Programul de studii [605634]

UNIVERSITATEA „ TRANSILVANIA ” DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii
FINAN ȚE BĂNCI

LUCRARE DE LICENȚ Ă

Conducător științific,
Conf. dr. Dincă Marius
Absolvent: [anonimizat]
2015

UNIVERSITATEA „ TRANSILVANIA ” DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii
FINAN ȚE BĂNCI

Analiza eficienței unui proiect de investiții
Studiu de caz: S.C Albal act S.A.

Conducător științific,
Conf. dr. Dincă Marius
Absolvent: [anonimizat]
2015

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
Capitolul I Prezentarea generală a firmei Albalact S.A. ………………………….. ………………………….. .. 2
1.1. Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 2
1.2. Prezentarea produselor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 2
1.3. Obiect de activitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 2
1.4. Structura organizațională ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3
1.5. Misiunea companiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
1.6. Furnizori ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 3
1.7. Clienți și concurenți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
1.8. Evoluția principalilor indicatori de performanță ………………………….. …………………………. 4
Capitolul II Diagnosticul situației financiare a firmei SC Al balact S.A ………………………….. ………. 6
2.1. Analiza elementelor patrimoniale ………………………….. ………………………….. ………………… 6
2.2. Ratele de structură ale activului ………………………….. ………………………….. …………………. 11
2.3. Ratele de structură ale pasivului ………………………….. ………………………….. ………………… 14
2.4. Analiza echilibrului financiar ………………………….. ………………………….. ……………………. 16
2.5. Analiza ratelor de echilibru financiar ………………………….. ………………………….. …………. 20
2.6. Analiza lichidității și a solvabilității ………………………….. ………………………….. …………… 20
2.7. Analiza corelației creanțe – obligații ………………………….. ………………………….. ………….. 22
2.8. Analiza cash f low-urilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 23
2.9. Analiza performanțelor financiare ………………………….. ………………………….. ……………… 27
2.10. Analiza capacității de autofinanțare ………………………….. ………………………….. ……………. 29
2.11. Analiza rentabilității ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 30
2.12. Analiza riscului de faliment ………………………….. ………………………….. ………………………. 31
Capitolul III Analiza eficienței unui proiect de investiții la firma SC Albalact S.A. ……………….. 32
3.1. Conceptul de investiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 32
3.2. Criterii și metode de clasificare a investițiilor ………………………….. ………………………….. . 33

3.3. Proiectul de investiții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 36
3.4. Fundamentarea deciziei de investiții ………………………….. ………………………….. …………… 37
3.5. Elementele financiare ale investi ției ………………………….. ………………………….. …………… 40
3.6. Sursele de fina nțare a investițiilor ………………………….. ………………………….. ………………. 41
3.7. Evaluarea investiției în mediul cert ………………………….. ………………………….. ……………. 42
3.8. Tehnologia investiției la firma Albalact S.A. ………………………….. ………………………….. . 42
3.9. Fundamentarea costului investiției (I 0) ………………………….. ………………………….. ……….. 43
3.10. Estimarea duratei de exploatare a investiției (n) ………………………….. ……………………. 43
3.11. Fundamentarea valorii reziduale a investiției (VR) ………………………….. ……………….. 43
3.12. Sursele de finanțare ale investiției ………………………….. ………………………….. …………… 44
3.13. Estimarea costului capitalului ( k investiție ) ………………………….. ………………………….. …. 44
3.14. Previzionarea elementelor financiare pentru fundamentarea cash flow -ului ………….. 45
3.15. Indicatorii de analiză a eficienței investiției în mediul cert ………………………….. …….. 47
3.16. Analiza proiectului de investiții în mediul incert ………………………….. …………………… 48
Capitolul IV Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………… 50
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 54

Lista figurilor din lucrarea de licență

Figura 1.4. Structura organizaț ională a firmei Albalact SA
Figura 1.8.1. Graficul fluctuației resurselor umane al firmei Albalact în perioada 2011 – 2014
Figura 1.8.2. Graficul fluctuației veniturilor și a cheltuielolor totale în perioada 2011 – 2014
Figura 1.8.3. Graficul evoluției cifrei de afaceri netă și a profitului net în perioada 2009 -2014
Figura 2.1.1. Dinamica activelor totale ale firmei în perioada 2011 – 2014
Figura 2.1.2. Dinamica activelor imobiliz ate ale firmei în pe rioada 2011 – 2014
Figura 2.1.3. Dinamica activelor corporale ale firmei în perioada 2011 – 2014
Figura 2.1.4. Situația pasivului firmei în perioada 2011 – 2014
Figura 2.2. Graficul ratelor elementelor de activ ale firmei Albalact în perioada 2011 – 2014
Figura 2.3. Graficul ratelor elementelor de pasiv ale firmei Albalact în perioada 2011 – 2014
Figura 2.4.1. Graficul evoluției indicatorilor de echilibru financiar în perioada 2011 – 2014
Figura 2.4.2. Evoluția indicatorilor de echilibru financiar în perioa da 2011 -2014
Figura 2.6.1. Graficul rat elor de lichiditate ale firmei î n perioada 2011 – 2014
Figura 2.6.2. Graficul situaț iei de solvabilitate a firmei î n perioada 2011 – 2014
Figura 2.7. Corelația creanțe – obligații în perioada 2011 – 2014
Figura 2.9.1. Dinamica soldurilor de gestiune ale firmei în perioada 2011 – 2014
Figura 2.9.2. Graficul veniturilor comparativ cu pragul de rentabilitate al firmei în perioada
2011 – 2014
Figura 2.11. Dinamica ratelor de rentabilitate ale companiei în perioada 2011 – 2014
Figura 2.12. Condiția capacitaț ii de rambursare a datoriilor î n perioada 2011 – 2014

Lista tabelelor din lucrarea de licență

Tabelul 1.8.1. Veniturile și cheltuielile firmei în perioada 2011 –2014
Tabelul 1.8.2. Cifra de afaceri netă și profitul net a firmei în perioada 2009 –2014
Tabelul 2.1.1. Activele imobilizate ale firmei Albalact în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.1.2. Activele circulante ale firmei Albalact în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.1.3. Pasivele firmei Albalact în perioada 2011 -2014
Tabe lul 2.2.1 . Ratele de structură ale activului firmei Albalact în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.2.2 . Ratele de structură ale activului firmei Albalact în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.3. Ratele de structură ale pasivului firmei Albalact în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.4.1 . Situația netă și activul net în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.4.2 . Indicatori de echilibru în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.5.1 . Rate de echilibru în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.6.1 . Lichiditatea firmei în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.6.2. Solvabilitatea firmei în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.7. Corelația creanțe -obligații a firmei în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.8.1. Cash flow -urile firmei în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.8.2. Cash flow -urile firmei în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.8.3. Cash fl ow-ul liber al acționarilor și al firmei în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.9.1. Cheltuielile fixe și variabile ale companiei în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.9.2. Soldurile de gestiune ale companiei în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.10. Capacitatea de autofinan țare a companiei în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.11. Ratele de rentabilitate a companiei în perioada 2011 -2014
Tabelul 2.12. Ratele riscului de faliment al companiei în perioada 2011 -2014
Tabelul 3.12 . Modul de rambursare al creditului bancar necesar inves tiției
Tabelul 3.14.1. Cal culul mediilor aritmetice simplă și ponderată
Tabelul 3.14.2. Calculul duratelor de rotație a investiției nete în active circulante
Tabelul 3.14.3. Previzionarea elementelor financiare ale investiției
Tabelul 3.15.1 . Determinarea valorii nete actualizate
Tabelul 3.15.2 . Eșalonarea cash flow -urilor pentru determinarea termenului de recuperare
Tabelul 3.16.1 . Previzionarea scenariilor de evoluție a cash flow -urilor
Tabelul 3.16.2 . Eșalonarea cash flow -urilor pentru determinarea ter menu lui de recuperare

1
Introducere
Investițiile au un rol important în mulțum irea acționarilor, a creditorilor și a
departamentului de management financiar al unei companii, având c a scop principal
maximizarea profitului, a cotei de piață, a cifrei de afa ceri și a averii acționarilor, alături de
dezvoltarea firmei pe termen lung. Acestea au un rol “hotărâtor în suplimentarea,
diversificarea și creșterea calitativă a tuturor factorilor de producție ”.1 De asemenea,
investițiile contribuie la asigurarea funcț ionării normale a economiei, la creșterea suportului
material al activităților socio -culturale, precum și la creșterea nivelului de trai al populației.
Un proiect de investiții reprezintă din punct de vedere financiar plasarea unor
disponibilități prezente și certe pentru obținerea unor fluxuri viitoare superioare, dar incerte.
Din punct de vedere contabil, proiectul de investiții este alocarea unei trezorerii disponibile
pentru cumpărarea unui activ fix care va determina fluxuri financiare de venituri și c heltuieli
de exploatare. Astfel, o investiție poate fi realizată în mediul cert prin determinarea anumitor
indicatori cunoscuți la nivelulul proiectului sau în mediul incert prin tehnica de realizare a
unor scenarii posibile.
Capitolul al treilea prezintă decizia de investiție a unui proiect eficient al companiei
Albalact S.A ., prin efectuarea unei analize bazată pe previziuni financiare la nivelul acesteia .
Pentru a putea fundamenta corect decizia de investiție , este necesară cuno așterea companiei și
analiza financiară a acesteia, pe baza bilanțului, a fluxurilor de trezo rerie și a contului de
profit și pierdere.
În acest sens, primul capitol prezintă firma Albalact S.A ., iar capitolul al doilea
prezintă situația financiară a companiei. Analiza financiară își propune “să stabilească
punctele tari și punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi
strategii de menținere și de dezvoltare într -un mediu concurențial.”2 De asemenea, a naliza
financiară a firmei are un rol foarte import ant pentru stabilirea situației financiare, a nevoilor
de investire și a modalităților de realizare a p roiectelor alese și cuprinde : analiza elementelor
de structură ale bilanțului, analiza echilibrului financiar, analiza cash flow-urilor , analiza
perform anțelor financiare, analiza rentabilității și analiza riscului.
Ultimul capitol prezintă c oncluziile și propunerile pentru îmbunătățirea situației
financiare a companiei și decizia asupra proiectului de investiții în ceea ce privește eficiența
acestuia, pr ofitul generat, costurile asumate ș i riscurile pe care le implică.

1 Vasilescu I., Str ategii investiționale, Editura E conomică, București, 1998, pag. 338 ;
2 Stancu I ., Finanțe, ediția a treia , Editura Economică, București , 2002, pag. 780 ;

2
Capitolul I
Prezentarea generală a firmei Albalact S.A.
1.1. Scurt istoric
Un nume cu rezonanță, Albalact, a fost înființată în anul 1975 în fosta industrie
comunistă, fiind singurul producă tor român de lactate din acea perioadă, perioadă în care
acest regim dorea ca fiecare județ din România să dezvolte propria industrie alimentară. De
aici provine num ele companiei. În anul 1999 când a ajuns în pragul falimentului, din lipsa de
tehnologie și i nvestiții, fabr ica a fost privatizată de stat ș i a devenit societate pe acțiuni cu
capital integr al privat, acționarul majoritar fiind familia Ciurtin din Alba Iulia. Cu investiții
moderne și o strategie bine pusă la punct, Albalact a lansat diferite b randuri sută la sută
autohtone. Acestea sunt: Fulga care a devenit în scurt timp una dintre cele mai simpatizate
mărci, Zuzu realizată în aceeași tonalitate cu marca Fulga, Rarăul și De Albalact. Societatea a
continuat să se dezvolte, în anul 2008 a achizițion at pachetul majoritar de acțiuni al fabricii
Rarăul Câmpulung Moldovenesc, fabrică cu tradiție în producția de brânzeturi, fiind singura
unitate din țar ă acreditată să exporte produse în Uniunea Europ eană. Albalact a consolidat și a
investit în fabrica Oie jdea, din județul Alba, fiind în momentul actual una dintre cele mai
moderne investiții greenfield din Europa Centrală și de Est. În anul 2010, Albalact a primit
statutul de Furnizor al Casei Majestății Sale Regelui Mihai I ca semn de recunoaștere și de
apreciere a calității produselor oferite.
1.2. Prezentarea produselor
Principalele produse realizate și servicii prestate sunt lapte de consum, lapte cu arome,
iaurt, sana, lapte bătut, smântână, unt, brânză topită, brânză de vaci, iar serviciile sunt
distribuț ia și comercializarea produselor lactate pe diferite piețe de desfacere cum ar fi
județele Alba, Brașov, Cluj, Iași, Arad, Timiș oara, Constanța, Maramureș, Municipiul
București. Pe piața externă sunt exportate produse Rarăul în Uniunea Europeană.
1.3. Obiect de activitate
Principalu l obiect de activitate, înscris conform Clasificării Activităților din Economia
Națională este cod 1551 – Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor, a ctivități conexe
fiind colectarea, depozitarea, prelucrarea și comercializar ea laptelui și a produselor pe baza de
lapte. Conform unui reportaj din anul 2012, compania Albalact produce peste 60 de
sortimente de produse lactate . Compania Albalact este unul din jucătorii importanți din
sectorul industriei alimentare, mai specific în industria de prelucrare a laptelui. Industria de
producție de alimente în România a ajuns la o cifra de afaceri de aproximativ 10 miliarde de

3
euro în anul 20113, aducând o contribuție de 8% din p rodusul intern brut. Aceas tă ramură a
industriei dezvoltă ap roape 200.000 de locuri de muncă pentru piața munc ii din România. În
ramura industriei alimentare prelucrarea produselor lactate are o cifră de afaceri de
aproximativ 800 de milioane de euro. Astfel, în anul 2010, produse le companiei Albalact
reprezentau 7.63% din piața produselor lactate din România .
1.4. Structura organizațională
Structura organizaț ională a companiei este prezentată în figura 1.4. , astfel:

Figura 1.4. Structura organizaț ională a firmei Albalact SA
Aceste departamente ale companiei urmăresc îndeplinirea obiectivelor fundamentale,
care exprimă principalele scopuri urmărite de un agent economic în ansamblul său. Acestea se
referă la perioade îndelungate de timp , au un caracter sintetic și integrator. La rândul lor,
aceste departamente se divid în mai multe activități. De exemplu, în cadrul departamentului
comercial se desfășoară în principal trei activități: marke ting, aprovizionare și vânzare.
Activitățile se caracterizează prin procesele de muncă cu un grad de omogenitate și
similaritate mai ridicat, ceea ce se reflectă în utilizarea unui corp de cunoștințe mai re strâns,
din domenii limitate și în omogenitatea mai pronunțată a pregătirii personalului implicat.
1.5. Misiunea companiei
Misiunea societății Albalact este de a contribui la dezvoltarea și consolidarea
industriei românești de lactate, de a îmbunătăți performanțele tehnologice în producția
românească de lactate și de a încuraja consumul de produse românești .4 Astfel , Albalact este
dovada că industria de lactate românească a ajuns la nivelu l investițiilor europene în domeniu.
1.6. Furnizo ri
Orientarea societății este spre materia primă , lapte le fiind colectat de la un număr mic
de puncte. Se dorește pe de -o parte creșterea cantităților colectate de la ferme, reducându -se
astfel cheltuielile de c olectare și transport, iar pe de altă parte colectarea unei cantități cât mai
mari de lapte de calitate superioară. Materia primă necesară derulării activi tății Albalact se
asigură prin 67 centre de colectare, 21 de ferme colaboratoare și o fermă proprie c are asigură
colectarea a aproximativ 8000 litri de lapte zilnic. Aceste surse au fost modernizate astfel

3 http://www.romalimenta.ro/
4 http://www.albalact.ro/viziune, -misiune, -valori.html

4
încât să se conformeze normelor europene. Furnizorii de materie primă sunt: producători
interni în procent de 50.37%, fermele proprii 6.34% și furnizor i externi din Uniunea
Europeană în proporție de 43.29%.
1.7. Clienți și concurenți
Fiecare gamă de produse Albalact se adresează unui segment diferit de piaț ă, firma
urmărind acoperirea a mai multor segmente de piaț ă, fără să existe suprapunere de brand uri.
Astfel, marca Fulga care face parte din segm entul laptelui ultrapasteurizat este considerat
produs premium și se ad resează persoanelor care preferă o alimentație rațională și mai ales
siguranță în consum. Marca Zuzu se adresează în primul râ nd persoanelor ti nere, moderne și
bine informate, dar ș i familiilor din mediul urban. Produsele marca Albal act sunt adresate
persoanelor cu venituri mici și medii, dar care pun preț pe calitatea produselor.
Compania S.C Albalact S.A realizează un procent de 62 % din cif ra de afaceri cu
primii clienți : Kaufland România SCS, Carrefour România SA, Metro Cash&Carry Româ nia
SRL, Mega Image SRL, Lidl Discount SRL , Selgros Cash&Carry SRL, Auchan Româ nia
S.A., Profi Rom ânia Food SRL .
Principalii concurenți ai compa niei, în funcț ie de grupa de consum sunt: Covalact,
Danone, Fri esland, LaDorna, Prodlacta, Tnuva pentru laptele de consum și produsele
proaspete și Covalact, Friesland, Prodlacta pentru unt.
1.8. Evoluția principalilor indicatori de performanță
Analiza profitului net și a ci frei de afaceri
Cifra de afaceri netă reprezintă un indicator important pentru a analiza situația actuală
a firmei. Figura 1.8.3. arată faptul că pe parcursul a șase ani analizați, compania înregistrează
o cifră de afaceri pozitivă, în creștere. În anul 20 13 se observă cea mai mare creștere a cifrei
de afaceri netă, care față de anul anterior, în mărime absolută este de 79,340,709 lei. În
mărime relativă, această creștere este în valoare de 23.07%. În anul 2014 cifra de afaceri
crește cu 12.22% față de anul 2013. De asemenea, creșterea cifrei de afaceri netă în anul 2014
față de anul 2008 a fost de 248,933,916 lei, în mărime relativă fiind de 110%.
Analiza tabelului 1.8.2. în privința profitului net demonstreaz ă faptul că în ultimii
patru ani analizați, din anul 2011 până în anul 2014, acesta a avut o evoluție crescătoare. În
perioada 2009 – 2011 profitul net a înregistrat fluctuații. În anul 2010 a scăzut față de 2009 cu
2.023.567 lei, respectiv cu 77.7%, iar în anul 2011 față de anul precedent a crescut cu
5,487,272 lei, în mărime relativă fiind o creștere de 894%. În 2014 față de 2009 profitul net a
înregistrat o creștere de 9,695,619 lei în mărime absolută, respectiv de 372% în mărime
relativă.

5
Tabelul 1.8.2. Profitul net și cifra de afaceri a firmei în perioada 2009 – 2014
2009 2010 2011 2012 2013 2014
Profit
net 2,603,779 580,212 5,767,484 7,320,697 8,400,362 12,299,398
Cifra de
afaceri
netă 225,975200 261,256670 338,250651 343,844878 423,185587 474,909116
Sursa: Contul de profit și pierdere 2009 -2014

Figura 1.8.3. Graficul evoluției cifrei de afaceri netă și a profitului net în perioada 2009 -2014
Numărul de salariați a companiei a fost în creștere din anul 2011 , după cum se poate
observa grafic în figura 1.8 .1. Acesta a crescut în mărime relativ ă cu 4.75 % în anul 2012 față
de 2011, cu 6.95% în anul 2013 față de 2012 și cu 13.15% în anul 2014 față de 2013. În anul
2014 , față de anul de bază 2011 numă rul de angajați a crescut în mărime relativă cu 26.78%.
Prin această creștere se urmărește o creșt ere a capacității de producție, justificată și prin
achiziția companiei Rarăul și a facilităților de producție din localitatea Oiejdea.

