Programul de studii 2015 -2019 [613934]

Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice
Programul de studii 2015 -2019

PROIECT
DE
DIPLOMĂ

Autor,
Absolvent: [anonimizat]: Sl.Dr. Ing.Marinescu Marinela
2019

CUPRINS
CAPITOLUL 1. Considerații generale
1.1. Obiectul proiectului si principalele probleme propuse a fi rezolvate
1.2. Prezentarea reperului/produsului
1.2.1. Descrierea reperului/produsului
1.2.2. Rolul funcțional
1.2.3. Material. Caracteristici
CAPITOLUL 2. Legislația din domeniul securității și sănătății în muncă specifică realizării
“roat ă dințată dubl ă cu din ți in V”
2.1. Legislația europeană privind securitatea și sănătatea în muncă aplicabilă domeniului de
realizare a reperului/produsului
2.2. Legislația națională privind securitatea și sănătatea în muncă aplicabilă domeniului de
realizare a reperului/produsului
CAPITOLUL 3. Analiza procesului tehnologic de realizare a “roat ă dințată dubl ă cu din ți
in V”
3.1. Prezentarea procesului tehnologic de realizare a “roată dințată dublă cu din ți in V”
3.2. Lista locurilor de muncă și a zonelor de evaluare într -un plan de situație, aferent
procesului tehnologic analizat
3.3. Identificarea elementelor sistemului de muncă pentru un loc de muncă aferent
procesului tehnologic analizat
3.4. Ide ntificarea echipamentelor individuale de protecție pentru locul de muncă
3.5.Elaborarea instrucțiunilor de lucru specifice pentru locul de muncă
CAPITOLUL 4. Probleme ecotehnologice la realizarea “roata din țată dubl ă cu din ți in V”
4.1. Stabilirea surselor de poluare și a naturii substanțelor poluante
4.2. Calculul coeficienților de poluare și a indicatorului de calitate a mediului
4.3. Evaluarea impactului de mediu
4.4. Elaborarea planului de măsuri de reducerea a poluării
CAPITOLUL 5. Evaluarea riscurilor pentru locul de muncă analizat
5.1 Prezentarea metodei de evaluare a riscurilor
5.2. Iden tificarea, analiza și evaluarea riscurilor specifice
5.3. Evaluarea bolilor profesionale rezultate în urma desfășurării activităților la postul de
lucru avizat
5.4. Întocmirea fișei de evaluare risc
5.5. Determinarea nivelului de risc pe locul de muncă.
5.6. Elemente de ergonomie aferente locului de muncă
5.7. Întocmirea planului de măsuri d e prevenire și protecție
BIBLIOGRAFIE

1.CONSIDERA ȚII GENERALE

1.1. Obiectul proiectului si principalele probleme propuse a fi rezolvate

In acest proiect vor fi prezentate urm ătoarele obiective:
– obținerea semifabricatului
– obținerea piesei
– evaluarea riscurilor pt locul de munc ă pentru matri țer
– stabilirea m ăsurilor de protective privin d locul de munc ă ales
– probleme legate de ecotehnologie , poluare si depoloare.

1.2. Prezentarea reperului/produsului
1.2.1 Descrierea reperului/produsului

Roata din țată dublă cu din ți in V face parte dintr -un angrenaj al unui reductor cu 2 trepte.
Roțile angreneaz ă permanent si realizeaza un raport de transmitere total fix, definit ca raportul
dintre tura ția la intrare si tura ția la iesirea reductorului.
Rolul func țional acestui angrenaj este de a realiza un raport de transmitere constant (i=
constant), viteze si puteri diferite, siguran ță in exploatare, randament ridicat, gabarit relativ redus si
durata de f uncționare indelungata.
Un angrenaj este format dintr -o pereche de ro ți dințate, dintre care una este conducatoare iar
cealalta este condus ă.

Figura 1.1,Roat ă dințată
In func ție de pozi ția arborilor , angrenajele pot fi:
a) cu axele paralele (a )

b) cu axele concurente in plan ( b )
c) cu axele concurente in spa țiu ( c ).

Figura 1.2,Pozițiile angrenajelor
Dantura ro ților din țate poate fi: dreapta, inclinata, in V, in W, cu axa curba.

Figura 1.3 ,Dantura ro țiilor din țate

Figura 1. 4, Vederea 3D a piesei

Figura 1. 5,Desen piesa execu ție

Figura 1.6 , Vederea in sec țiune a piesei 3D

1.2.2 Rolul funcțional
Cunoasterea rolului func țional al piesei este prima etapa in proiectarea procesului tehnologic de
realizare a piesei. Rolul func țional al piesei este dat de rolul fiecarei suprafe țe ce delimiteaz ă piesa
in spa țiu.
Determinarea rolului func țional al piesei se face folosind metoda de analiz ă morfofunc ționala a
suprafe țelor. In cazul piesei roata din țată dublă cu din ți in V se parcurg urmatoarele etape:
1. Descompunerea piesei in suprafe țele cele mai simple ce o delimiteaz ă in spa țiu (plane,
cilindrice, conice, evolventice, elicoidale etc)
2. Notarea tuturor suprafe țelor ce delimiteaza piesa in spa țiu
In cazul piesei date s -a facut descompunerea si notarea suprafe țelor, rezultand (vezi figura 1.7)
3. Analizare a fiecarei suprafe țe ce m ărgineste piesa in spa țiu
Se face analiza fiecarei suprafe țe din urmatoarele puncte de vedere: forma geometrica a
suprafe ței, dimensiunile de gabarit, precizia dimensional ă, precizia de forma, precizia de pozi ție,
rugozitatea si unele caracteristici func ționale sau de exploatare trecute pe desenul de execu ție.
Descompunerea piesei in suprafe țe.
Figura 1. 7 , Descompunerea in suprafe țe

Tabelul 1.1 Specificarea suprafe țelor
Nr.Crt Suprafețe Forma grometrica a
suprafeței Dimen
siune
de
gabarit Caracteristici Tipul si rolul
suprafeței Procedee tehn.
posib.de obt. Obs.
Precizia
dimensio
nala Precizia
de
forma Precizia
de
poziție Rug
ozit
ate
a Duritat
ea
HB
1 S1 Plana circulara Ø40 H7(+0,03) – – 6.3 135 ASAMBLARE ASCHIERE
2 S2 Tronconica 3×45 – – – 6.3 135 AUXILIAR STRUNJIRE
3 S3 Cilindrica exterioara 7,8 – – – 6.3 135 AUXILIAR MORTEZARE
4 S4 Plana circulara Ø43 – – – 6.3 135 AUXILIAR MORTEZARE
5 S5 Tronconica 5×45 – – – 6.3 135 tehno logica MORTEZARE
6 S6 evolventica 2×27 – – 6.3 135 asamblare Danturare
7 S7 Plana circulara 10 – – – 3.2 135 AUXILIAR MORTEZARE
8 S8 Cilindrica exterioara 10 – – – 6.3 135 AUXILIAR STRUNJIRE
9 S9 Plana circulara Ø159/
70 – – – 6.3 135 AUXILIAR STRUNJIRE
10 S10 Cilindrica interioara Ø40/
15 H9(8,2) –
6.3 135 funcționala STRUNJIRE
11 S11 Cilindrica interioara Ø46/
20 – – – 3.2 135 AUXILIAR STRUNJIRE
12 S12 Trocnoica Ø14 – – – 6.3 135 AUXILIAR STRUNJIRE
13 S13 Tronconica Ø40 – – – 6.3 135 AUXILIAR MORTEZARE
14 S14 Tronconica Ø18 – – – 6.3 135 ASAMBLARE MORTEZARE
15 S15 Cilindrica interioara Ø29 – – – 6.3 135 AUXILIAR
16 S16 Cilindrica interioara Ø
40/30 – – – 1.6 135 AUXILIAR ASCHIERE
17 S17 Plana intrerioara Ø6 – – – 6.3 135 AUXILIAR
18 S18 Plana intrerioara Ø6 – – – 6.3 135 AUXILIAR

1.2.3 Material. Caracteris tici

Avand in vedere tema proiectului conform calculelor si pe baza rezultatului dat ,
materialul optim pentru piesa “ roat ă dințată dublă cu din ți in V “ a fost ales ca fii nd C 15 .

Caracteristicile mecanie ale materialului C 15 sunt prezentate tabelul 2.1
Tabelul 1.2 Caracteristici mecanice

Compozi ția chimic ă a oțelului aliat C 15 este prezentat ă in tabelul 2 .2
Tabelul 1.3 Compozi ția chimica

Oțel Tratament
Termic Rezisten ța limita la
curgere Rezisten ța la
rupere Duritate Brinel l
Normal Recopt
C15 De cementare
50-52 HRC
30-32 HRC 350 599 197 149
Calitate
EN W. NR. STAS Compozi ție chimic ă max %
C Si Mn P S Cr Mo Ni
C 15 151.0401 OLC15 0.12-
0.18 0.40 0.3-
0.8 0.045 0.045 – – –

2.LEGISLA ȚIA DIN DOMENIUL SECURIT ĂȚII SI S ĂNĂTĂȚII IN MUNC Ă SPECIFIC Ă
REALIZ ĂRII “ RO ȚII DIN ȚATE DUBL Ă CU DIN ȚI IN V”

Imbunătă țirea sănătă ții și securită ții în muncă este o chestiune importantă pentru UE încă
din anii ’80. Prin introducerea legisla ției la nivel european au fost stabilite standarde minime de
protecție a lucrătorilor, permițându -li-se totodată statelor membre să mențină sau să in troducă
măsuri mai stricte. După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene a căpătat caracter juridic obligatoriu, conferind și mai multă
importanță în cadrul legisla ției UE politicii în domeniul săn ătății și securității.

