Programul de masterat ,,Didactici ale disciplinelor filologice [628690]

1
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE LITERE
Programul de masterat ,,Didactici ale disciplinelor filologice”

Portofoliu
Tutorial de redactare a lucrării de disertație

Masterandă:
Zamfir Simona -Ioana

2
Pagina de titlu a lucrării

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE LITERE
Programul de masterat ,,Didactici ale disciplinelor filologice”

Abordarea adverbului și a numeralului
din perspectiva comunicativ -funcțională
Aplicații didactice la clasa a VI -a, limba și literatura română

Coordonator științific:
Prof. dr. habil. Ioana Murăruș

Masterandă:
Zamfir Simona -Ioana

București
2020

3
Cuprinsul

CUPRINS
Abstract …………………………………………………………………………………………………………….. …………….
CAPITOLUL 1 – Introducere
1.1. Importanța cercetării ………………………………………. …………………………………………….
1.2. Obiectivele cercetării ……………………………………………………………………………………. .
1.3. Demersurile necesare unei noi abordări a gr amaticii ………………………………………….
CAPITOLUL 2 – Literatura de specialitate
2.1. Ce este gramatica? ……………………………………………………………………………
2.2. De ce ar trebui predată? ………………………………………………………………………
2.3. Modelul comunicativ -funcțional………………………………………………………….
2.4. Lectura programei de limba și literatura română (2017) din perspectiva elementelor
comunicativ -funcționale ……………………………………………………………………….. …………
2.5. Modelul comunicativ -funcțional în manualele școlare pentru clasa a VI -a
2.5.1. Editura Art (2018)…….. ……………………… ………………………………… …………….. …
2.5.2. Editura Didactică și Pedagogică (2018) ……………………. ………………………………
2.5.3. Concluzii ………………………………………………………………………………….
2.6. Modelul comunicativ -funcțional în auxiliarele dida ctice pentru clasa a VI -a
2.6.1. Caietul elevului, Editura Art (2019) ………………………………………………
2.6.2. Cartea mea de gramatică, Editura Art (2019) ………………………………………….
2.6.3. Caiet de lucru, Editura Paralela 45 (2019) ………………………………………….
2.6.4. Concluzii ………………… ………………….. ……………………………………………………..
2.7. Exemple de bună practică privind în predarea gramaticii ……………………………………
CAPITOLUL 3 – Metodologia cercetării
3.1. Profilul grupului -țintă…………………………………………………………………………………………..
3.2. Ipoteza cercetării ……………………………………………………………………………………………. ….
3.3. Instrumentele de cercetare ………………………………………………………………………………….
3.4. Criterii de selecție a textelor propuse …………………………………………………………………….
3.5. Alcătuirea itemil or în conceperea testelor ………………………………………………………………

4
3.6. Unități de învățare
3.6.1. Numeralul
3.6.1.1. Test inițial ……………………………………………………………………………….. …….
3.6.1.2. Aplicația 1: Tipurile numeralului ………………………………………………
3.6.1.3. Aplicația 2: Valorile morfologice ale numeralului…………………………….
3.6.1.4. Aplicația 3: Aspecte no rmative……………………………………………………..
3.6.1.5. Test final ……………………………………………………………………………………..
3.6.2. Adverbul
3.6.2.1. A plicația 1: Felurile adverbului……………………………………………………..
3.6.2.2. A plicația 2: Gradele de comparație ale adverbelor….. ……………………….
3.6.2.3. A plicația 3: Aspecte norm ative………………………………………………… ………
3.6.2.4. Test final ………………………………………………………… …………………………
CAPITOLUL 4 – Rezolvarea aplicațiilor
4.1. Numeralul
4.1.1. Test inițial ………………………………………………………………………………………
4.1.2. Aplicația 1: Tipurile numeralului ………………………………………………
4.1.3. Aplicația 2: Valorile morfologice ale numeralului…………………………….
4.1.4. Aplicația 3: Aspecte normative……………………………………………………..
4.1.5. Test final ………………. …………………………………………………………………….
4.2. Adverbul
4.2.1. Aplicația 1: Felurile adverbului……………………………………………………..
4.2.2. Aplicația 2: Gradele de comparație ale adverbelor….. ……………………….
4.2.3. Aplicația 3: Aspecte normative…………………………………………………………
4.2.4. Test final …………. ………………………………………………………………………..
Concluzii
Referințe
Anexe

