Programul de studii [612569]

UNIVERSITATEA „ TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii
Contabilitate și informatică de gestiune

LUCRARE DE LICEN Ă Ț
Conducător științific
Lect. dr. Baba Mirela

Absolvent: [anonimizat], 2011

UNIVERSITATEA „ TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii
Contabilitate și informatică de gestiune
Contabilitatea și analiza operațiunilor de comerț exterior
Studiu de caz: Sc Holver Srl

Conducător științific
Lect. dr. Baba Mirela

Absolvent: [anonimizat], 2011

CUPRINS
LISTA FIGURILOR …………………………………………………….. 4
LISTA TABELELOR ………………………………………………… 5
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………. 1
CAPITOLUL 1 ……………………………………………………….. 3
CONSIDERAȚII PRIVIND OPERAȚIUNILE DE COMERȚ EXTERIOR …3
1.1. Considerații generale privind exportul de mărfuri …………………………… 4
1.2 Considerații generale privind importul de mărfuri ……………………………. 6
1.3 Regimul vamal al exportului și importului de bunuri ………………..7
1.4 Considerații generale privind schimburile comerciale intracomunitare ..9
1.4.1 Considerații generale privind livrările intracomunitare …………….11
1.4.2 Considerații generale privind achizițiile intracomunitare …………….12
1.5 Regimul TVA al operațiunilor de comerț exterior ……………………13
1.6 Modalități de plată internaționale ……………………………………………………. 15
CAPITOLUL 2 ………………………………………………….. 18
PREZENTAREA SOCIETĂ II S.C. HOLVER S.R.L. Ț ……………….18
2.1 Înființare, denumire, capital …………………………………………………………… 18
2.2 Domeniul de activitate …………………………………………………………… 19
2.3 Structura organizatorică …………………………………………………………………. 21
2.4 Parteneri comerciali ……………………………………………………………… 22
2.5 Analiza principalilor indicatori economico-financiari ………………………… 22
2.6 Evoluția comerțului exterior al României în perioada 2008-2010
……………………………………………………………………………………………………………… 27
CAPITOLUL 3 ……………………………………………………… 30
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA I ANALIZA Ș………………30
OPERA IUNILOR DE COMER EXTERIOR LA SC HOLVER SRL Ț Ț ……..30
3.1 Organizarea contabilității privind activitatea de comerț exterior
la Sc Holver Srl ………………………………………………………………………………… 31
3.2 Monografie contabilă privind principalele operațiuni economico-
financiare ……………………………………………………………………………………………… 31
3.3 Aplicație informatică privind activitatea societății Sc Holver Srl ………..47
Fig. 3.22 – Raport privind plățile efectuate ……………………………….. 55
CAPITOLUL 4 ………………………………………………………. 56

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ……………………………………… 56
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………. 60
ANEXE ……………………………………………………………………….. 62
LISTA FIGURILOR
Figura 1.1 – Schema derulării acreditivului documentar……………………………………………17
Grafic 2.1 – Evoluția comerțului exterior al României în perioada 2008-2010 …………….28
Grafic 2.2 – Evoluția raportului de schimb………………………………………………………………29
Grafic 2.3 – Evoluția comerțului intracomunitar al României în perioada 2008-2010……30

LISTA TABELELOR
Tabel 2.1 – Structura asociaților………………………………………………………………………………19
Tabel 2.2 – Situația indicatorilor de lichiditate și solvabilitate…………………………………….24
Tabel 2.3 – Calculul indicatorilor de lichiditate și solvabilitate……………………………………24
Tabel 2.4 – Situația indicatorilor de gestiune…………………………………………………………….25
Tabel 2.5 – Calculul indicatorilor de gestiune……………………………………………………………26
Tabel 2.6 – Evoluția raportului de schimb în comerțul exterior de bunuri……………………28
Tabel 3.1 – Fișa de calcul a exportului în condiția de livrare CIF…………………….…..32
Tabel 3.2 – Fișa de calcul a exportului în condiția de livrare CFR (CAF)…………….….34
Tabel 3.3 – Calculul diferențelor de curs valutar…………………………………………..36
Tabel 3.4 – Fișa de calcul a importului în condiția de livrare FOB………………………..37
Tabel 3.5 – Fișa de calcul a importului în condiția de livrare CIF…………………………39
Tabel 3.6 – Calculul diferențelor de curs valutar………………………………………….39
Tabel 3.7 – Calculul diminuării de taxe datorate în vamă ………………………………..43
Tabel 3.8 – Calculul taxei vamale…………………………………………………………44
Tabel 3.9 – Calculul comisionului vamal………………………………………………….44
Tabel 3.10- Calculul taxei pe valoarea adăugată……………………………………………44

INTRODUCERE
În condițiile economiei mondiale actuale, dezvoltarea oricărui stat nu se poate baza
exclusiv pe resursele interne și pe rezultatele economiei naționale. Sporirea volumului și
diversificarea tranzacțiilor transfrontaliere cu mărfuri, dinamica fluxurilor internaționale de
capital, dar și răspândirea rapidă a tehnologiei, conferă valențe multiple comerțului exterior,
ducând la creșterea intercondiționării economiei între țările lumii.
Comerțul exterior, ca ramură distinctă a economiei naționale, reprezintă un factor
important al creșterii economice, determinat de internaționalizarea afacerilor și determinant
pentru procesul de globalizare. Creșterea economică a oricărei țări este rezultatul acțiunii
conjugate a două categorii de factori: interni și externi. Factorii interni sunt legați de
eforturile pe care le depune fiecare popor pentru a-și dezvolta economia, în timp ce factorii
externi sunt legați de participarea țărilor la circuitul economic mondial.
Printre factorii externi, un rol deosebit de important și în continuă creștere îl are
comerțul exterior. În primul rând, acesta asigură realizarea produsului social, în condițiile
în care structura cererii diferă de structura ofertei, iar în al doilea rând, determină
majorarea sau diminuarea venitului național produs în exterior, în funcție de raportul
dintre valoarea națională și valoarea internațională a mărfurilor care fac obiectul relațiilor
comerciale internaționale. Relațiile dintre piața internă și cea externă sunt o componentă a
mecanismului de acțiune a legii cererii și ofertei și a creării echilibrului economic. Într-o
economie deschisă spre exterior lipsa unei oferte pe piața internă este înlaturată prin export, după
cum surplusul de ofertă în raport cu cererea este valorificat pe piața externă, restabilindu-se astfel
echilibrul cerere-ofertă.
Am ales această temă deoarece, pentru România sunt deosebit de importante
intensificarea participării la schimburile economice internaționale de bunuri și servicii, dar și
atragerea investițiilor străine, în vederea creării și menținerii unor avantaje competitive durabile.
Pe lângă faptul că este un puternic factor al creșterii economice, comerțul exterior reprezintă o
temă actuală. Indiferent de mărimea sau de bogățiile unei țări, aceasta nu iși poate asigura toate
produsele de care are nevoie, numai din producția proprie. Prin urmare, orice țară este nevoită să
apeleze la comerțul exterior.
1

Lucrarea este structurată în patru capitole. Prima parte a lucrării, intitulată „Considerații
privind operațiunile de comerț exterior,” cuprinde noțiuni teoretice referitoare la operațiunile de
comerț exterior, care se concretizează în export și import de bunuri, achiziții și livrări
intracomunitare. În acest context, am studiat aspecte legate de exportul și importul de mărfuri pe
cont propriu cu încasare la vedere, regimul vamal și regimul TVA al acestor operațiuni. Odată cu
aderarea României la Uniuniea Europeană, s-a impus armonizarea legislației naționale cu cea a
statelor membre, intervenind modificări semnificative în domeniul fiscal. Astfel, au apărut
noțiunile de achiziție și livrare intracomunitară.
Atât importatorii, cât și exportatorii trebuie să țină cont în realizarea operațiunilor de
comerț exterior, de natura mărfurilor, fluctuațiile cursului valutar, stabilitatea economică și
politică din țările respective, astfel încât acestea să aibă un efect pozitiv asupra economiei
naționale. Având în vedere complexitatea operațiunilor de comerț exterior, modalitatea de
realizare a operațiunilor de import-export, condițiile de livrare a mărfurilor, prețurile și
documentele utilizate în aceste tranzacții, presupun o serie de implicații de ordin juridic,
financiar, fiscal și contabil.
Capitolul 2 „Prezentarea societății Sc Holver Srl”, descrie domeniul de activitate al
acestei societății, produsele oferite, structura organizatorică, partenerii comerciali și nu în ultimul
rând analiza poziției financiare și a performanțelor întreprinderii, pe baza bilanțului și a contului
de profit și pierdere. Analiza comerțului exterior a țării noastre, este de asemenea relevantă,
deoarece oferă informații cu privire la evoluția comerțului exterior pe parcursul anilor 2008-2010,
și aduce argumente solide cu privire la influența acestuia în economia țării.
În capitolul 3 intitulat „Studiu de caz privind contabilitatea și analiza operațiunilor de
comerț exterior” sunt prezentate principalele operațiuni economico-financiare efectuate de Sc
Holver Srl în luna ianuarie a anului 2011, referitoare la activitatea de comerț exterior. Tot în acest
capitol am dezvoltat o aplicație informatică, ce are ca scop generarea unor rapoarte referitoare la
activitatea întreprinderii.
Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii și recomandări, care sintetizează
problemele analizate pe parcursul lucrării.

2

CAPITOLUL 1
CONSIDERAȚII PRIVIND OPERAȚIUNILE DE COMERȚ EXTERIOR
În cadrul procesului complex de racordare a economiei naționale la fluxurile economiei
mondiale, un rol important îl are comerțul exterior, care, în condițiile economiei de piață a
devenit unul dintre factorii determinanți ai creșterii economice. În condițiile economiei mondiale
actuale, dezvoltarea oricărui stat nu se poate baza exclusiv pe resursele interne și pe rezultatele
economiei naționale.1 Tranzacțiile de comerț exterior sunt o formă a afacerilor internaționale, ce
au ca obiect schimbul internațional de mărfuri și ca bază interdependența între țări în sfera
comercializării.2
Comerțul exterior este o ramură distinctă a unei economii naționale, care cuprinde
operațiunile comerciale sau de cooperare economică și tehnico-științifică în raporturile cu
străinătatea privind vânzarea-cumpărarea de mărfuri, lucrări, servicii, licențe, consignația sau
depozitul, reprezentarea sau comisionul, operațiunile financiare, asigurările, turismul și, în
general orice activitate care generează schimburi de bunuri și valori între persoane nerezidente.3
Conform acestei definiții, deosebim două componente esențiale ale comerțului exterior:
operațiuni comerciale internaționale și alianțe și cooperări economice internaționale.
Operațiunile comerciale internaționale reprezintă o formă de interdependență între
întreprinderi și economiile naționale în sfera comercializării și se concretizează în import și
export de bunuri, lucrări și servicii. Tot în această categorie se include și comerțul internațional
cu servicii comerciale, numit și comerț invizibil, deoarece cuprinde operațiunile conexe
operațiunilor de export–import (asigurări, licențe, transporturi), sau operațiunile comerciale
combinate, precum reexportul, compensațiile, switch-ul, operațiunile la bursele de mărfuri etc.
Acestea din urmă, reprezintă tehnici utilizate pentru facilitarea schimburilor.
Alianțele și cooperările internaționale reprezintă o formă complexă a relațiilor economice
dintre state, ce au ca scop dezvoltarea unei strategii comune, durabile, în domenii diferite de
activitate, în funcție de interesele economice ale părților. Principalele forme de alianțe și
1 Paliu-Popa Lucia, Analele Universității “Ct. Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1 / 2009, pag 2852 Popa Ioan, Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Ed. Economică, București, 2008, pag 113 Vișan D., Contabilitatea în comerțul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2005, pag.11
3

cooperări internaționale sunt cooperările pe baze contractuale în care pot fi incluse contractele de
licență, francizarea, subcontractarea etc.
Principalele instituții și organisme care realizează în România activitățile privind comerțul
exterior sunt: Departamentul pentru Comerț Exterior, Camera de Comerț și industrie a României,
Centrul Român pentru promovarea Comerțului, Autoritatea Națională a Vămilor și Banca de
Export-Import a României, și anume EXIMBANK. Aceasta a fost înființată în anul 1992 și are ca
obiectiv principal acordarea de sprijin financiar exportatorilor sau importatorilor români, în
scopul creșterii competitivității acestora și acoperirea riscurilor comerciale la niveluri
comparabile cu cele oferite de instituții similare din țările dezvoltate.4
Viziunea strategică a EXIMBANK pentru sprijinirea exportului are în vedere mecanisme
și instrumente financiar-bancare care susțin creșterea productivității și competitivității agenților
economici, astfel încât produsele românești să poată concura pe piețele internaționale prin
calitate, tehnicitate și unicitate. Astfel se asigură cadrul dezvoltării unor sectoare de export
sustenabile cu impact de durată asupra dezvoltării economiei naționale și a ocupării forței de
muncă.5
1.1. Considerații generale privind exportul de mărfuri
Exportul contituie unul dintre cei mai importanți factori de creștere economică și de
dezvoltare a comerțului exterior. După modalitățile de realizare de către societățile de comerț
exterior, exportul de mărfuri se împarte în două categorii: export de mărfuri pe cont propriu și
export de mărfuri în comision, iar după termenul de decontare a mărfurilor exportate distingem
export cu încasare la vedere și export pe credit comercial.
Exportul de mărfuri pe cont propriu reprezintă o modalitate indirectă de realizare a
exportului și se caracterizează prin faptul că societățile de comerț exterior cumpără mărfuri de la
producătorii din țară, pe care le vând în străinătate în nume propriu și totodată pe contul și pe
riscul lor. Ca urmare, rezultatele activității de export sunt reflectate în gestiunea societăților de
comerț exterior.6 Exportul de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere presupune
achiziționarea și decontarea mărfurilor cu unitățile producătoare, livrarea mărfurilor la extern și
trimiterea facturii spre încasare folosind acreditivul, incasso sau ordinul de plată.
4 Popa Ioan, Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Ed. Economică, București, 2008, pag 205 www.eximbank.ro6 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag. 86
4

