Programul de studii 2015-2019 [621972]
Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice
Programul de studii 2015-2019
PROIECT
DE
DIPLOMĂ
Autor,
Absolvent: [anonimizat]: Sl.Dr. Ing.Marinescu Marinela
2019
CUPRINS
CAPITOLUL 1. Considerații generale
1.1. Obiectul proiectului si principalele probleme propuse a fi rezolvate
1.2. Prezentarea reperului/produsului
1.2.1. Descrierea reperului/produsului
1.2.2. Rolul funcțional
1.2.3. Material. Caracteristici
CAPITOLUL 2. Legislația din domeniul securității și sănătății în muncă specifică realizării
“roat ădințată dubl ă cu dinț i in V”
2.1. Legislați a europeană privind securitatea și sănătatea în muncă aplicabilă domeniului de
realizare a reperului/produsului
2.2. Legislația națională privind securitatea și sănătatea în muncă aplicabilă domeniului de
realizare a reperului/produsului
CAPITOLUL 3. Analiza procesului tehnologic de realizare a “roat ădințată dubl ă cu dinț i in
V”
3.1. Prezentarea procesului tehnologic de realizare a “roat ă dințată dublă cu dinț i in V”
3.2. Lista locurilor de muncă și a zonelor de evaluare într -un plan de situație, aferent
procesului tehnologic analizat
3.3. Identificarea elementelor sistemului de muncă pentru un loc de muncă aferent
procesului tehnologic analizat
3.4. Ide ntificarea echipamentelor individuale de protecție pentru locul de muncă
3.5.Elaborarea instrucțiunilor de lucru specifice pentru locul de muncă
CAPITOLUL 4. Probleme ecotehnologice la realizarea “roata din țată dubl ă cu din ți in V”
4.1. Stabilire a surselor de poluare și a naturii substanțelor poluante
4.2. Calculul coeficienților de poluare și a indicatorului de calitate a mediului
4.3. Evaluarea impactului de mediu
4.4. Elaborarea planului de măsuri de reducerea a poluării
CAPITOLUL 5. Evaluarea riscurilor pentru locul de muncă analizat
5.1 Prezentarea metodei de evaluare a riscurilor
5.2. Identi ficarea, analiza și evaluarea riscurilor specifice
5.3. Evaluarea bolilor profesionale rezultate în urma desfășurări i activităților la postul de
lucru avizat
5.4. Întocmirea fișei de evaluare risc
5.5. Determinarea nivelului de risc pe locul de muncă.
5.6. Elemente de ergonomie aferente locului de muncă
5.7. Întocmirea planului de măsuri de prevenire și protecție
BIBLIOGRAFIE
1.CONSIDERA ȚII GENERALE
1.1. Obiectul proiectului si principalele probleme propuse a fi rezolvate
In acest proiect vor fi prezentate urm ătoarele obiective:
– obținerea semifabricatului
-obținerea piesei
-evaluarea riscurilor pt locul de munc ă pentru matri țer
-stabilirea m ăsurilor de protective privind locul de munc ă ales
– probleme legate de ecotehnologie , poluare si depoloare.
1.2. Prezentarea reperului/produsului
1.2.1 Descrierea reperului/produsului
Roa ta dințată dublă cu dinț i in V face parte dintr -un angrenaj al unui reductor cu 2 trepte.
Roțile angreneaz ă permanent si realizeaza un raport de transmitere total fix, definit ca raportul
dintre tura ția la intrare si tura ția la iesirea reductorului.
Rolul funcțional acestui angrenaj este de a realiza un raport de transmitere constant (i=
constant), viteze si puteri diferite, siguranț ă in exploatare, randament ridicat, gabarit relativ redus si
durata de func ționare indelungata.
Un angrenaj este format dintr -o pereche de ro ți dințate, dintre care una este conducatoare iar
cealalta este condus ă.
Figura 1.1,Roat ă dințată
In func ție de pozi ția arborilor , angrenajele pot fi:
a) cu axele paralele (a )
b) cu axele concurente in plan ( b )
c) cu axele concurente in spa țiu ( c ).
Figura 1.2,Pozițiile angrenajelor
Dantura ro ților din țate poate fi: dreapta, inclinata, in V, in W, cu axa curba.
Figura 1.3, Dantura ro țiilor din țate
Figura 1. 4, Vederea 3D a piesei
Figura 1. 5,Desen piesa execu ție
Figura 1.6 , Vederea in secț iune a piesei 3D
1.2.2 Rolul funcțional
Cunoasterea rolului funcțional al piesei este prima etapa in proiectarea procesului tehnologic de
realizare a piesei. Rolul func țional al piesei este dat de rolul fiecarei suprafeț e ce delimiteaz ă piesa
in spaț iu.
Determinarea rolului func țional al piesei se face folosind metoda de analiz ă morfofunc ționala a
suprafe țelor. In cazul piesei roata dinț ată dublă cu dinț i in V se parcurg urmatoarele etape:
1. Descompunerea piesei in suprafeț ele cele mai simple ce o delimiteaz ă in spaț iu (plane,
cilindrice, conice, evolventice, elicoidale etc)
2. Notarea tuturor suprafe țelor ce delimiteaza piesa in spaț iu
In cazul piesei date s -a facut descompunerea si notarea suprafe țelor, rezultand (vezi figura 1.7)
3. Analizarea fiecarei suprafeț e ce m ărgineste piesa in spaț iu
Se face analiza fiecarei suprafe țe din urmatoarele puncte de vedere: forma geometrica a
suprafe ței, dimensiunile de gabarit, precizia dimensional ă, precizia de forma, precizia de pozi ție,
rugozitatea si unele caracteristici func ționale sau de exploat are trecute pe desenul de execuț ie.
Descompunerea piesei in suprafeț e.
Figura 1. 7 ,Descompunerea in suprafeț e
Tabelul 1.1 Specificarea suprafe țelor
Nr.Crt Suprafețe Forma grometrica a
suprafeței Dimen
siune
de
gabarit Caracteristici Tipul si rolul
suprafeței Procedee tehn.
posib.de obt. Obs.
Precizia
dimensio
nala Precizia
de
forma Precizia
de
poziție Rug
ozit
ate
a Duritat
ea
HB
1 S1 Plana circulara Ø40 H7(+0,03) – – 6.3 135 ASAMBLARE ASCHIERE
2 S2 Tronconica 3×45 – – – 6.3 135 AUXILIAR STRUNJIRE
3 S3 Cilindrica exterioara 7,8 – – – 6.3 135 AUXILIAR MORTEZARE
4 S4 Plana circulara Ø43 – – – 6.3 135 AUXILIAR MORTEZARE
5 S5 Tronconica 5×45 – – – 6.3 135 tehno logica MORTEZARE
6 S6 evolventica 2×27 – – 6.3 135 asamblare Danturare
7 S7 Plana circulara 10 – – – 3.2 135 AUXILIAR MORTEZARE
8 S8 Cilindrica exterioara 10 – – – 6.3 135 AUXILIAR STRUNJIRE
9 S9 Plana circulara Ø159/
70 – – – 6.3 135 AUXILIAR STRUNJIRE
10 S10 Cilindrica interioara Ø40/
15 H9(8,2) –
6.3 135 funcționala STRUNJIRE
11 S11 Cilindrica interioara Ø46/
20 – – – 3.2 135 AUXILIAR STRUNJIRE
12 S12 Trocnoica Ø14 – – – 6.3 135 AUXILIAR STRUNJIRE
13 S13 Tronconica Ø40 – – – 6.3 135 AUXILIAR MORTEZARE
14 S14 Tronconica Ø18 – – – 6.3 135 ASAMBLARE MORTEZARE
15 S15 Cilindrica interioara Ø29 – – – 6.3 135 AUXILIAR
16 S16 Cilindrica interioara Ø
40/30 – – – 1.6 135 AUXILIAR ASCHIERE
17 S17 Plana intrerioara Ø6 – – – 6.3 135 AUXILIAR
18 S18 Plana intrerioara Ø6 – – – 6.3 135 AUXILIAR
1.2.3 Material. Caracterist ici
Avand in vedere tema proiectului conform calculelor si pe baza rezultatului dat , materialul optim
pentru piesa “ roat ă dințată dublă cu din ți in V “ a fost ales ca fii nd C 15.
Caracteristicile mecanie ale materialului C 15 sunt prezentate tabelul 2.1
Tabelul 1.2 Caracteristici mecanice
Compozi ția chimic ă a oțelului aliat C 15 este prezentat ă in tabelul 2.2
Tabelul 1.3 Compozi ția chimica
Oțel Tratament
Termic Rezisten ța limita la
curgere Rezisten ța la
rupere Duritate Brinel l
Normal Recopt
C15 De cementare
50-52 HRC
30-32 HRC 350 599 197 149
Calitate
EN W. NR. STAS Compozi ție chimic ă max %
C Si Mn P S Cr Mo Ni
C 15 151.0401 OLC15 0.12-
0.18 0.40 0.3-
0.8 0.045 0.045 – – –
2.LEGISLA ȚIA DIN DOMENIUL SECURIT ĂȚII SI S ĂNĂTĂȚII IN MUNC Ă SPECIFIC Ă
REALIZ ĂRII “ RO ȚII DIN ȚATE DUBL Ă CU DINȚ I IN V”
Imbunătă țirea sănătăț ii și securită ții în muncă este o chestiune importantă pentru UE încă
din anii ’80. Prin introducerea legislaț iei la nivel european au fost stabilite standarde minime de
protecție a lucrătorilor, permițându -li-se totodată statelor membre să mențină sau să introducă
măsuri mai stricte. După intrarea în vigoare a Tratatul ui de la Lisabona, Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene a căpătat caracter juridic obligatoriu, conferind și mai multă
importanță în cadrul legislaț iei UE politicii în domeniul sănătății și securității.
2.1. Legislația europeană privind securitatea și sănătatea în muncă aplicabilă domeniului
de realizare a reperului/produsului
Tabelul 2.4 , Legislația europeană
ACTUL NORMATIV NAȚIONAL REGLEMENTARE COMUNITARĂ
–
DIRECTIVA TRANSPUSĂ
Legea securității și sănătății în muncă
Nr.
319/2006 89/391/CEE
Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006
privind cerințele minime de securitate si
sănătate pentru utilizarea în muncă de
către lucrători a echipamentelor de
muncă 89/655/CEE;
95/63/CE;
2001/45/CE
Hotãrârea Guvernului Nr. 601 din 13
iunie 2007
pentru modificarea si completarea
unor acte normative din domeniul
securitãtii si sãnãtãtii în muncã
–
Hotãrârea Guvernului Nr. 557 din 6
iunie 2007
privind completarea mãsurilor
destinate sã promoveze îmbunãtãtirea
securitãtii si sãnãtãtii la locul de
muncã pentru salariatii încadrati în
baza unui contract individual de
muncã pe duratã determinatã si
pentru salariatii temporari încadrati la
agenti de muncã temporarã
–
Hotãrârea Guvernului Nr. 355 din 11
aprilie 2007
privind supravegherea sãnãtãtii
lucrãtorilor
2.2. Legislația națională privind securitatea și sănătatea în muncă aplicabilă domeniului
de realizare a reperului/produsului
Conform domeniului de realizare al produsului cele mai importante articole prezente in legile
naționale privind securitatea si s ănăntatea in munc ă sunt:
Legea 319 din 2006
Legea securit ății si s ănătății in muncă
Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26 iulie 2006
Art. 1. – (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii
securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.
(2) Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,
protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare,
informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a
reprez entantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.
Art. 2. – Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane
cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal ro man pe teritoriul altor tari, vor
cuprinde clauze privind securitatea si sanatatea in munca.
Art. 3. – (1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucr atorilor si reprezentantilor lucratorilor.
Art. 4. – (1) Fac exceptie de la prevederile Art. 3 alin. (1) cazurile in care particularitatile inerente
ale anumitor activitati specifice din serviciile publice, cum ar fi fortele armate sau politia, precum Hotãrârea Guvernului nr.1051/2006
privind cerintele minime de securitate
si sãnãtate pentru manipularea
manualã a maselor care prezintã
riscuri pentru lucrãtori, în special de
afectiuni dorsolombare
90/269/CEE
Hotãrârea Guvernului nr.1876/2005
privind cerintele minime de securitate
si sãnãtate referitoare la expunerea
lucrãtorilor la riscurile generate de
vibratii
2002/44/CE
NSSM 1
Norme specifice de securitate a muncii pentru
prelucrarea metalelor prin aschiere
–
Hotararea de Guvern 493/2006
privind cerintele minime de securitate si
sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscurile generate de zgomot
–
si cazurile de dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de protectie civila, vin in
contradictie cu prezenta lege.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure securitatea si sanatatea lucratorilor,
tinandu- se seama de principiile stabilite prin prezenta lege.
Art. 5. – In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a) lucrator – persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in
perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de
munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;
b) angajator – persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu
lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
c) alti participanti la procesul de munca – persoane aflate in intreprindere si/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in
vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim
de voluntariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si
persoane care nu au contract individual de munca incheiat in forma s crisa si pentru care se
poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de
proba;
d) reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilor – persoana aleasa, sel ectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu
prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii lucratorilor in munca;
e) prevenire – ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului
de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
f) eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in
timpul procesului de munca ori in indeplinirea i ndatoririlor de serviciu, situatia de persoana data
disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profe siune;
g) accident de munca – vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
h) boala profesionala – afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca,
precum si de supra solicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de
munca;
i) echipament de munca – orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
j) echipament individual de protectie – orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un
lucrator pentru a -l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol
securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat
pentru a indeplini acest obiectiv;
k) loc de munca – locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii
si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are
acces in cadrul desfasurarii activitatii;
l) pericol grav si iminent de accidentare – situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar
prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
m) stagiu de practica – instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care
se prega tesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie
profesionala;
n) securitate si sanatate in munca – ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munc a, apararea vietii,
integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de
munca;
o) incident periculos – evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore d e noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui
echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a
afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost
posibil sa produca pagube materiale;
p) servicii externe – persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa
presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform legii;
q) accident usor – eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai
acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica
de 3 zile;
r) boala legata de profesiune – boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori
determinanti sunt de natura profesionala.
Art. 6.- (1) Angajatorul are obligaț ia de a asigura securitatea si s ănătatea lucr ătorilor in toate
aspectele legate demunca.
(2) In cazul in care un angajator apeleaz ă la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilitaț ile sale inacest domeniu.
(3) Obliga țiile lucr ătorilor in domeniul securit ății si sănătății in munc ă nu aduc atingere
principiului responsabilit ățiiangajatorului.
Art. 7.- (1) In cadrul responsabilit ăților sale, angajatorul are obligaț ia sa ia masurile necesare
pentru:
a) asigurarea securita ții si protec ția sănătății lucr ătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucră torilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securit ății si sănătății in munc ă.
(2) Angajatorul are obligaț ia sa urmareasc ă adaptarea m ăsurilor prev ăzute la alin. (1), ținând
seama demodificarea condi țiilor, si pentru imbună tățirea situa țiilor existente.
