la declanșarea mai multor crize, care pot fi:
 crize generale
 crize economice și geoeconomice
 crize financiare
 crize energetice, ecologice și cosmice
 crize demografice
 crize sociale
 crize politice și geopolitice
 crize culturale
 crize etnice
 crize identitare
 crize militare.
Cele mai multe dintre cauzele atacurilor teroriste țin de crizele identitare. Teroriștii
doresc o altă ordine socială, impunerea altor principii și reguli de urmat. Pe ei nu -i
interesează societatea c a atare, ci reacția acesteia, haosul pe care îl creează.
Pentru a putea reduce sau chiar evita producerea unei crize, este necesar să se cunoască
caracterul acesteia, conținutul, cauzele, sfera de acționare, efectele acesteia.
Viața socială se caract erizează prin acea stare de ordine, de echilibru, care atunci când
este perturbată, se transformă într -o stare de anomie, stare care declanșează terorismul.
Acesta ia forma unei răzvrătiri violente, care urmărește să înlocuiască normele existente
cu altele noi, mult mai stricte și impunătoare. Relația dintre terorism și societate este
determinată de existența violenței, ca formă de dobândire a unui raport de subordonare și
control și care presupune mai multe elemente:
• autorul violenței
• victima
• acțiunea coercitivă.38
Toate aceste aspecte duc la mișcări rebele și prin urmare, și la terorism. Deși
teroriștii nu sunt obișnuiți cu norme morale și cu modul de respectare al acestora, totuși,
prin acțiunile lor, ei pretind înlocuirea regulilor existente și impunerea unor norme noi,

38 Idem (25.02.2016)

32
bine stabilite de către ei. Starea de anomie este caracterizată de dezorientare,39 de
incertiudine, de izolare, de incapacitatea unei persoane de a se mai integra într -un grup,
de rătăcire psihică.
Prin urmare, se poate spune că terorismul este generat în mare măsură și de
comportamentul anumitor indivizi, de activitatea unor instituții, dar și de problemele de
natură politică, socială, economică și religioasă cu care se confruntă statele lumii de mult
timp înc oace și care par să nu mai dispară, ci din contră, să ia și mai multă amploare.

39 Ibidem.

33
Capitolul 2. INSTITUȚII ȘI MECANISME INTERNAȚIONALE

2.1. Situația de fapt la nivel global

Terorismul nu este un fenomen recent apărut în Europa, ci acesta s -a dezvoltat și
manifestat de -a lungul timpului în această parte a lumii, devenind o amenințare
permanentă la adresa valorilor sociale și a drepturilor oamenilor. Numai în perioada
2009 -2013, în statele membre ale UE, au avut loc aproxim ativ 1010 de atacuri teroriste
care fie au dat greș, fie au fost contracarate și finalizate, provocând moartea a 38 de
persoane. La acestea se adaugă și evenimentele de la sfârșitul anului 2015, respectiv
începutul anului 2016, care au condus de asemenea, la moartea a sute de oameni.

Zone ,,fierbinți”
În lume, există 18 zone de conflict40, după cum acestea sunt prezentate în harta de mai
jos și anume: Mexic, Columbia, Algeria, Kosovo, Israel și Liban, Sudan, Caucazul și
Rusia, Iraq, Afganistan, India și Pakistan, Etiopia -Eritrea -Somalia, Sierra Leone,
Republica Democratică Congo, Angola, Sri Lanka, Indonezia.

Figura 2
Sursă : www.didyouknow.org

40 http://didyouknow.org/romania/conflict.html (15.03.2016)

34
Însă, cele mai numeroase atentate se înregistrează în zonele Iraq, Palestina -Israel,
Afganistan, Rusia și Caucaz, India și Pakistan, Columbia, Angola, deoarece în aceste
zone există și astăzi conflicte care au început cu mult timp în urmă.

Iraq- ca și urmare a războiului ce a avut loc în perioada 1990 -2003, în care și -au
pierdut viața mai mult de 140.000 de soldați irakieni, forțele de securitate continuă să fie
atacate și în ziua de astăzi de anumite grupări, Iraq -ul reprezentând cel mai ,,fierbinte”41
loc de pe planetă. Partea cea mai gravă e că aceste războaie nu încetează, ci dimpotrivă,
se amplifică.

Palestina -Israel – în această zonă, conflictele au început odată cu declanșarea
Războiului de Independență al statului (1948 -1949) și continuând cu Războ iul de Șase
Zile din anul 1967.42 În ace astă regiune, a fost mereu nevoie de intervenția ONU pentru a
evita catastrofele ce erau pe cale să apară. Conflictele din această zonă sunt responsabile
de apariția terorismului modern.

Afganistan – după lovitura de stat din 1973, în această zonă a lu mii au urmat o serie de
crime în masă. Începând cu anul 2001, în acest stat s -au constituit forțe de coaliție în
vederea eliminării grupărilor teroriste.

Columbia – Războiul Civil din Columbia continuă de 35 de ani și pare să nu mai
înceteze vreodată. Motivele acestui conflict depășesc granițele politice, traficul de droguri
și corupția reprezentând centrul acestui război.

Angola – conflictele din această regiune au început odată cu obținerea independenței
statului Angola față de Portugalia, în anu l 1975. Conflictul se dă între conducerea MPLA
și rebelii UNITA.43 Aceștia din urmă, au ocupat o treime din resursele minerale și de țiței
ale statului.

41 http://geografilia.blogspot.ro/2015/10/conflicte -care -macina -lumea -probleme.html (15.03.2016)
42http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/istoria -conflictului -israelo -palestinian (16.03.2016)
43 http://confli ctelelumii.blogspot.ro/2009/01/conducatorul -rebelilor -dr.html (17.03.2016)

35
Rusia și Caucazul – conflictele din aceste zone se datorează rezervelor de țiței din
Marea Caspică și Marea Neagră. Rusia, în colaborare cu zona Caucazului, încearcă să
protejeze aceste bogății, dar este atacată destul de mult de grupări care doresc să o
distrugă. Totodată, conflictele sunt determinate și de existența celor peste 50 de grupuri
etnice, care își susțin propriile principii și concepții religioase.

India și Pakistan – odată cu acapararea de către Pakistan a mai multor regiuni ce erau
incluse într -o zonă ce purta denumirea de ,,Kashmir” (anul 1947), a început războiul
sfânt dintre musu lmanii din partea indiană și populația Hi ndu din India.
Organizația condusă de Bin Laden a fost una dintre cele mai periculoase grupări
teroriste din lume, numărul victimelor atacurilor acesteia ajungând la zeci de mii
(aproximativ 40.000). Evenimentele din 11 septembrie 2001 sunt considerate cele mai
dezastruoase din toate timpurile, în urma acestora, luându -se măsuri drastice pentru a
eradica grupările teroriste din Europa și din Statele Unite.44

Amenințări prezente la nivel european
Amenințările de natură teroristă nu au limite, principala arma și în același timp,
țintă a acestora, fiind omul disperat sau manipulat. Terorismul folosește omul pe post de
muniție datorită faptului că acesta se poate infiltra oriunde, poate ac cesa toate informațiile
pe care le dorește și poate distruge orice.
În prezent, principalele amenințări teroriste sunt reprezentate de:
 posibilitatea grupărilor teroriste de a recurge la arme de distrugere în masă
 declanșarea unor atacuri asupra instituți ilor care dețin materiale nucleare, în
scopul producerii unor catastrofe în numele anumitor ideologii
 îndreptarea atacurilor împotriva statelor care exercită acțiuni antiteroriste
 proliferarea terorismului psihopat
 asasinarea celor care se opun stării de teroare, favorabile producerii crimei
organizate.
Amenințările de natură teroristă nu au limite sau frontiere, dar dispun de resurse,
având fie un caracter local (în cazul intimidării unui stat sau a unui pa rtid), fie mondial.

44 http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=5051 (17.03..2016)

36
În statele care nu acceptă anumite ideologii și reguli, teroriștii consideră că spaima,
teeroarea sunt singurele mijloace prin care se pot face auziți și prin intermediul cărora pot
determina populația să respecte regimurile politi ce și sociale ajunse la putere.
Atentatele din ultimele luni ș i ultimii ani din orașe, precum Paris, Bruxelles45, Boston,
Volgograd și Londra, sunt o dovadă clară a faptului că teroriștii continuă să atace din ce
în ce mai mult.

Atentate Paris – acest ea au avut loc în noaptea de 13 spre 14 noiembrie 2015, în
următoarele locații:
 Stadionul Stade de France din orașul Saint -Denis, unde au avut loc 3 explozii
soldate cu cinci victime.
 Colțul străzilor Bichat și Alibert, unde au avut loc împușcături în zon a unei
cafenele și a unui restaurant, provocând moartea a 11 persoane.
 Strada Fontaine -au-Roi, aici, o persoană înarmată a deschis focul asupra unui
restaurant, ucigând 5 persoane și rănind alte 8.
 Strada Charonne, unde două persoane înarmate au deschis f ocul asupra unui alt
restaurant, ucigând 19 persoane și rănind grav alte 14.
 Bulevardul Voltaire, unde un sinucigaș a detonat o bombă într -o cafenea, rănind
15 persoane.
 Teatrul Bataclan, unde în timpul unui concert, au fost uciși aproximativ 100 de
spect atori din cei 1500 prezenți. Poliția franceză a reușit să -l ucidă pe unul dintre
teroriști, ceilalți trei detonând încărcăturile explozive pe care le dețineau.
În urma acestor atentate, doi cetățeni români și -au pierdut viața, iar alți doi au fost răniți.
Aceste atentate simultane au fost provocate de opt teroriști, dintre care șapte s -au sinucis,
iar unul a fost ucis de Poliția franceză. În ceea ce privește originea atacatorilor, se pare că
aceștia făceau parte din organizațiile teroriste ,,Stat Islamic” și ,,Al -Qaeda”.46

45 http://www.agerpres.ro/externe/2016/03/28/atentate -la-bruxelles -mister -in-jurul -celui -de-al-treilea –
jihadist -de-la-aeroport ul-zaventem -20-22-10 (17.03.2016)
46 http://www.cugetliber.ro/stiri -eveniment -cine-sunt -autorii -atentatelor -din-paris -273564 (19.03.2016)

37
Atentate Bruxelles – au avut loc în data de 22 martie 2016, concretizându -se sub
forma a trei explozii: două la un aeroport din nord -estul capitalei și una într -o stație de
metrou. Potrivit unui bilanț întocmit de autoritățile din Bruxelles, au murit 14 oameni la
aeroport și 20 la stația de metrou și au fot rănite 92 de persoane la aeroport și 106 la stația
de metrou. Autorii acestor atacuri teroriste au fost 3 persoane cu antecedente penale,
dintre care doi erau frați (aceștia s -au sinucis, iar celălalt este dat în urmărire) . 47