Din punct de vedere juridic, exportul de mărfuri pe cont propriu are la bază contracte
ferme încheiate de către societățile de comerț exterior atât cu unitățile producătoare, cât și cu
unitățile prestatoare de servicii și cu clienții externi. Elementul fundamental al contractului și
obiectul principal al negocierilor în vederea contractării este prețul. Acesta se împarte în două
categorii: prețuri interne de export și prețuri externe de export. Prețurile interne de export sunt
expresia valorii mărfurilor destinate exportului, negociate între unitățile producătoare și
societățile de comerț exterior, în timp ce prețurile externe de export reprezintă prețurile negociate
cu partenerii și cu clienții externi.
Atât în cazul exportului, cât și în cazul importului, nivelul și structura prețurilor
internaționale diferă în funcție de condiția de livrare și de modalitatea de decontare. În acest
sens, încă din anul 1936, Camera internațională de Comerț de la Paris a publicat regul i cu
caracter internațional cunoscute sub denumirea de INCOTERMS (International Comercial
Terms). Acestea se referă la interpretarea uniformă a obligațiilor vânzătorului și cumpărătorului
privind derularea contractului de vânzare internațională referitor la livrarea mărfurilor, repartiția
cheltuielilor, transferul riscurilor și formalitățile documentare privind trecerea mărfurilor de la
vânzător la cumpărător. Acestea au fost revizuite pe parcurs. Ultima ediție, datând din anul 2000,
cuprinde 13 condiții de livrare, structurate în 4 grupe. Deși nu au un caracter obligatoriu, acestea
sunt utilizate pe scară largă în comerțul internațional.7
Cele mai utilizate prețuri externe în exportul de mărfuri sunt: FOB (Free on Board) portul
românesc de încărcare, CAF (Cost and Freight) sau CIF (Cost, Insurance and Freight). În funcție
de condiția de livrare convenită se diferențiază nivelul și structura prețului extern. Astfel, în
condiția de livrare FOB portul românesc de încărcare, prețul extern cuprinde doar prețul mărfii.
În condiția de livrare CAF, prețul extern cuprinde și transportul pe parcurs extern, iar în condiția
de livrare CIF prețul extern cuprinde pe lângă prețul mărfii și transportul extern și asigurarea pe
parcurs extern. În toate cazurile, la prețurile de mai sus se mai pot adăuga diverse comisioane,
cote de service sau dobânzi.8
Din punct de vedere financiar, decontarea mărfurilor care fac obiectul exportului pe cont
propriu se face pe fluxul circulației lor:9 la cumpărare, societățile de comerț exterior achită
unităților producătoare contravaloarea mărfurilor în monedă națională din fonduri proprii sau din
7 Popa Ioan, Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Ed. Economică, București, 2008, pag 188 Bălună R., Goagără D., Ionescu I.,Contabilitatea comerțului exterior, Ed. Universitaria, Craiova, 2007, pag. 139 Lepădatu,V.Gheorghe,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag. 88
5

credite bancare, iar la livrarea la extern acestea achită serviciile externe (transport, asigurare,
comisioane de intermediere etc.) unităților prestatoare în valută, care se transformă în lei la cursul
de schimb al zilei, calculându-se diferențe de curs valutar. La decontarea cu clienții externi
societățile de comerț exterior încasează mărfurile vândute în valută, care se transformă în lei la
cursul de schimb al zilei, calculându-se și în acest caz, pentru fiecare operație de încasare,
diferențe de curs valutar.
Din punct de vedere contabil, societățile de comerț exterior reflectă în contabilitate atât
cheltuielile și veniturile din comercializarea mărfurilor la extern pe cont propriu, cât și alte
cheltuieli generate de derularea exportului.
1.2 Considerații generale privind importul de mărfuri
Importul de mărfuri pe cont propriu reprezintă o modalitate indirectă de realizare a
importului și se caracterizează prin faptul că societățile de comerț exterior cumpără mărfuri de la
furnizorii externi pentru a le revinde pe piața internă în nume propriu și totodată pe contul și pe
riscul lor. Prin urmare, rezultatele activității de import sunt reflectate în gestiunea societăților de
comerț exterior.10
Din punct de vedere juridic, importul de mărfuri pe cont propriu are la bază contracte
ferme încheiate de către societățile de comerț exterior atât cu furnizorii externi, cât și cu unitățile
prestatoare de servicii și cu clienții interni.11 Prețurile externe de import sunt prețurile negociate
cu partenerii externi, cu furnizorii externi și cu unitățile prestatoare de servicii. Cele mai utilizate
sunt, ca și în cazul exportului de mărfuri prețul extern FOB, prețul extern CFR (CAF) și prețul
extern CIF. Prețurile interne de import cuantifică cheltuielile efectuate cu importul de mărfuri și
sunt cuprinse în valoarea de vamă a mărfurilor importate. La negocierea prețului de vânzare la
intern, societățile de comerț exterior au în vedere valoarea în vamă în valută sau costul de
achiziție în valută transformate în lei la cursul din data negocierii cu clienții interni sau data
vânzării la intern și marja importatorului.
Din punct de vedere financiar, decontarea mărfurilor care fac obiectul importului pe cont
propriu se face în ordinea fluxului circulației mărfurilor :12 societățile de comerț exterior achită
furnizorii externi, furnizorii prestatori de servicii pe parcurs extern, taxele datorate în vamă,
10 Toma Constantin C., Contabilitatea în comerțul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iași,2005, pag. 16811 Lepădatu,V.Gheorghe,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag. 19712 Idem, pag. 203
6

furnizorii prestatori de servicii pe parcurs intern, iar apoi își recuperează sumele cheltuite și își
realizează profitul scontat prin încasarea de la clienții interni a mărfurilor din import livrate
acestora. Plata furnizorilor externi de mărfuri și de servicii externe prestate se face prin acreditiv
documentar, care se transformă în lei la cursul de schimb al zilei, calculându-se diferențe de curs
valutar.
Fundamentul juridic al operațiunilor de import-export îl constituie contractul de vânzare
internațională de bunuri sau servicii. Potrivit Convenției Națiunilor Unite asupra contractelor
internațională de mărfuri (Viena, 1980), criteriul pentru a determina caracterul internațional al
vânzării îl constituie faptul că părțile contractului își au sediul în țări diferite. Contractul de
vânzare internațională de mărfuri, este acordul de voință între doi parteneri având sediile în țări
diferite, prin care una dintre părți se obligă să transfere asupra celeilalte părți proprietatea unui
bun al său contra unui preț.13 Elementele contractului sunt: părțile contractului, obiectul
contractului, ambalajul și marcarea, termenul de livrare, prețul contractual, condițiile de livrare,
controlul și recepția mărfii, modul de efectuare al transportului, întocmirea și transmiterea
documentelor aferente tranzacției etc. Documentele tranzacției comerciale internaționale se
referă, în principal, la transport, plata facturii, calitatea mărfii, asigurare, originea mărfii, etc.
1.3 Regimul vamal al exportului și importului de bunuri
Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplică în cadrul procedurii de vămuire,
în funcție de scopul operațiunii comerciale și în funcție de destinația mărfurilor. În practica
internațională, regimurile vamale sunt de două tipuri: definitive ș i suspensive. Regimul definitiv
sau comun, se aplică automat, în conformitate cu legea vamală și privește toate mărfurile de
export și de import, iar cele suspensive au ca efect suspendarea plății anumitor taxe vamale sau a
aplicării unor măsuri de control.14
Codul Vamal al României se aplică în mod uniform pe întreg teritoriul României, asupra
tuturor bunurilor introduse sau scoase din țară de către toate persoanele fizice sau juridice.15
Regimul vamal de export constă în scoaterea definitivă a mărfurilor românești de pe teritoriul
României, atât mărfuri produse în țară, cât și mărfuri importate anterior, cu excepția celor care
sunt supuse unor măsuri de prohibiție sau de restricție în cadrul politicii comerciale.
13 Popa Ioan, Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Ed. Economică, București, 2008, pag 2014 Belu Mihaela, Joldeș Cosmin, Marinaș Laura, Sistemul vamal, Ed. Economică, 2003, pag. 2615 Codul Vamal al României, Legea 86/2006, Art. 2
7

Potrivit Codului vamal, la trecerea frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de transport sau
orice alte bunuri sunt supuse vămuirii de către autoritățile vamale și rămân sub supraveghere
până la acordarea liberului de vamă. Liberul de vamă pentru export se acordă cu condiția ca
mărfurile în cauză să părăsească teritoriul vamal al României în aceeași stare în care acestea se
aflau în momentul acceptării declarației de export.16
Valoarea în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale
prevăzute de tariful vamal și cuprinde prețul net al mărfurilor, cheltuielile de transport aferente
mărfurilor importate până la frontiera română, cheltuielile de încărcare, de desfacere, de
manipulare, costul asigurării pe parcurs extern etc. Această valoare, se determină și se declară de
către importator, acesta fiind obligat să depună la biroul vamal împreună cu documentele
prevăzute de reglementările vamale, o declarație (DVI) în vederea acceptării regimului vamal de
import. Aceasta cuprinde date referitoare la elemente de identificare a celor doi parteneri,
numărul și data emiterii facturii externe, a documentelor de transport și a poliței de asigurare,
prețul net al mărfii, cheltuielile de transport, condiția de livrare, valuta contractuală și cursul de
schimb, punctul vamal de intrare al mărfii pe teritoriul României și metoda de evaluare folosită.
CMR, denumit și scrisoare de trăsură CMR, reglementează transportul mărfurilor de orice
fel, cu autocamioane. Se folosește când locul de încărcare și locul de descărcare sunt în țări
diferite. CMR reprezintă deci, confirmarea într-un document scris, a contractului de transport.
Este de regulă redactată în trei exemplare de către expeditor este semnată de cărăuș și expeditor,
care, împreună cu destinatarul, reprezintă părțile contractului de transport. Documentele
însoțitoare ale scrisorii de trăsură sunt factura externă, certificatul de calitate al mărfii, certificatul
de origine și licența de import sau de export, după caz.
În cadrul Uniunii Europene, foaia de parcurs tip UE înlocuiește scrisoarea CMR când
transportul este supus tarifării obligatorii sau tarifării de referință. Foaia de transport, o
concretizare a contractului de transport, este un document întocmit de transportator în cinci
exemplare, semnate de încărcător și de cărăuș.17Atunci când determinarea definitivă a valorii în
vamă nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă, la
cerere, cu condiția să constituie o garanție bănească sau bancară, acceptată de autoritatea
vamală.18 În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă
16 Fântână R. Sorin, Expertiza mărfurilor de import-export, Ed. Pro Universitaria, București, 2010, pag. 12817 Popa Ioan, Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Ed. Economică, București, 2008, pag 2018 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag.215
8

documente concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamală procedează la
executarea garanției, operațiunea de vămuire fiind considerată încheiată.
La export, valoarea vamală este liberă de taxe la punctul de ieșire a l mărfii de pe
teritoriul național, incluzând dacă este cazul, cheltuielile de transport până la frontieră.19
Regimul vamal de import constă în intrarea în țară a mărfurilor străine și introducerea acestora în
circuitul economic. Procedura de vămuire și de încasare a datoriei vamale aferentă taxelor vamale
de import, precum și aplicarea măsurilor de politică comercială este realizată de către autoritatea
vamală. Taxele vamale de import se determină pe baza Tarifului vamal de import al României și
se percep asupra bunurilor și serviciilor importate, atunci când acestea trec granițele vamale ale
țării importatoare.
Comisionul vamal constituie un venit al Direcției Generale a Vămilor în scopul
dezvoltării punctelor de control pentru trecerea frontierei și se calculează prin aplicarea unei cote
procentuale, de regula 0,5 %, la valoarea în vamă a mărfurilor importate vămuite. Taxa vamală
reprezintă un impozit perceput de către stat în momentul trecerii mărfurilor peste granițele
vamale ale țării respective și se calculează pentru toate mărfurile prevăzute în tariful vamal de
import, provenite din țarile în care se practică acest regim de impozitare. Taxa vamală este
exprimată în procente și se aplică la valoarea în vamă transformată în lei la cursul din declarația
vamală.20
1.4 Considerații generale privind schimburile comerciale intracomunitare
Comunitatea are ca misiune, prin instituirea unei piețe comune și prin apropierea treptată
a politicilor economice ale statelor membre, să promoveze o dezvoltare armonioasă a activităților
economice, o creștere durabilă și echilibrată, o stabilitate crescândă, o creștere accelerată a
nivelului de trai și relații mai strânse între statele pe care le reunește.21 În acest scop, au fost
desființate barierele vamale între țările Uniunii Europene, având drept efect eliminarea
obstacolelor în calea liberei circulații a mărfurilor, serviciilor, persoanelor și a capitalurilor.
Dispar noțiunile de export și import în relația dintre statele membre, fiind înlocuite de noțiuni
noi: livrare intracomunitară și achiziție intracomunitară.
19 Popa Ioan, Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Ed. Economică, București, 2008, pag 18620 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag 19921 Tratatul de înființare a Comunității Europene, art. 2
9

Indiferent dacă sunt exportate sau importate, bunurile nu întâmpină la frontiere nici un
obstacol stabilit de stat, deoarece Comunitatea se întemeiază pe o uniune vamală care cuprinde
ansamblul schimburilor de mărfuri și care, implică interzicerea în relațiile dintre statele membre,
a taxelor vamale la import și export și a oricăror taxe cu efect echivalent, precum și adoptarea
unui tarif vamal comun în relațiile cu țările terțe.22 Alături de suprimarea taxelor vamale și a
taxelor cu efect echivalent și de instituire a tarifului vamal comun, realizarea pieței unice a
presupus de asemenea și interzicerea, între statele membre, a restricțiilor cantitative și a măsurilor
cu efect echivalent.23
Astfel, controlul vamal asupra mișcării bunurilor dispare, iar comercianții nu mai sunt
obligați să completeze declarația vamală pentru aceste bunuri. Din acest motiv, a fost creat
sistemul statistic Intrastat. Acest sistem a devenit funcțional începând cu 1 ianuarie 2007, odată
cu aderarea României la Uniunea Europeană.
Obligația furnizării de date statistice Intrastat revine tuturor operatorilor economici care
îndeplinesc simultan următoarele condiții: sunt înregistrați în scopuri de taxă pe valoare adaugată,
realizează schimburi de bunuri cu alte state membre ala Uniunii Europene, valoarea totală anuală
a schimburilor de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene pentru fiecare dintre cele
două fluxuri, introduceri respectiv expedieri, depășeste pragul valoric Intrastat stabilit pentru
fiecare an.24 Aceste obligații se stabilesc de către Institutul Național de Statistică, pe baza
declarațiilor statistice Intrastat din anul precedent, a informațiilor din deconturile de TVA și a
declarațiilor recapitulative furnizate de Ministerul Finanțelor. Toate bunurile care sosesc pe
teritoriul României din alte state membre ale Uniunii Europene sau părăsesc acest teritoriu având
ca destinație alte state membre ale Uniunii Europene trebuie declarate în Declarația statistică
Intrastat. Declarația Intrastat referitoare la Sc Holver Srl, este prezentată în Anexa nr. 1.1.
Există două categorii de operatori: operatorii economici care în anul anterior au depășit
pragurile valorice stabilite pentru anul în curs vor transmite declarația Intrastat pentru toate lunile
anului, în timp ce operatorii economici care depășesc pragurile valorice în cursul anului, transmit
declarația Intrastat începând cu luna în care au fost depășite pragurile valorice.
Informațiile privind pragurile valorice INTRASTAT se publică anual, în Monitorul
Oficial al României, la sfârșitul anului anterior celui pentru care pragurile valorice sunt în
22 Tratatul de înființare a Comunității Europene, art. 2323 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag 33424 www.intrastat.ro
10

vigoare. Pentru anul 2011, pragurile stabilite pentru introduceri intracomunitare sunt de 300.000
RON, iar pentru expedieri intracomunitare de 900.000 RON. Dacă declarația statistică Intrastat
urmărește mișcarea fizică a mărfurilor, decontul de TVA și declarația recapitulativă VIES
urmăresc fluxul financiar și al facturilor. Sistemul informatic VIES (VAT Information Exchange
System), asigură schimbul de informații cu statele membre ale Uniunii Europene privind taxa pe
valoarea adăugată. Acest sistem cuprinde o bază de date online care include pe toți plătitorii de
TVA din Uniunea Europeană, ce permite verificarea valabilității datelor de identificare ale
persoanelor plătitoare de TVA din celelalte state membre UE.25
Societățile care efectuează achiziții și livrări intracomunitare au obligația înregistrăii
în registrul operatorilor intracomunitari.26 Fiecare persoană impozabilă înregistrată în scopuri
de TVA, trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare unui trimestru calendaristic, o declarație recapitulativă privind livrările sau achizițiile
intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice. Persoanele
impozabile înregistrate în scopuri de TVA vor depune declarația recapitulativă numai în
trimestrul de raportare în care ia naștere exigibilitatea taxei pentru livrările/achizițiile
intracomunitare, precum și pentru livrările și achizițiile în cadrul unei operațiuni triunghiulare
efectuate.27
În declarația rectificativă VIES 390, se rectifică tranzacții declarate în orice perioadă de
raportare anterioară, completându-se toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul
declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate. Această declarație se mai folosește și
pentru reducerea bazei de impozitare a achizițiilor intracomunitare, în situația prevăzută de lege.
1.4.1 Considerații generale privind livrările intracomunitare
Se consideră achiziție intracomunitară de bunuri obținerea dreptului de a dispune, ca și
un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de
cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul
furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare al
transportului sau de expediere a bunurilor.28 Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată
transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparținând activității sale economice din
25 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag 33826 Ordonanța 54/15.06.2010, publicată în Monitorul Oficial27 Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare28 Codul fiscal, Art. 130
11