2.1. Legislația europeană privind securitatea și sănătatea în muncă aplicabilă domeniului
de realizare a reperului/produsului
Tabelul 2.4 , Legislația europeană
ACTUL NORMATIV NAȚIONAL REGLEMENTARE COMUNITARĂ
–
DIRECTIVA TRANSPUSĂ
Legea securității și sănătății în muncă
Nr.
319/2006 89/391/CEE
Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006
privind cerințele minime de securitate si
sănătate pentru utilizarea în muncă de
către lucrători a echipamentelor de
muncă 89/655/CEE;
95/63/CE;
2001/45/CE
Hotãrârea Guvernului Nr. 601 din 13
iunie 2007
pentru modificarea si completarea
unor acte normative din domeniul
securitãtii si sãnãtãtii în muncã
–
Hotãrârea Guvernului Nr. 557 din 6
iunie 2007
privind completarea mãsurilor
destinate sã promoveze îmbunãtãtirea
securitãtii si sãnãtãtii la locul de
muncã pentru salariatii încadrati în
baza unui contract individual de
muncã pe duratã determinatã si
pentru salariatii temporari încadrati la
agenti de muncã temporarã

–
Hotãrâ rea Guvernului Nr. 355 din 11
aprilie 2007
privind supravegherea sãnãtãtii
lucrãtorilor

2.2. Legislația națională privind securitatea și sănătatea în muncă aplicabilă domeniului
de realizare a reperului/produsului

Conform domeniului de realizare al produsului cele mai importante articole prezente in legile
naționale privind securitatea si s ănăntatea in munc ă sunt:

Legea 319 din 2006
Legea securit ății si s ănătății in munc ă
Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26 iulie 2006

Art. 6. – (1) Angajatorul are obliga ția de a asigura securitatea si s ănătatea lucr ătorilor in toate
aspectele legate de munca.
(2) In cazul in care un angajator apeleaz ă la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilita țile sale in acest domeniu.
(3) Obliga țiile lucr ătorilor in domeniul securit ății si sănătății in munc ă nu aduc atingere
principiului responsabilit ății angajatorului.
Art. 7. – (1) In cadrul responsabilit ăților sale, angajatorul are obliga ția sa ia masurile necesare
pentru:
a) asigurarea securita ții si protec ția sănătății lucr ătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea luc rătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securit ății si sănătății in munc ă.
(2) Angajatorul are obliga ția sa urmareasc ă adaptarea m ăsurilor prev ăzute la alin. (1), ținând
seama de modificarea condi țiilor, si pentru imbun ătățirea situa țiilor existente.
(3) Angajatorul are obliga ția sa implementeze m ăsurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza
urmatoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la surs ă;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munc ă,
alegerea echipamentelor de munc ă, a metodelor de munc ă si de produc ție, in vederea reducerii
monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat s i a diminu ării efectelor acestora asupra
sănătății;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puțin periculos; Hotãrârea Guvernului nr.1051/2006
privind cerintele minime de securitate
si sãnãtate pentru manipularea
manualã a maselor care prezintã
riscuri pentru lucrãtori, în special de
afectiuni dorsolombare

90/269/CEE
Hotãrârea Guvernului nr.1876/2005
privind cerintele minime de securitate
si sãnãtate referitoare la expunerea
lucrãtorilor la riscurile generate de
vibratii

2002/44/CE

g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea
muncii, condi țiile de munc ă, rela țiile sociale si influen ța factorilor din mediul de munc ă;
h) adoptarea, in mod prioritar, a m ăsurilor de protec ție colectiv ă față de m ăsurile de protec ție
individual ă;
i) furnizarea de in struc țiuni corespunzatoare lucr ătorilor.
(4) F ără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ținând seama de natura ac tivităților
din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obliga ția:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si s ănătatea lucr ătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de munc ă, a substan țelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea
locurilor de munca;
b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si
metodele de lucru si de produc ție aplicate de catre angajator sa asigure imbun ătățirea nivelului
securit ății si al protec ției sănătății lucratorilor si s ă fie integrate in ansamblul activit ăților
intreprinderii si/sau unit ății respective si la toate nivelu rile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacita țile lucr ătorului in ceea ce priveste securitatea si s ănătatea in
munc ă, atunci când ii incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa fac ă obiectul consultarilor cu
lucrătorii si/sau reprezentan ții acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securit ății si
sănătății lucr ătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condi țiile si mediul de munc ă;
e) să ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie
permis numai lucrătorilor care au primit si si -au insusit instruc țiunile adecvate.
(5) F ără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci c ând in ac elasi loc de munca
isi desfasoara activitatea lucr ători din mai multe intreprinderi si/sau unita ți, angajatorii acestora
au urmatoarele obliga ții:
a) să coopereze in vederea implement ării prevederilor privind securitatea, s ănătatea si igiena in
munc ă, luând in considerare natura activit ăților;
b) să isi coordoneze ac țiunile in vederea protec ției lucr ătorilor si prevenirii riscurilor profesionale,
luând in considerare natura activit ăților;
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) să informeze lucr ătorii si/sau reprezentan ții acestora despre riscurile profesionale.
(6) M ăsurile privind securitate a, sănătatea si igiena in munc ă nu trebuie s ă comporte in nicio
situa ție obliga ții financiare pentru lucratori.

Hotărârea de Guvern nr. 1051/9.08.2006
privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a maselor
care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 713 din 21/08/2006
Intrare în vi goare: 01/10/2006

Art. 8. – (1) Fară a aduce atingere prevederilor art. 16 și 17 din Legea nr. 319/2006, lucrătorii
și/sau reprezentanții acestora trebuie să fie informați despre toate măsurile ce trebuie puse în
practică în aplicarea prezenței hotărâri, cu privire la protecția securitații și sanatații.
(2) Angajatorii trebuie să se asigure că lucrătorii și/sau reprezentanții acestora primesc
informații generale și, ori de cate ori este posibil, informații precise cu privire la:
a) greutatea maselor;
b) centrul de greutate sau partea cea mai grea, atunci când pachetul este încărcat excentric.
Art. 9. – Fară a aduce atingere prevederilor art. 20 și 21 din Legea nr. 319/2006, angajatorii
trebuie să se asigure că lucrătorii primesc, în plus, o formare adecva tă și informații precise cu
privire la modul corect de manipulare a maselor și la riscurile la care aceștia se expun, în
special daca aceste sarcini nu sunt efectuate corect, având în vedere prevederile anexelor nr. 1
și 2.

HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007
privind supravegherea sanatații lucrătorilor
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 332 din 17 mai 2007

ART. 18
Examenul medical de adaptare în muncă se efectuează la indicația medicului specialist de
medicină muncii în prima lună de l a angajare și are următoarele scopuri:
a) completează examenul medical la angajarea în muncă, în condițiile concrete noilor locuri de
muncă (organizarea fiziologică a muncii, a mediului de muncă, relațiile om -mașînă, relațiile
psihosociale în cadrul colect ivului de muncă);
b) ajută organismul celor angajați să se adapteze noilor condiții;
c) determină depistarea unor cauze medicale ale neadaptării la noul loc de muncă și
recomandă măsuri de înlăturare a acestora.
ART. 19
Efectuarea examenului medical period ic are următoarele scopuri:
a) confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii în muncă pentru
profesia/funcția și locul de muncă pentru care s -a făcut angajarea și s -a eliberat fișa de
aptitudine;
b) depistarea apariției unor boli c are constituie contraindicații pentru activitățile și locurile de
muncă cu expunere la factori de risc profesional;
c) diagnosticarea bolilor profesionale;
d) diagnosticarea bolilor legate de profesie;
e) depistarea bolilor care constituie risc pentru viaț ă și sănătatea celorlalți lucrători la același loc
de muncă;
f) depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unității, pentru calitatea produselor
sau pentru populația cu care lucrătorul vine în contact prin natura activității sale.
ART. 20
Examenul medical periodic se efectuează obligatoriu tuturor lucrătorilor.
ART. 21
Frecventa examenului medical periodic este stabilită prin fișele întocmite conform modelului
prevăzut în anexa nr. 1 și poate fi modificată numai la propunerea medicului spec ialist de
medicina muncii, cu informarea angajatorului.
ART. 22
Examenul medical periodic cuprinde următoarele:
a) înregistrarea evenimentelor medicale care s -au petrecut în intervalul de la examenul medical
în vederea angajării sau de la ultimul examen medical periodic până în momentul examenului
medical respectiv;
b) examenul clinic general, conform dosarului medical prevăzut în anexa nr. 4;
c) examenele clinice și paraclinice, conform modelului de fișa prevăzut în anexa nr. 1 și
examenului indicat de c ătre medicul specialist de medicină a muncii;
d) înregistrarea rezultatelor în dosarul medical prevăzut în anexa nr. 4;
e) finalizarea concluziei prin completarea fișei de aptitudine, conform modelului prevăzut în
anexa nr. 5, de către medicul specialist d e medicină a muncii, în doua exemplare, unul pentru
angajator și celălalt pentru lucrător.

3.ANALIZA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE REALIZARE A PIESEI “ROATĂ
DINȚATĂ DUBLĂ CU DINȚI ÎN V”

3.1. Prezentarea procesului tehnologic de realizare a “roată dinț ată dublă cu dinți în V”

3.1.1 Alegerea metodei și a procedeului de elaborare a semifabricatului
Alegerea corectă ,raționala a metodei și a procedeului de elaborare a semifabricatului
este una din condițiile principale,care determină eficiența procesului tehnologic în ansamblu.
Un semifabricat se poate realiza în general prin mai multe metode și procedee diferite că volum
de muncă și cost de fabricație.Costul unui semifabricat fiind parte componentă din costul piesei
finite, se impune o analiza atentă și o alegere raționala a metodei și a procedeului de elaborare
a acestuia.
Referitor la semifabricat, tehnologul tr ebuie să aibă sau să proiecteze:
-metoda și procedeul de elaborare;
-poziția de elaborare;
-forma și dimensiunile semifabricatului;
-precizia acestuia;
-adaosurile de prelucrare totale
În general, costul prelucrării mecanice a unei piese este mai ridicat decât costul realizării
semifabricatului.Din acest considerent,cu cât forma geometrică și dimensiunile semifabricatului
.Din acest considerent,cu cât forma geometrică și dimens iunile semifabricatului sunt mai
apropiate de cele ale piesei,cu atât costul prelucrării mecanice este mai mic.În acest
caz,semifabricatul este mai scump,deoarece forma constructivă se complică și precizia crește.
Factorii care determină aleger ea metodei și procedeului de elaborare a semifabricatului
sunt:
-materialul din care se confecționeaza piesa;
-forma și dimensiunile piesei;
-tipul de producție;
-precizia necesară;
-volumul de muncă necesar;
-costul prelucrărilor mecanice;
-utilajul existent sau posibil de procurat.

Ținand cont de cele enumerate mai sus se alege un semifabricat obținut prin matrițare
în clasa a -I-a de precizie.

3.1.2 Adausurile totale de prelucrare

Adaosurile totale de prelucrare pentru piesele matrițate în clasa a -I-a de precizie,conform
STAS 7670 -83,se prezintă în tabel.
Valorile adaosurilor de prelucrare:
Tabelul 3. 5,Valoride adaosurilor de prelucrare
M.piesei Cls.de
matritare Calitat.de
otel Factorul
de
complex. ≤50 >50…≤120 >120…≤180 >180…≤260
<2,5…≤4,0
kg MI M1 S2 mij. mij. mij. mij.
2,1 2,2 2,3 2,5

În tabelul 3.2 se prezintă abaterile limita pentru lungime,lățime și inalțime (diametru) la
piesele matrițate pe ciocane,prese și mașini de forjat orizontale,clasa de matrițare I,deplasarea
în planul de separate , conform STAS7670 -83.
Abaterile li mita pentru lungime, lățime și înălțime.
Tabelul 3. 6,Abateri limita pentru lungime Deplasarea in
planul de
separatie Bavura
surplus(+)
Lipsa( -)
Plan de
separa ție
Factorul de
complexitate a
formei
Masa
piesei
Calitatea de
otel
Factorul de
complecitate
Dimensiuni
0,7 1,2 simetric S1,S2 >2,5..
≤4,0Kg M2 S2 <50 >50..
≤120 >120..
≤180 >180
≤260
+1,2
-0,6 +1,3
0,7 +1,4
-0,8 +1,5
-1,0

In cazul dimensiunilor interioare , abaterile cu “+” devin cu “ -“, iar cele cu “ -“, devin cu “+”.