Atentate Boston – a avut loc în data de 15 aprilie 2013, când au fost detonate două
bombe în apropierea liniei de sosire a unui maraton. În urma acestor explozii, 3 persoane
au murit, iar alte 183 au fost rănite. După aceste două atentate, a mai urmat unul la doar
câteva ore distanță, de această dată într -o bibliotecă (fără victime). Autorii acestor
atentate erau doi frați de origine cecenă.48

Atentate Volgograd – în data de 29 decembrie 2013, s -a produs un atentat sinucigaș
într-o gară din Volgograd, provocând moartea a cel puțin 18 persoane și rănirea altor 44.
Autoarea acestui atentat a fost o femeie kamikaze. În dimineața de 30 decembrie 2013, a
avut loc un alt atentat sinucigaș, având ca țintă un troleibuz, atac care condus la moartea a
16 persoane și la rănirea altor 41. De data aceasta, se pare că autorul atacului a fost un
kamikaze de sex masculin. 49

Atentate Londra -în data de 7 iulie 2005, sistemul de transport din Londra a fost atacat
cu o serie de explozii, soldate cu aproxima tiv 38 de morți și în jur de 700 de răniți.
Autorii atacurilor au fost reprezentanții unei organizații Al -Qaeda. 50
Făcând referire la atentatele teroriste prezentate mai sus, se poate constata cu
stupoare că cele mai mari amenințări ale momentului sunt reprezentate de organizațiile
Al-Qaeda și Stat Islamic (ISIS), care acționează în numele Jihadului (Războiu l Sfânt).
Potrivit afirmațiilor unor specialiști în terorism, membrii acestor organizații nu se vor opri

47 http://greatnews.ro/cine -sunt -autorii -atentatelor -din-bruxelles/ (20.03.2016)
48 http://costintanasescu.com/Actualitate/Autorii -atentatului -din-Boston -sunt -frati, -au-19-si-20-de-
an_8051 (20.03.2016)
49 http://politicall.ro/atentat -sinucigas -volgog rad/ (20.03.2016)
50 http://www.zf.ro/politica/politica -externa/autorii -atentatelor -de-la-londra -erau -britanici -3020165/
(20.03.2016)

38
până în momentul în care invadează întreaga Europă și distrug tot ce are mai bun, fără să
le pese de consecințe.
Jihadul, numit și ,,Războiul Sfânt”, are semnificația de ,,a ucide în numele lui
Dumnezeu”. Există patru modalități prin care se poate realiza Jihadul:
 cu inima – are în vedere lupta spirituală împotriva pasiunii, a viciului și a
ignoranței
 prin cuvânt – se referă la răspândirea tradiției, a pr incipiilor cuprinse în Coran și în
Sharia (Legea Sacră a Islamului)
 cu mâna – referitor la decizia de a face bine
 cu sabia – are în vedere războiul împotriva necredincioșilor.
Din păcate, adepții acestei religii se folosesc de ultima modalitate pentr u a duce mai
departe principiile cuprinse în legile sacre. Ei doresc ca religia lor să fie una universală,
iar cei care nu o respectă, să fie pedepsiți într -un mod cât mai dur și sângeros.
Cu alte cuvinte, toate aceste atacuri teroriste care s -au produs în ultimul timp, au
drept scop avertizarea populației referitor la ceea ce urmează și impunerea prin forță a
respectării unor concepții de existență crude și exagerate. Adepții Jihadului nu au limite.
În numele conducătorului lor suprem, ei sunt capa bili să recurgă la cele mai josnice
metode de a înspăimânta lumea și de a obține controlul absolut asupra a tot ce mișcă sub
soare. Ei doresc ca Islamul să devină o putere mondială51, jihadul reprezentând pentru ei
singura soluție pentru toate problemele, m otiv pentru care, adepții acestei religii urmăresc
transformarea tuturor statelor în state islamice, supuse regulilor specifice acestei
comunități și închinate lui Allah, chiar dacă trebuie să recurgă la violență și crimă pentru
îndeplinirea acestor obiect ive.

51 http://islamicsupremecouncil.org/understanding -islam/legal -rulings/5 -jihad -a-misunderstood –
concept -from -islam.html?sta rt=9 (20.03.2016)

39
Figura 3

Sursă: http://blidaru.net/msc2015 -date-despre -terorism/

Figura 4

Sursă: http://blidaru.net/msc2015 -date-despre -terorism/

Jihadiștii au reprezentanți răspândiți și infiltrați peste tot prin lume ,52 lucru care
facilitează și mai mult desfășurarea atacurilor teroriste. Prin intermediul tehnologiei, ei
comunică unii cu ceilalți și stabilesc cu atenție fiecare viitoare lovitură de grație.

52 http://www.contributors.ro/global -europa/islam -politic -si-jihad -de-la-muhammad -la-usama -bin-
laden -a-doua -parte -doctrina -jihadului/ (20.03.2016)
0100200300400
Statul
IslamicTaliban Al Shabab Al Qaeda în
Peninsula
ArabicăPakistan Boko HaramAtacuri provocate de grupuri jihadiste în perioda 1 -30
noiembrie 2014
Atentate
05001,0001,5002,0002,500
Statul Islamic Taliban Al Qaeda în
Peninsula
ArabicăPakistan Boko HaramVictime ale atacurilor provocate de grupările jihadiste în
perioada 1 -30 noiembrie 2014
Victime

40
Prin urmare, Jihadul este cea mai mare și gravă amenințare la ad resa umanității, partea
cea mai rea fiind reprezentată de faptul că devine pe zi ce trece din ce în ce mai puternică
și răzbunătoare.

2.2. Politica UE
Evenimentele din 11 septembrie 2001, când grupuri sinucigașe, coordonate de
organizația Al -Qaeda, au distrus Turnurile Gemene din New York, au determinat UE să
elaboreze o strategie de prevenire și combatere a acestui fenomen internațional atât de
amplu. Astfel, în anu l 2005, Consiliul European a adoptat ,,Strategia UE privind
combaterea terorismului”, strategie axată pe patru piloni esențiali : prevenire, protecție,
monitorizare și răspuns.53 Această strategie presuspune atât colaborarea statelor în lupta
continuă împotr iva terorismului și menținerea unor relații de cooperare cu alte instituții
internaționale, cât și asigurarea respectării drepturilor cetățenilor și creșterea siguranței în
Europa.
Prevenirea – acest pilon presupune identificarea și abordarea propri u-zisă a factorilor
care au în vedere procesul de recrutare a persoanelor care urmează să comită acte de
terorism. Această abordare se realizează în așa fel încât să nu prejudicieze drepturile și
libertățile individului.
Protecția – are drept scop protejarea cetățenilor și a infrastructurii , repectiv reducerea
vulnerabilității la atacuri , prin introducerea, la nivel comunitar, a Sistemului Informatic
privind Vizele (VIS) și a Sistemului Informatic Schengen de a doua generație (SIS II).
Totodată, acest pilon are în vedere și implementarea Sistemului PNR (Registrul cu
numele pasagerilor) , adoptat printr -o directivă a Consiliului la 21 aprilie 2016 . Sistemul
PNR cuprinde informații cu caracter personal, transmise de pasageri și păstrate de
transportatorii aerieni, în vederea schimbului de date personale între autoritățile de
aplicare a legii, ca răspuns la dizolvarea controalelor de la frontierele interne prevăzute de
Convenția Schengen. Prin prelucrarea acestor date cu caracter personal, aut oritățile
competente au posibilitatea să identifice persoanele care nu sunt suspectate ca urmând a

53 http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/fight -against -terrorism/ (21.03.2016)

41
săvârși acte teroriste înainte ca anumite analize specifice să indice că acestea ar putea
comite asemenea fapte.
Pentru a proteja drepturile funda mentale referitoare la protecția informațiilor cu
caracter personal, directiva adoptată de Consiliu presupune o serie de restricții54 în ceea
ce privește utilizarea și păstrarea acestor date, precum :
 este interzisă colectarea și folosirea anumitor date sensibile
 datele PNR pot fi păstrate numai pe o perioadă de 5 ani și trebuie depersonalizate
după 6 luni, în așa fel încât persoana respectivă să nu mai fie ușor identificabilă
 statele membre sunt obligate să înființeze o unitate de informații despre pasageri,
unitate menită să utilizeze și să protejeze datele respective
 statele membre trebuie să se asigure că pasagerii sunt informați corespunzător în
ceea ce privește preluarea d atelor lor personale și gestionarea acestora
 transferul datelor PNR către alte țări se autorizează numai în anumite situații și în
mod restricționat.
Monitorizarea – presupune urmărirea și investigarea activităților teroriștilor, atât la
nivel comuni tar, cât și internațional, scopul final fiind aducerea acestora în fața justiției.
Pentru concretizarea acestui pilon, UE are în vedere mai multe aspecte : consolidarea
atribuțiilor autorităților naționale competente, accentuarea cooperării și a schimbului de
informații dintre organele de poliție și cele judiciare (Europol și Eurojust).
Răspunsul – acest pilon include măsuri destinate diminuării consecințelor unui atac
terorist, prin îmbunătățirea capacității de răspuns, atât din partea cetățenilor, cât și a
autorităților.
Pe lângă obiectivele principale ale acestei strategii, în ideea combaterii terorismului,
UE colaborează și cu alte state, cooperare care presupune elaborarea unor clauze și
proiecte în vederea fundamentării asistenței acordate anumitor țări, respectiv întâlniri
politice de rang înalt. De asemenea, UE colaborează și cu organizații internaționale, cum
ar fi ONU (Organizația Națiunilor Unite) și Forumul mondial privind combatere a
terorismului, dar și regionale, precum Consiliul Europei, OSCE (Organizația pentru

54 http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/fight -against -terrorism/passenger -name -record/
(21.03.2016)