România într-un alt stat membru.29 Locul achiziției intracomunitare de bunuri, este locul în care
se încheie expedierea sau transportul bunurilor.
Începând cu data de 1 august 2010, s-a înființat în cadrul Agenției Naționale de
Administrare Fiscală, Registrul operatorilor intracomunitari,30 care cuprinde toate persoanele
impozabile și persoanele juridice neimpozabile care efectuează operațiuni intracomunitare.
Aceste operațiuni se declară în decontul de TVA, precum și în declarația recapitulativă 390 în
luna în care s-a emis factura, dar nu mai târziu de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care
s-a efectuat livrarea bunurilor.
Declararea incorectă sau incompletă a livrărilor sau a achizițiilor intracomunitare de
bunuri, în declarația 390 reprezintă contravenție conform Codului de Procedură fiscală și se
sancționează cu 2% din valoarea tranzacției declarată eronat sau nedeclarată. Amenda se reduce
cu 50% în situația în care persoana impozabilă corectează declarația recapitulativă până la
termenul legal de depunere a următoarei declarații recapitulative.
1.4.2 Considerații generale privind achizițiile intracomunitare
Se consideră achiziție intracomunitară de bunuri obținerea dreptului de a dispune, ca și un
proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de
cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul
furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare al
transportului sau de expediere a bunurilor. 31
Locul achiziției intracomunitare, se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în
momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor. În cazul în care cumpăratorul
îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autoritățile
unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziția intracomunitară, locul achiziției
intracomunitare de bunuri se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în
scopuri de TVA.32 Aceste prevederi nu se pot aplica în cazul în care cumpărătorul face dovada că
achiziția intracomunitară a fost supusă la plata taxei pe valoarea adaugată în statul membru în
care are loc achiziția intracomunitară.
Sunt asimilate unei achiziții intracomunitare cu plată următoarele:
29 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag 34330 OUG 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale31 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag 34832 Codul Fiscal, Art. 132-Locul achiziției intracomunitare de bunuri
12

a) utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfășurării activității
economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în
numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase,
achiziționate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfășurării activității economice
proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din
România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru.33
b) preluarea de către forțele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul
civil din cadrul forțelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este
parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la data de 4 aprilie 1949, și la a
căror achiziție nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel stat membru, în situația în
care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută la art. 142 din Codul
Fiscal.
1.5 Regimul TVA al operațiunilor de comerț exterior
Spre deosebire de export, care potrivit Codului fiscal este scutit de taxă pe valoare
adăugată, importul de bunuri este o operațiune ce intră în sfera de aplicare a acestei taxe. Cota
aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea
aceluiași bun.34
Faptul generator și exigibilitatea intervin, de regulă, la data livrării bunurilor sau la data
prestării serviciilor, cu excepțiile prevăzute de lege. Pentru bunurile importate supuse taxelor
vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici
comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care
intervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.35 Dacă bunurile importate
nu sunt supuse taxelor comunitare prevăzute anterior, faptul generator și exigibilitatea taxei pe
valoarea adaugată intervin la data la care ar interveni faptul generator și exigibilitatea acelor taxe
comunitare dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe. În cazul în care, la
import, bunurile sunt plasate într-un regim vamal special, faptul generator și exigibilitatea taxei
intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.
33 Codul Fiscal, Art. 128, alin. 10 și 11, privind livrarea intracomunitară de bunuri34 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag. 20135 Codul Fiscal Art. 136 -Faptul generator si exigibilitatea importul de bunuri
13

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în vamă a
bunurilor, stabilită conform legislației vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite,
comisioane și alte taxe datorate în afara României, precum și cele datorate ca urmare a importului
bunurilor în România, cu excepția taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută. Baza
de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele și cheltuielile de ambalare,
transport și asigurare, care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în România, în
măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare.
Primul loc de destinație a bunurilor îl reprezintă destinația indicată în documentul de
transport sau în orice alt document însoțitor al bunurilor, când acestea intră în România, sau, în
absența unor astfel de documente, primul loc de descărcare a bunurilor în România.36 Baza de
impozitare pentru importul de bunuri nu cuprinde elemente precum rabaturi, remize, sconturi sau
alte reduceri de preț, sumele reprezentând daune-interese, dobânzi, valoarea ambalajelor care
circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare.
Tranzacțiile intracomunitare sunt supuse taxei pe valoarea adăugată prin sistemul taxării
inverse, care constă în transferul obligației de plată a taxei pe valoarea adăugată de la furnizor la
client. Astfel, taxarea inversă se aplică în țara de destinație, clientul urmând să înregistreze taxa
pe valoarea adăugată atât ca taxă deductibilă, cât și ca taxă colectată. Acest mecanism al taxării
inverse este concis, simplu, ușor de aplicat și avantajos din punct de vedere al fluxurilor de
numerar.37
Această procedură a fost impusă datorită semnalelor alarmante primite din partea
mediului de afaceri, precum și din partea organelor fiscale teritoriale, care au solicitat în
numeroase rânduri măsuri legislative pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, operațiunile
rămân impozabile, dar taxa pe valoarea adăugată nu mai este efectiv plătită între companiile care
sunt înregistrate ca plătitoare de TVA.38
În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care
ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face
achiziția, iar exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisă factura către persoana care
efectuează achiziția, pentru întreaga contravaloare a livrării de bunuri, dar nu mai târziu de a
cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. Sunt scutite de taxă
36 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag. 20137 Cernușca L., Achizițiile și livrările intracomunitare, Revista Gestiunea și contabilitatea firmei, Nr. 8, 2007, pag. 2538 Bușan Gabriela, Ecobici Nicolae, Analele Universității “Ct. Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1 / 2009, pag 94
14

pe valoarea adăugată achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice
situație scutită de taxă în interiorul țării, achiziția intracomunitară de bunuri al căror import în
România este în orice situație scutit de taxă, achiziția intracomunitară de bunuri pentru care
persoana care cumpără bunurile în orice situație ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei
care s-ar datora, dacă respectiva achiziție nu ar fi scutită. Pentru achizițiile intracomunitare de
bunuri baza de impozitare se stabilește pe baza acelorași elemente utilizate pentru determinarea
bazei de impozitare în cazul livrării acelorași bunuri în interiorul țării. 39
Persoanele juridice române care efectuează o achiziție intracomunitară au obligația de a
comunica furnizorului codul de înregistrare în scopuri de TVA, situație în care furnizorul va
factura fără TVA, de a plăti TVA-ul în România prin aplicarea taxării inverse și de a înscrie
TVA-ul românesc în factura primită de la furnizorul din alt stat membru.
În cazul livrărilor intracomunitare, sunt scutiți de la plata TVA acei agenți economici care
îndeplinesc cumulativ două condiții: dovada că mărfurile au părăsit teritoriul statului membru, iar
cumpărătorul comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA emis în statul
membru de destinație. În situația neîndeplinirii cumulative a celor două condiții, furnizorul este
obligat să colecteze TVA similar unei operațiuni interne.40
Sunt scutite de taxă pe valoare adăugată: livrările intracomunitare de bunuri către o
persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit
de autoritățile fiscale din alt stat membru (cu excepția livrărilor intracomunitare efectuate de o
întreprindere mică, altele decât livrările de mijloace de transport noi și livrările care au fost
supuse regimului special pentu bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și
antichități) și livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi
comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, etc.
1.6 Modalități de plată internaționale
Acreditivul documentar41 este modalitatea de plată cea mai utilizată pentru stingerea
obligațiilor care decurg din tranzacțiile comerciale și reprezintă angajamentul ferm asumat de
către o bancă, la ordinul și în contul clientului său (importatorul), de a plăti o sumă de bani
exportatorului prin intermediul altei bănci, la termenele stabilite de importator, contra remiterii
39 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag. 35040 Popa Ioan, Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Ed. Economică, București, 2008, pag 21741 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag 55
15

documentelor care atestă faptul că marfa a fost livrată. Acest mecanism de derulare a plăților este
reglementat printr-un set de norme intitulate „Reguli și uzanțe uniforme referitoare la acreditivele
documentare”, elaborat de Camera Internațională de Comerț de la Paris. Este o tehnică de plată
utilizată pe scară largă în tranzacțiile comerciale internaționale deoarece prezintă numeroase
avantaje: un risc foarte redus de neplată a mărfurilor livrate având în vedere angajamentul unei
bănci, implicarea băncilor în verificarea documentelor de livrare, derularea plăților este supusă
unor reguli recunoscute pe plan internațional, adaptabilitatea la specificul diferitelor categorii de
operațiuni comerciale internaționale, etc. Acreditivul documentar prezintă însă și o serie de
inconveniente, în special pentru importator: caracterul complex al acestei tehnici, bazată pe
proceduri stricte, costul relativ ridicat, durata de operare relativ ridicată, etc.42
În derularea unui acreditiv documentar sunt implicate mai multe părți:
ordonatorul/solicitantul acreditivului, beneficiarul acreditivului, banca emitentă, banca
notificatoare, banca corespondentă, banca confirmatoare și banca nominalizată. Documentele
necesare în executarea acreditivului sunt: factura comercială, documentele de transport,
documentul de recepție calitativă a mărfii, certificatul de origine a mărfii, polița de asigurare,
licența de import, licența de export, etc.
Acreditivul documentar cuprinde o serie de clauze: denumirea și sediul băncii emitente
din străinătate care deschide acreditivul, denumirea și sediul băncii notificatoare, denumirea și
sediul ordonatorului, denumirea și sediul beneficiarului, natura acreditivului, modul de utilizare și
valoarea acestuia, termenele intermediare și finale de valabilitate, denumirea mărfii cu precizarea
caracteristicilor de calitate, ambalaj, preț, condiția de livrare și termenul de livrare a mărfii,
documentele necesare pentru deschiderea acreditivului, comisioanele și cheltuielile ce revin
ordonatorului și beneficiarului de acreditiv documentar.43
Această modalitate de plată presupune mai multe etape. După încheierea contractului de
vânzare-cumpărare internațională, importatorul cere băncii sale să deschidă un acreditiv în
favoarea exportatorului, și anume societății Sc Holver Srl. Banca emitentă transmite textul
acreditivului documentar la banca corespondentă din România. După ce este confirmat, banca
corespondentă, sau notificatoare avizează deschiderea acreditivului și transmite un exemplar
exportatorului. După ce exportatorul expediază mărfurile și prezintă documentele băncii
notificatoare, acesta verifică daca sunt întocmite conform cu termenii și condițiile stabilite în
42 Popa Ioan, Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Ed. Economică, București, 2008, pag 26643 Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2010, pag. 57
16

contract, după care remite documentele pentru plata băncii emitente. Banca emitentă verifică, la
rândul ei documentele și apoi le eliberează clientului său contra plată.44 Aceste etape fiind
parcurse, importatorul poate vămui și recepționa marfa. Schema derulării acreditivului
documentar este ilustrată în graficul următor:
Figura 1.1 – Schema derulării acreditivului documentar (Sursa: www.brd.ro)
Băncile implicate în derularea acreditivului documentar se ocupă numai de modul de
întocmire a documentelor, nu și de mărfurile sau serviciile la care acestea se referă. Prin urmare,
obținerea plății depinde de întocmirea corectă a documentelor și de credibilitatea băncii care va
efectua plata. În caz contrar, pot apărea situații nefavorabile cum ar fi întârzierea mărfii sau
expirarea termenului de valabilitate a acreditivului etc.
Această modalitate internațională de plată conferă siguranță tuturor părților implicate în
tranzacție, deoarece plata se efectuează numai după ce se dovedește că furnizorul a respectat în
totalitate condițiile prevăzute în acreditiv. Acreditivul documentar poate fi revocabil sau
irevocabil, confirmat sau neconfirmat de către banca corespondentă, transferabil, subsidiar, cu
plata amânată, etc. Sc Holver Srl utilizează acreditivul la vedere deoarece acesta permite
efectuarea plății imediat ce documentele au fost prezentate și verificate.
44 www.brd.ro
17

CAPITOLUL 2
PREZENTAREA SOCIETĂ II S.C. HOLVER S.R.L. Ț
2.1 Înființare, denumire, capital
Sc Holver Srl s-a înființat în anul 2000 și este membră a Grupului Frischeis din Austria.
Acesta este cel mai mare comerciant en-gross de produse din lemn din Europa Centrală. În anul
1948 a fost înființat de soții Josef și Antonia Frischeis centrul comercial din Stockerau, la
aproximativ 15 km NV de Viena.
Din anul 1959 s-au înființat noi filiale în Austria, iar din 1991 Grupul Frischeis s-a extins
și în Europa Centrală și cea de Sud. Grupul Frischeis deține în total 52 de filiale în 14 țări:
Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, Rusia,
Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina și România, având peste 1200 de angajați și o cifră de afaceri
de 363 milioane de euro.
După ce a acumulat experiență în alte țări est–europene, în anul 2000, Sc Holver Srl își
începe activitatea și în România, deschizând puncte de lucru în Iași, Cluj–Napoca, Sibiu,
Timișoara, București, Constanța și Brașov.
Societatea a avut o evoluție ascendentă. În 2004, Sc Holver Srl avea 20 de angajați și o
cifră de afaceri de 1,8 milioane euro, iar în 2008 a realizat 38 de milioane euro în România și 20-
25 de milioane euro la export, având un număr de angajați de 10 ori mai mare.
Ponderea exportului reprezintă aproximativ 30% din totalul cifrei de afaceri al companiei,
produsele Holver la export având ca destinație în principal țările Uniunii Europene, dar și alte țări
din America de Sud și de Nord, Africa, Asia.
Sc Holver Srl este situată pe oseaua Cristianului, numărul 46, și este înregistrată la Ș
Registrul Comerțului din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Județului Brașov sub nr.
J/08/745/2000 din data de 28.08.2000, cod unic de înregistrare RO13312578. Este o societate cu
răspundere limitată în sensul că obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar fiecare
asociat în parte răspunde în limita cotei lui de participare la constituirea capitalului social.
18

