Programul de masterat ,,Didactici ale Disciplinelor Filologice [306248]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Litere

Programul de masterat ,,Didactici ale Disciplinelor Filologice”

[anonimizat] A V-A ,

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Îndrumător: Lect. Dr. ANDREA GHIȚĂ

Masterand: [anonimizat]

2017

CUPRINS

Abstract

Capitolul 1

Introducere

1.1 [anonimizat]

1.2 A înțelege –nu a învăța mecanic

1.3 O comparație între evaluarea națională de la clasa a VI-a și Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a

1.4 Demersurile cercetării

Capitolul 2

Literatura de specialitate

2.1 Evaluarea

2.2. Tipologia evaluărilor

2.3. Funcțiile evaluării

2.4. Tipuri de itemi

2.4.1 Itemi obiectivi

2.4.2 Itemi semiobiectivi

2.4.3 Itemi subiectivi

2.5.Evaluarea în Programa de limba și literatura română

2.6 Structura subiectelor și baremelor de la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a

2.7 Analiza subiectelor de la Evaluarea Națională dintre anii 2010-2016

2.8 Analfabetismul funcțional

2.9 Metode didactice

2.9.1 Metoda Pălăriilor Gânditoare

2.9.2 Metoda Exploziei Stelare

Capitolul 3 – Metodologia cercetării

3.1 Grupul țintă

3.2. Ipoteza cercetării

3.3 Instrumente de cercetare

3.4 Criterii pentru alegerea testelor

3.4.1 [anonimizat] „Rodul tainic”,de Ioan Slavici și un fragment din „Enciclopedia lumii vii” ,de Tudor Opriș.( EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul scolar 2010 – 2011

Proba scrisă la Limba si literatura română

VARIANTA 7)

3.4.2 Testul I – [anonimizat], text cules de la Maria Tănase de Gh. C. Mihalcea

3.4.3 [anonimizat]-un fragment din basmul cules de G. Dem. Teodorescu, Viteazul cu mâna de aur)

3.5 [anonimizat] “Vizită” de I.L.Caragiale

3.6 [anonimizat] „Pădurea Petrișorului“ de Mihail Sadoveanu

3.7 [anonimizat] „Prâslea cel Voinic și merele

de aur “,cules de Petre Ispirescu

3.8 [anonimizat] „Rodul tainic”,de Ioan Slavici și un fragment din „Enciclopedia lumii vii” ,de Tudor Opriș.(itemi formulați pentru înțelegerea textului )

3.9 Aplicarea chestionarului de feedback

Capitolul 4

Analiza și interpretarea rezultatelor

4.1. Analiza și interpretarea testelor de la Evaluarea Națională

4.2. [anonimizat] a V-a

4.3. [anonimizat] a V- a

4.4.[anonimizat] a V-a

4.5 Analiza și interpretarea datelor din testul final

4.6. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

Capitolul 5

Concluzii

5.1. Limite ale lucrării

5.2. [anonimizat],să înțeleagă ce citesc.

Elevii rezolvă de multe ori cerințe fără a înțelege textul pe care îl au în față.Ajung la liceu și nu pot face față testelor datorită neînțelegerii itemilor pe care îi au de rezolvat.[anonimizat],[anonimizat].Pot rezolva testele fără a fi nevoiți să citească fragmentele.La Evaluarea Națională itemii sunt redactați astfel încât elevii pot intra la liceu ,pot obține nota 5,fară să citească și să înțeleagă textele pe care acestea le conțin.

Subiectele de la Evaluarea Națională sunt astfel structurate ,încât elevii ar trebui să se străduiască să înțeleagă două texte la prima vedere.Pentru a înțelege , este necesar să citească,dar itemii pot fi rezolvați fără lectura și înțelegerea textului.

Al doilea subiect de la punctual B este o compunere care poate fi structurată sau liberă.De obicei, trebuie să argumenteze că opera căruia îi aparține unul dintre fragmentele întâlnite în testul de evaluare ,face parte dintr-un anumit gen literar ;este o operă literară sau nonliterară sau este o compunere stucturată.Pentru rezolvarea acestor itemi elevii folosesc anumite clișee,anumite fomule învățate mecanic.

Realizarea de compuneri este greu de efectuat ,mai ales ,compunerile libere,iar în practica școlară ,elevilor li se cere să redacteze compuneri sau să realizeze scurte compoziții în momentele de muncă individuală, cu ocazia efectuării temelor pentru acasă, la teste, teze sau examene. Mai mult decât atât, alte discipline școlare recurg la conspect sau eseu.

Un alt aspect care lasă de dorit ,al testelor pentru Evaluarea Națională , este baremul de notare.Punctajul se acordă a acorda importanță dificultății subiectelor.

Faptul că se repetă în fiecare an aceeași itemi la Evaluarea Națională,duce la învățarea automatizată a elevilor.

1. INTRODUCERE

1.1Evaluarea Națională –un concept prost înțeles

Evaluarea de la clasa a VIII-a reprezintă primul test pe care îl susțin elevii români și care comportă o miză clară.Se organiza și în trecut un examen al clasei a VIII-a , dar forma actuală a fost introdusă în anul 1999 pentru a certifica nivelul de învățare în baza acelorași standarde de învățare pentru toți elevii.

În funcție de punctajele opținute și preferințele individuale elevii sunt repartizați la un liceu pe care urmează să îl frecventeze. Repartizarea se face computerizat.

Potrivit Legii educației din 2011 ,în afară de un test de limba română și unul de matematică ,evaluarea urmărește și testarea cunoștințelor de științe ale naturii și limbă străină,precum și a abilităților sociale și civice ,însă decizia de a include și aceste domenii în examen a fost amanată până la introducerea noului curriculum .Evaluarea presupune ca elevii să răspundă unor întrebări de tip grilă,întrebări închise cu răspuns scurt și întrebări deschise cu formularea unor răspunsuri mai amănunțite.(Studiu OECD-2017,pag.88-89). Evaluarea profesorilor într-o școală se face tocmai după acest aspect ,în funcție de procentul de promovabilitate la Evaluarea Națională.

Examenul afectează ceea ce se întâmplă la clasă deoarece profesorii se simt obligați să lucreze cu elevii ,în general,modele de teste care se dau la Evaluarea Națională.Itemii sunt aceeași , se repetă de multe ori în cele mai multe dintre modelele de examen și în majoritatea auxiliarelor. Cerințele sunt formulate în așa măsură că nu este necesar să citești textul pentru a le putea rezolva sau elevii citesc textele superficial, iar în cazul itemilor se opresc la prima informație relevantă, nu identifică relațiile de cauzalitate, ignoră contextul, nu au abilitatea de a prelucra informațiile în urma lecturii.

Se vorbește despre analfabetism functional ,dar cine îl promovează ?Bineînțeles elevii deoarece nu acordă importanță lecturii și înțelegerii textelor ,profesorii deoarece nu sunt ghidați cum ar trebui să lucreze cu elevii pentru a le dezvolta gândirea critică ,iar vârful sunt chiar cei care elaborează subiectele pentru Evaluarea Națională,deoarece itemii sunt prost gândiți și în niciun caz nu promovează înțelegerea textelor.

1.2 A înțelege –nu a învăța mecanic

Elevii se pregătesc pentru examen ,dar cum ?Lucrează cu profesorii modelele de subiecte elaborate de Comisia Națională de Evaluare .Itemii sunt aceiași-explicați folosirea cratimei sau a virgulei într-un anumit paragraf care este redat lângă itemul respectiv,spuneți ce valoare morfologică și sintactică au cuvintele subliniate sau spuneți cum se numește autorul și titlul articolului din care face parte textul de la subiectul al doilea.Argumentați că textul de la subiectul I face parte dintr-un anumit gen literar sau specie literară,în timp ce la punctul B,de la subiectul al doilea va trebui redactată o compunere pe baza unei întâmplări reale sau imaginare.Ce se întâmplă cu elevul care vrea să urmeze cursurile unui liceu bun ,dar el locuiește într-o zonă de munte ,nu are curent electric, nicidecum internet ,iar la examen cerința este despre descrierea unei zi petrecute la mare ?Sau elevul locuiește într-un sat ,părinții își câștigă cu greu existen, are mulți frați și sunt obligați să lucreze pământul ,iar cerința de la ultimul punct este să redacteze o compunere despre un peisaj superb la munte ?

Trebuie să alegem alte metode pentru predare și bineînțeles să se schimbe acești itemi care nu au o relevanță pentru realitate.

1.3 O comparație între Evaluarea Națională de la clasa a VI –a și Evaluarea Naținală de la clasa a VIII-a

Testele pentru Evaluarea Națională de la clasa a VI-a sunt elaborate după formatul testelor PISA ,acest lucru dovedind că același Centru de Evaluare poate avea și alte criterii decât cele de la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII –a.

Testele pentru clasa a VI-a demonstreză că dorim să ne integrăm în lumea reală ,dar a explicat cineva pentru ce sunt elaborate aceste teste ? Sunt cadre didactice care nu realizează importanța acestor itemi din structura textelor și rămân la vechea abordare a cunoștințelor pur teoretice.În timpul evaluarilor de la clasele a II-a,a IV-a și a VI-a nu am auzit decât expresii de genul “vai ,ce ne trebuie aceste evaluări ,cui folosesc ,iarăși trebuie să corectez ,să depun efort degeaba pentru o muncă în plus “.Mai mult , într-una din școli existând doi profesori de limba română care predau la cele două clase a VI-a , au înțeles în mod diferit importanța acestor evaluări.Drept urmare doamna profesoară Ț.,care este deja la pensie a efectuat ore de pregătire cu elevii pentru această evaluare ,în timp ce domnul P.,care este un profesor tânăr ,titular ,cu grade didactice și șef de comisie ,nu a arătat niciun model de subiect clasei unde predă.Cu o jumătate de oră înaintea începerii evaluării ,elevii mă întrebau cum arată subiectele și bineînțeles în timpul evaluărilor au urmat o serie de întebări despre itemi .deoarece nu înțelegeau ce trebuie să facă ,în timp ce la cealaltă clasă nimeni nu a avut nimic de întrebat.Diferența dintre testele de la clasa a VI-a și cele de la clasa a VIII-a este clară.Elevii clasei a V-a au putut rezolva teste pentru clasa a VIII-a datorită nivelului scăzut pe care îl au acestea ,iar cei din clasa a VI-a, dacă nu se lucrează cu ei pentru înțelegerea itemilor, nu pot rezolva testele de la aceste evaluări .

1.4 Demersul cercetării

Cercetarea s-a desfășurat la o școală din Fundulea ,județul Călărași.Am folosit trei dintre modelele de subiecte publicate în anii anteriori pentru Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a. Mai întâi am dat spre rezolvare un test întreg,apoi doar prima parte de la celelalte două .Elevii au fost bucuroși când au aflat că rezultatele lor sunt destul de bune pentru elevi de clasa a V- a.Am ales să lucrez cu elevii clasei a V–a deoarece fiind în primul an de gimnaziu sunt receptivi la metodele noi ,pe care nu le-au folosit în clasele primare. Am folosit Explozia stelară și metoda Pălăriilor gănditoare pe textele “Vizită “,de I.L.Caragiale și “Prâslea cel Voinic și merele de aur “,de Petre Ispirescu.Am dat un test pentru verificarea înțelegerii fiecărui text ,iar la final, un test care ar putea fi un model de subiect pentru Evaluarea Națională.

Instrumentele folosite au fost chestionarul și focus groupul.

Capitolul 2

Literatura de specialitate

2.1 Evaluarea

„Evaluarea reprezintă totalitatea activităților prin care se colectează, se organizează și se interpretează datele obținute în urma aplicării unor instrumente de măsurare în scopul emiterii unei judecăți de valoare pe care se bazează o anumită decizie pe plan educațional.” – se precizează în capitolul I din Ghidul de evaluare – Limba și literatura română – elaborat de Serviciul Național de Evaluare și Examinare .