42
Securitate și Cooperare în Europa), Liga Statelor Arabe și Organizația de Cooperare
Islamică.
Tot la nivelul UE, s -a adoptat si Tratatul de la Lisabona , care s -a semnat de statele
membre ale UE la 13 decembrie 2007 și a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Prin
acest tratat sunt garantate atât drepturile fundamentale ale omului, cât și politica externă
de securitate comună, având ca scop promovarea păcii și securi tății mondiale.
Potrivit Tratatului de la Lisabona, UE se obligă să respecte drepturile și libertățile
fundamentale ale omului, dar și principii, precum libertatea, egalitatea, demnitatea
umană . Conform articolului 75 (Titlul V -Spațiul de libertate, securitate și justiție.
Capitolul 1. Dispoziții generale)55 din Tratatul de la Lisabona, Parlamentul European și
Consiliul stabilesc măsurile administrative referitoare la prevenirea și combaterea
terorismului.
De aseme nea, Tratatul de la Lisabona prevede că UE va oferi cetățenilor statelor
membre un spațiu de libertate și justiție fără frontiere, va combate discriminarea , va
contribui la asigurarea și menținerea păcii, dar cea mai importantă prevedere se referă la
faptul că UE va proteja drepturile fundamentale ale omului și va încerca să elimine orice
amenințare la adresa vieții și integrității acestora.
Totodată, Tratatul de la Lisabona stabilește că UE va contribui prin programe de
consiliere și asistență militar ă la restabilirea ordinii sociale perturbate de conflicte. Acest
tratat presupune și o cooperare mult mai consolidată între statele membre ale UE și
dorește ca acestea să pună la dispoziția UE toate materialele și capacitățile civile și
militare de care di spun, în vederea aplicării politicii de securitate și apărare comună,
stabilind și rolul Agenției Europene de Apărare56 în acest sens.
Tot referitor la pacea și securitatea mondială, Tratatul de la Lisabona introduce și o
clauză de solidaritate prin care, în cazul unui atac terorist la adresa unui stat, celelalte
state își pot oferi sprijinul în vederea remedierii situației (această c lauză are caracter
voluntar). 57
Totodată, la nivelul UE există și o directivă care prevede prevenirea finanțării
terorismului și anume Directiva nr. 60/2005 a Parlamentului European și a Consiliului

55 http://europa.eu/pol/pdf/consolidated -treaties_ro.pdf (05.04.2016)
56 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Ar00002 (05.04.2016)
57 http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/cg00014.ro07.pdf (05.04.2016)

43
privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării
terorismului.
Potrivit acestei directive, termenul de ,,finanțare a terorismului” este definit ca
reprezentând ,,furnizarea sau colectarea de fonduri prin orice mijloace, cu intenția
folosirii acestora, în tot alitate sau în parte, pentru a comite oricare dintre infracțiunile
prevăzute în Decizia -Cadru nr. 475/2002 a Consiliului privind combaterea
terorismului”. 58 De asemenea, conform acestei directive, noțiunea de terorism este
compusă din două elemente:
 elementul obiectiv (crimă, vătămare corporală, santaj, luare de ostatici)
 elementul subiectiv ( constrângerea puterilor publice, intimidarea gravă a
populației). 59

2.3. Organisme internaționale

Organizația Națiunilor Unite (ONU)

Creată la sfârșitul celui de -al doilea război mondial, Organizația Națiunilor Unite
(ONU) are drept scop protejarea lumii de acest flagel al războiului și al terorismului, dar
și respectarea drepturilor fundamentale ale omului, menținerea relațiilor de col aborare
dintre state și respectarea principiilor prevăzute în tratatele internaționale.
ONU este compusă din 6 organisme fundamentale și anume :
 Consiliul de Securitate
 Adunarea Generală
 Consiliul Economic și Social
 Consiliul de Tutelă
 Curtea Internaț ională de Justiție
 Secretariatul.

58 http://eur -lex.europa.eu/lega l-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32002F0475 (05.04.2016)
59 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?qid=1467026133966&uri=URISERV:l33168
(06.04.2016)

44
Însă, organul responsabil cu menținerea păcii și securității internaționale este
Consiliul de Securitate, format din 15 membri, dintre care 5 sunt permanenți și au drept
de veto (S.U.A., Marea Britanie, Franța, Ch ina și Rusia).
În ceea ce privește lupta împotriva terorismului și combaterea acestuia, ONU a adoptat
12 convenții multilaterale60, care presupun definirea unui anumit act terorist ca fiind
infracțiune și pedepsirea ca atare a acestuia, în funcție de legislația internă a fiecărui stat
membru. Aceste convenții sunt :
 Convenția privind infracțiunile și anumite alte acte săvârșite la bord ul
aeronavelor, încheiată la Tokyo, la 14 septembrie 1963 de către Organizația
Internațională a Aviației Civile -prevede că nici un membru al echipajului,
pasagerul sau proprietarul avionului nu pot fi condamnați pentru măsurile aplicate
persoanei responsab ile de săvârșirea unui asemenea act. Această convenție
presupune existența a 4 principii : 1. statul de înregistrare al avionului este
competent să -și aplice legislația proprie asupra infracțiunilor săvârșite la bordul
aeronavei, indiferent de locul unde s -a petrecut fapta; 2. autoritatea comandantului
aeronavei de a negocia cu persoanele care au săvârșit acte teroriste și
împuternicirea acestuia de a recurge la forță atunci când este cazul ; 3.
responsabilitatea și autoritatea statelor față de un avion, ,,vi ctimă” a unui act
terorist, dacă acesta aterizează pe teritoriul lor ; 4. acordarea unui tratament special
referitor la infracțiunea de capturare a aeronavelor.
 Cu toate acestea, această convenție cuprindea o serie de lacune, motiv pentru care,
din cauza c reșterii numărului de atentate, statele membre au considerat necesară
adoptarea unei noi convenții, care să o completeze pe prima . Astfel, în perioada
1-16 decembrie 1970 , statele care au participat la Conferința internațională de
drept aerian de la Haga , au semnat Convenția pentru reprimarea capturării ilicite
a aeronavelor .
 La 23 septembrie 1971, la Montreal , a fost adoptată o nouă convenție și anume,
Convenția pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securității aviației

60http://www.onpcsb.ro/pdf/Ghidul%20privind%20abordarea%20comuna%20in%20lupta%20impotriva%
20terorism.pdf (05.04.2016)

45
civile.61 Ca o compl etare a acestei convenții, în anul 1988, tot la Montreal, s -a
încheiat Protocolul cu privire la reprimarea actelor ilicite de violență în
aeroporturi destinate aviației civile internaționale .
 Convenția privind prevenirea și sancționarea infracțiunilor con tra persoanelor
care se bucură de pro tecție internațională, inclusiv agenții diplomatici, încheiată
la data de 14 decembrie 1973, la New York – are în vedere prevenirea și
sancționarea infracțiunilor săvârșite împotriva persoanelor care beneficiază de
prote cție internațională. În cazul în care statul pe al cărui teritoriu s -a petrecut
infracțiunea, bănuiește sau este convins că autorul faptei a părăsit teritoriul
respectiv , va comunica celorlalte state orice informație necesară rezolvării
problemei.
 Convenț ia internațională contra luări de ostatici, încheiată la New York, la data
de 19 decembrie 1979 – potivit acesteia, constituie infracțiune sechestrarea unei
persoane, amenințarea cu moartea sau rănirea acesteia în scopul constrângerii unui
stat sau a unei a lte persoane de a încheia sau de a se abține de la îndeplinirea unui
act.
 Din cauza faptului că în perioada Războiului Rece, omenirea s -a aflat sub
amenințarea nucleară62, deoarece cele două mari puteri, SUA și Uniunea
Sovietică, au văzut în resursele nucleare o garanție a menținerii păcii, s -a încheiat
la Viena în data de 26 octombrie 1979, Convenția privind protecția fizică a
materialelor nucleare. Această convenție prev ede obligația statelor semnatare de
a asigura securitatea și condițiile adecvate transportului unor asemenea material și
incriminarea furtului acestora în legislația penală internă a fiecărui stat.
 Tot în ideea luptei și combaterii terorismului, în anul 1971 , a fost adoptată și
Convenția privind interzicerea dezvoltării, producerii și stocării de arme
bacteriologice (biologice) și toxice.
 Ulterior , la data de 3 septembrie, 1992, la Geneva , s-a încheiat o altă Convenție
privind interzicerea dezvoltării, pr oducerii, stocării și folosirii armelor chimice și
distrugerea acestora. Reglementările convenției se aplică numai în cazul

61 http://lege5.ro/Gratuit/gu4tonrz/conventia -pentru -reprimarea -actelor -ilicite -indreptate -contra –
securitatii -aviatiei -civile -din-23091971 – (10.04.2016)
62 http://www.scoalarosu.ro/RO -FILES/Info_pub/revista_pdf/9/lupta%20terorism.pdf (10.04.2016)

46
transporturilor cu substanțe nucleare al căror traseu depășește frontierele statului
de al cărui teritoriu aparține.
 Sub conducerea Organizației Maritime Internaționale, în data de 10 martie, 1988,
la Roma , s-a încheiat Convenția privind reprimarea actelor ilicite îndreptate
împotriva siguranței navigației maritime , precum și Protocolul pentru reprimarea
actelor ilicite împotriva siguranței platformelor fixe situate pe platoul continental.
Reglementările cuprinse în convenție sunt aplicabile numai situației în care vasul
navighează pe ape care depășesc limita exterioară a mării teritoriale a unui anumit
stat sau care dep ășesc limitele laterale ale propriei sale mări teritoriale și statele
învecinate.
 Convenția cu privire la marcajul explozibililor plastici și în folie în scopul
detectării, încheiată la data de 1 martie 1991, la Montreal – presupune obligația
statelor de a i nterzice fabricarea pe teritoriul lor a explozibililor nemarcați.
 Convenția internațională pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibil,
adoptată la 15 decembrie, 1997, la New York – persoana care a comis sau se
presupune că ar fi comis o infracțiune prevăzută în textul acestei convenții, are
dreptul la următoarele acțiuni: să ia legătura cât mai repede posibil cu un
reprezentant al statului al cărui cetățean este și care este în măsură să -i apere
drepturile ; să primească vizite din partea reprezentantului respectiv ; să primească
vizita unor membrii ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii63; să fie informat
cu privire la aceste drepturi.
 Convenția internațională privind reprimarea finanțării terorismului, încheiată la
data de 9 decembrie , 1999, la New York – statele membre adoptă măsurile care se
impun identificării și reținerii oricăror fonduri alocate în vederea comiterii unor
infracțiuni de tip terorist.

Respectarea prevederilor cuprinse în aceste convenții se exercită prin relațiile de
colaborare dintre state, precum și prin schimbul de informații dintre serviciile competente
în domeniu și în special prin intermediul Organizației Internaționale de Poliție Criminală –
INTERPOL.