(3) Angajat orul are obligaț ia sa implementeze m ăsurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza
urmatoarelor principiigenerale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la surs ă;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munc ă,
alegereaechipamentelor de munc ă, a metodelor de munc ă si de produc ție, in vederea reducerii
monotoniei muncii, amuncii cu ritm predeterminat si a diminuă rii efectelor acestora asupra
sănătății;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puțin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, condi țiile demunc ă, rela țiile sociale si influen ța factorilor din mediul de munc ă;
h) adoptarea, in mod prioritar, a m ăsurilor de protec ție colectiv ă față de m ăsurile de protec ție
individual ă;
i) furnizarea de instruc țiuni corespunzatoare lucr ătorilor.
(4) F ărăa aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ținând seama de natura ac tivităților
din intreprinderesi/sau unitate, angajatorul are obligaț ia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si s ănătatea lucr ătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor demunc ă, a substanț elor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea
locurilor de munca;
b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si
metodele delucru si de produc ție aplicate de catre angaj ator sa asigure imbună tățirea nivelului
securit ății si al protec țieisănătății lucratorilor si s ă fie integrate in ansamblul activit ăților
intreprinderii si/sau unit ății respective si la toatenivelurile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacitaț ile lucr ătorului in ceea ce priveste securitatea si s ănătatea in
munc ă, atuncic ând ii incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa fac ă obiectul consultarilor cu
lucrătorii si/saureprezentanț ii acestora in ceea ce prives te consecintele asupra securit ății si
sănătății lucr ătorilor, determinatede alegerea echipamentelor, de condi țiile si mediul de munc ă;
e) să ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie
permis numailucr ătorilor care au primit si si -au insusit instruc țiunile adecvate.
(5) F ărăa aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci c ând in acelasi loc de munca
isi desfasoaraactivitatea lucr ători din mai multe intreprinderi si/sau unitaț i, angajatorii acestor a
au urmatoarele obliga ții:
a) să coopereze in vederea implement ării prevederilor privind securitatea, s ănătatea si igiena in
munc ă, luândin considerare natura activit ăților;
b) să isi coordoneze ac țiunile in vederea protec ției lucr ătorilor si prevenirii riscurilor profesionale,
luând inconsiderare natura activit ăților;
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) să informeze lucr ătorii si/sau reprezentanț ii acestora despre riscurile profesionale.
(6) M ăsurile privind securitatea , sănătatea si igiena in munc ă nu trebuie s ă comporte in nicio
situa ție obliga țiifinanciare pentru lucratori.
Art. 8. – (1) Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute la Art. 6 si 7, angajatorul desemneaza
unul sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de acti vitatile de protectie si de activitatile de
prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere si/sau unitate, denumiti in continuare
lucratori desemnati.
(2) Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie s i a
celei de prevenire a riscurilor profesionale.
(3) Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a -si putea indeplini
obligatiile ce le revin prin prezenta lege.
(4) Daca in intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de
protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe.
(5) In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4), acestea
trebuie sa fie informate de catre angaj ator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt
susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la
informatiile prevazute la Art. 16 alin. (2).
(6) Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in munca si, cel mult, atributii complementare.
Art. 9. – (1) In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a
celor de protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la
care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii,
se impune ca:
a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;
b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si
profesionale adecvate;
c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar suficient.
(2) Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fie
asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau
din exteriorul intreprinderii si/sau unitatii.
(3) Lucratorul/lucratorii si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin. (2) t rebuie sa colaboreze intre
ei ori de cate ori este necesar. (4) In cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care
se desfasoara activitati fara riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatat ii in munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta
lege, daca are capacitatea necesara in domeniu.
(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme metodologice de
aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul
considerat suficient, prevazute la alin. (1) si (4).
Art. 10. – (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucrator ilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de
alte persoane prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste
primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care
aplica masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
(3) Numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia acestora trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice intreprinderii si/sau unitatii.
Art. 11. – (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti luc ratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol
grav si iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori
care trebuie sa fie luate pentru protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucrato rilor posibilitatea sa opreasca lucrul
si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de
pericol grav si iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si
iminent, in afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.
(2) Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte
negative si nejustificate pentru acestia.
(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent pentru propria
securitate sau a altor persoane, atunci cand seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat,
toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si
cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.
(4) Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin. (3), cu exceptia
situatiilor in care acestia actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava.
NSSM 1
Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere
Art. 1. – (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschiere
cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii
de preluare a metalelor prin aschiere pe masini -unelte actionate electric,hidraulic,pneumatic sau
electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru
preluari manuale.
(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop elimi narea factorilor
periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element
component al acestuia ( executant -sarcina de munca- mijloace de productie- mediu de munca).
Art. 2. – Prezentele norme se aplica in toate unitatile ec onomice in care exista activitatea de
preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si
de modul de organizare a acestora.
Art. 3. – (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Norm elor
Generale de Securitate a Muncii.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prin
aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1.
Art. 4. – Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este
necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national
sau proceselor de munca.
Art. 5. – (1) Deservirea masinilor -unelte este permisa numai lucratorilor c alificati si instruiti
special pentru acest scop.
(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1- 3 luni, in functie
de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si exploatarii corecte
a utilajului.
Art. 6. – Se interzice lucrul la masini -unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara (
desene, fise tehnologice , planuri de operati i , schema de ungere si instructiuni speciale de
securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii -unelte) cu exceptia
lucrului dupa piese model.
Art. 7. – Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.
Art. 8. – Ridic area , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile,
sculelor si pieselor de pe masini -unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat
adecvate, tinindu- se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la caz
la caz, in functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu
mijloace ajutatoare de ridicat si transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.
Art. 23. – (1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri si perfect
centrate, pentru a nu fi smulse.
(2) La fixarea pieselor si scoaterea pieselor din universal,se vor utiliza chei corespunzatoare, fara prelungitoare din teava sau alte parghii.
Art. 24. – La fixarea pieselor in universul strungului, se va repeta conditia L < 3d, unde L si d
reprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.
Art. 25. – La prelucrarea pieselor lungi, pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.
Art. 26. – La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa iar pinola se va bloca in pozitia de
strangere.
Art. 27. – Slabirea piesei din pinola papusii mobile se va efectua numai dupa oprirea strungului.
Art. 28. – Inainte de inceperea lucrului, lucratorul se va verifica starea fi zica a fiecarui bac de
strangere.Daca bacurile sunt uzate (sterse) , au joc, prezinta deformatii sau fisuri, universalul
sau platoul vor fi inlocuite.
Art. 29. – Inainte de inceperea lucrului, lucratorul va verifica daca modul in care este ascutit
cutitul si daca profilul acestuia corespund preluarii pe care trebuie sa o execute, precum si
materialului din care este confectionata piesa. Se vor folosi cutite de strung cu prag special
pentru sfaramarea aschiei continue.
Art. 30. – La cutitele de strung prevaz ute cu placute din carburi metalice se vor controla cu
atentie fixarea placutei pe cutit si starea acestuia.Nu se permite folosirea cutitelor la care
placutele prezinta fisuri, arcuiri sau deformtii. Cutitele cu placute din carburi metalice sau
ceramice vor fi ferite de socuri mecanice.
Art. 31. – (1) Angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in miscare a piesei de
prelucrat..In caz contrar , exista pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului.
(2) La sfirsitul prelucr arii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri masina.
Art. 32. – La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare( inimi de antrenare ) de tip
protejat sau saibe de antrenare protejate.
Art. 33. – La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strangerea , respectiv desfacerea
bucsei se vor face numai dupa oprirea completa a masinii.
Art. 34. – (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel in timpul cat acesta este conectat
la reteaua de alimentare.
(2) se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul este conectat la reteaua
electrica de alimentare.
Art. 35. – Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele capete.
Hotărârea de G uvern nr. 1051/9.08.2006
privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a maselor
care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 713 din 21/08/2006
Intrare în vigoare: 01/10/2006
Art. 1. – Prezenta hotarare stabileste cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare.
Art. 2. – Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se aplica in intregime
domeniului prevazut la art. 1, fara a aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau specifice
cuprinse in prezenta hotarare.
Art. 3. – In sensul prezentei hotarari, prin manipular ea manuala a maselor se intelege orice tip
de transport sau sustinere a unei mase de catre unul ori mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorita
caracteristicilor acesteia sau conditiilor ergonomice necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.
Art. 4. – Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnico- organizatorice necesare sau trebuie sa
utilizeze mijloace corespunzatoare, in special echipamente mecanice, pentru a evita necesitatea manipularii manuale a maselor de catre lucratori.
Art. 5. – In cazurile in care nu se poate evita necesitatea manipularii manuale a maselor de
catre lucratori, angajatorul trebuie sa ia masuri organizatorice corespunzatoare, sa utilizeze
mijloace adecvate sau sa furnizeze lucratorilor aceste mijloace, pentru a reduce riscul pe care il
implica manipularea manuala a acestor mase, luand in considerare elementele de referinta
prevazute in anexa nr. 1.
Art. 6. – In toate cazurile in care manipularea manuala a maselor de catre lucrator nu poate fi
evitata, angajatorul trebuie sa organizeze posturile de lucru astfel incat manipularea sa fie cat
mai sigura si cu risc cat mai mic posibil pentru sanatate, fiind obligat de asemenea:
a) sa evalueze, in prealabil, conditiile de securitate si de sanatate pentru tipul de lucrare
respectiv si sa examineze in special caracteristicile maselor, potrivit prevederilor anexei nr. 1;
b) sa urmareasca evitarea sau reducerea riscurilor pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare, prin adoptarea de masuri corespunzatoare, avand in vedere caracteristicile
mediului de munca si cerintele activitatii, potrivit prevederilor anexei nr. 1.
Art. 7. – Pentru punerea in aplicare a prevederilor art. 7 alin. (4) lit. c), art. 24, 25 si 35 din
Legea nr. 319/2006, trebuie respectate prevederile anexei nr. 2.
Art. 8. – (1) Fară a aduce atingere prevederilor art. 16 și 17 din Legea nr. 319/2006, lucrătorii
și/sau reprezentanții acestora trebuie să fie informați despre toate măsurile ce trebuie puse în
practică în aplicarea prezenței hotărâri, cu privire la protecția securitații și sanatații.
(2) Angajatorii trebuie să se asigure că lucrătorii și/sau reprezentanții acestora primesc
informații generale și, ori de cate ori este posibil, informații precise cu privire la:
a) greutatea maselor;
b) centrul de greutate sau partea cea mai grea, atunci când pachetul este încărcat excentric.
Art. 9. – Fară a aduce atingere prevederilor art. 20 și 21 din Legea nr. 319/2006, angajatorii
trebuie să se asigure că lucrătorii primesc, în plus, o formare adecvată și informații precise cu
privire la modul corect de manipulare a maselor și la riscurile la care aceș tia se expun, în
special daca aceste sarcini nu sunt efectuate corect, având în vedere prevederile anexelor nr. 1
și 2.
Art. 10. – Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora cu privire
la problemele la care se face referire in prezenta hotarare, inclusiv in anexele la aceasta,
trebuie sa se realizeze potrivit prevederilor art. 18 si 19 din Legea nr. 319/2006.
Art. 11. – Incalcarea prevederilor prezentei hotarari atrage raspunderea contraventionala, civila
sau penala, dupa caz, potrivit Legii nr. 319/2006.
Art. 12. – Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de
munca din cadrul Inspectiei Muncii si de catre inspectorii de medicina muncii din cadrul
Ministerului Sanatatii Publice.
Art. 1 3. – Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 14. – Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei comunica Comisiei Europene
textele dispozitiilor de drept intern deja adoptate sau in curs de adoptare in domeniul
reglementat de prezenta hotarare.
Art. 15. – Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006. * Prezenta hotarare
transpune Directiva 1990/269/CEE privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in
special dorsolombare, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L
156/1990.
HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007
privind supravegherea sanatații lucrătorilor
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL O FICIAL nr. 332 din 17 mai 2007
Art. 1.
Prezenta hotărâre stabilește cerințele minime pentru supravegherea sănătății lucrătorilor față de
riscurile pentru securitate și sănătate, pentru prevenirea îmbolnăvirii lucrătorilor cu boli
profesionale cauzate de agenți nocivi chimici, fizici, fizico -chimici sau biologici, caracteristici
locului de muncă, precum și a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului în
procesul de muncă.
Art. 2.
În sensul prezentei hotârâri, supravegherea sănătății lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor
medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale și a bolilor
legate de profesie, precum și menținerea sănătății și a capacității de muncă a lucrătorilor.
Art. 3.
Potrivit pr evederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, Ministerul Sănătății
Publice este autoritatea competentă în domeniul medicinii muncii și al supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor.
Art. 4.
Modificări (1), Referințe în jurisprudenț ă (1), Reviste (1)
Supravegherea sănătății lucrătorilor este asigurată de către medicii specialiști de medicina
muncii.
Art. 5.
(1) Angajatorul trebuie să se afle în posesia unei evaluări a riscului asupra sănătății lucrătorilor.
Modele (2)
(2) Evaluarea riscului asupra sănătății se actualizează dacă s -au produs schimbări semnificative
din cauza cărora evaluarea ar fi depășită sau atunci când rezultatele supravegherii sănătății o
impun.
Art. 6.
Angajatorii din orice domeniu de activitate, atât din sectorul public, cât și din sectorul privat, sunt
obligați să respecte reglementările în vigoare privind supravegherea sănătății lucrătorilor.
Art. 18
Examenul medical de adaptare în muncă se efectuează la indicația medicului specialist de medicină muncii în pri ma lună de la angajare și are următoarele scopuri:
a) completează examenul medical la angajarea în muncă, în condițiile concrete noilor locuri de
muncă (organizarea fiziologică a muncii, a mediului de muncă, relațiile om -mașînă, relațiile
psihosociale în cadrul colectivului de muncă);
b) ajută organismul celor angajați să se adapteze noilor condiții;
c) determină depistarea unor cauze medicale ale neadaptării la noul loc de muncă și recomandă măsuri de înlăturare a acestora.
Art. 19
Efectuarea examenului m edical periodic are următoarele scopuri:
a) confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii în muncă pentru
profesia/funcția și locul de muncă pentru care s -a făcut angajarea și s -a eliberat fișa de
aptitudine;
b) depistarea apariției unor boli care constituie contraindicații pentru activitățile și locurile de
muncă cu expunere la factori de risc profesional;
c) diagnosticarea bolilor profesionale;
d) diagnosticarea bolilor legate de profesie;
e) depistarea bolilor care constituie ris c pentru viață și sănătatea celorlalți lucrători la același loc
de muncă;
f) depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unității, pentru calitatea produselor sau pentru populația cu care lucrătorul vine în contact prin natura activității sale.
Art. 20
Examenul medical periodic se efectuează obligatoriu tuturor lucrătorilor.
Art. 21
Frecventa examenului medical periodic este stabilită prin fișele întocmite conform modelului
prevăzut în anexa nr. 1 și poate fi modificată numai la propunerea medicului specialist de
medicina muncii, cu informarea angajatorului.
