Programul de master: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚIA MEDIULUI [307553]

UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Programul de master: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚIA MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator Științific:

Conf. dr. ing. Simion Gabriela Anca Cristina

Absolventă:

Barnic M. Mihaela

–2020–

UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Programul de master: [anonimizat]:

Conf. dr. ing. Simion Gabriela Anca Cristina

Absolventă:

Barnic M. Mihaela

–2020–

INTRODUCERE

În ultimii 200 de ani omenirea a început să altereze compoziția atmosferei prin poluare. [anonimizat], termenul este utilizat în mod normal pentru a se referi la produșii gazoși rezultați din procesele industriale: [anonimizat], transport, despăduriri și agricultură.

[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

În scopul limitării până la eliminare a [anonimizat]. Prin toate acestea s-a impus monitorizarea calității aerului și urmărirea emisiilor atmosferice și s-au realizat modelări ale dispersiei pentru reducerea poluării la sursă.

[anonimizat], îmbunătățirea calității aerului înconjurător în zonele și aglomerările în care aceasta nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate și menținerea calității aerului înconjurător în zonele și aglomerările în care aceasta se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate.

[anonimizat], urmărind în permanență concentrațiile indicatorilor și supraveghează periodic emisiile în atmosferă.

Monitorizarea calității aerului înconjurător în România se realizează prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA). [anonimizat], prelucrării, transmitelor datelor și informării publicului privind calitatea aerului înconjurător. Indicatorii monitrizați sunt: SO2, NO, NOx, NO2, O3, CO, BTX, PM10 și parametrii meteo. Valorile limită pentru indicatorii monitoriați sunt stabilite conform Legii nr. 104/ 2011 privind calitatea mediului înconjurător.

[anonimizat]tecția sănătății umane și a mediului ca un întreg. Punctele de prelevare sunt amplasate în concordanță cu criteriile stabilite de directivele europene privind calitatea aerului, transpuse de legislația românească.

Capitolul 1. MONITORIZAREA CALITĂȚII AERULUI ÎN MUNICIPIUL GIURGIU

În județul Giurgiu funcționează continuu o rețea de monitorizare a calității aerului, integrată în Sistemul Național de Monitorizare a calității Aerului. Rețeaua este format din patru stații automate, care au fost amplasate în județul Giurgiu.

Stațiile automate de monitorizare au fost localizate astfel:

Fig. 1.1 Stațiile de monitorizare a aerului ambiental [23]

GR1 – stație de trafic, amplasată pe șoseaua București, la intrarea în municipiul Giurgiu, locația respectivă fiind considerată oportună din punct de vedere al fluenței traficului;

Fig. 1.2 Indice orar general Stația Gr 1 [23]

Fig. 1.3 – Amplasare Stație GR 1 [23]

GR2 – stație de fond urban, amplasată în Parcul Elevilor, adiacent străzii Transilvania, situată într-o zonă neexpusă direct traficului și industriei locale;

Fig. 1.4 Indice orar general Stația Gr 2 [23]

Fig.1.5 Amplasare Stația 2 [23]

GR3 – stație industrială, amplasată în curtea Stației Meteo, aflată într-o zonă industrială care include și centrala termoelectrică a municipiului Giurgiu;

Fig. 1.6 Indice orar general Stația Gr 3 [23]

Fig. 1.7 Amplasare Stația 3 [23]

GR4 – stație de tip rural de nivel subregional, amplasată în satul Braniștea, comuna Oinacu, situată la distanță de toate de poluare majore.

Fig. 1.8 Indice orar general Stația Gr 4 [23]

Fig 1.9 Amplasarea Stația 4 [23]

Parametrii monitorizați de aceste stații sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO/Nx/ NO2), monoxide de carbon (CO), ozon (O3), compuși organic volatile (COV), pulberi în suspensie (PM10/PM2,5), plumb (Pb) și parametrii meteo.

Stațiile au fost integrate în cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA). Datele înregistrate de acestea sunt transmise direct către panoul de informare, în formă accesibilă pentru public.

Variația valorilor indicatorilor măsurați depinde de sursele de poluare și de condițiile climatic – direcție vânt, viteza acestuia, temperatură, presiunea atmosferică, precipitații.