2.2Tipologia evaluărilor

Tipuri de evaluare folosite la orele de limba și literatura română

Evaluarea se poate identifica în funcție de diferite criterii.

a. Analiștii au stabilit două tipuri de evaluare în funcție de cantitatea de cunoștințe pe care le dețin elevii

– evaluarea parțială, în care se verifică elemente cognitive sau comportamente secvențiale (prin ascultare curentă, extemporale, probe practice curente);

– evaluarea globală, în care se verifică o cantitate mare de cunoștințe și deprinderi obținute prin cumulare (prin examene și concursuri).

b. În funcție de momentul când se desfășoară evaluarea / modul în care se integrează în procesul didactic, deosebim:

– evaluare predictivă sau inițială – se realizează la începutul unui nou ciclu curricular, la începutul anului școlar sau când o clasă este preluată de un alt profesor – urmărește stabilirea nivelului de pregătire a elevilor. Aceste informații obținute îl ajută pe profesor să identifice nivelul achizițiilor elevilor în materie de competențe, abilități și cunoștințe, îi oferă un sprijin în planificarea activităților de predare și învățare viitoare, chiar în realizarea unor programe diferențiate în funcție de capacitățile elevilor;

– evaluare formativă sau continuă – se realizează pe întregul parcurs didactic, oferind profesorului posibilitatea de a se raporta la obiectivele / competențele programei, de a urmări progresul elevilor;

– evaluarea sumativă sau finală – se realizează la sfârșitul parcurgerii unei unități de învățare, la sfârșit de semestru, de an școlar, de ciclu curricular.

c. În funcție de cine realizează evaluarea, distingem:

– evaluarea internă – efectuată de aceeași persoană care este implicată în mod direct în activitatea de predare-învățare;

– evaluarea externă – realizată de persoane / instituții, altele decât cele care au asigurat desfășurarea procesului didactic.

Prin evaluarea internă se apreciază aceste rezultate, folosindu-se baremul de corectare întocmit și se formulează concluzii care ajută profesorul să găsească soluția optimă de îmbunătățire / ameliorare a rezultatelor. Se pot evalua competențele, abilitățile, cunoștințele dobândite de elevi atât în cadrul orelor de limba și literatura română (curriculum nucleu, dar și curriculum extins în gimnaziu, trunchi comun, dar și curriculum diferențiat, la nivelul inferior al liceului), cât și în cadrul opționalelor .

Prin evaluarea externă la limba și literatura română înțelegem examenele naționale – testarea națională și examenul de bacalaureat – ale căror subiecte și bareme de corectare sunt elaborate de specialiștii Serviciului Național de Evaluare și Examinare; totodată înțelegem și evaluarea efectuată – în cadrul inspecțiilor – de către metodiști ai inspectoratului școlar județean, inspectori școlari de specialitate și inspectori generali din M.Ed.C. – evaluarea externă se bazează pe trunchiul comun /curriculum nucleu.

TIPURI DE EVALUARE

2.3 Funcțiile evaluării

Ghidul de evaluare, elaborat de S.N.E.E., evidențiază patru funcții generale ale evaluării – diagnostică, prognostică, de certificare, de selecție – și două funcții specifice – motivațională, de orientare școlară și profesională.

Analizând aceste funcții din punctul de vedere al disciplinei limba și literatura română:

– funcția diagnostică scoate în evidență punctele tari și punctele slabe în pregătirea elevilor, justificându-și valoarea mai ales cu ocazia testelor inițiale, când dorim să ne formăm o imagine despre competențele pe care le au elevii pe care îi preluăm dintr-un alt ciclu de învățământ (primar sau gimnazial), dar și pe parcursul anului școlar;

– funcția prognostică contribuie la stabilirea demersurilor didactice în vederea atingerii unor performanțe viitoare ale elevilor;

– prin funcția de certificare stabilim competențele și capacitățile elevilor, performanțele la care au ajuns într-un timp dat, la final de unitate de învățare, la final de semestru sau de ciclu de învățământ;

– prin funcția de selecție se realizează accesul elevilor într-o treaptă superioară de învățământ sau obținerea unor clasificări /ierarhizări la diferite concursuri școlare

– funcția motivațională trezește interesul elevilor pentru studiul acestei discipline, formarea unei atitudini pozitive față de învățare și evaluare;

– prin funcția de orientare școlară și profesională – oferă posibilitatea descoperirii și cultivării talentelor.

Evaluarea prin funcțiile sale poate fi privită din mai multe perspective, ea oferă informații elevului, profesorului, părintelui, școlii – fiind o oglindă a activității desfășurate în clasă (și nu numai) de profesor în colaborare și împreună cu elevii.

FUNCȚIILE EVALUĂRII

2.4 Tipuri de itemi

Ghidul elaborat de S.N.E.E., propune următoarea definiție de lucru a itemului: Item = <întrebare>+<formatul acesteia>+<răspunsul așteptat>

Itemii pot fi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi.

2.4.1. Itemii obiectivi .

Se caracterizează prin obiectivitate ridicată, prin urmărirea capacității elevului de a identifica, de a recunoaște și de a selecta răspunsul corect – testează rezultate ale învățării situate la nivelurile cognitive inferioare: cunoștințe, priceperi, capacități de bază. Baremul de corectare și notare se construiește foarte ușor, punctajul se acordă sau nu, în funcție de marcarea răspunsului corect. Fiecare item construit are un singur răspuns corect, elevul fiind pus în situația de a alege dintr-o listă de variante plauzibile.

a. Itemul cu alegere duală –se identifică valoarea de adevăr a unei afirmații, obiectivitatea ei sau raportul dintre cauză și efect al celor două afirmații conținute.

În construirea itemului, trebuie să ținem seama de următoarele aspecte:

– indicațiile să fie clar formulate – „Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect (A= adevărat, F= fals)”, „Bifează căsuța corespunzătoare răspunsului potrivit ( corect , incorect)”;

– enunțul itemului să conțină explicații clare privind tipul de judecată pe care trebuie să o facă elevul – asocierea unui enunț dat cu una dintre componentele următoarelor grupuri de alternative: adevărat/fals, da/nu, corect/incorect (greșit), acord/dezacord etc.;

– să se evitare enunțurile cu caracter general, cu ambiguități, enunțurile prea lungi sau complexe, precum și enunțurile negative.

Avantaje:

– se testează un volum mare de rezultate ale învățării într-un interval de timp redus ;

– se poate verifica una sau mai multe unități de conținut;

– se construiește relativ ușor;

– are fidelitate ridicată;

– este ușor de cuantificat.

Limite:

– elevii pot „ghici”răspunsurile

– identificarea de către elev a unui răspuns ca fiind neadevărat / incorect, nu implică neapărat cunoașterea de către acesta a soluției adevărate;

Există posibilitatea să folosim itemii de înlocuire a unui cuvânt-cheie sau itemii de modificare a variantei false – în cazul marcării enunțului fals, elevului i se cere să schimbe parțial enunțul, astfel încât acesta să devină adevărat. Rezolvarea unei astfel de sarcini de lucru implică mai mult elevul, el fiind pus în situația de a-și demonstra capacitatea de a modifica un enunț pentru a-l face adevărat.

b. Itemul de tip pereche presupune, ca sarcină de lucru, recunoașterea elementelor (cuvinte, propoziții, fraze, numere, litere, diferite simboluri etc.) aflate într-o relație dată.

Se măsoară rezultatele învățării prin asociere.

– autori – opere;

– personaje – tipuri de personaje;

– curente literare – caracteristici;

– figuri de stil – exemple;

– termeni – definiții;

– perechi de sinonime / antonime etc.

Itemii de tip pereche sunt dispuși pe două coloane, elevii asociind premisele (cuvintele / termenii / enunțurile din prima coloană) cu răspunsurile (termeni / cuvinte / enunțuri potrivite din coloana a doua). În Ghidul de evaluare al S.N.E.E. se recomandă să se prevadă mai multe răspunsuri decât premise, pentru că, în caz de paritate, rezolvarea poate fi sugerată. De asemenea, se atrage atenția asupra omogenității materialului folosit, aranjării răspunsurilor într-o ordine logică, precum și asupra problemelor de redactare a acestor itemi – coloana din stânga să conțină cuvinte / enunțuri scurte, coloana din dreapta – elemente mai multe.

c. Itemul cu alegere multiplă este o sarcină de lucru a cărei soluție se va alege de către elev, dintr-o listă de răspunsuri alternative.

Se poate verifica o gamă largă de rezultate ale învățării: de la cunoașterea unor date și principii până la interpretarea relațiilor cauză-efect, de la aplicarea unor cunoștințe până la interpretarea, argumentarea unor enunțuri, depășind, astfel, nivelurile cognitive inferioare prin măsurarea unor rezultate ale învățării de nivel superior.

Itemii cu alegere multiplă sunt utilizați cu precădere în construirea testelor standardizate.

2.4.2. Itemii semiobiectivi – presupun răspunsuri elaborate, prin care pot fi testate diferite capacități intelectuale.

a. Itemii cu răspuns scurt presupun formularea unui răspuns (scurt) în totalitatea lui.

Itemii cu răspuns scurt au următoarele caracteristici:

– solicită rezultate ale învățării, de nivel superior, impun coerență în realizarea răspunsului;

– permit evaluarea priceperilor, deprinderilor, cunoștințelor;

– cerința este o întrebare al cărei răspuns nu trebuie să implice problematizarea, fiind foarte scurt;

– răspunsul elevului este limitat, ca formă și conținut, de structura întrebării.

b. Itemii de completare presupun formularea unei părți componente a unei afirmații, astfel încât aceasta să capete sens și valoare de adevăr.

Itemii de completare:

– solicită rezultate ale învățării de nivel superior, impun coerență în realizarea răspunsului;

– permit evaluarea priceperilor, deprinderilor, cunoștințelor;

– cerința este o afirmație incompletă.

c. Întrebările structurate sunt sarcini alcătuite din mai multe subîntrebări, de tip obiectiv sau semiobiectiv, legate între ele printr-un element comun. Întrebările structurate se situează la granița dintre itemii cu răspuns scurt și eseul cu răspuns liber.

Întrebările sunt elaborate în funcție de un anumit text.

În elaborarea întrebărilor structurate trebuie să avem în vedere următoarele aspecte:

– cerințele de la început trebuie să fie mai simple, crescând dificultatea lor treptat;

– fiecare întrebare va fi autoconținută, nu depinde de răspunsul la întrebarea anterioară și nu va influența răspunsul la întrebarea următoare;

– concomitent cu elaborarea întrebărilor se întocmește și baremul de corectare și notare;

– se recomandă acordarea aceluiași număr de puncte pentru fiecare item din care este alcătuit testul cu întrebări structurate.

În Ghidul de evaluare elaborat de S.N.E.E. se fac precizări clare în legătură cu acordarea punctajului:

„1. De exemplu, dacă itemul cere identificarea într-un text a unor cuvinte care să conțină patru diftongi diferiți, punctajul se acordă: 4 puncte = 1+1+1+1; dacă itemul vizează selectarea a două cuvinte utilizate cu valoare expresivă (epitete, comparații etc.), punctajul se acordă: 4 puncte = 2+2.

2. De exemplu, la itemii vizând interpretarea unor texte literare sau redactarea unor texte funcționale, punctajul se poate acorda astfel: 4 puncte pentru răspuns corect și complet, argumentat; 2 puncte pentru un răspuns relativ corect, dar cu o argumentare insuficientă; 1 punct pentru un răspuns aproximativ corect, lipsit de o argumentare. Se înțelege faptul că nu se poate acorda punctajul maxim dacă apar greșeli de ortografie.

2.4.3. Itemii subiectivi – cunoscuți și sub denumirea de itemi cu răspuns deschis, vizează nivelurile superioare cognitive, creativitatea și originalitatea elevilor. Itemii subiectivi sunt ușor de construit, însă elaborarea baremului de corectare și notare necesită o foarte mare atenție, deoarece se întâmpină dificultăți în obiectivitatea evaluării.

a. Eseul cu răspuns restrâns vizează capacități de receptare a mesajului scris, dar și de exprimare scrisă; se precizează numărul de cuvinte, de paragrafe sau de rânduri din care se construiește răspunsul. În grila de corectare și de evaluare a acestui tip de eseu introducem repere vizând respectarea normelor de ortografie și de punctuație, precum și respectarea încadrării în numărul de cuvinte, de paragrafe sau de rânduri cerut.

b. Eseul structurat sau semistructurat implică tot evaluarea capacității de exprimare scrisă, dar cu un grad ridicat de relevanță.

Cerința de bază constă în redactarea unei compoziții cu cerințe prestabilite (specifice fiecărui tip de subiect) și un reper general, vizând respectarea normelor de ortografie și de punctuație.

Prin redactarea eseului structurat sau semistructurat, elevul capătă deprinderea de a-și „ordona” ideile, de a construi un fir logic al argumentării, valorificându-și abilitățile analitice și critice formate în orele de limba și literatura română.