5
Abst ractul

Lucrarea de față prezintă modul în care gramatica poate fi predată conform paradigmei
comunicativ -funcționale, depășind lecțiile tradiționale dominate de aceeași predare în și pentru
sine a cunoștințelor gramaticale, aceeași viziune superficială asupra rolului elementelor de
construcție a comunicării , aceeași segmentare ,,limbă”/,,literatură” și același proces obositor,
repetitiv, fără vreo legătură cu viața reală. Prin intermediul celor șase aplicații adaptate nivelului
clasei a VI -a, elevii vor înțelege rolul adverbului ș i al numeralului în viața de zi cu zi. Întregul
demersul didactic a creat o punte în tre școală și viață, cunoștințele despre adverb și numeral fiind
transmise și fixate activ de către elevi. Elementul care a stat la baza construirii aplicațiilor a fost
tema generală propusă de noua programă de limba și literatura română, clasa a VI -a, Eu și lumea
din jurul meu , activitățile pornind de la elev, mergând spre înțelegerea universului și integrând
celelalte domenii ale disciplinei: lectură, interculturalitate, c omunicare orală și redactare. Am
acordat un loc important interacțiunii dintre elevi, activitățile valorificând munca în echipă și
contribuind la dezvoltarea competențelor -cheie, necesare pe parcursul întregii vieți. Elevii au
avut șansa să lucreze cu texte literare, nonliterare, multimodale și hypertexte.

Words count: 187

6

O pagină (la alegere) din capitolul 2 care să cuprindă citări

2.1. Ce este gramatica?
Prin capacitatea de a transmite informații, limba este atât elementul care leagă oamenii, cât
și o modalitate de cunoaștere și reprezentare a lumii, de exprimare a individualității. Funcția
fundamentală a limbii, comunicarea, se realizează prin uti lizarea semnelor lingvistice, vorbitorii
conectând entitățile fonetice cu informații. Oamenii sunt genetic dotați cu abilitatea de a învăța o
limbă în mod natural, prin contactul direct cu limba respectivă. Datorită mecanismului complex,
numit ,,gramatică universală”, copilul poate să facă operații cognitive complexe prin care învețe
gramatica limbii materne, la care este expus de la naștere. Vasilescu (2019) prezintă cele trei
etape prin care l imba maternă este achiziționată: etapa fonologică (rostirea su netelor), etapa
lexicală (rostirea cuvintelor) și etapa gramaticală (construirea de propoziții și fraze cu grade de
complexitate din ce în ce mai mare). După vârsta de 11 -12 ani, procesul de învățare a gramaticii
limbii materne se încheie, individul îmbogă țindu -și doar vocabularul. Abilitatea de a actualiza în
vorbire sistemul mental al regulilor și categoriilor necesare interpretării cuvintelor și
propozițiilor poartă astăzi numele de competență lingvistică. Această competență este analizată
în programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română (2017) sub Competențe
specifice, 4.
2.2. De ce ar trebui predată gramatica?
Există în spațiul public unele interpretări greșite ale rolului gramaticii în școală. Se consideră
că elevul trebuie să c omunice, nu să facă teoria gramaticii. Într-adevăr , elevul trebuie să
dobândească competențe de comunicare, dar formate în jurul unor concepte din domeniul
specific: limba și literatura română. Există numeroase beneficii ale predării gramaticii, aceasta
fiind văzută drept ,,un pretext de (i) a forma gândirea critică și mecanismele aferente, (ii) de a
oferi elevilor instrumentele de lucru necesare și (iii) de a forma preocuparea pentru exprimare
corectă și adecvată”. (Vasilescu, 2019, p p. 144 -145)

7

Lista de referințe a lucrării (bibliografia)