63 http://www.crucearosie.ro/despre -noi/comitetul -international -al-crucii -rosii.html (12.04. 2016)

47
Deși ONU este o organizație internațională care se implică într -un procent foarte
mare în procesul de combatere a terorismului, totuș i, statele participante, printre care și
România, susțin că toate aceste convenții și acțiuni antiteroriste nu sunt suficiente pentru
contracararea acestui fenomen, fiind nec esară implementarea unor soluții care să
presupună o viziune ,,pe termen lung și un răspuns adecvat pe termen scurt”64, așa cum a
afirmat repre zentantul permanent al României la ONU în cadrul dezbaterilor deschise ale
Consiliului de Securitate, organizate d in inițiativa Chinei.
Tot în cadrul acestei întâlniri s -au adus în discuție și atentatele care au avut loc recent
în Siria, Irak, Belgia sau Turcia, statele reunite la dezbateri constatând cu stupoare crudul
adevăr și anume, că nici un stat nu este imu n la acest flagel. De asemenea, statisticile
arată că aproximativ 30.000 de teroriști străini care provin din circa 100 de țări, operează
astăzi în Siria, Irak sau Libia65. Toate aceste atentate și statistici scot în evidență faptul că
terorismul devine din ce în ce mai răspândit și amenințător la adresa populației.

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)

Dezvoltări de nivel strategic
NATO reprezintă o alianță politico -militară, înființată la 4 aprilie 1949, care
cuprinde 28 de state membre, având ca principal scop menținerea păcii mondiale și
apărarea acesteia.
Așa cum s -a întâmplat și în cazul UE, evenimentele din 11 septembrie 2001, au
schimbat în mod radical perspectiva acestei alianțe în ceea ce privește problematica
impusă de fenomenul numit terorism. Astfel, începând cu Summit -ul de la Praga din anul
2002, NATO a inițiat un proces de transformare, atât conceptual, cât și ins titutional, în
vederea unei abordări coerente a acestui flagel. Prin acest summit s -a acordat o
importanță deosebită protecției cetățenilor, teritoriilor, infrastructurii și forțelor de
apărare, dar s -au avut în vedere și consecințele unui posibil atac ter orist, accentuând
nivelul de implicare al fiecărui stat membru în această luptă împotriva terorismului.

64 http://www.agerpres.ro/externe/2016/04/15/dezbatere -in-consiliul -de-securitate -al-onu-pe-tema –
combaterii -terorismului -11-55-42 (12.04.2016)
65 http://www.clipa.com/a18157 -COMUNICAT -DE-PRESA -Dezbatere -238-n-Consiliul -de-Securitate -al-
ONU -pe-tema -171-Combaterea -terorismului -187. aspx (12.04.2016)

48

Dezvoltări instituționale

În urma evenimentelor dezastruoase din anul 2001, amenințările de natură teroristă
au luat amploare, motiv pentru care NATO a considerat necesară crearea și consolidarea
unei r ețele coerente de parteneriate, cu ajutorul cărora să poată fi abordat fenomenul
terorist la nivel regional și global.
Astfel, din punct de vedere informațional, în anul 2003 a fost înființată Unitatea
pentru Informații privind Amenințarea Teroristă (TTIU)66, în prezent aceasta fiind o
structură permanentă care își desfășoară activitatea sub autoritatea Oficiului de Securitate
al NATO și care este compusă din reprezentanți ai serviciilor de informații și securitate
aliate. Totodată, în anul 2004, a fost înființată Unitatea de Legătură pentru Informații, în
scopul relaționării c u statele non -NATO care doreau acest lucru.
Progresele înregistrate în domeniul combaterii terorismului au condus la elaborarea
unui program coerent de dezvoltare a capabilităților specifice, program numit ,,Programul
de Apărare împotriva Terorismulu i” (Defence Against Terrorism/ DAT). Obiectivul
acestui program îl constituie protecția forțelor de apărare, a populației civile și a
infrastructurii de atacurile teroriste.
În momentul de față, există 10 domenii de activitate ale DAT :
 protecția aeronavel or de dimensiuni mari împotriva sistemelor portabile de
rachete
 protecția porturilor
 protecția elicopterelor împotriva proiectilelor reactive
 protecția împotriva dispozitivelor explozive improvizate
 detectarea și contracararea armelor CBRN
 tehnologie pentr u identificarea, monitorizarea și prinderea teroriștilor
 instruirea echipelor de intervenție și managementul consecințelor
 apărarea împotriva atacurilor cu mortiere
 protecția infrastructurii critice

66 http://www.natolibguides.info/intelligence (20.04.2016)

49
 dezvoltarea capabilităților neletale67.
NATO are deci, un rol extrem de important în lupta contra terorismului, prin intermediul
programelor pe care le elaborează reușind să gestioneze destul de bine problemele
declanșate de acest fenomen global.
Dat fiind faptul că NATO reprezintă o alianță cu caracter hibrid, care îmbină atât
aspecte politice, cât și militare, se poate preciza că latura militară a acesteia deține cel mai
important rol în lupta contra terorismului. Astfel, rolul forțelor militare implicate în lupta
împotriva terorismului int ernațional, poate fi definit ca reprezentând totalitatea
așteptărilor populației și a instituțiilor statului competente în domeniul securității, în
raport cu instituția militară care are datoria să acționeze responsabil, flexibil și eficace în
îndeplinirea obiectivelor și misiunilor de contracarare a terorismului.
Pe de alt ă parte, rolul NATO și al forțelor armate în general, trebuie înțeles și ca o
asumare conștientă a îndeplinirii atribuțiilor ce le revin în domeniul menținerii păcii și
securității mondiale sau naționale, după caz.

INTERPOL
Interpol ( International Criminal Police Organization -ICPO în engleză) este o
organizație internațională care presupune colaborarea forțelor de poliție. A fost înființată
la data de 7 septembrie 1923 și cuprinde 190 de state membre, având sediul la Lyon, în
Franța.
Principala atribuție a acestei organizații este prevenirea și combaterea infracțiunilor
internaționale. Pentru a devein membru al ICPO, fiecare țară este obligată ă desemneze
un organism oficial de poliție, atribuțiile acestuia intrând în domeniile de activitate ale
organizației. Cererea se depune la Secretariatul General și va fi prezentată Adunării
Generale. Pentru a fi acceptată, cererea de adeziune trebuie să vină din partea autorității
guvernamentale competente, iar în urma analizei efectuate de Adunarea Genera lă,
adeziunea rămâne definitivă din momentul votului a două treimi din membrii acesteia.
Activitățile din cadrul Interpol se desfășoară pe baza respectării unor principii:

67 http://www.nato.int/docu/review/2006/iss ue3/romanian/art3.html (20.04.2016)

50
 respectarea suveranității naționale a statelor – forțele de poliție acționând conform
legislației statului din care fac parte
 prevenirea și combaterea numai a infracțiunilor ce țin de dreptul comun
 universalitatea colaborării între state
 egalitatea statelor în cadrul organizației -serviciile și drepturile de care beneficiaz ă
statele membre sunt aceleași, indiferent de contribuția financiară a acestora.
Această cooperare a forțelor de poliție internaționale este o consecință a activităților
exercitate de autoritățile polițienești ale fiecărui stat membru, care furni zează, dar și
primesc informații în domeniu.
În cadrul ICPO, funcționarea permanentă a activităților, este asigurată de următoarele
structuri: două organisme deliberative (Adunarea Generală și Comitetul Executiv) și
serviciile permanente (Secretari atul General).68 Din componența Interpol, fac parte și
Birourile Centrale Naționale, dar acestea au calitatea de organism național cu atribuții în
păstrarea relațiilor de colaborare între autoritățile polițienești ale statelor și Secretariatul
General al Interpol.
Adunarea Generală este formată din delegații statelor membre, care se întrunesc
anual, în vederea stabilirii mijloacelor de lucru, a programelor de prevenire și eliminare a
infracțiunilor. Acest organ are atribuții de decizie și control, deciziile luându -se prin vot
pe baza principiului că fiecare stat are dreptul doar la un singur vot. 69
Comitetul Executiv este compus din 13 persoane, reprezentanți ai statelor membre,
alese de Adunarea Generală. Președintele organizației este ales pe o durată de 4 a ni,
având rolul de a supraveghea aplicarea deciziilor date de organele deliberative. În cadrul
Comitetului Executiv există și 3 vicepreședinți, aleși pe o perioadă de 3 ani. Comitetul
Executiv se întrunește de 3 ori pe an și are atribuții referitoare la pu nerea în aplicare a
deciziilor și la controlul gestiunii financiare a Secretariatului General.
Secretariatul General este un organ administrativ și tehnic care asigură permanenta
legătură dintre organizație și statele membre. Acest organ aplică dec iziile Comitetului
Executiv și ale Adunării Generale, culege informații cu privire la infractori și acțiunile

68 http://www.interpol.int/About -INTERPOL/Structure -and-governance (10.05.2016)
69 http://www.agerpres.ro/flux -documentare/2015/06/11/organizatii -internationale -organizatia –
internat ionala -de-politie -criminala -interpol -12-24-33 (10.05.2016)

51
acestora și este un intermediar între autoritățile naționale și cele internaționale. Acest
organism este condus de un secretar general, ales pe o perioadă de 5 ani.
Secretar iatul General este împărțit în 3 diviziuni:
 Administrația Generală -cu atribuții în gestionarea personalului, a dotărilor
tehnice, precum și cu atribuții în organizarea reuniunilor Adunării Generale.
Această diviziune este struct urată la rândul ei în 4 subdiviziuni: realizarea
documentelor, financiar, securitate și probleme de personal.
 Cauze criminale -penale (Poliție) -se ocupă cu prelucrarea informațiilor și studiul
cauzelor penale. Și acest organ este împărțit în 3 subdiviziuni : infracțiunile
criminalității generale, criminalitatea economică și financiară, studii și cercetări
(studii juridice și tehnice, documentația generală, Revista internațională de poliție
criminală).
 Baza tehnică , formată din 3 subdiviziuni: telecomunicați i, informații în materie
penală, informatica. Subdiviziunea informații este compusă din: amprente digitale
și fotografii, date cu privire la infracțiuni internaționale, domenii de cercetare.
În vederea evitării abuzurilor referitoare la utilizarea d atelor, Adunarea Generală a
considerat ca fiind necesar să înființeze un organism de supraveghere a relațiilor de
colaborare. Acest organism poartă denumirea de ,,Comisia de Control Intern al
Fișierelor” și este alcătuită din 5 membri. Rolul acestei comisi i este acela de a verifica
dacă datele culese sunt utilizate strict în scopul desfășurării activităților din cadrul
organizației. Comisia se întrunește de 3 ori pe an.
Infracțiunile care cad sub incidența Interpol sunt cele care se referă la violență asupr a
persoanelor și se concretizează prin omor, viol, răpire sau asupra lucrurilor,
manifestându -se prin furt, spargeri, falsificare de documente.
Astfel, Interpol are atribuții în prevenirea și combaterea acțiunilor comise în statele
membre și care dețin un element de extraneitate.70
Și la nivelul țării noastre ex istă un Birou Național Interpol ,71 care a luat ființă la data
de 10 ianuarie 1973 și își desfășoară activitatea în cadrul Inspectoratului General al

70 https://dreptmd.wordpress.com/cursuri -universitare/drept -international -privat/raportul -juridic -cu-
element -de-extraneitate/ (10.05.2016)
71 Dr. Agata -Mihaela Popescu -,,Importanța cooperării polițienești internaționale”, Editura Pro
Universitaria, București, 2014 , disponibil pe

52
Poliției Române și asigură schimbul de inf ormații între autoritățile polițienești naționale
și cele ale Interpolului.