Acesta se utilizeză în examenele naționale pentru argumentarea apartenenței unor texte la diverse genuri și/sau specii literare sau încadrarea lor în anumite curente literare, pentru caracterizarea unui personaj, pentru interpretarea unui fragment de text literar/nonliterar.

Cerința de bază – „redactează o compunere / un eseu de 1-2 / 3-4 pagini” – este urmată de oferirea unor repere (4-5), a căror ordine nu este obligatorie în eseul redactat, dar este absolut necesară integrarea fiecăruia în lucrarea realizată.

c. Eseul liber / nestructurat este un tip de eseu care se adresează elitelor, pentru că presupune din partea elevilor stăpânirea și valorificarea adecvată a aparatului critic și capacitatea de a elabora un discurs argumentativ / demonstrativ cu înalt grad de persuasiune – se specifică în Ghidul de evaluare elaborat de S.N.E.E.

Specificul acestui tip de eseu constă în faptul că elevul primește foarte puține indicații, în schimb îi sunt solicitate mai multe operații de gândire, scrierea va fi imaginativă, creativă. Construirea baremului de corectare și de notare este foarte dificilă, iar, de multe ori, în timpul citirii unui astfel de eseu, putem aluneca foarte ușor pe panta subiectivității, a interpretării afirmațiilor elevului .

2.5 Evaluarea în Programa de limba și literatura română

file:///C:/Users/M/Downloads/columna_2014_3_05.pdf-Ramona Pleșcău,pag.281 Programa Școlară –analiză teoretico-aplicativă ***, Programa școlară aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Inovării cu nr.5097/09.09.2009

Din „Nota de prezentare” a programei se desprind cu claritate principiile psihopedagogice specifice care au stat la baza elaborării ei, pentru a asigura o înnoire structurală a însușirii limbii române în școală. Disciplina Limba și literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalității elevilor, în formarea unor deprinderi și abilități necesare pentru a le asigura accesul postșcolar la învățarea pe tot parcursul vieții și integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaștere. Pe parcursul învățământului obligatoriu, elevii trebuie să-și formeze în primul rând competențele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar și coerent în limba română, să asculte, să înțeleagă și să producă mesaje orale și scrise, în diverse situații de comunicare. Fiind deopotrivă o disciplină din curriculumul național și limbă de școlarizare, studierea limbii române asigură formarea competențelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaștere și de activitate. Scopul studierii limbii și literaturii române în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.

Competențele generale se definesc pe obiect de studiu și se formează pe durata învățământului gimnazial. Ele au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului. Partea cea mai importantă a programei de Limba și literatura română pentru clasele V–VIII este cea care se referă competențe specifice si conținuturi. Competențele specifice se definesc pe obiectul de studiu si se formează pe parcursul unui an școlar. Acestea sunt derivate din competențele generale, reprezentând pași importanți în realizarea acestora.

Competențele generale le generează pe cele specifice, care se formează pe parcursul unui an școlar, vizând progresia în formarea de capacități și achiziția de cunoștințe ale elevului de la un an de studiu la altul. Articularea componentelor programei – competențe specifice și conținuturi asociate acestora – s-a realizat prin respectarea specificului disciplinei și păstrarea coerenței cu elementele de conținut existente în anterioara programă. Astfel, corespunzător fiecărei competențe generale au fost generate competențele specifice, iar fiecăreia dintre ele i s-au asociat conținuturile adecvate.

Un exemplu în concretizarea acestei relații ar putea fi următorul:

Clasa a VIII-a

Competența generală: 3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse

Competențele specifice și conținuturile asociate reprezintă componenta fundamentală a programei de Limba și literatura română. Este foarte limpede, un elev nu poate dovedi că a înțeles conținutul unui text literar sau nonliterar dacă nu reușește să răspundă unor cerințe legate de acesta. De exemplu:

– să diferențieze un text nonliterar de unul literar;

– să identifice indicii spațiali sau temporali din textul respectiv;

– să încadreze fragmentul în genul literar corespunzător;

– să recunoască personajele, dacă este cazul etc.

Astfel că programa se contrazice singură deoarece în Nota de prezentare ni se spune că Scopul studierii limbii și literaturii române în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om ,iar subiectele de la Evaluarea Națională tratează exact ce spun competențele specifice.

2.6 Structura subiectelor și baremelor de la Evaluarea Națională în Programa Școlară pentru clasa a VIII –a

Conform Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice- Centrul Național de Evaluare și Examinare ,structura subiectelor de la Evaluarea Națională arată astfel

Subiectul I: 40 de puncte – text-suport: literar (liric, epic, dramatic)

(item semiobiectiv: întrebări structurate) – 24 de puncte

Competența de evaluat:

1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse

6 cerințe a câte 4 puncte: 4 cerințe vizează probleme de limbă română, 2 cerințe vizează înțelegerea textului.

Pentru primii patru itemi avem competența

1.2 sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și a punctuației

Conținuturi asociate

– arhaisme, regionalisme și neologisme; – categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcții pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite;

-semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul și virgula, linia de pauză; – semne ortografice: cratima, punctul;– mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului;

– ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; – despărțirea cuvintelor în silabe; – valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical și morfosintactic) într-un text dat;

Pentru itemii 5 și 6 avem competența

1.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date

Conținuturile asociate acestei competențe sunt

– idei principale, idei secundare; ordinea logică și temporală a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text; – moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog); – structuri în textele epice (logica acțiunii, timp, spațiu, modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre personaje, naratorul) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta, eul liric); – subiectul operei literare, momentele subiectului; – procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiția fonetică/ aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteza); – sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; – elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); – trăsăturile specifice genului epic, liric și dramatic în opere literare la prima vedere; – trăsături ale speciilor literare: basmul popular, pastelul, fabula, doina populară, balada populară.

B.(item subiectiv: eseu structurat sau nestructurat – producere de text) – 16 puncte

Competența de evaluat:

2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competența de evaluat

2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă

Conținuturi asociate

– redactarea unor compuneri având ca suport texte literare la prima vedere – rezumat, caracterizare de personaj;

– motivarea apartenenței unui text la prima vedere la o specie literară (basmul popular, pastelul, fabula, doina populară, balada populară) sau la un gen literar (epic, liric, dramatic);

– prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvențe din texte la prima vedere, pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare, figurile de stil studiate, elemente de versificație etc.) sau prin exprimarea argumentată a opiniei personale privind structura textului, semnificația titlului, procedeele de expresivitate artistică învățate și semnificația/mesajul textului dat;

– exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind un text la prima vedere; aprecieri personale referitoare la fragmente din textele la prima vedere;

– elemente de redactare a unor compuneri pe o anumită temă/urmărind un plan dat sau conceput de elev;

– părțile componente ale unei compuneri; organizarea planului unei compuneri pe o temă dată; structurarea detaliilor în jurul ideii principale; dispunerea în pagină a diverselor texte;

Pentru competența

2.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație

Avem următoarele conținuturi asociate

– aplicarea corectă a cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă; – folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei (coordonare, subordonare, incidență);

Pentru competența

1.3 identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și a preferințelor

Conținuturile asociate sunt

– elemente etice și culturale în texte literare și exprimarea propriei atitudini față de acestea.

Itemii de la A și B se vor raporta obligatoriu la textul-suport.

SUBIECTUL al II-lea: 36 de puncte – text-suport: nonliterar

A.(item semiobiectiv: întrebări structurate) – 24 de puncte

Competența de evaluat:

1.Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse

6 cerințe a câte 4 puncte: 2 cerințe vizează înțelegerea textului, 4 cerințe vizează probleme de limbă română.

Pentru itemii 1 și 2 avem competența specifică

1.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date

cu următoarele conținuturi asociate

– idei principale, idei secundare – texte nonliterare

Pentru itemii 3,4,5 avem competența specifică

1.2 sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și a punctuației

cu următoarele conținuturi asociate

– categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a V-a – a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția);

– elemente de sintaxă a propoziției; – părțile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția);

– elemente de sintaxă a frazei (tipuri de propoziții – principale și subordonatele indicate de programa școlară; propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relații sintactice; topică și punctuație; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat);

Pentru itemul 6 avem competența specifică

2.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație

Conținuturile asociate acestei competențe sunt

– enunțul, fraza, părți de propoziție și propoziții studiate (predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă; atributul și propoziția subordonată atributivă; complementul direct și propoziția subordonată completivă directă; complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă; complementele circumstanțiale și propozițiile subordonate circumstanțiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop); propoziția subordonată circumstanțială condițională, concesivă, consecutivă; expansiunea și contragerea.

B.(item subiectiv: eseu structurat sau nestructurat – producere de text) – 12 puncte

Competența de evaluat:

2.Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competența specifică de evaluat

2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă

Conținuturi asociate

– redactarea unor texte reflexive și imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; evidențierea unor trăsături ale unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană) – într-o descriere;

– redactarea unor scurte narațiuni; continuarea unor dialoguri; redactarea unor texte argumentative (susținerea preferințelor și a opiniilor);

– elemente de redactare a unor compuneri pe o anumită temă/urmărind un plan dat sau conceput de elev; părțile componente ale unei compuneri; organizarea planului unei compuneri pe o temă dată; structurarea detaliilor în jurul ideii principale; dispunerea în pagină a diverselor texte;

Pentru competența specifică

2.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație

Conținuturile asociate sunt

– aplicarea corectă a cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă; – folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei (coordonare, subordonare, incidență).

Itemii de la A și B se vor raporta obligatoriu la textul-suport.

Testele pentru Evaluarea Națională conțin două subiecte ,cu punctele A și B.

La primul subiect figurează ca suport un text literar ,pe baza căruia sunt formulate șase cerințe care vizează noțiunile de vocabular ,de fonetică ,de punctuație și de ortografie.Tot la acest subiect întâlnim elemente de teorie literară,precum și înțelegerea textului.

La punctul B al acestui subiect ,se solicită alcătuirea unei compuneri de 150-250 de cuvinte referitoare la genul literar , specia literară ,semnificația titlului și mesajul textului dat sau rezumatul acestuia și caracterizarea unui personaj .

Subiectul I este notat cu 42 de puncte.

Subiectul al doilea are ca suport un text nonliterar pe baza căruia,la punctual A ,sunt prezente șase cerințe ,dintre care primele două se referă la înțelegerea textului ,iar celelalte patru au în vedere precizarea valorilor morfologice și a funcțiilor sintactice ale unor cuvinte din text ,precum și felul propozițiilor dintro frază și construirea unei fraze cu o anumită structură.La punctul B al celui de-al doilea subiect ,prin cerința formulată se solicită alcătuirea unei compuneri de 80-150 de cuvinte prin care să se realizeze un text narativ ori descriptiv sau să se exprime o anumită opinie ori să se argumenteze un anumit punct de vedere .

Subiectul al doilea este notat cu 36 de puncte.(Ghid de pregătire –Limba și literatura română –Evaluarea Națională ,Ion Popa ,Marinela Popa ,ed. Niculescu pg.7-8)

Pentru redactarea întregii lucrări se acordă 14 puncte astfel :

– unitatea compoziției: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte

– coerența textului: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte

– registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conținutului – 2 p.; adecvarea parțială – 1 p.

2 puncte

– ortografia (0 erori: 3 p.; 1 – 2 erori: 2 p.; 3 – 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 3 puncte

– punctua_ia (0 erori: 3 p.; 1 – 2 erori: 2 p.; 3 – 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 3 puncte

– asezarea corectă a textului în pagină 1 punct

– lizibilitatea 1 punct

2.7 Analiza subiectelor de la Evaluarea Națională 2010-2016

2.8 Analfabetismul funcțional

Aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional, potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale prezentat la Cluj-Napoca. Copiii pot să scrie și să citească, dar nu înțeleg textele asimilate, scrie News.ro.

Potrivit studiului Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, elevii de 15 ani știu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înțeleg noțiunile învățate. Cauzele acestui fenomen sunt diverse, iar multe au legătură cu modul în care sunt predate anumite materii în ciclul gimnazial și liceal.