1. Băniță, M. (2013, 13 februarie). BNR și -a cumpărat pian de 700.000 de lei. Fără licitație .
Disponibil la: https://www.economica.net/bnr -si-a-cumparat -pian-de-700-000-de-lei-fara-
licitatie_45636.html . Accesat: 28.05.2020
2. Bout, O . (2003). Adverbul: proiectare didactică și evaluare școl ară la limba română: test de
evaluare pe bază de itemi diferiți pentru elevi și profesori . Cluj -Napoca: Eikon
3. Buzás, L . (1976). Activitatea didactică pe grup. București: Editura Didactică și Pedagogică
4. Dixit, http://jocuridincopilarie.ro/dixit/ , accesat: 28.05.2020
5. Doca, G. (1982). O abordare psiholingvistică a problemei exercițiilor în predarea și
învățarea limbii române ca limbă străină . București: Universitatea din București, Facultatea
de Limba și Literatura Română, Institutul de Lingvistică
6. Găitănaru, Ș. (1993). Numeralul în limba română : studiu descriptiv si istoric . Pitești:
Calende
7. Goia, V. (2002). Didactica limbii și liter aturii române: pentru gimnaziu și liceu . Cluj –
Napoca: Dacia
8. Ilie, E. (2015). Didactica limbii și literaturii române . Iași: Polirom
9. Nica, M. (2013). Elemente de didactica predării limbii și literaturii române . Ploiești: Editura
Universităț ii de Petrol -Gaze din Ploiești
10. Nedelcu, V . C. (2010). Adverbul ca modalitate de exprimare a locului și timpului în limba
română . București: Universitatea din București, Facultatea de Litere
11. Pamfil , A. (2006 ). Limba și literatura română în gimanziu. Structuri didactice deschise .
Pitești: Paralela 45
12. Pamfil, A . & Tămâian, I . (2005 ). Studiul limbii și literaturii române în secolul XX.
Paradigme didactice. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Ș tiință
13. Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasa a VI -a, (2017).
București
14. Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educației . Iași: Polirom
15. Sâmihăian, F. (2014 ). O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru
profesor și elev . București: Editura ART

8
16. Sâmihaian, F . & Norel , M. (2005). Didactica limbii si literaturii române: program
postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural,
specializarea Limba și literatura româna, forma de învăță mânt ID, semestrul II . București:
Credis
17. Sâmihăian, F . & Spătaru -Pralea, M. (2018 ). Limba și literatura română. Perspective
didactice . București: Editura Universității din București
18. Secrieru, M . (2009). Didactica limbii romane în contextul european al începutului de secol
XXI. București: Universitas XXI
19. Spătaru -Pralea, M . (2019). Banda desenată: resursă didactică în achiziția limbii române ca
limbă străină . București: Editura Universității din București
20. Toma, R. F. & Constantin , M. (2018). Studii de didactică a limbii și literaturii . București:
Editura Muzeul Literaturii Române
21. Vasile, C. (2013). Adverbul românesc: între continuitate latină, specific balcanic și evoluție
internă . București: Editura Muzeului Național al Literaturii Române
22. Vasilescu, A. (2019). Centrarea activităților didactice pe formarea de competențe. Limbă și
literatură , I, 130-156

9
Anexa 1
Nume și prenume …………………………

TEST PREDICTIV
Limba și literatura română
Clasa a VI -a

Citește cu atenție textul următor:

Dixit este un joc de gândire, de imaginație, ce poate fi jucat în 4 -6 persoane. Cutia de
joc conține o tablă de joc (pe care se ține scorul), 84 de cărți de joc, 36 de jetoane de vot în 6
culori diferite (numero tate de la 1 la 6) și 6 iepurași colorați.
La începutul jocului fiecare jucător își alege un iepuraș și îl așază pe căsuța cu
numărul 0 de pe tabla de joc. Apoi se amestecă cele 84 cărți și se împart câte 6 fiecărui jucător,
iar cărțile ră mase se așază într -un teanc în mijlocul suprafeței de joc. Tot acum se vor împărți și
jetoanele astfel:
– pentru jocul în 4 jucători, fiecare jucător primește 4 jetoane (numerotate de la 1 la 4);
– pentru jocul în 5 jucători, fiecare jucător primește 5 jet oane (numerotate de la 1 la 5);
– pentru jocul în 6 jucători, fiecare jucător primește 6 jetoane (numerotate de la 1 la 6);
După distribuirea cărților, a jetoanelor și a iepurașilor, vor începe rundele de joc. Pe
rând, fiecare jucător va fi povestitorul rundei. Acesta se uită la cele 6 cărți pe care le are în
mână, alege una dintre ele și spune ceva despre aceasta fără a arăta cartea jucătorilor. Ceea ce
spune poate avea diverse forme, de la un singur cuvânt până la o propoziție sau chiar o mică
povestioară.
În continuare, ceilalți jucători vor alege, din cele 6 cărți pe care le au în mână, cartea
care se potrivește cel mai bine cu ceea ce a spus povestitorul. Apoi fiecare îi înmânează cartea
povestitorului fără a o arăta c elorlalți jucători. Povestitorul va amesteca toate cărțile primite
împreună cu cartea sa și le va așeza pe masă, cu fața în sus. Cartea din stânga va avea numărul
1, următoarea numărul 2 și tot așa în continuare. Mai departe urmează partea în care jucători i
trebuie să descopere cartea povestitorului din cele așezate pe masă. Pentru aceasta fiecare
jucător votează în secret cartea pe care o bănuiește ca fiind a povestitorului (povestitorul nu
votează) și așază în dreptul său, cu fața în jos, jetonul de vot c u numărul corespunzător cărții pe
care dorește să o voteze. După ce toți jucătorii au votat, se vor întoarce jetoanele de vot și se
așază în dreptul cărților corespondente. […]
După calcularea punctelor, jucătorii își înaintează iepurașii cu un număr de căsuțe
egal cu numărul de puncte acumulate în runda respectivă. Apoi fiecare jucător va trage câte o
carte din pachetul de joc și povestitorul rundei care urmează va fi jucătorul care stă în stânga
povestitorului din runda curentă.
Jocul se termină când a fost trasă ultima carte din pachet, iar jucătorul cu cel mai
mare punctaj (adică cel al cărui iepuraș este primul pe tabla de joc) este declarat câștigător.

(text preluat de pe http://jocuridincopilarie.ro )

10
Partea I (60 de puncte)
1. Citește următoarele afirmații și încercuiește litera A, dacă afirmația este adevărată, sau litera
F, dacă afirmația este falsă. În cazul în care afirmația este falsă, scrie în spațiul rezervat
afirmația corectă.
a) A F La acest joc pot participa maximum 6 persoane .
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
…………………………… ………………………………………………………………………………………………….

b) A F Povestitorul trebuie să spună doar un cuvânt despre cartea aleasă.
………………………………………………………. …………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….

c) A F Dacă sunt 5 participanți la joc, fiecare jucător primește 5 cărți.
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
………………………….. …………………………………………………………………………………………………..

d) A F Jucătorii își înaintează iepurașii cu un număr de căsuțe egal cu numărul de
puncte din runda respectivă.
………………….. …………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………… ……….

25 de puncte

2. Precizează rolul povestitorului în cadrul jocului Dixit. 5 puncte

…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
……………………………………………………………………………………………. ……………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
……………….. …………………………………… …………………………………………………………….. …………….

11
3. Precizează valoare a morfologică pe care o are cuvântul marcat din structura ,, Cutia de joc
conține o tablă de joc (pe care se ține scorul), 84 de cărți de joc, 36 de jetoane …” . 5 puncte

…………………………………………………………………………………………………………….. …………………… .

4. Construiește două e nunțuri în care cuvântul subliniat de la exercițiul anterior să aibă alte
valori morfologice, pe care le vei preciza. 5 puncte

…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
………………………. …………………………………………………………………………………………………………..

5. Extrage din text trei numerale cardinale simple și două compuse și clasifică -le, notându -le în
tabelul dat. 5 puncte

NUMERALE CARDINALE
simple compuse

6. Transcrie din text un numeral ordinal . 5 puncte

…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….

7. Formulează numerale ordinale corespunzătoare următoarelor numere: 16, 17. 5 puncte

……… …………………………………………………………………………………………………………….. …………….
……………………………………………………………………………………………………. ……………………………..
8. Corectează greșelile din următoarele enunțuri: 5 puncte
a) S-a clasat pe locul al cincelea.
……………………………………………………………. …………………………………………………………..
b) Fotografia celui deal treilea povestitor m -a fermecat.
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
c) Iubitorii jocului Dixit au stabilit să se întâlnească la ora doisprezece.
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….