În anul 2018 s-au efectuat măsurători la cele 4 stații din RNMCA. Datele sunt prezentate după cum urmează:

Stația GR 1

Tabel 1.1 Raport valori date anul 2018 – Stația GR 1 [23]

Fig 1.10 Reprezentare grafică raport valori date anul 2018 – Stația GR 1 [23]

Stația GR 2

Tabel 1.2 Raport valori date anul 2018 – Stația GR 2 [23]

Fig 1.11 Reprezentare grafică raport valori date anul 2018 – Stația GR 2 [23]

Stația GR 3

Tabel 1.3 Raport valori date anul 2018 – Stația GR 3 [23]

Fig 1.12 Reprezentare grafică raport valori date anul 2018 – Stația GR 3 [23]

Stația GR 4

Tabel 1.4 Raport valori date anul 2018 – Stația GR 4 [23]

Fig 1.13 Reprezentare grafică raport valori date anul 2018 – Stația GR 4 [23]

Capitolul 2. PROGRAMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII AERULUI PENTRU ZONA DE GRANIȚĂ ROMÂNO – BULGARĂ

Programul Integrat de Management al Calității Aerului (PIMCA) este proiectat să asigure conformarea cu valorile limită prevăzute de legislația națională și internațională în Giurgiu și împrejurimi. Acești poluanți au un impact semnificativ asupra sănătății și mediului. Sunt dezvoltate programe separate pentru Turnu Măgurele și Zimnicea în vest și Călărași în est de-a lungul Dunării. S-au dezvoltat de asemenea programe pentru patru orașe de pe malul bulgăresc al Dunării.

Primul obiectiv al acestui plan este de a identifica zonele unde valorile limită pentru fiecare poluant sunt depășite. Aceste valori limită sunt definite în legislația UE și românească, și sunt concepute pentru a proteja sănătatea populației și în anumite cazuri ecosistemele

Al doilea obiectiv al acestui plan este de a cuantifica contribuția diferitelor surse de emisii, identificate ca industriale, din trafic și locuințe, la nivelurile concentrațiilor în zonele unde una sau mai multe valori limită sunt depășite. Aceasta permite planurilor de acțiune să se concentreze asupra cauzei reale a problemei sau problemelor.

Al treilea obiectiv al acestui plan este de a defini o serie de măsuri care ar trebui să asigure respectarea valorilor limită. În recomandarea acestor măsuri trebuie să se ia în considerare costul și eficiența acestora în reducerea emisiilor identificate.

Al patrulea obiectiv se referă la dezvoltarea recomandărilor pentru îmbunătățirea monitorizării și evaluării calității aerului din oraș în viitor. Rezultatele analizei vor demonstra care valori limită sunt depășite și unde, făcând posibil ca monitorizarea să se concentreze asupra problemelor mari în viitor. Analiza va evidenția zonele unde colectarea datelor (de exemplu inventarele de emisii) poate fi cel mult îmbunătățită.

Al cincilea și ultimul obiectiv al acestui plan este deci de a defini responsabilități, opțiuni de finanțare, planificări, etc. care arată cum poate fi aplicat planul și furnizează beneficiile anticipate.

Structura acestui document urmează ordinea obiectivelor definite mai sus, deci textul principal începe cu evaluarea situației curente a calității aerului și se încheie cu definirea unui program de management.

Calitatea aerului a fost evaluată în Giurgiu cu ajutorul datelor de măsurători de la două stații DOAS situate în apropierea centrului orașului Giurgiu și aproape de Dunăre și prin modelarea bazată pe inventarele de emisii detaliate.

Pentru poluanții cu două sau mai multe valori limită corespunzătoare unor perioade de monitorizare diferite, cazul selectat arată cele mai răspândite depășiri.

Pe malul românesc al Dunării, depășirea prognozată a valorii limită pentru SO2 este în mare parte limitată la zona din jurul fabricii Dunapor (Figura 2.1). Rezultatele pentru această zonă au fost verificate mai amănunțit prin rularea fiecărei surse (industria românească, sectoarele transport și locuințe din România și industria bulgărească) separat în modelul de dispersie. Acest lucru a arătat că nu Dunapor contribuie cu cele mai mari concentrații de SO2 în această zonă, ci uzina termoelectrică TPP din Ruse. În planurile bulgărești s-au identificat acțiuni de combatere a emisiilor provenite de la TPP, și odată luate în considerare în anii viitori, depășirile din jurul Dunapor vor dispărea.

Fig. 2.1 Modelarea celei de-a 24-a concentrații maxime orare de SO2 în Giurgiu în 2004. Unități: μg.m-3. [10]

Figura 2.1 arată distribuția modelată a depășirilor valorii limită zilnice pentru PM10. modelarea nu prognozează nici o problemă în Giurgiu, totuși s-au identificat probleme semnificative în comunitățile dimprejur. Stațiile de monitorizare raportează o imagine diferită, cu depășiri semnificative ale valorii limită zilnice în Giurgiu.