Abateri limita pentru grosimi in urma extractorului pentru piese matritate pe ciocane,prese si
mașini de forjat orizontale,clasa de matritate I:

Tabelul 3. 7 , Abateri limita pentru grosimi Urma
extractorului
Masa piesei
Calitatea de otel
Factorul de
complexitate Dimensiuni
<20 >20…
≤50
>50..≤
80 >80..≤
120 >120..
≤160 >160..
≤250
2,0 >2,5…
≤4,0Kg M2 S2 +1,0
-0,6 +1,2
-0,6 +1,3
-0,7 +1,4
-0,8 +1,5
-1,0 +1,8
-1,0

Valorile inclina țiilor de matri țare.
Tabelul 3. 8 , Valorile inclina țiilor de matri țate
Tipul utilajului Suprafete interioare Suprafete exterioare
Unghi Condi ții Unghi Condi ții
Presa 7⁰ Piese obisnuite 3⁰ Cu impingator

Valorile razelor de racordare:
Tabelul 3. 9 , Valorile razelor de racordare
Inalțime considerata Raze interioare Raze exterioare
Peste Pana la Clasa I de
matritare Clasa a II -a de
matritare
– 25 2 4 4
25 40 3 5 6
40 63 4 6 10

Curbura pieselor matri țate si adaosurile limita la distan ța intre axe:
Tabelul 3. 10 , Curbura pieselor matri țate si adaosurile limita la distan ța intre axe

Clasa de
matritare I Lungimea maxima in mm
0…≤100 >100…≤125 >125…≤160 >160…≤200 >200…≤250
Curbura
0,4 0,5 0,5 0,6 0,6
Clasa de
matritare II Lungimea maxima in mm
0…≤100 >100…≤160 >160…≤200 >200…≤250
Abateri limita la distanta dintre axe
±0,25 ±0,3 ±0,4 ±0,5

Respectând informațiile prezente în tabelele de mai sus se va realiza piesa
semifabricat(figura 3.1).

Figura 3.8 , Realizarea se mifabricatului

3.1.3 Tehnologicitatea Construc ției Piesei

Tehnologicitatea este însușirea construcției piesei ansamblului , mașinii, utilajului sau
instalației prin care acestea , fiind eficiente și sigure în exploatare , se poate executa la volumul
de producție stabilit cu consum de material și de muncă minime , deci cu costuri scăzute.
Pentru că un semifabricat să tre acă de la forma inițiala (turnată sau laminată) la cea finală
(piesa matrițată) trebuie să se realizeze o serie de faze, care prin ordinea lor conduc la o
succesiune tehnologică. Acestea sunt:
– încălzirea semifabricatelor la temperatura optimă de deformar e;
– matrițarea propriu -zisă, printr -o singură operație sau o succesiune de operații, în funcție
de mărimea și complexitatea piesei;
– operații complementare(debavurare, tratament termic, calibrare, control tehnic,
îndreptare etc.)
Pentru obținerea u nei piese finite de calitate este necesară proiectarea corectă a acesteia și
respectarea următoarelor principii de proiectare:
1) Întocmirea desenului piesei matrițate se face plecând de la desenul piesei finite, la care se
consideră adaosurile de pre lucrare, adaosurile tehnologice, înclinările necesare pentru
scoaterea ușoară a piesei din cavitatea matriței.
Stabilirea adaosurilor de prelucrare se face ținand cont de calitatea suprafețelor, valorile lor fiind
stabilite în funcție de dimensiunile princ ipale H și L sau D, precum și de clasa de precizie (STAS
7670 – 66).
La stabilirea înclinărilor de matrițare trebuie să se aibă în vedere că, cu cât unghiurile de
inclinare sunt mai mari, cu atât mai ușor se pot extrage piesele din cavitatea matriței. Pe de alta
parte însă cu cât unghiurile sunt mai mari materialul urc ă mai greu în cavitațile adânci, iar
consumul de material creste. De obicei este valabila regula că înclinările interioare (3 –100) sunt
mai mari decât cele exterioare (1 –70) pentru a micșoră nesiguranță privind lipirea piesei pe dorn
din cauza contracției la răcire.
Razele de racordare se execută cu două scopuri: să se elimine muchiile ascuțite și să ajute
la curgerea materialului în cavitațile matrițelor.
2) Alegerea planului de separație se face ținand cont de următoarele principii de bază:
– pe cât posibil, planul de separație este bine să împartă piesa în parți simetrice și egale;
– din punct de vedere al construcției sculelor este mai avantajos că acesta să fie drept;
– planul de separație să faciliteze și o curgere ușoară a materialului;

– planul de separație trebuie astfel ales să fie pe cât posibil perpendicular pe suprafețele
ce urmează a fi așchiate.
– Alegerea poziției planului de separație trebuie astfel făcută încât curgerea materialului
să asigure un fibraj corespunzător realizării în anumite direcții a unor proprietați mecanice
superioare.
3) Determinarea masei semifabricatului inițial Msm. Se pleacă de obicei de la masa piesei
matrițate Mpm, luandu -se în considerare și materialul care trebuie să fie eliminat în țimpul
procesului, sub forma de bavură Mb și de pierderi prin ardere Mă. Relația de calcul este:
Msm=Mpm+Mă+Mb
La stabilirea dimensiunilor semifabricatului inițial trebuie ținut cont dacă se obțîn piese de
rotație sau piese alungite. Pentru a se obține piese finite de calitate, a unei precizii dimensionale
ridicate, după matrițare se execută operații de finisare că:
– debavurarea, care constă în îndepărtarea bavurii rezultată în urma procesului de
matrițare, într -o matrița de debavurat.
– îndreptarea , în timp ul procesului de matrițare, a debavurării sau a tratamentului termic
piesele pot suferi deformări nedorite (îndoiri, turtiri locale, răsuciri etc.) , de aceea se supun
operației de îndreptare. Îndreptarea se poate face la cald sau la rece (de regulă după
tratamentul termic și curațire). Operația se poate efectua în locașul de finisare al aeleiași
matrițe, la presele de debavurare, în matrițe de îndreptat la ciocane etc.
– calibrarea este operația finală de deformare a piesei matrițate, având că scop obținer ea
unor dimensiuni mai exacte și a unor suprafețe mai netede. Operația se execută în matrițe
speciale de calibrare. După modul de curgere a metalului, calibrarea poate fi plană sau în
volum. Calibrarea plană acționeaza numai asupra anumitor dimensiuni sau suprafețe ale piesei
matrițate, în țimp ce calibrarea în volum (mai puțîn precisă) acționeaza asupra întregii piese.
– Curațirea, în urma procesului de matrițare -debavurare, dar mai ales în timpul încălzirii,
piesele matrițate rămân la suprafață cu arsuri și alte defecte superficiale, de aceea ele se supun
curațirii. În acest scop se folosesc următoarele procedee de curațire:
a) curațirea în tobe rotitoare pentru piese mici și mijlocii(greutatea până la 6daN);
b) curațirea cu jet de alice, la piese mici și mijlocii (greutatea pină la 10 daN);
c) sablarea la piese de orice forma și mărime, care constă în lovirea pieselor cu un jet de
nisip de cuarț uscat;
d) decaparea chimică pentru piese de orice forma și mărime;
e) curațirea cu perii ro titoare executate din sarma de oțel, la piese cu pereți subțiri;

3.1.4 Stabilirea clasei din care face parte piesa și procesul tehnologic

Ținând cont de configurația piesei și dimensiunile de gabarit ,piesa analizată se incradreaz ă
în clasa roți dințate

3.1.5 Procesul tehnologic.

Procesul tehnologic cuprinde o succesiune de prelucrări mecanice ,applicate unei piese –
semifabricat obținuta prin matrițare, în următoare ordine aproximativă.
1- Strunjire de degroșare
2- Găurire
3- Danturare
4- Strunjide de degroșare interioară
5- Tratament termic
6- Rectificare
În funcție de forma, dimensiunile și volumul de producție, schema prelucrărilor, poate suferi
modificări . Din punct de vedere al dimensiunilor și maselor, clasa cilindrii cavi se îm parte în :
piese mari, cu D>400mm și M> 30 kg, piese mijlocii , cu D=(400…..150)mm și M=(30….2)kg,
piese mici, cu D=(150….70)mm și M=(2…..0,7) kg și piese mărunte , cu D ≤ 70mm și M≤0,7kg.
Din punct de vedere al dimensiunilor și maselor , piesa analizat ă face parte din categoria
“piese mijlocii”

3.1.6 Analiza preliminară a realizării suprafețelor ce delimitează piesa în spațiu și
stabilirea succesiunii optime a prelucrăriilor

Pentru stabilirea metodelor și procedeelor tehnologice de prelucrare și prin așchiere se
poate folosi metoda coeficienților de precizie și rugozitate.
În general pentru că o suprafață a piesei să se obțina printr -o singura prelucrare , se
recomandă preczia economică a procedeului de prelucrare(fiind egală cu cea prescri să piesei)
să corespundă unei trepte de preciezie inferioare cu număr cu două ( ce mult trei) unitați față de
reapta de precizie a semifabricatuluir, iar factorul de rugozitate să fie kp[1] ≤8

Tabelul 3. 11 , Prelucrarile suprafetelor

SR Prelucrari
Prelucrarea
1 IT Ra Prelucrarea 2 IT Ra Prelucrarea
3 IT Ra
S1 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S2 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S3 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S4 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S5 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S6 Strunjire de
degrosare 12 12.5 MORTEZARE
DANTURA 9 3.2 Rectificare 8 1.6
S7 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S8 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S9 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S10 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 Rectificare 8 1.6
S11 gaurire 12 12.5 gaurire 9 3.2 – – –
S12 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S13 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S14 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – – –
S15 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 – 8 –
S16 Strunjire de
degrosare 12 12.5 Strunjire de
semifinisare 9 3.2 Rectificare 8 1.6