Administratorii societății sunt Franz Podleschak și Adrian Fredy Marie. Capitalul de bază în
valoare de 1.596.280,00 RON a fost majorat în baza fuziunii cu Frischeis Trading SRL,
București, cu 7.400,00 RON și este acum 1.603.680,00 RON. Capitalul social este privat,
asociații fiind persoane juridice austriece, așa cum se observă în tabelul următor :
Tabel 2.1 – Structura asociaților
Asociați AdresăCapital vărsat
integral (Lei)Capital vărsat integral
(Euro)
J.u.A Frischeis
GesellschaftA-200 Stokerau
Gerbergasse 2 1.203.910,00 333.474,55
Kunststoff Zengerer
GessellschaftA-8055
Herrgott-wiesgasse 170 399.770,00 110.733,52
TOTAL 1.603.680,00 444.208,07

2.2 Domeniul de activitate
Firma Holver are ca obiect de activitate comercializarea produselor din lemn: placaj,
plăci, i materiale de construc ii, u i i tocuri, elemente pentru construc ii, cherestea, furnir ș ț ș ș ț
elastic, etc. Conform contractului de societate, Sc Holver Srl are următoarele obiecte de
activitate:
4673 Comerț cu ridicata cu lemn și materiale de construcție
0210 Silvicultură și alte activități silvice
1610 Tăierea și rindeluirea lemnului
1621 Producția de furnir și paneluri din lemn
1623 Producția de alte piese de tâmplărie și dulgherie
1624 Producția de ambalaje din lemn
La început, principalele activități ale firmei au constat în achiziția de bușteni (în principal
stejar, fag și cireș) și prelucrarea acestora în cherestea și furnir. Ulterior a apărut departamentul
de vânzări, iar activitatea s-a diversificat prin montarea unei linii moderne de sortare a furnirului.
De asemenea, pentru a răspunde mai bine cerințelor clienților, s-a trecut și la uscarea cherestelei.
Datorită dezoltării activității, în anul 2005 au început lucrările de amenajare a celei de a doua linii
de sortare a furnirului și a unui depozit cu o gamă variată de produse din lemn. Astfel, pe langă
19

compania Holver, grupul austriac mai deține și firma JF Furnir, producatoare de furnir estetic și
cherestea.
Sc Holver Srl este specializat în producerea și comercializarea unei game diversificate de
cherestea din specii lemnoase autohtone, sortimente netivite și tivite, producția proprie cu utilaje
performante fiind axată pe specii nobile precum lemnul de stejar, fag, frasin, cireș, salcâm, molid,
larice, etc. Societatea oferă de asemenea o gamă largă de cherestea uscată, din numeroase specii
exotice, provenite din import. Din America de nord se importă specii precum cireș american, ulm
roșu, stejar roșu, tulipwood, pin carolina, brad douglas etc. Din America de sud se importă
mahon, teak, cumaru, garapa etc, iar din Africa specii precum wenghe, teak, iroko, aningre,
abachi etc.
Achiziția buștenilor destinați producției de furnir se face pe baza unor standarde clare de
calitate. Clasificarea cuprinde două clase de calitate pentru bușteanul de furnir și trei clase de
calitate pentru bușteanul de cherestea.
După achiziție, buștenii sunt stocați în depozitul fabricii, prevenindu-se degradarea
acestora cu ajutorul unei instalații moderne de stropire pe timp de vară. Înainte de prelucrare, au
loc câteva operații pregătitoare: decojire, secționare, despicare și tratare termică. După înlăturarea
scoarței și tăierea transversală, bușteanul este introdus în bazine de fierbere pentru a se asigura
elasticitatea necesară tăierii optime în foi de furnir. Timpul de fierbere și temperatura de fierbere
este diferită în funcție de specie, diametrul bușteanului și culoarea dorită. Speciile de foioase pot
sta până la 8 zile la fierbere, iar rășinoasele până la 3 zile.
După tratare, bușteanul este curățat și intră în procesul de tăiere. În cadrul acestui proces
există două moduri de obținere a furnirului: prin tăierea plan-paralelă a jumătăților de buștean sau
prin derularea excentrică a sferturilor de buștean. Utilajele fabricii sunt de ultimă generație,
asigurând o calitate superioară a furnirului. După tăiere, furnirul rezultat intră la uscare, presare,
împachetare, și este apoi îndreptat pe cele patru laturi și presortat de către specialiștii.
Principalele specii lemnoase prelucrate pot fi livrate în următoarele grosimi: standard /0,9/1,4/2,5
mm precum și grosimi speciale până la 4 mm. Întreaga producție ajunge apoi pe una din cele 3
linii de sortare unde este sortată în până la 60 de clase de calitate.
Sc Holver Srl pune la dispoziție furnir produs din 140 de specii lemnoase dintre care
amintim: stejar, fag, nuc, cireș, molid, frasin, brad, tei, paltin, mesteacăn, dintre speciile
20

autohtone, zebrano, wenghe, mahon, teak, bambus, meranti, makassar, aningre, padouk, dintre
speciile exotice și plop, magnolia, ulm, vavona, myrte, madrona, dafin, dintre specialități.
De asemenea, Sc Holver Srl livrează toate sortimentele de placaj pentru orice domeniu de
utilizare: placaj neșlefuit pentru construcții, placaj furniruit pentru industria mobilei, placaj pentru
cofraje de beton, placaj pentru industria constructoare de vehicule, paneluri pentru uși și
amenajări interioare, etc. Această societate deține și o gamă completă de materiale de contrucții
precum: grinzi pentru cofraje, plăci din lemn masiv unistratificate, plăci triplu stratificate, OSB
(plăci din așchii orientate), PAL (plăci din așchii lemnoase), blaturi de lucru, glafuri pentru
ferestre, plăci decorative și perforate, plăci izolatoare din fibre de lemn, parchet furniruit, parchet
laminat, podele din plută, etc.
În ceea ce privește producția de uși, Holver, pune la dispoziție clienților săi mai multe
tipuri clasificate astfel: din punct de vedere al finisajului uși furniruite, laminate, cu finisaj folie
decor, lăcuite, iar din punct de vedere al tipului uși pline, uși din sticlă, uși design, uși albe
clasice, uși masive, etc .
Grupul Frischeis și-a poziționat mereu unitățile de producție aproape de locațiile unde se
regăsesc cele mai abundente resurse forestiere scurtând astfel distanța de la punctele de
exploatare a buștenilor până la locul de prelucrare a acestora. Acest lucru a dus la costuri
avantajoase și prețuri atractive de vânzare. Achiziția de bușteni se face cu cea mai mare grijă de
către achiziționeri profesioniști, ținând cont de calitatea și utilitatea finală a produsului obținut
din aceștia.
Grija pentru protecția mediului înconjurător și a dependenței societății actuale de resurse
naturale sunt reflectate în cadrul firmei Holver de politica de achiziție a buștenilor axată pe
selecția atentă a furnizorilor. Holver promovează și susține ideea de achiziții de bușteni din
păduri gestionate conform legislației silvice. Începând din anul 2009 Holver pune la dispoziția
clienților interesați certificate FSC( Forest Stewardship Council) pentru produsele comercializate.
2.3 Structura organizatorică
Fiind o societate comercială mare, SC Holver SRL prezintă o structură organizatorică
amplă.45 Societatea dispune în total de 220 de angajați, dintre care 35 cu funcții de conducere și
185 cu funcții de execuție.
45 Anexa nr. 2.1 – Organigrama societății Sc Holver Srl
21

Directorul Economic este răspunzător pentru activitatea desfășurată în cadrul biroului
financiar-contabil, respectiv pentru ținerea contabilității analitice, pentru gestiuni de produse
finite, materii prime, materiale consumabile, pentru menținerea legăturii cu vama și cu banca.
Alături de Directorul General și Directorul Economic există și un Director Tehnic, care are rolul
de a îndeplini sarcinile cu privire la bunul mers al activității de producție, de a conduce și
supraveghea activitatea desfășurată.
Serviciul resurse umane formulează și implementează strategiile de resurse umane, care
sunt integrate în strategia companiei și se ocupă cu prevederea, planificarea și participarea la
acoperirea necesarului de resurse umane al companiei. De asemenea, acest compartiment
realizează și aplică strategia și politicile interne de salarizare, strategia privind pregătirea,
instruirea și formarea resurselor umane ale companiei.
Departamentul Import–Export are numeroase responsabilități: ține legatura cu partenerii
externi, participă la stabilirea strategiei prețului de export pe fiecare produs în parte, asigură
derularea contractelor și a comenzilor pentru activitatea de import–export, studiază politica
vamală, etc.
2.4 Parteneri comerciali
Sc Holver Srl are numeroase contracte comerciale atât cu furnziori interni, cât și cu
furnizori externi. Aprovizionarea cu materii prime și materiale este asigurată din pădurile proprii,
sau din import, în funcție de prețurile practicate, calitate și nu în ultimul rând de respectarea
termenelor de livrare convenite. Principalii clienți externi sunt: Fornett-Italia, Valtek-Polonia, Si
Floor-Franța, Fiol–Vitansel-Franța, Euroforest-Italia, Valimpex-Spania, Dealwood-Letonia etc.
Principalii furnizori externi sunt: Danzer-Austria, Duropal-Germania, MFanplit-Ucraina,
Euroshipping-Slovenia, Zealtex Limited-Ucraina, Lap Internațional-Franța, Ferspeed-Slovenia,
Haussermann-Germania, etc.
Concurența este influențată în principal de numărul și mărimea firmelor care controlează
oferta unui anumit produs. Piața românească de prelucrare a lemnului este caracterizată de o
concurență puternică. Cei mai importanți concurenți ai societății sunt Holziundistrie, a treia mare
companie producătoare de cherestea din lume, Sc Laprom Trading Srl , Sc Vasco Forest Srl, etc.
2.5 Analiza principalilor indicatori economico-financiari
22

Importanța calculării indicatorilor economico-financiari constă în cunoașterea evoluției
acestora și în compararea cu exercițiile financiare precedente, ceea ce oferă conducerii entității,
posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact în procesul decizional. De
asemenea, cunoașterea nivelului indicatorilor economico-financiari permite efectuarea de
comparații cu alte entități din sectoare de activitate similare, autohtone sau internaționale.
În teoria economică, noțiunea de echilibru are semnificații multiple. Într-o concepție
generală, echilibrul economico-financiar la nivelul întreprinderii se realizează atunci când se
recuperează integral mijloacele consumate, respectiv când veniturile sunt egale cu costurile. O
asemenea înțelegere are un caracter reducționist, nu pune în evidență legătura ansamblului cu
componentele echilibrului general, cu stările parțiale ale lui, care se constituie într-un sistem de
proporționalitate și relații prin care se realizează și se menține starea generală.
Pentru aprecierea echilibrului financiar trebuie avute în vedere mai multe tipuri de
“egalități” și “corelații” între “necesitățile” și “posibilitățile” întreprinderii, respectiv între sursele
financiare și mijloacele economice necesare desfășurării activității de exploatare și
comercializare pe termen lung și scurt. 46
Asigurarea echilibrului financiar al firmei reprezintă o condiție de bază pentru
desfășurarea unei activități profitabile, iar realizarea acestui echilibru financiar se poate obține
prin reglarea dezechilibrelor care se manifestă în activitatea curentă a firmei.
Bilanțul este un instrument de reflectare a echilibrului financiar la încheierea exercițiului
financiar ca și de reflectare a modului de folosire a capitalurilor proprii și împrumutate. Analiza
bilanțului se poate realiza cu ajutorul mai multor indicatori (de structură și combinați) care au
drept scop studiul utilizărilor efectiv realizate și al resurselor ce au finanțat aceste utilizări.
Informațiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situațiile
financiare simplificate, și anume bilanțul și contul de profit și pierdere.
Indicatorii de lichiditate și solvabilitate
Lichiditatea reflectă capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor pe termen scurt și
implică aptitudinea de a transforma rapid activele circulante în disponibilități. O întreprindere
este “lichidă“ când resursele degajate de operațiuni curente ale exercițiului îi furnizează
suficiente disponibilități pentru a face față scadențelor pe termen scurt. Dacă lichiditatea vizează
46 Dincă Marius, Dincă Gheorghița, Botiș Sorina, Finanțe, monedă și credit, Ed. Universității Transilvania, Brașov,
2006, pag. 323.
23

obligațiile pe termen scurt, solvabilitatea se referă la toate obligațiile pe care firma le are față de
creditori, indiferent de perioada de angajare a acestor obligații: pe termen scurt, mediu sau lung.
Tabel 2.2 – Situația indicatorilor de lichiditate și solvabilitate
Denumirea indicatorului2008
(lei)2009
(lei)2010
(lei)
Active circulante 98.013.85637.276.95235.010.420
Datorii curente 42.374.19512.031.5549.772.591
Stocuri 56.792.89320.624.23418.160.152
Active totale 122.872.17161.778.78559.390.678
Datorii totale 96.773.50447.084.05750.530.488

Rata lichidității generale e xprimă capacitatea de acoperire a datoriilor totale prin
lichidarea activelor circulante, iar rata curentă indică măsura în care drepturile creditorilor pe
termen scurt sunt acoperite de valoarea activelor care pot fi transformate la nevoie în bani lichizi .
Se apreciează că situația lichiditații generale este satisfăcătoare, în condițiile încadrării acesteia în
jurul cifrei de referință 2.
Rata solvabilității generale exprimă capacitatea agentului economic de a-și achita datoriile
la scadență, prin valorificarea tuturor activelor, precum și gradul în care capitalul social este
utilizat în scopul obținerii unui profit corespunzător. O întreprindere este solvabilă atunci când
suma activelor fixe, financiare și circulante este cel puțin egală cu totalul datoriilor sau
obligațiilor. Valoarea minimă se apreciază că trebuie să se încadreze în limitele 0,3 – 0,5 , iar
peste 0,5 situația poate fi considerată normală.
Tabel 2.3 – Calculul indicatorilor de lichiditate și solvabilitate
24Rata Mod de calcul2008
(%)2009
(%)2010
(%)
Rata lichidității generale
curenteDatoriicirculanteActive=Lg 2,313,093,58
Rata lichidității curente
curenteDatoriistocuricurenteActive−=Li 0,971,381,72
Rata solvabilității generale
totaleDatorii totaleActiveLsg= 1,261,311,17