Art. 22
Examenul medical periodic cuprinde următoarele:
a) înregistrarea evenimentelor medicale care s -au petrecut în intervalul de la examenul medical
în vederea angajării sau de la ultim ul examen medical periodic până în momentul examenului
medical respectiv;
b) examenul clinic general, conform dosarului medical prevăzut în anexa nr. 4;
c) examenele clinice și paraclinice, conform modelului de fișa prevăzut în anexa nr. 1 și
examenului indicat de către medicul specialist de medicină a muncii;
d) înregistrarea rezultatelor în dosarul medical prevăzut în anexa nr. 4;
e) finalizarea concluziei prin completarea fișei de aptitudine, conform modelului prevăzut în
anexa nr. 5, de către medicul sp ecialist de medicină a muncii, în doua exemplare, unul pentru
angajator și celălalt pentru lucrător.
Hotararea de Guvern 1146 din 2006
HG privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 815 din 3 octombrie 2006
Art. 1. – (1) Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru asigurarea securitatii si
sanatatii lucratorilor care utilizeaza la locul de munca echipamente de munca, definite potrivit
art. 2.(2) Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se completeaza cu
prevederile specifice cuprinse in prezenta hotarare.
Art. 2. – In sensul prezentei hotarari, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea
semnificatie:
a) echipament de munca – orice masina, aparat, unealta sau instalatie fol osita la locul de
munca;
b) utilizarea echipamentului de munca – orice activitate referitoare la echipamentul de munca,
cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, intretinerea, inclusiv curatarea lui;
c) zona periculoasa – orice zona din interiorul si/sau din jurul echipamentului de munca in care
prezenta unui lucrator expus il supune pe acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa;
d) lucrator expus – orice lucrator aflat integral sau partial intr -o zona periculoasa;
e) operator – lucratorul/lucratorii insarcinat/insarcinati cu utilizarea echipamentului de munca.
Art. 3. – (1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentul de munca
pus la dispozitia lucratorilor din intrepri ndere si/sau unitati sa corespunda lucrului prestat ori sa
fie adaptat acestui scop si sa poata fi utilizat de catre lucratori, fara a pune in pericol securitatea
sau sanatatea lor.
(2) La alegerea echipamentelor de munca pentru asigurarea securitatii si s anatatii lucratorilor,
angajatorul este obligat sa acorde o atentie deosebita tuturor conditiilor de munca, caracteristicilor specifice acestora, precum si riscurilor existente, in special la locurile de munca
din cadrul intreprinderii si/sau unitatii, si/ sau riscurilor care sunt susceptibile sa apara la
utilizarea echipamentelor de munca.
(3) In situatia in care nu este posibil sa se asigure ca echipamentele de munca sunt utilizate
fara niciun risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masuri corespunzatoare pentru reducerea riscurilor.
Art. 4. – (1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 3, angajatorul este obligat sa procure si/sau
sa utilizeze:
a) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratoril or din intreprindere
si/sau unitate, pentru folosinta, dupa data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, care
indeplinesc:
(i) prevederile tuturor reglementarilor tehnice romane care transpun legislatia comunitara
aplicabila;
(ii) cerintele minime prevaz ute in anexa nr. 1, in cazul in care nu se aplica sau se aplica partial
reglementari tehnice romane care transpun legislatia comunitara;
b) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor din intreprindere
si/sau unitate, pentru folosinta, care indeplinesc cerintele minime prevazute in anexa nr. 1, cel
tarziu pana la data de 31 decembrie 2006.
(2) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca, pe toata durata utilizarii lor, echipamentele de munca sa fie mentinute, printr -o intretinere adecvata, la un nivel tehnic care
sa respecte, dupa caz, prevederile alin. (1) lit. a) sau b).
(3) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste, dupa consultarea partenerilor
sociali si luand in considerare legislatia si/s au practicile nationale, modalitatile care sa permita
realizarea unui nivel de securitate corespunzator obiectivelor prevazute in anexa nr. 2.
Art. 5. – (1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca
a caror securitat e depinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei verificari initiale, dupa
instalare si inainte de prima punere in functiune si unei verificari dupa fiecare montare intr -un loc
de munca nou sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente , in conformitate
cu legislatia si/sau cu practicile nationale, in scopul asigurarii unei instalari corecte si a bunei
functionari a acestor echipamente de munca.
(2) Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt respectate si orice deter iorari
sunt depistate si remediate la timp, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca
echipamentele de munca, care sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorari susceptibile
de a fi la originea unor situatii periculoase, sa faca obi ectul:
a) unor verificari periodice si, daca este cazul, unor incercari periodice efectuate de persoane
competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale;
b) unor verificari speciale, efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia
si/sau cu practicile nationale, de fiecare data cand s -au produs evenimente exceptionale
susceptibile sa aiba consecinte daunatoare asupra securitatii echipamentului de munca, cum ar
fi modificari ale procesului de munca, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de
neutilizare.
(3) Rezultatele verificarilor trebuie sa fie inregistrate si puse la dispozitie Inspectiei Muncii la
solicitarea acesteia. Ele trebuie pastrate pe o perioada de timp corespunzatoare, de exemplu, in
functie de recomandarile sau specificatiile producatorului.
(4) Daca echipamentele de munca respective sunt utilizate in exteriorul intreprinderii, acestea
trebuie sa fie insotite de o dovada referitoare la realizarile ultimei verificari.
(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste modalitatile de efectuare a
acestor verificari.
Art. 6. – Daca utilizarea unui echipament de munca este susceptibila sa prezinte un risc specific
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare
pentru a se asigura ca:
a) utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucratorilor insarcinati cu aceasta atributie;
b) pentru efectuarea reparatiilor, modificarilor si intretinerii trebuie desemnati lucratori cu atri butii
in acest sens.
Art. 7. – Postul de lucru si pozitia lucratorilor in utilizarea echipamentului de munca, precum si
principiile ergonomice trebuie sa fie luate, in mod deosebit, in considerare de catre angajator la aplicarea cerintelor minime de securi tate si sanatate.
Art. 8. – Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 5- a a cap. III din Legea nr. 319/2006,
angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii sa dispuna de informatii
adecvate si, daca este cazul, de fise de lucru referitoare la echipamentele de munca utilizate la
locul de munca.
Art. 9. – (1) Informatiile si fisele de lucru prevazute la art. 8 trebuie sa cuprinda un numar minim
de date referitoare la securitate si sanatate privind:
a) conditiile de folosire a echipamentelor de munca;
b) situatiile anormale previzibile;
c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulata in urma utilizarii
echipamentelor de munca.
(2) Lucratorii trebuie sa fie atentionati in legatura cu riscurile l a care sunt expusi, echipamentele
de munca din imediata vecinatate a locului lor de munca, precum si asupra modificarilor
prevazute a fi efectuate, in masura in care aceste modificari afecteaza echipamentele de munca
situate in imediata vecinatate a locului lor de munca, chiar daca acesti lucratori nu utilizeaza
direct aceste echipamente.
(3) Informatiile si fisele tehnice trebuie sa fie pe intelesul lucratorilor vizati.
Art. 10. – Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 7- a a cap. III din Legea nr. 319/2006,
angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca:
a) lucratorii insarcinati cu utilizarea echipamentelor de munca sa fie instruiti adecvat, inclusiv cu privire la riscurile posibile, determinate de utilizarea acestora;
b) lucratorii pre vazuti la art. 6 lit. b) sa fie instruiti adecvat.
Art. 11. – Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor lor se desfasoara
potrivit prevederilor sectiunii a 6- a a cap. III din Legea nr. 319/2006.
Hotãrârea Guvernului nr.1876/2005
privind cerintele minime de securitate si sãnãtate referitoare la expunerea lucrãtorilor la
riscurile generate de vibratii
Art. 1. – Prezenta hotarâre stabileste cerinte minime pentru protectia lucratorilor împotriva
riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor care apar sau pot sa apara datorita expunerii la
vibratii mecanice.
Art. 2. – Prevederile prezentei hotarâri se aplica activitatilor în exercitarea carora lucratorii sunt
sau este posibil sa fie expusi la riscuri generate de vibratii mecanice în t impul activitatii.
Art. 3. – Prevederile legislatiei nationale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplica în
totalitate întregului domeniu prevazut la art. 2, fara a aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau mai specifice incluse în prezenta hotarâre.
Art. 4. – Pentru aplicarea prezentei hotarâri expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:
a) vibratie transmisa sistemului mâna -brat – vibratia mecanica, în cazul în care este transmisa
sistemului uman mâna- brat, care genereaza riscuri pentr u sanatatea si securitatea lucratorilor,
în special afectiuni vasculare, leziuni osoase sau articulare, afectiuni neurologice sau musculare; b) vibratie transmisa întregului corp – vibratia mecanica, în cazul în care este
transmisa întregului corp, care genereaza riscuri pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, în special lombalgie si traumatisme ale coloanei vertebrale.
Art. 5. – (1) Pentru vibratiile transmise sistemului mâna- brat: a) valoarea limita de expunere
zilnica profesionala, calculata pentr u o perioada de referinta de 8 ore, este de 5 m/s2; b)
valoarea expunerii zilnice de la care se declanseaza actiunea, calculata pentru o perioada de
referinta de 8 ore, este de 2,5 m/s2. (2) Expunerea lucratorilor la vibratiile transmise sistemului mâna- brat este evaluata sau masurata potrivit dispozitiilor pct. 1 din partea A a anexei care face
parte integranta din prezenta hotarâre.
Art. 6. – (1) Pentru vibratiile transmise întregului corp: a) valoarea limita de expunere zilnica
profesionala, calculata l a o perioada de referinta de 8 ore, trebuie sa fie de 1,15 m/s2 sau sa
aiba o valoare a dozei de vibratii de 21 m/s1,75; b) valoarea expunerii zilnice de la care se declanseaza actiunea, calculata la o perioada de referinta de 8 ore, trebuie sa fie de 0,5 m/s2
sau sa aiba o valoare a dozei de vibratii de 9,1 m/s1,75. (2) Expunerea lucratorilor la vibratiile
transmise întregului corp trebuie sa fie evaluata sau masurata potrivit dispozitiilor pct. 1 din
partea B a anexei.
Art. 7. – (1) În executarea obligat iilor prevazute în legislatia nationala care transpune Directiva
89/391/CEE angajatorul trebuie sa evalueze si, daca este necesar, sa masoare nivelurile de vibratii mecanice la care sunt expusi lucratorii. (2) Masurarea se efectueaza în conformitate cu
partea A pct. 2 sau cu partea B pct. 2 din anexa, dupa caz.
Art. 8. – (1) Nivelul de expunere la vibratia mecanica poate fi evaluat prin intermediul observarii
practicilor de lucru specifice si prin trimiterea la informatiile relevante cu privire la magnitudinea
probabila a vibratiilor corespunzatoare echipamentelor sau tipurilor de echipamente utilizate în
conditiile specifice de utilizare, inclusiv informatiile de aceasta natura furnizate de producatorul
echipamentului. (2) Operatia prevazuta la alin. (1) s e deosebeste de masurare, care necesita
utilizarea unei aparaturi specifice si a unei metodologii corespunzatoare.
Art. 9. – (1) Evaluarea si masurarea prevazute la art. 7 trebuie sa fie planificate si efectuate de
serviciile competente, la intervale corespunzatoare, tinându- se seama de prevederile din
legislatia nationala care transpun prevederile Directivei 89/391/CEE referitoare la competentele serviciilor de protectie si prevenire si ale lucratorilor desemnati, cu atributii în domeniul
securitatii si s anatatii în munca. (2) Datele obtinute din evaluarea si/sau masurarea nivelului de
expunere la vibratii mecanice se pastreaza într -o forma adecvata pentru a permite consultarea
la o data ulterioara.
Art. 10. – La evaluarea riscurilor angajatorul trebuie s a acorde o atentie deosebita urmatoarelor
elemente: a) nivelul, tipul si durata expunerii, inclusiv orice expunere la vibratii intermitente sau
la socuri repetate; b) valorile limita ale expunerii si valorile de expunere de la care se
declanseaza actiunea, prevazute la art. 5 si 6; c) orice efecte asupra sanatatii si securitatii
lucratorilor expusi la riscuri deosebite; d) orice efecte indirecte asupra securitatii lucratorilor,
care rezulta din interactiunile dintre vibratiile mecanice si locul de munca sau alte echipamente
de lucru; e) informatiile furnizate de producatorii echipamentelor de munca, potrivit legislatiei în vigoare; f) existenta echipamentelor similare, proiectate astfel încât sa reduca nivelurile de
expunere la vibratiile mecanice; g) prelungirea expunerii la vibratii transmise întregului corp în afara programului de lucru normal, sub responsabilitatea angajatorului; h) conditiile de munca
specifice, cum ar fi temperaturile scazute; i) informatiile corespunzatoare obtinute din
supravegherea s anatatii, inclusiv informatiile publicate, în masura în care este posibil.
Art. 11. – (1) Angajatorul trebuie sa fie în posesia unei evaluari a riscurilor, potrivit prevederilor
legislatiei nationale care transpun Directiva 89/391/CEE, si trebuie sa ident ifice masurile care
trebuie luate potrivit sectiunilor a 2- a si a 3 -a din prezentul capitol. (2) Evaluarea riscurilor
trebuie înregistrata pe un suport material si trebuie sa includa o justificare a angajatorului potrivit careia natura si amploarea riscuri lor legate de vibratiile mecanice nu necesita efectuarea unei
evaluari mai complete a acestora. (3) Evaluarea riscurilor trebuie sa fie actualizata periodic, în special daca s -au produs schimbari semnificative sau daca rezultatele supravegherii sanatatii
arata ca este necesara.
Art. 12. – (1) Riscurile care decurg din expunerea la vibratiile mecanice trebuie sa fie eliminate la
sursa sau reduse la minimum, tinându- se seama de progresul tehnic si de existenta masurilor
de reducere a riscului la sursa. (2) R educerea acestor riscuri se întemeiaza pe principiile
generale de prevenire prevazute în legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE.
Art. 13. – Pe baza evaluarii riscurilor prevazute în sectiunea 1 din prezentul capitol, din
momentul în care valorile de expunere la care se declanseaza actiunea, prevazute la art. 5 alin.
(1) lit. b) si la art. 6 alin. (1) lit. b), sunt depasite, angajatorul trebuie sa instituie si sa puna în
aplicare un program de masuri tehnice si/sau organizatorice menite sa reduca la minimum
expunerea la vibratii mecanice si riscurile legate de aceasta, tinând seama în special de: a) alte metode de lucru care implica o expunere mai scazuta la vibratii mecanice; b) alegerea
echipamentelor de munca adecvate, proiectate corespunzator din punct de vedere ergonomic,
care sa produca cele mai putine vibratii posibile, tinând seama de activitatea pentru care sunt
destinate; c) furnizarea de echipamente auxiliare care reduc riscul leziunilor provocate de
vibratii, cum ar fi scaunele care atenueaza efectiv vibratia întregului corp si mânerele care reduc
vibratiile transmise sistemului mâna -brat; d) programe corespunzatoare de întretinere pentru
echipamentele de munca, locul de munca si sistemele de la locul de munca; e) proiectarea si
amplasarea locurilor de munca si a posturilor de lucru; f) informarea si formarea adecvata a
lucratorilor în vederea utilizarii corecte si sigure a echipamentelor de munca, pentru a le reduce la minimum expunerea la vibratiile mecanice; g) limitarea duratei si intensitatii expunerii; h)
programe de lucru corespunzatoare cu perioade de odihna adecvate; i) furnizarea de
îmbracaminte pentru protejarea împotriva frigului si umezelii a lucratorilor expusi.