-numărul de piese executate în unitatea de timp sau ritmul tehnologice;
-condițiile tehnologice impuse piesei care se prelucrează;
-valoarea coeficientului ƹk impus care trebuie realizat în urma prelucrării fiecărei suprafețe a
piesei (kp=Ts/ Tp); unde Ts – toleranța semifabricatului ; Tp – toleranță piesei obținuta în urma
prelucrării;
-numărul suprafetelro care trebuie prelucrate și dispunerea lor relative;
-valoarea coeficientului de precizie kp , dată de diferitele procedee tehnologice la prelucrarea
economică a piresei;

-toleranțele de calcul,care trebuie asigurate prin diferite procedee de prelucrare(frezare,
broșare,strunjire, mortezare, etc);
-indicatorii tehnico -economici care caracterize ază fiecare mod de prelucrare.
Ținand saama de toți factorii idicați mai înainte trebuie să se găsească acel procedeu de
prelucrare economică a fiecărei suprafețe a piesei care asigura obținerea valorii coeficientului
de precizie impus
Coeficientu l de preciezie kp se calculează cu relația:
Kp = Ts/Tp ,
În care Ts , reprezintă toleranța dimensiunilor semifabricatului , în mm; Tp – toleranța dimeniunii
suprafețelor care se prelucrează, impusă pe desenul de execuție, în mm
În majoritatea cazurilo r este greu sau chiar imposibil să se obțina coeficientul de preciezie
impus printr -un ritm sigur procedeu sau metoda tehnologică de prelucrare , de aceea,
coeficientul de precizie total Kpt impus se obține printr -o succesiune de n procedee sau metode
de prelucrare:
Kpt= Kp1*Kp2*Kp3*….*Kpn , în care:
Kp1=Ts/Tp1 ; Kp2= Tp1/Tp2…….. Kpn=(Tpn -1)/Tpn
În acest caz coeficientul de precizie total Kpt este: 0,3

3.1.7 Principiile de proiectare privind conținutul și succesiunea operațiilor procesului
tehnologic TIP.

Există foarte multe procedee tehnologice posibile de prelucrare prin așchiere a roții dințate.
În vederea stabilirii succesiunii logice a operațiilor de prelucrare trebuie ținut cont de anumite
reguli și princiipi practice care, d acă sunt considerate tot atâtea restricții de proiectare, reduc
mult numărul variantelor ethnic posibile. Asfel de principia și reguli care trebuie avute în vedere
la proiectarea proceselor tehnologice sunt:
-în prima operație, cel mult în două se rec omandă prelucrarea suprafețelor care vor servi că
baze tehnologice pentru operațiile următoare;
-dacă piesa finită conține și suprafețe neprelucrate, fară rol funcțional,atunci se recomandă
că în prima operație,când se prelucrează bazele tehnologice , să fie folosite la orentarea piesei
acele suprafețe care rămân neprelucrate;
-suprafețele care conțin eventualele defecte provenite din semifabricare se vor prelucra în
primele operații,imediat după prelucrarea bazelor tehnologice;
-bazele tehno logice care se prelucrează la începutul procesului tehnologci să fie, pe cât
posibil și baze de cotare pricipale;

-în prima parte a procesului tehnologic se fac prelucrări de degroșare, iar în a doua parte se
fac preucrarile de finisare, pentru a asi gura precizia necesară a piesei și utilizarea rațională a
mașinilor unelte de precizie diferite;
-operația de tratament termic de durificare, acolo unde este cazul, se introduce înaintea
operațiilor de rectificare cu corpuri abrasive și a operațiilor de netezire
-dacă în timpul prelucrării piesei se modifică rigiditatea acesteia m se recomandă că în prima
parte a procesului tehnologic să se execute operațiile care nu modifică prea mult rigiditatea
piesei
-în cazul pieselor u mai multe dimens iuni tolerate se are în vedere că ordinea operațiilor de
prelucrare să fie inversă gradului de precizie;
-executarea găurilor, canalelor de până,canelurilor ,filetelor se recomandă a se efectua către
sfârșitul procesoului tehnologic , în scopul evităr ii deteriorării acestora în timpul prelucrării sau al
transportului;
-succesiunea prelucrărilor trebuie să asigure un timp efectiv minim
-se recomdandă să se utilizeze cât mai puține baze tehnologice pentru a reduce numărul de
prinderi -desprind eri și a reduce erorile de poziționare;(ideal este să se păstreze , dacă este
posibil, aceleași baze tehnologice unice pe tot parcursul tehnologicități);
-suprafețele cu rugozitate mică și de precizie ridicată să finisează în ultimele operații, pentr u
a se evita deteriorarea lor în cursul altor prelucrări sau al transportului;
-suprafețele pentru care se imoun condiții severe de precizie a poziției
reciproce(concentricitate, pralelism,perpedicularitate, etc.), se prelucrează în aceeași prindere;
-în cazul prelucrării pe linii tehnologice în flux, volumul de prelucrări afectat fiecărei operații
trebuie corelat cu ritmul mediu al liniei
Respectarea principiilor și regulilor menționate coduce la o structură de process tehnologic a
carei schem e generală este următoare:
Pentru executarea operației de găurire trebuie stabilita succesiunea logică de prelucrare
prin așchiere până la operația respectivă.
La succesinea logică se vor indica și fazele pentru fiecare operație în parte.

Operația 1. Strunjire de degroșare:
A)Orientare și prindere semifabricat
1. Strunjire de degroșare Ø169
2.Strunjire plană de degroșare Ø169×360
3.Strunjire de degroșare 360

B)Desprindere piesă

Operația 2. Strunjire de degroșare:
A)Orientarea și prinder ea semifabricat
1. strunjire de degroșare 7,8
2. strunjire de degroșare Ø 104
3.Strunjire de degroșare 42
B)Desprindere piesă

Operația 3. Găurire
A)Orientarea și prinderea semifabricat
1. găurire Ø6
B)Desprinderea piesei

Operația 4. Strunjire interioară
a) Prinderea semifabricatului
1.strunjire interioară Ø92
b) Desprinderea piesei

Operația 5. Danturare
a) Prinderea semifabricatului
1.Danturare
b) Desprinderea piesei

Operația 6. Rectificare
a) Prinderea semifabricatului
1.rectificare
2. rectificare dantură
b) Desprinderea piesei

Operația 7. Tratament termic.

Operația 8. Control Final.

3.1.8 Fișa film

Conform acestor informațiilor prezentate mai sus se va realiza o fișă film în care vor fi
prezentate etalepe de prelucrare a piesei “roata dințată cu dinți în v” unde vor fii precizare :

-mașina unealtă folosită pentru prelucrarea mecanică

-dispozitivele SDV folosite

-durata prelucrării

-regimul de așchiere prezent în operația respectivă

-schița operației respective

Denumire
Opera ție Schita opera ției Denumirea si
succesiunea fazelor Masina
unealta S.D.V -uri Regimul de aschiere
ap
[m
m] naf
[rot/min] ve
[m/min] f
[mm/ro
t] vf
[mm/mi
n] i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Obținere
semifabricat
Strunjire de
degrosare
A) Orientarea si
prinderea
semifabricatului in
dispozitiv Strung
universal
SN400
– cuțit de
strunjit frontal
– cuțit strunjit
exterior
– universal cu
trei bacuri
– subler
– – – – – –
1. Strunjide de
degrosare Ø169
4,2
5 224 43,38 0,95 213 1
2.Strunjide plana de
degrosare Ø169 x360
3.Strunjire de degrosare
360
v 224 43,38 0,95 213 1
b) Desprinderea piesei – – – – – –

Strunjire de
degrosare
A) Orientarea si
prinderea
semifabricatului in
dispozitiv
STRUNG
UNIVER
SAL
SPI-1000

– cuțit de
strunjit frontal
– cuțit strunjit
exterior
– universal cu
trei bacuri
– subler
– – – – – –
1. strunjire de
degrosare 7,8
4,2
5 224 43,38 0,95 213 1
2. strunjire de
degrosare 104
4,2
5 224 43,38 0,95 213 1

3.Strunjire de degrosare
42 4,2
5 224 43,38 0,95 213 1
b) Desprinderea piesei – – – – – –
Gaurire A)Orientarea si
prinderea semifabricat

MASINA
DE
GAURIT
–Burghiu
elicoidal
-dispozitiv de
gaurit
-subler

– burghiu
elioidal – – – – – –
1. gaurire Ø6
4.0
5 1250 31.8 0,11 140
B)Desprinderea piesei

– – – – – –

Strunjire
interioara
a)Prinderea
semifabricatului STRUNG
UNIVER
SAL
SPI-1000
– cuțit de
strunjit frontal
– – – – – –
1. Strunjire Ø92
4,2
5 224 43,38 0,95 213 1
B)Desprinderea piesei
– – – – – –
Danturare a)Prinderea
semifabricatului STRUNG
UNIVER
SAL
SPI-1000
–Freza melc
modul – – – – – –
1. Danturare 0,3
6 112 3,26 1.25 140
B)Desprinderea piesei
– – – – – –

Tratament
termic

3.2. Lista locurilor de muncă și a zonelor de evaluare într -un plan de situație, aferent
procesului tehnologic analizat

Figura 3. 9, Plan de amplasament

3.3. Identificarea elementelor sistemului de muncă pentru un loc de muncă aferent
procesului tehnologic analizat

Pentru analiza unui loc de muncă conform temei proiectului se va alege matrițerul , unde
elementele de munca vor fi prezentate in tabelul urmator :
Tabelul 3. 12 , Elementele sistemului de munca
Nr.
crt. ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ DESCRIERE
1 Echipamentele de muncă -cuptoare de incalzire
-presa hidraulica
2 Executantul -respecta succesiunea operatiilor
tehnologice;
-poarta echipamentul de protectie.
3 Sarcina de muncă -interpreteaza fisa tehnologica;
-pregateste utilajele ;
-aprovizioneaza locul de munca cu
materiale, semifabricate, SDV -uri
-executa operatii de matritare pe presa
hidraulica

4 Mediul de muncă -Sectia de productie

3.4. Identificarea echipamentelor individuale de protecție pentru locul de
muncă

Echipamentul Individual de Protecție (EIP) include orice tip de echipament ce se
intenționează a fi utilizat de lucrători cu scopul protejării acestora împotriva unui pericol.
Dacă se anticipează accidentări sau vătămări ale sănătății lucrătorilor, angajatorul
trebuie să furnizeze EIP pentru:
-protecția corpului ,
-protecția capului,
-protecția picioarelor,
-protecția ochilor și a feței,
-măști respiratorii .
.