Figura 2.1. Modelarea celei de-a 35-a concentrații maxime în 24 ore de PM10 în Giurgiu în 2004. Unități: μg.m-3.[10]

Depășirea estimată a valorilor limită pentru NO2 este limitată la o zonă mică din nordul orașului Giurgiu pentru concentrația medie orară.

Figura 2.2. Modelarea celei de-a 18-a concentrație maximă orară de NO2 în Giurgiu în 2004. Unități: μg.m-3.[10]

Ambele stații de monitorizare DOAS au raportat mici depășiri ale valorii limită medii anuale pentru benzen în 2004, cu concentrații de 5,2 și 5,4 μg.m-3 în comparație cu valoarea limită de respectat până în 2010 de 5 μg.m-3.[16]

Capitolul 3. SISTEMUL DE MONITORIZARE A CALITĂȚII AERULUI ÎN ZONA DE FRONTIERĂ ROMÂNO-BULGARĂ DE-A LUNGUL DUNĂRII

3.1 Descrierea sistemului DOAS

Deteriorarea mediului ambiental este cauzată de: existența prea multor automobile, avioane, nave de mare tonaj, fabrici care funcționează după tehnologii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apă și energie, fenomene care sunt determinante, în ultimă instanță, de necesități crescânde ale unei populații aflate în stare de explozie demografică și îndeosebi de existența marilor aglomerări urbane.

Perfecționarea și modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri stiințifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu și pe cele energetice. Ca urmare a industrializării și creșterii producției de bunuri au sporit mult materialele care afectează mediul ambiant. Presiunea activității omului asupra mediului natural crește foarte rapid de aceea protecția atmosferei constitue o problemă de interes public național și internațional.

Agenția pentru Protecția Mediului Giurgiu realizează monitorizarea calității aerului printr-un sistem DOAS achiziționat în cadrul Proiectului PHARE CBC RO/BG 1999 “Sistemul comun de monitorizare a calității aerului în orașele riverane bazinului inferior al Dunării, pe granița româno-bulgară”.

Rețeaua de monitorizare a calității aerului pentru municipiul Giurgiu este formată din două stații automate amplasate în centrul și în partea de sud a orașului astfel:

stație de fond suburbană – în acest punct sunt monitorizați poluanții transportați din zonele industriale din zonele limitrofe, precum și poluarea transfrontieră; stația este amplasată în turnul clădirii Administrației Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu. (APDF);

stație de fond urbană – pentru măsurarea nivelului mediu de poluare a aerului în municipiul Giurgiu (concentrații urbane de fond); stația este amplasată în zonă rezidențială, la sediul Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP).

Fig. 3.1 G1 – APDF Fig. 3.2 G2 – DGFP

Indicatorii monitorizați sunt: SO2, NO2, NO, CO, O3, C6H6 și PM10, iar valorile limită sunt stabilite conform Ordinului 592/2002.

O stație este formată din:

Sistem DOAS (Differential Optical Absorbtion Spectroscopy) prin care se monitorizează indicatorii : benzen, dioxid de azot, dioxid de sulf, ozon și oxid de azot.

Fig. 3.3 Analizorul AR 500 [10]

Monitorul de punct bazat pe fluorescența ultravioletă pentru SO2 – Analizor ML 9850B, care a fost pus în funcțiune din luna iulie a anului 2007.

Monitor de punct bazat pe tehnica de corelare cu filtru de gaze în infraroșu pentru măsuratorile de CO – Analizor ML 9830B (Fig. 3.4.b);

Fig. 3.4 Analizor CO[10]

Prelevator SM 200 – prelevator automat pentru PM10.

Fig. 3.5 Prelevator SM 200[10]

Datele și informațiile pentru public se prezintă pe un display cu afișarea mediilor sub formă grafică reprezentând și valoarea limită pentru fiecare poluant monitorizat, efectele toxicologice și datele meteo. Acest panou este amplasat în fața Primăriei Giurgiu, astfel încât orice cetățean are acces la informațiile primite de la stațiile de monitorizare (Fig. 3.6).

Fig. 3.6 Display public [10]

Amplasarea stațiilor de monitorizare este prezentată în figura de mai jos.

Fig. 3.7 Amplasarea stațiilor de monitorizare în municipiul Giurgiu [10]

Fiecare stație de monitorizare automată a calității aerului este dotată cu senzori meteo, care furnizează informații despre: temperatură, umiditatea relativă, radiații solare, direcția și viteza vântului. Aceste informații sunt folosite de către analizor în validarea datelor indicatorilor chimici monitorizați în condiții standard de temperatură și presiune.