Figura 1.8.1. Graficul fluctuației resurselor umane Albalact î n perioada 2011 – 2014
Evoluția veniturilor companiei în perioada analizat ă este pozitivă. Analizând datele
din tabelul 1.8.1 . se observă că î n anul 2014 față de anul 2011, considerat bază veniturile au
crescut în mărime absolută cu 135,696,139 lei, iar în mărime relativă cu 38.42 %. În anul
2014 față de anul 2011 , în privința cheltuielior se constată faptul ca va loarea aceastora a
crescut î n mărime absolută cu 128,219,290 lei, iar în mărime relativă cu 37,02 %. Figura
1.8.2. prezintă fluctuația veniturilor și a cheltuie lilor firmei, iar ca fiind pozitiv se apr eciază
faptul că veniturile au crescut î n pond ere mai mare decât cheltuielile (Ivt > Ict) .
Tabelul 1.8.1. Venituri și cheltuieli ale firmei în perioada 2011 – 2014
2011 2012 2013 2014
Venituri totale 353,123,118 350,375,379 429,362,820 488,819,257
Chel tuieli totale 346,314,204 341,640,886 419,522,796 474,533,494
Sursa: C ontul de profit și pierdere 2011 -2014 0200.000.000400.000.000600.000.000
2008 2010 2012 2014 2016Profit net
Cifra de afaceri
netă
631 661 707 800
0500
2011 2012 2013 2014Numărul de
salariați

6

Figura 1.8.2. Graficul fluctuației veniturilor și a cheltuieli lor Albalact î n perioada 2011 – 2014
Capitolul II
Diagnosticul situației financiare a firmei SC Albalact S.A .
2.1. Analiza elementelor patrimoniale
Jaques Savary notează caracterul informativ și documentar al bilanțului în anul 1673
ca fiind “un instrument de control al înregistrărilor contabile ș i de cunoaștere a situaț iei
econ omico -financ iare a î ntreprinderii” .5 Profesorii Spiridon Iacobescu ș i Alexandru Sorescu
au constatat, reproducâ nd definițiile date bilanț ului c ă acesta este privit într -un mod în
doctrina contabilă și altfel în cea juridică. Aceștia consideră că este necesar s a fie de limitat
bilanțul î n două versiun i, una generală ș i una contabilă .
În conceptul general , ei precizeaz ă că bilanțul este o situație patrimonială d efinitivă
care prezintă în formă contabilă activul ș i pasivul patrimoniului unei persoane , împreună cu
rezultat ele care au modificat forma inițială a patrimoniului. În definiția contabilă se arată că
bilanțul este “contul patrimoniulu i persoanei, alcătuit din active și pasive, rezultat de
soldurile situației finale a le tuturor conturilor”.6
Scopul bilanțului financ iar este acela de a inventaria averea și angajamentele
întreprinderii și de a le ordona pe termene de lichiditate, respectiv exigibilitate, pornind de la
informațiile prezentate în bilanț ul contabil și în notele explicative. Activul patrimonial,
reprezenta t de totalitatea bunurilor susceptibile de evaluare bănească din patrimon ial societătii
este structurat î n active imobilizate și active circulante.
În cazul companiei Albalact, s e const ată că în intervalul 2011 –2014 valorile activului
patrimon ial fluctue ază, înregistrând o scădere de 14,312,100 lei în anul 2012 față de anul
2011, o creș tere valorică în a nul 2013 față de 2012 de 41,885,493 lei urmată în anul 2014 de o
altă creștere fa ță de anul 2013 în valoare de 20,256,580 lei.
Creșterea activelor reprezentată grafic în figura 2.1.1. din perioada 2012 -2014
demonstrează faptul că această firmă a realizat investitii î n perioada an alizată .

5 Demetrescu C.G., Istoria contabilității, Editura Științifică, București, 1972, pag.110 ;
6 Iacobescu S., Sorescu A., Contabilitatea com ercială generală , vol.II, Editura Științ ifică, București, 1923,
pag.463 – 200.000.000 400.000.000 600.000.000
2011 2012 2013 2014Venituri
Cheltuieli

7

Figura 2 .1.1. Dinamica activelor totale ale firmei în perioada 2011 -2014
Activele imobilizate ale patrimoniul societă ții, prezentate în tabelul 2.1.1. sunt
reprezentate de: imob ilizări necorporale, imobilizări corporale și imobilizări financiare.
Tabelul 2.1. 1. Activele imobilizate ale firmei Albalact în perioada 2011 -2014
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza datelor din bilanț
Activel e imobilizate se devalorizează î n anul 2012 cu 7,861,523 lei față de anul 2011 ,
fiind urmate de o creștere a valorii acestora de 27,756,467 în anul 2013 față de 2012 . În anu l
2014 se înregistreaz ă o nouă creștere în valoare de 3, 000,555 lei față de anul 2013 . Activele
necorporale cuprind brevete, licențe, mărci, fond comercial, active necorporale în curs de
execuț ie. În România valoarea acestor active es te redusă. Figura 2.1. 2. demonstrează faptul că
imobiliză rile necorporale înregistrează valori o scilante. Î n anul 2012 scad cu 133.236 lei față
de 2011, urmate de o creș tere cu 27.318 lei în anul 2013 față de 2012 . În anul 20 14 față de
2013 valoarea imobiliărilor n ecorporale scade cu 128,891 lei. Imobiliză rile necorporale deț in
cea mai mare pondere în concesiuni, brevete si licenț e. Activele imobilizate corporale se află
în scădere în anul 2012 față de 2011 cu 7.729.092 lei, urmate de o creștere î n 2013 față de
2012 cu 27,730,283 lei , datorate investițiilor realizate de firmă . Se con stată că în a nul 2014
valoarea acestora scade cu 4,600,770 lei . Instalațiile tehnice ș i mașinile înregistrează ponderea
cea mai mare î n cadrul imobiliză rilor corporale. Imobilizările financiare înregistre ază valori 050.000.000100.000.000150.000.000200.000.000250.000.000300.000.000
2011 2012 2013 2014Active imobilizate
Active circulante
Total active
Explicații 2011 2012 2013 2014
1. Active imobil izate 134,236,350 126,374,818 154,131,285 157,131,840
1.1. Imobiliză ri necorporale 661,925 528,689 556,007 427,116
1.1.1. concesiuni, brevete, licenț e 165,208 528,689 556,007 427,116
1.1.2. fondul come rcial – – – –
1.1.3. imobiliză ri necorp orale în
curs 496,717 – – –
1.2. Imobilizări corporale 94,603,698 86,874,606 114,604,889 110,004,119
1.2.1. terenuri și construcț ii 46,246,629 44,813,518 43,375,401 40,022,490
1.2.2. instalații tehnice, mașini 46,395,798 38,568,782 38,595,811 61,120,462
1.2.3. alt e imobiliză ri corporale 1,839,263 3,489,049 4,503,143 4,515,901
1.2.4 imobilizări corporale în
curs 122,008 3,257 28,130,534 4,345,266
1.3. I mobilizări fin anciare 38,970,727 38,971,523 38,970,389 46,700,605

8
consta nte î n intervalul 2011 –2013, î n val oare de 38,971,523 lei, urmate de o creștere de
7,730,2 16 lei î n anul 2014 .

Figura 2.1.2. Dinamica activelor imobilizate ale firmei î n perioada 2011 – 2014
În componența ac tivelor circulante existente în patrimoniul com paniei se înregistrează:
stocuri, c reanțe, disponibilități bănești , detaliate în tabelul 2.1.2.
Tabelul 2.1.2. Activele circulante ale firmei Albalact în perioada 2011 -2014
Explicații 2011 2012 2013 2014
Active circulante 83,111,171 76,660,603 90,789,629 108,045,654
1. Stocuri 21,765,140 21,824,824 18,445,550 31,701,694
1.1.avansuri pentru stocuri 1,290,745 1,842,934 2,157,285 8,519,675
1.2. materii prime 11,143,758 11,215,398 9,368,794 12,967,698
1.3. productie neterminat ă 200,729 161,202 264,371 1,618,134
1.4. produse finite și mă rfuri 9,129,908 8,605,290 6,655,100 8,596,187
2. Creanțe 56,806,439 50,375,936 55,172,656 65,449,653
2.1.sume de încasat de la
entităț ile afiliate 21,158,182 8,562,700 7,555,224 18,128,625
2.2. creanțe comerciale 35,328,940 41,730,896 47,446,199 46,950,919
2.3. alte creanț e 320,317 82,340 171,233 370,109
3. Disponibilități bănești 4,539,592 4,459,843 17,171,423 10,894,307
3.1. casa ș i conturi la bă nci 4,539,592 3,413,177 11,769,172 8,439,570
3.2. investiț ii financiare pe
termen scurt – 1,046,666 5,402,2 51 2,454,737
Activ total 217,347,521 203,035,421 244,920,914 265,177,494
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza datelor din bilanț
Stocurile deținute de societatea Albalact în perioada 2011 -2014 urmează o evoluție
oscinantă. Acestea cresc în anul 2012 față de 2011 cu 59,684 lei, scad în anul 2013 față de
2012 cu 3,379,274 lei, datorită unui bun management al producției și cresc în anul 2014 față
de 2013 cu 13,256,144 lei. În anul 2014 față de anul de bază 2011 s tocurile cresc cu
9,936,554 lei, dato rită creșterii producției în curs. Ponderea cea mai mare în cadrul stocurilor
o au materiile prime, în strânsă corelație cu obiectul de activitate al firmei. Creanț ele
companiei înregistrează o scă dere de 6,430,503 lei în anu l 2012 față de 2011 , datorită
politicii stricte privind încasarea la termenul convenit în contracte a clienț ilor, urmate de o
creștere de 4,796,720 lei în anul 2013 față de 2012. În 2014 față de 2013 creanțele cresc cu
10,276,997 lei. Această creștere denotă volumul de marfă aflat la c lienți . Disponibilitățile 0100.000.000200.000.000
2011 2012 2013 20141.1. imobilizari
necorporale
1.2. imobilizări
corporale
1.3. imobilizări
financiare

9
băneș ti înregistreaz ă o scă dere de 79,749 lei în anul 2012 față de 2011 , urmate de o c reștere
de 12,711,580 lei în 2013 față de 2012 și de o scădere de 6,277,116 lei în anul 2014 față de
2013. Situația grafică a activelor corpora le se prezintă în figura 2.1.3. :

Figura 2.1.3. Dinamica activelor corporale ale firmei în perioada 2011 – 2014
Pasivul patrimonial
Prin componența sa , pasivul reflectă modul de finanțare al mijloacelor economice și
gradul de exigibilitate al resurselor d e finanțare. Finanțarea mijloacelor economice face
referire la modul de dobândire economică și susținere financiară a activului titularu lui
patrimoniului.
Pentru a avea mijloace economice, o întreprindere folosește finanțar e proprie și
finanțare străină. Corespunzător celor două categorii de finanțări, sursele proprii de finanțare
se împart în surse permanente și surse curente. Sursele permanente sunt formate din capitalul
propriu și datoriile pe termen lung, iar sursele curente sunt corespunză toare dator iilor pe
termen scurt.
Structura financiară la ni velul unei firme este reflectată de compoziția capitalurilor,
adică de structura capitalurilor. Pă rerea unor autori este că str uctura financiară a unei societă ți
comerciale reprezintă “raportul existent î ntre finanțările pe termen scurt și cele pe termen
lung”7, în timp ce alț i autori sunt de părere că aceasta reprezintă “suma ponderilor de
participare a diferitelor resu rse de finanț are la constituirea capitalurilor investite de respectiva
societate ”8. Aceas ta se identifică î n acea parte a bilanț ului care evidențiază resursele societăț ii
comerciale, reprezentată de structura elementelor de pasiv, detaliat pentru p erioada 2011 -2014
în tabelul 2.1.3.
Tabelul 2.1.3. Pasivele firmei Albalact în perioada 2011 -2014
Element 2011 2012 2013 2014
Capital permanent 121,215,102 119,654,439 134,770,035 137,891,571
Capital propriu 89,979,768 97,407,611 98,487,183 107,154,989
Capital social 65,270,887 65,270,887 65,270,887 65,270,887
Datorii total 122,541,827 101,104,752 142,325,182 151,983,076

7 Toma M., Alexandru F., Finanțe și gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică, București, 2003,
pag. 48;
8 Stancu I., Finanțe, Editura Economică, București, 2002, pag. 643 ; 050.000.000100.000.000
2011 2012 2013 2014Stocuri
Creanțe
Disponibilități
bănești

10
Datorii pe termen scurt 91,306,493 78,857,924 106,042,330 121,246,494
Datorii pe termen lung 31,235,334 22,246,828 36,282,852 30,736,582
Provizioane 208,663 208,663 208,663 2,408,170
Pasiv total 217,347,521 203,035,421 244,920, 914 265,177,494
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza datelor din bilanț
Pasivul total înregistrează o scădere de 14,312,100 lei în anul 2012 față de 2011, ur mat
de o creștere în anul 2013 ș i 2014. În anu l 2013 această creștere a fost î n valoare d e
41,885,493 lei, iar în anul 2014 de 20,256,580 lei. Capitalurile proprii înregistrate de
societatea Albala ct urmează o evoluție ascendentă pe parcursul perioadei analizate, fiind
caracteriza te de valori pozitive. Astfel, î n anul 2012 se î nregistrează o creștere cu 7,427,843
față de anul 2011 , iar î n 2013 se observă o creș tere cu 1,079,572 față de anul 2012. Anul 2014
înregistrează o nouă creștere, î n valoare de 3,121,536 lei. Capitalul social înregistrează o
valoare constantă în intervalul de referință , de 65,270,887 lei. Datoriile totale ale companiei
Albalact scad cu 21,437,075 lei în anul 2012 față de 2011, apoi cresc în anul 2013 față de
2012 cu 41,220,430 lei. În anul 2014 față de 2013 datoriile totale cresc cu 9,657,894 lei.
Datoriile pe termen lung au scăzut în anul 2014 cu 15.2% față de 2013 da torită rambursărilor
lunar e ale creditelor, după ce în anul 2013 față de 2012 acestea crescuseră cu 63.09 %, datorită
contractării de credite pentru tehnologizarea companiei. Anul 2012 față de 2011 a înregistra t o
scădere a datoriilor pe termen lung de 40.40%. Datoriil e pe termen scurt au înregistrat o
scădere de 15. 78% în anul 2012 față de 2011 și o creștere în ultimii trei ani de analiză, aceasta
fiind de 34.47 % în anul 2013 față de anul 2012 și de 14.33% în anul 2014 față de 2013.
Capitaluril e permanente î nregistrează o scă dere de 1,56 0,663 în anul 2012 față de 2011 și o
creștere de 15,115,596 în anul 2 013 față de 2012. Se constată că și în anul 2014 față de 2013
acestea cresc cu 3,121,536 lei. Provizioanele companiei Albalact rămâ n constan te în perioada
2011 -2013, avâ nd valoarea de 208,663 lei , iar în anul 2014 acestea cresc cu 2,199,507 lei,
ajungând la valoarea de 2,408,170 lei . Situația grafică a pasivelor este redată în figura 2.1.4.

Figura 2.1.4 . Situ ația pasivului firmei în perioada 2011 – 2014 050.000.000100.000.000150.000.000200.000.000250.000.000300.000.000
2011 2012 2013 2014Capital permanent
Capital propriu
Capital social
Datorii total
Datorii pe termen scurt
Datorii pe termen lung
Provizioane
Pasiv total

11
2.2. Ratele de structură ale activului
Aceste rate evidențiază în mărimi relative, modul de structurare a mijloacelor
economice din activul bilanțier, în funcție de rolul și destinația lor precum și în funcți e de
durata utilizării acestora, fiind detaliate în tabelul 2.2.1 . și 2.2.2 .
Posturile din bilanț care cresc într -un ritm superior creșterii activului total vor crește ca
pondere în totalul activului, cele care cresc în aceeași proporție își mențin ponderea în totalul
activ, iar posturile care se modifică într -o proporție mai mică decât activul total vor scădea ca
pondere în totalul activului.
Ra =
ˣ 100, unde:
Ra= rata elementului a;
Tabelul 2.2.1 . Ratele de structură ale activul ui firmei Albalact în perioada 2011 -2014
RATELE DE STRUCTURA – ACTIV 2011 2012 2013 2014
1. Rata activelor imobilizate 61.76% 62.24% 62.93% 59.26%
1.1. Rata imobiliză rilor necorporale 0.30% 0.26% 0.23% 0.16%
1.1.1. Rata concesiunilor, brevetelor și licențelor 0.08% 0.26% 0.23% 0.16%
1.1.2. Rata fondului comercial 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
1.1.3. Rata imobiliză rilor necorporale în curs 0.23% 0.00% 0.00% 0.00%
1.2. Rata imobiliză rilor corporale 43.53% 42.79% 46.79% 41.48%
1.2.1. Rata terenurilor și const rucțiilor 21.28% 22.07% 17.71% 15.09%
1.2.2. Rata instalațiilor tehnice și maș inilor 21.35% 19.00% 15.76% 23.05%
1.2.3. Rata altor imobiliză ri corporale 0.41% 1.72% 1.84% 1.70%
1.2.4. Rata imobiliză rilor corporale î n curs 0.06% 0.00% 11.49% 1.64%
1.3. Rata imobiliză rilor financiare 17.93% 19.19% 15.91% 17.61%
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza datelor din bilanț
Rata activelor imobilizate măsoară importanța relativă a activelor pe termen lung în
totalul activelor întreprinderii și permite a precierea flexibilității financiare a firmei în măsura
în care evidențiază componența de capital investit în active fixe. În anul 2012 rata activelor
imobilizate este mai mare de cât cea din anul 2011 cu 0.48%, datorită modifică rii într -un ritm
mai mare a v alorii imobiliză rilor în raport cu valoarea activelor totale. Acest lucru are loc și în
anul 2013 față de 2012, înregistrâ ndu-se o creștere de 0.69%. Rata activelor imobilizate este
în creștere în perioada 2011 -2013 , acest fapt datorându -se specificului ac tivității companiei,
ținând de asemenea cont și de faptul că întreprinderea analizată a desfășurat în anii respectivi
investiții pentru a ridica nivel ul serviciilor o ferite pe piață, av ând o gestiune eficientă a
imobiliză rilor. În anul 2014 față de 2013 se înregistrează o scădere de 3.67%. Ratele
complementare sunt:
Rata activelor imobilizate n ecorporale care arată ponderea valorii activelor
necorporale în total active , iar pe întreaga perioadă înregistrează valori nesemni ficative, sub