Așa cum se observă în Tabelul 2.3, indicatorul are un trend ascendent, ceea ce indică o
lichiditate în creștere. Valorile obținute în anii 2008, 2009 și 2010 sunt peste cele recomandate,
deci nu există nici un pericol ca întreprinderea să nu poată acoperi drepturile creditorilor pe
termen scurt din valoarea activelor. Rata solvabilității generale este considerată normală,
depășind limitele de referință atât în anul 2008, cât și în anii 2009 și 2010, ceea ce rezultă că
situația financiară de ansamblu este foarte bună, iar entitatea este independentă față de creditori.
Indicatorii de gestiune furnizează informații privind viteza de intrare sau de ieșire a
fluxurilor de numerar ale întreprinderii, precum și capacitatea întreprinderii de a controla
capitalul circulant și activitățile comerciale de bază ale întreprinderii.
Tabel 2.4 – Situația indicatorilor de gestiune
Denumirea indicatorului2008
(lei)2009
(lei)2010
(lei)
Cifra de afaceri 224.373.814217.303.495 119.698.581
Stocuri 56.792.89320.624.234 18.160.152
Creanțe 26.319.53316.430.697 17.606.916
Datorii curente 42.374.19512.031.554 9.772.591
Active totale 122.872.17161.778.785 59.390.678
Active imobilizate 23.499.53124.143.732 24.032.279
Viteza de rotație a stocurilor ( Vrs) aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul
exercițiului financiar și arată influența stocurilor existente asupra mișcării bilanțiere. O viteză
mare de rotație a stocurilor indică utilizarea eficientă a capitalului cu un risc asociat minim de
valorificare a produselor.
Viteza de rotație a activelor totale ( Vrat) evaluează eficiența activelor totale prin
examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele societății.
Viteza de rotație a activelor imobilizate ( Vrai) evidențiază aportul adus de activele
imobilizate la realizarea cifrei de afaceri.
Necesarul de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant al echilibrului funcțional,
întrucât evidențiază acele nevoi ciclice neacoperite financiar din resursele temporare reînnoibile
permanent în cadrul acelorași cicluri de exploatare. Datorită decalajului dintre plăți și încasări
apare necesitatea identificării unor surse de finanțare pentru NFR. Evoluția NFR este influențată
de mai mulți factori, cum ar fi: cifra de afaceri, durata ciclului de exploatare, costurile de
25

producție, gestiunea stocurilor, modificarea prețurilor la materii prime, materiale, comustibil și a
tarifelor pentru energie și transport, precum și de nivelul datoriilor ciclice sau de exploatare.
Tabel 2.5 – Calculul indicatorilor de gestiune
Indicatori Mod de calcul 200820092010
Viteza de rotație a
stocului (%) circulante ActiveafacerideCifraVrs= 3,1910,537,62
Număr de zile de
stocare (zile)stocuricreditorR ulajstocurim ediuSoldN zs= 923555
Necesar de fond de
rulment (lei)NFR = Stocuri + Creanțe –
Datorii curente40.738.23125.023.37725.994.477
Viteza de rotație a
activelor totale (%)totaleA ctiveafacerideC ifraV rat= 1,823,512,01
Viteza de rotație a
activelor
imobilizateeim obilizat A ctiveafacerideC ifraV rai= 9,549,004,98

În urma calculelor efectuate, observăm o creștere a vitezei de rotație a stocurilor în anul
2009 față de anul 2008, cu 7,34% ceea ce a determinat o creștere a vânzărilor și implicit a
profitului brut din vânzări. În anul 2010 însă, se constată o descreștere a vitezei de rotație cu
2,91%, care determină scăderea profitului din vânzări.
Numărul de zile de stocare arată de câte zile este necesar pentru asigurarea unei rotații
complete a activelor circulante. În anul 2009 numărul de zile de stocare s-a redus, de la 92 de zile
la 34 de zile, ceea ce asigură o creștere a eficienței, iar în 2010 crește la 55 de zile. Atât viteza de
rotație a stocului, cât si numărul de zile de stocare sunt direct influențați de evoluția cifrei de
afacere și a nivelui mediu al stocurilor. Viteza de rotație a activelor totale crește în anul 2009 față
de anul 2008 cu 1,69%, ceea ce semnifică creșterea eficienței utilizării activelor, creșterea
gradului de lichiditate a acestora și îmbunătățirea structurii activelor în corelație cu specificul
activității societății.
Valoarea pozitivă a NFR reprezintă o situație normală în activitatea unei î ntreprinderi
Situația nefavorabilă o reprezintă rotația lentă a stocurilor, deoarece încetinesc încasările și se
urgentează plățile.
26

2.6 Evoluția comerțului exterior al României în perioada 2008-2010
Comerțul exterior are o influență semnificativă asupra creșterii economice a unei țări.
Balanța de plăți externe este un instrument economico-statistic în care se includ și se compară
încasările și plățile realizate de o țară, din relațiile sale economice, financiare și monetare cu alte
țări, pe o anumită perioadă, de obicei un an. Balanța comercială poate fi excedentară, când
exporturile depășesc valoarea importurilor, sau deficitară, când importurile depășesc valoarea
exporturilor. În cadrul balanței comerciale, valorile exporturilor sunt exprimate FOB, iar valoarea
importurilor sunt exprimate CIF.
În momentul în care o economie consumă mai mult decât obține ca venituri,
economisește mai puțin decât investește, sau statul cheltuiește mai mult decât încasează ca
impozit se confruntă cu un deficit. În anul 2009, deficitul de cont curent al României a înregistrat
o scădere semnificativă, ca urmare a deteriorării mediului extern, ceea ce a condus la restrângerea
puternică a exporturilor. În același timp, importurile s-au comprimat într-un ritm mult mai alert
decât exporturile, reflectând diminuarea cererii interne.47
Dacă în statisticile vamale, înregistrarea exporturilor se face la valoarea FOB și a
importurilor la valoarea CIF, pentru a fi aduse la aceeași paritate și pentru a putea fi comparate, în
balanța de plăți externe înregistrarea importurilor și exporturilor se face la valoarea FOB,
valoarea CIF a importurilor fiind corectată cu o marja de 5% (practic din valoarea CIF a
importurilor se scade această marjă), urmând ca serviciile de transport/asigurare pe parcurs extern
să fie înregistrate la alte poziții în balanță.
Așa cum se observă în Graficul 2.1, volumul total al comerțului internațional al României
a scăzut în anul 2009 cu 25,2% față de anul 2008, exportul înregistrând o scădere de 13,7%, iar
importul o scădere de 32,1%. În anul 2009, exportul FOB al României a fost de 29.116.3
milioane euro, cu 4.608.3 milioane euro mai mic decât în anul precedent, când s-a cifrat la
33.724.6 milioane euro. Importul CIF realizat în anul 2009, a fost de 38.896,9 milioane euro, cu
18.343.4 milioane euro mai mic decât în anul 2008, când s-a cifrat la 57.240.3 milioane euro.
Această scădere a determinat un deficit comercial de 9.780.6 milioane de euro, cu 13.735.11
milioane euro mai mic decât în anul 2008, când s-a cifrat la -23.517.5 milioane euro.
47 www.bnr.ro
27

Grafic 2.1-Evoluția comerțului exterior al României în perioada 2008-2010 (milioane euro)
-30000-20000-100000100002000030000400005000060000
200820092010
ExportImportSold
Sursa: Institutul Național de Statistică
Raportul de schimb, sau „terms of trade” reprezintă indicatorul principal al prețurilor în
comerțul exterior. Acesta are rolul de a evidenția măsura în care bunurile sau serviciile se
valorifică sau nu pe piața externă, la prețuri mai mari decât cele atribuite importurilor. Dacă acest
raport este supraunitar, arată creșterea prețurilor la export superioare celor de la import, iar dacă
raportul este subunitar, arată scăderea prețurilor la export, față de cele de la import.
Tabel 2.6 – Evoluția raportului de schimb în comerțul exterior de bunuri
2008 (%) 2009 (%) 2010 (%)
Indicele valorii unitare la export 109,5 108,2 106,0
Indicele valorii unitare la import 105,3 103,6 98,2
Raport de schimb 104,0 104,0 108,0
Sursa: Institutul Național de Statistică
Astfel, am obținut un indice al valorii unitare (IVU) de 106% la exporturile de bunuri și
un indice al valorii unitare de 98,2% la importurile de bunuri, ceea ce determină un raport de
schimb de 108%. Evoluția raportului de schimb în comerțul exterior de bunuri, este prezentată în
graficul următor:
Grafic 2.2 – Evoluția raportului de schimb
28

9095100105110
200820092010
IVU exportIVU importRaport de schimb
Sursa: Institutul Național de Statistică
Lemnul reprezintă una dintre cele mai importante resurse regenerabile cu ciclu lung, pe
baza căruia s-au dezvoltat numeroase activități de prelucrare. România are un fond forestier
apreciabil, respectiv 6,4 milioane hectare de pădure, în care există 1,35 miliarde mc de masă
lemnoasă, într-o structură armonioasă: 32% fag, 30% rășinoase, și 38% stejar și alte specii.
Activitățile de exploatare forestieră și de prelucrare a lemnului asigură 3,0% din produsul intern
brut. De remarcat, este faptul că 70% din producția industriei de prelucrare a lemnului are
orientare către export. Din acest motiv, această ramură contribuie pozitiv la soldul balanței
comerciale. Excedentul comercial aferent comerțului exterior cu produse din lemn a fost de 1,1
miliarde euro în anul 2008 și aproape 1 miliard de euro în anul 2009.
La nivelul Uniunii Europene, în perioada 2008-2010, importurile de lemn și produse din
lemn au crescut cu o rată medie anuală de 6%, atingând, în ultimul an, valoarea de 31,1 miliarde
euro și provenind dintr-un număr foarte mare de țări. Cele mai importante țări de proveniență au
fost Germania (14% din total importuri), Austria (7%), Suedia (7%) și Rusia (7%). Cei mai
importanți furnizori în curs de dezvoltare au fost China (3,2%), Brazilia (2,6%) și Indonezia
(2,0%). Importurile provenind din China au crescut considerabil, cu o rată medie anuală de 44%
în perioada 2002-2006, în timp ce importurile din Brazilia au avut o rată de creștere medie anuală
de 6%. Exporturile de lemn și produse din lemn au crescut cu o rată medie anuală de 6% ,
atingând, în ultimul an, valoarea de 31,3 miliarde euro și având un volum de 76 milioane tone.
Aproape 74% din totalul exporturilor a fost orientat tot către state membre, principalele țări de
destinație fiind Germania (3,6 miliarde euro), Italia (2,9 miliarde euro) și Marea Britanie (2,9
miliarde euro). Exporturile direcționate către țările Europei de Est și spre țările baltice au
29

înregistrat cele mai substanțiale creșteri. Exporturile către Polonia au crescut cu o rată medie
anuală de 18%, ajungând la o valoare de 644 milioane euro în anul 2006. Mai mult de jumătate
din exporturile de lemn și produse din lemn, la nivelul UE, au fost efectuate timp îndelungat de
Germania, Austria, Suedia și Finlanda. În perioada analizată, exporturile efectuate de Germania și
Austria au depășit, ca valoare, media anuală de creștere la nivel UE cu 7%, respectiv 8%.
În anul 2010, volumul total al comerțului internațional a fost de 76.642.8 milioane euro,
în creștere cu 22,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, exportul înregistrând o creștere de
27,1%, iar importul o creștere de 19,5%. Astfel, exportul înregistrează o valoare de 33.980.1
milioane euro, iar importul 42.662.7 milioane euro. În aceste condiții, deficitul balanței
comerciale scade cu 3,1%, de la – 9.780.6 milioane euro, la -8.686.6 milioane euro.
În anul 2009, volumul total al comerțului intracomunitar a scăzut cu 21,1% față de anul
2008. Valoarea exportului intracomunitar a fost de 21.642,0 milioane euro, în scădere cu 8,9%
față de anul 2008, iar valoarea importului intracomunitar a fost de 28.526,4 milioane euro, în
scădere cu 28,4% față de anul trecut. În anul 2010, comerțul total intracomunitar s-a majorat cu
20,9%, ajungând la 55.793.9 milioane euro. Evoluția comerțului intracomunitar este evidențiată
în următorul grafic:
Grafic 2.3 – Evoluția comerțului intracomunitar al României în perioada 2008-2010
Sursa:
Institutul Național de
Statistică
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA I ANALIZA Ș
OPERA IUNILOR DE COMER EXTERIOR LA SC HOLVER SRL Ț Ț
30-20000-10000010000200003000040000
200820092010
ExportImport Sold