2.4. Forțele armate și terorismul

Practic, implicarea forțelor armate în lupta de combatere a terorismului, presupune
modalitatea legitimă prin care acestea răspund la cerințele populației, modul în care
demonstrează că merită respectul cetățenilor pentru munca și eforturile depuse în această
bătălie continuă.
Lupta exercitată de statele lumii împotriva terorismului internațional are un caracter
legitim și legal.
Legitimitatea reiese din preve derile ONU, întrucât articolul 51 din Carta ONU
prevede faptul că ,,nicio dispoziție din documentul menționat anterior, nu poate aduce
atingere dreptului de legitimă apărare, în caz că un membru al Națiunilor Unite este
obiectul unei agresiuni armate, până ce Consiliul de Securitate adoptă măsurile necesare
pentru menținerea păcii și secu rității internaționale”. 72
Totodat ă, legitimitatea constă și în amploarea prejudiciilor pe care actele teroriste le
produc prin numărul victimelor și a daunelor materiale, care au anumite valori economice
sau patrimoniale pentru statul țintă.
Legalitatea luptei împotriva fenomenului numit ,,terorism” presupun e existența unei
legi adoptate de Parlament în cadrul fiecărui stat membru. O asemenea lege există și la
nivelul țării noastre73, prin aceasta reglementându -se tipurile de grupări teroriste, măsurile
care se iau împotriva acestora, precum și modalitățile de combatere a acestui fenomen,
răspândit pe întreg teritoriul lumii. În cuprinsul acestei legi se regăsește și un Sistem

http://www.ugb.ro/Juridica/Issue6RO/4._Importanta_cooperarii_politienesti_internationale._Popescu_A
gata.RO.pdf (10.05.2016)
72 Dr. Petre Duțu -,,Rolul forțelor armate în lupta împotriva terorismului. Forme și procedee de acțiune
specifice angajării forțelor armate în lupta împotriva terorismului”, Editura Universității Naționale de
Apărare ,,Carol I”, București, 2010, pag. 32 -33, disponibil pe
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/rolul_fortelor_armate_in_lupta_impotriva_terorismului.pdf
(16.05.2016)
73 Legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004 privind prevenirea și comb aterea terorismului (actualizată)

53
național de prevenire și combatere a terorismului, la aplicarea acestuia participând
inclusiv Ministerul Apărării Naționale.

Limite ale implicării forțelor armate în lupta contra terorismului
Implicarea forțelor armate în lupta de combatere a terorismului trebuie să aibă în
vedere și existența anumitor limite74. Aceste limitări se referă la următoarele aspecte:
 statutul forțelor armate în societate – armata reprezintă o instituție fundamentală a
statului, misiunea acesteia constând în menținerea suveranității și păcii naționale.
 specificitatea formelor, mijloacelor și procedeelor de acțiune ale forțelor armate –
acest aspect reiese din natura misiunilor și atribuțiilor ce le revin armatelor
naționale în caz de pace, respectiv război.
 insuficienta pregătire a cadrelor armate referitoare la eficacitatea acestora în lupta
contra terorismului – din nefericire, teroriștii acționează ades ea în grupuri, iar
forțele armate nu dispun de suficient personal calificat în domeniul urmăririi și
arestării teroriștilor.
 participarea armatei la combaterea terorismului este strict reglementată prin lege.

Forme și mijloace de acțiune referitoare la implicarea forțelor armate în lupta de
combatere a terorismului
Forțele armate pot participa la lupta de combatere a terorismului atât prin procedee
de acțiune defensive, cât și ofensive. Armata reprezintă unica instituție capabilă să
răspundă pro mpt cererilor și situațiilor de criză care au la bază atentate teroriste, motiv
pentru care aceasta se implică activ în lupta de combatere a terorismului, în special
datorită următoarelor aspecte :
 resursa umană din cadrul armatei – aceasta se caracterizează în special prin
disponibilitate și reactivitate. Disponibilitatea se definește ca fiind statutul pe care
îl dețin militarii, ei putând fi oricând chemați la datorie, indiferent dacă se află în
mijlocul exercitării atribuțiilor de serviciu sau nu. Reactivi tatea se referă la luarea
unor măsuri urgente care se referă în special, la sprijinirea victimelor unui atentat
terorist.

74 Idem, pag.34

54
 dotările tehnice ale armatei – acest aspect vizează mijloacele de transport, logistica,
evacuarea, asistența sanitară.75
Cu alte cuvinte, forțele armate au un rol important în combaterea terorismului
internațional, întrucât acestea vin în sprijinul instituțiilor statului, fapt care conduce la o
mai bună gestionare a acestui fenomen și la eliminarea lui.

75 Ibidem.

55
Capitolul 3. POLITICA PUBLICĂ ÎN DOMENIUL COMBATERII
TERORISMULUI ÎN ROMÂNIA

3.1. Strategie și abordare legislativă

România, în calitate de stat membru al UE de la 1 ianuarie 2007, se implică activ în
problemele de securitate națională și mondială. Deși la nivel national, România nu s -a
confruntat cu probleme grave de natură teroristă, totuși, a fost necesară implementarea
unei strategii naționale de apărare care să aibă în vedere o serie de măsuri aplicabile în
situații de criză.
Această Str ategie Națională de Apărare a României este elemental principal care
coordonează sistemul de apărare națională și care determină elaborarea și punerea în
aplicare a activităților referitoare la pacea și securitatea țării.
Strategia de apărare a țăr ii are la bază atât respectarea unor principii constituționale,
cât și relația care există între cetățeni și stat. Noțiunea de ,,apărare” care reprezintă
principalul obiectiv al Strategiei trebuie îmbinat ă și cu alte aspecte, precum: ordine
publică, schimb de informații, educație, sănătate, gestionarea situațiilor critice.
Din cauza faptului că la nivelul relației dintre NATO și Federația Rusă76 există
numeroase conflicte, România este și ea oarecum afectată de acestea, în calitatea sa de
membră a NATO încă din anul 2004. Din acest motiv, existența unei strategii de
securitate națională devine un aspect fundamental.
La nivel mondial, terori smul a căpătat noi proporții, fapt care conduce la o amenințare
asupra teritoriului românesc. România este afectată de nenumărate circumstanțe care
presupun riscuri, situații de criză și care necesită să fie gestionate astfel încât să se reducă
gradul lor de răspândire și de acțiune, în vederea menținerii unui echilibru al ordinii
sociale. Din păcate, amenințările sunt multiple și diverse și din acest motiv, securitatea
națională nu poate fi asigurată doar individual, de fiecare stat în parte, ci este nevoi e de o
colaborare între acestea .
Strategia de securitate a României se bazează pe următoarele valori :

76 http://www.stiripesurse.ro/rusia -in-conflict -cu-nato -ce-spune -ambasadorul -rus_990959.html
(20.05.2016)

56
 demnitate
 afirmarea identității naționale
 statul de drept
 integritate statală.77
Pentru promovarea acestor valori, Strategia are în vedere respectare a anumitor
principii :
 continuitatea (cooperarea cu NATO, cu UE)
 predictibilitatea (instituirea unor politici de securitate națională)
 legalitatea
 proporționalitatea.
Strategia de securitate a României urmărește îndeplinirea unor obiective atât la nivel
național, cât și internațional.
Pe plan intern, obiectivele vizate sunt :
 îmbunătățirea capacității de apărare și asigurarea securității poporului
 respectarea drepturilor și libertăților fundamentale
 menținerea ordinii sociale
 desfășurarea eficientă a sistemelor de prevenire și soluționare a situațiilor de criză
 combaterea amenințărilor teroriste și a tendințelor extremiste
 valorificarea patrimoniului național.
Pe plan extern, Strategia are în vedere :
 consolidarea relațiilor cu NATO și UE
 respectarea pr incipiilor stabilite de UE
 asigurarea cooperării regionale în materie de apărare.
Faptul că România este membră NATO reprezintă un avantaj din punct de vedere al
sistemului de apărare națională, întrucât acest organism internațional constituie liantul
dintre state în domeniul de securitate și protecție.
Principalele domenii de acțiune referitoare la asigurarea securității naționale, elaborate
pentru a preveni și combate posibilele amenințări, riscuri și vulnerabilități la adresa
statului român, sunt :

77 http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategi a_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf (20.05.2016)

57
 consolidarea credibilității strategice – cooperarea și solidaritatea colectivă față de
sistemul de apărare a spațiului euro -atlantic
 asigurarea unui cadru legal specific desfășurarea organizată a acțiunilor privind
apărarea națională din cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării78
 accentuarea cooperării dntre instituțiile internaționale cu ro l în apărare
 focusarea pe acțiunea de prevenire
 alocarea resurselor necesare pentru realizarea acțiunilor de prevenire și
combatere.
Pentru apărarea și asigurarea securității naționale, România trebuie să -și adune și
concentreze eforturile și resursele în domeniul sistemului de răspuns la provocările din
materie de securitate, precum și în domeniul pregătirii cetățenilor referitor la am enințările
existente.
Din punct de vedere legislativ, la nivelul țării noastre a fost adoptată și o lege privind
combaterea terorismului, intrată în vigoare la 25 noiembrie 2004, denumită ,,Legea nr.
535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismul ui”.
Potrivit acesteia, terorismul este definit ca reprezentând ,,ansamblul de acțiuni și/sau
amenințări care prezintă pericol public și afectează securitatea națională.”79 Legea nr.
535/2004 stabilește că terorismul are următoarele caracteristici :
 este o acțiune premeditată, săvârșită de grupări teroriste cu idei extremiste
 presupune exercitarea unor activități distructive, violente
 are drept ținte factori umani sau materiali
 provoacă spaimă și teroare și duce la apariția unor probleme psihice grave.
La nivel național, prevenirea și combaterea terorismului este o activitate exercitată unitar
prin intermediul Sistemului național de prevenire și combatere a terorismului (SNPCT),
în cadrul căruia se regăsesc mai multe instituții și autorități, cum ar fi :
 Serviciul Român de Informații (SRI)
 Ministerul Administrației și Internelor
 Ministerul Apărării Naționale
 Ministerul Afacerilor Externe