12
1%, astfel societat ea nu are o activitate deosebită de creș tere sau de cercetare. Rata activelor
imobilizate corporale arată pond erea valorii activelor corporale în total active . Aceasta
depinde de natura activității desfășurate, fiind mai scăzută la societățile de prestări de servicii.
Această rată exprimă capacitatea întreprinderii de rezista în cazul unei crize, de a se adapta la
schimbarea bruscă a cerințelor pieței, deoarece la o valoare mai ridicată a acestei rate este
dificilă conversia activelor în disponibilități . În cazul firmei analizate, această rată
înregistrează valori de 43.53% în anul 2011, 42 .79 % î n anul 2012, 46 .79% în anul 2013 și
41.48% în anul 2014.
Datorită faptului că la sfârsitul perioadei analizate imobiliză rile corporale reprezentau
41,48 % din total active, se poate af irma că întreprinderea are o capacitate optimă de a
transforma activele sale în lichidități , iar capacitatea sa de a face față situațiilor de criză este
mare. Mărimea ratei imobilizărilor financiare reprezintă intensitatea relaț iilor fi nanciare ale
întrepr inderii realizate cu alte unităț i. Se poate observa, pe parcursul perioadei analizate că
imobilizările financiare au valori de 17.93%, 19.19 %, 15.91%, 17.61% ceea ce de notă faptul
că firma Albalact deține titluri de participare sau alte titluri imobilizate.
Rata activelor circulante arată ponderea pe care o dețin utilizările cu carac ter ciclic în
total patrimoniu ș i depinde mult de specificul activității f irmei, putând fi observată în figura
2.2.
Tabelul 2.2.2 . Ratele de structură ale ac tivului firmei Albalact în perioada 2011 -2014
RATELE DE STRUCTURA – ACTIV 2011 2012 2013 2014
2. Rata activelor circulante 38.24% 37.76% 37.07% 40.74%
2.1. Rata stocurilor 10.01% 10.75% 7.53% 11.95%
2.1.0 Rata avansurilor pentru stocuri 0.59% 0.91% 0.88% 3.21%
2.1.1. Rata materiilor prime 5.13% 5.52% 3.83% 4.89%
2.1.2. Rata producț iei neterminate 0.09% 0.08% 0.11% 0.61%
2.1.3. Rata produselor finite și mă rfurilor 4.20% 4.24% 2.72% 3.24%
2.2. Rata creanț elor 26.14% 24.81% 22.53% 24.68%
2.2.0 Rata sum elor de î ncasat de la entitati 9.73% 4.22% 3.08% 6.84%
2.2.1. Rata creanț elor comerciale 16.25% 20.55% 19.37% 17.71%
2.2.2. Rata altor creanț e 0.15% 0.04% 0.07% 0.14%
2.3. Ra ta de asigurare cu disponiblit ăți 2.09% 2.20% 7.01% 4.11%
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza datelor din bilanț
Astfel, se observă că pentru anii 2011 – 2013 , rata activelor circulante are o tendință
de scădere. În anul 2012 față de 2011 această rată scade cu 0.48%, iar î n 2013 față de 2012
scade cu 0.69%. În anul 2014 s e observă o creștere de 3.67% față de 2013. Ratele
complementare ale activelor circulante sunt:

13
Rata stocurilor , care reflectă nivelul stocajului înregistrat de unitate. Durata operațiilor
de aprovizionare și desfacere și durata ciclului de producție sunt elemente ce influ ențează
mărimea acestei rate. Înregistrează valori foarte ridicate la firmele cu ciclu foarte lung de
fabricație, la firmele ce se ocupă cu distribuția bunurilor material e și valori scăzute la
întreprinderile din domeniul serviciilor. Rata stocurilor a înre gistrat o evoluție oscilantă.
Aceasta a crescut cu 0.74% în anul 2012 față de 2011, a scăzut apoi cu 3.22 % în anul 2013
față de 2012 și a crescut cu 4.42% în anul 2014 față de 2013. Acest indicator este considerat
ca având valori optime. Scăderea acestei rate î n anul 2012 reprezintă un aspect pozitiv.
Dator ită ponderii înregistrate de rata produselor finite ș i mărfurilor , vânzarile se vor efectua
optim.
Rata creanțelor comerciale reflectă politica întreprinderii în legătură cu termenul d e
plată acordat clienților și este influențată de practicile locale sau din sectorul d e activitate al
întreprinderii. Este determinată de natura clientelei, rata fiind în general mică pentru
întreprinderile având drept clientelă particulari și mai ridicată în cazul în care clientela este
reprezentată de întreprinderi și instituții. Aceasta are valori foarte scăzute sau nule în comerțul
cu amănuntul și în cazul prestărilor de servicii către populație și înregistrează valori ridicate în
cazul firmelor industr iale. Pe perioada analizată, rata cre anțelor a înr egistrat o tra iector ie de
scădere, de la 26.14% în anul 2011 la 24.68 % în anul 2014 , reflectând scăderea ponderii
valorii creanțelor în totalul activelor circulante . Această situaț ie arată că durata de înca sare a
creanțelor scade, afectând pozitiv încasările firmei.
Rata disponibilităților reflectă ponderea disponibilităților în patrimoniul firmei, iar
informațiile sale necesită o interpretare nuanțată de la caz la caz. Însăși nivelul
disponibilităților poat e ave a dublă semnificație. O valoare ridicată a acestora poate reflecta o
situație favorabilă în termeni de echilibru financiar, dar poate fi și semnul unor resurse
ineficient utilizate , al unor resurse neproductive. De asemenea, trebuie să ținem cont de faptul
că disponibilitățile pot înregistra variații de mare amplitudine în intervale foarte scurte: în
câteva zile acestea pot să crească foarte mult datorită unor intrări importante de fonduri sau
dimpotrivă, să scadă ca urmare a unor plă ți foarte concentr ate în timp. În general se consideră
“normal un nivel de 3 -5% al ponderii activelor de trezorerie, orice depășire fiind consecința
neidentificării unor posibilități viabile de investire. ”9 Se observă că în anul 2012 față de 2011,
nivelul acest ei rate este apropiat de limitele general acceptate ca fiind eficiente , cu o valoare
de 2.20%. Acest lucru poate fi apreciat ca favorabil în condiț iile în care aceste dispo nibilități

9 Dragotă V. și colectiv, M anagement financiar, vol. I, Editura Economică, București, 2003, pag. 144;

14
au fost investite î n activitatea curentă sau în active financiare pe termen scurt. Î n anul 2013
față de 2012 se remarcă o valoare ridicată a ratei disponibilităților , de 7.01% care reflectă o
situație favorabilă î n termeni de echilibru financiar, dar poate însemna și faptul că
întreprinderea deț ine unele resurse ineficient utilizate. Anul 2014 înregistrează o rată a
disponibilităților de 4.11%.

Figura 2.2. Graficul ratelor elementelor de activ ale firmei Albalact în perioada 2011 – 2014
2.3. Ratele de structură ale pasivului
În ceea ce privește ratele de structură ale pasivului, analiza ace stora se realizează în
tabelul 2.3. și urmărește caracterizarea surselor de formare a mijloacelor economice și
evoluția în timp a acestora. Ratele referitoare la structura pasivului reflectă componența
resurselor de care dispune întreprinderea. Ele explică politica de finanțare care constă în
resursele de care poate beneficia întreprinderea în cele mai avantajoase condiții de cost și de
durată. Permit aprecierea autonomiei financiare, respectiv repartiția între resursele propr ii și
datoriile întreprinderii.
Tabelul 2.3. Ratele de structură ale pasivului firmei Albalact în perioada 2011 -2014
RATELE DE STRUCTURA – PASIV 2011 2012 2013 2014
1. Rata stabilităț ii financiare (RSF) 55.77% 58.93% 55.03% 52.00%
2. Rata auto nomiei financiare globale (RAG) 41.40% 47.98% 40.21% 40.41%
3. Rata a utonomiei financiare la termen 74.23% 81.41% 73.08% 77.71%
4. Rata de îndatorare globală (RDT ) 56.38% 49.80% 58.11% 57.31%
5.1. Rata de î ndatorare la termen 25.77% 18.59% 26.92% 22.29%
5.2. Rata de î ndatorare la termen 34.71% 22.84% 36.84% 28.68%
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza datelor din bilanț
Rata stabilităț ii financiare arată măsura în care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent față de total ul resurse lor de finanțare, fiind calculat e ca raport între
capitalul permanent și pasivul total.
Aceste capitaluri permanente sunt formate din capitalul propriu și capitalul
împrumutat cu durată mai mare de un an, motiv pentru care se mai numesc și surse stabile de 61,76% 62,24% 62,93% 59,26%
38,24% 37,76% 37,07% 40,74%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%
2011 2012 2013 20141. Rata
activelor
imobilizate
2. Rata
activelor
circulante

15
finanțare. În toți cei patru ani de analiză, întreprinderea înregistrează un nivel ridicat de
stabilitate financiară, refl ectând un caracter permanent al finanță rii activită ții. Această situație
este rezultatul politicii întreprinder ii de creștere a capitalurilor proprii , pe întreaga p erioada
analizată . Se observă că în anul 2012 față de 2011, stabilitatea firmei a cr escut cu 3.16%, iar
în anul 2013 față de anul 2012 a scăzut cu 3. 91%, datorită contractă rii unor î mprumuturi pe
termen lung. În anul 2014 stabilitatea firmei a scăzut cu 3. 03%.
Rata autonomiei g lobale arată cât din pasivul total este finanțat din capitalul propriu.
Reflectând ponderea capitalurilor proprii în total surse de finanțare, este dorit ca nivelul ratei
să fie cât mai mare. Un nivel optim este dificil de stabilit ți nând cont de politica financiară a
fiecărei întreprinderi, î nsă o rată a autonomiei financiare mai mare decât 1/3 se consideră
satisfăcătoare.
De-a lungul celor patru ani de analiză, rata autonomiei globale a înregist rat valori
oscilante. Î n anul 2012 f ață de 2011 a crescut cu 6.5 8%, în anul 2013 față de anul 2012 a
scăzut cu 7.76% , iar în anul 2014 a crescut cu 0.2% . Nivelul firmei, în cei patru ani se
apreciază ca fiind satisfăcător pentru asigurarea echili brului financiar al firmei, f ără a fi in
peric ol de insolvenț ă.
Rata autonomiei financiare la termen arat ă ponderea surselor proprii în totalu l surselor
străine de finanțare, adică în capitalul permanent, reflectând măsura î n care datoriile pe
termen mediu ș i lung pot fi acoperite din capitaluri propr ii.
În anul 2012 față de 2011, rata auto nomiei financiare la termen creș te cu 7.18%, î n
anul 2013 față de 2012 scade cu 8.33% și î n anul 2014 față de 2013 crește cu 4.63%. Pe
perioada celor patru ani de analiză se observă faptul că sursele proprii au valo ri optime în
totalul surselor de finanț are.
Rata de îndatorare globală măsoară ponderea datoriilor totale în pasivul total al firmei.
Rata de î ndatorare globală înregistrează valori ridicate, observându -se faptul că în anul 2012
față de 2011 aceasta sca de cu 6.58% ca urmare a rambursă rii cr editelor, fiind apoi cu tendință
crescătoare, în procent de 8.31 % în anul 2013 față de 2012 , ca urmare a contractă rii de noi
credite. În anul 2014 față de 2013 această rată scade cu 0.8%.
Rata de îndatorare la termen arată ponderea datoriilor pe termen mediu și lung în
capitalul permanent, dar și în capitalul propriu. Valorile ambelor rate se situează î n limita
normală în anul 2011, situație care se păstrează pe parcursul următorilor ani anal izați, ceea e
semnifică existe nța unor datorii pe termen lung mai mici decât capitalul. Situația grafică a
ratelor se prezintă în figur a 2.3., astfel:

16

Figura 2. 3. Graficul ratelor elemen telor pasiv ale firmei Albalact în perioada 2011 – 2014
2.4. Analiza echilibrului financiar
Situația n etă este prezentată în tabelul 2.4.1 ., oferind o perspectivă contabilă asupra
îmbogățirii patrimoniale a întreprinderii, obiectivul principal al gestiunii financiare fiind acela
de a maximiza valoarea firmei.
Situația netă reflectă “mai bine valoarea activ ului realizabil la un moment dat și
răspunde mai corect cerințelor acționarilor și creditorilor de a cunoaște valoarea investițiilor și
respectiv de a identifica garanțiile care stau la baza recuperării lor”.10
Tabelul 2.4.1. Situația netă și activul net în perioada 2011 -2014
Indicator 2011 2012 2013 2014
Activ total 217,347,521 203,035,421 244,920,914 265,177,494
Datorii totale 122,541,827 101,104,752 142,325,182 151,983,076
Situația netă 94,805,694 101,930,669 102,595,732 113,194,418
Datorii pe terme n scurt 91,306,493 78,857,924 106,042,330 121,246,494
Activ net 126,041,028 124,177,497 138,878,584 143,931,000
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza datelor din bilanț
Situația netă a companiei a înregistrat o creștere semnificativă până în anul 2012 , în
valoare de 7,124,975 lei . În anul 2013 situația netă a avut o creștere mai mică, de 665.063 lei
ca efect al unei politici financiare de îndatorare a companiei. Aceasta a fost abordată datorită
noilor investiții în modernizarea echipamentelor, fap t ce a determinat și o creștere infimă a
capitalului propriu, comparativ cu anul anterior. În anul 2014 s -a înregistrat o nouă creștere de
10,598,686 lei, acest aspect favorabil fiind datorat unei gest iuni financiare eficiente .
Activul net este, de asemen ea un indicator important al evoluției situaț iei financiare a
firmei. Se obț ine scăzând din a ctivul total datoriile curente ș i reflectă capitalurile investite de
acționari și creditori financiari. Spre deosebire de a ctivul total ș i de situaț ia netă care au un

10 Dincă M. S., Gestiunea financiară a firmei, Curs pentru învâțământ la distanță, Reprografia Universității
Transilvania, Brașov, 2011, pag. 157 ; 0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%90,00%
2010 2011 2012 2013 2014 20151. Rata stabilitatii
financiare
2. Rata autonomiei
financiare globale
3. Rata autonomiei
financiare la termen
4. Rata de
indatorare globala
5.1. Rata de
indatorare la termen
5.2. Rata de
indatorare la termen

17
caracter economic puternic, „activul net are un caracter predominant financiar ” 11.Aprecierea
evoluț iei activului net trebuie s ă țină cont de re munerarea care trebuie asigurată capitalurilo r
investite de către acționari ș i creditori, sub forma dividend elor și a dobâ nzilor. Această
remunerare crește pe măsura creșterii capitalurilor investite. În anul 2011 activul net a avu t
valoarea de 126.041.028 lei. Î n anul 2012 se constată o scădere a acestuia î n valoare de
1.863.531 lei, adică în procent de 1.47%. În anul 2013 activul net crește considerabil c u
14.701.087 lei, în pondere de 11.83 %, iar î n anul 2014 acesta crește cu 5,052,416 lei,
respectiv cu 3.64% . Această evoluție poate fi urmarită grafic în figura 2.4.1.

Figura 2.4.1. Graficul evoluției indica torilor de echilibru f inanciar în perioada 2011 – 2014
Fondul de rulment evidențiază partea permanentă din pasivul bilanțier destinată
achiziției de active imobilizate, fîind calculat pe î ntreaga perioadă în tabelul 2.4.2.
Fondul de rulment (FR) = capital propriu + datorii pe termen lung – imobilizări corporale
Tabelul 2.4.2 Situația indicatorilor de echilibru în perioada 2011 -2014
Indicator 2011 2012 2013 2014
Capital propriu 89,979,768 97,407,611 98,487,183 107,154,989
Datorii pe termen lung 31,235,334 22,246,828 36,282,852 30,736,582
Active imobilizate 134,236,350 126,374,818 154,131,285 157,131,840
Fond de rumlent -13,021,248 -6,720,379 -19,361,250 -19,240,269
Fond de rulment strain 31,235,334 22,246,828 36,282,852 30,736,582
Fond de rulment propr iu -44,256,582 -28,967,207 -55,644,102 -49,976,851
Active circulante 83,111,171 76,660,603 90,789,629 108,045,654
Disponiblități bănești 4,539,592 4,459,843 17,171,423 10,894,307
Datorii pe termen scurt 91,306,493 78,857,924 106,042,330 121,246,494
Stocuri 21,765,140 21,824,824 18,445,550 31,701,694
Creanț e 56,806,439 50,375,936 55,172,656 65,449,653
Credite pe te rmen scurt 13,052,314 20,248,362 44,841,105 61,949,622
Investiția netă în active
circulante 317,400 13,591,198 12,416,981 37,854,475
Trezoreria netă -13,338,648 -20,311,577 -31,778,231 -57,094,744
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza datelor d in bilanț
De-a lung ul întregii perioade analizate se arată că fondul de rulment este negativ,
dezvăluind un dezechilibru financiar pe termen lu ng, astfel pasivele permanente nu pot finanța

11 Dincă M. S., Gestiu nea financiară a firmei, Curs pentru învâțământ la distanță, Reprografia Universității
Transilvania, Brașov, 2011, pag. 240 ; 0100.000.000200.000.000
2011 2012 2013 2014Situație netă
Activ net

18
integra l activele permanente. Î n anul 2012 față de 2011 , compania a abordat o politică de
echilibrare a ritmurilor de creștere a celor două elemente bilanțiere menționate mai sus, fondul
de rulment crescând cu 6,300,869 lei, însă din anul 2013, fondul de rulment a înregistrat o
scădere de 12,640,871 lei ca urmare a modern izării fabricii Rarăul, ce a necesitat inve stiții în
activele imobilizate. Acest aspect ne arată faptul că societatea este dependentă financiar de
creditori.
Fondul de rulment poate fii: fond de rulment propriu și fond de rulment străin.
Fondul de rulment propriu = fond de rulment – fond de rulment străin sau
Fondul de rulment propriu = capital propriu – active imobilizate
Fondul de rulment propriu măsoară excedentul de capital propriu față de valoarea
activelor imobilizate și este destinat finanțării stoc urilor și creanțelor cu caracter permanent.
Acesta reprezintă și autonomia întreprinderii în finanțar ea investițiilor proprii. Un fond de
rulment negativ, având valori de -44,256,582 lei î n anul 2011, -28,967,207 lei î n anul 2012, –
55,644,102 lei î n anul 2013 și -49,976,859 lei în anul 2014 ne indică faptul că întreprinderea
nu se poate finanța singură, re sursele proprii nefiind îndeajuns de mari.
Fondul de rulment străin “exprimă partea din datoriile pe termen mediu și lung care
este destinată fiananțări i activelor circulante ” 12, indicând sursele de finanțare atrase de
întreprindere de la investitori, sume le împrumutate de la bănci.
În cazul firmei Alba lact, fondul de rulment străin î nregistrează valori ridicate pe
întreaga perioadă analizată. În anul 20 12 față de 2011 acesta scade cu 28.77%, urmat de o
creștere cu 63.09% în anul 2013 față de 2012 ș i de o sc ădere cu 15.28% î n anul 2014 față de
2013 . Faptul că fondul rulmen t străin înregistrează valori pozitiv e pe î ntreaga perioada
analizată indică faptul că întreprinderea Albalact a contractat datorii pe termen lung.
Investiția netă î n active circulante evidențiază echilibrul care trebuie să existe între
nevoile de finanțare ale ciclului de exploatare si resursele disponibile în acest scop. Așadar,
prin a cest indicator, se reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanțare rămase dupa
acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente și care trebuie finanțat din
capitalurile investite de acționari și creditori financiari.
Investiția netă în active circulante = stocuri + creanțe – datorii curente de exploatare
Investiția netă în active circulante dep inde, de asemenea de sectorul de activitate. În
industrie și în sectoarele de prelucrare, aceasta înregistrează de obicei valori pozitive,
deoarece firme le industriale nu vând direct către consumatorul final, „în timp ce pentru

12 Dincă M. S., Gestiunea financiară a firmei, Curs pentru învâțământ la distanță, Reprografia Universității
Transilvania, Brașov, 2 011, Pag. 177;

19
comerțul en -gros și en -detail, acest indicator înregistrează valori negative, deoarece agenții
economici din aceste sectoare cumpără pe credit furnizor marfa și încasează banii ziln ic din
vânzarea acesteia către clienți. ” 13
Acest indicator pornește de la ideea că trebuie să existe un echilibru între nevoile și
resursele temporare. În cazul firmei analizate, v aloarea pozitivă a investiției nete î n active
circulante semnifică faptul că nevoia de stocuri și creanțe este mai mare în raport cu resursele
temporare posibile de mobilizat. În anul 2011 se observă faptul că acest indicator a înregistrat
o valoare de 317,400 lei. În anul 2012 investiția netă în active circulante cresțe, ajungând la
valoarea de 13,591,198 lei. Se observă o ușoară scădere în anul 2013 față de 2012 , în valoare
de 1,174,217 lei . Astfel, acest indicator în anul 2013 are valoarea de 12,416,981 lei. În anul
2014 investiția netă în active circulante crește, ajungând la v aloarea de 37,854,475 lei.
Această situație este normală datorită politicii de investiții privind creșterea nevoii de
finanțare a ciclului de exploatare , firma extinzându -și producția, dar și datorită creșterii
vânzărilor.
Trezoreria rezultă din ansamblul fluxurilor antrenate prin operaț iunile ciclurilor de
exploatare și în afara exploată rii. Trezoreria este “un rezultat a l întregii activități a firmei ș i
arată modul de respectare a cerințelor echilibrului financiar ” 14. Aceasta se calculează ca
diferență în tre fondul de rulment ș i investiția netă în active ci rculante, fiind ”mai puțin
operaț ională pentru o gestiune eficientă a trezoreriei ”15, oferind informații despre echilibrul
financiar al firmei. Acest indicator exprimă rezultatul întregului echilibru fina nciar al
întreprinderii, pe termen lung și pe termen scurt. Trezoreria netă a companiei este negativă ,
înregistrând valoarea de -13.338.648 lei în anul 2011. De -a lungul perioadei analizate, se
înregistrează valori din ce în ce mai mici, în anul 2014 trezo reria netă având valo area de –
57.094.744 lei. Acestea indică un dezechilibru financiar, deficitul monetar fiind acoperit prin
finanțarea pe termen scurt. Situația grafică este reprezentată în figura 2.4.2.