12
d) Al unsprezecilea tur al fotografiil or a fost cel mai interesant.
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
e) Lipsesc douăzeci și doi de cărți.
…………………………………………… ……………………………………………………………………………
Partea a II -a (30 de puncte)
Redactează o narațiune de cel puțin 100 de cuvinte, în care să povestești o întâmplare
referitoare la un joc cunoscut sau inventat de tine.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere următoarele :
– să introduci trei numerale cardinale și trei ordinale, pe care le vei sublinia; 8 puncte
– să respecți tema și să prezinți întâmplarea sub forma unei relatări; 10 puncte
– să existe introducere, cuprins și încheiere, fiecare idee nouă fiind marcată printr -un paragraf;
3 puncte
– să te exprimi clar, corect și adecvat; 3 puncte
– să respe cți normele de ortografie și punctuație; 3 puncte
– să fii atent/atentă la aspectul textului, adică la așezarea în pagină și felul cum scrii. 2 puncte
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
1 punct

Se acordă 10 puncte din oficiu.

13
Anexa 2

EVALUARE FINALĂ
Limba și literatura română
Clasa a VI -a

Citește cu atenție textul următor:

Banca Națională a României ( BNR) a
cumpărat un pian de 700.0 00 de lei pentru activitățile
culturale în care este implicată. Achiziția s -a făcut
direct de la o firmă din România, fără licitație. BNR a
cumpărat un pian de concert Steinway model D 274,
„modelul preferat marilor interpreți ", cu 565.000 de
lei fără TVA (700.600 de lei cu TVA) de la firma
SENIA COMPANY 999. Achiziția s -a făcut pr in
negociere fără anunț de participare, adică fără
licitație.
Modelul Steinway D 274 este „modelul
preferat de marii interpreți atunci când susțin concerte
pe scenele lumii", spun oficialii BNR. „Acesta a fost
și argumentul avut în vedere d e comisia de achiziție
atunci când a optat pentru această variantă". Pianele
fabricate de Steinway & Sons, companie fondată în
anul 1853, sunt printre cele mai apreciate din lume.
Modelul D actual are 274 de centimetri lungime, 156
de centimetri lățime și cântărește 480 de kilograme și
încă se bazează, în mare măsură, pe varianta originală
construită pentru prima oară la sfârșitul secolului al
XIX-lea, și este vârful de gamă al firmei. [..] De
altfel, reprezentanții companiei Senia spun că sunt
singurii din țară care importă piane Steinway. Potrivit
acestora, negocierile au durat un an de zile și pianul
nu a fost încă livrat, procedurile de aducere în țară
fiind complicate.

(Mihai Băniță, BNR și -a cumpărat pian de 700.000 de lei. Fără licitație , text preluat de pe site -ul
https://www.economica.net )

14
Partea I (60 de puncte)
1. Citește următoarele afirmații și încercuiește litera A, dacă afirmația este adevărată, sau litera
F, dacă afirmația este falsă. În cazul în care afirmația este falsă, scrie în spațiul rezervat
afirmația corectă.
e) A F Prețul pianului Steinway D 274 fără TVA este 565.000 de lei .

…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
………………………………………………………………………………… …………………………………………………
f) A F Pianul a fost achiziționat prin intermediul unei licitații.

……………………………………………………………………………………………… ………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
g) A F Modelul Steinway D are 274 de centimetri lungime și 480 de kilograme.

…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
……………………………………………………………………………………………………….. ………………………….
h) A F Compania Steinway & Sons a fost fondată în secolul al XVIII -lea.

…………. …………………………………………………………………………………………………………….. …………
………………………………………………………………………………………………………. …………………………..
25 de puncte

2. Precizează motivul pentru care comisia de achiziți e a ales Modelul Steinway D 274 .
5 puncte
………………………………………………………………………………………………….. ……………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
………………………………………………………….. ……………………………………………………………………….