3.1 Organizarea contabilității privind activitatea de comerț exterior la Sc Holver Srl
În acest capitol vom studia principalele operațiuni contabile ce se înregistrează în
contabilitatea societății Sc Holver Srl în luna ianuarie 2011. În exportul de mărfuri pe cont
propriu, societățile de comerț exterior au calitatea de cumpărător – vânzător. Ele cumpără mărfuri
de la unitățile producătoare și le vând clienților externi pe contul și pe riscul lor, reflectând
rezultate în propria lor gestiune. În importul de mărfuri pe cont propriu, societățile de comerț
exterior acționează pe piețele externe și în continuare pe piața internă în numele, pe contul și pe
riscul lor, rezultatele financiare reflectându-se în gestiunea societătii importatoare.
Relațiile economice ale societăților de comerț exterior cu unitățile producătoare sunt
reglementate prin contracte interne, iar cele cu beneficiarii externi prin contracte externe.
Contractele economice încheiate cu unitățile prestatoare de servicii, se referă la serviciile externe,
precum asigurarea și transportul extern, ce urmează să fie prestate pentru toate tipurile de operații
de import sau de export și modul de decontare a serviciilor prestate. Elementul esențial al
contractului este prețul de vânzare al mărfurilor, negociat în diferite condiții de livrare.
Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a stocurilor și a decontării
mărfurilor vândute sunt: factura externă, declarația vamală de import, factura unității prestatoare
de servicii, fișa de calcul a importului, ordinul de plată, cererea de deschidere a acreditivului,
extrasul de cont, etc. Relațiile financiare ale societăților de comerț exterior, au ca obiect
decontarea cu partenerii săi, care se efectuează în ordinea fluxului circulației mărfii astfel:
societatea importatoare achită furnizorul extern și furnizorul prestator de servicii pe parcurs
extern, cum ar fi asigurarea și transportul extern, și taxele datorate în vamă.
Evidența stocurilor și a mișcării mărfurilor se realizează după metoda inventarului
permanent. Sc Holver Srl a implementat un program de gestiune a stocurilor foarte bine pus la
punct, cu ajutorul căruia se ține evidența intrărilor și ieșirilor de mărfuri aflate în gestiune.
Evidența mărfurilor se ține pe fiecare stoc în parte, acestea fiind înregistrate printr-un cod pentru
a fi identificate mai ușor.
3.2 Monografie contabilă privind principalele operațiuni economico-financiare
Sc Holver Srl efectuează vânzări de cherestea de fag către o societate din China în
condiția de livrare CIF pentru suma de 10.000 €, conform facturii numărul 123 din data de
3.01.2011. Asigurarea mărfurilor pe parcurs extern este de 1.000 €, transportul extern, calculat la
31

facturare pe bază de date efective este în valoare de 1.300 €, iar costul produselelor finite calculat
după metoda FIFO este de 26.500 lei.
Tabel 3.1 – Fișa de calcul a exportului în condiția de livrare CIF
Nr.
crt.Elemente de calculValoarea în valută
(€)Valoarea în lei
(1€ = 4,00 lei)
1Valoarea externă CIF 10.000 40.000
2Asigurare pe parcurs extern 1.000 4.000
3Transport extern 1.300 5.200
4Valoarea externă FOB net
rd[1-(2+3)]7.700 30.800
1)În data de 3.01.2011 se livrează produsele finite pe baza Facturii externe, a Facturii
externe de uz intern și a Declarației vamale de export.
411 “ Clienți” = % 40.000 lei
701 “Venituri din vânzarea 30.800 lei
produselor finite”
708 “Venituri din activități diverse 9.200 lei
2)Concomitent, se evidențiează ieșirea din gestiune a mărfurilor vândute
711 “Venituri aferente” = 345 “Produse finite” 26.500 lei
costurilor stocurilor
de produse”
3)Se înregistrează factura de asigurare a mărfurilor pe parcus extern
613 “Cheltuieli = 401 “Furnizori” 4.000 lei
cu asigurarea”
4)În data de 5.01.2011 se plătește factura de asigurare pe parcurs extern. Cursul valutar la
această dată este 1€ = 4,10 lei. Deoarece valoarea la facturare este de 4.000 lei, iar la plată
valoarea este de 4.100 lei, rezultă o diferență nefavorabilă de curs valutar în valoare de
100 lei.
% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 4.100 lei
401 “Furnizori” 4.000 lei
665 “Cheltuieli din diferențe 100 lei
de curs valutar
32

5)Se înregistrează factura de transport extern
624 “Cheltuieli = 401 “Furnizori” 5.200 lei
cu transportul
de bunuri și personal”
6)În data de 6.01.2011 se plătește factura de transport extern. Cursul valutar la această dată
este 1€ = 4,08 lei. Deoarece cursul valutar la facturare este de 1€ = 4,00 lei, iar la data
plății este de 1€ = 4,08 lei, rezultă o diferență nefavorabilă de curs valutar în valoare de 80
lei.
% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 5.304 lei
401 “Furnizori” 5.200 lei
665 “Cheltuieli din diferențe 104 lei
de curs valutar”
7)În data de 7.01.2011 se încasează contravaloarea produselor finite vândute clientului
extern, pe baza Declarației de încasare externă. Cursul valutar la data facturării este de 1€
= 4,00 lei, iar la încasarea facturii este de 1€ = 4,05 lei. Rezultă o diferență favorabilă de
curs valutar în valoare de 500 lei.
5124 “Conturi la bănci = % 40.500 lei
în valută” 411 “Clienți” 40.000 lei
765 “Venituri din diferențe 500 lei
de curs valutar”
8)În data de 8.01.2011 Sc Holver Srl vinde bușteni de stejar societății Lesna Tip din Serbia
în condiția de livrare CFR(CAF) pentru suma de 20.000 €, conform facturii numărul 185.
Transportul extern, este calculat la facturare, pe bază de date previzibile pentru suma de
2.000 € și costul mărfurilor vândute, calculat după metoda FIFO de 70.000 lei. Ulterior se
primește factura unității prestatoare de servicii pentru suma de 1.800 €.
Tabel 3.2 – Fișa de calcul a exportului în condiția de livrare CFR (CAF)
Nr. crt.Elemente de calculValoarea în valută
(€)Valoarea în lei
(1€ = 4,05 lei)
1Valoarea externă CFR (CAF) 20.000 81.000
2Transport extern 2.000 8.100
3Valoarea externă FOB net (1-2) 18.000 72.900
33

9)Se înregistrează livrarea mărfurilor pe baza Facturii externe, a Facturii externe de uz
intern și a Declarației vamale de export.
411 “ Clienți” = % 81.000 lei
707 “Venituri din vânzarea 72.900 lei
mărfurilor”
708 “Venituri din activități 8.100 lei
diverse”
10)Concomitent, se evidențiează ieșirea din gestiune a mărfurilor
607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 70.000 lei
mărfurile”
11)Ulterior se primește factura unității prestatoare de servicii pentru suma de 1.800 €.
Cursul valutar la data livrării la extern este de 1€ = 4,05lei, iar la data primirii facturii este
de 1€ = 4,15 lei. Rezultă o diferență nefavorabilă de curs valutar în valoare de 180 lei.
% = 401 “Furnizori” 7.470 lei
624 “Cheltuieli cu transportul 7.290 lei
de bunuri și personal”
665 “Cheltuieli din diferențe 180 lei
de curs valutar”
12)Se regularizează veniturile cu diferența dintre cheltuielile de transport extern antecalculate
de 2.000 € și cele efective de 1.800 €. Cursul valutar la această dată este 1 € = 4,05 lei.
708 “Venituri din = 707 “Venituri din 810 lei
activități diverse” vânzarea mărfurilor”
13)În data de 9.01.2011 se plătește factura de transport extern unității prestatoare de
servicii. Cursul valutar la data facturării transportului este de 1€ = 4,15 lei, iar valoarea la
plată a acestuia este de 1€ = 4,22 lei. Rezultă o diferență nefavorabilă de curs valutar în
valoare de 18 lei.
% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 7.596 lei
401 “Furnizori” în valută” 7.470 lei
665 “Cheltuieli din diferențe 126 lei
de curs valutar”
34

14)În data de 9.01.2011 are loc încasarea clientului extern. Cursul valutar la data facturării
este de 1€ = 4,05 lei, iar la încasarea facturii este de 1€ = 4,23 lei. Rezultă o diferență
favorabilă de curs valutar în valoare de 3.600 lei.
5124 “Conturi la bănci = % 84.600 lei
în valută” 411 “Clienți” 81.000 lei
765 “Venituri din diferențe 3.600 lei
de curs valutar”
15)În data de 10.01.2011 Sc Holver Srl vinde bușteni de fag unei societăți din Japonia în
condiția de livrare FOB pentru suma de 15.000 €, în baza facturii cu numărul 589156.
Costul mărfurilor vândute, calculate după metoda FIFO este de 50.000 lei.
411 “ Clienți” = 707 “Venituri din vânzarea 63.000 lei
mărfurilor”
16)În ziua următoare are loc încasarea mărfurilor livrate, în condiția de livrare FOB.
La data încasării este de 1 € = 3,85 lei. Rezultă o diferență nefavorabilă de curs valutar în
valoare de 750 lei.
% = 411 “Clienți” 58.500 lei
5124 “Conturi la bănci în valută” 57.750 lei
665 “Cheltuieli din diferențe 750 lei
17)Concomitent, se evidențiează ieșirea din gestiune a mărfurilor vândute.
607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 50.000 lei
mărfurile”
18)Se înregistrează diferențele de curs valutar aferente creanțelor neîncasate. Situația
se prezintă astfel:
Creanțe în sold la cursul de facturare : 15.000 € x 4,20 lei = 63.000 lei
Creanțe în sold la cursul zilei : 15.000 € x 3,90 lei = 58.500 lei
Diferență de curs valutar : 4.500 lei
665 “Cheltuieli din diferențe = 411 “ Clienți” 4.500 lei
de curs valutar”
Tabel 3.3 – Calculul diferențelor de curs valutar
Cursul €Valoarea în lei
35

Solda) scriptic
28.695 €-112.996
b) la cursul zilei 3,90 lei 111.910
Diferență de curs valutar nefavorabilă (a-b ) 1.086
19)Se calculează și se înregistrează diferențele de curs valutar aferente
disponibilităților în valută .
665 “Cheltuieli din diferențe = 5124 “Conturi la bănci 1.086 lei
de curs valutar” în valută”
5124 € 5124 lei
Sid = 3.000
op.7 10.0001.000 op.4
op.14 20.0001.300 op.6
1.800 op. 13
205 op.20
Rd 33.0004.305 Rc
Tsd 33.0004.305 Tsc
Sfd = 28.695

20)În data de 11.01.2011 se înregistrează cheltuieli cu servicii bancare în valoare de
50 €. Cursul valutar la această dată este de 4,10 lei.
627 “ Cheltuieli cu serviciile = 5124 “Conturi la bănci 205 lei
bancare și asimilate” în valută”
36Sid = 12.500
op.7 40.5004.100 op.4
op.14 84.6005.200 op.6
7.470 op. 13
7.834 op.16
Rd 137.60024.604 Rc
Tsd 137.60024.604 Tsc
Sfd = 112.996

21)Sc Holver Srl are în stoc mărfuri din import evaluate la costul de achiziție de
120.000 lei, din care 75 bucăți placaj de cireș american a 220 lei/buc. În data de
12.01.2011 cumpără din America de Nord, de la societatea Haussermann încă 100 de
bucăți de placaj, în condiția de livrare FOB portul străin de încărcare, cu plata prin
acreditiv documentar. Prețul unitar FOB este de 50 €/buc. La data sosirii mărfurilor în
vamă, asigurarea pe parcurs extern a fost de 400 €, iar transportul extern de 600 €.
22)Calculul valorii externe FOB
a) Cantitate achiziționată 100 buc
b) Preț unitar 50 €
Valoarea externă FOB ( a x b ) 5.000 €
23)Calculul costului unitar de achiziție
a) Cost de achiziție în vamă 26.520 lei
b) Cantitate achiziționată 100 buc
Costul unitar de achiziție în vamă ( a / b ) 265,20 lei/buc
24)Calculul costului de achiziție în valută
a) Cost de achiziție în vamă 26.520 lei
b) Curs valutar 1 € = 4,00 lei
c) Costul de achiziție în valută ( a / b ) 6.630 €
d) Cantitatea achiziționată 100 buc
Costul unitar de achiziție în valută ( c / d ) 66,30 €/buc
Tabel 3.4 – Fișa de calcul a importului în condiția de livrare FOB
Nr.
crt.Elemente de calculValoarea în valută
(€)Valoarea în lei
(1 € = 4,00 lei)
1Valoarea externă FOB 5000 20.000
2Asigurare pe parcurs extern 400 1.600
3Transport extern 600 2.400
4Valoarea extrenă CIF(rd.1+2+3) 6000 24.000
5Taxa vamală ( rd.4 x 10%) 600 2.400
6Comisionul vamal (rd.4 x 0,5%) 30 120
7Cost achiziție în vamă ( rd.4+5+6) 6.630 26.520
8TVA deductibilă ( rd. 7 x 24% ) 1.259,70 5.038,80
9Cost unitar de achiziție în vamă
Costul de achiziție în valută= 265,20 lei/buc
10 = 6.630 €
37

25)Se înregistrează mărfurile importate conform Facturii externe, Declarației vamale de
import și a Fișei de calcul al importului.
371 “Mărfuri” = % 26.520 lei
401 “Furnizori” (externi) 20.000 lei
401 “Furnizori”(servicii) 4.000 lei
446 “Alte impozite, taxe și 2.400 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe și 120 lei
vărsăminte asimilate”
26)În data de 13.01.2011 se efectuează plățile în vamă cu ordine de plată potrivit
DVI.
% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 7.558,80 lei
446 “Alte impozite, taxe și 2.400 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe și 120 lei
vărsăminte asimilate”
4426 “TVA deductibilă” 5.038,80 lei
27)Se înregistrează deschiderea acreditivului documentar pentru suma de 5.000 €, la cursul
valutar de 1 € = 4,02 lei.
581” Viramente interne” = 5124 “Conturi la bănci în valută” 20.100 lei
5412“Acreditive la bănci = 581” Viramente interne” 20.100 lei
în valută”
28)Se înregistrează plata furnizorului extern, utilizând acreditivul documentar. Valoarea în
lei la facturare este de 5.000 € x 4,00 lei, respectiv 20.000 lei, iar valoarea în lei la cursul
zilei este de 5.000 € x 4,02 lei, respectiv 20.100 lei. Rezultă o diferență nefavorabilă de
curs valutar în valoare de 100 lei.
% = 5412“Acreditive la bănci în valută” 20.100 lei
401 “Furnizori” (externi) 20.000 lei
665 “Cheltuieli din diferențe 100 lei
de curs valutar”
38

29)În data de 14.01.2011 se achită valoarea angajamentelor față de furnizorii de servicii
externe în valoare de 1.000 € ( 600 € pentru asigurare și 400 € pentru transport). Valoarea
în lei la cursul din DVI este de 1.000 € x 4,00 lei, respectiv 4.000 lei, iar valoarea în lei la
plată este de 1.000 € x 4,01 lei, respectiv 4.010 lei, de unde rezultă o diferență de curs
valutar în valoare de 10 lei.
% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 4.010 lei
401 “Furnizori” (servicii) 4.000 lei
665 “Cheltuieli din diferențe 10 lei
de curs valutar”
30)În data de 15.01.2011, societatea cumpără cherestea de teak din import, din
America de Sud, în condiția de livrare CIF portul românesc de descărcare în sumă de
4.000 €. Plata furnizorului extern se face la sfârșitul lunii, la cursul valutar de 1 € = 4,11
lei.
Tabel 3.5 – Fișa de calcul a importului în condiția de livrare CIF
Nr.
crt.Elemente de calculValoarea în valută
(€)Valoarea în lei
(1€ = 4,05 lei)
1Valoarea externă CIF 4.000 16.200
2Taxa vamală ( rd.1 x 10%) 400 1.620
3Comisionul vamal (rd.2 x 0,5%) 20 81
4Cost de achiziție în vamă (1+2+3) 4.420 17.901
5TVA deductibilă (rd.4 x 24%) 839,90 3.401,19
31)Se înregistrează mărfurile importate în condiția de livrare CIF
371 “Mărfuri” = % 17.901 lei
401 “Furnizori” (externi) 16.200 lei
446 “Alte impozite, taxe și 1.620 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe și 81 lei
vărsăminte asimilate”
32)În data de 16.01.2011 se efectuează plățile în vamă cu ordine de plată
% = 5121 “Conturi la bănci în lei 5.102.19 lei
39