78 http://csat.presidency.ro/?pag=44 (20.05.2016)
79 http://legislatie.just.ro/Public/D etaliiDocument/57494 (20.05.2016)

58
 Serviciul de Informații Externe
 Serviciul de Protecție și Pază
 Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Ban ilor.
În vederea activității de prevenire și combatere a terorismului, organele componente ale
SNPCT realizează acțiuni individuale sau în colaborare, în funcție de atribuțiile ce le
revin. Tot referitor la prevenirea și contracararea acestui fenomen, un r ol important îl au
și cetățenii, care au datoria ca atunci când observă activități sau persoane suspecte, să
sesizeze de îndată organele competente.
Legea nr. 535/2004 prevede în conținutul ei și o secțiune referitoare la domeniul
finanțării actelor de terorism80, potrivit căreia, sunt strict interzise operațiunile bancare
dintre rezidenți și nerezidenți, referitoare la un cont curent sau de capital, în vederea
combaterii utilizării sistemelor financiar -bancare în scopul finanțării actelor de terorism.
Totodată, această lege stabilește și infracțiunile și contravențiile care revin actelor de
terorism săvârșite de anumite persoane sau grupuri de persoane.
Constituie acte de terorism și se sancționează ca atare următoarele fapte :
 omorul calificat și vătămarea corporală
 privarea de libertate
 distrugerea
 alarmele false care pun în pericol zborurile
 săvârșirea de acte violente asupra persoanelor aflate la bordul unor aeronave civile
 fraudele informatice
 producerea sau deținerea de armamente chimice sau b iologice
 răspândirea în atmosferă a unor substanțe toxice care pot pune în pericol ănătatea
populației
 falsificarea de documente
 șantajul.

80 Legea nr.535 din 25 noiembrie 2004 (actualizată) privind prevenirea și combaterea terorismului –
Capitolul III -Prevenirea finanțării actelor de terorism, disponibil pe
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/57494

59
Prin urmare, această lege presupune numeroase măsuri de combatere a terorismului
și de sancționare a celor car e promovează asemenea acțiuni dăunătoare vieții și sănătății
fizice și psihice a oamenilor.

3.2. Instituții cu rol în combaterea terorismului

La nivel intern, există mai multe instituții cu atribuții în domeniul combaterii
terorismului, care colaborează una cu cealaltă în vederea anihilării acestui fenomen.
Aceste instituții sunt: Servicul Român de Informații (SRI), Ministerul Apărării Naț ionale
(MapN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Serviciul de Informații Externe (SIE).

SRI (Serviciul Român de Informații)
SRI s -a înființat la data de 26 martie 1990 și reprezintă unul dintre serviciile secrete
române. Această instituție a re rolul de a culege informații referitoare la siguranța
națională.81 SRI are la conducere un Consiliu Director, care este un organ deliberativ,
format din directorul SRI, un prim -adjunct, doi adjuncți. Directorul SRI are calitatea de
ministru si este numit în funcție de către Parlament, la propunerea președintelui
României. Acesta colaborează cu instituțiile importante ale statului și asigură respectarea
legilor privind apărarea națională.
Pe lângă atribuția principal ă, cea de a culege informații cu privire la menținerea
siguranței naționale, SRI are și alte competențe, precum organizarea unor activități
referitoare la păstrarea secretelor de stat, prevenirea scurgerii de informații, dar și
protejarea demnitarilor român i și străini în cazul în care aceștia sunt amenințați de
posibile atacuri teroriste. Numărul de angajați al SRI se ridică la peste 10.000, iar bugetul
alocat personalului și desfășurării activității SRI este de aproximativ 240.000.000 € .82
SRI cola borează cu instituții și autorități publice care fac parte din Sistemul Național
de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT). Pentru combaterea fenomenului
terorist, SRI dispune de un Departament pentru Prevenirea și Combaterea terorismului,

81 http://www.sri.ro/misiune -viziune -valori.html (06.06.2016)
82 http://www.sri.ro/despre -noi/despre -noi.html (06.06.2016)

60
care răsp unde de planificarea, organizarea și executarea, într -o concepție unitară, a
activităților de prevenire, descoperire, neutralizare și anihilare a acțiunilor teroriste pe
teritoriul României. Strategia acestui departament urmărește completarea și refacerea
direcțiilor tactice, necesare protejă rii eficiente a teritoriului naț ional față de noile
manifestări ale terorismului, prin promovarea unor cooperări pe plan extern , în vederea
combaterii terorismului fundamentalist Islamic, în special, dar și a altor for me de
terrorism.
Principalul obiectiv al SRI îl reprezintă identificarea, eliminarea factorilor de risc,
precum și descoperirea intențiilor grupărilor teroriste și împiedicarea producerii unor
asemenea acțiuni pe teritoriul țării noastre sau a spa țiului european.
Pentru concretizarea acestei misiuni, conlucrează trei departamente distincte și anume:
 Departamentul dedicat culegerii de informații – asigură monitorizarea constantă și
analizarea riscurilor teroriste la nivel național, raportat la evoluția globală a
acțiunilor teroriste.
 Brigada Antiteroristă – are rolul de a asigura intervenția contrateroristă la nivel
național, precum și securitatea aeroportură pe toate cele 16 aeroporturi civile din
țară, dar și securitatea zborurilor efectuate de companiile românești de aviație. Pe
lângă aceste atribuții, acest departament se ocupă și de securitatea diplomatică (a
unor obiective și personalități).
 Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă (CCOA) – se constituie în interfața
SRI, alături de instituțiile și autoritățile naționale, memb re ale SNPCT. În situații
extreme, acest departament asigură, din punct de vedere logistic și operațional,
funcționarea Centrului Național de Acțiune Antiteroristă (CNAA), care este o
structură activată ad -hoc pentru soluționarea unor asemenea situații.
În anul 2008, SRI a fost desemnat83 ca fiind autoritatea competentă pentru
implementarea Tratatului PRUM, respective punct national de contact pentru schimb de

83 Legea 146/2008 pentru aderarea României la Tratatul între Regatul Belgiei, Republica Federală
Germania, Regatul Spaniei, Republica France ză, Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Țărilor de Jos și
Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii
terorismului, criminalității transfrontaliere și migrației ilegale (actualizată) , disponibil ă pe
http://www.dataprotection.ro/servlet/ViewDocument?id=447 (07.06.2016)

61
informații, în prevenirea infracțiunilor de terrorism și punct national de contact și
coordon are pentru însoțitorii înarmați la bordul aeronavelor.
Sistemul de alertă în cinci culori
SRI a propus un sistem național de alertă teroristă, în conformitate cu standardele
NATO (aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în ședința din 15 a prilie 2004) .
Sunt stabilite cinci nivele de alertă, în cadrul cărora SRI și celelalte instituții cu atribuții
în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, desfășoară activități specific fiecărei
faze.
Aceste nivele, pe o scară ascendentă, sunt:
 Scăzut (verde) – informațiile disponibile și evenimentele recente estimează că un
atentat este puțin probabil.
 Precaut (albastru) – informațiile disponibile și evenimentele recente estimează
existența unui risc scăzut de producere a unui atentat terorist.
 Moderat (galben) – informațiile disponibile și evenimentele recente evidențiază un
risc general de producere a unor atentate teroriste și se estimează că un atentat
este posibil.
 Ridicat (portocaliu) – informațiile disponibile și evenimentele recente evidenț iază
existența unui risc semnificativ de producere a unor atentate teroriste și se
estimează că un atentat este probabil
 Critic (roșu) – informațiile disponibile și evenimentele recente evidențiază
exsitența unui risc iminent de producere a unor atentate.
SRI este o instituție care cooperează și cu cetățenii, funcționând în acest scop, din
data de 20 martie 2004, la nivelul CCOA, o linie telefonică gratuită, la care cetățeniipot
apela în cazul în care suspectează anumite aspecte care pot conduce la e ventuale acțiuni
teroriste.84
Cu alte cuvinte, SRI este o instituție cu o activitate complex ă care asigură menținerea
păcii și securității naționale, atât prin intermediul colaborării cu alte instituții de la nivel
intern sau extern, cât și prin relaț iile cu cetățenii, dovedind astfel , că viața acestora este o
prioritate pentru conducerea SRI și că fiecare informație pe care o primesc este verificată
și soluționată ca atare.

84 http://www.sri.ro/ce -poti-face -tu/ce -poti-face -tu.html (09.06.2016)

62

MApN (Ministerul Apărării Naționale)
MApN reprezintă organul de specialitate din cadrul administrației publice centrale,
subordonată Guvernului și prin intermediul căreia se exercită activitatea de apărare a țării,
cu scopul garantării și respectării independenței statului și a democra ției constituționale.
MApN răspunde în fața Parlamentului, Guvernului și Consiliului Suprem de Apărare
a Țării referitor la modalitățile de aplicare a prevederilor legale cuprinse în Constituție, în
actele Guvernului și în tratatele internaționale din cadrul cărora face parte și România.
Principalele atribuții ale MApN85 sunt următoarele:
 constituirea structurilor de forță și stabilirea capacităților armatei privind
îndeplinirea misiunilor de apărare a țării
 apărarea drepturilor și intereselor proprii în raport cu diferite autorități, instituții
sau persoane
 aderarea la anumite tratate care presupun colaborarea cu alte state
 gestionarea activităților legate de schimbul de informații
 instruirea forțelor armate.
MApN are în componența sa mai multe structuri :
 Departamentul pentru Politica de Apărare și Planificare
 Departamentul pentru relația cu Parlamentul și informare publică
 Departamentul pentru armamente
 Statul Major General
 Secretariatul General al MapN
 Direcția generală de informa ții a apărării.
În ceea ce privește gestionarea informațiilor și activitatea de combatere a terorismului,
un rol important îl joacă Direcția generală de informații a apărării. Aceasta asigură
obținerea, verificarea și stocarea datelor cu privire la fac torii de risc și amenințările
existente la nivelul țării noastre și nu numai, coordonează colaborările cu celelalte state și
cu organizațiile din care România este parte, asigură securitatea informațiilor.