”Nu aș vrea să spun la modul general că principala cauză este calitatea sistemului educațional românesc, ci modul în care încă se predă. Profesorul transmite cunoștințe și atât. Sunt multe cunoștințe, sunt profesori care nu știu să citească, există frică din partea profesorului de a da elevului ocazia să creeze și nu în ultimul rând faptul că, în special la liceu, nu se face disciplina de studiu, ci știință. (…) Eu predau și economie, la liceu, și dacă le cer să îmi dea definiția pentru viteza de rotație a banilor, care e o definiție foarte complexă și urâtă, din zece elevi, 11 știu să reproducă definiția mai bine decât o fac eu. Dar dacă le cer să dea un exemplu simplu, nu știu să facă acest circuit și nu înțeleg, deși ei știu definiții, clasificări, vorbesc în sintagme și știu eseuri la Limba Română”, a declarat Sorin Spineanu-Dobrotă, Șef Serviciu Examene și Evaluarea Manualelor al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.

Studiul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale a fost prezentat luni la dezbaterea regională privind ”Analfabetismul funcțional în România”, care a avut loc la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, evenimentul fiind organizat în cadrul proiectului ”România Educată”, derulat de către Departamentul de Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale.

Analfabetismul în forma lui pură presupune că persoana analfabetă este incapabilă sau vag capabilă să distingă cuvinte, litere, să se exprime în scris sau să citească. O persoană analfabetă nu va recunoaște – de exemplu – cuvinte de bază precum ”casă” sau ”copac”, nu va fi capabilă să-și scrie propriul nume ori va întâmpina reale dificultăți în recunoașterea literelor și cifrelor. Prin contrast, analfabetismul funcțional presupune o cu totul altă definiție. Un analfabet funcțional este capabil să scrie sau să citească, dar o face cu dificultate uneori. Un analfabet funcțional poate comunica în scris prin propoziții simple și le poate înțelege și folosi în viața de zi cu zi. Dar având un vocabular limitat și abilități limitate în scris și citit, acest fapt în sine reprezintă un impediment în funcționarea optimă de zi cu zi și în acordarea la cerințele societății.

Studiul de la care au pornit aceste articole de presă a fost realizat de către Centrul de Evaluare și Analize Educaționale . Aparte de cifra fatidică ce a stârnit reacția publicului, concluziile studiului sunt mai importante decât procentul vehiculat. Iar una dintre aceste concluzii este că deși produsul intern brut al României a crescut de la revoluție încoace, starea de sărăcie a populației s-a menținut la un nivel constant. Iar explicația rezidă în faptul că adulții sunt prea slab pregătiți profesional pentru a reuși să ajungă să ocupe locuri de muncă bine plătite. Lipsa de pregătire profesională se trage din starea sistemului de educație, de la cel preșcolar și până la cel postuniversitar.

Studiul celor de la CEAE concluzionează cu ideea că scăderea analfabetismului funcțional ”se poate realiza nu doar prin programe suport, ci este nevoie de reforme structurale în sistemul de educație”. Reforme și programe care presupun timp, și în acest sens este dat exemplul Poloniei căreia i-a fost necesar aproape un deceniu pentru a reduce rata analfabetismului funcțional din rândul adolescenților de la 22% la 14%. În condițiile în care în România acest procent se ridică la 42%, durata de diminuare a acestuia la 35% este estimată de către Centrul de Evaluare și Analize Educaționale la 8 ani, dar numai în condițiile aplicării unui pachet de reforme care presupun – printre altele – introducerea evaluărilor naționale standardizate, educația centrată pe elev, programe de formare continuă dedicate chiar cadelor didactice și evaluarea obiectivă a aportului lor la procesul educațional.

Programul OECD/ PISA (Organization for Economic Co-operation and Development/ Programme for International Student Assessment) este un program internațional de evaluare standardizată a elevilor, inițiat cu scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiți elevii de 15 ani să facă față provocărilor societății contemporane, fie că vor intra în câmpul muncii, fie că își vor continua studiile (Serviciul Național de Evaluare și Examinare, Centrul Național PISA 2005-2006, OECD/ PISA, Programul internațional OECD pentru evaluarea elevilor, Raportul Național al administrării programului: 2005-2006, București, 2006). La această vârstă, în majoritatea țărilor OECD, elevii se află în anii terminali ai învățământului obligatoriu și astfel pot fi măsurate cunoștințele, deprinderile și atitudinile formate în toți acești ani, urmărind modul în care acestea sunt tratate la nivelul școlii și eficiența aplicării lor în practică, în viața de zi cu zi. Acest proces de evaluare aduce la un numitor comun interesele de politică educațională ale țărilor participante.

„PISA combină evaluarea unor arii cognitive specifice domeniului, precum științele, matematica și citirea/ lectura, cu informații despre mediul de proveniență al elevilor, despre modul în care aceștia abordează procesul de învățare, despre percepțiile lor cu privire la mediul în care învață” (pag. 5) PISA face parte dintr-un program continuu OECD de monitorizare a rezultatelor învățării și de raportare pe baza indicatorilor educaționali, anunțat în 1990, în Education at a Glace, publicație anuală a OECD. „OECD a construit un set de indicatori ai resurselor umane și financiare investite în educație, precum și ai modului în care operează sistemele educaționale.” Acest program de testare are o structură ciclică, la trei ani, începând cu anul 2000 (România participă începând cu acest an) și are ca obiectiv analizarea capacității tinerilor de 15 ani de a-și utiliza cunoștințele și capacitățile dobândite în școală pentru a putea face față vieții adulte, de a participa la viața economică, socială, de a se integra învățării pe tot parcursul vieții. „PISA nu investighează modul de performare a unui anumit currriculum școlar, ci ceea ce știu și pot face elevii în mod real, practic, la finalul învățământului obligatoriu, precum și abilitatea lor de a reflecta activ asupra propriului proces de cunoaștere și asupra propriilor experiențe de învățare” (pag. 6) PISA investighează deprinderile de bază din trei mari domenii: citire/ lectură, matematică și științe. PISA are în vedere un model dinamic al învățării pe parcursul întregii vieți, cunoștințele și deprinderile dobândite în școală fiind perfecționate continuu, de-a lungul întregii vieți. Accentul cade pe stăpânirea proceselor, înțelegerea conceptelor și abilitatea de a le aplica în situații concrete. Rezultatele urmărite sunt:

• obținerea unui profil de bază al cunoștințelor și deprinderilor elevilor de 15 ani;

• identificarea indicatorilor de context, ce relaționează caracteristicile școlii cu rezultatele elevilor;

• modul în care rezultatele se modifică în timp (2000, 2003, 2006, 2009, 2012, 2015);

• alcătuirea unei baze de date, suport pentru viitoarele politici educaționale și cercetări ulterioare. Prin alfabetizare științifică se înțelege abilitatea de a utiliza cunoștințele și proceselor științifice pentru înțelegerea fenomenelor naturale și a participa activ în luarea deciziilor care le influențează evoluția.( Op. cit., p 13-14) http://www.rocnee.eu/Files/Ghid_evaluare_clasa_VI-a.pdf-pg.21-23

Programme for International Student Assessment, www.oecd.org/publishing/corrigenda. OECD-PISA Raportul national al administrarii programului: 2005-2006, Bucuresti 2006.

Conform scalei PISA, care merge până la nivelul 6, elevii aflați la nivelul 1 confundă adesea informațiile științifice și amestecă propriile convingeri cu faptele științifice atunci când li se solicită argumente în sprijinul luării unei decizii. Concluzia care se poate trage de aici este că marea masă de absolvenți români nu sunt pregătiți pentru viață, pentru a putea participa activ la dezvoltarea personală și, implicit, la dezvoltarea societății. Testele PISA ar putea fi considerate puncte de referință în încercarea de reformare a învățământului exact în această direcție pentru că ele evaluează ‘performanța în relație cu obiectivele fundamentale ale sistemelor educaționale (așa cum sunt acestea definite de către societate) și nu în relație cu predarea și învățarea unui corpus de cunoștințe în instituțiile școlare’. Testele PISA își propun să evalueze eficiența sistemelor educaționale, să determine în ce măsura elevii dobândesc la sfârșitul ciclului școlar obligatoriu cele trei alfabetizări – matematică, științifică și cea care privește lectura, importante fiind competențele dezvoltate pentru ca elevul să poată aplica ideile și înțelegerea dobândite în școală pentru a găsi soluții la probleme și situații întâlnite în viața reală. Această abordare diferă de modul tradițional de concepere a curriculumului școlar, unde important era să se transmită elevului o anumită cantitate de informații. Această perspectivă asupra rolului școlii se observă și în modurile în care sunt definite cele trei alfabetizări:

• "Alfabetizarea matematică – capacitatea individului de a identifica/ înțelege rolul matematicii, de a face judecăți bine fundamentate, de a utiliza și de a angaja matematica în moduri care răspund nevoilor vieții individului, în calitatea sa de cetățean constructiv, implicat și reflexiv".

• "Alfabetizarea științifică – capacitatea de a utiliza cunoștințele științifice, de a identifica întrebările și de a formula concluzii pe baza datelor, cu scopul de a înțelege și de a sprijini luarea deciziilor despre lumea naturii și despre schimbările făcute prin activitățile omenești".

• "Alfabetizarea la citire/ lectură – înțelegerea, utilizarea, și reflecția asupra textelor scrise, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa la viața socială."

Cele trei tipuri de alfabetizări contribuie într-o manieră transdisciplinară, la dezvoltarea abilității de a rezolva probleme, „capacitate a individului de a utiliza procesele cognitive pentru a face față și a rezolva situații reale, transdisciplinare în care calea până la soluție nu este evidentă și în care domeniile alfabetizării sau ariile curriculare care ar putea fi aplicabile nu pot fi încadrate în domeniul matematicii, al științelor sau al citirii / lecturii.

2.9 Metodele didactice reprezintă „o cale eficientă de organizare și conducere a învățării, un mod comun de a proceda care reunește într-un tot familiar, eforturile profesorului și ale elevilor săi“ ( Cerghit, 2001, p.63). Pot fi considerate drept „calea de urmat în activitatea comună a educatorului și educaților, pentru îndeplinirea scopurilor învățământului, adică pentru informarea și formarea educaților“ ( Moise, 1998, p.143).

2.9.1 Explozia stelară (starbursting)

Explozia stelară (eng. “star” = stea; eng. ”burst” = a exploda), este o metodă nouă de dezvoltare a creativității, similară brainstormingului. Începe din centrul conceptului și se împrăștie în afară, cu întrebări, la fel ca o explozie stelară. Cum se procedează: Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie și se înșiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când?. Lista de întrebări inițiale poate genera altele neașteptate care, posibil, solicită o și mai mare concentrare pentru a răspunde la ele. Scopul metodei este de a obține cât mai multe întrebări și astfel cât mai multe conexiuni înte concepte. Este o modalitate de stimulare a creativității individuale și de grup. Organizată în grup, explozia stelară facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstormingul dezvoltă construcția de idei pe idei.

ETAPELE metodei:

1. Propunerea unei probleme;

2. Organizarea colectivul în grupuri preferențiale;

3. Munca în echipă pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări și cât mai diverse;

4. Comunicarea rezultatelor muncii de grup;

5. Evidențierea celor mai interesante întrebări și aprecierea muncii în cooperare.

Facultativ, se poate proceda și la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări. Metoda exploziei stelare este ușor de aplicat oricărei vârste și unei palete largi de domenii. Nu este costisitoare și nici nu necesită explicații amănunțite. Participanții se prind repede în joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare și, pe de altă parte, o sursă de noi descoperiri. file:///C:/Users/M/Downloads/Curs_Metode_interactive_de_predarea_invatare_evaluare.pdf(pag.43-45)

https://www.vointadefier.ro/metoda-palariilor-ganditoare-gandirea-creativa/

2.9.2 Metoda pălăriilor gânditoare

Dezvoltarea creativității prin metoda pălăriilor gânditoare

Metoda pălăriilor gânditoare este o tehnică de stimulare a creativității.

A fost inventată de către Edward De Bono.

Această metodă a gândirii creative favorizează schimbul de idei, experiențe și cunoștințe.

Ne poate ajuta să facem față unor situații complexe și uneori dificile.

Prin această metodă, e încurajată cooperarea, în locul competiției.

Metoda pălăriilor gânditoare abordează stiluri diferite de învățare, prin joacă.

E atât de simplă, încât poate fi folosită și la grădiniță.

E o tehnică interactivă de stimulare a creativității participanților,

Ajută la medierea conflictelor, prin interpretarea de roluri, în funcție de pălăria aleasă.

Aceste roluri presupun șase moduri diferite de a gândi.

Ca metodă didactică, Pălăriile Gânditoare se poate aplica:

-la grădiniță;

-în clasele primare;

-la orele de limba română.