Art. 14. – Lucratorii nu trebuie sa fie expusi în nici o situatie la niveluri superioare valorii limita a
expunerii.
Art. 15. – (1) Daca valoarea limita a expunerii este depasita, în ciuda masurilor luate de catre
angajator pentru a respecta prevederile prezentei hotarâri, acesta trebuie sa ia imediat masuri pentru a reduce expunerea sub valoarea limita a expunerii. (2) Angajatorul trebuie sa identifice
motivele pentru care valoarea limita a expunerii a fost depasita si, în consecinta, trebuie sa
îmbunatateasca masurile de protectie si prevenire pentru a preveni o noua depasire a acesteia.
Art. 16. – Potrivit prevederilor legislatiei nationale care transpun Directiva 89/391/CEE,
angajatorul trebuie sa adapteze masurile prevazute în prezenta sectiune la necesitatile
lucratorilor expusi la riscuri specifice.
Art. 17. – (1) Fara a aduce atingere prevederilor legislatiei nationale care transpun Directiva
89/391/CEE, angajatorul trebuie sa asigure ca lucratorii expusi riscurilor generate de vibratii
mecanice la locul de munca si/sau reprezentantii acestora sa beneficieze de informatii cu privire
la rezultatul evaluarii riscurilor prevazute la art. 7 si de o formare corespunzatoare. (2) Informarea si formarea prevazute la alin. (1) trebuie sa se refere în special la: a) masurile luate
în aplicarea prezentei hotarâr i pentru a elimina sau reduce la minimum riscurile datorate
vibratiilor mecanice; b) valorile limita ale expunerii si valori de expunere de la care se declanseaza actiunea; c) rezultatele evaluarilor si ale masurarilor vibratiilor mecanice efectuate
potriv it sectiunii 1; d) leziunile care ar putea fi produse de echipamentele de lucru utilizate; e)
cum si de ce trebuie detectate si raportate semnele de leziune; f) conditiile în care lucratorii au
dreptul la supravegherea sanatatii; g) practici de lucru sigur e pentru minimizarea expunerii la
vibratii mecanice.
Art. 18. – Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora în ceea ce
priveste aspectele reglementate de prezenta hotarâre trebuie sa se realizeze potrivit
prevederilor legis latiei nationale care transpun Directiva 89/391/CEE. CAPITOLUL III
Supravegherea sanatatii
Art. 19. – (1) Fara a aduce atingere prevederilor legislatiei nationale care transpun Directiva
89/391/CEE, Ministerul Sanatatii adopta dispozitii pentru a asigura supravegherea
corespunzatoare a sanatatii lucratorilor în raport cu rezultatul evaluarii riscurilor prevazute la art.
7, daca acesta indica un risc pentru sanatatea lor. (2) Aceste dispozitii, inclusiv cerintele
specificate pentru dosarele medicale si disponibilitatea acestora, sunt în conformitate cu reglementarile în vigoare.
Art. 20. – (1) Supravegherea sanatatii trebuie sa contribuie la prevenirea si diagnosticarea
rapida a oricarei afectiuni legate de expunerea la vibratii mecanice. (2) Rezultatele
supravegherii medicale trebuie sa fie luate în considerare la aplicarea masurilor de prevenire la
un anumit loc de munca.
Art. 21. – Trebuie sa se asigure supravegherea medicala corespunzatoare atunci când: a)
expunerea lucratorilor la vibratii este de asa natura încât poate fi stabilita o legatura între
aceasta expunere si o boala identificabila sau efecte daunatoare asupra sanatatii; b) este
probabil ca afectiunea sau efectele sa apara în conditiile de lucru specifice ale unui anumit lucrator; c) exista tehnici testate pentru detectarea afectiunii sau a efectelor daunatoare asupra
sanatatii.
Art. 22. – Lucratorii expusi la vibratii mecanice superioare valorilor prevazute la art. 5 alin. (1) lit.
b) si la art. 6 alin. (1) lit. b) au dreptul la o supraveghere corespunzatoare a sanatatii în orice
situatie.
Art. 23. – (1) Fiecare lucrator supus supravegherii sanatatii potrivit art. 19 -22 trebuie sa aiba un
dosar medical individual. (2) Medicul de medicina muncii trebuie sa actualizeze dosarele
medicale prevazute la alin. (1). (3) Dosarele medicale prevazute la alin. (1) trebuie sa cuprinda
un sumar al rezultatelor supravegherii sanatatii realizate. (4) Dosarele medicale prevazute la
alin. (1) trebuie sa fie pastrate într -o forma adecvata pentru a permite orice consultare
ulterioara, tinându -se seama de prevederile legislatiei în vigoare privind secretul medical. (5)
Copii ale dosarelor medicale prevazute la alin. (1) pot fi furnizate, la cerere, directiilor de
sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti. (6) Lucratorul trebuie sa aiba acces, la
cerere, la propriul sau dosar medical.
Art. 24. – Atunci când, în urma supr avegherii starii de sanatate, se constata ca un lucrator sufera
de o anumita boala sau de efecte negative asupra sanatatii, pe care un medic sau un medic de
medicina muncii le considera a fi rezultatul expunerii la vibratii mecanice la locul de munca,
lucratorul trebuie: a) sa fie informat de catre medic sau de medicul de medicina muncii cu privire
la rezultatul care îl priveste personal; b) sa primeasca informatii si sfaturi cu privire la orice
supraveghere a sanatatii la care trebuie sa se supuna dupa înc heierea perioadei de expunere.
Art. 25. – (1) Atunci când, în urma supravegherii sanatatii, se constata ca un lucrator sufera de o
boala identificabila sau manifestari ale efectelor adverse asupra sanatatii, pe care un medic sau
un medic de medicina muncii le considera a fi rezultatul expunerii la vibratii mecanice la locul de
munca, angajatorul trebuie: a) sa fie informat cu privire la orice rezultate semnificative ale supravegherii sanatatii, cu respectarea secretului medical; b) sa revizuiasca evaluarea riscului efectuata potrivit sectiunii 1 din cap. II; c) sa revizuiasca masurile prevazute pentru eliminarea
sau reducerea riscurilor, potrivit sectiunii a 2 -a din cap. II; d) sa tina seama de recomandarile
medicului de medicina muncii sau ale directiilor d e sanatate publica judetene si a municipiului
Bucuresti, pentru punerea în aplicare a oricaror masuri necesare pentru eliminarea sau
reducerea riscului, potrivit sectiunii a 2- a din cap. II, inclusiv sa aiba în vedere posibilitatea de a
atribui lucratorului un alt post de lucru unde nu exista riscuri de expunere; e) sa asigure
supravegherea continua a sanatatii si sa ia masuri pentru a fi reexaminata starea de sanatate a
oricarui alt lucrator care a fost expus în mod similar. (2) În situatia prevazuta la al in. (1) lit. e)
medicul de medicina muncii sau directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti pot propune ca persoanele expuse sa fie supuse unui control medical.
Art. 26. – (1) Echipamentele de munca ce au fost sau sunt puse la dispoz itia lucratorilor înainte
de data de 1 iulie 2007 si care nu permit respectarea valorilor limita ale expunerii, tinându -se
seama de ultimele progrese tehnice si/sau de masurile organizatorice luate, pot fi utilizate pâna
la data de 1 iulie 2010. (2) Fac ex ceptie de la prevederile alin. (1) echipamentele de munca
utilizate în agricultura si silvicultura, care pot fi utilizate pâna la data de 1 iulie 2014.
Art. 27. – În conformitate cu principiile generale ale protectiei sanatatii si securitatii lucratorilor ,
în cazul transportului maritim si aerian, în împrejurari bine întemeiate, se vor face exceptii de la
art. 14 si 15 în ceea ce priveste vibratiile transmise întregului corp, daca, date fiind dezvoltarea
actuala a tehnicii si caracteristicile specifice ale locurilor de munca, nu este posibil sa se
respecte valoarea limita a expunerii, în ciuda masurilor tehnice si/sau organizatorice luate.
Art. 28. – (1) În cazul în care expunerea unui lucrator la vibratii mecanice este, de regula,
inferioara valorilor expunerii zilnice de la care se declanseaza actiunea, prevazute la art. 5 alin.
(1) lit. b) si la art. 6 alin. (1) lit. b), dar variaza substantial de la un moment la altul si poate
depasi ocazional valoarea limita a expunerii, se vor face exceptii de la art. 14 si 15. (2) Valoarea
medie a expunerii într -o perioada de 40 de ore trebuie sa fie mai mica decât valoarea limita a
expunerii si trebuie sa existe dovezi care sa arate ca riscurile regimului de expunere la locul de
munca sunt mai scazute decât cele ale expunerii la valoarea limita a expunerii.
Art. 29. – (1) Prevederile art. 27 si 28 se aplica numai în conditii care garanteaza, tinându -se
seama de împrejurari speciale, ca riscurile sunt reduse la minimum si ca lucratorii în cauza sunt supusi unei suprav egheri mai atente a sanatatii. (2) Prevederile art. 27 si 28 nu se mai aplica
imediat ce împrejurarile care le justifica nu mai exista.
Art. 30. – (1) Prezenta hotarâre intra în vigoare la data de 1 septembrie 2006. (2) La data intrarii
în vigoare a prezentei hotarâri se abroga orice alte dispozitii contrare. Prezenta hotarâre
transpune Directiva 2002/44/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de agenti fizici (vibratii), publicata î n Jurnalul Oficial
al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 177/2002.
3.ANALIZA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE REALIZARE A PIESEI “ROATĂ
DINȚATĂ DUBLĂ CU DINȚI ÎN V”
3.1. Prezentarea procesului tehnologic de realizare a “roată dințată dublă cu dinți în V”
3.1.1 Alegerea metodei și a procedeului de elaborare a semifabricatului
Alegerea corectă ,raționala a metodei și a procedeului de elaborare a semifabricatului este una
din condițiile principale,care determină eficiența procesului tehnologic în ansamblu. Un
semifabricat se poate realiza în general prin mai multe metode și procedee diferite că volum de
muncă și cost de fabricație.Costul unui semifabricat fiind parte componentă din costul piesei
finite, se impune o analiza atentă și o alegere raționala a metodei și a procedeului de elaborare a acestuia.
Referitor la semifabricat, tehnologul tr ebuie să aibă sau să proiecteze:
-metoda și procedeul de elaborare;
-poziția de elaborare;
-forma și dimensiunile semifabricatului;
-precizia acestuia;
-adaosurile de prelucrare totale
În general, costul prelucrării mecanice a unei piese este mai ridicat decât costul realizării
semifabricatului.Din acest considerent,cu cât forma geometrică și dimensiunile semifabricatului
.Din acest considerent,cu cât forma geometrică și dimens iunile semifabricatului sunt mai
apropiate de cele ale piesei,cu atât costul prelucrării mecanice este mai mic.În acest
caz,semifabricatul este mai scump,deoarece forma constructivă se complică și precizia crește.
Factorii care determină alegerea metodei și procedeului de elaborare a semifabricatului sunt:
-materialul din care se confecționeaza piesa;
-forma și dimensiunile piesei;
-tipul de producție;
-precizia necesară;
-volumul de muncă necesar;
-costul prelucrărilor mecanice;
-utilajul existent sau posibil de procurat.
Ținand cont de cele enumerate mai sus se alege un semifabricat obținut prin matrițare
în clasa a- I-a de precizie.
3.1.2 Adausurile totale de prelucrare
Adaosurile totale de prelucrare pentru piesele matrițate în clasa a- I-a de precizie,conform
STAS 7670 -83,se prezintă în tabel.
Valorile adaosurilor de prelucrare:
Tabelul 3. 5,Valoride adaosurilor de prelucrare
M.piesei Cls.de
matritare Calitat.de
otel Factorul
de
complex. ≤50 >50…≤120 >120…≤180 >180…≤260
<2,5…≤4,0
kg MI M1 S2 mij. mij. mij. mij.
2,1 2,2 2,3 2,5
În tabelul 3.2 se prezintă abaterile limita pentru lungime,lățime și inalțime (diametru) la piesele
matrițate pe ciocane,prese și mașini de forjat orizontale,clasa de matrițare I,deplasarea în planul
de separate , conform STAS7670- 83.
Abaterile limita pentru lungime, lățime și înălțime.
Tabelul 3. 6,Abateri limi ta pentru lungime Deplasarea in
planul de
Bavura
surplus(+)
Lipsa( -)
Plan de
separaț ie
Factorul de
complexitate a
formei
Masa
piesei
Calitatea de
otel
Factorul de complecitate
Dimensiuni
0,7 1,2 simetric S1,S2 >2,5..
≤4,0Kg M2 S2 <50 >50..
≤120 >120..
≤180 >180
≤260
+1,2
-0,6 +1,3
0,7 +1,4
-0,8 +1,5
-1,0
In cazul dimensiunilor interioare , abaterile cu “+” devin cu “ -“, iar cele cu “ -“, devin cu “+”.
Abateri limita pentru grosimi in urma extractorului pentru piese matritate pe ciocane,prese si
mașini de forjat orizontale,clasa de matritate I:
Tabelul 3. 7,Abateri limita pentru grosimi
Urma
extractorului
Masa piesei
Calitatea de otel
Factorul de
complexitate Dimensiuni
<20 >20…
≤50
>50..≤
80 >80..≤
120 >120..
≤160 >160..
≤250
2,0 >2,5…
≤4,0Kg M2 S2 +1,0
-0,6 +1,2
-0,6 +1,3
-0,7 +1,4
-0,8 +1,5
-1,0 +1,8
-1,0
Valorile inclina țiilor de matri țare.
Tabelul 3. 8 , Valorile inclina țiilor de matri țate
Tipul utilajului Suprafete interioare Suprafete exterioare
Unghi Condi ții Unghi Condi ții
Presa 7⁰ Piese obisnuite 3⁰ Cu impingator
Valorile razelor de racordare:
Tabelul 3. 9 , Valorile razelor de racordare
Inalțime considerata Raze interioare Raze exterioare
Peste Pana la Clasa I de
matritare Clasa a II -a de
matritare
– 25 2 4 4
25 40 3 5 6
40 63 4 6 10
Curbura pieselor matri țate si adaosurile limita la distanț a intre axe:
Tabelul 3. 10 , Curbura pieselor matri țate si adaosurile limita la distan ța intre axe
Clasa de
matritare I Lungimea maxima in mm
0…≤100 >100…≤125 >125…≤160 >160…≤200 >200…≤250
Curbura
0,4 0,5 0,5 0,6 0,6
Clasa de
matritare II Lungimea maxima in mm
0…≤100 >100…≤160 >160…≤200 >200…≤250
Abateri limita la distanta dintre axe
±0,25 ±0,3 ±0,4 ±0,5
Respectând informațiile prezente în tabelele de mai sus se va realiza piesa semifabricat(figura
3.1).
Figura 3. 8 , Realizarea sem ifabricatului
3.1.3 Tehnologicitatea Construcț iei Piesei
Tehnologicitatea este însușirea construcției piesei ansamblului , mașinii, utilajului sau instalației
prin care acestea , fiind eficiente și sigure în exploatare , se poate executa la volumul de
producție stabilit cu consum de material și de muncă minime , deci cu costuri scăzute.