Figura 2.4.2 . Evolu ția indicatorilor de echilibr u financiar în perioada 2011 -2014

13 Dincă M. S., Gestiunea financiară a firmei, Curs pentru învâțământ la distanță, Reprografia Universității
Transilvania, Brașov, 2011, pag. 257;
14 Vintil ă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura didactică și pedagogică, Bucureșt i, 2003, pag. 150 ;
15 Stancu I.,Finanțe, Editura Economică, București, 2002, pag. 462 ; -100.000.000-50.000.000050.000.000
2011 2012 2013 2014FR
INAC
TN

20
2.5. Analiza ratelor de echilibru financiar
Ratele echilibrului financiar ale companie i sunt prezentare în tabelul 2.5.1. și arată
structura financiară pe termen scurt și pe termen lung și schimbările care apar în str uctura
surselor de finanțare, în funcție de modificările interne și de in teracțiunea cu mediul economic
și social.
Principalele rate u tilizate sunt: ratele de finanț are a activelor imobilizate și circulante,
ratele de finanț are a investiției nete în active circul ante și rata capacității de autofinanț are.16
Tabelul 2.5.1 . Ratele de echilibru în perioada 2011 -2014
Rate de echilibru 2011 2012 2013 2014
RFI kpr 67.03% 77.08% 63.90% 68.19%
RF ac -15.67% -8.77% -21.33% -17.81%
Rf inac -4,102.47 % -49.45% -155.92% -50.83%
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza datelor din bilanț
Rata de finanț are a imobilizărilor din capitaluri proprii (RFI kpr) se determină ca
raport î ntre capitalul p ropriu ș i activele imobilizate. În cazul firmei analizate, capitalul propri u
are un ritm de creștere inferior activului imobilizat, înregistrând valori de sub 100% . Astfel , se
poate afirma că activ ele imobilizate nu pot fi finanț ate din sursele proprii, ci se apelează la
datorii pe termen lung, iar fondul de rulment propriu este negativ .
Rata de finanț are a activelor circulante (RF ac) arată ponderea în care fondul de
rulment contribuie la finanțarea activelor circulante. În perioada analizată, această rata a avut
o evoluție oscilantă, cu valori negative, între -15.67 % în 2011 ș i -17.81 % în 2014 .
Rata de finanțare a investiției nete în active circulante (Rf INAC) ne arată ponderea în
care fondul de rulment finanțează investiția netă în active c irculante. Î n perioada 2011 -2014 ,
această rată a î nregistrat valori negative, fiind cu mult sub 100%, demonstrând faptul că
investiția netă în active circulante este finanțată parțial pe seama fondului de rulment si parțial
din credite bancare pe termen scurt, având trezor eria negativă .
2.6. Analiza lichidității ș i a solvabilității
O restri cție importantă ce condiționează buna desfă șurare a activității întreprinderii o
reprezintă asigurarea lichidității si solvabilității acesteia.
Ratele cele mai utilizate în calculul lichiditătii unei firme sunt: rata lichidității generale
(patrimonia le), rata lichidității curente ș i rata li chidității imediate (la ve dere), prezentate în
tabelul 2.6.1.

16 Dincă M. S., Gestiunea financiară a firmei, Curs pentru învâțământ la distanță, Reprografia Universității
Transilvania, Brașov, 2011 , pag. 21 ;

21
Tabelul 2.6.1 . Lichiditatea firmei în perioada 2011 -2014
LICHIDITATEA 2011 2012 2013 2014
Lichiditatea general ă 0.91 0.97 0.86 0.89
Lichiditatea imediată 0.05 0.06 0.16 0.11
Lichiditatea curentă 0.67 0.7 0.68 0.63
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza datelor din bilanț
Rata lichidității generale a societă ții analiz ate arată că activele circulante reprezentau
91% din datoriile pe termen scurt în anul 2 011. În anul 2014 ponderea activelor circulante din
datoriile pe termen scurt a scăzut la 89 %. Valorile acestei rate sunt apropiate de valorile
solicitate d e bănci în perioada 2011 – 2014, însă inferioare.
Rata lichidității imediate reflectă capacitatea d e plată rapidă a datoriilor sub un an, pe
baza disponibilităților bănești și se determină ca raport între dis ponibilitățiile bănești, inclusiv
investițiile pe termen scurt și datoriile pe termen scurt. În teoria economică, o rată a căre i
valoare este cupri nsă între 0. 3 și 0.6 este considerată optimă.17 În cazul firmei SC Albalact
SA, lichiditatea imediată are valoarea de 0.05 în 2011, 0.06 î n 201 2, 0.16 în 2013 și 0.11 în
2014. De -a lungul perioadei analizate, compania Albalact nu reușeste sa achite datoriil e sub
un an din disponibilitățile bănești.
Rata lichidităț ii curente denumită și testul acid se determină ca raport între valoarea
activelor circulante, mai puțin stocurile și valoarea datoriilor exigibile sub un an . Rata rapidă
are o baz ă minimă impusă d e bănci de 0,8, iar un nivel mai mic de 0,5 poate evidenția
probleme de onorare a plăților scadente. Compania Albalact înregistrează valori mici, baza
minimă impusă de bănci nefiind atinsă în nicio perioad ă, însă valoarea acestora este peste
nivelul de 0,5. Aceasta oscilează între 0.67 în anul 2011 și 0.63 în anul 2013. Faptul că
valoarea crește în perioada 2011 – 2013 se apreciază ca fiind un aspect pozitiv, însă scăderea
din anul 2014 nu este benefică echilibrului firmei. Reprezentarea grafică a lichidită ții firmei
este prezentată în figura 2.6.1.

Figura 2.6.1.Graficul ratelor de lichiditat e ale firmei î n perioada 2011 – 2014

17 Brezeanu P., Gestiune a financiară a întreprinderi. Analiza financiară, Editura ASE, București, 1999 , pag. 178 0,91 0,97
0,86 0,89
0,05 0,06 0,16 0,11 0,67 0,7 0,68 0,63
00,20,40,60,811,2
2011 2012 2013 2014Rata lichidității
generale
Rata lichidității
imediate
Rata lichidității
curente

22
Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor scadente
care rezultă din angajamentele anterioar e contractate sau din operații curente a căror realizare
condiționează continuar ea activității . În tabelul 2.6.2. se prezintă situația firmei.
Tabelul 2.6.2. Solvabilitatea firmei în perioada 2011 -2014
SOLVABILITATEA 2011 2012 2013 2014
1. Solvabilitatea generală 1.77 2.01 1.72 1.74
2. Solvabilitatea patrimonială 0.74 0.81 0.73 0.78
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza datelor din bilanț
Solvabilitatea generală se calculează ca raport între active totale și datori i totale.
Aceasta înregistrează valori bune, peste limita de 1 care ar reflecta un risc de insolvabilitate.
Solvabilitatea patrimonială exprimă gradul de acoperire a obligațiilor de plată pe
termen mediu ș i lung, inclusiv a obligațiilor către acționari constând în capitalul vă rsat și alte
fonduri constituite din capita lul propriu. O valoare su b 0.3 arată o situaț ie critică pentru
întreprindere. În cazul firmei analiz ate, solvabilitatea patrimonială are valori opt ime pe toata
perioada analizată, d e 0.74 în anul 2011, 0.81 în anul 2012, 0.73 în anul 2013 și de 0.78 în
anul 2014. Reprezentarea grafi că este redată în figura 2.6.2.

Figura 2.6.2. Graficul situației solvabilit ății a firmei î n perioada 2011 – 2014
2.7. Analiza corelației creanțe – obligații
Situația ideală a companiei este în momen tul în care durate medie de încasare este mai
mare decât durata medie de plată a datoriilor. În figura 2.7 s e apreciază ca pozitivă corelarea
termenelor de plată a datoriilor cu cele de încasare a creanțelor, în primii doi ani de analiză. În
anul 2013 -2014 durata de încasare a creanțelor crește în comparatie cu durata de plată a
datoriilor, aspect nefavorabil. În tabelul 2.7 sunt prezentați indicatorii firmei.
Tabelul 2.7. Corelația creanțe -obligații a firmei în perioada 2011 -2014
Indicator 2011 2012 2013 2014
Creanț e clienți 35,327,940 41,730,896 47,446,199 46,950,919
Datorii furnizori 35,289,476 42,268,717 40,852,335 40,875,440
Cifra de afaceri 338,250,651 343,844,878 423,185,587 474909116
Durata medie de încasare
creanțe 38 44 40 36
Durata medie de p lată a
datoriilor 38 44 35 31
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza datelor din bilanț 1,77 2,01 1,72 1,74
0,74 0,81 0,73 0,78
024
2011 2012 2013 2014Rata
solvabilității
generale Rata
solvabilității
patrimoniale

23

Figura 2.7. Corelația creanțe – obligații î n perioada 2011 – 2014
2.8. Analiza Cash Flow -urilor
De-a lungul timpului, conceptul de cash f low-ul a cunoscut interpr etări ș i modalități
diferite de calcul. De la bun incepu t, trebuie făcută o delimitare î ntre cash flow si cash. Cash –
ul se referă l a ansamblul de disponibilități ș i este asimilat cu trezo reria netă. Acesta cunoaște
două forme : cash efectiv care se refer ă la disponibilitățile bănești în conturi curente și în casă
și cash echivalent 18 care se referă la disponibilități precum titlurile finan ciare (acțiuni,
obligațiuni ) și titluri monetare ( certificate de depozit ba ncar, certificate de trezorerie )
cumpărat e pen tru valorificarea temporară a excedentului de trezorerie. Atât cash -ul cât și
cash-flow-ul sintetizează variația rezultatelor din operațiunile întreprinderii. 19
Obiectivul cash flow -urilor este de a prezenta informații le necesare adoptării deciziilor
econ omice atât utilizatorilor interni, precum acționarii, managerii și angajații, cât și
utilizatorilor externi, precum investitorii, creditorii financiari, furnizorii sau clienții. De
asemenea, cash flow -ul arată informații utile referitoare la evaluarea capa cității curente și
viitoare a firmei de a genera numerar sau echivalente ale numerarului, precum și a
necesităților firmei pentru utilizarea fluxurilor de numerar respectiv a perioadei și siguranței
generării lor prin capacitatea de a achita dobânzile, de a-și plăti angajații și furnizorii, de a
remunera proprietarii de capital prin acordarea d ividendelor.
Situația cash flow -urilor trebuie să arate f luxurile de numerar ale entităț ii din cursul
perioadei, clasificate pe activități de exploatare, de investir e și de finanțare. Activitățile de
exploatare sunt principalele activități generatoare de venituri, dar și alte activități care nu sunt
activități de investire sau de finanțare. Activitățile de investiție constau în achiziționarea și
cedarea de active imo bilizate și de alte investiții care nu sunt incluse în echivalente de
numerar. Activitățile de finanțare sunt activități care au drept rez ultat modificări ale valorilor
și structurii capitalurilor prop rii și î mprumuturilor entității. Cash flow -urile exclud mișcările
între elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste
componente fac parte din gestiunea numerarului unei entități, nu din activitatea de exploatare,

18 Stancu I., Finan țe, Editura Economică, București, 2002, pag. 822 ;
19 Onofrei M., Finanțele Intreprinderii, Editura Economică, București, 2004, pag. 231 ; 38 44 40 36 38 44
35 31
0204060
2011 2012 2013 2014Termen
incasare creante
Termen plata
datorii

24
investiție sau finanțare. Gestiunea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar în
echivalente de numerar. În cadrul cash flow -urilor, acestea sunt grupa te în trei categorii: cash
flow-uri generate de activi tățile de exploatare, cash flow -uri generate de activi tăți de investiție
și cash flow -uri gener ate de a ctivitatea de finanțare, fiind prezentate în cadrul firmei analizate
în tabelul 2.8.1. Cash flow-ul de exploatare este generat de activitățile care produc venituri,
ele rezultă din tranzacții și alte evenimente care intră în determinarea profi tului sau a pierderii
nete. Astfel, există intrări și ieșiri de numerar. Intrările de numerar pot fi încasări în numerar
din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii, încasări în numerar din redevențe, onorarii,
comisioane. Ieșirile de numerar pot fi plăți către fur nizori și prestatori de servicii, plăți în
numerar către angajații companiei, plățile pentru dobânzi și plățile pentru impozite, taxe.
Valoarea cash flow -urilor de exploatare exprimă măsura în care activitățile companiei au
generat suficient flux de numera r pentru a rambursa împrumuturile, pentru a menține
capacitatea de funcționare a întreprinderii. În plus, acest cash flow este util în previzionarea
fluxurilor viitoare de numerar ale firmei.
Cash flow -ul de investiții exprimă gradul în care plățile efect uate au contribuit la
obținerea de resurse care au ca scop generarea veniturilor și fluxurilor viitoare de numerar.
Acest cash flow reprezintă intrări și ieșiri determinate în special de achiziția și cedarea
activelor imobilizate pe termen lung. Intrările care compun acest cash flow pot fi încasări în
numerar din vânzarea de imobilizări corporale și necorporale, încasări în numerar din
vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de creanță altor firme, încasări în numerar
din rambursarea avansurilor ș i creditelor acordate altor părți, încasări din dobânzi și
dividende. Ieșirile de numerar pot fi plăți în numerar pentru achiziționarea de imobilizări
corporale și necorporale, plăți în numerar pentru achiziția de instrumente de capitaluri proprii
sau de creanță ale alor firme, avansuri în numerar și î mprumuturi acordate al tor plăți.
Cash flow -ul de finanțare este determinat de modificările intervenite în dimensiunea
capitalului total al întreprinderii, precum și ale structurii de finanțare a acesteia. V aloarea
acestuia este important pentru a previziona fluxul de numerar așteptat de către furni zorii de
capital, respectiv cred itorii și acționarii companiei. În cadrul cash flow -ului de finanțare se pot
include încasări provenite din emisiunea de acțiuni sa u alte instrumente de capital propriu,
încasări în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanță, a împrumuturilor, datoriilor
neasigurate, obligațiunilor, ipotecilor, a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung. Ieșirile de
numerar pot fi plăți î n numerar efectuate pentru a răscumpara acțiunile întreprinderii, plățile
în numerar ale dividendelor către acționari, rambursările în numerar ale unor sume
împrumutate.

25
Tabelul 2.8.1. Situația cash flow -urilor firmei în perioada 2011 -2014
Indicator 2011 2012 2013 2014
Numerar generat din
exploatare 11,877,477 14,984,357 18,867,897 16,600,843
Dobânzi plătite -2,237,891 -2,062,914 -1,833,395 -3,687,762
Impozit pe profit plătit -1,041,430 -1,116,556 -1,797,480 -1,610,689
Cash flow de exploatare 8,598,156 11,804,887 15,237,022 11,302,392
Achiziții de imobilizări
corporale -5,744,984 -11,652,017 -8,667,523 -22,475,570
Încasări din vânzarea de
imobilizări corporale 133,695 121,482 896,054 630,281
Dobânzi primi te 43,347 85,983 19,681 12,561
Cash flow de in vestiții -5,567,942 -11,444,552 -7,751,788 -21,832,728
Plăți pentru acțiuni proprii – – -406,330 -2,984,144
Încasări din împrumuturi 6,193,857 7,073,968 13,500,000 8,067,780
Rambursări de
împrumuturi -7,562,148 -6,943,163 -14,893,130 -7,727,959
Ramburs ări legate de
operațiuni de leasing -8,509,102 -8,691,906 -9,648,639 -9,933,542
Dividende plătite
acționarilor societății – – -853,443 –
Cash flow de finanțare -9,877,393 -8,561,101 -12,301,542 -12,577,865
Sursa : Raport ul de audit al companiei Albalact în perioada 2011 -201420
Compania a înregistrat un cash -flow de exploatare pozitiv de-a lungul perioadei
analizate, cu valori în creștere în perioada 2011 – 2013 , indicând o bună gestiune a activității
de exploatare. Astfel, în anul 2012 cash flow -ul de expl oatare înregistrează o creștere în
valoare relativă de 37.29 % față de anul 2011. În anul 2013 față de 2012 se înregistrează o
nouă creștere de 29.07%. Cash flow -ul de exploatare în anul 2014 comparativ cu 2014 scade
în procent de 25.82%.
Cash flow-ul de i nvestiții al firmei Albalact are valori negativ e, reflectând activitatea
de investire condusă de companie. În anul 2011 acest flux de numerar are valoarea de –
5.567.942 lei. În anul 2012 se observă o scădere accentuată a acestuia, înregistrând valoarea
de -11.444.552 lei. În anul 2013 acesta crește cu 3.692.764 lei, însă valoarea acestuia rămâne
negativă. Anul 2014 aduce o scădere în va loare de 14.080.940 lei, cash flow -ul având
valoarea de -21.577.865 lei.
Firma a înregistrat un cash flow de finanțare neg ativ în perioada 2011 – 2014 , ca
urmare a unei creșteri a capitalurilor proprii ce nu a putut acoperi rambursarea datoriilor și
distribuirea de dividende. În anul 2011 cash flow -ul de finațare a înregistrat valoarea de –
9.877. 393 lei. În anul 2012 acesta cr ește cu 1.316.292 lei, însă în perioada 2012 – 2014

20 http://www. albalact.ro/rapoarte -si-hotarari.html

26
valoarea acestuia scade. În anul 2014 acesta are valoarea de -12.577.865 lei, iar față de anul
2011, considerat bază acest flux de numerar a scăzut cu 2.700.472 lei.
Rezultatul final este cash flow -ul total, prezentat în tabelul 2.8.2. care se calculează ca
sumă între cash flow -ul operațional, cash flow -ul de investiții și cash flow -ul de finanțare.
Cash flow -ul operațional se obține ca sumă între cash flow -ul de exploatare și cel financiar.
Cash flow -ul financiar este reprezentat de veniturile financiare, din care se scad cheltuielile
financiare, aplicând cota de impozit.
Tabelul 2.8.2. Situația cash flow -urilor firmei în perioada 2011 -2014
Indicator 2011 2012 2013 2014
Venituri financiare 5,264,735 5,675,980 4,728,499 3,180,831
Cheltuieli financiare 7,941,993 7,681,125 7,341,992 5,684,972
CF financiar -2,248,897 -1,684,322 -2,195,334 -2,103,478
CF operational 6,349,259 10,120,565 13,041,688 9,198,914
CF total -9,096,076 -9,885,088 -7,011,642 -25,211, 679
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza raportului de audit al companiei
În perioada 2011 -2013, cash flow -ul operațional înregistrează creșteri, deoarece firma
a cumpărat noi active. În anul 2014 acest flux de numerar scade, ajungând la valoarea de
9.198.914 lei. Compania a obținut un cash flow total negativ în perioada 2011 – 2014, ceea
ce indică o scădere a activelor de trezorerie. Acest lucru se datorează costurilor suplimentare
înregistrate în acei ani, ca urmare a creșterii capacității de producție a fabricii Rarăul. Acest
flux d e numerar a avut valoarea de -9.096.076 lei în anul 2011. În anul 2012 a scăzut până la
valoarea de -9.885.088 lei. Anul 2013 față de anul 20 12 a înregistrat o creștere de 2.873.446
lei, ajungând la valoarea de -7.011.642 lei. În anul 2014 se constată o scădere mare, cash
flow-ul total având valoa rea de -25.211.679 lei.
Calculul cash flow -ului liber al acționarilor este important pentru a oferi informații
despre disponibilul bănesc aflat la dispoziția acționarilor după ce au efectuat plătile impuse
(inclusiv n oile investiții pe termen lung)21 și se obține ca diferență între cash flow -ul
operațional și cash flow -ul de investiții. În cazul firmei Albalact, situația acest uia se regăsește
în tabelul 2.8.3. Astfel , se observă o creștere a cash flow -ului liber al acți onarilor în perioada
2011 -2012 , exprim ând efectele nete ale cumpărării de noi active asupra fondurilor dispon ibile
acționarilor. În anul 2013 se ob servă o scădere în mărime relativă față de anul 2012 de 3.57%,
iar în anul 2014 o creștere mare, în procent de 49.23% .