Figura 3. 10 , Personal echipat corespunzator
Protec ția mainilor
Orice lucrător care riscă accidentări ale corpului sau brațelor sau vătămăriale pielii trebuie să
primească îmbrăcăminte de protecție potrivită și practică din material adecvat, de ex emplu:
mănuși de protecție

Figura 3. 11 , Manusi de protec ție
Protec ția picioarelor

Orice lucrător care riscă accidentări ale picioarelor cauzate de căderi de obiecte sau
materiale trebuie să primească încălțăminte de securitate și protecție adecvată.
Echipamentul trebuie să fie ales în conformitate cu scopul protecției, condițiile ergonomice și
să se potrivească purtătorului
Încălțămintea trebuie să protejeze împotriva:
❖ pătrunderiide umezelii,
❖ materialelor fierbinți,
❖ caderea materialelor grele

Figura 3. 12 , Bocanci de protec ție

Protec ția urechilor
Surzirea este boala cu numarul unu ca boala profesionala in industria construc țiilor si este
incurabile. In acest caz este necesar pentru ca operatorii sa primeasca echipamente de
protec ție a urechilor si sa isi faca periodic cont rol auditiv.
Tipurile de protec ție a urechilor :
1) Dopuri de urechi
• usor de folosit
• operatorul nu transpira folosindu -le
• necesita curatarea si igienizarea lor

2) Casti de urechi
• usor de folosit
• prezente cu marime universala
• operatorul transpira folos indu-le

Figura 3. 13 , Casca si dopuri de protec ție
Protec ția ochilor
Pentru a preveni orbirea operatorului, este necesar ca el sa poarte ochelari de protec ție.
Ochelarii trebuie să permit o vizibilitate bună.

Figura 3. 14 , Ochelari de protec ție

Imbracaminte de protec ție:
Îmbrăcămintea de protecție necesară pentru protecția impotriva:
• căldurii și frigului
•materiale de lucru
•lucru în zone umede

Figura 3. 15 , Imbracaminte de protec ție

3.5.Elaborarea instruc țiunilor de lucru specifice pentru locul de muncă

Pentru a asigura buna func ționare a locului de munca m atriterul trebuie sa respecte
urmatoarele etape :

• Verificarea echipamentului de protective prezent la masina unealta
• Obtinirea piesei semifabricat din cuptorul de incalzire sau din depozitul de
semifabricate
• Manevrarea piesei semifabricat pe presa hidraulica cat si pozitionarea piesei
• Actionarea presei hidraulice pentru a creea piesa
• Depozitarea piesei pentru racire ca t si depozitare/verificare
Figura 3.1 6 , Presa hidraulica

4.PROBLEME ECOTEHNOLOGICE LA REALIZAREA PIESEI “ ROATA DINTATA
DUBLA CU DIN ȚI IN V”

4.1. Stabilirea surselor de poluare și a naturii substanțelor poluante
Pentru a se stabili sursele de poluare cat si natura substantelor poluante se va incepe
prin stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei aceasta fiind prezentata in diagrama flux

4.1.1 Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei diagrama flux.

Figura 4.17 , Diagrama flux

Figura 4.18 , Procesul de elaborare a oțelului în cuptoare electrice (* -etapele poluante) Materii prime
Fier vechi
Var
Carbune
Burete
de fier Energie
Combustibil
gazos
Electricitate
Oxigen
Carbune
Pacura Apa
Apa
demineralizata
Apa de proces Diverse
Electrozi de grafit
Aditivi de aliere
Adaosuri
Gaze inerte
Elaborarea otelului in
cuptoare electrice
Produse *
Otel
-sleburi
-blumuri
-tagle
-lingouri Gaz de
convertizor *
Zgura Ape auzate * Caldura
recuperabila *
Pierderi de
caldura *
Abur Gaze arse *
Fumuri
Praf *
COV *
So2 *
CO *
Metale
grele
PAH *
PCDDF *
Carbon
organic
*
Benzen
HF/HCl
PGB, HCB Deseuri
Solide *
Subproduse
Zgura *
Praf *
Materiale
refractare *

4.1.2 Identificarea momentelor si etapelor in care se produce poluarea .

1) Aprovizionare materii prime :
Poluarea aerului :
Transportul materiilor prime se realizeaza cu vehicule de mare tonaj. Compusii chimici ai
motorinei ce produc poluarea aerului sunt prezenta ți in tabelul urmator :
Tabelul 4.1 3 , Compusi chimici motorina

Emisii : gaze esapament, praf, pulberi metalice (163 g CO2 /km)
Poluarea apei :
Emisi le petroliere ( ulei, combustibil, grasimi) 310 g/t
Poluarea solului se produce prin :
– Uleiuri: 0.001 kg
– Material refractrare: 0.003 kg
– Alte depuneri: 0.005 kg
Emisii: produse petroliere (ulei, combustibili, grasimi) 310 g/t
2) Receptii materii prime :
Toate materiile prime si materialele auxiliare utilizate vor fi recep ționate, manipulate si
depozitate conform normelor specific fiecarui material in condi ții de siguranta pentru personal si
pentru mediu.
Intocmirea documentelor reprezinta folosirea hartiei cat si cerneala.
Poluarea aerului:
La fabricarea hartiei se degaja in aer o serie de compusi poluan ți ai aerului, incluzand
compusi organici volatili, oxizi de azot, oxizi de sulf acetona, metanol, compusi pe baza de clor,
acid clorhidric si sulfuric, particule iritante si monox id de carbon.
Producerea de cerneala polueaza aerul prin compusii organic volatili in:
– depozitul de solven ți, de la activitatea de aprovizionare si de la amestecare,
– fabrica de vopsea, de la amestecare;
– fabrica de cerneala, de la amestecarea materiilor prime
– din activitatea laboratoarelor de incercari
– cu pulberi de materii prime in aer de la aprovizionarea mixerelor in hale

Poluarea apei:
Industria celulozei si hartiei este de asemenea o mare utilizatoare de apa, consumand
mai multa apa decat oricare alta industrie mai ales pentru ob ținerea hartiei de scris care
necesita albiri si spalari intense.
Fabricile deverseaza lichidul negru, netratat direct in cursul apelor curgatoare ducand la
distrugerea florei si a faunei din acestea.
Pentru fiecare tona de hartie reciclata se economisesc 30.000 litri apa.
Fabricarea hartiei din con ținut reciclat se reduce poluarea apei cu 35%.
La fabricarea cernelurilor poluarea apei se face cu compusi organi ci si anorganici de la
defec țiuni poten țiale ale sta țiilor de tratare ape uzate (industriala si menajera)

Poluarea solului:
Efectele dezvoltarii industriei celulozei si hartiei sunt dezastroase asupra mediului
inconjurator prin defrisari.
Efectele secundare ale defrisarii: fragmentarea si degradarea solului, alunecarile de
teren, dispari ția speciilor exotice si poluarea.
Poluarea solului este datorata deversarilor de solven ți si alte amestecuri fluide (depozite
, sec ții, laboratoare).
3) Elaborare materiale
Asa cum am prezentat anterior in capitolul 3, pentru confec ționarea piesei roata dintata
dubla cu din ți in V utilizam ca material C 15 , elaborat in furnale. In tabelul urmator am prezentat
emisiile poluante rezultate in urma elaborarii otelului .
Tabelul 4. 14 , Emisile poluante creeari otelului
Nr.
Crt. Emisia sau subprodusul U.M. Cantitatea (max.)
1 Praf în aer Kg/t oțel 0.0030
2 CO Kg/t oțel 0.095
3 SO2 Kg/t oțel 0.0040
4 NOx Kg/t oțel 0.0010
5 CO2 Kg/t oțel 6.48
6 Gaze arse (altele) Kg/t oțel 73.14
7 Zgură Kg/t oțel 1.22
8 Nămol Kg/toțel 0.06

9 Praf depus Kg/t oțel 0.095
10 Alte depuneri Kg/t oțel 0.020
11 Refractare Kg/t oțel 0.010
12 Apa uzată Kg/t oțel 0.050
13 Uleiuri Kg/t oțel 0.0040
TOTAL Kg/kg oțel 81,182* 0,004023 =0.326

Poluarea aerului
Poluan ții relevan ți pentru emisiile in aer, datorita elaborarii materialelor se prezinta in
tabelul urmator:
Tabelul 4. 15 , Emisile poluarii in aer
Nr.Crt. Poluant Forje
1 CO X
2 CO 2 X
3 N20 X
4 NOx X
5 SOx X
6 As si compusii sai X
7 Cd si compusii sai X
8 Cr si compusii sai X
9 Cu si compusii sai X
10 Ni si compusii sai X
11 Pb si compusii sai X
12 Zn si compusii sai X
13 Cloruri si compusi aromatic X
14 Floruri si compusi anorganici X

Poluarea solului
Poluan ții relevan ți pentru emisiile in sol, datorita elaborarii materialelor se prezinta in
tabelul urmator:
Tabelul 4. 16 , Emisiile poluarii solului
Nr.crt.
Metale Alte elemente Hidrocarburi aromatice
policiclice (III)
1 Mangan (Mn) Benzen Piren
2 Molibden (Mo) Toluen I – clorbenzen, clorfenoli
3 Nichel (Ni) Xilen II -bifenili policlorurati

Poluarea apei : nu exista

4) Execu ție semifabricat
Semifabricatul pentru roata dintata dubla cu din ți in V este realizat prin matritare .
Poluarea aerului :
Praf =0,64 kg/t P=0,0002 kg
Poluarea solului :
Cu=0,0001kg Cr=0,0001 kg As=0,00015 kg Mn=0,0001 kg
Poluarea apei :
S=1,1 kg I=0,0007 kg
5) Recep ție semifabricat
Factori poluan ți in aceasta etapa sunt asemanatori cu cei din etapa de recep ție a materii prime .
6) Prelucrari mecanice
Prelucrarile mecanice sunt opera ții foarte importante la care sunt supuse semifabricatele
turnate, deformate plastic sau sudate, in urma carora se ob țin dimensiunile finale si precizia
geometrica ceruta de rolul func țional.
Poluarea aerului poate fi provocata de : pulberi metalice, gaze reziduale, fum;
Tabelul 4. 17 , Cantita țile de poluan ți al aerului
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Praf 0,35 kg/t
2 Materii in suspensie 0,0001 kg
3 Fenoli(stare gazoasa) 0,00001 kg
4 To(stare gazoasa) 0,00005 kg
Poluarea solului poate fi provocata de : ulei de trans misie
Tabelul 4. 18 , Cantitatea de poluant al solului
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Pb 0,000001 kg
Poluarea apei este foarte scazuta
Tabelul 4. 19 , Cantitatea poluanta a aerului
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Materii in suspensie 0,0001 kg
2 Fenoli(lichid) 0,00001 kg
3 Cl 0,000001 kg
7) Rebut nerecuperabil

Rebutul reprezinta un produs care nu poate fi folosit in scopul in care a fost proiectat, nu
corespunde funcțiilor calitative, normelor interne, contractelor ; el fiind o pierdere economica.
Poluarea solului este reprezentata de pierderea de ma terial dupa gaurirea piesei:
Tabelul 4. 20 , Cantitatea de otel pierduta
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 C15 0,70 kg/t