85 http://www.mapn.ro/legislatie/atributii/index.php (15.06.2016)

63
La nivelul țării noastre, Ministerul Apărări i Naționale, este instituția statului
responsabilă cu asigurarea intervențiilor antiteroriste referitoare la protejarea obiectivelor
proprii, dar și de intervenția contrateroristă privind protecția altor posibile ținte.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI)
MAI este un organ de specialitate din cadrul administrației publice central, care are
personalitate juridică și funcționează în concordanță cu atribuțiile pe care le are.
Cele mai importante atribuții ale MAI86 sunt:
 organizează activități pentru prevenirea și combaterea terorismului, a
criminalității organizate și a traficului de droguri
 asigură respectarea regimului juridic al străinilor pe teritoriul României
 coordonează activitatea de protecție internă
 apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
 respectarea obligațiilor ce îi revin României ca stat membru al UE
 protecția civilă și modalitățile de implicare în soluționarea situațiilor de criză
 aplicarea strategiei Guvernului referitor la pregătirea teritoriului de apărare a țării
 asigurarea ordinii publice
 asigurarea protecției persoanelor și bunurilor
 prevenirea și combaterea activităților antisociale
 respectarea regimului juridic al frontierei de stat.
Prin intermediul atribuțiilor ce îi revin, Ministerul Aface rilor Interne are un rol important
în domeniul prevenirii și combaterii actelor teroriste exercitate pe teritoriul țării noastre.

86 http://www.mai.gov.ro/index01_1.html (15.0 6.2016)

64
Serviciul de Informații Externe (SIE)
SIE este organul de stat cu atribuții în domeniul informațiilor externe ref eritoare la
siguranța și apărarea națională a României. 87 În vederea exercitării atribuțiilor sale, SIE
aplică prevederile Constituției și a legilor aflate în vigoare. SIE este parte a Sistemului
Național de Apărare, activitatea acestuia fiiind coordonată de Consiliul Suprem de
Apărare a Țării și având caracter de secret de stat. La conducerea SIE se află un director
și un director adjunct.
SIE este autorizat să utilizeze diferite metode în scopul obținerii, verificării, prelucrării
și stocării inform ațiilor privind securitatea națională.
Deoarece România este membră a UE, a fost necesar ca în cadrul acesteia să se
dezvolte o cooperare continuă între diferite instituții ale statelor cu atribuții în domeniul
aigurării securității naționale. Din aces t motiv, SIE colaborează cu alte structuri în acest
domeniu prin desfășurarea unor activități, precum: schimburi de informații, modalități de
acțiune privind menținerea păcii și securității. Astfel, SIE are un rol esential în obținerea
informațiilor și sto carea acestora referitor la acțiunile teroriste.
Activitățile desfășurate de SIE sunt supuse unui control al Parlamentului României.
Acest control are drept scop să verifice dacă activitatea exercitată de SIE este în
concordanță cu prevederile constitu ționale.

3.3. Reducerea impactului terorismului
Combaterea terorismului presupune exercitarea a două tipuri de acțiuni și anume:
antiterorism (măsuri defensive) și contraterorism (măsuri ofensive).
Antiterorismul reprezintă totalitatea măsurilor defensive utilizate pentru diminuarea
vulnerabilității factorilor umani și a celor materiali. Fiecare stat are obligația de a -și
apăra cetățenii și infrastructura de orice eventuală amenințare a securității naționale și nu
numai, instituțiile statului colaborând în acest scop.
Contraterorismul se definește ca fiind ansamblul măsurilor ofensive exercitate în
vederea capturării și eliminării teroriștilor, eliberării teroriștilor și restabilirii ordinii și
securității.

87 http://www.legex.ro/Legea -1-1998 -14104.aspx (15.06.2016)

65
În Româmia, SRI este autoritatea responsabilă de acțiunile antiteroriste, dar și
contrateroriste, însă există și alte instituții care au competențe în acțiuni teroriste ce țin
strict de domeniul lor, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Jandarmer ia,
Ministerul Apărării Naționale (MapN). 88
Contraterorismul are la bază atât prezența unei coaliții internaționale, cât și existența
unei alianțe de natură politico -militară, responsabilă de exercitarea unei asemenea acțiuni.
Această alianță polit ico-militară este reprezentată de NATO , iar acțiunea de
contraterorism se desfășoară fie sub egida acestuia, fie cu sprijinul acestuia.
Contraterorismul sub egida NATO are în vedere existența unor structuri de comandă și
control, dar și informații necesare desfășurării activităților forțelor armate. Activitatea de
contraterorism cu susținerea NATO se realizează prin relațiile de colaborare ale acesteia
cu UE, NATO furnizând mijloacele necesare efectuării operațiilor de apărare împotriva
atacurilor teroriste. Implicarea armatei în lupta de combatere a terorismului presupune
existența încrederii, transparenței în luarea deciziilor și a cooper ării tuturor organizațiilor
angajate în acțiunile antiteroriste și contrateroriste. În ceea ce privește Jihadul și adepții
acestuia, contraterorismul trebuie să combată ideile teroriștilor, ci nu persoanele lor.89

Metode de acțiune ale forțelor armate în l upta de combatere a terorismului
Intervenția forțelor armate în lupta împotriva terorismului este determinată de locul și
momentul producerii respectivului atac terrorist. Astfel, la nivel international, forțele
armate intervin în combaterea terorism ului sub egida NATO sau UE, iar la nivel national
intervenția acestora este limitată de câteva modalități de acțiune, precum:
 când atentatul terorist s -a produs asupra unui obiectiv de pe teritoriul național,
forțele armate intervin prin sprijin material ș i uman, fapt care se concretizează
prin trimiterea de utilaje și personal specializat la locul săvârșirii faptei.

88 http://www.politisti.ro/articole/politia/combaterea -terorismului -despre -terorism -antiterorism –
contraterorism -r37/ (15.06.2016)
89 Dr. Petre Duțu -,,Rolul forțelor armate în lupta împotriva terorismului. Forme și procedee de acțiune
specifice angajării forțelor armate în lupta împotriva terorismului”, Editura Universității Naționale de
Apărare ,,Carol I”, București, 2010 , pag. 51 disp onibil pe
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/rolul_fortelor_armate_in_lupta_impotriva_terorismului.pdf
(15.06.2016)

66
 forțele armate se implică în activitatea de prevenire a terorismului prin
centralizarea informațiilor obținute cu privire la anumite tipuri d e organizații
teroriste și metodele de acțiune ale acestora.
Referitor la acțiunile antiteroriste, acestea se realizează prin 4 modalități și anume:
prevederea sau previziunea, prevenirea, descurajarea, intervenția sau reacția.
Prevederea (previziunea) constă în anticiparea eventualelor atacuri teroriste, țintele
acestora, momentul producerii lor, consecințele, precum și armele de luptă proprii și ale
adversarului. Această modalitate se realizează prin schimbul de informații dintre
structur ile cu atribuții în acest sens (SRI, MAI, MapN).
Prevenirea se exercită la nivel politic, juridic, diplomatic, moral și propagandistic.
Prevenirea, la nivelul strategiei globale de combatere a terorismului internațional, se
realizează de către M apN, prin intermediul unor activități de supraveghere și control, de
pază și protecție. Există 3 tipuri de prevenire, exercitate de forțele armate :
 prevenirea pe termen lung -cu rol în evitarea producerii unor amenințări grave și
care ține de competența domeniulu i diplomatic și politic. În cadrul acesteia,
forțele armate desfășoară activități de strategie și pregătire în străinătate,
schimburi de experiență cu factorii militari din alte state.
 prevenirea pe termen mediu – ține de domeniul strategic și are drept scop
prevenirea unui posibil atac terorist prin intermediul aplicării unor programe de
reformă90, privind creșterea numărului de materiale necesare intervențiilor,
achiziționarea sistemelor de detectare în vederea protejării diferitor obiective
militare.
 prevenirea pe termen scurt – aplicarea măsurilor necesare în situații urgente
(activitatea propri u-zisă a forțelor militare, demonstrații ale mijloacelor aeriene și
terestre, lupte preventive, culegerea informațiilor).
Descurajarea se exercită prin punerea în practică a măsurilor legislative și prin
instituirea mijloacelor și dispozitivelor de p rotecție ale obiectivelor unor posibile atacuri
teroriste(ambasade, aeroporturi).
Intervenția (reacția sau riposta) reprezintă acțiunea violentă exercitată de forțele
armate cu rol în combaterea terorismului. Intervenția poate fi :

90 Idem, pag 55.

67
 intervenție antiteroristă – constă în ansamblul măsurilor defensive, care se
desfășoară înaintea producerii atacurilor teroriste.
 intervenție contrateroristă – reprezintă totalitatea măsurilor ofensive, desfășurate în
scopul anihilării teroriștilor și elibe rării ostaticilor.
În literatura de specialitate, există 3 nivele de combatere a terorismului91:
 Nivelul 1 – reprezint ă domeniul politic și diplomatic și presupune : negocieri, relații
diplomatice, sancțiuni.
 Nivelul doi – se referă la abordarea antiteroristă și se concretizează prin : analizarea
pericolului (obținerea informațiilor, cercetarea obiectivelor vulnerabile) și
protecția demnitarilor și a posibilelor ținte (siguranța desfășurării acțiunilor,
protejarea personalului).
 Nivelul trei – reprezintă cadrul tactic și constă în acțiuni contrateroriste și activități
de răspuns (negocieri privind ostaticii, răspunsuri).
Domeniul politic cuprin s în cadrul primului nivel are în vedere strategiile și
mijloacele folosite de state pentru combaterea terorismul ui national sau international.
Totodată, acest domeniu presupune și adoptarea diferitelor măsuri de înțelegere cu
grupările teroriste (fie acordarea de pedepse mai ușoare teroriștilor care colaborează cu
autoritățile, fie acționarea în secret a unor echipe speciale care folosesc metode
asemănătoare celor utilizate de organizațiile teroriste). Cadrul diplomatic din conținutul
primului nivel se referă la înțelegeri diplomatice și distrugerea acestora.
Nivelul doi este constituit din anumite măsuri strategice care vizează prevenirea
atentatelor ( identificarea organizațiilor teroriste care ar putea acționa împotriva statelor,
stabilirea măsurilor de protecție). Măsurile luate în cadrul nivelului doi trebuie să aibă în
vedere riscurile și amenințările existente.
Nivelul trei cuprinde răspunsurile la un atac terorist (controlul căilor de acces, variante
de acțiune, negocierile efectuate în cazul luării de ostatici, anchetarea teroriștilor,
distrugerea bazelor de date ale acestora).
De asemenea, la nivel international, riposta contrateroristă prezintă 5 etape:
 Stabilirea provenienței și veridicității informațiilor – realizată în scopul de a evita
posibilele alarme false.