Numărul stațiilor de monitorizare a calității aerului, tipul stației, tipul de poluanți precum și numărul analizelor efectuate pentru determinarea poluanților gazoși sunt prezentate detaliat în tabelul următor

Tabelul 3.1.Stațiile de monitorizare a aerului – municipiul Giurgiu[10]

Capitolul 4. EVALUAREA EMISIILOR LA STAȚIILE DE MONITORIZARE ÎN GIURGIU

Controlul emisiilor de la sursele fixe și mobile, îmbunătățirea calității combustibililor, aplicarea unor tehnologii prietenoase cu mediul, folosirea celor mai bune tehnici disponibile și promovarea și integrarea cerințelor de protecție a mediului în sectoarele cele mai poluante sunt măsuri luate în scopul îmbunătățirii calității aerului.

Agenția pentru Protecția Mediului Giurgiu realizează monitorizarea calității aerului printr-un sistem DOAS achiziționat în cadrul Proiectului PHARE CBC RO/BG 1999 “ Sistemul comun de monitorizare a calității aerului în orașele riverane bazinului inferior al Dunării, pe granița româno-bulgară”.

Rețeaua de monitorizare a calității aerului pentru municipiul Giurgiu este formată din două stații automate amplasate în centrul și în partea de sud a orașului astfel:

stație de fond suburbană – în acest punct sunt monitorizați poluanții transportați din zonele industriale din zonele limitrofe, precum și poluarea transfrontieră; stația este amplasată în turnul clădirii Administrației Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu (APDF);

stație de fond urbană – pentru măsurarea nivelului mediu de poluare a aerului în municipiul Giurgiu (concentrații urbane de fond); stația este amplasată în zonă rezidențială, la sediul Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP).

Indicatorii monitorizați în aceste stații sunt: SO2, NO2,NO, CO, O3, C6H6, PM10 și Pb.

Tabel 4.1. Rețeaua de monitorizare a calității aerului în municipiul Giurgiu în anul 2009[10]

Valorile limită pentru indicatorii monitorizați sunt stabilite conform Ordinului 592/2002.

4.1. Dioxidul de azot

Principalele surse potențiale de poluare cu NO2 sunt încălzirea rezidențială și evacuările de gaze de eșapament. O cantitate mai mare de NO se transformă NO2 în procesul de combustie și în prezența oxigenului liber.

Prelucrarea statistică a datelor înregistrate în cursul anului 2009 la cele două stații de monitorizare a calității aerului pentru indicatorul NO2, graficul măsurătorilor mediate pe 1h precum și evoluția concentrațiilor medii anuale sunt prezentate alăturat (Tabelul 4.1. și Fig. 4.1.).

Tabelul 4.2. Prelucrarea datelor medii orare[10]

Fig. 4.1. Concentrații medii orare NO2 [10]

În cursul anului 2009 nu au fost înregistrate depășiri ale valorii limită orare pentru protecția sănătății umane, la dioxidul de azot, așa cum se observă și din graficul de mai sus.

Media anuală la G1 – APDF de 12,99 µg/m3 și G2 – DGFP de 14,16 µg/m3 evidențiază faptul că nu a fost depășită valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane, respectiv 40 µg/m3 și nici valoarea limită anuală pentru protecția vegetației, respectiv 30 µg/m3 la nici una din stațiile care se află pe teritoriul municipiului Giurgiu.

Principalele surse potențiale de poluare cu NO sunt procesele de combustie și traficul rutier.

Concentrațiile de NO măsurate la nivelul anului 2009 sunt prezentate mai jos. Pentru NO nu este stabilită o valoare limită, acesta este monitorizat întrucât este unul din precursorii ozonului.

Tabel 4.2. Prelucrarea datelor medii orare [10]

Fig. 4.2 Concentrații medii orare NO [10]

4.2. Dioxidul de sulf

Surse antropice de producere a dioxidului de sulf sunt sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice și procesele industriale și în măsură mai mică motoarele diesel.

Prelucrarea statistică a datelor înregistrate în cursul anului 2009 la cele două stații de monitorizare a calității aerului pentru indicatorul SO2, graficul măsurătorilor mediate pe 1h precum și evoluția concentrațiilor medii anuale sunt prezentate alăturat (Tabelul 3.2.1. și Fig. 3.2.1.)