Beneficiile și avantajele metodei pălăriilor gânditoare includ:

-Comunicare fără reținere;

-Comunicarea liberă a gândurilor, din perspectiva celor șase culori;

-Exteriorizarea emoțiilor și a sentimentelor;

-Evitarea greșelilor;

-Schimbarea unui mod de a gândi cu un altul.

Semnificația Celor 6 Pălării Gânditoare

Pe scurt, culorile pălăriilor reprezintă:

Albastru – Claritate, Control

Alb – Informare, Neutralitate

Roșu – Emoții, Sentimente

Negru – Greșeli, Riscuri

Galben – Beneficii, Optimism

Verde – Inovație, Creativitate

Pălăriile pot fi purtate pe rând, sau toți participanții pot sta sub aceeași pălărie.

Dacă o pălărie limitează prea mult un punct de vedere, se recomandă schimbarea ei.

De exemplu, în loc de pălăria neagră (critică), să fie purtată cea verde (creativă, soluții noi).

3.Metodologia cercetării

3.1 Grupul țintă

Am ales să lucrez cu elevii clasei a V- a de la Școala Gimnazială “Mircea Nedelciu „ Fundulea.Clasa are 25 de elevi ,dintre care sunt prezenți 23-24 la fiecare oră.Este o clasă omogenă cu elevi curioși și care au o situație materială normală.

3.2 Ipoteza cercetării

Ipoteza de la care pornește cercetarea pe care am demarat-o este fundamentată pe o constatare: examenele naționale pentru clasa a VIII-a promovează analfabetismul funcțional .În urma rezultatelor testelor internaționale ne aflăm pe unul dintre ultimele locuri la înțelegerea textelor. Elevii întâmpină dificultăți la nivelul receptării în momentul în care se află în fața unui text literar sau nonliterar de nivel mediu. Ceea ce îmi propun este ca, după ce am observat obstacolele pe care le întâmpină elevii, să aplic metode de învățare care ajută la dezvoltarea gândirii și a comprehensiunii textelor literare .Îmi propun ca elevii din clasa a V- a să lucreze modele de teste de la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII–a , iar în final să poată rezolva un alt test elaborat de mine care să demonstreze că dacă se lucrează cu metode care să dezvolte gândirea critică ,rezultatele la testele PISSA vor fi mult mai bune.

Ipoteza de la care pornește cercetarea mea este: dacă testele de la Evaluarea Națională ar avea itemi diferiți pentru înțelegerea textelor ,rezultatele de la testele internaționale vor fi altele.(sau)dacă elevii lucrează sarcini care au în vedere înțelegerea textului ,rezultatele lor la testele internaționale vor fi mai bune.

3.3 Instrumente de cercetare

Pentru această cercetare am folosit ca instrumente de cercetare teste de la Evaluarea Națională și testul sumativ pentru care s-au folosit borderou pentru simulare și grile cu parametri de evaluare.

Parametrii de evaluare au fost realizați în conformitate cu programa de gimnaziu pentru limba și literatura română.

Testul inițial de la Evaluarea Națională conține două subiecte ,fiecare subiect având două puncte cu mai mulți itemi.Acesta conține un fragment din basmul „Rodul tainic”,de Ioan Slavici la primul subiect ,iar la al doilea un fragment din „Enciclopedia lumii vii” ,de Tudor Opriș.

Printre itemii de la primul subiect au fost următorii:

-să găsească sinonimele pentru anumite cuvinte subliniate în text

-să explice rolul unei virgule

-să numească modurile de expunere

-să argumenteze că textul citat aparține speciei literare basm

Printre itemii de la al doilea subiect au fost

-să indice anumite elemente ce privesc textul citat

-să scrie titlul volumului și numele autorului de unde a fost extras articolul

-să indice felul unor propoziții subordonate

-să precizeze valoarea morfologică și funcția sintactică a anumitor cuvinte

-să redacteze o compunere în care să descrie un tablou impresionant din natură

Pe lângă testul inițial ,care a fost efectuat în totalitate, au fost folosite alte două teste efectuându-se doar primul subiect .Unul dintre ele a avut la bază un fragment din textul Tudorel-Bostănel, text cules de la Maria Tănase de Gh. C. Mihalcea ,iar celălalt ,basm cules de G. Dem. Teodorescu, Viteazul cu mâna de aur)

Testele elaborate pentru evaluarea sumativă pentru fiecare unitate au avut itemii redactați pentru înțelegerea textelor.

3.4 Criterii pentru alegerea testelor

În realizarea cercetării am pornit de la testul pentru Evaluarea Națională 2010-2011,sesiunea specială ,pentru testul inițial ,după care am folosit subiectul I din anul 2011-2012 ,sesiunea specială și subiectul I de la modelul pentru Evaluarea Națională pentru anul 2016-2017. Testele au în comun specia literară de la subiectul I ,basmul.Am ales să lucrez cu această specie literară deoarece copiii sunt mai deschiși când vorbim despre întâmplări magice. Pentru testul final am folosit textul suport de la testul pentru Evaluarea Națională 2010-2011.Rezolvarea testelor de clasa a VIII-a de către elevii clasei a V –a ne demonstrează că subiectele de la evaluările naționale sunt destul de slabe calitativ.

3.4.1 Testul inițial

Testul inițial a fost aplicat elevilor clasei a V-a cu intenția de a demonstra că nu este necesar să ajungă în clasa a VIII –a pentru a putea rezolva itemii de la Evaluarea Națională .

În momentul în care au văzut că sunt subiecte pentru clasa a VIII-a ,unii dintre ei nu au fost de acord să participe la test ,precizând faptul că nu vor face față.O parte dintre ei au lucrat subiectele de la Evaluarea Națională ,iar ceilalți au efectuat alte exerciții.

Pentru celelalte două teste am folosit doar subiectul I ,deoarece timpul de lucru era de două ore și rămâneam în urmă cu materia.

3.4.2 Testul I – un fragment din basmul Tudorel-Bostănel, text cules de la Maria Tănase de Gh. C. Mihalcea

3.4.3 Testul al II-lea-un fragment din basmul cules de G. Dem. Teodorescu, Viteazul cu mâna de aur)

3.5 Unitatea Dialog –activități și test sumativ

Am început cu unitatea de învățare Dialogul.Textul suport este „Vizită ”de I.L.Caragiale.Metodele folosite pentru a dezvolta gândirea critică au fost explozia stelară și metoda Pălăriilor gânditoare.

Explozia Stelara

"Să nu-i educăm pe copii pentru lumea de azi. Această lume, când ei vor fi mari, nu va mai exista și nimic nu ne va permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învățăm să se adapteze" Maria Montessori

Metoda – cuvânt ce provine din grecescul „methodos” ( metha – spre, către; odos – cale) este definită ca acea cale de urmat pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, mai nou, metoda desemnează o cale pe care educatorul o urmează pentru a ajuta copiii să găsească propria cale în vederea redescoperirii lumii înconjurătoare.

Această metodă stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstormingul dezvoltă construcția de idei pe idei.

Se scrie ideea sau problema de dezbătut pe o foaie, apoi se înșiră în dreptul conceptului respectiv cât mai multe întrebări care au legătură cu el. La început se vor utiliza întrebări uzuale de tipul: Cine?, Ce?, Când?, Unde?, Din ce cauză?, care, ulterior, pot da naștere altor întrebări complexe.

Etape:

Propunerea problemei

Organizarea clasei în mai multe grupuri, fiecare dintre acestea notând problema pe o foaie de hârtie

Elaborarea, în fiecare grup, a unei liste cu întrebări diverse, care au legătură cu problema de discutat.

Comunicarea rezultatelor activității de grup

Evidențierea celor mai interesante întrebări și aprecierea muncii în echipă

Avantaje:

–          este una dintre cele mai relaxante și mai plăcute metode didactice;

–          stimulează creativitatea individuală și de grup;

–           este ușor de aplicat oricărui tip de colectiv de elevi, indiferent de vârsta sau de caracteristicile individuale ale elevilor;

–          dezvoltă spiritul de cooperare și de competiție;

–         creează posibilitatea contagiunii ideilor;

–          dezvoltă spontaneitatea și creativitatea de grup, dar și abilitățile de lucru în echipă;

–          pune accentul pe stimularea fiecărui participant la discuție;

–         nu necesită acordarea unei perioade prea mari de timp pentru explicații prealabile, întrucât este foarte ușor de înțeles de către toți elevii.

Limite:

–          necesită timp îndelungat pentru aplicare;

–          lipsa implicării din partea unor elevi. (https://innerspacejournal.wordpress.com/2013/02/14/metode-si-tehnici-de-invatare-prin-colaborare-interactive-explozia-stelara/)

Elevii au fost împărțiți pe grupe și fiecare grupă a avut de răspuns la un set de întrebări ,pentru a lămuri elemente de conținut evidente .Fiecare grupă a avut aceeași sarcină pentru a putea discuta mai întâi în grupă ,apoi cu întreaga clasă.

Pentru următoarea activitate am folosit metoda Pălăriilor gânditoare.

Această metodă se referă la modul în care funcționează gândirea oamenilor când au probleme.Se utilizează în școală pentru a dezvolta gândirea elevilor.

Sunt șase pălării de culori diferite.Elevii sunt împărțiți în șase grupe și fiecarei grupe îi corespunde o anumită culoare.Se prezintă caracteristica fiecărei culori.Li se dă un text sau o problemă pe care trebuie să o trateze în funcție de culoarea pe care au primit-o.Rezolvarea problemei durează aproximativ 20 de minute ,după care fiecare grup prezintă propria rezolvare la problema pe care au avut-o.

(https://www.vointadefier.ro/metoda-palariilor-ganditoare-gandirea-creativa/)

Cerințele pentru textul Vizită au fost următoarele :

Cu pălăria albă pe cap se face o analiză obiectivă a situațiilor!

Gândire obiectivă care se bazează pe informații. Prezintă lucrurile așa cum sunt, fără nicio părere, interpretare critică sau emoție.

POVESTITORUL

1. Prezentați câteva date despre viața și opera lui Ion Luca Caragiale.

2. Realizați, în câteva rânduri, un rezumat al operei „Vizită…” de Ion Luca Caragiale.

Când gândim cu pălăria albastră încercăm să oferim o privire de ansamblu asupra faptelor!

Definirea, extragerea clară a problemei, concluziei.

MODERATORUL

1.Care credeți cǎ a fost intenția autorului când a scris aceastǎ operǎ?

2.Care învățături putem extrage din acest text?

Cu pălăria verde pe cap nu există limite în calea gândurilor!

Gândire creativă care se bazează

pe generarea de idei noi.

GÂNDITORUL

1.Imagineazǎ-ți alt mod în care s-ar fi putut termina acțiunea operei literare „Vizită…” de Ion Luca Caragiale.

2.Ce credeți că s-ar fi întâmplat dacă Madam Popescu ar fi observat că Ionel i-a pus dulceață în pantofi musafirului?

Cu pălăria galbenă pe cap gândim pozitiv și vedem numai avantajele situației!

Gândire pozitivă, se bazează pe o prezentare pozitivă a

evenimentelor, evidențierea avantajelor, oportunităților și

a posibilităților de concretizare a ideilor.

CREATORUL

1. Imaginați-vă cum s-ar fi comportat Ionel în timpul vizitei dacă mama sa nu l-ar fi răsfățat atât de mult.

2. Dincolo de defectele care ies în evidență, Ionel, ca oricare copil, are și calități. Care credeți că sunt acestea?

Cu pălăria neagră pe cap se face o evaluare critică a faptelor!

Gândire negativă, se bazează pe evidențierea greșelilor,

a punctelor slabe și a riscurilor.

E o pălărie pesimistă.

CRITICUL

1.Cu ce fapte din acest text nu sunteți de acord?

2.Dacă ați fi fost scriitori, ce fapte/ personaje/ nume ați fi schimbat la acest text? De ce?

Când gândim cu pălăria roșie, nu trebuie să dăm nicio justificare!

Gândire afectivă care se bazează pe emoții, sentimente,

intuiție.

PSIHOLOGUL

1. Imaginați-vǎ cǎ sunteți unul dintre personajele operei. Prezentați câteva întâmplări sau un personaj din punctul vostru de vedere.

2. Ce v-a plǎcut cel mai mult din aceastǎ operǎ ? Ce ați simțit când ați citit acele fragmente de text?

Ultima activitate a constat în completarea unor norișori cu cuvântul care le-a venit în minte când s-au gândit la acest text. Norișorii au fost prinși pe o planșă în fața clasei pe care era atașat un desen al unei eleve ,pe care l-a efectuat acasă ,având ca temă să deseneze o scenă din opera literară „Vizită”.