21 Dincă M. S., Gestiunea financiară a firmei, Curs pentru învâțământ la distanță, Reprografia Universității
Transilvania, Brașov, 2011 , pag. 231 ;

27
Tabelul 2.8.3. Situația ca sh flow -urilor liber al acționarilor și al firmei în perioada 2011 -2014
Indicator 2011 2012 2013 2014
CFLA = CFO – CFI 11,917,201 21,565,117 20,793,476 31,031,642
CFLF = CFLA + CFLC 18,588,475 28,017,262 26,960,749 35,807,018
CFLC = ch fin (1 -t) 6,671,2 74 6,452,145 6,167,273 4,775,376
Sursa : Tabelul este realizat de autorul lucrării pe baza tabelului 2.8.2.
Calculul cash flow-ului liber al firmei se re alizează prin adăugarea la cash flow-ul
liber al acționarilor cheltuielile financiare nete pentru a exp rima cash flow -ul ce trebuie
realizat de firma pentru a asigura remunerarea acționarilor si a creditorilor firmei. În anul
2011 acest cash flow a avut valoarea de 18,588,475 lei. Se observă că în perioada 2011 –
2014 acest flux de numerar crește, ajungând în anul 2014 la valoarea de 35,807,018 lei.
2.9. Analiza performanțelor financiare
Situația cheltuielor variabile și fixe este prezentată în tabelul 2.9.1, iar situația
soldurilor de gestiun e poate fi observată în tabelul 2.9.2.
Tabelul 2.9.1. Cheltuielile fixe si variabile ale companiei în perioada 2011 -2014
CPP (clasificare dupa CF si CV) 2011
2012
2013
2014
milioane lei
CA (incl. celelalte venituri) 353,123,118 350,375,379 429,362,820 488,819,257
CV (75%) 264,842,339 262,781,534 322,022,115 366,61 4,443
Cheltuieli fixe 67,474,360 64,663,045 82,562,053 88,859,488
Amortizări ș i provizioane nete 11,759,615 12,522,307 13,429,079 16,875,170
Ch cu dobâ nzi 2,237,891 1,674,000 1,509,799 2,184,393
Rezultat brut 6,808,914 8,734,493 9,840,024 14,285,763
Impozit pe profit 1,041,430 1,413,796 1,439,662 1,986,365
Rezultat n et 5,767,484 7,320,697 8,400,362 12,299,398
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baz a datelor din contul de profit ș i pierdere
Tabelul 2.9.2. Soldurile de gestiune ale companiei în perioada 2011 -2014
Indicator Formula 2011 2012 2013 2014
MCV CA – CV 88,280,780 87,593,845 107,340,955 122,204,814
EBITDA MCV – CF 20,806,420 22,930,800 24,778,902 33,345,326
EBIT EBITDA -amortiză ri
si provizioane 9,046,805 10,408,493 11,349,823 16,470,156
EBT EBIT – Cheltuieli
dobânzile 6,808,914 8,734,493 9,840,024 14,285,763
Rez net EBT – imp/profit 5,767,484 7,320,697 8,400,362 12,299,398
EBIT – Ipr 8,005,375 8,994,697 9,910,161 14,483,791
RN + Dob 8,005,375 8,994,697 9,910,161 14,483,791
Diferenț a – – – –
EBIT(1 -τ) 7,599,316 8,743,134 9,533,851 13,834,931
Pragul de
rentabilitate CF / 100% – % CV în
total vânzări 269,897,438 258,652,179 330,248,212 355,437,953
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baz a datelor din contul de profit ș i pierdere

28
Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV) se calculează ca d iferență între cifra de
afaceri și cheltuielile variabile și exprimă finanțarea costurilor fixe ale companiei , adică
evoluția excedent ului privind vânzarea de mărfuri în raport cu costul acestora, exprim ând
faptul că firma obține profit din activitatea des fașurată. În anul 20 12 față de 2011 se observă o
scădere a marjei asupra cheltui lelor variabile de 0.78%, urmată de o creștere de 22.54% în
2013 față de anul 2012 și de 13.84% în anul 2014 față de anul 2013.
Profitul înainte de dobânzi, impozit, amortizăr i și provizioane (EBITDA) este marja
asupra cheltuielor variabile din care se scad cheltuielile fixe și reflectă rentabilitatea activității
de bază a companiei, exprimând potențialul de autofinanțare și de achitare a obligațiilor față
de stat și investitor ii de capital. Datorită faptului că acesta este pozitiv, firma a înregistrat un
profit brut al exploatării . În perioada analizată, această marjă se află in creștere c u 10.21% în
2012 față de 2011, cu 8.06% în 2013 față de 2012 și cu 34.57% în 2014 față de 2013.
Profitul înainte de dobânzi și impozit (EBIT) se calculează ca EBITDA din care se
scad a mortizări le și provizioane le nete. Faptul că acest indicator este pozitiv înseamnă că
există potențial contabil de remunerare atât a acționarilor cât și a credit orilor, cu valori
cuprinse între un minim de 6.808.914 lei în anul 2011 ș i un maxim de 14.285.763 lei în 2014 .
Profitul înainte de impozitare (EBT) este profitul înainte de dobânzi și impozit din
care se scad cheltuieli le privind dobânzile și reprezintă re zultatul propriu -zis al a ctivității
curente a companiei. Profitul înainte de impozitare înregistrează o creștere de 109.8 % în anul
2014 față de anul 2011. Pe total activitate, creșterea acestuia se datorează unei creșteri a
veniturilor totale ale societă ții într -un ritm mai mare decât cheltuielile totale în anul 2014 față
de 2011. (Ivt = 38.42%, Ict = 37.02%).
Rezultatul net (RN) este profitul înainte de impozitare din care se scade impozitul pe
profit și reprezintă rezultatul cu care vor fi remunerați a cționarii pentru capitalurile investite.
Faptul că rezultatul net este pozitiv pe toată perioada analizată reprezintă un aspect pozitiv, iar
acționarii vor castiga pentru capitalurile investite în toți cei trei ani. Se observă, de asemenea
faptul ca rezult atul net crește de la un an la altul, cu 26.93% în 2012 față de 20 11, cu 14.74%
în 2013 față de 2012 și cu 46.41% în anul 2014 față de 2013. Reprezenarea grafi că este
prezentată în figura 2.9.1.

Figura 2.9.1. Dinamica soldurilor de gestiune ale firmei î n perioada 2011 – 2014 0100.000.000200.000.000
2011 2012 2013 2014MCV
EBITDA
EBIT
EBT
Rez net

29
Pragul de rentabilitate reprezintă nivelul minim al vânză rilor care trebuie realizate,
astfel încât firma să nu î nregistreze pierd eri. Este dependent de nivelul și structura costurilor
fixe ș i variabile ale firmei. Figura 2.9.2. arată că nivelul veniturilor depășește pragul de
rentabilitate în fiecare an de analiză. În anul 2011, nivelul pragului de rentabilitate se găsește
la 269,897,438 lei, iar în anul 2014 acesta are valoarea de 355,437,953 lei.

Figura 2.9.2 . Graficul veniturilor comparativ cu pragul de rentabilitate al firmei
2.10. Analiza capacității de autofinanțare
Aceasta reflectă potențialul financiar de creștere economică a întreprinderii, respectiv
sursa financiară generată de activitatea industrială și comercială a firme i după scăderea tuturor
cheltuielilor plătibile la o anumită scadență.
Mărimea capacității de autofinanțare indică potențialilor investitori ai întreprinderii că
este capabilă să utilizeze eficient capitalurile încredințate și să le asigure o remunerare
atrăgătoare. Pentru creditori, mărimea absolută și relativă a capacității de autofinanțare
certific ă nivelul capacității de rambursare dar și nivelul riscului de neplată.
Tabelul 2.10. demonstrează faptul că în toți anii, capacitatea de autofinanțare este
pozitivă , ceea ce înseamnă că firma a fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la
dispoziția sa, fapt ce conduce la creșterea încrederii acționarilor și a creditorilor.
Tabelul 2.10. Capacitatea de autofinanțare a companiei în perioada 2011 -2014
Indicator 2010 2011 2013 2014
Rezultatul net 5,767,484 7,320,697 8,400,362 12,299,398
Ajustări amortizare 11,759,615 12,522,307 13,429,079 16,875,170
Cheltuieli cu provizioane 0 0 0 2,199,507
Cheltuieli cu cedarea activelor
(alte cheltuieli) 1,114,330 2,814,292 976,661 1,681,165
Venituri din reluarea provizioanelor 0 0 0 0
Veniturile din cedarea activelor
(alte ven ituri din exploatare) 7,769,317 464,114 1,786,823 7,918,186
CAF 10,872,112 22,193,182 21,019,279 21,774,724
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baz a datelor din contul de profit ș i pierdere – 200.000.000 400.000.000 600.000.000
2011 2012 2013 2014Venituri
Pragul de
rentabilitate

30
2.11. Analiza rentabilității
Rata de rentabilitate economică (ROA) este cunoscută în teoria și practica
internatională sub denumirea „Return On Assets” și măsoară peformanț ele activului t otal al
întreprinderii, pornind de la un rezultat economic și ansamblul mijloacelor utilizate.22
Rata rentabilității financiară (ROE) reflectă eficiența utilizării capitalurilor acționarilor
și se determină ca raport între pr ofitul net obținut de entitate ș i capitalul propriu.23
Acest indicator este important deoarece a rată gradul de alocare a fondurilor acționarilor în
activi tatea curentă, pe de -o parte, precum ș i eficiența cu care firma angajează capitalul
acționarilor în afaceri, pe de altă parte. De asemenea, reflectă totodată rentabilitatea
acționarilor constituind o măsură a capacității entității de a plăt i dividentele cuvenite acestora
și permite estimarea câstigurilor pe o unitate de capital investit în acțiuni sau profitul care
revine proprietarilor pentr u investițiile făcute în firmă. Calculul acest or rate este redat în
tabelul 2.11.
Tabelul 2.11. Ratele de rentabilitate a companiei în perioada 2011 -2014
Indicator 2011 2012 2013 2014
ROA 4.16% 5.13% 4.63% 6.21%
Ebit 9,046,805 10,408,493 11,349,823 16,47 0,156
Activ total 217,347,521 203,035,421 244,920,914 265,177,494
ROE 6.41% 7.52% 8.53% 11.47 %
Profit net 5,767,484 7,320,697 8,400,362 12,299,398
Capital propriu 89,979,768 97,407,611 98,487,183 107,154,989
Sursa: Tabelul este realizat de autor pe ba za datelor din bilanț și contul de profit ș i pierdere
În anul 2011, compania a obținut o rată a rentabilității economice de 4.61%, ceea ce
înseamnă că firma a obținut un profit înainte de impozitare de 0,046 lei la un leu active totale.
În anul 2012 față d e anul 2011 se observă o creștere a acestei rate de 0.97%. Anul 2013
înregistreză o scădere în mărime relativă de 0.5%, iar în anul 2014 rata rentabilității
economice crește cu 1.58%. În anul 2014, față de anul considerat bază 2011, aceasta rată
crește în procent de 2.05%, având valoarea de 6.21%, pe fondul creșterii activulu i total și a
indicatorului EBIT. Astfel, la f inalul perioadei analizate, firma obține 0.0621 lei la un leu
active totale.
Rata de rentabilitate financiară crește, ceea ce pentru invest itori prezintă interes pentru
participarea la creșterea capitalului social . În anul 2011 această rată avea valoarea de 6.41%,
ceea ce înseamnă că că la un leu active totale s -a obținut un profit brut de 0,0641 lei.

22 Niculescu M., Diagnostic financiar , Editura Economică, București, 200 8, pag. 216 ;
23 Achim V., Borlea S., Analiza financiară a entității economice, Editura Risoprins, Cluj -Napoca, 2012 , pag. 299 ;

31
Anul 2012 înregistrează o creștere de 1. 11% comparativ anului precedent, iar anul
2013 o creștere de 1.01% față de anul 2012. În anul 2014 ra ta rentabilității financiare
înregistra valoarea de 11,47%. Această valoare înseamnă că la un leu active totale s -a obținut
un profit brut de 0,1147 lei. Reprezentarea grafică a acestor rate este prezentată în figura 2.11.

Figura 2.11. Dinamica ratelor de rentabilitate ale companiei î n perioada 2011 – 2014
2.12. Analiza riscului de faliment
Situația ratelor aferente riscului de faliment sunt prezentate în tabel ul 2.12.
Tabelul 2.12. Ratele riscului de faliment al companiei în perioada 2011 -2014
Formula Indicator 2011 2012 2013 2014
– Cash flow -ul de
exploatare 8,598,156 11,804,88
7 15,237,02
2 11,302,39
2
– Cheltuieli financiare 7,941,993 7,681,125 7,341,992 5,684,972
DTL /CAF Rata capacităț ii de
rambursare 2.67 1.41 1.06 1.43
(EBIT -Ipr)/Dob Rata capacităț ii de
plată a dobâ nzilor 3.4 5.22 6.31 6.63
CAF/ΔDTL Rata autonomiei
financiare 5 -2.5 1.5
-3.93

Sursa: Tabelul este realizat de autor pe baza datelor din b ilanț și contul de profit ș i pierdere
Cash flow -ul de exploatare trebuie să fie mai mare decât cheltuielile financiare,
condiție care se respectă , așa cum reies e din figura 2.1.2. și denotă o capacitate bună de
rambursare a datoriilor.

Figura 2.12 . Con diția capacitații de rambursare a da toriilor î n perioada 2011 – 2014
Rata capacității de rambursare trebuie sa fie mai mică decât 3 sau 4 ani24, condiție care
se respectă. Cel mai aproape de 3 ani a fost în anul 2011, dar nu se pune problema intrării în
stare de insolvabilitate.

24 Onofrei M., Finanțele Întreprinderii, Editura Economică, București, 2004, pag. 256 ; 0,00%5,00%10,00%15,00%
2011 2012 2013 2014ROA
ROE
010.000.00020.000.000
2011 2012 2013 2014Cash flow- ul de
exploatare

32
Rata capacității de plată a dobânzilor se numește “time interested earned” în literatura
de specialitate. Aceasta devine din ce în ce mai mar e de -a lungul timpului, datorită
cheltuielilor cu dobânzile care sunt din ce în ce mai mici .
Rata autonomiei financiare se calculează ca raport î ntre capacitatea de autofinanțare ș i
rambursarea datoriilor financiare stabile. Aceasta ar trebui să fie mai mare decât 2, lucru care
se respectă doar î n anul 2011, iar în anul 2013 este mai mare dec ât 1, aspect ce pune sub
semnul întrebării ca pacitatea de plată a companiei.
Capitolul III
Analiza eficienț ei unui proiect de investiții la firma SC Albalact S.A.
3.1. Conceptul de investiție
Investițiile reprezintă un plasament de resurse bănești în imobiliz ări pe termen lung, de
natură corporală, necorporală, în participațiuni și în imobilizări pe termen scurt pentru
constituirea el ementelor de active circulante ș i acordare de credit comercial.
Unii specialiști sunt de părere că investiția reprezintă „efortu l financiar actual făcut
pentru un viitor mai bun, creat prin dezvoltare ș i modernizare, având ca sursă de finațare
renunțarea la cons umuri actuale sigure, dar mici ș i neperformante, în favoarea unor consumuri
viitoare mai mari și într -o structură modernă, mai aproape de opțiunile utilizatorilor, dar
probabile ”25, în timp ce alți autori consideră investiția ca fiind „un efort actual care, ca orice
efort trebuie dimensionat, previzionat ș i argumentat pentru a fi susținut de cei care trebuie sa
il facă. ”26
Astfel, investițiile pe termen lung de natură corporală se constituie din terenuri, clădiri,
utilaje, plantații aflate în patrimoniul celor ce le achiziționează și nu a celor ce le creează.
Investițiile pe termen lung de natură necorporală sunt cheltuielile d e cercetare științifică,
formare și perfecționare de personal, în toate cazurile când aceste cheltuieli nu se pot cuprinde
în costul de fabricație. Participațiunile sunt resurse de care firma dispune în crearea capitalului
social la alte firme . Investițiil e trebuie abordate în strânsă legătură cu procesul dezvol tării, al
creșterii economice.
Dezvoltarea depinde de capacitatea factorilor de decizie de a “formula opțiuni de
investiții în acord cu obiectivele și s copurile stabilite, de a ameliora strategia și politicile de
dezvoltare în ideea pote nțării efectelor investițiilor ”27 și de a selecta proiecte de investiții care

25 Preplicean G., Fundamente economice ale investitiilor, Editura Univ. Suceava, 2000, pag. 4 ;
26 Stancu I., Conceptul de investiție, tipologia investițiilor și rolul lor în lumea modernă, ASE București, 2003,
pag. 6;
27 Zaiț D., Eficiența economică a investițiilor, Editura Sedcom Libris , Iași, 2008 , pag. 2;