446 “Alte impozite, taxe și 1.620 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe și 81 lei
vărsăminte asimilate”
4426 “TVA deductibilă” 3.401,19 lei
33)În aceeași zi se înregistrează factura aferentă transportului pe parcurs intern, în
valoare de 2.000 lei, TVA 24%. Societatea a adoptat soluția înregistrării cheltuielilor
interne de transport-manipulare în contul 378 “Diferențe de preț la mărfuri”.
% = 401 “Furnizori” 2.380 lei
378 “Diferențe de 2.000 lei
preț la mărfuri”
4426 “TVA deductibilă” 380 lei
34)În data de 17.01.2011 se înregistrează plata facturii privind transportul pe parcurs extern.
401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei 2.380 lei
35)În data de 17.01.2011 se efectuează plata către furnizorul extern. Rezultă o diferență de
curs valutar de 40 de lei, cursul euro crescând de la 4,10 lei la data angajamentului, la
4,11 lei la data plății.
% = 5124 “Conturi la bănci 16.440 lei
401 “Furnizori” (externi) în valută” 16.400 lei
665 “Cheltuieli din diferențe 40 lei
de curs valutar”
36)În data de 18.01.2011, societatea vinde la intern 120 bucăți cherestea de teak cu
300 lei/buc, TVA 24%. Evaluarea la ieșire se face după metoda LIFO.
411 “Clienți” = % 42.840 lei
707 “Venituri din vânzarea 36.000 lei
mărfurilor”
4427 “TVA colectată” 6.840 lei
37)Concomitent, are loc scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute
100 bucăți la un preț de 265,20 lei = 26.520 lei
20 bucăți la un preț de 220,00 lei = 4.400 lei
40

Total 120 bucăți 30.920
lei
607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 30.920 lei
mărfurile”
38)În data de 18.01.2011 se încasează contravaloarea mărfurilor de la clienții interni
5121 “Conturi la bănci = 411 “Clienți” 42.840 lei
în lei
39)Se repartizează cheltuielile reprezentând diferențele de preț aferente mărfurilor vândute
1.3 7 1Κ=371)(1.371)(
R dSiR dSi
++
= 421.44000.120000.20
++= ≈0,012
Suma diferențelor aferente mărfurile vândute este:
Rc3 7 1 x 1.3 7 1Κ=30.920 x 0.012 = 371,04
40) Se înregistrează suma diferențelor aferente mărfurilor vândute
607 “Cheltuieli privind = 378 “Diferențe de 371,04 lei
mărfurile” preț la mărfuri”
41)Se înregistrează diferența favorabilă de curs valutar aferente disponibilităților în
valută
5124 “Conturi la bănci = 765 “Venituri din diferențe 1.460 lei
în valută” de curs valutar”
Tabel 3.6 – Calculul diferențelor de curs valutar

42)Se înregistrează diferența nefavorabilă de curs valutar aferente angajamentelor
comerciale neachitate în valută, în valoare de 200 lei.
Angajamente în sold la cursul din DVI : 4.000 € x 4,05 lei = 16.200 lei
Angajamente în sold la cursul zilei : 4.000 € x 4,10 lei = 16.400 lei
665 “Cheltuieli din diferențe = 401 “Furnizori” (externi) 200 lei
41Cursul € Valoarea în lei
Solda) scriptic
4.000 €- 14.940
b) la cursul zilei 4,10 lei 16.400
Diferență de curs valutar favorabilă (a-b ) 1.460

de curs valutar”
43) Pot apărea situații în care, la sosirea mărfurilor în vamă, să nu se primească
factura unității prestatoare de servicii privind transportul pe parcurs extern. Aceste
cheltuieli sunt luate în calculul valorii în vamă la nivelul antecalculat ( operațiunea 26) și
acceptat de autoritatea vamală de 600 €. În termen de 30 de zile, Sc Holver Srl prezintă
documentele privind determinarea valorii în vamă.
44)Înregistrarea mărfurilor la primirea în vamă
371 “Mărfuri” = % 26.520 lei
401“Furnizori” (externi) 20.000 lei
401“Furnizori“(servicii) 1.600 lei
408“Furnizori facturi nesosite” 2.400 lei
446“Alte impozite, taxe și 2.400 lei
vărsăminte asimilate”
447“Fonduri speciale- taxe și 120 lei
vărsăminte asimilate”
45)Concomitent se înregistrează garantarea drepturilor de import prin prezentarea
unei scrisori de garanție în sumă de 7.558,80 lei
Debit 8011 “Giruri și garanții acordate” 7.558,80 lei
46)În data de 25.01.2011 se primește factura unității prestatoare de servicii și se constată ca
valoarea efectivă a transportului pe parcurs extern este de 500 €, mai mică decât valoarea
antecalculată, acceptată de autoritatea vamală. Cursul valutar la această dată este de 1 € =
4,20 lei.
47)Se înregistrează factura de transport pe parcurs extern
Valoarea în lei a facturii privind transportul pe parcurs extern este de :
500 € x 4,20 lei = 2.100 lei
Valoarea antecalculată este de :
600 € x 4,00 lei = 2.400 lei
Diferență de valoare în minus:
100 € x 4,00 lei = 400 lei
Diferență nefavorabilă de curs valutar:
500 € x ( 4,20lei – 4,00lei ) = 100 lei
42

% = 401 “Furnizori”(servicii) 2.100 lei
408 “Furnizori facturi nesosite” 2.400 lei
378“Diferențe de 400 lei
preț la mărfuri”
665 “Cheltuieli din diferențe 100 lei
de curs valutar”
48) Înregistrarea diminuării de taxe datorate în vamă
378 “Diferențe de = % 42 lei
preț la mărfuri 446 “Alte impozite, taxe și 40 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe 2 lei
vărsăminte asimilate”
49) Se înregistrează plată taxei vamale, a comisionului vamal și a TVA
% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 7.432,82 lei
446 “Alte impozite, taxe și 2.360 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe și 118 lei
vărsăminte asimilate”
4426 “TVA deductibilă” 4.954,82 lei
Tabel 3.7 – Calculul diminuării de taxe datorate în vamă
Nr.crt Elemente de calcul Valoarea în lei
1Diferența de valoare în minus dintre valoarea
efectivă și cea antecalculată a transportului extern400
2 Taxa vamală ( 1 x 10%) 40
3 Comisionul vamal (1 x 0,5% ) 2
4 TOTAL ( 2 + 3 ) 42
Tabel 3.8 – Calculul taxei vamale
Nr.crt Elemente de calcul Valoarea în lei
1Taxa vamală aferentă mărfurilor sosite în vamă
( taxa vamală antecalculată)2.400
43

2Taxa vamală aferentă diferenței în minus dintre valoarea
efectivă și cea antecalculată a transportului extern40
3 TOTAL ( 1-2 ) 2.360

Tabel 3.9 – Calculul comisionului vamal
Nr.crt Elemente de calcul Valoarea în lei
1Comisionul vamal aferent mărfurilor sosite în vamă
( comisionul vamal antecalculat)120
2Comisionul vamal aferent diferenței în minus dintre
valoarea efectivă și cea antecalculată a transportului 2
3 TOTAL ( 1-2 ) 118

Tabel 3.10 – Calculul taxei pe valoarea adăugată
Nr.crt. Elemente de calcul Valoarea în lei
1 Valoarea externă CIF (op. 26) 24.000
2Diferența în minus dintre valoarea efectivă și cea
antecalculată a transportului extern400
3Taxa vamală (taxa vamală antecalculată – diferențe ) 2.360
4Comisionul vamal
(Comisionul vamal antecalculat – diferențe)118
5Taxa pe valoarea adăugată 24% x (1-2+3+4) 4.954,82
50)Se înregistrează eliberarea scrisorii de garanție bancară de către autoritatea vamală
Credit 8011 “Giruri și garanții acordate” 7.558,80 lei
51)În cazul în care Sc Holver Srl nu prezenta documentele privind determinarea valorii în
vamă, în termen de 30 de zile, autoritatea vamală proceda la executarea garanției,
operațiunea de vămuire fiind considerată încheiată:
% = 5121 “Conturi la bănci în lei 7.558,80 lei
446 “Alte impozite, taxe și 2.400 lei
vărsăminte asimilate”
447 “Fonduri speciale- taxe și 120 lei
vărsăminte asimilate”
44

4426 “TVA deductibilă” 5.038,80 lei
52)Se înregistrează eliberarea scrisorii de garanție bancară de către autoritatea vamală
Credit 8011 “Giruri și garanții acordate” 7.558,80 lei
53)În data de 5.01.2011, Sc Holver Srl efectuează o livrare intracomunitară de
cherestea în valoare de 2.500 € către societatea Si Floor din Franța, de la care nu primește
codul de înregistrare în scopuri de TVA. Cursul valutar la data facturării este 1€ = 3,80
lei.
411 „Clienți” = % 11.780 lei
701 „Venituri din vânzarea 9.500 lei
produselor finite”
4427 „TVA colectată” 2.280 lei
54)În data de 8.01.2011 se încasează factura. Cursul valutar la această dată este de
4,00 lei. Deoarece valoarea la facturare este d e 2.500 € x 3,80 lei, respectiv 9.500 lei, iar
la încasare valoarea este de 2.500 € x 4,00 lei,respectiv 10.000 lei, rezultă o diferență
favorabilă de curs valutar, în valoare de 500 lei.
5124 “Conturi la bănci = % 10.000 lei
în valută” 411 „Clienți” 9.500 lei
765 “Venituri din diferențe 500 lei
de curs valutar”
55)În data de 15.01.2011, societatea efectuează o livrare intracomunitară de furnir, în valoare
de 1.500 €, către societatea Euroforest din Italia, de la care primește codul de înregistrare
în scopuri de TVA. Cursul valutar la această dată este 1 €=3,90 lei.
411 „Clienți” = 701 „Venituri din vânzarea 5.850 lei
produselor finite”
56)Factura se încasează în aceeași zi
5124 “Conturi la bănci = 411 „Clienți” 5.850 lei
în valută”
57)În data de 18.01.2011, Sc Holver Srl cumpără OSB de la societatea Sc Tedina Srl din
România, în valoare de 8.000 lei, TVA 24%.
% = 401 “Furnizori” 9.920 lei
371 “Marfuri” 8.000 lei
45

4426 “TVA deductibilă” 1.920 lei
58)În aceeași zi se înregistrează plata furnizorului intern.
401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci 9.920 lei
în lei”
59)În data de 20.01.2011, aceeași marfă este vândută societății Valtex din Polonia,
pentru suma de 2.000 €. Această societate este înregistrată în scopuri de TVA.
411 „Clienți” = 707 „Venituri din vânzarea 8.400 lei
mărfurilor”
60)Se evidențiază ieșirea din gestiune a mărfurilor vândute
607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 8.000 lei
mărfurile”
61)Încasarea facturii clientului extern se înregistrează în data de 25.01.2011. Cursul valutar la
data facturării către clientul extern este 1 € = 4,20 lei, iar la încasare 1 € = 4,10 lei.
Rezultă o diferență nefavorabilă de curs valutar în valoare de 200 lei.
% = 411 „Clienți” 8.400 lei
5124 “Conturi la bănci în valută” 8.200 lei
665 “Cheltuieli din diferențe 200 lei
de curs valutar”
62)În data de 20.01.2011, Sc Holver Srl efectuează o achiziție intracomunitară de cherestea
în valoare de 5.000 € de la societatea Danzer din Austria, înregistrată în scopuri de TVA.
Sc Holver Srl a transmis furnizorului extern codul de înregistrare în scopuri de TVA. La
data facturării 1 € = 4,00 lei.
371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 20.000 lei
63)Se înregistrează taxarea inversă în sumă de 4.800 lei ( 24% x 20.000)
4426 “TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 4.800 lei
64)În data de 20.01.2011, societatea efectuează o achiziție intracomunitară de placaj în
valoare de 10.000 €, de la societatea Duropal din Germania, înregistrată în scopuri de
TVA. Cursul valutar la data facturării este 1 € = 4,08 lei
371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 40.800 lei
65)Se înregistrează taxarea inversă în sumă de 9.792 lei ( 24% x 40.800 lei )
4426 “TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 9.792 lei
46

66)Plata furnizorului extern se înregistrează în data de 22.01.2011. Cursul euro
valabil la această dată este de 4,09 lei. Rezultă o diferență nefavorabilă de curs valutar în
valoare de 100 lei.
% = 5124 “Conturi la bănci în valută” 40.900 lei
401 “Furnizori” 40.800 lei
665 “Cheltuieli din diferențe 100 lei
de curs valutar”
67)Încasarea mărfurilor livrate, în condiția de livrare FOB. Cursul zilei este de 1 € = 3,90 lei,
iar la data încasării este de 1 € = 3,85 lei. Rezultă o diferență nefavorabilă de curs valutar
în valoare de 750 lei.
% = 411 “Clienți” 58.500 lei
5124 “Conturi la bănci în valută” 57.750 lei
665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

3.3 Aplicație informatică privind activitatea societății Sc Holver Srl
Evoluția diferitelor metode și tehnici de organizare a datelor pe suporturi de memorie
externă, a fost determinată de necesitatea de a avea un acces cât mai rapid și mai ușor la un
volum cât mai mare de date. Datele stocate și prelucrate sunt foarte complexe, cu foarte multe
interdependențe, lucru ce a făcut necesară apariția bazelor de date. O bază de date reprezintă un
ansamblu de date, organizate coerent, structurate cu o redundanță minimă, accesibile cât mai
multor utilizatori în același timp.48
Microsoft Access operează cu baze de date relaționale, ale căror elemente de bază sunt
tabelele. Un tabel este definit ca entitate în care sunt stocate datele sub formă de înregistrări
organizate pe o structură de câmpuri. Fiecărui tabel i se asociază o cheie primară, care identifică
în mod unic înregistrările din tabele.
Pentru această aplicație am creat următoarele tabele:
48 Dulu Ana, Baze de date Access, ECDL modulul 5, Ed. Andreco Educațional, 2004, pag. 11
47

Fig. 3.1 – Tabela FURNIZORI

Fig. 3.2 – Tabela CLIEN Î Ț

Fig. 3.3 – Tabela ÎNCASĂRI

Fig. 3.4 – Tabela PLĂ Î Ț
48

Fig. 3.5 – Tabela CONTRACTE CLIEN Î Ț

Fig. 3.6 – Tabela CONTRACTE FURNIZORI

Fig. 3.7 – Tabela ĂRI Ț
49

Fig. 3.8 – Tabela TRANZAC II Ț
Legaturile dintre tabele sunt prezentate în figura următoare:

Fig. 3.9 – Relația dintre tabele
Societatea dorește să afle numărul tranzacțiilor efectuate în luna ianuarie. Pentru a afișa
aceste date se aplică interogarea:
SELECT COUNT(*) AS NUMAR_TRANZACTII FROM TRANZACTII
Rezultatul execuției este:
50

Fig. 3.10 – Numărul tranzacțiilor
Dacă dorim să obținem informații referitoare doar la operațiunile de export aplicăm
următoarea interogare:
SELECT * FROM TRANZACTII WHERE DEN_TRANZACTIE=”EXPORT”
Fig. 3.11 – Exporturile efectuate de Sc Holver SRl
Furnizorii sunt prezentați în ordine descrescătoare, aplicând următoarea interogare:
SELECT DENUMIRE_SOCIETATE FROM FURNIZORI ORDER BY
DENUMIRE_SOCIETATE DESC

Fig. 3.12 – Furnizorii prezentați în ordine alfabetică
Pentru a afișa clienții dintr-o anumită țară apelăm la urmatoarea interogare:
SELECT [DENUMIRE_SOCIETATE] FROM CLIENTI WHERE
DENUMIRE_TARA=”ITALIA”

Fig. 3.13 – Clienții din Italia
Lista clienților în ordinea alfabetică este afișată aplicând următoarea interogare:
SELECT DENUMIRE_SOCIETATE FROM CLIENTI ORDER BY
DENUMIRE_SOCIETATE ASC .
51

Fig. 3.14 – Clienții prezentați în ordine alfabetică
În cazul în care dorim să aflăm dacă am încasat sau mai avem de încasat bani de la un anumit
client, spre exemlu Valimpex, introducem codul clientului respectiv în următoarea interogare:
SELECT SUMA_INCASATA FROM INCASARI WHERE COD_CLIENT=”CM5846”

Fig. 3.15 – Încasări de la Valimpex
În acest mod, am constatat că Valimpex și-a achitat datoriile aferente celor două facturi, față de
Sc Holver Srl.
Societatea dorește să afle valoarea facturilor transformate în lei. Utilizând interogarea
SELECT ([VAL_EXTERNA]*[CURS_VALUTAR]) AS VALOARE_LEI FROM
TRANZACTII , se obține următorul rezultat:

Fig. 3.16 – Valoarea facturilor în lei
Pentru a calcula taxa pe valoarea adăugată se aplică interogarea:
52

SELECT (VAL_EXTERNA)*24/100 AS TVA FROM TRANZACTII
Rezultatul execuției este :

Fig. 3.17 – TVA aferentă facturilor în lei
Pentru a calcula taxa vamală se utilizează interogarea:
SELECT (VAL_EXTERNA)*10/100 AS TAXA_VAMALA FROM TRANZACTII
WHERE DEN_TRANZACTIE="IMPORT"
Se pune condiția ca denumirea tranzacției să fie „IMPORT”, deoarece taxa vamală nu se aplică
și la celelalte operațiuni de comerț exterior.