Activitățile au decurs bine ,elevii fiind receptivi la aceste metode .

Testul sumativ a cuprins întrebări diferite ,acestea constând în aflarea unor sinonime și antonime ,dar și întrebări care vizau înțelegerea testului.

Probă de evaluare

Citește cu atenție textul următor:

„Micul militar apare cu sabia scoasă în fața mamei.Mama îl ia în brațe și îl sărută. Ionel se duce într-un colț al salonului de unde ia trâmbița și toba. Atârnă toba de gât și începe să bată cu o mână și să sufle în trâmbiță. Madam Popescu îmi spune ceva, dar eu nu aud nimic.

Ionel! Ionel! Ionel! Du-te dincolo, mamă! Spargi urechile dumnealui! Nu e frumos când sunt musafiri!

Ionel trântește toba și trâmbița cât colo și începe să comande:

– Înainte, marș!

Cu sabia scoasă începe să atace tot ce întâlnește în cale. Madam Popescu se repede să o salveze pe servitoare, care aducea tava cu dulceață și cafele. Mama primește o lovitură puternică de spadă în obraz.

Vezi? Era să-mi scoți ochiul! Sărută-mă, să-mi treacă și te iert!

Copilul sare de gâtul mamei și o sărută, apoi se repede la dulceată și iese cu cheseaua în vestibul. După un timp se întoarce cu cheseaua goală.”

( Vizită- I.L. Caragiale )

SUBIECTUL I

Încercuiește răspunsul corect:

a)Textul de mai sus este: b) Personajele textului sunt:

-o legendă -musafirul, servitoarea, mama

-o povestire -mama și copilul

-o poezie -musafirul, mama, Ionel,servitoarea

c)Ionel era: d) Dialogul are loc între:

-bun, cuminte, educat -doamna Popescu și musafir

-neascultător, răsfățat, dezordonat -mamă și copil

-talentat, sensibil -madam Popescu și servitoare

2.Subliniază ideile principale corespunzătoare fragmentului citit, apoi marchează fragmentele:

Băiatul pune dulceață în șoșonii musafirului.

Atacând-o pe jupâneasă, Ionel o lovește pe mama sa în obraz.

Autorul îi face o vizită doamnei Popescu.

Ionel face un zgomot asurzitor cu toba și cu trâmbița.

3.De ce Ionel se comportă astfel ?

4.De ce mama sa nu îl pedepsește ?

5.Care credeți că a fost intenția autorului când a scris această operă ?

6.Ce învățături puteți extrage din acest text ?

7.Imaginați-vă cum s-ar fi comportat Ionel în timpul vizitei dacă mama sa nu l-ar fi răsfățat atât de mult .

SUBIECTUL II

1.Scrie al treilea enunț din text. Identifică substantivele și alcătuiește enunțuri cu ele.

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2.Găsește câte un cuvânt cu înțeles asemănător pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos:

trompetă_____________ oaspete________________

menajeră_____________ sabie__________________

drum__________ zgomot_______________

3. Unește cuvintele cu sens opus. Atenție, un cuvânt este în plus!

beznă zgomot

a se risipi domestic

tăcere liniște

sălbatic slab

puternic a se vindeca

a se îmbolnăvi a dispărea

a apărea lumină

a se aduna

4.Redactați o compunere despre propritățile părților de vorbire învățate , în care să se regăsească un dialog ,între ele , de cel puțin 10 replici.

Compunerea va avea între 100-150 de cuvinte.

Pune un titlu potrivit textului scris de tine.

În redactarea compunerii vei avea în vedere:

-respectarea părților compunerii;

-așezarea în pagină;

-folosirea corectă a semnelor de punctuație;

-exprimarea corectă;

-aspectul scrisului;

-respectarea cerinței;

-scrierea corectă a cuvintelor.

Grilă de observare

Subiectul I

Subiectul al II-lea

3.6.2 Unitatea de învățare Descrierea

Activități

Îi întreb pe copii dacă le-ar plăcea să se plimbe într-o pădure ca cea descrisă în opera literară „ În pădurea Petrișorului” și le propun să facă o plimbare imaginară în alte păduri prezentate în câteva slide-uri Power Point.

Elevii sunt atenți la imaginile de pe slide-uri, vin la tablă, pe rând, să completeze un ciorchine cu structuri formate pe schema substantiv – adjectiv, corespunzătoare/potrivite substantivului pădure. Elevii vor veni la tablă și vor completa ciorchinele cu trăsături ale pădurii inspirate din imaginile prezentate.Acestă activitate îi vor ajuta să răspundă la întrebări care vor conduce la trăsăturile descrierii.

Ce se descrie în opera „În pădurea Petrișorului”? În ce perioadă a anului este descrisă pădurea? În opera integrală există acțiune? Care este rolul descrierii? Ce figuri de stil se remarcă? Dar imagini artistice? Ce părți de vorbire se întâlnesc în mod predominant?

Se realizează un tabel cu imagini artistice : vizuale, auditive și dinamice și se împart elevilor post-ituri cu exemple din fragment, ei trebuind să le lipească pe coloana corespunzătoare.

TEST

Citiți cu atenție textul următor

La o margine de drum înflori un trandafir. Și a fost o minune, căci floarea trandafirului era așa de gingașă, așa de albă, că parcă de la ea se inviorase dimineața ceea de primăvară. Ș-avea crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi ca smaragdul. Iar mirosul florii se împrăștia îndată peste întreg cuprinsul câmpiei; fluturii cădeau adormiți, celelalte flori se plecară în fața adevăratei stăpâne, pe când păsările veneau din depărtări adânci, atrase de mireasma, vrăjită, să vadă și ele tulpina măiastră care își desfăcea frumusețea pentru întâia oară pe pământ.(…)

Până la amiază trandafirul se acoperi întreg cu flori. Drumeții treceau și rămâneau locului, puneau mâinile la ochi, răsfirau nările să înghită mireasma nemaisimțită până atunci, apoi, cu priviri lacome, rupeau câte o floare; iar dacă aveau câte ceva în mână, aruncau să țină floarea mai bine. În locul ei răsărea îndată alt bobocel și, cât ai clipi, se desfăcea. Și alți drumeți treceau, și nu era unul să nu rupă câte o floare.

După câteva zile trandafirul se mâhni: el se-mpodobea și oamenii îl despuiau. „Uite, își zicea, spinul de lângă mine. Ce nalt e, ce chipeș, și nimeni nu-l atinge; și pe mine mă dezbracă toți de frumusețile mele.” Un stigleț, care tocmai atunci se așeză pe o creangă, îl desluși: „Cum să se atingă cineva de spin, când tot e îmbrăcat de ghimpi!” Atunci trandafirul se uită și văzu că-ntr-adevăr spinul avea ghimpi.(Emil Gârleanu-Trandafirul )

Scrieți răspunsurile pentru următoarele cerințe :

1.Ce se descrie în acest fragment ?

2.Care sunt sentimentele ce se desprind din acest fragment ?

3.Notați imaginile artistice întâlnite în acest text .

4.Indicați figurile de stil din acest fragment.

5. Care sunt asemănările și deosebirile dintre trandafir și mărăcine care reies din acest fragment ?

6.Redactați o compunere în care să se regăsească modul în care au contribuit substantivul și adjectivul la acest text.

Grilă de observare

3.6.3 Unitatea de învățare Basmul

Activități

Explozia stelară

Metoda pălăriilor gânditoare

Palăria albă

-este obiectivă;

-oferă o perspectivă neutră asupra problemei discutate

Sarcini:

Cine este Prâslea și ce știți despre el?

Pălăria roșie

-lasă liber imaginației și sentimentelor;

-este impulsivă;

-prezintă faptele dintr-un unghi de vedere personal;

Sarcini:

Ce anume te-a impresionat la acest personaj?

Imaginează-ți că ești Prâslea.Alcătuiește un monolog în care să prezinți faptele din punctul tău de vedere.

Pălăria galbenă

-prezintă o perspectivă pozitivă și constructivă asupra situației;

-sugerează optimismul;

Sarcini:

Care sunt calitățile personajului și cum le dovedește?

Pălăria verde

-exprimă ideile noi și favorizează gândirea creativă;

-oferă alte alternative pentru respectiva situație;

Sarcini:

Imaginează-ți și alte modalități prin care Prâslea ar fi ajuns pe tărâmul oamenilor.

Palăria neagră

-oferă o perspectiva tristă, întunecată asupra situației;

-reprezintă latura gândirii negative, pesimiste;

Sarcini:

Ce ți se pare exagerat în comportamentul personajului?

Prin ce consideri că a greșit?

Pălăria albastră

-exprimă controlul procesului de gândire;

-supraveghează și dirijează bunul mers al activității;

Sarcini:

Redactează o scrisoare unui prieten în care să-i faci o prezentare a lui Prâslea, așa cum se desprinde din basm

Descrieți sau desenați unul dintre personajele operei literare „Prâslea cel Voinic și merele de aur”.

3.7 Test sumativ pentru Unitatea de învățare „Basmul”

Test

1.Când și unde se petrece acțiunea în basmul” Prâslea cel voinic și merele de aur” ?

2.Cine este Prâslea și ce știți despre el ?

3.Care sunt calitățile personajului principal și cum le dovedește ?

4.Scrieți ideile principale din desfășurarea acțiunii .

5.Imaginează-ți și alte două modalități prin care Prâslea ar fi ajuns pe tărâmul oamenilor .

6.Redactează o scrisoare unui prieten în care să-i faci o prezentare a lui Prâslea ,așa cum se desprinde din basm.

Pentru redactarea scrisorii vei folosi cel puțin cinci predicate nominale pe care le vei sublinia în scrisoarea ta.

3.7 Test final

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul școlar 2010 – 2011

Proba scrisă la Limba și literatura română

VARIANTA 7

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte) Citește, cu atenție, textul următor:

A fost odată un împărat și-n curtea acelui împărat se afla un pom atât de înalt, încât nimeni nu era în stare să-i vadă vârful. Pomul acesta înflorea și dădea rod în fiecare an, dar nici împăratul, nici curtenii lui, nici vreun alt om pământean n-a apucat să vadă poama din rodul acela. Era, se vede, pe acolo, prin înălțimile nestrăbătute de ochiul omenesc, cineva care nu lăsa să cadă nicio poamă pe pământ, ci le culegea toate la timpul potrivit. Împăratul ținea doar să afle cum sunt poamele rodite de pomul acela și a dat de știre, în toată împărăția lui, că aceluia care se va fi urcat în pomul acela și va putea spune cum anume îi sunt poamele, îi va da în căsătorie pe aceea dintre fetele sale pe care el însuși și-o va alege. Au venit dar boieri de toate spițele*, feciori de împărat, până chiar și feți-frumoși, dar niciunul n-a fost în stare să se urce în pom. Era însă la curtea împărătească un flăcău țanțoș* și acesta s-a lăudat mumei sale că el are să se urce și-a rugat-o pe aceasta să se ducă la împărat să-i spună că el se urcă.

Împăratul nu credea așa ceva și l-a chemat pe Danciu la sine.

− N-o să fii nici tu în stare să te urci – i-a zis – și să știi că, dacă nu te vei putea urca, dau poruncă să-ți taie capul.

Danciu s-a învoit* să-i taie capul dacă nu va fi în stare să se urce și a rugat pe împăratul să-i dea răgaz* de trei zile ca să se gândească, iar în timpul acestor trei zile a pus un meșter faur* să-i facă o cățărătoare de fer*, apoi s-a pus pe urcate.

S-a urcat omul și iar s-a urcat timp de trei zile și trei nopți și, deodată, a dat în scoarța copacului de o gaură prin care a intrat într-o colibă*, în care a găsit o babă bătrână, de tot bătrână. El îi dete binețele cuvenite.

− Bună seara, bunică dragă! îi zise apoi.