Pentru că un semifa bricat să treacă de la forma inițiala (turnată sau laminată) la cea finală
(piesa matrițată) trebuie să se realizeze o serie de faze, care prin ordinea lor conduc la o succesiune tehnologică. Acestea sunt:
– încălzirea semifabricatelor la temperatura optim ă de deformare;
– matrițarea propriu- zisă, printr -o singură operație sau o succesiune de operații, în funcție
de mărimea și complexitatea piesei;
– operații complementare(debavurare, tratament termic, calibrare, control tehnic,
îndreptare etc.)
Pentr u obținerea unei piese finite de calitate este necesară proiectarea corectă a acesteia și
respectarea următoarelor principii de proiectare:
1) Întocmirea desenului piesei matrițate se face plecând de la desenul piesei finite, la care se
consideră adaosurile de prelucrare, adaosurile tehnologice, înclinările necesare pentru scoaterea ușoară a piesei din cavitatea matriței.
Stabilirea adaosurilor de prelucrare se face ținand cont de calitatea suprafețelor, valorile lor fiind stabilite în funcție de dimensiunile principale H și L sau D, precum și de clasa de precizie (STAS 7670– 66).
La stabilirea înclinărilor de matrițare trebuie să se aibă în vedere că, cu cât unghiurile de
inclinare sunt mai mari, cu atât mai ușor se pot extrage piesele din cavitat ea matriței. Pe de alta
parte însă cu cât unghiurile sunt mai mari materialul urcă mai greu în cavitațile adânci, iar consumul de material creste. De obicei este valabila regula că înclinările interioare (3– 100) sunt
mai mari decât cele exterioare (1– 70) pentru a micșoră nesiguranță privind lipirea piesei pe dorn
din cauza contracției la răcire.
Razele de racordare se execută cu două scopuri: să se elimine muchiile ascuțite și să ajute
la curgerea materialului în cavitațile matrițelor.
2) Alege rea planului de separație se face ținand cont de următoarele principii de bază:
– pe cât posibil, planul de separație este bine să împartă piesa în parți simetrice și egale;
– din punct de vedere al construcției sculelor este mai avantajos că acesta să fi e drept;
– planul de separație să faciliteze și o curgere ușoară a materialului;
– planul de separație trebuie astfel ales să fie pe cât posibil perpendicular pe suprafețele
ce urmează a fi așchiate.
– Alegerea poziției planului de separație trebuie astfel făcută încât curgerea materialului
să asigure un fibraj corespunzător realizării în anumite direcții a unor proprietați mecanice
superioare.
3) Determinarea masei semifabricatului inițial Msm. Se pleacă de obicei de la masa piesei matrițate Mpm, l uandu- se în considerare și materialul care trebuie să fie eliminat în țimpul
procesului, sub forma de bavură Mb și de pierderi prin ardere Mă. Relația de calcul este:
Msm=Mpm+Mă+Mb
La stabilirea dimensiunilor semifabricatului inițial trebuie ținut cont dacă se obțîn piese de
rotație sau piese alungite. Pentru a se obține piese finite de calitate, a unei precizii dimensionale ridicate, după matrițare se execută operații de finisare că:
– debavurarea, care constă în îndepărtarea bavurii rezultată în urma procesului de
matrițare, într -o matrița de debavurat.
– îndreptarea , în timpul procesului de matrițare, a debavurării sau a tratamentului termic
piesele pot suferi deformări nedorite (îndoiri, turtiri locale, răsuciri etc.) , de aceea se supun operaț iei de îndreptare. Îndreptarea se poate face la cald sau la rece (de regulă după
tratamentul termic și curațire). Operația se poate efectua în locașul de finisare al aeleiași matrițe, la presele de debavurare, în matrițe de îndreptat la ciocane etc.
– calibrarea este operația finală de deformare a piesei matrițate, având că scop obținerea
unor dimensiuni mai exacte și a unor suprafețe mai netede. Operația se execută în matrițe
speciale de calibrare. După modul de curgere a metalului, calibrarea poate fi pl ană sau în
volum. Calibrarea plană acționeaza numai asupra anumitor dimensiuni sau suprafețe ale piesei
matrițate, în țimp ce calibrarea în volum (mai puțîn precisă) acționeaza asupra întregii piese.
– Curațirea, în urma procesului de matrițare- debavurare, dar mai ales în timpul încălzirii,
piesele matrițate rămân la suprafață cu arsuri și alte defecte superficiale, de aceea ele se supun curațirii. În acest scop se folosesc următoarele procedee de curațire:
a) curațirea în tobe rotitoare pentru piese mi ci și mijlocii(greutatea până la 6daN);
b) curațirea cu jet de alice, la piese mici și mijlocii (greutatea pină la 10 daN);
c) sablarea la piese de orice forma și mărime, care constă în lovirea pieselor cu un jet de nisip de cuarț uscat;
d) dec aparea chimică pentru piese de orice forma și mărime;
e) curațirea cu perii rotitoare executate din sarma de oțel, la piese cu pereți subțiri;
3.1.4 Stabilirea clasei din care face parte piesa și procesul tehnologic
Ținând cont de configurația piesei și dimensiunile de gabarit ,piesa analizată se incradreaz ă în
clasa roți dințate
3.1.5 Procesul tehnologic.
Procesul tehnologic cuprinde o succesiune de prelucrări mecanice ,applicate unei piese –
semifabricat obținuta prin matrițare, în următoare ordine aproximativă.
1- Strunjire de degroșare
2- Găurire
3- Danturare
4- Strunjide de degroșare interioară
5- Tratament termic
6- Rectificare
În funcție de forma, dimensiunile și volumul de producție, schema prelucrărilor, poate suferi
modificări . Din punct de vedere al dimensiunilor și maselor, clasa cilindrii cavi se împarte în :
piese mari, cu D>400mm și M> 30 kg, piese mijlocii , cu D=(400…..150)mm și M=(30….2)kg,
piese mici, cu D=(1 50….70)mm și M=(2…..0,7) kg și piese mărunte , cu D ≤ 70mm și M≤0,7kg.
Din punct de vedere al dimensiunilor și maselor , piesa analizată face parte din categoria
“piese mijlocii”
3.1.6 Analiza preliminară a realizării suprafețelor ce delimitează piesa în spațiu și
stabilirea succesiunii optime a prelucrăriilor
Pentru stabilirea metodelor și procedeelor tehnologice de prelucrare și prin așchiere se poate
folosi metoda coeficienților de precizie și rugozitate.
În general pentru că o suprafață a piesei să se obțina printr -o singura prelucrare , se
recomandă preczia economică a procedeului de prelucrare(fiind egală cu cea prescrisă piesei) să corespundă unei trepte de preciezie inferioare cu număr cu două ( ce mult trei) unitați față de
reapta de precizie a semifabricatuluir, iar factorul de rugozitate să fie kp[1] ≤8
Tabelul 3. 11 , Prelucrarile suprafetelor
SR Prelucrari
Prelucrarea
1 IT Ra Prelucrarea 2 IT Ra Prelucrarea
3 IT Ra
S1 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S2 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S3 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S4 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S5 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S6 Strunjire de
degrosare 12 12.5 MORTEZARE
DANTURA 9 3.2 Rectificare 8 1.6
S7 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S8 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S9 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S10 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 Rectificare 8 1.6
S11 gaurire 12 12.5 gaurire 9 3.2 – – –
S12 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S13 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S14 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S15 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – 8 –
S16 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 Rectificare 8 1.6
-numărul de piese executate în unitatea de timp sau ritmul tehnologice;
-condițiile tehnologice impuse piesei care se prelucrează;
-valoarea coeficientului ƹk impus care trebuie realizat în urma prelucrării fiecărei suprafețe a
piesei (kp=Ts/Tp); unde Ts – toleranța semifabricatului ; Tp – toleranță piesei obținuta în urma
prelucrării;
-numărul suprafetelro care trebuie prelucrate și dispunerea lor relative;
-valoarea coeficientului de precizie kp , dată de diferitele procedee tehnologice la prelucrarea
economică a piresei;
-toleranțele de calcul,care trebuie asigurate prin diferite procedee de prelucrare(frezare,
broșare,strunjire, mortezare, etc);
-indicatorii tehnico -economici care caracterizează fiecare mod de prelucrare.
Ținand saama de toți factorii idicați mai înainte trebuie să se găsească acel procedeu de
prelucrare economică a fiecărei suprafețe a piesei care asigura obținerea valorii coeficientului
de precizie impus
Coeficientul de preciezie kp se calculează cu relația:
Kp = Ts/Tp ,
În care Ts , reprezintă toleranța dimensiunilor semifabricatului , în mm; Tp- toleranța dimeniunii
suprafețelor care se prelucrează, impusă pe desenul de execuți e, în mm
În majoritatea cazurilor este greu sau chiar imposibil să se obțina coeficientul de preciezie
impus printr -un ritm sigur procedeu sau metoda tehnologică de prelucrare , de aceea,
coeficientul de precizie total Kpt impus se obține printr -o succesiune de n procedee sau metode
de prelucrare:
Kpt= Kp1*Kp2*Kp3*….*Kpn , în care:
Kp1=Ts/Tp1 ; Kp2= Tp1/Tp2…….. Kpn=(Tpn- 1)/Tpn
În acest caz coeficientul de precizie total Kpt este: 0,3
3.1.7 Principiile de proiectare privind conținutul și succesiunea operațiilor procesului
tehnologic TIP.
Există foarte multe procedee tehnologice posibile de prelucrare prin așchiere a roții dințate.
În vederea stabilirii succesiunii logice a operațiilor de prelucrare trebuie ținut cont de anumite
reguli și p rinciipi practice care, dacă sunt considerate tot atâtea restricții de proiectare, reduc
mult numărul variantelor ethnic posibile. Asfel de principia și reguli care trebuie avute în vedere
la proiectarea proceselor tehnologice sunt:
-în prima operație, cel mult în două se recomandă prelucrarea suprafețelor care vor servi că
baze tehnologice pentru operațiile următoare;
-dacă piesa finită conține și suprafețe neprelucrate, fară rol funcțional,atunci se recomandă
că în prima operație,când se prelucr ează bazele tehnologice , să fie folosite la orentarea piesei
acele suprafețe care rămân neprelucrate;
-suprafețele care conțin eventualele defecte provenite din semifabricare se vor prelucra în
primele operații,imediat după prelucrarea bazelor tehnol ogice;
-bazele tehnologice care se prelucrează la începutul procesului tehnologci să fie, pe cât
posibil și baze de cotare pricipale;
-în prima parte a procesului tehnologic se fac prelucrări de degroșare, iar în a doua parte se
fac preucrarile de finisare, pentru a asigura precizia necesară a piesei și utilizarea rațională a
mașinilor unelte de precizie diferite;
-operația de tratament termic de durificare, acolo unde este cazul, se introduce înaintea
operațiilor de rectificare cu corpuri abrasive și a operațiilor de netezire
-dacă în timpul prelucrării piesei se modifică rigiditatea acesteia m se recomandă că în prima
parte a procesului tehnologic să se execute operațiile care nu modifică prea mult rigiditatea piesei
-în cazul pi eselor u mai multe dimensiuni tolerate se are în vedere că ordinea operațiilor de
prelucrare să fie inversă gradului de precizie;
-executarea găurilor, canalelor de până,canelurilor ,filetelor se recomandă a se efectua către
sfârșitul procesoului tehn ologic , în scopul evitării deteriorării acestora în timpul prelucrării sau al
transportului;
-succesiunea prelucrărilor trebuie să asigure un timp efectiv minim
-se recomdandă să se utilizeze cât mai puține baze tehnologice pentru a reduce num ărul de
prinderi -desprinderi și a reduce erorile de poziționare;(ideal este să se păstreze , dacă este
posibil, aceleași baze tehnologice unice pe tot parcursul tehnologicități);
-suprafețele cu rugozitate mică și de precizie ridicată să finisează în ultimele operații, pentru
a se evita deteriorarea lor în cursul altor prelucrări sau al transportului;
-suprafețele pentru care se imoun condiții severe de precizie a poziției
reciproce(concentricitate, pralelism,perpedicularitate, etc.), se prelucrează în aceeași prindere;
-în cazul prelucrării pe linii tehnologice în flux, volumul de prelucrări afectat fiecărei operații
trebuie corelat cu ritmul mediu al liniei
Respectarea principiilor și regulilor menționate coduce la o structură de process tehnologic a
carei scheme generală este următoare:
Pentru executarea operației de găurire trebuie stabilita succesiunea logică de prelucrare
prin așchiere până la operația respectivă.
La succesinea logică se vor indica și fazele pentru fiecare operație în parte.
Operația 1. Strunjire de degroșare:
A)Orientare și prindere semifabricat
1. Strunjire de degroșare Ø169
2.Strunjire plană de degroșare Ø169×360
3.Strunjire de degroșare 360
B)Desprindere piesă
Operația 2. Strunjire de degroșare:
A)Orientarea și prinderea semifabricat
1. strunjire de degroșare 7,8
2. strunjire de degroșare Ø 104
3.Strunjire de degroșare 42
B)Desprindere piesă
Operația 3. Găurire
A)Orientarea și prinderea semifabricat
1. găurire Ø6
B)Desprinderea piesei
Operația 4. Strunjire interioară
a) Prinderea semifabricatului
1.strunjire interioară Ø92
b) Desprinderea piesei
Operația 5. Danturare
a) Prinderea semifabricatului
1.Danturare
b) Desprinderea piesei
Operația 6. Rectificare
a) Prinderea semifabricatului
1.rectificare
2. rectificare dantură
b) Desprinderea piesei
Operația 7. Tratament termic.
Operația 8. Control Final.