8) Manipulare, depozitare, ambalare, livrare
Pentru livrare se folosesc vehicule de mare tonaj care au consum de motorina. Poluan ții
motorinei sunt:
Poluarea aerului :
Poluan ți prezen ți in aer sunt : Cadmiu, amoniu, metan, heptan, dinitro monoxid, compusi
organic volatili fara metan,oxid de azot
Tabelul 4. 21 , Poluan ții aerului
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Cd 0,0001 kg/t
2 NH3 0,0005 kg/t
3 NH4 0,0004 kg/t
4 CH3(CH2)5 -CH3 0,0005 lg/t
5 CH4 0,005 kg/t
6 CO 0,043 kg/t
7 CO2 1,5kg/t
8 N2O 0,092kg/t
9 NMVOC 0,015kg/t
10 NOx 0,047kg/t
11 SO2 0,232 kg/t
Poluarea solului:
In sol ajung urmatoarele substante:
o Uleiuri: 0.001 kg
o Material refractrare: 0.003 kg
o Alte depuneri: 0.005 kg

Poluarea apei se face doar prin pulberi de praf:
Tabelul 4. 22 , Cantitatea de praf poluanta in apa
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Pulbere de praf 0,01kg/t

Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton (celuloza). Produsii poluan ți din
carton sunt:

Poluarea aerului :
Tabelul 4. 23 , Poluan ții aerlui prezen ți la manipulare
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 CO 0,00005kg/t
2 CO2 0,5kg/t
3 Nox 0,00025kg/t

In momentul depozitarii unui produs singura poluare asupra mediului este poluarea aerului , din
cauza prafului care se depune pe piesa , cutii , etc.
Poluarea aerului :
Tabelul 4. 24 , Poluarea aerului la depozitare
Nr.Crt. Poluant Cantitatea
1 Pulbere de praf 0,01kg/t

9) Scoatere din uz
Distrugerea produsului implica poluarea aerului si solului prin gazele de la debitare, praf si
energie pentru topire in vederea refolosirii.

4.1.3. Stabilirea naturii substantelor poluante.

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu
sănătatea umană, calitatea vie ții sau func ția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul
în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător es te un rezultat al cauzelor
naturale cum ar fi erup țiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din
activitățile umane.
1) Poluarea aerului:
Poluarea aerului reprezinta orice contaminare artificiala a atmosfereicare dauneaza mediului
ambiant.
În funcție de concentrație și durata acțiunii poluarea aerului poate provoca:
– tulburări ale sănătății omului;
– disconfort pentru populația dintr -o anumită zonă;
– alterarea mediului de viață;
– repercusiuni asupra ecosistemului.
Principalele substanțe ce contribuie la poluarea atmosfericǎ sunt: oxizii de sulf și azot,
clorofluoro -carbonii, dioxidul și monoxidul de carbon; aceștia fiind doar o parte din miliard ele de
tone de materiale poluante pe care le genereazǎ în fiecare an dezvoltarea industriei, și care

afecteazǎ ecosistemele acvatice și terestre în momentul în care poluanții se dizolvǎ în apǎ sau
precipitǎ sub formǎ de poaie acidǎ.
2) Poluarea solului:
Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea func ționarii normale a
solului ca support si mediu de viata(mai ales pentru plantele terestre superioare si vietuitoare),in
cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau crea te de om,dereglare manifestata prin degradarea
fizica,chimica,sau biologica a solului, ori apari ției in sol a unor caracteristici care reflecta
deprecierea fertilita ții sale,respective reducerea capacita ții bioproductive,atat din punct de
vedere calitativ cat si/sau cantitativ.
Solul poate fi poluat :
-direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
-indirect, prin depunerea agen ților poluan ți ejecta ți inițial in a tmosfera, apa ploilor contaminate
cu agen ți poluan ți (spala ți ) din atmosfera contaminata, transportul agen ților poluan ți de catre
vant de pe un loc pe altul.
3) Poluarea apei:
Poluarea apei reprezinta o alterare a calita ții fizice, c himice sau biologice, ale acesteia peste
o limita admisibila stabilita, respective depasirea nivelului mediu de radioactivitate, produsa de
o activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele devin improprii pentru folosirea
normala, in sco purile in care aceasta folosire era posibila inainte de a intervenii alterarea.
Sursele de poluare pot fi impar țite in doua categorii:
-surse natural de poluare
-surse artificiale de poluare cauzate de activitatea omului;
Surse de poluare a ap ei:
I) Surse de poluare a apelor de suprafata:
– concentrate
– neorganizate
– accidentale
II) Surse de poluare a apelor subterane:
– impurificari cu ape saline
– impurificari cu gaze
– impurificari produse de infiltra țiile de la suprafata solului
– impu rificari produse de captare a apei

Substante impurificatoare:
– compusii organici biogenici cu o degradare biologica rapida
– compusi minerali toxici,care con țin metale grele ca:Pb,Zn,Cu,Cr,etc…
– substante petroliere din extrac ție-prelucrare -transport
– bacteriile,virusii,parazi ții din apele menajere uzate
– substante radioactive de la extrac ția si prelucrarea minereurilor

4.2. Calculul coeficienților de poluare și a indicatorului de calitate a mediului

4.2.1 Calculul coeficien ților de poluare.

4.2.1.1.Aprovizionare materii prime:

Mpiesa semifabricat= 0,004023t
Mpiesa finita= 0,003805 t
Cantitatea de material pierduta prin prelucrari mecanice a fost de 0.218kg.
Coeficientul de poluare pentru transport este:

unde:
Qt – cantitatea totală de substanță poluantă ce apare în timpul transportului,
Qta – cantitatea de substanță poluantă a apei ce apare în timpul transportului ,
Qtar – cantitatea de substanță polua ntă a aerului ce apare în timpul transportului,
Qts – cantitatea de substanță poluantă a solului ce apare în timpul transportului ,
Mu – masa utilă a semifabricatului sau a piesei.
Transportul se realizeaza cu motostivuitoare. Poluarea se produce in aer. Compusii chimici ai
benzinei sunt:
Cd=0,0001 kg/t;
CO2=1.5. kg/t ;
CO= 5 kg/t;
Nox=1,35 kg/t;
NH_3=0,0005 kg/t

Total emisii = 0.0001+1.5+5+1.35+0.0005 = 7.8506 kg/t emisii
Cpta=7,8506*4,023kg = 31,5829 t emisii
4.2.1.2. Prepararea minereului

Pentru aer:
– Praf : 12,5 kg/t
– CO : 13,5 kg/t -monoxid de carbon
– SO 2 : 2,6 kg/t -dioxid de sulf
– Pulberi in suspensie : 55,63 kg/t
– CO 2 : 46 kg/t -dioxid de carbon

Pentru apa :
– Ape uzate : 450 kg/t

Pentru sol :
– Praf depus : 263 kg/t
– Alte depuneri : 10 kg/t
Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
Cpp=(153,53 + 320 + 120)· 0,03180 = 18,87 [t emisii]
in care:
Qcom este cantitatea de minereu concentrat ob ținut prin preparare din minereu primar;
Qpa – cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera;
Qpl – cantitatea de material ce polueaza apa;
Qps – cantitatea de materiale ce polueaza solul;
Qtp – cantitatea totala de substanta poluanta;
Qpa, Qpl si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.
4.2.1.3.Coeficientul de poluare introdus prin semifabricat
Elaborare material
In general, pentru ob ținerea unui material se porneste de la minereul corespunzator care mai
intai se sup une unor opera ții de preparare care, in general se fac dupa o schema de principiu. Se
pare asadar ca in afara de prima si ultima etapa de preparare, toate celelalte etape au un impact
foarte mare asupra mediului.
Tabelul 4. 25 , Emisia pentru un Kg de otel
Nr.
Crt. Emisia sau subprodusul U.M. Cantitatea (max.)
1 Praf în aer Kg/t oțel 0.0030
2 CO Kg/t oțel 0.095

3 SO2 Kg/t oțel 0.0040
4 NOx Kg/t oțel 0.0010
5 CO2 Kg/t oțel 6.48
6 Gaze arse (altele) Kg/t oțel 73.14
7 Zgură Kg/t oțel 1.22
8 Nămol Kg/toțel 0.06
9 Praf depus Kg/t oțel 0.095
10 Alte depuneri Kg/t oțel 0.020
11 Refractare Kg/t oțel 0.010
12 Apa uzată Kg/t oțel 0.050
13 Uleiuri Kg/t oțel 0.0040
TOTAL Kg/kg oțel 81,182* 0,004023 =0.326

Cpe=Qte*Qmu=81,182* 0,004023 =0.326

4.2.1.4. Execuție semifabricat

Pentru apă:
Cr=0,0001 kg Cu=0,0001kg Aș=0,00015 kg S=1,1 kg
Qexa=1,100035 kg emisii Mfabricat=4,023t kg M semifabricat =3,805 kg
Msemifabricat – Mfabricat=0,218 kg(adaos pierdut după prelucrare care poluează)
Total=1,100035·0.218=0.239 t emisii
Pentru aer:
Praf =0,8500273 kg/t Mn=0,001 kg Si=0,006 kg P=0,001 kg
Qexa=0,8580 kg emisii
Total=0,8580·0,218= 0,187kg emisii
Cps=0,187· 0,004023 =0,000752 t emisii

4.2.1.5.Curățire semifabricat:

Curățirea, decaparea, degresarea sunt etape foarte importante în proiectarea și realizarea
oricăror produse deoarece înainte de oricare operație tehnologică pretențioasa trebuie
executată curățirea, decaparea și degresarea suprafețelor.
În cazul piesei “Roata dintata dubla cu din ți in V” cură țirea se face cu următorii compuși
chimici:
Pentru apa:
Cl=0,000002 kg/t CH =0,3 kg/t CO =0,274 kg/t SO =0,0004 kg/t SO=0,00001 kg/t
Total=0,574412 kg/t emisii substanțe poluante
Pentru aer:
NMVOC= 200 g/t=0,2 kg/t Toluen=0,44 kg/t Dicloretan=0,66 kg/t
Total=1,3 kg/t emisii substante poluante
Pentru sol:
-compuși sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg
unde: Qptc este cantitatea totală de substanță poluantă ce apare în opera ția de curățire,
decapare degresare;
Qpca – cantitatea de substanță poluantă a apei ce apare în operația de curățire, decapare
degresare;
Qpcs – cantitatea de substanță poluantă a solului ce apare în operația de curățire, decapare
degresare;
Mu – masa utilă a semifabri catului sau a piesei – semifabricat
Astfel în urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit că la
degresarea metalelor cu HCl vom avea:
Cpcd=1,874432·0,004023= 0,00754 t

4.2.1.6. Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic

Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic se calculeaza cu
formula:
Cptt=Qpt .Npe=(Qpta + Qptl+Qpts ).Npt kg/emisii
Qpt .= cantitatea totala de substante poluante ce apar in timpul procesului de tratament termic al
unui produs in kg/emisii produs.