(Ioan Slavici, Rodul tainic)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1.Când se petrece acțiunea basmului ? 6p

2.Ce avea împăratul în curtea sa ? 6p

3.Cine a reușit să vadă rodul copacului ? 6p

4.De ce a promis împăratul că îi va tăia capul lui Danciu ? 6p

5.Oare va reuși Danciu să-i aducă împăratului din roadele copacului ? Scrie parerea ta. 6p

B.Continuați narațiunea și găsiți un final basmului. 12p

SUBIECTUL al II-lea

(36 de puncte)

Citește, cu atenție, textul următor:

Meteoriții, excursioniștii lumilor extraterestre, sunt probe geologice care pot fi supuse unui examen direct pentru descoperirea urmelor de viață sau a produselor activității vitale în Cosmos. Ei au dimensiuni care variază de la un micron*, și chiar sub un micron, până la zece kilometri. Cel mai impresionant ca dimensiuni este un bloc de 65 000 de tone care a creat, cu patruzeci de mii de ani în urmă, „Meteor crater”, cu un diametru de 1200 m. Cel mai recent e un meteorit de 12 kg care a căzut în portbagajul unei mașini parcate în Teekskill – New-York. El provenea dintr-un bolid extrem de luminos care parcursese, în 1992, 700 de km deasupra statului Virginia și s-a spart în 40 de fragmente, totul fiind filmat de numeroase persoane. […]

Se presupune că acești meteoriți s-au format în jurul centurii de asteroizi existente între planetele Marte și Jupiter.

(Tudor Opriș, Enciclopedia lumii vii)

*micron: s.m. unitate de măsură pentru lungime, egală cu a mia parte dintr-un milimetru.

A.Scrie ,pe foaia de examen,răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos :

1.Ce sunt meteoriții ? 6p

2.Cum se mai numesc meteoriții ? 6p

3.Cum s-a creat” Meteor Crater”? 6p

4.Scrie ce crezi că s-ar fi întâmplat dacă meteoritul de 12 kg nu s-ar fi spart în fragmente ? 6p

B.Redactează o compunere de 100-150 de cuvinte în care să descrii o întâmplare din viața ta în care ai avut un sentiment de frică. 12p

Notă Respectarea ,în lucrare ,a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 1p.; coerența textului – 2p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2p.; ortografia – 3p.; punctuația – 2p.; așezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p.).

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul școlar 2010 – 2011

Proba scrisă la Limba și literatura română

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

VARIANTA 7

• Se punctează oricare alte formulări/ modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.

• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

A.

-itemii 1-5 – prezentare adecvată – (exemplu de răspuns -1.Acțiunea basmului se petrece “odată”,nu este precizat timpul,deci nu știm când se petrece acțiunea.) 6p

-prezentare parțial adecvată – 3p

B.

Pentru continuarea narațiunii în funcție de momentele subiectului 6p

-câte 2 puncte pentru “desfășurarea acțiunii”

-câte 2 puncte pentru “punctual cuminant”

-câte 2 puncte pentru “deznodământ”

Folosirea unui limbaj adecvat pentru basm 3p

Redactarea unui conținut adecvat cerinței formulate (claritate și coerența ideilor,echilibru între componente ,dispunerea paragrafelor ) 3p

SUBIECTUL AL II –LEA

A.

1.Se acordă pentru fiecare răspuns formulat corect 6p

2.Se acordă pentru fiecare răspuns formulat corect 6p

3.Se acordă pentru fiecare răspuns formulat corect 6p

4.Pentru redactarea unui conținut adecvat cerinței formulate 6p

– redactarea unui conținut parțial adecvat -3p

B. 12p

– respectarea redactării unei compuneri – (titlu,introducere,cuprins,încheiere) 4p

– câte 1 punct pentru fiecare

-respectarea logică a întâmplărilor 1p

-precizarea elementelor spațio-temporale 2p

-originalitate și sensibilitate 2p

-redactarea unui conținut adecvat cerinței formulate (claritatea și coerența ideilor,echilibru între componente,dispunerea paragrafelor) 2p

-respectarea limitei de spațiu indicate 1p

12 puncte se acordă pentru redactare ,astfel:

-unitatea compoziției

-coerența textului

-registrul de comunicare ,stilul și vocabularul adecvate conținutului

-ortografia

-punctuația

-așezarea corectă a textului în pagină

-lizibilitate

Capitolul IV

Analiza și interpretarea rezultatelor

4.1 Analiza și interpretarea testelor de la Evaluarea Națională

BORDEROU DE NOTARE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul școlar 2010 – 2011

Proba scrisă la Limba și literatura română

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul școlar 2011 – 2012

Proba scrisă la Limba și literatura română

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul școlar 2016 – 2017

Proba scrisă la Limba și literatura română

4.2. Analiza și interpretarea datelor din evaluarea privind

cunoștințele despre textul dialogat –clasa a V-a

TEST VIZITĂ

În urma corectării testelor am constatat că elevii se descurcă foarte bine la primul item Încercuiește răspunsul corect , toți cei 20 de elevi care au dat testul au obținut foarte bine.

Pentru al doilea item de la subiectul I am obținut patru calificative de FB ,șapte de B și nouă de I ,ceea ce demonstrează că elevii nu reușesc să recunoacă ideile principale corespunzătoare unui fragment.

La itemii trei ,patru ,cinci și șase răspunsurile s-au încadrat în general pentru calificativul bine ,deoarece elevii au dat răspunsuri nedezvoltate,dar care demonstrează că au înțeles textul.

La itemul șapte s-au obținut 11 calificative de FB ,elevii învățând lecția de viață ce le –a fost demonstrată în această operă.

La subiectul al doilea la primul item nu s-a obținut decât șase calificative de FB ,restul fiind de insuficient ,trei de B și unul de S.Concluzia extrasă de aici este că elevii nu acordă atenție cerințelor,ei notând un alt enunț decât cel cerut.

Ultimul item a fost să redacteze o compunere despre proprietățile părților de vorbire învățate ,în care să se regăsească un dialog de zece replici între ele. Nu au reușit decât doi elevi să obțină calificativul FB ,șase au obținut B ,iar ceilalți S și I.

Elevii au întâmpinat greutăți în a se putea exprima liber ,prin răspunsuri elaborate ,le este mult mai ușor să dea răspunsuri scurte sau să lucreze cu itemi de asociere .

4.3. Analiza și interpretarea datelor din evaluarea privind cunoștințele despre textul descriptiv –clasa a V- a

TESTUL DESCRIEREA

4.4.Analiza și interpretarea datelor din evaluarea privind cunoștințele despre basm -clasa a V-a

4.5 Analiza și interpretarea datelor din testul final

TEST FINAL

4.6. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

Capitolul 5

Concluzii

5.1. Limite ale lucrării

5.2. Perspective

Referințe

http://admiteretony.blogspot.ro/2015_03_01_archive.html

http://docslide.net/documents/d-l-goe-metoda-palariilor-ganditoaredoc.html

http://documents.mx/documents/important-563d06dde2e33.html

http://documents.tips/documents/palarii.html

http://documentslide.com/documents/3comediadoc.html

http://documents.tips/documents/raport-nat-pisa-2009.html

http://knobbly.rssing.com/chan-2536349/all_p681.html

EDU.RO SUBIECTE MATEMATICA SIMULARE EVALUARE NATIONALA 2017: BAREME MATEMATICA EVALUARE NATIONALA 2017

https://www.mediasinfo.ro/evaluare-nationala-2015-calendarul-evaluarii-nationale-pentru-absolventii-clasei-viii/2014/09/05/

https://www.librariaonline.ro/carte_scolara/evaluarea_nationala/evaluare_nationala_2016_limba_si_literatura_romana_teme_de_recapitulare_si_aprofundare_modele_de_teste-buhaciuc_laura-p10087191

http://evaluarenationalaclasa8.blogspot.ro/2015/09/

http://scoli.didactic.ro/detalii/examene/scoala-gimnaziala-bertea

http://www.editurataida.ro/evaluare-nationala-2016-c-70_109/evaluare-nationala-2016-limba-si-literatura-romana-p-637

EDU.RO SUBIECTE MATEMATICA SIMULARE EVALUARE NATIONALA 2017: BAREME MATEMATICA EVALUARE NATIONALA 2017

file:///C:/Users/M/Downloads/Curs_Metode_interactive_de_predarea_invatare_evaluare.pdf(pag.43-45)

file:///C:/Users/M/Downloads/columna_2014_3_05.pdf-Ramona

https://ro.wikisource.org/wiki/Pr%C3%A2slea_cel_voinic_%C8%99i_merele_de_aur, 15 Prâslea cel voinic si merele de aur.

Crișan, A., Dobra, S. & Sâmihăian, F.(2010). Manual de limba română, pentru clasa a V-a.

București: Humanitas Educațional.

M.E.N, (2009). Programă școlară – Limba și literatura română. Clasele a V-a – a VIII-a,

București

Pamfil, A. (2008). Limba și literatura română în gimnaziu Structuri didactice deschise.

Pitești: Paralela 45

Sâmihăian, F., Norel M. (2005). Didactica limbii şi literaturii române, I, Ministerul Educaţiei şi

Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural.

Sâmihăian, F., Norel M. (2006). Didactica limbii şi literaturii române, II, Ministerul Educaţiei şi

Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural.

ANEXE

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului

Centrul Național de Evaluare si Examinare

Probă scrisă la Limba si literatura română

Varianta 7

1

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul scolar 2010 – 2011

Proba scrisă la Limba si literatura română

VARIANTA 7

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeste, cu atenție, textul următor:

A fost odată un împărat si-n curtea acelui împărat se afla un pom atât de înalt, încât nimeni nu

era în stare să-i vadă vârful. Pomul acesta înflorea si dădea rod în fiecare an, dar nici împăratul, nici curtenii lui, nici vreun alt om pământean n-a apucat să vadă poama din rodul acela. Era, se vede, pe acolo, prin înălŃimile nestrăbătute de ochiul omenesc, cineva care nu lăsa să cadă nicio poamă pe pământ, ci le culegea toate la timpul potrivit. Împăratul Ńinea doar să afle cum sunt poamele rodite de pomul acela si a dat de stire, în toată împărăŃia lui, că aceluia care se va fi urcat în pomul acela si va putea spune cum anume îi sunt poamele, îi va da în căsătorie pe aceea dintre fetele sale pe care el însusi si-o va alege.

Au venit dar boieri de toate spițele*, feciori de împărat, până chiar si feți-frumosi, dar niciunul

n-a fost în stare să se urce în pom.

Era însă la curtea împărătească un flăcău țanțos* si acesta s-a lăudat mumei sale că el are să

se urce si-a rugat-o pe aceasta să se ducă la împărat să-i spună că el se urcă.

Împăratul nu credea asa ceva si l-a chemat pe Danciu la sine.

− N-o să fii nici tu în stare să te urci – i-a zis – si să stii că, dacă nu te vei putea urca, dau

poruncă să-ți taie capul.

Danciu s-a învoit* să-i taie capul dacă nu va fi în stare să se urce si a rugat pe împăratul să-i

dea răgaz* de trei zile ca să se gândească, iar în timpul acestor trei zile a pus un mester faur* să-I facă o cățărătoare de fer*, apoi s-a pus pe urcate.

S-a urcat omul si iar s-a urcat timp de trei zile si trei nopți si, deodată, a dat în scoarța

copacului de o gaură prin care a intrat într-o colibă*, în care a găsit o babă bătrână, de tot bătrână. El îi dete binețele cuvenite.

− Bună seara, bunică dragă! îi zise apoi.

(Ioan Slavici, Rodul tainic)

*spițele – s.f. grad de rudenie; neam

*țanțos – adj. semeț, mândru; îngâmfat

*s-a învoit – vb. a ajunge la o înțelegere, a cădea de acord

*răgaz – s.n. timp liber, disponibil pentru a face ceva; amânare, păsuire

*faur – s.m. fierar

*fer – fier

*colibă – s.f. casă mică si sărăcăcioasă

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim pentru cuvintele subliniate din text: odată, pom, fetele. 6 puncte

2. Explică rolul virgulei în structura: − Bună seara, bunică dragă! 6 puncte

3. Precizează două structuri din textul dat care surprind repere ale spațiului descris. 6 puncte

4. Numeste două moduri de expunere utilizate în textul dat. 6 puncte

5. Prezintă, în maximum cinci rânduri, semnificația structurii: Au venit dar boieri de toate spițele,

feciori de împărat, până chiar si feți-frumosi, dar niciunul n-a fost în stare să se urce în pom.