3.1.8 Fișa film
Conform acestor informațiilor prezentate mai sus se va realiza o fișă film în care vor fi
prezentate etalepe de prelucrare a piesei “roata dințată cu dinți în v” unde vor fii precizare :
-mașina unealtă folosită pentru prelucrarea mecanică
-dispozitivele SDV folosite
-durata prelucrării
-regimul de așchiere prezent în operația respectivă
-schița operației respective
Denumire
Operaț ie Schita opera ției Denumirea si
succesiunea fazelor Masina
unealta S.D.V -uri Regimul de aschiere
ap
[m
m] naf
[rot/min] ve
[m/min] f
[mm/ro
t] vf
[mm/mi
n] i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Obținere
semifabricat
Strunjire de
degrosare
A) Orientarea si
prinderea
semifabricatului in
dispozitiv Strung
universal SN400
– cuțit de
strunjit frontal
– cuțit strunjit
exterior
– universal cu
trei bacuri
– subler
– – – – – –
1. Strunjide de
degrosare Ø169
4,2
5 224 43,38 0,95 213 1
2.Strunjide plana de
degrosare Ø169 x360
3.Strunjire de degrosare
360
v 224 43,38 0,95 213 1
b) Desprinderea piesei – – – – – –
Strunjire de
degrosare
A) Orientarea si
prinderea
semifabricatului in
dispozitiv
STRUNG
UNIVER
SAL
SPI-1000
– cuțit de
strunjit frontal
– cuțit strunjit
exterior
– universal cu
trei bacuri
– subler
– – – – – –
1. strunjire de
degrosare 7,8
4,2
5 224 43,38 0,95 213 1
2. strunjire de
degrosare 104
4,2
5 224 43,38 0,95 213 1
3.Strunjire de degrosare
42 4,2
5 224 43,38 0,95 213 1
b) Desprinderea piesei – – – – – –
Gaurire A)Orientarea si
prinderea semifabricat
MASINA
DE
GAURIT
–Burghiu
elicoidal
-dispozitiv de
gaurit
-subler
– burghiu
elioidal – – – – – –
1. gaurire Ø6
4.0
5 1250 31.8 0,11 140
B)Desprinderea piesei
– – – – – –
Strunjire
interioara
a)Prinderea
semifabricatului STRUNG
UNIVER
SAL
SPI-1000
– cuțit de
strunjit frontal
– – – – – –
1. Strunjire Ø92
4,2
5 224 43,38 0,95 213 1
B)Desprinderea piesei
– – – – – –
Danturare a)Prinderea
semifabricatului STRUNG
UNIVER
SAL
SPI-1000
–Freza melc
modul – – – – – –
1. Danturare 0,3
6 112 3,26 1.25 140
B)Desprinderea piesei
– – – – – –
Tratament
termic
3.2. Lista locurilor de muncă și a zonelor de evaluare într -un plan de situație, aferent
procesului tehnologic analizat
Figura 3. 9, Plan de amplasament
3.3. Identificarea elementelor sistemului de muncă pentru un loc de muncă aferent
procesului tehnologic analizat
Pentru analiza unui loc de muncă conform temei proiectului se va alege matrițerul , unde
elementele de munca vor fi prezentate in tabelul urmator :
Tabelul 3. 12 , Elementele sistemului de munca
Nr.
crt. ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ DESCRIERE
1 Echipamentele de muncă -cuptoare de incalzire
-presa hidraulica
2 Executantul -respecta succesiunea operatiilor
tehnologice;
-poarta echipamentul de protectie.
3 Sarcina de muncă -interpreteaza fisa tehnologica;
-pregateste utilajele;
-aprovizioneaza locul de munca cu
materiale, semifabricate, SDV -uri
-executa operatii de matritare pe presa
hidraulica
4 Mediul de muncă -Sectia de productie
3.4. Identificarea echipamentelor individuale de protecție pentru locul de muncă
Echipamentul Individual de Protecție (EIP) include orice tip de echipament ce se
intenționează a fi utilizat de lucrători cu scopul protejării acestora împotriva unui pericol.
Dacă se anticipează accidentări sau vătămări ale sănătății lucrătorilor, angajatorul
trebuiesă furnizeze EIP pentru:
-protecția corpului ,
-protecția capului,
-protecția picioarelor,
-protecția ochilor și a feței,
-măști respiratorii .
.
Figura 3. 10 , Personal echipat corespunzator
Protec ția mainilor
Orice lucrător care riscă accidentări ale corpului sau brațelor sau vătămăriale pieliitrebuie să
primească îmbrăcăminte de protecție potrivită și practică din material adecvat, de ex emplu:
mănuși de protecție
Figura 3. 11 , Manusi de protec ție
Protec ția picioarelor
Orice lucrător care riscă accidentări ale picioarelor cauzate de căderi de obiecte sau
materiale trebuie să primească încălțăminte de securitate și protecție adecvată.
Echipamentultrebuie să fie ales în conformitate cu scopul protecției, condițiile ergonomice și să
se potrivească purtătorului
Încălțămintea trebuie să protejeze împot riva:
pătrunderiide umezelii,
materialelor fierbinți,
caderea materialelor grele
Figura 3. 12 , Bocanci de protec ție
Protec ția urechilor
Surzirea este boala cu numarul unu ca boala profesionala in industria construc țiilor si este
incurabile. In acest caz este necesar pentru ca operatorii sa primeasca echipamente de
protec ție a urechilor si sa isi faca periodic control auditiv.
Tipurile de protec ție a urechilor :
1) Dopuri de urechi
• usor de folosit
• operatorul nu transpira folosindu- le
• necesita cur atarea si igienizarea lor
2) Casti de urechi
• usor de folosit
• prezente cu marime universala
• operatorul transpira folosindu- le
Figura 3. 13 , Casca si dopuri de protecț ie
Protec ția ochilor
Pentru a preveni orbirea operatorului, este necesar ca el sa poarte ochelari de protec ție.
Ochelarii trebuie să permit o vizibilitate bună.
Figura 3. 14 , Ochelari de protec ție
Imbracaminte de protec ție:
Îmbrăcămintea de protec ție necesară pentru protecția impotriva:
• căldurii și frigului
•materiale de lucru
•lucru în zone umede
Figura 3. 15 , Imbracaminte de protec ție
3.5.Elaborarea instruc țiunilor de lucru specifice pentru locul de muncă
Pentru a asigura buna func ționare a locului de munca m atriterul trebuie sa respecte urmatoarele
etape :
• Verificarea echipamentului de protective prezent la masina unealta
• Obtinirea piesei semifabricat din cuptorul de incalzire sau din depozitul de
semifabricate
• Manevrarea piesei semifabricat pe presa hidraulica cat si pozitionarea piesei
• Actionarea presei hidraulice pentru a creea piesa
• Depozitarea piesei pentru racire cat si depozitare/verificare
Figura 3.16 ,Presa hidraulica
4.PROBLEME ECOTEHNOLOGICE LA REALIZAREA PIESEI “ ROATA DINTATA
DUBLA CU DINȚ I IN V”
4.1. Stabilirea surselor de poluare și a naturii substanțelor poluante
Pentru a se stabili sursele de poluare cat si natura substantelor poluante se va incepe
prin stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei aceasta fiind prezentata in diagrama flux
4.1.1Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei diagrama flux.
Figura 4.17 , Diagrama flux
Materii prime
Fier vechi
Var
Carbune
Burete
de fier Energie
Combustibil
gazos
Electricitate
Oxigen
Carbune
Pacura Apa
Apa
demineralizata
Apa de proces Diverse
Electrozi de grafit
Aditivi de aliere
Adaosuri
Gaze inerte
Elaborarea otelului in cuptoare
electrice
Produse *
Otel
-sleburi
-blumuri
Gaz de
convertizor *
Zgura Ape auzate * Caldura
recuperabila *
Pierderi de
caldura *
Abur Gaze arse *
Fumuri
Praf *
COV *
So2 *
CO *
Metale
grele
PAH *
PCDDF *
Carbon
organic
*
Benzen
HF/HCl
PGB, HCB Deseuri
Solide *
Subproduse
Zgura *
Praf *
Materiale
refractare *
Figura 4.18 , Procesul de elaborare a oțelului în cuptoare electrice (* -etapele poluante)
4.1.2 Identificarea momentelor si etapelor in care se produce poluarea .
1) Aprovizionare materii prime :
Poluarea aerului :
Transportul materiilor prime se realizeaza cu vehicule de mare tonaj. Compusii chimici ai
motorinei ce produc poluarea aerului sunt prezentaț i in tabelul urmator :
Tabelul 4.13 , Compusi chimici motorina
Emisii : gaze esapament, praf, pulberi metalice (163 g CO2 /km)
Poluarea apei :
Emisile petroliere ( ulei , combustibil, grasimi) 310 g/t
Poluarea solului se produce prin :
– Uleiuri: 0.001 kg
– Material refractrare: 0.003 kg
– Alte depuneri: 0.005 kg
Emisii: produse petroliere (ulei, combustibili, grasimi) 310 g/t
2) Receptii materii prime :
Toate materiile prime si materialele auxiliare utilizate vor fi recepț ionate, manipulate si
depozitate conform normelor specific fiecarui material in condi ții de siguranta pentru personal si
pentru mediu.
Intocmirea documentelor reprezinta folosirea hartiei cat si cerneala.
Poluarea aerului:
La fabricarea hartiei se degaja in aer o serie de compusi poluanț i ai aerului, incluzand compusi
organici volatili, oxizi de azot, oxizi de sulf acetona, metanol, compusi pe baza de clor, acid
clorhidric si sulfuric, particule irit ante si monoxid de carbon.
Producerea de cerneala polueaza aerul prin compusii organic volatili in:
– depozitul de solvenț i, de la activitatea de aprovizionare si de la amestecare,
– fabrica de vopsea, de la amestecare;
– fabrica de cerneala, de la amestecarea materiilor prime
– din activitatea laboratoarelor de incercari
– cu pulberi de materii prime in aer de la aprovizionarea mixerelor in hale
Poluarea apei:
Industria celulozei si hartiei este de asemenea o mare utilizatoare de apa, consumand mai
multa apa decat oricare alta industrie mai ales pentru obț inerea hartiei de scris care necesita
albiri si spalari intense.
Fabricile deverseaza lichidul negru, netratat direct in cursul apelor curgatoare ducand la distrugerea florei si a faunei din acestea.
Pentru fiecare tona de hartie reciclata se economisesc 30.000 litri apa.
Fabricarea hartiei din conț inut reciclatse reduce poluarea apei cu 35%.
La fabricarea cernelurilor poluarea apei se face cu compusi organici si anorganici de la defec țiuni po tențiale ale staț iilor de tratare ape uzate (industriala si menajera)
Poluarea solului:
Efectele dezvoltarii industriei celulozei si hartiei sunt dezastroase asupra mediului inconjurator
prin defrisari.
E fectele secundare ale defrisarii: fragmentarea si degradarea solului, alunecarile de
teren, dispari ția speciilor exotice si poluarea.
Poluarea solului este datorata deversarilor de solvenț i si alte amestecuri fluide (depozite , sec ții,
laboratoare).
3) Elaborare materiale
Asa cum am prezentat anterior in capitolul 3, pentru confec ționarea piesei roata dintata
dubla cu dinț i in V utilizam ca materialC 15 , elaborat in furnale. In tabelul urmator am prezentat
emisiile poluante rezultate in urma elaborarii otelului .
Tabelul 4. 14 , Emisile poluante creeari otelului
Nr.
Crt. Emisia sau subprodusul U.M. Cantitatea (max.)
1 Praf în aer Kg/t oțel 0.0030
2 CO Kg/t oțel 0.095
3 SO2 Kg/t oțel 0.0040
4 NOx Kg/t oțel 0.0010
5 CO2 Kg/t oțel 6.48
6 Gaze arse (altele) Kg/t oțel 73.14
7 Zgură Kg/t oțel 1.22
8 Nămol Kg/toțel 0.06
9 Praf depus Kg/t oțel 0.095
10 Alte depuneri Kg/t oțel 0.020
11 Refractare Kg/t oțel 0.010
12 Apa uzată Kg/t oțel 0.050
13 Uleiuri Kg/t oțel 0.0040
TOTAL Kg/kg oțel 81,182* 0,004023 =0.326
Poluarea aerului
Poluanț ii relevan ți pentru emisiile in aer, datorita elaborarii materialelor se prezinta in
tabelul urmator:
Tabelul 4. 15 , Emisile poluarii in aer
Nr.Crt. Poluant Forje
1 CO X
2 CO 2 X
3 N20 X
4 NOx X
5 SOx X
6 As si compusii sai X
7 Cd si compusii sai X
8 Cr si compusii sai X
9 Cu si compusii sai X
10 Ni si compusii sai X
11 Pb si compusii sai X
12 Zn si compusii sai X
13 Cloruri si compusi aromatic X
14 Floruri si compusi anorganici X
Poluarea solului
Poluanț ii relevanț i pentru emisiile in sol, datorita elaborarii materialelor se prezinta in
tabelul urmator:
Tabelul 4. 16 , Emisiile poluarii solului
Nr.crt.
Metale Alte elemente Hidrocarburi aromatice
policiclice (III)
1 Mangan (Mn) Benzen Piren
2 Molibden (Mo) Toluen I – clorbenzen, clorfenoli
3 Nichel (Ni) Xilen II -bifenili policlorurati
Poluarea apei : nu exista
4) Execu ție semifabricat
Semifabricatul pentru roata dintata dubla cu din ți in V este realizat prin matritare .
Poluarea aerului :
Praf =0,64 kg/tP=0,0002 kg
Poluarea solului :
Cu=0,0001kgCr=0,0001 kgAs=0,00015 kgMn=0,0001 kg
Poluarea apei :
S=1,1 kgI=0,0007 kg
5) Recepț ie semifabricat
Factori poluan ți in aceasta etapa sunt asemanatori cu cei din etapa de recepț ie a materii prime .
6) Prelucrari mecanice
Prelucrarile mecanice sunt operaț ii foarte importante la care sunt supuse semifabricatele
turnate, deformate plastic sau sudate, in urma carora se obț in dimensiunile finale si precizia
geometrica ceruta de rolul func țional.
Poluarea aerului poate fi provoc ata de : pulberi metalice, gaze reziduale, fum;
Tabelul 4. 17 , Cantita țile de poluanț i al aerului
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Praf 0,35 kg/t
2 Materii in suspensie 0,0001 kg
3 Fenoli(stare gazoasa) 0,00001 kg
4 To(stare gazoasa) 0,00005 kg
Poluarea solului poate fi provocata de : ulei de trans misie
Tabelul 4. 18 , Cantitatea de poluant al solului
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Pb 0,000001 kg
Poluarea apei este foarte scazuta
Tabelul 4. 19 , Cantitatea poluanta a aerului
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Materii in suspensie 0,0001 kg
2 Fenoli(lichid) 0,00001 kg
3 Cl 0,000001 kg
7) Rebut nerecuperabil
Rebutul reprezinta un produs care nu poate fi folosit in scopul in care a fost proiectat, nu
corespunde funcțiilor calitative, normelor interne, contractelor ; el fiind o pierdere economica.
Poluarea solului este reprezentata de pierderea de material dupa gaurirea piesei:
Tabelul 4. 20 , Cantitatea de otel pierduta
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 C15 0,70 kg/t
8) Manipulare, depozitare, ambalare, livrare
Pentru livrare se folosesc vehicule de mare tonaj care au consum de motorina. Poluanț ii
motorinei sunt:
Poluarea aerului :
Poluanț i prezenț i in aer sunt :Cadmiu, amoniu, metan, heptan, dinitro monoxid, compusi
organic volatili fara metan,oxid de azot
Tabelul 4. 21 , Poluan ții aerului
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Cd 0,0001 kg/t
2 NH3 0,0005 kg/t
3 NH4 0,0004 kg/t
4 CH3(CH2)5 -CH3 0,0005 lg/t
5 CH4 0,005 kg/t
6 CO 0,043 kg/t
7 CO2 1,5kg/t
8 N2O 0,092kg/t
9 NMVOC 0,015kg/t
10 NOx 0,047kg/t
11 SO2 0,232 kg/t
Poluarea solului:
In sol ajung urmatoarele substante:
o Uleiuri: 0.001 kg
o Material refractrare: 0.003 kg
o Alte depuneri: 0.005 kg
Poluarea apei se face doar prin pulberi de praf:
Tabelul 4. 22 , Cantitatea de praf poluanta in apa
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Pulbere de praf 0,01kg/t
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton (celuloza). Produsii poluanț i din
carton sunt:
Poluarea aerului :
Tabelul 4. 23 , Poluan ții aerlui prezen ți la manipulare
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 CO 0,00005kg/t
2 CO2 0,5kg/t
3 Nox 0,00025kg/t
In momentul depozitarii unui produs singura poluare asupra mediului este poluarea aerului , din
cauza prafului care se depune pe piesa , cutii , etc.