Qpta = cantitatea totala de substante poluante a aerului;
Qptl= cantitatea totala de substante poluante a apei;
Qpts = cantitatea totala de substante poluante a solului;
Npt=numarul de produse tratate termic in kg emisii/produs.
Pentru sol:
Compusii ce polueaza solul sunt:
NOX =0,0005 kg; SO_2=0,0005 kg Q_pts =0,0010 kg;
Pentru aer:
Furnal=4,3 Kg/t pulberi=0.00005kg Qpta=4,30005 kg/t
Qpts+Qpta=4,30555 kg/Ts

4.2.1.7.Prelucrări mecani ce

Prelucrările mecanice sunt operații foarte importante la care sunt supuse semifabricatele
turnate, deformate plastic sau sudate, în urma cărora se obțin dimensiunile finale și precizia
geometrică cerută de rolul funcțional.

Cpms=0,000112 kg
Qtpm=0,35038 kg emisii
Cpm=0,3856 · 0,004023 =0,001551 t emisii

4.2.1.8. Coeficientul de poluare pentru inspec ții si incercari

Pentru aer:
Fenoli= 0,0000034 kg/kg K2Cr2O7
Pentru apă:
K2Cr2O7 = 0,0000064 kg/kg F=0,0000055 kg/kg Cl=0,0000055 kg/kg S=0,01608 kg/kg
Qpca =0.01609 kg emisii.
Pentru sol:
F=0,0000054 kg; Si=0,0000045 kg; Qpcs=0.0000099 kg emisii.
Ccp =Qcp .Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs .Mpc) [kg emisii]
Cpcd s=0.0161*0,004023= 0.000064 t emisii

Qcp=cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul opera țiilor de control sau
inspec ție, in kg emisii/kg substanta controlata
Ccp = coeficientul de poluare total ce apare in timpul opera țiilor de control sau inspec ție, in kg
emisii/kg substanta controlata.
Qpca=cantitatea de substanta poluanta a aerului;
Qpcl= cantitatea de substanta poluanta a apei;
Qpcs= cantitatea de substanta poluanta a solului;
Mpc=masa de substanta controlata

4.2.1.9. Controlul fabrica ției

Controlul fabricației presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici și
performante ale unui produs (analiza,măsurare), compararea lor cu niște specificații tehnice și
tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs.
Ținând cont că pentru realizarea unei singure piese “Roata dintata dubla cu din ți in V” sunt
necesare aproximativ 500 de foi de scris (proceduri, caiete de sarcină,rapoarte etc).
Compozi ția medie a hartiei
– maculatura 44%
-celuloza 28 %
-pasta mecanica 16 %
-adaos 5 %
-amidon 3 %
-produse chimice 2 %
-clei rasinos 1 %
-sulfat de aluminiu 2 %
Pentru realizarea controlului am folosit 1000 foi de scris ( proceduri, caiete,etc).
Tabel 4. 26 , Tabel cantitati/tona
Deseuri celulozice Cantitate tona/an
Hartie 1,2
Carton 0,74
Total 1,94
La depozitarea în spațiile special amenajate ca factor poluant este praful.

Pentru aer:
Pulbere de praf=0,01 kg
Total=2,078 kg emisii
Pentru sol:
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton (celuloză).
Produșii poluanți din carton s unt:
CO=0,00005 kg
CO 2=0,5 kg
NOX=0,00025 kg.
Total= 0,50025kg emisii
Qpct=0,50025+2,078 =3.280 kg
Qpcd=3.280 *0,004023=0,0131 t emisii

4.2.2 Calculul indicatorului de calitate a mediului

Calitatea mediului se poate defini ca un ansamblu convențional de caracteristici fizice,
chimice, biologice și de altă natură (statistice), exprimate valoric, care permit încadrarea
mediului într -o anumită categorie sau scară ierarhică.
Pentru stabilirea calității mediului, din multitudinea caracteristicilor fizice, chimice și
biologice care pot fi determinate prin analize de laborator se utilizează practic un număr limitat,
acelea care sunt considerate mai semnificative (selectivitate).
Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activita ți cu impact
asupra mediului etse necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de
calitate a mediului.Acest indicator de calitatea a mediului I cm se poate calcula l a nivelul fiecarui
poluant i, cu rela ția:
Icmi=
i ief i
CMA CC CMA
−−
max [%]
in care, I cmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”; CMA i-concentra ția
maxima admisibila in poluantul “i”; C efi- concentra ția efectiva, la momentul calcularii, in poluantul
“i”; C max – concentra ția maxima in poluantul “i” ce conduce la degradarea inevitabila a mediului.
Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si inevitabila) si 1
(cand mediul este curat).

Pentru aer
Tabelul 4. 27 , Tabelul poluan ților pentru aer

IcmSO2(oxid de sulf=300 −0,00236
500 −300=1,49%
IcmNO2(oxizi de azot)=500 −0,0028
810 −500=1,61%
IcmNH3=50−0,142
81−50=1,6%
IcmPraf=50100 −0,00121
80100 −50100=1,66%
IcmCO2=50−3,1954
110 −50=0,78%
IcmCO=100 −0.5
200 −100=0,99%
Icmtotal=1,49+1,61+1,6+1,66+0,78+0,99=8,13
Pentru sol
Tabelul 4. 28 , Tabelul poluan ților pentru sol
Poluant Limita admisa[mg/ m3] Lmita de
interven ție[mg/ m3] Valoarea efectiva
calculata[mg/ m3]
Plumb 1 100 100
Fenoli 0,1 1 10
Clor 4,5 14
30 Poluant Limita
admisa[mg/ m3] Lmita de
interven ție[mg/ m3] Valoarea efectiva
calculata[mg/ m3]
Oxizi de sulf
exprima ți in SO2 300 510 0.00236
Oxizi de azot
exprima ți in NO2 500 810 0.0028
NH3 50 81 0,142
Praf 50 100 80100 0.00121
CO2 50 110 3.1954
CO 100 200 0.50

Compusi sintetici
anioni activi
biodegradabili 10 1000 10000
IcmPb(plumb)=
66,585 10000001,0 85=−−
%
Icmfenoli=
11,011000001,01=−−
%
IcmCl(clor)=
47,05,4 14000001,05,4=−−
%
Icmcompusi=
001,010 100000003,0 10=−−
%
Icmtotal=5,66+0,11+0,47+0,001=6,24
Pentru apa
Tabelul 4. 29 , Tabelul poluan ților pentru apa
Poluant Limita admisa[mg/m^3] Lmita de
interven ție[mg/m^3] Valoarea efectiva
calculata[mg/m^3]
Clor 0,10 0,25 0,1
Plumb 0,05 0,1 0,0060
SO4 200 400 3,890
Cupru 0,05 0,1 0,0001

IcmCl=0,1−0,05
0,25−0,1=0,3%
IcmPb=0,05−0,0060
0,1−0,050,95%
IcmSO4=200 −3,890
400 −200=0,98%
IcmCu=0,05−0,0001
0,1−0,05=0,99%
Icmtotal=0,3+0,95+0,98+0,99=3,22

4.3. Evaluarea impactului de mediu

În funcție de mărimea coeficientului de poluare trebuie luate și măsurile de prevenire sau
de reducere a impactului asupra mediului, astfel:
– dacă C pt ≥10G u, poluarea este foarte gravă și trebuie luate măsuri urgențe de prevenire și
reducere a poluării;
– dacă 5G n≤Cpt<10G u, poluarea este gravă, măsurile de prevenire și reducere fiind absolut
necesare;
– dacă 30G n≤Cpt<5G u, poluarea este mare și se impun măsuri de prevenire și reducere;
– dacă C pt<30G u, poluarea este în limitele de alertă, fiind necesare planuri de prevenire și reducere
a poluării;
– dacă 0,5G u≤Cpt<3G u, poluarea este acceptabilă.
S-a notat cu G u – greutatea de material util, ce compune produsul final.
Cunoscand coeficientii de poluare introdusi in fiecare etapa a procesului tehnologic de
realizare a produsului se poate determina coeficientul de p oluare total Cpt, cu relatia :
Cpt=Cpe+ Cps +Cpm+Cptt+Cprrr+Cpc+ Cpax kg emisii
=0.467
In care:
Cpe = coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;
Cps = coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
Cpm = coefi cientul de poluare introdus la prelucrarile mecanice ;
Cptt = coeficientul de poluare introdus la tratamentele termice;
Cprrr=coeficientul de poluare introdus la reparare,reconditionare,reciclare
Cpc = coeficientul de poluare introdus la controlul (inspectia) produsului;
Cpax – coeficient de poluare introdus de celelalteetape ale diagramei flux a procesului
tehnologic.
Conform calculelor coeficientul de poluare este foarte scazut , poluarea este a cceptabila.

4.4. Elaborarea planului de măsuri de reducerea a poluării

Pentru a se evita poluarea excesiva se vor lua urmatoarele masuri de reducere a poluarii:
• Filtre de extragere a prafului
• Filtre de extragele al uleiului folosit de masina unealta
Figura 4.19 , Filtru de praf prezent pe masina unealta

5.EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA ANALIZAT

5.1 Prezentarea metodei de evaluare a riscurilor

Metoda aleasa pentru evaluarea riscurilor pentru matriter este “ Metoda INCDPM”
Metoda consta in identificarea tuturor factorilor de risc existenti la locul de munca
analizat pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiun ii riscului pe baza
combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului
uman.
Princip iul metodei consta in :
– Identificarea factorilor de rist la locul de munca analizat
– Stabilirea consecintelor actiunii riscurilor executantului, inclusiv gravitatea lor;
– Stabilirea probabilitatii de actiune a riscurilor asupra executantului;
– Atribuirea nivelului de risc in functie de gravitate si probabilitatea consecintelor
– factorilor de risc;
– Cuantificarea si ierarhizarea riscurilor

5.2. Identificarea, analiza și evaluarea riscurilor specific e

Pentru sabilirea tuturor factorilor de risc vor fii analizate urmatoarele sisteme de
munca ( prezente in tabelul 5. 30) :
Tabelul 5. 30 , Factori de risc
LOCUL DE MUNCĂ
Matriter
COMPONENTA
SISTEMULUI
DE
MUNCĂ FACTORI DE
RISC
IDENTIFICAȚI FORMA CONCRETĂ DE
MANIFESTARE A FACTORILOR DE
RISC
(descriere, parametri)
EXECUTANT Actiuni gresite
1.Parasirea locului de munca fara acordul
conducatorului locului de munca;
2.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor
existente;
3.Desfasurarea activitatii sub influenta
bãuturilor alcoolice ;
4.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte,
cu sisteme improvizate sau fara mijloacele
de protectie cu care a fost prevazut
echipamentul din fabricatie;
Omisiuni 5.Neefectuarea in timp util a unor operatii
indispensabile securitatii si sanatatii in
munca;
6.Necomunicarea in timp util, celorlalti
utilizatori ai echipamentului tehnic asupra
defectiunilor aparute in timpul lucrului;
SARCINA DE MUNCA Continut
necorespunzator 7.Lucrul în conditii de neconformitate cu
reglementãrile specifice: nemarcarea
tensiunii
de lucru pe unele prize de curent electric,
lipsa truselor medicale omologate;