Fig. 3.18 – Taxele vamale aferente facturilor de import
Comisionul vamal se aplică de asemenea, numai în cazul importurilor:
SELECT (VAL_EXTERNA)*0.5/100 AS COMISION_VAMAL FROM TRANZACTII
WHERE DEN_TRANZACTIE="IMPORT". Se obține:

Fig. 3.19 – Comisioanele vamale aferente facturilor de import
53

Formularele (Forms) reprezintă interfața principală între utilizator și o aplicație MS Access,
fiind obiecte ale bazei de date ce permit introducerea și afișarea datelor într-o manieră cât mai
atractivă, mai prietenoasă. Aceste formulare se pot modifica, sau se pot adăuga noi date. Un
formular este alcătuit din trei părți, și anume antet, zona de detaliu și subsol, așa cum se observă
în exemplul următor:

Fig. 3.20 – Formularul aferent unei operațiuni de export
Rapoartele (Reports) sunt o modalitate eficientă de a prezenta datele într-un format tipărit.
Acestea sunt utilizate pentru a comunica informații din baza de date într-un mod organizat,
vizual. Spre deosebire de formulare, rapoartele nu pot fi folosite pentru introducerea datelor.
Pentru exemplificare, am creat rapoarte referitoare la clienții și furnizorii societății Sc Holver Srl,
și la încasările și plățile aferente tranzacțiilor efectuate.
54

Fig. 3.21 – Raport privind evidența clienților

Fig. 3.22 – Raport privind încasările

Fig. 3.21 – Raport privind evidența furnizorilor

Fig. 3.22 – Raport privind plățile efectuate
55

CAPITOLUL 4
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Acest ultim capitol al lucrării este menit să creeze o imagine de ansamblu a operațiunilor
de comerț exterior concretizate în import și export de bunuri, achiziții și livrări intracomunitare.
Acest sector a devenit o componentă indispensabilă a economiei mondiale, având un rol
semnificativ în dezvoltarea acesteia.
În cadrul primului capitol, intitulat „Considerații privind operațiunile de comerț exterior”,
am evidențiat caracterul complex și diversificat al operațiunilor de comerț exterior, cu referire la
exportul și importul de bunuri pe cont propriu cu plata la vedere și la achizițiile și livrările
intracomunitare. De asemenea, am abordat regimul taxei pe valoarea adăugată, care, odată cu
aderarea României la Uniunea Europeană a suferit schimbări majore, în special în domeniul
fiscal, în sensul că tranzacțiile intracomunitare sunt supuse TVA prin sistemul taxării inverse.
Regimul vamal a suferit la rândul său modificări importante. Desființarea barierelor
vamale a determinat presiuni noi asupra importatorilor și exportatorilor români, sub aspectul
adaptării la cerințele pieței unice. Noțiunile de import și export au fost înlocuite de noțiunile
achiziție și livrare intracomunitară. Adoptarea unui tarif vamal comun a determinat libera
circulație a mărfurilor. Astfel, indiferent dacă sunt importate sau exportate, mărfurile nu
întâmpină la frontieră nici un obstacol stabilit de stat.
Aceste schimbări determină o serie de avantaje. În primul rând, populația beneficiază de o
varietate mare de produse care nu se obțin în țară, la prețuri mai scăzute, importate fără taxe,
deoarece importurile determină o ofertă mai bogată de produse, iar concurența dintre produsele
importate și cele autohtone conduc la scăderea prețurilor, la îmbunătățirea calității și la sporirea
productivității muncii sociale. În al doilea rând, piața unică a adus cu sine o creștere a produsului
intern brut al Uniunii Europene de 1,1-1,5 % și a contribuit la creearea a aproximativ 900.000 de
locuri de muncă. Pe de altă parte, veniturile din exporturi permit efectuarea de investiții în
infrastructură, determinând creșterea nivelului de trai și a securității sociale. Pe lângă faptul că
stimulează creșterea economică și contribuie la ridicarea nivelului de viață al populației, comerțul
exterior stimulează activitatea companiilor străine de a investi în țara noastră.
În condițiile economiei de piață analiza economico-financiară are un rol deosebit de
important în viața unei întreprinderi, fiind metoda obiectivă de evaluare și prezentare a societății
56

din punct de vedere economic și financiar. Pe de altă parte, ea constituie un instrument pentru
managementul firmei, întrucât oferă soluții pentru remedierea dezechilibrelor apărute, precum și
pentru îmbunătățirea activității de ansamblu a firmei. Efectuarea unei analize diagnostic este
necesară nu numai atunci când societatea întâmpină dificultăți, ci și atunci când din punct de
vedere economic și financiar este sănătoasă și dorește sporirea performanțelor sau atingerea unor
obiective propuse.
Pe parcursul analizei efectuate la capitolul 2, am observat că societatea analizată
înregistrează fluctuații semnificative ale indicatorilor de activitate și a indicatorilor de gestiune.
Am observat că indicatorul de lichiditate are un trend ascendent. Valorile obținute sunt peste cele
recomandate, deci nu există nici un pericol ca întreprinderea să nu poată acoperi drepturile
creditorilor pe termen scurt din valoarea activelor.
Rata solvabilității generale depășește limitele de referință, ceea ce rezultă că societatea
este independentă față de creditori, iar situația financiară este foarte bună. Viteza de rotație a
stocurilor variază. Dacă în anul 2009 crește față de anul 2008 cu 7,34% determinând totodată
creșterea profitului brut din vânzări, în anul 2010 scade cu 2,91%. Numărul de zile de stocare
scade de la 92 de zile în anul 2008, la 34 de zile în anul 2009, asigurând creșterea eficienței, însă
în anul 2010 crește la 55 de zile.
Analiza comerțului exterior al României, efectuată în intervalul 2008-2010, ne oferă
argumente importante cu privire la influența pe care acesta o exercită asupra creșterii economice.
Volumul total al comerțului internațional al României a scăzut în anul 2009 cu 25,2% față de anul
2008, exportul înregistrând o scădere de 13,7%, iar importul o scădere de 32,1%. În anul 2009,
exportul FOB al României a fost de 29.116.3 milioane de euro, cu 4.608.3 milioane de euro mai
mic decât în anul precedent, când s-a cifrat la 33.724.6 milioane de euro. Importul CIF realizat în
anul 2009 a fost de 38.896.9 milioane de euro, cu 18.343.4 milioane euro mai mic decât în anul
2008, când s-a cifrat la 57.240.3 milioane de euro. Această scădere a importului, a determinat un
deficit comercial de 9.780.6 milioane de euro, cu 13.735.11 mai mic decât în anul 2008.
Balanța de plăți constituie un instrument care furnizează o multitudine de informații
indispensabile analizei situației economice a fiecărei țări. O balanță negativă sporește
dependența statului de exportatorii externi, lipsește țara de resurse pentru achitările la timp, duce
la deprecierea leului și la șomaj, deci, duce la performanțe slabe al economiei. Pentru a avea un
efect pozitiv asupra produsului intern brut, este necesară îmbunătățirea exportului net,
57

prin creșterea mai accentuată a volumului exporturilor, comparativ cu volumul
importurilor.
În anul 2010, volumul total al comerțului internațional a fost de 76.642.8 milioane euro,
în creștere cu 22,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, exportul înregistrând o creștere de
27,1%, iar importul o creștere de 19,5%. Astfel, exportul înregistrează o valoare de 33.980.1
milioane de euro, iar importul 42.662.7 milioane de euro. Din acest motiv, deficitul balanței
comerciale scade cu 3,1%, de la -9.780.6 milioane de euro, la -8.686.6 milioane de euro.
Valoarea exportului intracomunitar a fost de 21.642,0 milioane euro, în scădere cu 8,9%
față de anul 2008, iar valoarea importului intracomunitar a fost de 28.526,4 milioane euro, în
scădere cu 28,4% față de anul trecut. În anul 2010, comerțul total intracomunitar s-a majorat cu
20,9%, ajungând la 55.793.9 milioane euro.
Activitățile de exploatare forestieră și de prelucrare a lemnului asigură 3,0% din produsul
intern brut. De remarcat, este faptul că 70% din producția industriei de prelucrare a lemnului are
orientare către export, motiv pentru care această ramură contribuie pozitiv la soldul balanței
comerciale. Excedentul comercial aferent comerțului exterior cu produse din lemn a fost de 1,1
miliarde euro în anul 2008 și aproape 1 miliard de euro în anul 2009. SC Holver Srl a obținut în
anul 2009 o cifra de afaceri de circa 51,6 milioane euro. P onderea exportului reprezintă
aproximativ 30% din totalul cifrei de afaceri , produsele având ca destinație în principal țările
Uniunii Europene, dar și alte țări din America de Sud și de Nord, Africa și Asia.
Un alt indicator analizat este raportul de schimb. Acesta are rolul de a evidenția măsura
în care bunurile sau serviciile se valorifică sau nu pe piața externă, la prețuri mai mari decât cele
atribuite importurilor. Având în vedere că indicii obținuți sunt mai mari de 100%, atât în anul
2008 (104,0 %) cât și în anii 2009 ( 104,0 %) și 2010 (108,0%), aceștia indică faptul că
prețurile de export au crescut mai mult decât prețurile de import. Acest lucru are ca efect o
ieftinire relativă a importurilor comparativ cu anul de bază.
În concluzie, comerțul exterior reprezintă un factor deosebit de important pentru
creșterea economică, care echilibrează economia națională și care contribuie la creșterea
nivelului de trai al populației. Fiecare țară trebuie să găsească o modalitatea de a favoriza
comerțul exterior și mai ales investițiile străine. Acestea au un rol important deoarece ajută
la apariția de noi firme, noi tehnologii, noi specializări, determinând dezvoltarea industriei
naționale. EXIMBANK, banca de import-export a României reprezintă o componentă
58

importantă a mecanismului de susținere și promovare a comerțului exterior. Viziunea
strategică a EXIMBANK pentru sprijinirea exportului are în vedere mecanisme și instrumente
financiar-bancare care susțin creșterea productivității și competitivității agenților economici,
astfel încât produsele românești să poată concura pe piețele internaționale prin calitate, tehnicitate
și unicitate.
Pentru promovarea comerțului exterior voi aduce următoarele propuneri: atragerea
investițiilor, prospectarea pieței și producerea bunurilor cerute pe piață, crearea condițiilor
favorabile pentru producătorii de bunuri destinate exportului, crearea unui climat investițional
potrivit.

59

BIBLIOGRAFIE
1. Bălună R., Goagără D., Ionescu I.,Contabilitatea comerțului exterior, Ed. Universitaria,
Craiova, 2007
2. Belu Mihaela, Joldeș Cosmin, Marinaș Laura, Sistemul vamal, Ed. Economică, 2003
3. Bușan Gabriela, Ecobici Nicolae, Analele Universității “Ct. Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria
Economie, Nr. 1 / 2009
4. Cernușca L., Achizițiile și livrările intracomunitare, Revista Gestiunea și contabilitatea firmei,
Nr. 8, 2007
5. Dincă Marius, Dincă Gheorghița, Botiș Sorina, Finanțe, monedă și credit, Ed. Universității
Transilvania, Brașov, 2006
6. Dulu Ana, Baze de date Access, ECDL modulul 5, Ed. Andreco Educațional, 2004
7. Fântână R. Sorin, Expertiza mărfurilor de import-export, Ed. Pro Universitaria, București,
2010
8. Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria,
București, 2010
9. Paliu-Popa Lucia, Analele Universității “Ct. Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1 /
2009
10.Paraschivescu M.D., Lepădatu Ghe. (coordonator), Contabilitatea activităților de comerț
exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2009
11.Paxino Octav Dan, Politica valutară și managementul riscurilor în tranzacțiile internaționale,
Ed. Economică, 2003
12.Popa Ioan, Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Ed. Economică, București, 2008
13.Toma Constantin C., Contabilitatea în comerțul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iași,2005
14.Vișan D., Contabilitatea în comerțul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2005
15.Codul vamal, Legea 86/2006
16.Codul fiscal, Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările
ulterioare
17.Legea nr. 82/1991, Legea contabilității
18.OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
60

europene
19. OUG 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale
20. Ordonanța 54/15.06.2010, publicată în Monitorul Oficial
21. Tratatul de înființare a Comunității Europene
22. www.bnr.ro
23. www.brd.ro
24. www.dce.gov.ro
25. www.eximbank.ro
26. www.insse.ro
27.www.intrastat.ro
61

ANEXE
Anexa 1.1 – Declarația recapitulativă 390 VIES privind livrările/achizițiile intracomunitare
Anexa 2.1 – Organigrama societății Sc Holver Srl
Anexa 2.2 – Bilanțul societății Sc Holver Srl la data de 31.12.2008
Anexa 2.3 – Bilanțul societății Sc Holver Srl la data de 31.12.2009
Anexa 2.4 – Bilanțul societății Sc Holver Srl la data de 31.12.2010
62