Poluarea aerului :
Tabelul 4. 24 , Poluarea aerului la depozitare
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Pulbere de praf 0,01kg/t
9) Scoatere din uz
Distrugerea produsului implica poluarea aerului si solului prin gazele de la debitare, praf si
energie pentru topire in vederea refolosirii.
4.1.3 . Stabilirea naturii substantelor poluante.
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu
sănătatea umană, calitatea vieț ii sau func ția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul
în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor
naturale cum ar fi erupț iile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din
activitățile umane.
1) Poluarea aerului:
Poluarea aerului reprezinta orice contaminare artificiala a atmosfereicare dauneaza mediului
ambiant.
În funcție de concentrație și durata acțiunii poluarea aerului poate provoca:
– tulburări ale sănătății omului;
– disconfort pentru populația dintr -o anumită zonă;
– alterarea mediului de viață;
– reper cusiuni asupra ecosistemului.
Principalele substanțe ce contribuie la poluarea atmosfericǎ sunt: oxizii de sulf și azot,
clorofluoro- carbonii, dioxidul și monoxidul de carbon; aceștia fiind doar o parte din miliardele de
tone de materiale poluante pe care le genereazǎ în fiecare an dezvoltarea industriei, și care
afecteazǎ ecosistemele acvatice și terestre în momentul în care poluanții se dizolvǎ în apǎ sau
precipitǎ sub formǎ de poaie acidǎ.
2) Poluarea solului:
Poluarea solului reprez inta orice activitate care produce dereglarea func ționarii normale a
solului ca support si mediu de viata(mai ales pentru plantele terestre superioare si vietuitoare),in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om,dereglare manifestata prin degradarea fizica,chimica,sau biologica a solului, ori apari ției in sol a unor caracteristici care reflecta
deprecierea fertilitaț ii sale,respective reducerea capacitaț ii bioproductive,atat din punct de
vedere calitativ cat si/sau cantitativ.
Solul poate fi poluat :
-direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
-indirect, prin depunerea agen ților poluanț i ejecta ți inițial in atmosfera, apa ploilor contaminate
cu agenț i poluanț i (spala ți ) din atmosfera contaminata, transportul agen ților poluanț i de catre
vant de pe un loc pe altul.
3) Poluarea apei:
Poluarea apei reprezinta o alterare a calitaț ii fizice, chimice sau biologice, ale acesteia peste
o limita admisibila stabilita, respective depasirea nivelului mediu de radioactivitate, produsa de
o activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele devin improprii pentru folosirea normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inai nte de a intervenii alterarea.
Sursele de poluare pot fi impar țite in doua categorii:
-surse natural de poluare
-surse artificiale de poluare cauzate de activitatea omului;
Surse de poluare a apei:
I) Surse de poluare a apelor de suprafata:
– concentrate
– neorganizate
– accidentale
II) Surse de poluare a apelor subterane:
– impurificari cu ape saline
– impurificari cu gaze
– impurificari produse de infiltraț iile de la suprafata solului
– impurificari produse de captare a apei
Substante impurificatoare:
– compusii organici biogenici cu o degradare biologica rapida
– compusi minerali toxici,care con țin metale grele ca:Pb,Zn,Cu,Cr,etc…
– substante petroliere din extrac ție-prelucrare- transport
– bacteriile,virusii,parazi ții din apele menajere uzate
– substante radioactive de la extrac ția si prelucrarea minereurilor
4.2. Calculul coeficienților de poluare și a indicatorului de calitate a mediului
4.2.1 Calculul coeficienț ilor de poluare.
4.2.1.1.Aprovizionare materii prime:
Mpiesa semifabricat= 0,004023t
Mpiesa finita= 0,003805 t
Cantitatea de material pierduta prin prelucrari mecanice a fost de 0.218kg.
Coeficientul de poluare pentru transport este:
unde:
Qt – cantitatea totală de substanță poluantă c e apare în timpul transportului,
Qta – cantitatea de substanță poluantă a apei ce apare în timpul transportului ,
Qtar – cantitatea de substanță poluantă a aerului ce apare în timpul transportului,
Qts – cantitatea de substanță poluantă a solului ce apare în timpul transportului ,
Mu – masa utilă a semifabricatului sau a piesei.
Transportul se realizeaza cu motostivuitoare. Poluarea se produce in aer. Compusii chimici ai
benzinei sunt:
Cd=0,0001 kg/t;
CO2=1.5. kg/t ;
CO= 5 kg/t;
Nox=1,35 kg/t;
NH_3=0,0005 kg/t
Total emisii = 0.0001+1.5+5+1.35+0.0005 = 7.8506 kg/t emisii
Cpta=7,8506*4,023kg = 31,5829 t emisii
4.2.1.2. Prepararea minereului
Pentru aer:
– Praf : 12,5 kg/t
– CO : 13,5 kg/t – monoxid de carbon
– SO 2 : 2,6 kg/t -dioxid de sulf
– Pulberi in suspensie : 55,63 kg/t
– CO 2 : 46 kg/t – dioxid de carbon
Pentru apa :
– Ape uzate : 450 kg/t
Pentru sol :
– Praf depus : 263 kg/t
– Alte depuneri : 10 kg/t
Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
Cpp=(153,53 + 320 + 120)· 0,03180 = 18,87 [t emisii]
in care:
Qcom este cantitatea de minereu concentrat ob ținut prin preparare din minereu primar;
Qpa – cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera;
Qpl – cantitatea de material ce polueaza apa;
Qps – cantitatea de materiale ce polueaza solul;
Qtp – cantitatea totala de substanta poluanta;
Qpa, Qpl si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.
4.2.1.3.Coeficientul de poluare introdus prin semifabricat
Elaborare material
In general, pentru obț inerea unui material se porneste de la minereul corespunzator care mai
intai se supune unor operaț ii de preparare care, in general se fac dupa o schema de principiu.
Se par e asadar ca in afara de prima si ultima etapa de preparare, toate celelalte etape au un
impact foarte mare asupra mediului.
Tabelul 4. 25 , Emisia pentru un Kg de otel
Nr.
Crt. Emisia sau subprodusul U.M. Cantitatea (max.)
1 Praf în aer Kg/t oțel 0.0030
2 CO Kg/t oțel 0.095
3 SO2 Kg/t oțel 0.0040
4 NOx Kg/t oțel 0.0010
5 CO2 Kg/t oțel 6.48
6 Gaze arse (altele) Kg/t oțel 73.14
7 Zgură Kg/t oțel 1.22
8 Nămol Kg/toțel 0.06
9 Praf depus Kg/t oțel 0.095
10 Alte depuneri Kg/t oțel 0.020
11 Refractare Kg/t oțel 0.010
12 Apa uzată Kg/t oțel 0.050
13 Uleiuri Kg/t oțel 0.0040
TOTAL Kg/kg oțel 81,182* 0,004023 =0.326
Cpe=Qte*Qmu=81,182* 0,004023=0.326
4.2.1.4.Execuție semifabricat
Pentru apă:
Cr=0,0001 kgCu=0,0001kgAș=0,00015 kgS=1,1 kg
Q
exa=1,100035 kg emisiiM fabricat=4,023t kgM semifabricat =3,805 kg
Msemifabricat – Mfabricat=0,218 kg(adaos pierdut după prelucrare care poluează)
Total=1,100035·0.218=0.239 t emisii
Pentru aer:
Praf =0,8500273 kg/tMn=0,001 kgSi=0,006 kgP=0,001 kg
Qexa=0,8580 kg emisii
Total=0,8580·0,218= 0,187kg emisii
Cps=0,187· 0,004023 =0,000752 t emisii
4.2.1.5.Curățire semifabricat:
Curățirea, decaparea, degresarea sunt etape foarte importante în proiectarea și realizarea
oricăror produse deoarece înainte de oricare operație tehnologică pretențioasa trebuie
executată curățirea, decaparea și degresarea suprafețelor.
În cazul piesei “Roata dintata dubla cu dinți in V” cură țirea se face cu următorii compuși
chimici:
Pentru apa:
Cl=0,000002 kg/tCH =0,3 kg/tCO =0,274 kg/tSO =0,0004 kg/tSO=0,00001 kg/t
Total=0,574412 kg/t emisii substanțe poluante
Pentru aer:
NMVOC=200 g/t=0,2 kg/tToluen=0,44 kg/tDicloretan=0,66 kg/t
Total=1,3 kg/t emisii substante poluante
Pentru sol:
-compuși sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg
unde: Qptc este cantitatea totală de substanță poluantă ce apare în operați a de curățire,
decapare degresare;
Qpca – cantitatea de substanță poluantă a apei ce apare în operația de curățire, decapare
degresare;
Qpcs – cantitatea de substanță poluantă a solului ce apare în operația de curățire, decapare
degresare;
Mu – masa utilă a semifabricatului sau a piesei – semifabricat
Astfel în urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit că la
degresarea metalelor cu HCl vom avea:
Cpcd=1,874432·0,004023= 0,00754 t
4.2.1.6. Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic
Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic se calculeaza cu
formula:
Cptt=Qpt .Npe=�Qpta + Qptl+Qpts�.Npt[kg/emisii]
Qpt .= cantitatea totala de substante poluante ce apar in timpul pr ocesului de tratament termic al
unui produs in kg/emisii produs.
Qpta = cantitatea totala de substante poluante a aerului;
Qptl= cantitatea totala de substante poluante a apei;
Qpts= cantitatea totala de substante poluante a solului;
Npt=numarul de produse tratate termic in kg emisii/produs.
Pentru sol:
Compusii ce polueaza solul sunt:
NOX =0,0005 kg; SO_2=0,0005 kgQ_pts =0,0010 kg;
Pentru aer:
Furnal=4,3 Kg/tpulberi=0.00005kgQpta=4,30005 kg/t
Qpts+Qpta=4,30555 kg/Ts
4.2.1.7.Prelucrări mecanice
Prelucrările mecanice sunt operații foarte importante la care sunt supuse semifabricatele
turnate, deformate plastic sau sudate, în urma cărora se obțin dimensiunile finale și precizia
geometrică cerută de rolul funcțional.
Cpms=0,000112 kg
Qtpm=0,35038 k g emisii
Cpm=0,3856· 0,004023 =0,001551 t emisii
4.2.1.8. Coeficientul de poluare pentru inspec ții si incercari
Pentru aer:
Fenoli= 0,0000034 kg/kg K2Cr2O7
Pentru apă:
K2Cr2O7 = 0,0000064 kg/kgF=0,0000055 kg/kgCl=0,0000055 kg/kgS=0,01608 kg/kg
Qpca =0.01609 kg emisii.
Pentru sol:
F=0,0000054 kg;Si=0,0000045 kg;Qpcs=0.0000099 kg emisii.
Ccp =Qcp .Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs .Mpc) [kg emisii]
Cpcd s=0.0161*0,004023= 0.000064 t emisii
Qcp=cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operaț iilor de control sau
inspec ție, in kg emisii/kg substanta controlata
Ccp = coeficientul de poluare total ce apare in timpul operaț iilor de control sau inspec ție, in kg
emisii/kg substanta controlata.
Qpca=cantitatea de substanta poluanta a aerului;
Qpcl= cantita tea de substanta poluanta a apei;
Qpcs= cantitatea de substanta poluanta a solului;
Mpc=masa de substanta controlata
4.2.1.9. Controlul fabricaț iei
Controlul fabricației presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici
și performante ale unui produs (analiza,măsurare), compararea lor cu niște specificații tehnice și
tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs.
Ținând cont că pentru realizarea unei singure piese “Roata dintata dubla cu dinț i in V” sunt
necesare aproximativ 500 de foi de scris (proceduri, caiete de sarcină,rapoarte etc).
Compozi ția medie a hartiei
– maculatura 44%
-celuloza 28 %
-pasta mecanica 16 %
-adaos 5 %
-amidon 3 %
-produse chimice 2 %
-clei rasinos 1 %
-sulfat de aluminiu 2 %
Pentru realizarea controlului am folosit 1000 foi de scris ( proceduri, caiete,etc).
Tabel 4. 26 , Tabel cantitati/tona
Deseuri celulozice Cantitate tona/an
Hartie 1,2
Carton 0,74
Total 1,94
La depozitarea în spațiile special amenajate ca factor poluant este praful.
Pentru aer:
Pulbere de praf=0,01 kg
Total=2,078 kg emisii
Pentru sol:
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton (celuloză).
Produșii poluanți din carton s unt:
CO=0,00005 kg
CO 2=0,5 kg
NOX=0,00025 kg.
Total= 0,50025kg emisii
Qpct=0,50025+2,078 =3.280 kg
Qpcd=3.280 *0,004023=0,0131 t emisii
4.2.2 Calculul indicatorului de calitate a mediului
Calitatea mediului se poate defini ca un ansamblu convențional de caracteristici fizice,
chimice, biologice și de altă natură (statistice), exprimate valoric, care permit încadrarea
mediului într -o anumită categorie sau scară ierarhică.
Pentru stabilirea calității mediului, din multitudinea caracteristicilor fizice, chimice și
biologice care pot fi determinate prin analize de laborator se utilizează practic un număr limitat,
acelea care sunt considerate mai semnificative (selectivitate).
Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitaț i cu impact
asupra mediului etse necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de
calitate a mediului.Acest indicator de calitatea a mediului I cm se poate calcula l a nivelul fiecarui
poluant i, cu relaț ia:
Icmi=
i ief i
CMA CC CMA
−−
max[%]
in care, I cmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”; CMA i-concentra ția
maxima admisibila in poluantul “i”; C efi- concentra ția efectiva, la momentul calcularii, in poluantul
“i”; C max – concentraț ia maxima in poluantul “i” ce conduce la degradarea inevitabila a mediului.
Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si inevitabila) si 1
(cand mediul este curat).