15
3. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat din structura ,, Achiziția s -a făcut
direct de la o firmă din România ”. Alcătuiește două enunțuri în care termenul marcat să aibă
alte două valori morfologice, pe care le vei preciza. 5 puncte
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
……………………………………………………………………………………………. ……………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
……………………………………………………. ……………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
9. Transcrie din te xt un numeral cardinal simplu și un numeral ordinal compus. 5 puncte
…………………………………………………………….. …………………………………………………………………….

10. Notează valoarea morfologică a numeralului din structurile date. 5 puncte

a) ,,Modelul Steinway D 274 ” ……………………………………………………………………………
b) ,,274 de centimetri lungime ” ……………………………………………………………………………
11. Construiește un enunț în care numeralul de la exercițiul anterior să aibă altă valoare
morfologică , pe care o vei preciza. 5 puncte
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
……………………………………………………… ……………………………………………………………………………
12. Notează trei expresii care conțin numerale. Alege o expresie cu care să formezi o propoziție..
5 puncte
……………………………………………………. …………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………….
……………………………………………………………………….. ……………………………………………………………….

13. Corectează greșelile din următoarele enunțuri: 5 puncte
a) Companiei Senia a achiziționat doisprezece piane Steinway .
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
b) Doi din trei artiști își dorește să cânte la un astfel de pian.
…………………………………. ………………………………………………………………………………………………..
c) Pianul Steinway B-211 are douăsute unșpe centimetri lungime.
………………………………………………………………………… …………………………………………………………
d) Fiecare pian Steinway este alcătuit din peste douăsprezece mii componente individuale.
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….

16
Partea a II -a (30 de puncte)
Redactează o compunere de cel puțin 150 de cuvinte, în care să po vestești o întâmplare
petrecută în timpul transportării pianului către cumpărător .
În redactarea textului tău, vei avea în vedere următoarele:
– să introduci trei numerale cardinale și trei ordinale, pe care le vei sublinia; 8 puncte
– să respecți tema și să prezinți întâmplarea sub forma unei narațiuni ; 10 puncte
– să existe introducere, cuprins și încheiere, fiecare idee nouă fiind marcată printr -un paragraf;
3 puncte
– să te exprimi clar, corect și adecvat; 3 puncte
– să respecți normele de ortografie și punctuație; 3 puncte
– să fii atent/atentă la aspectul textului, adică la așezarea în p agină și felul cum scrii. 2 puncte
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat. 1 punct

Se acordă 10 puncte din oficiu.

17
Anexa 3
Nume ……………………………………
Prenume ……………………………….

EVALUARE FINALĂ
Limba și literatura română
Clasa a VI -a

Citește cu atenție textul de mai jos:

,,S-a întâmplat așa. Eu mergeam cu Untișor în cerc, exersând cum să -l întorc. Am auzit
pe drum un zgomot ca de tropot de copite și m -am oprit să mă uit, dar n -am văzut nimic printre
copaci. Un avion a decolat de pe aerodrom și a vâjâit pe deasupra exact atunci când mi -au
apărut înaintea ochilor calul și călărețul. Pe Untișor nu -l deranjau avioanele – decolau cu zecile
în fiecare zi -, dar pe celălalt, un cal mare, cafeniu, l -a băgat în sperieți și l -a făcut să se
răsucească în loc. Călărețul a tras brusc de dârlogi ca să -l împiedice s -o ia la fugă, dar calul s -a
răsucit din nou și a sărit înainte, ieșind de pe d rum, trecând de hat¹ și aproape lovindu -se cu
pieptul de zidul care mărginea pajiștea noastră. Călărețul s -a răsturnat pe -o parte și a dispărut.
Calul cel ciudat a galopat direct spre Untișor, cu dârlogii fluturând și cu scările
lovindu -i costele. Untișor s -a speriat și s -a răsucit, trântindu -mă, și amândoi caii au luat -o spre
celălalt capăt al pășunii. Au galopat o vreme, proștii, dar eu nu mai eram atentă la ei. Am dat
fuga spre călărețul căzut cât am putut de repede cu piciorul olog. L -am recunoscut imediat: era
fata cu chip ca de oțel. Cea care se luase de mine.
Zăcea cu fața în jos printre buruienile pline de praf de pe hat. M -am cățărat pe zid și
am trecut dincolo chiar în timp ce ea, clipind, se întorcea cu fața în sus. A deschis ochii și a dat
drumul unui șuvoi de înjurături care s -ar fi potrivit poate la docuri, dar nu pe strada mea. A
terminat spunând:
– Îl urăsc pe calul ăsta blestemat […] Îl urăsc, a repetat ea, privindu -mă.
– Te-a lovit rău?
A încercat să se ridice și a căzut la loc.
– Sunt amețită, a zis ea, și mă doare îngrozitor umărul. Bag mâna -n foc că mi -am rupt
clavicula! Și -a atins un loc de sub gât și s -a strâmbat de durere. Maică -mea a pățit la fel anul
trecut, la vânătoare. Se rup una -două. Un de-i blestematul de cal?
M-am uitat peste zid.
– Paște împreună cu căluțul meu. Se poartă de zici că nu s -a întâmplat nimic. […]
A dat să se ridice, a scos un țipăt scurt și s -a lăsat din nou în fund cu o bufnitură. S -a
făcut palidă la față, apoi a căpătat o nuanță interesantă de gri.”