Suprasolicitare fizica 8.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso –
lombare (efort static) – lucrul preponderent
în pozitia verticala ;
9.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
superioare in special articulatia scapulo –
humerala si articulatia pumnului;
10.Miscari repetitive -suprasolicitarea
articulatiilor interfalangiene;
Suprasolicitare
pshihica 11.Ritm mare de munca
12.Monotonia muncii;
MIJLOACE DE
PRODUCTIE Factori de risc mecanic 13.Leziuni membre provocate prin caderea
piesei semifabricat
14.Accidentarea membrelor superioare la
actionarea presei hidraulice de catre
lucrator
15. Accidentarea membrelor superioare la
actionarea presei hidraulice de catre o
persoana neautorizata sau alt angajat
16.Prinderea membrelor superioare in
banda rulanta destinata pieselor
17.Distrugerea timpanului prin vibratile
provocate de catre presa hidraulica
18.Risc de intepare/taiere in uneltele (
cleste,surubelnita,patent,etc.)
19.Risc de taiere in piesele semifabricat.
Factori de risc termic 20.Incendii provocate de izolatii electrice
necorespunzatoare
21. Ardere, oparire cauzate de caderea
piesei semifabricat incinsa scoasa din
cuptorul de incalzire
Factori de risc electric 22. Electrocutare prin atingere directã – la
atingerea accidentalã a unor cãi de curent
neprotejate sau aflate accidental sub
tensiune
23. Electrocutare prin atingere indirectã
deteriorarea accidentala a legaturilor la
instalatia de împãmântare a unor
echipamente tehnice electrice
Factori de risc chimic 24. Degajarea de pulberilor de metal din
cauza presei hidraulice in contact cu piesa
proaspat incinsa.
MEDIUL DE MUNCA Factori de risc fizic 25. Calamitãti naturale (surprinderea în
incintã de cãtre seism)
Factori de risc chimic –
Factori de risc biologic –

5.3. Evaluarea bolilor profesionale rezultate în urma desfășurării activităților la postul
de lucru avizat
Bolile profesionale rezultate in urma activitatilor sunt urmatorele:

• Sindrom posttraumatic – cauzat de t raumatisme craniene prin accident de muncă
• Sindrom reactive – cauzat de s ituații sau evenimente stresante
• Mononeuropatia membrelor superioare – cauzat de m ișcări repetitive
• Sindrom de tunel carpian – cauzat de v ibrații
• Leziuni ale nervului ulnar – cauzat de Poziții extreme ale încheieturii mâinii
• Leziuni ale nervului radial – cauzat de Poziții extreme ale încheieturii mâinii
• Hipoacuzie surditate – cauzat de zgomot
• Sindrom Raynaud – boala a sistemului circulator cauzata de v ibrații cu acțiune la
nivelul memb relor superioare

5.4. Întocmirea fișei de evaluare risc

Pentru a se verifica gravitatea riscurilor se va realiza fisa de evaluare.

Tabelul 5.31, FIȘADE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

Unitatea: …………
Secția: MATRITERIE FIȘĂ DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ
Locul de muncă:Matriter
COMPONENȚA
SISTEMULUI
DE MUNCĂ FACTORI DE
RISC
IDENTIFICAȚI FORMA
CONCRETĂ DE
MANIFESTARE A
FACTORILOR DE
RISC
(descriere,
parametri) Conseci
nț a
maximă
previzibil
ă Clasa
de
gravitat
e Clasa
de
proba
–
bilitat
e Nive
l de
risc
1 2 3 4 5 6 7
EXECUTANT Actiuni gresite
1.Parasirea locului de
munca fara acordul
conducatorului locului
de munca; ITM 45 -180
zile 3 1 2
2.Aprecierea
necorespunzatoare a
riscurilor existente; ITM 45 -180
zile 3 1 2
3.Desfasurarea
activitatii sub
influenta bãuturilor
alcoolice ; ITM 45 -180
zile 3 1 2
4.Utilizarea
echipamentelor
tehnice defecte, cu
sisteme improvizate
sau fara mijloacele
de protectie cu care a
fost prevazut
echipamentul din
fabricatie; DECES 7 1 3
Omisiuni 5.Neefectuarea in
timp util a unor
operatii
indispensabile
securitatii si sanatatii
in munca; ITM 3 -45
zile 2 1 1
6.Necomunicarea in
timp util, celorlalti
utilizatori ai
echipamentului
tehnic asupra
defectiunilor aparute
in timpul lucrului; ITM 3 -45
zile 2 1 1

SARCINA DE
MUNCA Continut
necorespunzato
r 7.Lucrul în conditii de
neconformitate cu
reglementãrile
specifice:
nemarcarea tensiunii
de lucru pe unele
prize de curent
electric, lipsa truselor
medicale omologate; ITM 45 -180
zile 3 1 2
Suprasolicitare
fizica 8.Suprasolicitari ale
articulatiilor dorso –
lombare (efort static)
– lucrul preponderent
în pozitia verticala ; ITM 45 -180
zile 3 1 2
9.Suprasolicitarea
articulatiilor
membrelor
superioare in special
articulatia scapulo –
humerala si
articulatia pumnului ITM 45 -180
zile 3 1 2
10.Miscari repetitive –
suprasolicitarea
articulatiilor
interfalangiene; ITM 3 -45
zile 2 1 1
Suprasolicitare
pshihica 12.Ritm mare de
munca ITM 3 -45
zile 2 1 1
13.Monotonia muncii ITM 3 -45
zile 2 1 1
MIJLOACE DE
PRODUCTIE Factori de risc
mecanic 13.Leziuni membre
provocate prin
caderea piesei
semifabricat ITM 45 -180
zile 3 1 2
14.Accidentarea
membrelor
superioare la
actionarea presei
hidraulice de catre
lucrator ITM 45 -180
zile 3 1 2
15. Accidentarea
membrelor
superioare la
actionarea presei
hidraulice de catre o
persoana
neautorizata sau alt
angajat ITM 45 -180
zile 3 1 2
16.Prinderea
membrelor
superioare in banda ITM 45 -180
zile 3 1 2

rulanta destinata
pieselor
17.Distrugerea
timpanului prin
vibratile provocate de
catre presa hidraulica ITM 45 -180
zile 3 1 2
18.Risc de
intepare/taiere in
uneltele (
cleste,surubelnita,pat
ent,etc.) ITM 45 -180
zile 3 1 2
19.Risc de taiere in
piesele semifabricat. ITM 45 -180
zile 3 1 2
Factori de risc
termic 20.Incendii provocate
de izolatii electrice
necorespunzatoare DECES 7 1 3
21. Ardere, oparire
cauzate de caderea
piesei semifabricat
incinsa scoasa din
cuptorul de incalzire DECES 7 1 3
Factori de risc
electric 22. Electrocutare prin
atingere directã – la
atingerea accidentalã
a unor cãi de curent
neprotejate sau aflate
accidental sub
tensiune DECES 7 1 3
23. Electrocutare prin
atingere indirectã
deteriorarea
accidentala a
legaturilor la
instalatia de
împãmântare a unor
echipamente tehnice
electrice DECES 7 1 3
Factori de risc
chimic 24. Degajarea de
pulberilor de metal
din cauza presei
hidraulice in contact
cu piesa proaspat
incinsa. ITM 3 -45
zile 2 1 1
MEDIUL DE
MUNCA Factori de risc
fizic 25. Calamitãti
naturale
(surprinderea în
incintã de cãtre
seism)
DECES 7 1 3

5.5. Determinarea nivelului de risc pe locul de muncă.

Nivelul de risc pentru locul de munca se va calcula cu formula :

Nrgi=∑ 𝑅𝑖 𝑥 𝑟𝑖25
𝑖=1
∑ 𝑟𝑖25
𝑖−1= 0(7𝑥7)+0(6𝑥6)+0(5𝑥5)+0(4𝑥4)+6(3𝑥3)+13(2𝑥2)+6(1𝑥1)
0𝑥7+0𝑥6+0𝑥5+0𝑥4+6𝑥3+13𝑥2+6𝑥1=112
50=2,24

Conform calculelor nivelul de risc este minor.

5.6. Elemente de ergonomie aferente locului de muncă

Pentru o buna

5.7. Întocmirea planului de măsuri de prevenire și prote cție

Pentru a asigura protectia si siguranta la locul de munca este necesara crearea unei
fise de masuri si prevenire pentru a scadea nivelul de risc. Aceasta fisa consta in aducerea
masurilor propuse cat si masurile organizatorice avand in vedere riscurile de un nivel ridicat
prezente in tabelul 5. 32
Tabelul 5.3 2 , FIȘĂ DE MĂSURI DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE

Locul de
muncă:
Matriterie FIȘĂ DE MĂSURI DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
Nr. Factori de risc Nivel Măsuri propuse Măsuri organizatorice Responsabil

Crt. de risc Nominalizarea
măsurii Măsuri tehnice
1 Aprecierea
necorespunzatoare
a riscurilor existente 3 Plasarea
informatiilor in
legatura cu riscurile
posibile Instruire SSM Angajatorul
2 Utilizarea
echipamentelor
tehnice defecte, cu
sisteme improvizate
sau fara mijloacele
de protectie cu care
a fost prevazut
echipamentul din
fabricatie 3 Specificatia modului
de utilizare a
echipamentelor Instruire SSM Angajatorul
3 Incendii provocate
de izolatii electrice
necorespunzatoare 3 Inlocuirea cablurilor
electrice defecte Instruirea spre verificarea
cablurilor Angajatorul
4 Ardere, oparire
cauzate de caderea
(rasturnarea) unor
recipienti in care
sunt preparate
fierbint 3 Purtarea
echipamentelor de
protectie Instruire SSM in legatura cu
folosirea echipamentelor de
protectie Angajatorul
5 Electrocutare prin
atingere directã – la
atingerea
accidentalã a unor
cãi de curent
neprotejate sau
aflate accidental sub
tensiune 3 Astuparea cailor de
acces la curentul
electric Punerea semnelor de
atentie pentru a preveni
electorcutarea sau atingerea
cailor de acces la curentul
electric Angajatorul
6 Electrocutare prin
atingere indirectã
deteriorarea
accidentala a
legaturilor la
instalatia de
împãmântare a unor
echipamente
tehnice electrice 3 Verificarea
impamantarilor Instruire spre verificarea
impamantorilor Angajatorul