Pentru aer
Tabelul 4. 27 , Tabelul poluanț ilor pentru aer
IcmSO2(oxid de sulf=300−0,00236
500−300=1,49%
IcmNO2(oxizi de azot)=500−0,0028
810−500=1,61%
IcmNH3=50−0,142
81−50=1,6%
IcmPraf=50100−0,00121
80100−50100=1,66%
IcmCO2=50−3,1954
110−50=0,78%
IcmCO=100−0.5
200−100=0,99%
Icmtotal=1,49+1,61+1,6+1,66+0,78+0,99=8,13
Pentru sol
Tabelul 4. 28 , Tabelul poluanț ilor pentru sol
Poluant Limita admisa[mg/ m3] Lmita de
interven ție[mg/ m3] Valoarea efectiva
calculata[mg/ m3]
Plumb 1 100 100
Fenoli 0,1 1 10 Poluant Limita admisa[mg/ m3] Lmita de
interven ție[mg/ m3] Valoarea efectiva
calculata[mg/ m3]
Oxizi de sulf exprima ți
in SO2 300 510 0.00236
Oxizi de azot
exprima ți in NO2 500 810 0.0028
NH3 50 81 0,142
Praf 50 100 80100 0.00121
CO2 50 110 3.1954
CO 100 200 0.50
Clor 4,5 14
30
Compusi sintetici
anioni activi
biodegradabili 10 1000 10000
IcmPb(plumb)= 66,585 10000001,0 85=−−
%
Icmfenoli= 11,011000001,01=−−
%
IcmCl(clor)= 47,0
5,414000001,05,4=
−−
%
Icmcompusi= 001,010 100000003,0 10=−−
%
Icmtotal=5,66+0,11+0,47+0,001=6,24
Pentru apa
Tabelul 4. 29 , Tabelul poluanț ilor pentru apa
Poluant Limita admisa[mg/m^3] Lmita de
intervenț ie[mg/m^3] Valoarea efectiva
calculata[mg/m^3]
Clor 0,10 0,25 0,1
Plumb 0,05 0,1 0,0060
SO4 200 400 3,890
Cupru 0,05 0,1 0,0001
IcmCl=0,1−0,05
0,25−0,1=0,3%
IcmPb=0,05−0,0060
0,1−0,050,95%
IcmSO4=200−3,890
400−200=0,98%
IcmCu=0,05−0,0001
0,1−0,05=0,99%
Icmtotal=0,3+0,95+0,98+0,99=3,22
4.3. Evaluarea impactului de mediu
În funcție de mărimea coeficientului de poluare trebuie luate și măsurile de prevenire sau de
reducere a impactului asupra mediului, astfel:
– dacă C pt ≥10G u, poluarea este foarte gravă și trebuie luate măsuri urgențe de prevenire și
reducere a poluării;
– dacă 5G n≤Cpt<10G u, poluarea este gravă, măsurile de prevenire și reducere fiind absolut
necesare;
– dacă 30G n≤Cpt<5G u, poluarea este mare și se impun măsuri de prevenire și reducere;
– dacă C pt<30G u, poluarea este în limitele de alertă, fiind necesare planuri de prevenire și
reducere a poluării;
– dacă 0,5G u≤Cpt<3G u, poluarea es te acceptabilă.
S-a notat cu G u – greutatea de material util, ce compune produsul final.
Cunoscand coeficientii de poluare introdusi in fiecare etapa a procesului tehnologic de
realizare a produsului se poate determina coeficientul de poluare tot al Cpt, cu relatia :
Cpt=Cpe+ Cps +Cpm+Cptt+Cprrr+Cpc+ Cpax kg emisii
=0.467
In care:
Cpe = coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;
Cps = coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
Cpm = coeficientul de poluare introdus la prelucrarile mecanice ;
Cptt = coeficientul de poluare introdus la tratamentele termice;
Cprrr=coeficientul de poluare introdus la reparare,reconditionare,reciclare
Cpc = coeficientul de poluare introdus la controlul (inspectia) produsului;
Cpax – coeficient de poluare introdus de celelalteetape ale diagramei flux a procesului
tehnologic.
Conform calculelor coeficientul de poluare este foarte scazut , poluarea este acceptabila.
4.4. Elaborarea planului de măsuri de reducerea a poluării
Pentru a se evita poluarea excesiva se vor lua urmatoarele masuri de reducere a poluarii:
• Filtre de extragere a prafului
• Filtre de extragele al uleiului folosit de masina unealta
Figura 4.19 , Filtru de praf prezent pe masina unealta
5.EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA ANALIZAT
5.1 Prezentarea metodei de evaluare a riscurilor
Metoda aleasa pentru evaluarea riscurilor pentru matriter este “ Metoda INCDPM”
Metoda consta in identificarea tuturor factorilor de risc existenti la locul de munca analizat pe
baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei
dintre gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului uman.
Princip iul metodei consta in :
– Identificarea factorilor de rist la locul de munca analizat
– Stabilirea consecintelor actiunii riscurilor executantului, inclusiv gravitatea lor;
– Stabilirea probabilitatii de actiune a riscur ilor asupra executantului;
– Atribuirea nivelului de risc in functie de gravitate si probabilitatea consecintelor
– factorilor de risc;
– Cuantificarea si ierarhizarea riscurilor
5.2. Identificarea, analiza și evaluarea riscurilor specifice
Pentru sabilirea tuturor factorilor de risc vor fii analizate urmatoarele sisteme de munca (
prezente in tabelul 5. 30) :
Tabelul 5. 30 , Factori de risc
LOCUL DE MUNCĂ
Matriter
COMPONENTA
SISTEMULUI
DE
MUNCĂ FACTORI DE
RISC
IDENTIFICAȚI FORMA CONCRETĂ DE
MANIFESTARE A FACTORILOR DE
RISC
(descriere, parametri)
EXECUTANT Actiuni gresite
1.Parasirea locului de munca fara acordul
conducatorului locului de munca;
2.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor
existente;
3.Desfasurarea activitatii sub influenta
bãuturilor alcoolice ;
4.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte,
cu sisteme improvizate sau fara mijloacele
de protectie cu care a fost prevazut
echipamentul din fabricatie;
Omisiuni 5.Neefectuarea in timp util a unor operatii
indispensabile securitati i si sanatatii in
munca;
6.Necomunicarea in timp util, celorlalti
utilizatori ai echipamentului tehnic asupra
defectiunilor aparute in timpul lucrului;
SARCINA DE MUNCA Continut
necorespunzator 7.Lucrul în conditii de neconformitate cu
reglementãrile specifice: nemarcarea
tensiunii
de lucru pe unele prize de curent electric,
lipsa truselor medicale omologate;
Suprasolicitare fizica 8.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso –
lombare (efort static) – lucrul preponderent
în pozitia verticala ;
9.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
superioare in special articulatia scapulo –
humerala si articulatia pumnului;
10.Miscari repetitive -suprasolicitarea
articulatiilor interfalangiene;
Suprasolicitare
pshihica 11.Ritm mare de munca
12.Monotonia muncii;
MIJLOACE DE
PRODUCTIE Factori de risc mecanic 13.Leziuni membre provocate prin caderea
piesei semifabricat
14.Accidentarea membrelor superioare la
actionarea presei hidraulice de catre
lucrator
15. Accidentarea membrelor superioare la
actionarea presei hidraulice de catre o
persoana neautorizata sau alt angajat
16.Prinderea membrelor superioare in
banda rulanta destinata pieselor
17.Distrugerea timpanului prin vibratile
provocate de catre presa hidraulica
18.Risc de intepare/taiere in uneltele (
cleste,surubelnita,patent,etc.)
19.Risc de taiere in piesele semifabricat.
Factori de risc termic 20.Incendii provocate de izolatii electrice
necorespunzatoare
21. Ardere, oparire cauzate de caderea
piesei semifabricat incinsa scoasa din
cuptorul de incalzire
Factori de risc electric 22. Electrocutare prin atingere directã – la
atingerea accidentalã a unor cãi de curent
neprotejate sau aflate accidental sub
tensiune
23. Electrocutare prin atingere indirectã
deteriorarea accidentala a legaturilor la
instalatia de împãmântare a unor
echipamente tehnice electrice
Factori de risc chimic 24. Degajarea de pulberilor de metal din
cauza presei hidraulice in contact cu piesa
proaspat incinsa.
MEDIUL DE MUNCA Factori de risc fizic 25. Calamitãti naturale (surprinderea în
incintã de cãtre seism)
Factori de risc chimic –
Factori de risc biologic –
5.3. Evaluarea bolilor profesionale rezultate în urma desfășurării activităților la postul
de lucru avizat
Bolile profesionale rezultate in urma activitatilor s unt accentuante pe baza faptului ca
lucratorul este inconjurat de mult zgomot , vibratiile provocate de catre presa hidraulica de,
aceste boli fiind urmatoarele :
• Hipoacuzie surditate – cauzat de zgomot
• Fibroză pulmonară – cauzata de substanțe chimice (gaze, fumuri și vapori ) provenite
de la cuptorul pentru incalzirea pieselor semifabricat
5.4. Întocmirea fișei de evaluare risc
Pentru a se verifica gravitatea riscurilor se va realiza fisa de evaluare.
Tabelul 5.31, FIȘ ADE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
Unitatea:…………
Secția: MATRITERIE FIȘĂ DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ
Locul de muncă:Matriter
COMPONENȚA
SISTEMULUI
DE MUNCĂ FACTORI DE
RISC
IDENTIFICAȚI FORMA
CONCRETĂ DE
MANIFESTARE A
FACTORILOR
DERISC
(descriere,paramet
ri) Consecința
maximă
previzibilă Clas
a de
gravi
tate Clasa
de
proba
bilitate Niv
el
de
ris
c
1 2 3 4 5 6 7
EXECUTANT Actiuni gresite
1.Parasirea locului de
munca fara acordul
conducatorului locului
de munca; ITM 45 -180
zile 3 1 2
2.Aprecierea
necorespunzatoare a
riscurilor existente; ITM 45 -180
zile 3 1 2
3.Desfasurarea
activitatii sub influenta
bãuturilor alcoolice ; ITM 45 -180
zile 3 1 2
4.Utilizarea
echipamentelor
tehnice defecte, cu
sisteme improvizate
sau fara mijloacele
de protectie cu care a
fost prevazut
echipamentul din
fabricatie; DECES 7 1 3
Omisiuni 5.Neefectuarea in timp
util a unor operatii
indispensabile
securitatii si sanatatii ITM 3 -45 zile 2 1 1
inmunca;
6.Necomunicarea in
timp util, celorlalti
utilizatori ai
echipamentului tehnic
asupra
defectiunilor aparute
in timpul lucrului; ITM 3 -45 zile 2 1 1
SARCINA DE
MUNCA Continut
necorespunzato
r 7.Lucrul în conditii de
neconformitate cu
reglementãrile
specifice: nemarcarea
tensiunii
de lucru pe unele
prize de curent
electric, lipsa truselor
medicale omologate; ITM 45 -180
zile 3 1 2
Suprasolicitare
fizica 8.Suprasolicitari ale
articulatiilor dorso –
lombare (efort static) –
lucrul preponderent în
pozitia verticala ; ITM 45 -180
zile 3 1 2
9.Suprasolicitarea
articulatiilor
membrelor superioare
in special articulatia
scapulo -humerala si
articulatia pumnului ITM 45 -180
zile 3 1 2
10.Miscari repetitive –
suprasolicitarea
articulatiilor
interfalangiene; ITM 3 -45 zile 2 1 1
Suprasolicitare
pshihica 12.Ritm mare de
munca ITM 3 -45 zile 2 1 1
13.Monotonia muncii ITM 3 -45 zile 2 1 1
MIJLOACE DE
PRODUCTIE Factori de risc
mecanic 13.Leziuni membre
provocate prin
caderea piesei
semifabricat ITM 45 -180
zile 3 1 2
14.Accidentarea
membrelor superioare
la actionarea presei
hidraulice de catre
lucrator ITM 45 -180
zile 3 1 2
15. Accidentarea
membrelor superioare
la actionarea presei
hidraulice de catre o
persoana neautorizata
sau alt angajat ITM 45 -180
zile 3 1 2
16.Prinderea
membrelor superioare
in banda rulanta
destinata pieselor ITM 45 -180
zile 3 1 2
17.Distrugerea
timpanului prin
vibratile provocate de
catre presa hidraulica ITM 45 -180
zile 3 1 2
18.Risc de
intepare/taiere in
uneltele (
cleste,surubelnita,pate
nt,etc.) ITM 45 -180
zile 3 1 2
19.Risc de taiere in
piesele semifabricat. ITM 45 -180
zile 3 1 2
Factori de risc
termic 20.Incendii provocate
de izolatii electrice
necorespunzatoare DECES 7 1 3
21. Ardere, oparire
cauzate de caderea
piesei semifabricat
incinsa scoasa din
cuptorul de incalzire DECES 7 1 3
Factori de risc
electric 22. Electrocutare prin
atingere directã – la
atingerea accidentalã
a unor cãi de curent
neprotejate sau aflate
accidental sub
tensiune DECES 7 1 3
23. Electrocutare prin
atingere indirectã
deteriorarea
accidentala a
legaturilor la instalatia
de împãmântare a
unor echipamente
tehnice electrice DECES 7 1 3
Factori de risc
chimic 24. Degajarea de
pulberilor de metal din
cauza presei
hidraulice in contact
cu piesa proaspat
incinsa. ITM 3 -45 zile 2 1 1
MEDIUL DE
MUNCA Factori de risc
fizic 25. Calamitãti naturale
(surprinderea în
incintã de cãtre seism)
DECES 7 1 3
5.5. Determinarea nivelului de risc pe locul de muncă.
Nivelul de risc pentru locul de munca se va calcula cu formula :
Nrgi=∑𝑅𝑅𝑅𝑅 𝑥𝑥 𝑟𝑟𝑅𝑅25
𝑅𝑅=1
∑𝑟𝑟𝑅𝑅25𝑅𝑅−1= 0(7𝑥𝑥7)+0(6𝑥𝑥6)+0(5𝑥𝑥5)+0(4𝑥𝑥4)+6(3𝑥𝑥3)+13(2𝑥𝑥2)+6(1𝑥𝑥1)
0𝑥𝑥7+0𝑥𝑥6+0𝑥𝑥5+0𝑥𝑥4+6𝑥𝑥3+13𝑥𝑥2+6𝑥𝑥1=112
50=2,24
Conform calculelor nivelul de risc este minor.
5.6. Elemente de ergonomie aferente locului de muncă
Pentru o buna
5.7. Întocmirea planului de măsuri de prevenire și pr otecție
Pentru a asigura protectia si siguranta la locul de munca este necesara crearea unei fise de
masuri si prevenire pentru a scadea nivelul de risc. Aceasta fisa consta in aducerea masurilor
propuse cat si masurile organizatorice avand in vedere riscurile de un nivel ridicat prezente in
tabelul 5. 32
Tabelul 5.32 , FIȘĂ DE MĂSURI DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
Locul de
muncă:
Matriterie FIȘĂ DE MĂSURI DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
Nr.
Crt. Factori de risc Nivel
de risc Măsuri propuse
Nominalizarea
măsurii Măsuri organizatorice Responsabil
Măsuri tehnice
1 Aprecierea
necorespunzatoare
a riscurilor existente 3 Plasarea
informatiilor in
legatura cu riscurile
posibile Instruire SSM Angajatorul
2 Utilizarea
echipamentelor
tehnice defecte, cu
sisteme improvizate
sau fara mijloacele
de protectie cu care
a fost prevazut
echipamentul din
fabricatie 3 Specificatia modului
de utilizare a
echipamentelor Instruire SSM Angajatorul
3 Incendii provocate
de izolatii electrice
necorespunzatoare 3 Inlocuirea cablurilor
electrice defecte Instruirea spre verificarea
cablurilor Angajatorul
4 Ardere, oparire
cauzate de caderea
(rasturnarea) unor
recipienti in care
sunt preparate
fierbint 3 Purtarea
echipamentelor de
protectie Instruire SSM in legatura cu
folosirea echipamentelor de
protectie Angajatorul
5 Electrocutare prin
atingere directã – la
atingerea
accidentalã a unor
cãi de curent
neprotejate sau
aflate accidental sub
tensiune 3 Astuparea cailor de
acces la curentul
electric Punerea semnelor de
atentie pentru a preveni
electorcutarea sau atingerea
cailor de acces la curentul
electric Angajatorul
6 Electrocutare prin
atingere indirectã
deteriorarea
accidentala a
legaturilor la
instalatia de
împãmântare a unor
echipa mente
tehnice electrice 3 Verificarea
impamantarilor Instruire spre verificarea
impamantorilor Angajatorul
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Programul de studii 2015-2019 [621972] (ID: 621972)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.