(Kimberly Brubaker Bradley, Războiul care mi -a salvat viața )

¹ hat (s.n., înv.) – fâșie îngustă de pământ nelucrat.

18
Partea I (60 de puncte)
1. Citește următoarele afirmații și încercuiește litera A, dacă afirmația este adevărată, sau litera
F, dacă afirmația este falsă. În cazul în care afirmația este falsă, scrie în spațiul rezervat
afirm ația corectă.

i) A F Întâmplările sunt prezentate de un povestitor anonim, care știe tot despre
întâmplările relatate și despre personaje .
………………………………………………………………………………………………………. …………………. …..
………………………………………………………………………………………………… …………………………….
j) A F Una dintre fete are un defect de mers.
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
……………………… ……………………………………………………………………………………………………….
k) A F Accidentul este provocat de calul cafeniu care se sperie de zgomotul unui avion.
………………………………………. ………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
l) A F Cel e două fete sunt prietene.
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
……………………………………………………………………….. ……………………………………………………..
25 de puncte

2. Înlocuiește fiecare structură subliniată cu un adverb, fără a schimba sensul enunțului.
a) Se rup una-două . ……………………………………………………………………………………………………..
b) Se poartă de zici că nu s -a întâmplat nimic . ……………………………… ……………….. ………………
5 puncte

3. Identifică un adverb de mod și unul de loc din primul paragraf al textului și notează -le în
tabelul dat.

Adverb de mod

Adverb de loc
5 puncte

4. Precizează gradul de comparație al adverbului evidențiat cu galben din text. 5 puncte
……………………………………………… ……………………………………………………………….. ………………….

19

5. Notea ză două propoziții în care adverbul de la exercițiul anterior să se afle la alte grade de
comparație, pe care le vei preciza. 5 puncte
……………………. …………….. ………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………….. ..

6. Transcrie două adverbe din text care nu au grad de comparație. 5 puncte

…………………………………………………………………………………………………………….. …………………. .

7. Precizează valoarea morfologică a termenului ,,ciudat” din structura ,, Calul cel ciudat a
galopat”. Alcătuiește un enunț în care termenul să aibă altă valoare morfologică, pe care o vei
preciza.
10 puncte
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………… ….
……………………………………………………………………………………………………………… …………………………

Partea a II -a (30 de puncte)
Redactează un text narativ de cel puțin 150 de cuvinte, în c are să continui fragmentul dat.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere următoarele:
– să introduci cinci adverbe , pe care le vei sublinia; 10 puncte
– să respecți tema și să prezinți întâmplarea sub forma unei narațiuni ; 10 puncte
– să te exprimi clar, corect și adecvat; 3 puncte
– să respecți normele de ortografie și punctuație; 3 puncte
– să fii atent/atentă la aspectul textului, adică la așezar ea în pagină și felul cum scrii; 2 puncte
-să ai obligatoriu număr ul minim de cuvinte precizat. 2 punct e

Se acordă 10 puncte din oficiu.