91 Ibidem

68
 Blocarea – presupune izolarea teritoriului unde s -a săvârșit fapta și stabilizarea
situației.
 Negocierea – are în vedere determinarea teroriștilor de a renunța la îndeplinirea
obiectivelor propuse, eliberarea ostaticilor, desfășurarea unor activități prin care
se trage de timp pentru a putea pregăti acțiunile de intervenție n ecesare, utilizarea
unor metode de intimidare a teroriștilor.
 Acțiunea în forță – vizează capturarea și eliminarea teroriștilor.
 Restabilirea ordinii – anchetarea ostaticilor și a terțelor persoane, în calitate de
martori, pentru a -i putea identifica pe te roriști, efectuarea unui control tehnic la
fața locului, în scopul evitării eventualelor bombardamente.
Toate aceste măsuri luate de state pentru combaterea terorismului nu sunt suficiente, ele
trebuind să se completeze cu strategii de identificare și înl ăturare a cauzelor92 care conduc
la asemenea acțiuni, pin intermediul următoarelor aspecte :
 revizuirea legislațiilor naționale și internaționale
 accentuarea cooperărilor dintre state privind schimbul de informații
 supravegherea permanentă și detaliată a persoanelor suspectate ca desfășurând
activități de natură teroristă
 îmbunătățirea pazei și protecției din domeniul transporturilor publice
 intensificarea măsurilor de monitorizare a rețelelor de comunicații, în special a
celor de internet.
Alte metode de luptă împotriva terorismului sunt reprezentate de opțiunile tehnologice:
 Biometria – reprezintă măsurarea trăsăturilor biologice ale unei persoane
(amprente, geometria mâinii, scanarea irisului, identificarea facială)93. Biometria
are două obiective principa le: identificarea persoanei, prin compararea
parametrului biometric cu baza de date existentă și verificarea, adică certitudinea
că acea persoană este cine pretinde că e.
 Scanarea irisului – reprezintă o altă tehnică biometrică, utilizată cel mai frecvent în
aeroporturi, dar și în închisorile americane.

92 Ibidem
93 http://www.siguranta.ro/full/articole_8_5.html (16.06.2016)

69
 Scanerele tridimensionale – reprezintă o altă modalitate tehnică de prevenire și
combatere a terorismului. Acestea se utilizează asupra bagajelor, iar în momentul
în care identifică un bagaj suspect (care co nține pistol, bombe), se aprinde un led
de avertizare și bagajul este verificat instantaneu.
În ceea ce privește avioanele, se dorea un moment dat, implementarea unui sistem de
control al acestora de la distanță, pentru a evita deturnarea lor. Însă, acest lucru nu a fost
pus în practică din cauza riscurilor referitoare la hackerii angajați de tero riști, care ar
putea accesa acest sistem. Din păcate, realitatea este crudă și oricât de avansată ar fi
tehnologia, tot nu este suficientă pentru a combate terorismul sau pentru a -i împiedica pe
teroriști să se folosească de aceasta.
Tot referitor la combaterea terorismului, în data de 14 iunie 2016, Comisia Europeană
a propus câteva acțiuni suplimentare pentru facilitarea activităților de prevenire și
eliminare a terorismului din cadrul statelor membre ale UE.
Domeniile în care s -a propu s accentuarea cooperării la nivelul UE sunt următoarele :
 Combaterea propagandei de natură teroristă și a îndemnurilor la ură în mediul
online (împiedicarea răspândirii informațiilor care promovează violența)
 Combaterea radicalizării în închisori (programe de reabilitare și reintegrare a
deținuților)
 Promovarea educației referitoare la incluziunea UE și la respectarea valorilor
acesteia (înțelegerea interculturală)
 Promovarea unei societăți care să pună accent pe sensibilizarea tinerilor
 Îmbunătățirea colab orării internaționale
 Încurajarea cercetărilor și a monitorizărilor
 Acordarea unei atenții mai mari domeniilor de securitate.94
La nivel internațional se dorește intensificarea cooperării între state și dezvoltarea
domeniilor de securitate pentru o mai bună gestiune a problemelor determinate de
posibilitatea declanșării unor atacuri teroriste.

94 europa.eu/rapid/press -release_IP -16-2177_ro.pdf (16.06.2016)

70
Concluzii

Terorismul inte rnațional nu este un subiect de neglijat, întrucât odată declanșat, el
afectează toate statele, într -o oarecare măsură. Din moment ce o țară este ,,lovită” de un
atac terorist, instantaneu și inevitabil, și celelalte țări se simt amenințate și începe să ap ară
starea de panică și de haos. Aceste stări iau amploare datorită mass -media care este mereu
pe fază și care atacă la momentul potrivit, în sensul că furnizează și transmite informații
exagerate, amplifică totul și astfel, societatea intră într -o stare d e teroare și panică
generală.
Terorismul nu este un fenomen care va dispărea de la o zi la alta, ci dimpotr ivă, va
produce pagube și pierderi de vieți omenești în continuare, rămânând o amenințare
continuă la adresa vieții oamenilor și la adresa obiectivelor fundamentale ale unui stat.
Deși tehnologia cunoaște dezvoltări considerabile, terorismul se va folosi în continuare de
metodele sale vechi de acțiune, precum mașinile capcană sau kamikaze.
De asemenea, nici țintele teroriștilor nu vor cunoaște modificări semnificative, acestea
fiind și de acum încolo, locurile publice, aglomerate (piețe, stații de metrou, aeroporturi),
precum și obiectivele cu valoare aimbolică ale statului (clădiri, muzee).
Cu toate acestea, fiecare stat are obligația de a încerca să prevină și să combată pe cât
posibil acest fenomen, prin mijloace instituite de autoritățile cu atribuții în acest sens, prin
colaborarea cu alte state și prin întărirea relațiilor referi toare la schimburile de informații
și date dintre țări, fapt care contribuie într -un procent destul de mare la identificarea
persoanelor responsabile de săvârșirea atacurilor teroriste și la capturarea acestora. Doar
în acest mod este posibilă reducerea im pactului terorismului și restabilirii ordinii
naționale sau internaționale.
Totodată, un alt aspect important în lupta contra terorismului este reprezentat de
modificarea legislațiilor interne în primul rând. Schimbarea legislației este necesară
deoarece organizațiile teroriste, chiar dacă nu se observă, își pot modifica strategiile de
acțiune.
De asemenea, un alt rol fundamental în prevenirea și combaterea acțiunilor de natură
teroristă pe plan intern sau extern, îl au și forțele armate, care e ne cesar să desfășoare
activități de pregătire, de strategie pentru a lupta împotriva terorismului.

71
Însă, ca și în orice alt domeniu ce ține de menținerea păcii și securității naționale,
dar și de protejarea vieții și integrității oamenilor, nu treb uie desconsiderată nici
contribuția cetățenilor la realizarea și îndeplinirea acestor obiective. Există numeroase
instituții care pun la dispoziția populației numere de telefon gratuite la care pot apela în
cazul în care observă persoane sau activități sus pecte, de natură să perturbeze liniștea
societății.
Cetățenii unui stat trebuie să fie conștienți de faptul că și contribuția lor, oricât de
mica ar fi, este esențială în asemenea cazuri și că înainte de toate, viața lor este mai
importantă decât orice, motiv pentru care e necesar să aibă conștiință civică și să realizeze
că schimbarea începe de la ei.

72
Bibliografie:
1.Acte normative :
 Legea 146/2008 pentru aderarea României la Tratatul între Regatul Belgiei,
Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele
Ducat de Luxemburg, Regatul Țărilor de Jos și Republica Austria privind
aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii
terorismului, criminalității transfr ontaliere și migrației ilegale (actualizată)
 Legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004 privind prevenirea și combaterea
terorismului (actualizată)

1. Lucrări de specialitate:
 Cristina Albu -,,Arma psihologică -între limite și performanțe” , Editura MIRA,
București, 2 008
 Dr. Agata -Mihaela Popescu -,,Importanța cooperării polițienești internaționale”,
Editura Pro Universitaria, București, 2014
 Dr. Petre Duțu -,,Rolul forțelor armate în lupta împotriva terorismului. Forme și
procedee de acțiune specifice angajării forțelo r armate în lupta împotriva
terorismului”, Editura Universității Naționale de Apărare ,,Carol I”, București,
2010
 Jean- Paul Roux Flavigny -,,Imperiul mongol și Gingis Han”, Colectia
,,Enciclopediile Decouvertes”, Editura Univers, Franta, august 2010
 Jean-Claude Filoux, ,,Inconștientul” , Editura AROPA, 2001
 Marie Christine Dupuis, ,,La finance criminelle menace -t-elle l’economie
mondiale?”, Centrul de Cercetări asupra Amenințărilor Crimin ale Contemporane,
1999
 Mirela Atanasiu, Lucian Stăncilă – Terorismul -Răul din umbra al începutului de
secol, Editura Universității Naționale de Apărare ,,Carol I” , București, 2014.
3. Articole, reviste:
 www.aafdtum.ro

73
 www.academia.edu
 www.adevarul.ro
 www.agerpres.ro
 www.arduph.ro
 www.armyacadem y.ro
 www.blidaru.net
 www.bsclupan.asm.md
 www.cia.gow
 www.clipa.com
 www.conflictelelumii.blogspot.ro
 www.consilium.europa.eu
 www.contributors.ro
 www.costintanasescu.com
 www.cpescmd.blogspot.ro
 www.crucearosie.ro
 www.csat.presidency.ro
 www.cssas.unap.ro
 www.cugetliber.ro
 www.dataprotection.ro
 www.didyouknow.org
 www.digi24.ro
 www.dreptmd.wordpress.com
 www.eazi.ro
 www.economicsandpeace.org
 www.epoc htimes -romania.com
 www.euroavocatura.ro
 www.europa.eu
 www.evz.ro
 www.geografilia.blogspot.ro
 www.geopolitics.com

74
 www.greatnews.ro
 www.historia.ro
 www.inpolitics.ro
 www.i nterpol.int
 www.jurnalul.ro
 www.lege5.ro
 www.legex.ro
 www.legislatie.just.ro
 www.mae.ro
 www.mai.gov.ro
 www.mapn.ro
 www.nato.int
 www.natolibguides.info
 www.obiectiv.info
 www.onpcsb.ro
 www.penale.ro
 www.politicall.ro
 www.politisti.ro
 www.presidency.ro
 www.publika.md
 www.rasfoiesc.com
 www.scoalarosu.ro
 www.sie.ro
 www.siguranta.ro
 www.sri.ro
 www .stiripesurse.ro
 www.transilvaniareporter.ro
 www.ugb.ro
 www.ultrapsihologie.ro
 www.yogaesoteric.net

75
 www.zf.ro
 Institut des Hautes Etudes de Defense Nationale, Rapport de 2 -eme Phase 51 -eme
Session Nationale Comite 2 ,,Les Fragilites de l’Europe face au terror isme”, mai
1999.
 Revista de specialitate ,,Terorismul azi”, înființată în octombrie 2006