33
să permită valorificarea rațională a tuturor resurselor materiale, financiare și de muncă pentru
atingerea obiectivelor stabilite.
La prima vedere, investiția apare în mod concret ca o operațiune de modificare și de
creștere a patrimoniului inițial: construcții industriale și civile, achiziția , montajul și instalarea
unor echipamente industriale, cumpărarea unor mașini, utilaje. La o analiză m ai profundă
investiția este “alocarea capitalurilor economisite în activități lucrative cu caracter profitabil
care să majoreze valoarea capitalurilor inițial acordate “ .28
În sens financiar investițiile înseamnă schimbarea unei sume de bani prezentă, certă , în
speranța obținerii unor venituri viitoare, superioare, probabile.
În sens contabil investiția reprezintă “alocarea unei trezorerii disponibile pentru
procurarea unui activ fix care va genera fluxuri financiare de venituri și cheltuieli de
exploatare” .29
Literatura engleză definește investițiile după trei criterii importante: în plan contabil,
în plan economic și în plan financiar. A stfel, î n plan contabil investițiile constituie o
imobilizare în bunuri mobile sau imobile, corporale sau necorporale achiz iționate sau create
pentru o entitate economică, durabile, respectiv: imobilizări legate de exploatare și imobilizări
în afara exploatării. În plan economic investițiile constituie sacrificiul de resurse curente în
speranța obținerii unor rezultate viitoar e, superioare: sub influența factorului timp, în condiții
de eficiență economică , în funcție de risc . În plan financiar investițiile reprezintă ansamblul de
cheltuieli care va genera venituri sau econ omii, o perioadă îndelungată, care permit
rambursarea, r espectiv recuperarea cheltuielilor inițiale.
Din punctul de vedere al pieței financiare se vorbește de: investiții pentru afaceri adică
cheltuieli pentru mașini, utilaje, dotări ale unei societăți comerciale (cotate la bursa de valori
mobiliare) , investiți i imobiliare care includ clădiri, locuințe, terenuri (cotate la bursa de valori
imobiliare) și i nvestiții în stocuri de valori materiale circulant e (cotate la bursa de mărfuri). Se
apreciază că în economia de piață investiția constituie plasament de capita l în active diverse,
indiferent de durata și scopul deținerii lor, inclusiv în scop speculativ.
3.2. Criterii si metode de clasificare a investițiilor
Structurarea investițiilor poate fi realizată în funcție de modul în care este privită
investiția, ca o c heltuială sau ca o materializare a acestei cheltuieli. Clasificarea riguroasă a
investițiilor impune folosirea unor criterii raționale, acceptabile din punct de vedere
metodologic și practic. Asemenea criterii de clasificare a investițiilor sunt: natura i nvestițiilor,

28 Stancu I., Finanțe, Editura E conomică București, 2002, pag 285 ;
29 Staicu F., Eficien ța economică a investițiilor, Editura Didactică și Pedagogică București, 2000 ;

34
modul de concretizare, caracterul lucrărilor de investiții, scopul, destinația, modul de
realizare, resursele și modul de finanțare, gradul de imobilizare a l resurselor de investiții
avansate, riscul investițiilor30.
Din punctul de vedere al naturii investițiilor acestea sunt : investiții corporale, investiții
nemateriale și i nvestiții financiare . Astfe l, investițiile corporale reflectă în principiu cheltuieli
aferente realizării unor mijloace de muncă, dotări, clădiri, utilaje și instalații su b aspect
constructiv, achiziționarea și montarea lor, înlocuirea celor scoase din funcțiune. Așadar,
putem distinge investiții propriu -zise și investiții asimilate.
Investițiile propriu -zise presupun efectuarea unor cheltuieli care se materializează
prior itar în mijloace fixe: nou construite, modern izate, înlocuite, achiziționate. Acestea dețin
pondere mare în majoritatea proiectelor de investiții. Investițiile asimilate se datorează naturii
unor acțiuni sau sursei de finanțare, spre exemplu fondurile de i nvestiții. Investițiile
nemateriale (intelectuale sau necorporale) ocazionează exprimări de opinii31. Scopul enunțat
vizează clarificări teoretice privind delimitarea costurilor de investiții, de costurile curente de
producție, cu implicații în practica înr egistrărilor contabile, a fiscalității, evaluarea
patrimoniulu i.
Investițiile financiare reflectă opțiuni ale firmei de a efectua plasamente bănești pe
termen lung, profitabile, în economia altor agenți economici. Concret, investițiile financiare
constau în utilizarea unor resurse bănești pentru a obține creanțe sau titluri de valoare:
cump ărarea de acțiuni, obligațiuni, titluri de stat emise de alte societăți comerciale în scop
lucrativ, bănci comerciale sau de către stat. Efectele acestor investiții au v alențe financiare sub
forma dividendelor, participațiilor, dobânzilor ce revin în cotă parte investitorilor care au
subscris la constituirea capitalului. Investiția financiară constituie orice plasament de capital
efectuat de către un investitor, persoană fizică sau juridică, într -unul din sistemele
investiționale oferite de economie, în titlurile de valoare existente, tranzacționate pe piața
monetară sau pe piața de capital.
Din punctul de vedere al scopului32 investițiilor se pot distinge: investiții de î nlocuire
care presupun în prealabil dezafectarea mijloacelor fixe existente da torită uzurii fizice sau
morale, investiții de expansiune care impun, după caz, extinderi, dezvoltarea unor secții
existente, cr earea de obiective noi, investiții de inovare și m odernizare care se referă la acțiuni
investiționale de promovare a progresului tehnologic, de creștere a tehnicității proceselor

30 Românu I., Investiții, Editura Economică București, 2000, pag. 35 ;
31 Stan S., I nvestiții nemateriale: definire și sferă de cuprindere, în Tribuna economică, nr.34, 2000, pag. 27 ;
32 Pârvu D., Eficiența investițiilor, Editura Lumin a Lex, București, 2003, pag. 20 ;

35
economice, aut omatizare și informatizare și investiții strategice care înseamnă promovarea
unor proiecte ce anticipează preveni rea riscului tehnologic, economic și financiar prin acțiuni
de investiții.
După destinație investițiile pot fi: productive și neproductive. Investițiile productive se
concretizează, în principiu, în mijloace fixe cu destinație productivă. Cele neproductiv e sunt
aferente creării modernizării sau înlocuirii unor mijloace fixe, destinate domeniilor social
culturale pentru învățământ, sănătate, cultură și artă. Investițiile, fie ele productive ori
neproductive, pot fi proprii atât sferei producției materiale c ât și celei nemateriale.
După modul de realizare al investițiilor se regăsesc investiții realizate în antrepriză,
care privesc de regulă lucrările de natură construcții -montaj și investiții realizate în regie. Cele
realizate în antrepriză dețin o pondere c onsistentă și se realizează de societăți comerciale
specializate de antrepriză în construcții montaj. Acestea dispun de exper iență, capacități de
producție, personal specializat și investiții le realizate în regie se realizează de investitori cu
forțe propr ii, precum resursele, capacitățile de execuție, personalul.
În funcție de complementaritatea proceselor investiționale H. Peumans33 structurează
investițiile ca fiind : investiții induse, a căror realizare este impusă de factori economici
obiectivi precum s chimbarea structurii activităților, modificarea prețu rilor, a productivității
muncii și investiții autonome care vizează cerințe ale creșterii economice și se referă la
promovarea de noi tehnologii, produse noi.
În raport cu riscul aferent investițiile sunt structurate în următoarele grupe34:
 investiții cu risc similar, risc normal celui atașat activității economice globale a unității,
respectiv cele de înlocuire a echipamentelor și utilajelor uzate;
 investiții cu risc mediu, adică cele privind dezvolt area, modernizarea, înnoirea unor
capacități ale firmei, luând în seamă o piață cunoscută sigură;
 investiții cu risc ridicat care se referă la acțiuni de cercetare -dezvoltare și inovare reflectate
în activități și obiective noi, ale căror efecte rămân ince rte;
 investiții cu risc “alb” care privesc ameliorarea condițiilor de muncă și ale căror efecte sunt
greu de estimat;
 investiții “cu risc impus” care sunt cerute investitorilor prin reglementări legale și se referă
la protecția mediului, securitatea și pro tecția muncii.
Din punctul de vedere a legăturii dintre investiție și obiectivul principal prevăzut în
proiect se disting : investiții directe în care se includ construcții, dotări cu echipamente și

33 Staicu F., Eficien ța economică a investițiilor, Editura Didactică și Pe dagogică București, 2000, pag. 31;
34 Zaiț D., Eficiența econo mică a investițiilor, Editura Sedcom Libris, Iași, 2008 , pag. 176 ;

36
utilaje, care condiționează realizarea și funcționarea obi ectivu lui conform profilului stabilit,
investiții colaterale în care se cuprind acele construcții și dotări anexe care favorizează
funcționalitatea obiectivului. Acestea sunt rețele de utilități, drumuri interioare și de acces,
împrejm uiri, racordări, staț ii de epurare și investiții conexe care sunt impuse de investiția
direct ă, dar se realizează în alte ramuri, în amonte sau în aval, față de cea de referință. Spre
exemplu: lărgirea bazei de materii prime, a rețelei de căi de comunicație, construcții și dot ări
social culturale. Această clasificare prezintă utilitate practică în evaluarea sferei de cuprindere
a efortului de investiții și prin aceasta se urmărește e voluția unor indicatori specifici de
eficiență economică a investițiilor.
Din punct de vedere a l entității investitoare pot fi remarcate : investiții interne și
investiții externe. Investițiile interne presupun alocarea capitalurilor pentru achiziția de active
materiale și nemateriale (echipamente, construcții, licențe, stocuri suplimentare) pentru
dezvoltarea și perfecționarea aparatului productiv și de distribuție. Investiții externe reprezintă
plasamente de capital pentru creșterea participării financiare la formarea capitalurilor altor
societăți comerciale, în ideea obținerii pe această cale a uno r efecte profitabi le (dividende,
dobânzi). Acestea sunt de fapt investiții financiare sau investiții de portofoliu.
În alt plan remarcăm varietatea tipologică a investițiilor: investiție tehnică (materială,
constructivă) , investiție umană (în formarea ș i calificarea forței de muncă), investiție socială
(construcții și dotări sociale), investiție financiară (achiziționarea titlurilor de valori
mobiliare), investiție comercială (pentru publicitate și reclamă).
În statistica internațională investițiile sunt s tructurate în funcție de veniturile din care
se finanțează în35 investiții nete, adică lucrări noi datorate fondului de dez voltare aferent
creșterii nete și investiții brute, care cuprind atât investițiile nete cât și pe cele de înlocuire
finanțate din amor tizare.
Clasificarea investițiilor nu constituie doar un demers teoretic. Criteriile de clasificare
sunt operante pe plan teoretic sau practice, după caz. Ele permit efectuarea unor concluzii
importante, care aduc informații pentru decizia de investiții.
3.3. Proiectul de investiții
Activitatea de investiții se desfășoară pe b ază de programe sau proiecte de investiții.
Programele de investiții au o arie de cuprindere mai largă, pentru implementarea lor fiind
nevoie de o detaliere în unul sau mai multe proiect e. Proiectul de investiții rămâne și în
condițiile economiei de piață, un ansamblu info rmațional care configurează sub aspect

35 Vasilescu I., Românu I, Cicea C., Investiții, Ed. Economică, Bucureș ti, 2000, pag. 17 ;

37
comercial, economic, tehnic -constructiv, funcț ional și financiar opțiunile de investiții ale
întreprinzătorilor.
După natura rela țiilor dintre proiecte , se disting : proiecte complementare și proiecte
contingentate. Proiecte complementare sunt acele proiecte la care decizi a privind un proiect
influențează automat decizia la un alt proiect. Proiectele contingentate sunt cele în care
eficiența unui proiect depinde de decizia de adopta re sau de respingere a unui alt proiect.
În acest cadru se poate vorbi de contingentare pozitivă sau negativă , în funcție de
modul cum se manifestă adoptarea și respingerea unui proiect în nivelul eficienț ei altui
proiect.
Cele mai semnificative proiecte de investiții ce pot fi promovate în condițiile
economiei de piață sunt: proiecte de înlocuire, generate de gradul de uzură înaintată a
echipamentelor, proiecte de retehnologizare, generate atât de uzura f izică, cât și de cea morală
a echipamentelor, proiecte de inovare, destinate in troducerii unor activități noi, proiecte de
expansiune, care vizează amplificarea în pr oporții a unităților existente, proiecte de
dezinvestiții, destinate suprimării activități lor d evenite nerentabile. Indiferent de natura lor, în
procesul preselecției lor proiectele se grupea ză în: proiecte care pot genera încasări, care se
analiz ează pe baza criteriului profit, proie cte care nu generează încasări, care se anali zează pe
baza cr iteriului cost.
În practica investițională, au apărut însă forme evoluate de relații între partenerii la
implementarea unui proiect, pornind de la interesele și limitele de competență ale
investitorului. În acest sens întâlnim: proiecte la cheie în manier ă clasică , care presupun
stabilirea unei relații simple între parteneri, spre exemplu achiziționarea unui echipament și
proiecte la cheie în manieră încărcată , au la bază o relație mai complexă între parteneri, cu
implicarea mai profundă a furnizorului în viața proiectului.
3.4. Fundamentarea deciziei de investiții
Aceasta urmărește maximizarea valorii nete a investiției. Se poate realiza fie prin
aplicarea metodei valorii actu alizate nete, fie prin aplicarea metodei ratei interne de
rentabilitate, fie prin in termediul altor indicatori specifici, precum termenul de recuperare a
investiției, indicele de profitabilitate.
Valoarea Actualizată Netă (VAN) reprezintă surplusul de valoare rezultat din
exploatarea unei investiții. Dacă suma cash flow -urilor actualizate este mai mare decât
valoarea sumei investite, atunci este rentabil să se adopte proiectul.
Acest indicator ajută la fundamentarea decizie i de implementare a investiției . VAN se
determină prin deducerea din valoarea actualizată a veniturilor nete din expl oatarea

38
proiectului, a valorii investiției inițiale, respectiv valoarea actualizată a plăților nete necesare a
fi efectuate pentru punerea în funcțiune a proiectului.
VAN = – I0 + ∑

+
, unde:
I0 reprezintă va loarea investiției inițiale, CFi este fluxul de numerar estima t a fi
generat în anul i, K este costul capitalului, VR înseamnă valoarea reziduală a investiției și n
arată numărul de an i de fun ționare al proiectului .
Metoda VAN recunoaște principiul valorii în timp a banilor, permițând compararea
efortului investițional din momentul prezent, respectiv momentul demarării proiectului, cu
efectul investițional, respectiv fluxurile de numerar viitoare aduse de proiect actualizate la o
rată ce exprimă costul de o portunitate al sumelor investite. Valoarea VAN trebuie să fie
pozitivă pentru ca proiectul să fie acceptat, astfel încât să ducă la creșterea valorii prezente a
firmei . Avantajele VAN în comparație cu alte metode clasi ce de evaluare sunt importante.
Aceast ă metodă permite decidentului să u rmărească investiția pe întreaga sa durata de viață și
nu oferă doar valoarea la un moment dat, așa cum o fac metodele contabile. Ea nu este
influențată de criteriile de evaluare contabilă și nici de preferin țele personale ale managerilor.
Rata Internă de Rentabilitate (RIR) reprezintă rata de actualizare a fluxurilor viitoare
pentru care VAN este zero. În terme ni ge nerali, această rată poate fi considerată acel indicator
care face ca perioada de actualizare să fie egală c u suma cheltuiel ilor de investiții actualizate
și a cheltuielilor de exploatare actualizate. Pentru calculul acestei rate se folosește ac eeași
relație ca și în cazul valorii nete actualizate, însă deosebirea este că se cunoaște val oarea netă
actualizată ș i se cere rata de actualizare. RIR se poate determina și prin metoda analitică,
astfel încât de la relația de calcul a VAN se înlocuiește rata de actualizare prin încercări
successive pana când nivelul VAN devi ne 0 sau foarte aproape de 0. Valoarea RIR treb uie sa
fie superioară costului capitalurilor pentre ca proiectul să fie acceptat.
RIR = kmin+(kmax – kmin)*VANmax/( VANmax+VANmin )
VAN = – I0 + ∑

+
, unde:
I0 arată valoarea investiției inițiale, CFi este fluxul de numerar estima t a fi generat în
anul i, K reprezintă costul capitalului, VR înseamnă valoarea reziduală a investiției, n arată
numărul de an i de funcționare al proiectului, k min arată rata de rentabilitate negativă
apropiată de 0, k max re prezintă rata de rentabilitate pozitivă apropiată de 0, VAN max este
valoarea actualizată apropiată de zero, dar pozitivă, iar VAN min reprezintă valoarea
actualizată apropiată de zero, dar negativă.

39
Termenul de recuperare (TR) reprezintă durata în care se recuperează fondurile
investite din beneficiile nete ale proiectului. Calculul perioadei de recuperare presupune
compararea anuală a fluxului de numerar de exploatare cumulat cu valoarea investiției.
Recuperarea este definitivată în anul în care fluxul de numerar de exploatare cumulat
egalează valoarea investiției. Însă această metodă ia in considerare doar valo ri nominale. O
metodă mai exactă ar fi calcularea fluxurilor de numerar actualizate și apoi aflarea anului în
care fluxul de numerar actualizat cum ulat egalează valoarea investiției. Acest indicator nu este
unul definitoriu pentru aprecierea performanțelor proiectului de investire, din cauza faptului
că nu ține cont de cash flow -urile care apar după momentul recuperării investiției.
TR nominal = (0 + I0/ CFi) * 360
TR actualizat = (0 + I0/ CFi actualizat ) * 360, unde:
TR reprezintă termenul de recuperare, I0 este investiția inițială, CFi este fluxul de
numerar estima t a fi generat în anul i, TR actualizat este termenul de recuperare actualizat, iar
CFi actualizat reprezintă fluxul de numerar estimat actualizat în anul i.
Indicele de profitabilitate (Ip) reprezintă raportul dintre efectul investiției și efortul
investițional. Acesta reprezintă câștigul monetar generat de o unitate mon etară investită.
Avantajul său, comparativ cu metoda VAN, este că se aplică atunci când firma dispune de un
buget limitat pentru realizarea de investiții .
IP =
+ 1, unde:
IP reprezintă indicele de profitabilitate, VAN reprezintă valoarea netă actualizat ă, I0
reprezintă investiția iniț ială.
Rezultatul obț inut va fi comparat cu 1 pentru a decide dacă se acceptă sau nu
proiectul . Dacă indicele de profitabilitate este mai mare ca 1, atunci proiectul poate fi selectat.
Dacă indicele de profitabilitate este mai mi c decât 1, atunci proiectul va fi respins. Dacă
indicele de profitabilitate este egal cu 1, nu se poate formu la o concluzie în ceea ce priveș te
selectarea sau respingerea proiectului.
Spre deosebire de valoarea actualizată netă, care arată cu cât crește averea firmei în
cazul realizării unui anumit proiect investițional, indicele de profitabilitate exprimă efectul
obținut în urma realizării unei investiții pe unitate de efort dep usă. De asemenea, este util să
se observe că atunci cand ne confruntă cu deci zia de a selecta sau respinge un singur proiect
investițional, aplicarea regulii VAN sau a regulii indicelui de profitabilitate conduce către
aceeași decizie:

40
 Dacă indicele de profitabilitate este mai mare decât 1, ceea ce est e echivalent cu a
spune că val oarea netă actualizată este mai mare decat 0, atunci proiectul va fi selectat.
 Dacă indicele de profitabilitate este mai mic decât 1, ceea ce este echivalent cu a
spune că valoarea netă actualizată este mai mică decat 0, atunci proiectul va fi respins.
 Dacă indicele de profitabilitate este egal cu 1, ceea ce este echivalent cu a spune că
valoarea netă actualizată este egală cu 0, nu se poate formula o concluzie în privința selectării
sau respingerii proiectului.
3.5. Elementele financiare ale investi ției
Fundam entarea deciziei de investiție depinde în mod esențial de alegerea corectă a
elementelor financiare ale investiției, adică a acelor elemente care intră în calculul c riteriilor
de alegere a investițiilor. Acestea sunt:
 valoarea iniț ială a investiției (I0)
 durata de viață a investiției (T)
 cash flow -urile (CF)
 valoarea reziduală a investiției (VR)
 rata de actualizare (K)
Valoarea inițial ă a investiției se mai numește ș i cheltuiala inițială și reprezintă
mărimea netă a capitalului necesar punerii în funcțiune a investiției. Cuprinde următoarele
cheltuilei specifice : costul achizi ției activelor fixe, cheltuielile de montaj a echipamentului și
de specializare a personalului, creșterea stocurilor, prețul de devalorificare al dezinvestiției.
Costul achiziției activ elor fixe reprezintă prețul de facturare al activelor fixe. În raport
cu costul achiziției se stabilește mărimea amortizării în fu ncție de regimul de amortizare ș i de
legea fiscală în vigoare. Cheltuielile de montaj a echipamentului și de s pecializare a
personalului fac referire la cheltuielile cu lucrările de construcții -montaj, instalare, creare a
infrastructurii și acces la utilități , cheltuie lile de pregătire profesională ș i de specializare a
personalului care va realiza investiția. Creșterea investiție i nete în active circulante apare ca
urmare a faptului că noua investiție va solicita un surplus d e stocuri ( materiale, produse î n
curs de execuție, produse finite). Prețul de valorificare al dezinvestiției este reprezentat de
valoarea care se obține din vânzarea pe piață a activelor fixe, incluzând valoarea reziduală a
vechii investiții când se decide o nouă investiție.
Durata de viață a investiției poate fi analiz ată din patru puncte de vedere: durata
contabilă, stabilită prin catalogul normelor de amort izare în vigoare , durata tehnică, care este
durata asigurată de caracteristicile f uncționale ale echipamentului respectiv , durata
comercială, care este reprezentată de durata de viață a produselor obținute din investiția în