6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să argumentezi că textul citat aparține speciei

literare basm. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

− să prezinți două trăsături ale speciei literare basm, prezente în textul citat;

− să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate din text;

− să redactezi un conținut adecvat cerinței formulate;

− să respecți limita de spațiu indicată.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeste, cu atenție, textul următor:

Meteoriții, excursionistii lumilor extraterestre, sunt probe geologice care pot fi supuse unui

examen direct pentru descoperirea urmelor de viață sau a produselor activității vitale în Cosmos. Ei au dimensiuni care variază de la un micron*, si chiar sub un micron, până la zece kilometri. Cel mai impresionant ca dimensiuni este un bloc de 65 000 de tone care a creat, cu patruzeci de mii de ani în urmă, „Meteor crater”, cu un diametru de 1200 m. Cel mai recent e un meteorit de 12 kg care a căzut în portbagajul unei masini parcate în Teekskill – New-York. El provenea dintr-un bolid extrem de luminos care parcursese, în 1992, 700 de km deasupra statului Virginia si s-a spart în 40 de fragmente, totul fiind filmat de numeroase persoane. […]

Se presupune că acesti meteoriŃi s-au format în jurul centurii de asteroizi existente între

planetele Marte si Jupiter.

(Tudor Opris, Enciclopedia lumii vii)

*micron: s.m. unitate de măsură pentru lungime, egală cu a mia parte dintr-un milimetru.

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. Formulează câte un enunț în care să indici următoarele elemente care privesc textul citat: 6 puncte

− dimensiunea posibilă a meteoriților;

− locul în care s-au format meteoriții;

− scopul examinării directe a meteoriților.

2. Scrie titlul volumului din care este extras textul dat si numele autorului. 6 puncte

3. Notează litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideri corect: 6 puncte

PropoziŃia subordonată din fraza Meteoriții, excursionistii lumilor extraterestre, sunt probe geologice

care pot fi supuse unui examen direct pentru descoperirea urmelor de viață sau a produselor activității

vitale în Cosmos. este:

a. completivă directă;

b. atributivă;

c. completivă indirectă.

4. Precizează valoarea morfologică si funcția sintactică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în text: probe, direct, ei. 6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii un tablou impresionant din natură

(real sau imaginar). 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

− să prezinŃi două caracteristici ale tabloului din natură (real sau imaginar);

− să folosesti un limbaj expresiv în descrierea tabloului din natură;

− să redactezi un conŃinut adecvat cerinței formulate;

− să respecți limita de spațiu indicată.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinŃelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 1p.; coerența

textului – 2p.; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conținutului – 2p.;

ortografia – 3p.; punctuația – 2p.; asezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p.).

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul scolar 2010 – 2011

Proba scrisă la Limba si literatura română

BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE

VARIANTA 7

Se punctează oricare alte formulări/ modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă

fracțiuni de punct.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total

acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

A.

1. câte 2 puncte pentru notarea oricăror sinonime potrivite (de exemplu: odată – cândva; pom – copac; fetele –

fiicele) 3x2p=6 puncte

2. explicarea rolului virgulei în structura dată (de exemplu: izolează un substantiv în vocativ de restul

enunțului) 6p/ explicare incompletă 2p 6 puncte

3. câte 3 puncte pentru precizarea oricăror două structuri care surprind repere spațiale (de exemplu: si-n

curtea acelui împărat; prin înălțimile nestrăbătute de ochiul omenesc) 2x3p=6 puncte

4. câte 3 puncte pentru numirea a două moduri de expunere utilizate în text (narațiune, dialog) 2x3p=6 puncte

5. prezentarea adecvată în limita de spațiu indicată 6p/ prezentare parțial adecvată sau nerespectarea limitei de spațiu indicate 2p 6 puncte

B.

− câte 2 puncte pentru prezentarea oricăror două trăsături ale speciei literare basm (de exemplu: text epic

prezentând întâmplări fabuloase la care participă personaje cu puteri supranaturale; tema centrală este lupta

dintre bine si rău) 2x2p=4 puncte

− ilustrarea trăsăturilor numite cu exemple adecvate din text 4 p/ ilustrare parțial adecvată 2p 4 puncte

− redactarea unui conținut adecvat cerinței formulate (claritatea si coerența ideilor; ton argumentativ; echilibru

între componente; dispunerea paragrafelor) 2p/ conținut parțial adecvat 1p 2 puncte

− respectarea limitei de spațiu indicate 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte

A. 1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia din cele trei enunțuri cerute (de exemplu: Ei au dimensiuni care variază de la un micron, si chiar sub un micron, până la zece kilometri.; Meteoriții s-au format în jurul centurii de asteroizi, existente între planetele Marte si Jupiter.; Meteoriții sunt examinați direct în scopul descoperirii urmelor de viață sau a produselor activității vitale în Cosmos.) 3x2p=6 puncte

2. câte 3 puncte pentru scrierea fiecăruia dintre cele două răspunsuri (titlul volumului – Enciclopedia lumii vii;

numele autorului – Tudor Opris) 2x3p=6 puncte

3. notarea răspunsului corect: b 6 puncte

4. câte 1 punct pentru precizarea corectă a fiecărei valori morfologice si funcții sintactice: probe – substantive comun, nume predicativ; direct – adjectiv, atribut adjectival; ei – pronume personal, subiect 6x1p=6 puncte

B. – câte 2 puncte pentru prezentarea oricăror două caracteristici ale tabloului din natură descris

2x2p=4 puncte

− folosirea unui limbaj expresiv în descrierea tabloului din natură 4 puncte

− redactarea unui conținut adecvat cerinței formulate (claritatea si coerența ideilor; echilibru între componente;

dispunerea paragrafelor) 2p/ conținut parțial adecvat 1p 2 puncte

− respectarea limitei de spațiu indicate 2 puncte

12 puncte se acordă pentru redactare, astfel:

− unitatea compoziției 1 punct

− coerența textului 2 puncte

− registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conținutului – 2p/ adecvare parțială – 1p 2 puncte

− ortografia (0-2 erori – 3p/ 3 erori – 2p/ 4 erori – 1p/ 5 sau mai multe erori – 0p) 3 puncte

− punctuația (0-3 erori – 2p/ 4 erori – 1p/ 5 sau mai multe erori – 0p) 2 puncte

− asezarea corectă a textului în pagină 1 punct

− lizibilitatea 1 punct

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

Centrul Național de Evaluare și Examinare

Probă scrisă – Limba și literatura română Varianta 1

1

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul școlar 2011-2012

Proba scrisă

Limba și literatura română

Varianta 1

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citește, cu atenție, textul următor:

Merse, merse și iar merse, cale de vreo zi ș-o noapte, pân-ajunse în ținuturile zmeului. […]

— Ce ne facem, stăpâne? zise calul. Mie mi-au înghețat și aripile și nici că mai pot să răsuflu.

— Nu te deznădăjdui, că am eu grijă! […]

Merse, merse și iar merse, pân-ajunse aproape de casa zmeului, toată numai de cleștar […], cu

fața înspre prăpăstii. Și de departe-i zise:

— Ascultă, casă, de mine și te-ntoarce mai bine […].

Casa se supuse și se-ntoarse cu ușa, iar viteazul – intrând înăuntru – cu mirare văzu

pretutindeni mulțime de fete frumoase, purtând răsfirat pe spate un păr lung cu totul și cu totul de aur, dar semănând una cu alta de parc-ar fi fost niște surori gemene. Pasămite* era fata de-mpărat, care se străvedea aidoma în toți pereții de cleștar ai casei.

Când o-ntâlni, îi dete bună ziua după obicei, iar ea, plină de bucurie, îl întrebă ce vânt îl

adusese p-acolo.

— Niciun vânt, fată de-mpărat, ci am venit eu, ca un viteaz ce sunt! Frații mei plecaseră să

te găsească și eu, aflând că zmeul i-a încremenit sub o stană de piatră, am sosit ca să-i cer seamă de unele ca astea. D-ăi vrea să mergi cu mine, mare bucurie o să fie pe-mpăratul, care d-atâția ani te caută și te jelește.

— Cum să nu merg? Dar frică mi-e pentru tine, că zmeul e viteaz de s-a dus pomina.

Numa-n casă e om ca toți oamenii, iar afară se preface-n nor și-n vijelie turbată!

— Viteaz o fi zmeul, dar eu știu una și bună: că nimeni nu e-n stare să-mi sfărâme mâna

mea cea tare de aur!

(basm cules de G. Dem. Teodorescu, Viteazul cu mâna de aur)

*pasămite, adv. (pop.) – pesemne, probabil

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merse, ținuturile, viteaz. 6 puncte

2. Explică rolul semnului exclamării în secvența: — Nu te deznădăjdui, că am eu grijă! 6 puncte

3. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la spațiul acțiunii. 6 puncte

4. Numește două moduri de expunere utilizate în textul dat. 6 puncte

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificația secvenței: Numa-n casă e om ca toți

oamenii, iar afară se preface-n nor și-n vijelie turbată! 6 puncte

B. Redactează, în 50-70 de cuvinte (5-7 rânduri), rezumatul textului dat. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

− să prezinți succesiunea întâmplărilor, pe baza ideilor principale din text;

− să respecți convențiile specifice rezumatului;

− să ai un conținut adecvat cerinței;

− să respecți limitele de spațiu indicate.

Ministerul Educației Naționale si Cercetării Stiințifice

Centrul Național de Evaluare si Examinare

Probă scrisă la limba si literatura română Model

Pagina 1 din 2

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A

Anul scolar 2016 – 2017

Probă scrisă

Limba si literatura română

Model

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citeste următorul text:

Diminea_a, se prezentă mosu’, cu pâine caldă ca o lună plină de vară si cu struguri dulci

si strălucitori ca razele soarelui, la împără_ie. Când se uită la ele, împăratu’ a pus mâna la ochi că

nu se putea uita la tavă.

Si-a dat si el seama că băiatu’ nu-i un bostan* de-ăla bun pentru porci si pentru vaci si i-a zis:

— Măi mosnege, dacă băiatu’ tău este chiar asa de năzdrăvan cum se vede, îi mai dau o

poruncă si dac-o face nu mai am ce-i zice si-am să-i dau fata, că atunci stiu eu cui o dau. Uite ce

să faci: de la noi până la casa ta, băiatul să facă un pod de aur – că fata mea nu merge pe orice

cărare cu nunta – si pe margine să crească pomi cu fructele în ei si păsări care să se-ntreacă în

cânt la nuntă când s-or-ntâlni alaiurile cu lăutari. Băiatu’ asa a făcut. Si la ziuă s-a adunat de o

parte alaiu’ băiatului si-au pornit cu bostanu-nainte să întâmpine mireasa. Da’ mireasa întârzia –

c-asa o învă_ase o babă vrăjitoare până s-a făcut seară. Când a asfin_it soarele, a ajuns alaiul

împăratului cu mireasa la jumătatea podului. Atunci, bostanul, c-asa fusese vrăjit, se dădu peste

cap de trei ori si se făcu un băiat asa de frumos că nu se putea măsura niciun fecior de împărat

care venise la nuntă cu el: cu ochii ca noaptea, cu păru’ ca focul si cu obrajii ca trandafirii, cu

umerile ca mun_ii si cu mijlocu’ ca stejarul. Si asa de bine îi părea împăratului că nu-si dă fata

după-un bostan-bolovan, ci după Tudorel Voinicel. Da’ el asa fusese vrăjit de când lumea si

pământul si acuma se terminase vraja. Si pe pod s-au unit muzicile, ale noastre, ale _ăranilor, cu

ale împăratului, si Tudorel a luat-o pe Ilinca, fata împăratului, si s-au sărutat si-au plecat la cununie

în sat si-au trântit o nuntă de-a _inut două săptămâni si două luni si mosu’ si baba chiuiau la masă

cu împăratu’ si împărăteasa si cu nasu’ care era împăratu’ de la Soare-Răsare, mândru si în_elept

ca un nas de la noi din sat,iar eu m-am suit pe-o roată si v-am spus povestea toată.

M-am suit si pe-o farfurie si v-am spus o bucurie; si pe-o surcică si v-am spus o minciunică.

***, Tudorel-Bostănel, text cules de la Maria Tănase de Gh. C. Mihalcea

*bostan s.m. (reg.) dovleac

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerin6ele de mai jos.

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: poruncă,

a asfințit. 4 puncte

2. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut prin

derivare din primul alineat al textului dat. 4 puncte

3. Transcrie diftongii din cuvintele: alaiurile, munții. 4 puncte

4. Menționează rolul cratimei din următoarea secvență: c-asa o învă_ase o babă. 4 puncte

5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte

6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care mireasa întârzie la nuntă. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la

specie a basmului popular Tudorel-Bostănel. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să precizezi patru trăsături ale basmului popular;

– să prezinți detaliat două trăsături ale basmului popular, valorificând fragmentul dat;

– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;

– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.