41
cauză și durata juridică, coresp unză toare dur atei protecț iei juridice asupra unor drepturi legate
de investiție ( de concesiune, brevete, licențe) .
Cash flow -ul de exploatare, d acă majoritatea intrărilor și ieșirilor sunt implicate în
activitatea de exploatare, va fi egal cu suma între pr ofitul net și amortizări, din care se vor
scădea investiția netă în active circulante medie.
CF exploatare = profit net + amo rtizări – ΔINAC
În cazul în care cash flow -ul din activitatea de exploatare este pozitiv, se pot acoperi
nevoile de f inanțar e și cele de investiții. În toate calculele se va ț ine cont doar de variabilele
conectate cu proiectul de investiții analizat, iar previziunile trebuie să fie coerente în ceea ce
privește c omparabilitatea indicatorilor.
Valoarea reziduală a investiției este valoarea care poate fi obținută din vânzarea
activelor fixe ale investiției după încheierea duratei de viață a investiției. Valoarea reziduală
este p ozitivă doar dacă durata de viaț ă a investiției este mai mică decât dur ata ei tehnică.
Pentru a de termina rata de actualizare se folosesc numeroase tehnici, care au în vedere
factori diferiți. Spre exemplu, costul de oportunitate, rata fără risc și o serie de prime de risc și
costul mediu ponderat al capitalului sau modelul Gordon -Shapiro.
Amortizarea este un concept contabil și fiscal ce presupune eșalonarea în timp a
efortului financiar al achiziției pentru un mijloc fix, ținând cont de durata de utilizare a
acestuia. ”Un activ se amortizează dacă valoarea acestuia depășește 1.800 lei fără TVA. ”36
Metodele d e calcul ale amortizării sunt: metoda liniară unde valoarea amortizării este
constantă în timp, metoda degresivă, unde cuantumul amortizării se reduce în timp și metoda
amortizării accelerate, unde până la 50% din valoarea amortizării de realizează în primul an,
iar restul conform pr incipiului amortizării liniare.
3.6. Sursele de finațare a investițiilor
Realizarea investițiilor presupune e xistența surselor de finanțare ș i a unui mediu
economic stabil care stimulează a genții economici în acest sens. Finanțarea invest ițiilor se
poate realiza din capitalul propriu al firmei, sursele împrumutate, warrant sau leasing. Despre
finanțarea investițiilor din c apitalul propriu al firmei putem spune că de nivel ul acesteia
depinde gradul de solvabilitate al firme i, deoarece acesta influ ențează gradul de a obține
credite ș i de a avea inde pendență în relațiile cu terții. Sursele împrumutate , pot fi credite
propriu -zise obținute de la bănci sau de la alte instituții financiar -bancare specializate în
activitatea de invest iții sau pot fi obținut e prin emisiunea de obligațiuni. Warrantul, reprezintă

36 H.G. nr. 105 din 31 ianuarie 2007 pri vind stabilirea valori i de intrare a mijloacelor fixe ;

42
emisiuni de titluri de valoare, care îi conferă posesorului dreptul de a cumpăra a cțiuni ale
emitentului într -o perioadă de timp determinată. Leasingul este sursa de finanțare prin care
instituții financiare specializate sau chiar bănci achiziționează bunuri pe care le închiriază
clientului. La sfârșitul leasingului clientul poate cumpăra bunul la un preț prestabilit care
poate fi chi ar valoarea reziduală a acestuia.
3.7. Evaluarea in vestiției în mediul cert
În mediul cert, “creăm modele de evaluare în conditii deterministe ”37. În realitate, nu
putem di scuta despre un astfel de mediu, deoarece pot apă rea situatii favorabil e sau
nefavorabile, cu o anumită frecvență, neexistând o transpar ență perfectă pe piață . Modelele
care se dezvolt ă în condiții de certitudine implică asumarea urmă toarelor ipoteze:
 Se presupune cunoașterea certă a fluxurilor monetare viitoare ale proiectel or de
investitii și a ratei dobâ nzii. Variațiile posibile ale rat ei dobânzii, ale ratei inflaț iei și
ale riscului de activitate economică nu sunt luate î n calculul de fun damentare a
deciziei de investiții î n mediu l cert;
 Investitorii de capital operează pe o piață financiară perfectă, respectiv o piață perfect
concurenț ială și fară impozit;
 Nu se percep costuri de tr anzacție, iar rata dobânzii la plasamentele în depozite
bancare este egală cu cea a creditelor acordate;
 Decizia de investiții este independentă de decizia de finanț are, deoarece toate sursele
de capital sunt oferite la preț ul lor de echilibru dintre cerer e si ofertă , anticipate
omogen;
 Există piața financiară eficientă, presupune existenț a transparenț ei complete a
informațiilor ș i prin lichiditatea tranzacțiilor .
3.8. Tehnologia investiției la firma Albalact S.A.
Principalul furnizor de utilaje de ambalare ale companiei Albalact este firma Tetra
Pak, cu care are o colabor are de mai mulț i ani. Se va reali za o investiție pe termen lung,
începând cu luna decembrie 2014, într -un utilaj „Tetra Top TT/3 HX”.
Acesta are o capaci tate de 9,000 de ambalaje pe oră , lucrate în două linii concomitente
de producție, cu o varietate de volume de 100, 150, 200, 250, 330, 400 , 500, 568, 750 și 1000
de ml, fiind foarte flexibilă , de înaltă tehnologie .
Plusul de noutate al utilajului este reprezentat de faptul că ambalajele se vor realiza
într-o varietate de mărimi , fiind potrivit și pentru produse r eci. De asemenea, calitatea igi enică

37 Vintilă N., Evaluarea și finanțarea investițiilor directe, Editura ASE, București, 2009, pag. 135 ;

43
a acestuia este mare și oferă o gamă largă și creativă de ambalaje și deschideri ale cutiilor de
carton.
3.9. Fundamentarea costului investiției (I 0)
Prețul utilajului este de 4,500, 000 de lei, iar transportul și instalarea acesteia vor fi
asigurate de către furnizorul Tetra Pak. De asemenea, este necesară efec tuarea cursurilor de
instruire corectă a persona lului în utilizarea noului echipament de ambalare.
Astfel, investiția va mai avea cheltuieli adiționale în valoa re de 88, 000 lei
reprezentâ nd cheltuieli de transport, 155, 000 lei f iind cheltuielile de instalare ș i 257, 000 lei
cheltuielile de instruire a pe rsonalului. În ceea ce privește cheltuieli le fixe, se estim ează o
valoare a acestora de 600 ,000 de lei pe an .
În total, investiția inițială (I0) va avea o valoare de 5 ,000,000 de lei, iar scopul acesteia
este de creștere a capacității de producție, modern izare a secției de fabricație și maximizarea
profitului generat de introducerea acestor tipuri de ambalaje pe piață.
Durata de viată a utilajului, conform catalogului de clasificare a mijloacelor fixe
utilizate în economie și duratele normale de funcțion are, în categoria de mașini, utilaje și
instalații specifice pentru ambalarea produselor alimentare este între 5 și 9 ani.38
3.10. Estimarea duratei de exploatare a investiției (n)
Utilajul va fi avea o d urată de exploatare de 5 ani. Astfel, per ioada analizei proiectului
de investiții este 2015 – 2019 . În perioada aleasă, compania nu va mai real iza alte investiții
adiționale. Amortizarea utilajului cumpărat se va realiza liniar, pe 5 ani.
Astfel, amortizarea este în valoare de 900, 000 lei.
Amort izarea = preț utilaj / număr de ani = 4,500,000 / 5 = 9 00,000 lei
3.11. Fundamentarea valorii reziduale a investiției (VR)
Se decide ca la sfârșitul anului cinci, utilajul să fie vândut cu un preț de vânzare de
2,000,000 de lei. Trebuie calcul ată valoarea reziduală (VR).
Formula acesteia este:
VR = (prețul de vânzare – valoarea neamortizată) (1 – T) +Valoarea neamortizată + ΣΔINAC
VR reprezint ă valoarea reziduală, ΣΔINAC reprezintă sumă din investiția în active
circulante medie, iar valoarea ne amortizată reprezintă diferența între valoarea investiției și
valoarea amortizată, fiind 0 în cazul investiției propuse.
În cazul acestui proiect , valoarea reziduală a investiției este de 4,633,610 lei.

38 Conform HG 2139/2004 din 30/11/2004 penru aprobarea c atalogului privind clasificarea și duratele normale
de funcționate a mijloacelor fixe ;

44
3.12. Sursele de finanțare ale investiției
Profitul net al anului 2014 în valoare de 12,299,398 de lei nu este repartizat ca
dividende39, așadar acesta poate fi utilizat ca sursă proprie de finanțare a investiției, după
scăderea sumei aferente rezervei legale anuale de 355,455 de lei. Astfel, dispo nibilul pentru
finanțarea investiției din profitul net al companiei este suma de 11,943, 943 lei, o sumă în care
se încadrează costul total investiției de 5,000,000. S-a decis ca profitul net al anului 2014 să
fie reinvestit în su mă de 3,500, 000 lei, iar re stul se va finanța prin contractarea unui credit pe
termen lung, pe o per ioadă de 5 ani, în valoare de 1,500, 000 lei, la dobânda anuală de 7%.
Rambursarea se va realiza cu anuitate egală în fiecare an, fiind exemplificat în tabelul 3.12.
Tabelul 3.12. Modu l de rambursare al creditului bancar necesar investiției
An Valoarea
împrumută Rata Dobânda Anuitate
1 1,239,164 260,836 105,000 365,836
2 960,069 279,095 86,741 365,836
3 661,438 298,631 67,205 365,836
4 341,903 319,535 46,301 365,836
5 0 341,903 23,933 365,836
Sursa: Tabelul este realizat de autorul lucrării
Anuitatea reprezintă raportul dintre investiție și factorul de anuitate. Factorul de
anuitate reprezintă (1 -1/(1+i)^n)/n, iar dobânda este rata dobânzii înmulțită cu valoarea
împrumutată. Pentr u a determina valoarea împrumutată se scade valoarea ratei.
3.13. Estimarea costului capitalului ( kinvestiț ie )
Determinarea costului capi talului propriu se realizeză prin metoda de evaluare a
activelor financiare, capm (capital assets pricing model). Această metodă se realizează prin
intermediul ratei rentabilității activelor fără risc, rata medie a rentabilități activelor financiare
tranzacționate pe piața de capital și coeficientul de senzitivitate care măsoară corelația dintre
activul financ iar analizat și media de rentabilitate a tuturor titlurilor negociate pe piața
bursieră. Form ula de calcul este determinată de rata rentabilității activelor fără risc din care se
scade prima de risc totală. Astfel, se obține valoarea de 4,8%. Pentru determ inarea ratei de
actualizare , am utilizat metoda c ostul ui mediu ponderat al c apitalului ( CMPC ) , astfel :
CMPC = Kc * Kpr / (Kpr + Kî mpr) + Rd*(1 -T) * Kîmpr / (Kpr + Kî mpr) , unde :
Kc este costul capitalului propriu, Kpr este capital ul propriu , Kîmpr este ca pitalul
împrumutat , Rd este rata dobânzii .
CMPC = 0,048 * 3.500.000/5.000.000 + 1.500.000/5.000.000 * 0,07 * (1 – 0,16) = 0,05124
În urma calculelor, am determinat rata de actualizare a proiectului de investiții ca fiind 5,12%.

39 http://www.albalact.ro/resources/reports/Raport_anual_2014 -1429788605.pdf

45
3.14. Previzionar ea elementelor financiare pentru fundamentarea cash flow -ului
Am realizat previziunea elementelor de cont de profit și p ierdere pentru perioada de
exploatare a investiției, ți nând cont de următorii factor i: cifra de afaceri, cheltuiala cu
amortizarea, prof itul net, durata de rotație a investiției nete în active circulante în cifra de
afaceri.
Cifra de afaceri va fi egală în 2015 cu prețul unitar x cantitatea produsă/oră x numărul
de ore pe zi x numărul de zile lucrătoare dintr -un an . Am presupus că numărul de ore lucrate
pe zi va fi în medie 18, cantitatea produsă 8 ,500, timp de 260 de zile pe an, fiecare produs
având un preț unitar mediu de 4.5 lei și un cost variabil unitar de 1 leu. Astfel, cifra de afaceri
va avea valoarea de 119,340,000 lei.
CA 2015 = (4.5 – 1) x 8500 x 18 x 260 = 119,340,000 lei .
Pentru a previziona creșterea cifrei de afaceri se pot utiliza două metode. Acestea sunt
utilizarea datelor istorice sau rata de creștere sustenabilă. Pentru proiectul evaluat am ales
metoda ratei de creștere sustenabilă. În cadrul acesteia , rata previzionată de creș tere a cifrei de
afaceri este media aritmetică ponderată a ratelor de creștere înregistrate î n trecut, calculată în
tabelul 3.14.1.
Media aritmetică simplă : Media arit metică ponderată :
TCACA CA
gT
t tt t
 
1 11
_


 
T
tT
t tt t
ttCACA CA
g
11 11
_*
În funcție de acestă rat ă medie de creș tere a cifrei de afaceri, se poate determina
valoarea previzionată a cifrei de afaceri pentru perioada urmă toare ca fiind :
CA previzionat în anul 1 = CA în anul 0 * (1+ g)
Tabelul 3.14.1 . Calculul mediilor aritmetice: simplă și ponderată
Medie aritmetică simplă 17.45%
Medie aritmetică ponderată 17.18%
D rot medie ΔINAC 9
Sursa: Tabelul este realizat de autorul lucrării
Dato rită datelor istorice din anii 2011 -2014, putem observa ponderea cheltuielilor
variabile în cifra de afaceri ș i evoluția acesteia, motiv pentru care putem previziona ca
acestea să reprezinte 75% din cifra de afaceri pentru următorii ani.
Pentru valoarea investiției nete în active circulante , am efectuat media investiției nete
în active circulante medii și media duratelor de rotație în cifra de afaceri a valorii investiției

46
nete în activele circulante în perioada 2009 –2014 și am presupus că această rămâne constantă
pe dur ata de exploatare a investiției , aspect ce se regăsește în tabelul 3.14. 2.
Tabelul 3.14.2. Calculul duratelor de rotație a investiției nete în active circulante
AN 2009 2010 2011
CA netă 225,975,200 261,256,670 338,250,651
Variatia CA – 116% 129%
ΔINAC -9,849,000 -4,752,934 3,227,998
D rotații 16 7 3
AN 2012 2013 2014
CA netă 343,844,878 423,185,587 474,909,116
Variația CA 2% 23% 12%
ΔINAC 5,998,001 -13,055,380 2,055,861
D rotații 6 11 2
Sursa: Tabelul este realizat de autorul lucr ării
Cheltuielile cu amortizarea anuală reprezint ă amortizarea calculată liniar. Cheltuielile
cu dobânzile sunt aferente creditului contractat și sunt evidențiate în tabelul d e rambursare
3.12. Cheltuielile fixe am presupus că rămân constante, egale cu va loarea c heltuielilor fixe din
anul 2015. Astfel se determină cash flow -ul în tabelul 3.14.3.
Tabelul 3.14.3. Previzionarea elementelor financiare ale investiției
INVESTIȚ IA Previziunea
2015 2016 2017 2018 2019
CA netă 119,340,000 139,842,612 163,867 ,573 192,020,022 225,009,061
CV (75%) 89,505,000 104,881,959 122,900,680 144,015,016 168,756,796
Cheltuieli fixe 600,000 600,000 600,000 600,000 600,000
EBITDA 29,235,000 34,360,653 40,366,893 47,405,005 55,652,265
Cheltuieli cu
amortizarea 900,000 900,000 900,000 900,000 900,000
EBIT 28,335,000 33,460,653 39,466,893 46,505,005 54,752,265
Cheltuieli cu
dobânzi 105,000 86,741 67,205 46,301 23,933
EBT (Pr Brut) 28,230,000 33,373,912 39,399,688 46,458,704 54,728,332
Impozit pe Pr.
(16%* EBT) 4,516,800 5,339,826 6,303,950 7,433,393 8,756,533
Pr Net
(EBT -imp/pr ) 23,713,200 28,034,086 33,095,738 39,025,311 45,971,799
ΔImo . Brute – – – – –
Δ INAC 419,584 490,913 574,369 672,011 786,253
CFexploatare 24,193,616 28,443,173 33,421,369 39,253,300 46,085,546
Sursa: Tabelul este realizat de autor ul lucrării

47
3.15. Indicatorii de analiză a eficienței investiției în mediul cert
Valoarea actualizată n etă a proiectului adoptat de către compania Albalact a fost
calculată în tabelul 3.15.1 , cu a jutorul datelor din anexa 1 . Acesta are valoarea de
144.187.098 lei, o valoare pozitivă, destul de ridicată, deci proiectul poate fi implementat cu
succes din acest punct de vedere. Această valoare a VAN -ului mai poate fi interpretată și ca
plusul de valo are generat din exploatarea acestui proiect de investiții exprimat în termeni reali
sau chiar ca profitul real al investiției.
Tabelul 3. 15.1. Determinarea valorii nete actualizate
I0 -5,000,000
k calculat 5,12%
Pret vanzare 2,000,000
VR 4,633,610
VAN 144,187,098
Sursa: Tabelul este realizat de autor ul lucrării
În ceea ce privește indicele de profitabilitate, acesta reprezintă câștigul monetar
generat de o unitate mon etară investită, iar în calculul pentru proiectul previzionat are
valoarea de 2, 89, cu mult peste valoarea 1 , astfel proiectul poate fi selectat. Deoarece atât
VAN este pozitivă, cât și indicele de profitabilitate este mai mare decât 1 proiectul este
rentabil. Pentru calculul ratei interne de rentabilitate, a m folosit funcția IRR a progra mului
excel, cu ajutorul căreia am calculat această rată ca fiind 5,55% . Se observă faptul că această
valoare este superioară costului capitalurilor, de 5,12%, ceea ce înseamnă că proiectul poate
să fie acceptat . Investiția inițială a acestui proiect est e recuperată încă din primul an în cazul
termenului de recuperare nominal și în cazul celui actualizat, așa cum se observă din tabelul
3.15.2. Se poate observa că în termeni nominali, investiția este recuperată mai rapid decât în
cazul termenului de recupe rare actualizat. Un termen de recuperare mai mic de 1 an arată că
proiectul de investiții merită adoptat.
TR nominal = (0 + 5,000,000/ 24 ,193,616) * 360 = 74 de zile
TR actualizat = (0 + 5,000,000/ 23,015,236) * 360 = 78 de zile
Tabelul 3. 15.2. Eșalonarea cash flow -urilor pentru determinarea termenului de recuperare
An Cash flow Cash flow
cumulat CF actualizat
CF/(1+k)^n CF actualizat
cumulat
1 24,193,616 24,193,616 23,015,236 23,015,236
2 28,443,173 52,636,789 25,739,929 48,755,165
3 33,421,369 61,864,542 28,771,876 54,511,805
4 39,253,300 72,674,669 32,146,579 60,918,455
5 46,085,546 85,338,846 35,903,598 68,050,177
Sursa: Tabelul este realizat de autorul lucrării

48
3.16. Analiza proiectului de investiții în m ediul incert
În mediul economic și de afaceri actual, orice decizie de investiții este puternic
marcată de modificările imprevizibile, uneori în sens p ozitiv, dar de cele mai multe ori în sens
negativ ale factorilor din mediul economic și social. Astfel, marimea riscului este o functie de
variație a profitului. Modificările de prețuri, calamitățile naturale și sociale, deciziile
guvernamentale, fluctuația ratei dobânzii și a pieței, inflaț ia pot scăpa controlului și capacității
de anticipare. Prin urmare, riscul va fi acceptat prin ceea ce nu p oate fi cunoscut cu
certitudine , nici ca desfășurare și nici ca pierde re. N ivelul erorilor de estimare și, implicit,
riscul investitional sporesc în raport cu unicitatea și amploarea proiectului, orizontul temporal
(perioada de viata), sau cu modificari ne prevăzute ale mediului (poluarea). Practica dovedește
că nu se pot estima cu exactitate toate elementele care influențează rezultatele parțiale și
consecințele de lungă durată. Atâ t în evaluă rile privind costurile de exploatare, a veniturilor, a
valorii ne te, cât și a duratei de exploatare rentabilă aferente pr oiectelor de investitii.
Aceste evoluții imprevizibile au stat în atenția specialiștilor în domeniu mai mult sub
aspectul negativ asupra rentabilității unui proiect. Indifere nt de informațiile pe care le-ar avea,
managerii nu vor putea niciodată să elimine în întregime incertitudinea din activitatea lor sau
să evite apariția riscului.
Managementul riscului proiectelor asociază riscul cu estimările, iar dacă estimările nu
sunt corecte atunci nici riscu l nu este corect cuantificat, fapt ce duce la probleme majore în
derularea proiectului. Tot ceea ce se poate face este o evaluare a acestuia pentru a -i estima
impactul asupra rentabilității companiei. Analiza deciziei de investire se va face în cadrul
aceluiași sistem de ipo teze: piață eficientă, anticipări omogene, mediu economic stabil , dar se
elimină ipoteza existenței unui mediu cert, determinist, prin integrarea în procesul analizei a
unui mediu probab ilistic. Tehnica scenariilor ia în considerare moda litățile de evoluție a
variabilelor explicative ale indicatorilor de performanță pentru cele mai probabile stări
economice preconiz ate a apărea în viitor. Totodată , pentr u fiecare scenariu se va asocia o
anumită probabilitate, astfel încât suma tuturor pro bablilităților pe toate scenariile de evoluție
să fie 1. Vom construi trei scenarii: pesimist, normal (cel mai probabil) și optimist. Scenariul
pesimist va avea o probabilitate de apariție de 25 %, iar factorii vor fi modificați cu 20% într –
un mediu incer t nefavorabil. Scenariul normal va fi scenariul de bază, analizat în mediul cert,
cu o probabilitate de apariție de 50%, iar scenariul optimist va avea o probabilitate de apariție
de 25%, în care factorii se vor modifica cu 10%. Pentru a putea aplica formu lele standard de
evoluție economică, la nivelul unui an vor fi aduse la un numitor comun cash flow -urile pe
baza speranței de cash flo w sau a cash flow -ului așteptat, determinate în tabelul 3.16.1.

49
Tabelul 3.16.1. Previzionarea scenariilor de evoluție a ca sh flow -urilor
An Evoluție
nefav orabilă
(25%) Evoluție
normală
(50%) Evoluție
favorabilă
(25%) E(cf) Riscul
(5,000,000) (5,000,000) (5,000,000) (5,000,000) –
1 23,709,744 24,193,616 24,435,552 24,133,132 263,644
2 27,874,310 28,443,173 28,727,605 28,37 2,065 309,952
3 32,752,942 33,421,369 33,755,583 33,337,816 364,201
4 38,468,234 39,253,300 39,645,833 39,155,167 427,753
5 45,163,835 46,085,546 46,546,401 45,970,332 502,205
Sursa: T abelul este realizat de autor ul lucrării
Riscul se apreciază ca fii nd relativ redus, deoarece între cash flow -urile generate anual
în scenariul de bază față de cel pesimist și cel optimist n u există diferențe foarte mari. Pentru
a evalua proiectul în condiții de incertitudine, în condițiile în care rata de actualizare est e
5,12% și valoa rea reziduală 2,000, 000 lei am aflat valoarea valori i nete actualizate ca fiind
141,502, 125 lei. Pentru determinarea ratei inte rne de rentabilitate am estimat o rată minimă de
5,01 pentru care valoarea VAN a fos t 449, 785 lei ș i o rată maxim ă de 6, 12% pentru care
valoarea VAN a fost -4,113 lei. Astfel, am determinat rata intern ă de rentabilitate ca fiind
5,48%.
În ceea ce privește indicele de profitabilitate, în calculul pentru proiectul previzionat
are valoarea de 2, 79, cu mult peste valoar ea 1, astfel proiectul poate fi selectat și în mediul
incert. Se observă că atât valoarea netă actualizată cât și indicele de profitabilitate scad în
condițiile mediului incert, însă valoarea pozitivă a valorii nete actualizate, cât și faptul că
indicele d e profitabilitate este mai mare decât 1, demonstrează faptul că proiectul este
rentabil.
Termenul de recuperare nominal se observă al investiției a fost de 75 de zile, iar
termenul de recuperare actualizat a fost de 79 d e zile, potrivit tabelului 3.16.2 . Proiectul de
recuperează repede, în mai puțin de un a n, așadar poate fi implementat.
Tabelul 3. 16.2. Eșalonarea cash flow -urilor pentru determinarea termenului de recuperare
An CF CF cumulate CF actualizat
CF /(1+k)^n CF actualizat
cumulat
1 24,133,132 24,133,132 22,957,698 22,957,698
2 28,372,065 52,505,197 25,675,579 48,633,277
3 33,337,816 61,709,881 28,699,947 54,375,525
4 39,155,167 72,492,983 32,066,213 60,766,160
5 45,970,332 85,125,499 35,813,839 67,880,052
Sursa: T abelul este realizat de au torul lucr ării

50
Capitolul IV
Concluzii și propuneri
Firma Albalact este considerată a fi una dintre cele mai puternice companii din
România a industriei produselor lactate. Acest aspect se demonstrează prin analiza efectuată
la nivelul companiei . Această an aliză relevă faptul că cifra de afaceri și profitul net
înregistrează creșteri semnificative în perioada analizată. Creșterea cifrei de afaceri reprezintă
obiectivul fundamental al oricărei companii, obiectiv care a fost atins cu succes.
De asemenea, situ ația veniturilor și a cheltuielilor totale, precum și situația numărului
de angajați demonstrează faptul ca această companie are rezultate financiare pozitive pe
parcursul anilor.
Activul și pasivul reflectă realitatea la fel, văzută sub forma mijloacelor de finanțare și
a utilizării acestora în același moment. Creșterea activului firmei în perioada 2012 -2014
reprezintă un rezultat pozitiv, marcând dezvoltarea firmei. Analiza ratelor de structură oferă
posibilitatea de a formula concluzii referitoare la pr oiectarea în raport cu situația generală a
elementelor patrimoniale ale companiei. Faptul că rata activelor imobilizate are valori ridicate
arată preocuparea firmei de reînnoire. Rata activelor circulante are valori mai mici decât rata
activelor imobilizat e, aspect negativ, deoarece aceasta aduce profit firmei. Rata stabilității
financiare în toți cei patru ani de analiză înregistrează un nivel ridicat, reflectând un caracter
permanent al finanțării activitătii. Această situație este rezultatul politicii în treprinderii de
creștere a capitalurilor proprii, pe întreaga perioada analizată . În ceea ce privește rata
autonomiei globale, nivelul firmei în cei patru ani se apreciază ca fiind satisfăcător pentru
asigurarea echilibrului financiar, fară a fi in pericol de insolvență. Rata de îndatorare globală
înregistrează valori ridicate, iar valorile ratelor de îndatorare la termen se situează în limita
normală în anul 2011, situație care se păstrează pe parcursul următorilor ani analizați.
Situația netă a crescut î n perioada 2011 -2014 ca urmare a majorării imobilizărilor și a
unei gestiuni financiare eficiente. Fondul de rulment este negativ, ceea ce denotă o situație
nefavorabilă, dezvăluind un dezechilibru financiar pe termen lung. Un fond de rulment
negativ indic ă faptul că întreprinderea nu se poate finanța singură, re sursele proprii nefiind
îndeajuns de mari. Fondul de rulment străin înregistrează valori ridicate pe întreaga perioadă
analizată. Acestea indică faptul că întreprinderea Albalact a contractat datori i pe termen lung.
Valoarea pozitivă a investiției nete în active circulante semnifică faptul că nevoia de stocuri și
creanțe este mai mare în raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Trezoreria netă a

51
companiei este negativă, înregistrându -se valori din ce în ce mai mici, în anul 2014 trezoreria
netă având o valoa re negativă foarte mare.
Ratele de echilibru indică un dezechilibru financiar, deficitul monetar fiind acoperit
prin finanțarea pe termen scurt. Rata de finanțare a imobilizărilor din capitaluri proprii are
valori de sub 100%, astfel activele imobilizate nu pot fi finanțate din sursele proprii, ci se
apelează la datorii pe termen lung, iar fondul de rulment propriu este negativ. Rata de
finanțare a activelor circulante a avut o evoluție oscilantă, cu valori negative. Rata de
finanțare a investiției nete în active circulante înregistrat valori cu mult sub 100%, aratând
faptul ca investiția netă în active circulante este finanțată parțial pe seama fondului de rulment
si parțial din credite bancare pe termen scurt, având trezoreria negativă.
În ceea ce privește riscul de lichiditate, acesta este redus, având în vedere valoarea
ratei de lichiditate generală și curentă înregistrate de societate în perioada 2011 -2014. La
finalul anului 2014, s tocurile înregistrau 29.34% din activele circulante, restul fiind active cu
lichiditate imediată. Solvabilitatea generală înregistrează valori optime, peste limita de 1 care
ar reflecta un risc de insolvabilitate. Solvabilitatea patrimonială are valori de peste 0.3,
reușind să acopere obligațiile de plată pe termen lung. Corelația creanțe -obligații ideală a
companiei este în momentul în care durate medie de încasare a datoriilor este mai mare decât
durata medie de plată a datoriilor.
Se apreciază ca poziti vă corelarea termenelor de plată a datoriilor cu cele de încasare a
creanțelor, în primii doi ani de analiză. În perioada 2013 -2014 durata de încasare a creanțelor
crește în comparatie cu durata de plată a datoriilor, aspect nefavorabil. Se recomand ă
colec tarea în timp util a creanțelor de la clienții care nu plătesc la scadență .
Analiza cash flow -urilor arată faptul că firma a înregistrat un cash -flow de exploatare
pozitiv de -a lungul perioadei analizate, cu valori în creștere în perioada 2011 – 2013, ind icând
o bună gestiune a activității de exploatare. Cash flow -ul de investiții al firmei Albalact are
valori negative, reflectând activitatea de investire condusă de companie. Firma a înregistrat un
cash flow de finanțare negativ în perioada 2011 – 2014, ca urmare a unei creșteri a capitalurilor
proprii ce nu a putut acoperi rambursarea datoriilor și distribuirea de dividende. Compania a
obținut un cash -flow total negativ în perioada 2011 –2014, ceea ce indică o scădere a activelor
de trezorerie. Acest lucru s e datorează costurilor suplimentare înregistrate în acei ani, ca
urmare a creșterii capacității de producție a fabricii Rarăul.
Pe total activitate, creșterea profitului brut se datorează unei creșteri a veniturilor
totale ale societății într -un ritm mai mare decât cheltuielile totale ale societății în anul 2014
față de 2011. Faptul că rezultatul net este pozitiv pe toată perioada analizată reprezintă un

52
aspect pozitiv, iar acționarii vor castiga pentru capitalurile investite în toți cei patru ani.
Pragul de rentabilitate este mai mic decât veniturile totale ale companiei în fiecare an.
Faptul că de-a lungul perioadei analizate , capacitatea de autofinanțare a avut valori
pozitive înseamnă că firma a fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate l a dispoziția
sa, fapt ce conduce la creșterea încrederii acționarilor și a creditorilor.
În anul 2011, compania a obținut o rată a rentabilității economice de 4.61%, ceea ce
înseamnă că firma a obținut un profit înainte de impozitare de 0,046 lei la un le u active totale.
În anul 2014, față de anul considerat bază 2011, aceasta rată crește în procent de 2.05%,
având valoarea de 6.21%, pe fondul creșterii activului total și a indicatorului EBIT. Astfel, la
finalul p erioadei analizate, firma câștiga 0.0621 le i la un leu active totale. Rata de rentabilitate
financiară crește, ceea ce pentru investitori prezintă interes pentru participarea la creșterea
capitalului social. În ceea ce privește riscul de faliment, în cazul firmei analizate toate ratele
calculate au înregistrat valori optime.
Proiectele de investiții trebuie sa aibă la bază ideea că investițiile sunt mijloace prin
care se fixează dezvoltarea firmei pe termen lung, evoluția eficienței și poziția în mediul din
care face parte. Realizând analiza econom ico-financiară a companiei Albalact și centralizând
toți indicatorii analizați putem spune că firma prezintă o situație favorabilă din punct de
vedere al majorității indicatorilor și poate apela la surse de creditare pentru a obține un
împrumut pentru un p roiect de investiții.
Astfel, s -a decis analiza unui proiect într -un utilaj de ambalare „Tetra Top TT/3 HX”.
Pentru corectitudinea evaluării acestuia s -au construit situațiile cash flow -urilor pentru
perioada previzionată. De asemenea, s -a determinat rata de actualizare. Evaluarea proiectului
a fost efectuată atât în mediul cert, cât și în mediul incert.
În mediul cert, indicatorii calculați au fost valoarea netă actualizată, rata internă de
rentabilitate, termenul de recuperare și indicele de profitabil itate. Valoarea netă actualizată a
avut valoarea de 144.187.098 lei, o valoare pozitivă, deci proiectul poate fi implementat cu
succes din acest punct de vedere. Această valoare a VAN -ului poate fi interpretată și ca plusul
de valoare generat din exploatar ea acestui proiect de investiții exprimat în termeni reali sau
chiar ca profitul real al investiției.
Rata internă de rentabilitate determinată a înregistrat valoarea de 5.55%, mai mare
decât rata de actualizare de 5.12%, așadar și din acest punct de vede re proiectul este rentabil.
În termeni nominali, investiția este recuperată mai rapid decât în cazul termenului de
recuperare actualizat. Un termen de recuperare mai mic de un an arată că proiectul de
investiții merită adoptat, însă acest indicator nu ofe ră criterii clare de acceptare sau respingere.

53
Indicele de profitabilitate are valoarea de 2.89, cu mult peste valoarea 1, așadar proiectul
îndeplinește criteriile d e rentabilitate în mediul cert.
Mediul incert presupune ca pe lângă indicatorii de analiză din mediul cert să se
studieze și indicatorii de risc. S -au construit scenarii de evoluție care înglobează cele mai
importante modificări care pot produce variabilitatea cash flow -urilor viitoare. Astfel, am
presupus trei scenarii de evoluție nefavorabilă, normală și favorabilă, cărora li s -au alocat
probabilități a căror sumă este unu. Pentru a putea analiza indicatorii standard de analiză ai
proiectelor de investiții, toate cash flow -urile corespunzătoare tuturor scenariilor de evoluție
economică la nive lul unui an au fost aduse la numitor comun pe baza speranței de cash flow.
În acest mediu, valoarea netă actualizată a avut valoarea de 141.502.125 lei , rata internă de
rentabilitate a avut valoarea de 5.48% , termenul de recuperare nominal al investiției a fost de
75 de zile, iar termenul de recuperare actualizat a fost de 79 de zile. Indicele de profitabilitate
calculat a fost de 2.73. Se poate concluziona astfel că proiectul poate fi adoptat și în mediul
incert.
După ce am prognozat situațiile financiare și am efectuat analiza în mediul cert și
incert am ajuns la concluzia că acest proiect de investiții este unul foarte benefic pentru
companie, deoarece generează cash -flow-uri viitoare foarte bune și indica torii analizați arată
rentabilitatea mare.

54
Bibliografie
1. Achim V., Borlea S., Analiza financiară a entității economice , Editura Risoprins,
Cluj-Napoca, 2012 ;
2. Brezeanu P., Gestiunea financiară a întreprinder ii. Analiza financiară , Editura ASE,
București, 1999;
3. Dincă M. S., Gestiunea financiară a firmei, Curs pentru învâțământ la distanță ,
Reprografia Universității Transilvania, Brașov, 2011 ;
4. Demetrescu C.G., Istoria contabilității , Editura Științifică, București, 1972
5. Dragotă V. , Ciobanu A., Obreja L, Dragotă Mihaela, Management financiar , vol. I,
Editura Economică, București, 2003;
6. Iacobescu S., Sorescu A., Contabilitatea comercială generală , vol.II, Editura
Științifică, București, 1923 ;
7. Nicules cu M., Diagnostic financiar , Editura Economică, București, 2008 ;
8. Onofrei M., Finanțele Intreprinderii , Editura Economică, București, 2004 ;
9. Pârvu D., Eficiența investițiilor , Editura Lumina Lex, București, 2003 ;
10. Preplicean G., Fundamente economice ale investițiilor , Editura Univ. Suceava, 2000 ;
11. Românu I., Investiții , Editura Economică București, 2000 ;
12. Staicu F., Eficien ța economică a investițiilo r, Editura Didactică și Pedagogică
București, 2000 ;
13. Stan S., Investiții nemateriale: definire și sferă de cuprindere , în Tribuna economică,
nr. 34, 2000 ;
14. Stancu I. , Finanțe , editia a treia, Editura Economică, București , 2002 ;
15. Stancu I., Conceptul de investiție, tipologia investitiilor și rolul lor în lumea modernă ,
ASE Bucureș ti, 2003 ;
16. Toma M., Alexandru F., Finanțe și gestiune f inanciară de întreprindere , Editura
Economică, Bucuresti, 2003 ;
17. Vasilescu I., Românu I., Ci cea C., Investiții , Editura Economică, Bucureș ti, 2000 ;
18. Vasilescu I., Strategii investiționale , Editura Economică, București, 1998 ;
19. Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura didactică și pedagogică,
București, 2003 ;
20. Vintilă N., Evaluarea ș i finanțare a investițiilor directe , Editura ASE, București,
2009 ;
21. Zaiț D., Eficiența economică a investițiilor , Editura Sedcom Libris , Iași, 2008 ;

55
22. Hotărârea de Guvern 2139/2004 din 30/11/2004 penru aprobarea catalogului privind
clasificarea și duratele nor male de funcționate a mijloacelor fixe;
23. Hotarârea de Guvern 105/2007 din 31 ianuarie 2007 privind stabilirea valorii de
intrare a mijloacelor fixe;
24. ***www.albalact.ro – Website -ul companiei Albalact ;
25. ***www.romalimenta.ro – Website -ul Romalmenta .

56
ANEXE
Anexa 1.
CF
24,193,616
28,443,173
33,421,369
39,253,300
46,085,546
CF/(1+K)^n
23,015,236
25,739,929
28,771,876
32,146,579
35,903,598
suma CF i
145,577,218
VR/(1+k)^n 3,609,880