Tabel 4.3. Prelucrarea datelor medii orare [10]

Fig. 4.3 Concentrații medii orare SO2 [10]

Concentrațiile de SO2 sunt mai ridicate în perioada rece a anului (ianuarie – martie și respectiv noiembrie – decembrie), principalele surse potențiale de poluare la nivelul municipiului Giurgiu fiind procesele de combustie și traficul rutier.

Nu au fost înregistrate depășiri ale valorii limită orare pentru protecția sănătății umane.

Fig. 4.4 Concentrații medii zilnice SO2 [10]

Graficul de mai sus ilustrează evoluția concentrațiilor medii zilnice de SO2 în anul 2009. După cum se observă valorile înregistrate au fost mici și nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limită zilnice pentru protecția sănătății umane, care este de 125 µg/m3.

Mediile anuale calculate la G1 – APDF de 7,03 µg/m3 și G2 – DGFP de 6,59 µg/m3 au arătat faptul că nu a fost depășită valoarea limită pentru protecția ecosistemelor care este de 20 µg/m3, de asemenea și media valorilor înregistrate în perioada 1 octombrie – 31 martie este mult mai scăzută decât valoarea limită pentru protecția ecosistemelor.

4.3. Pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5)

Surse antropice care produc pulberi în suspensie sunt: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile mașinilor la oprirea acestora și datorită arderilor incomplete.

Pulberile în suspensie au stabilitate mare și se depun în timp mai îndelungat la distanță mai mare, uneori de 2 (cenușa, negrul de fum). Puterea de difuzie este mare, ajungând în alveolele pulmonare, deci devin toxice pentru organism.

În anul 2009 nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limită pe 24h pentru protecția sănătății umane.

Concentrațiile pentru pulberi în suspensie PM10 sunt prezentate în tabelul și graficul de mai jos.

Tabel 4.4 Prelucrarea datelor medii zilnice [10]

Fig. 4.5 Concentrații medii zilnice PM10 [10]

De asemenea mediile anuale au fost 21,54 μg/m3 la G1 – APDF și 22,21 μg/m3 la G2 – DGFP arată că nu a fost depășită valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane, care este de 40 μg/m3.

4.4. Metale grele

Principala sursă de poluare cu metale grele o reprezintă emisiile motoarelor cu funcționare pe bază de benzină, combustia și industria în care sunt procesate metalele, un caz particular fiind topitoriile. Metalele grele, cu excepția mercurului, sunt emise sub formă solidă în asociere cu cenușa zburătoare

Dintre metalele grele APM Giurgiu a monitorizat plumbul, prin metoda cu spectrofotometru cu absorbție atomică din pulberile PM10 prelevate din cele 2 puncte amplasate pe teritoriul municipiului Giurgiu.

Tabel 4.4 Prelucrarea datelor medie anuală [10]

Concentrațiile mediii anuale au fost sub limita anuală pentru protecția sănătății umane.

4.5 Monoxidul de carbon

La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor și inodor, de origine atât naturală cât și antropică. Apare ca produs în toate procesele de combustie incompletă a combustibililor fosili.

Surse potențiale de poluare cu monoxid de carbon pe teritoriul municipiului Giurgiu sunt procesele de combustie, traficul auto, feroviar și naval.

Datele înregistrate în urma monitorizării monoxidului de carbon de la stația G2 DGFP se regăsesc în tabelul și graficul de mai jos.

Tabel 4.5 Prelucrarea datelor medii glisante pe 8h [10]

Fig. 4.6 Concentrații medii pe 8h CO [10]

Nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limită pentru protecția sănătății umane. Cum se observă din grafic valori mai crescute ale monoxidului de carbon sunt măsurate în perioada de iarnă, din cauza arderilor combustibililor pentru încălzire.

4.6. Benzenul

Surse de poluare cu benzen se găsesc pe întreg teritoriul județului Giurgiu, având în vedere că numărul automobilelor este în creștere. Astfel de surse sunt benzinăriile și gazele de eșapament. Arderea cărbunelui și solvenții chimici sunt de asemenea surse importante de poluare cu benzen.

Valorile înregistrate sunt raportate la valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane, conform Ordinului 592/2002.

Tabel 4.6Prelucrarea datelor medie anuală [10]

În anul 2009 valoarea limită pentru protecția sănătății nu a fost depășită.

4.7 Amoniac

Pe raza Județului Giurgiu nu se monitorizează indicatorul amoniac (NH3).

4.8 Ozonul

Ozonul este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Aflat în troposferă, este un oxidant chimic și o componentă majoră a smogului fotochimic, fiind considerat unul dintre principalii poluatori ai marilor aglomerări urbane. Ozonul troposferic se formează în straturile joase ale atmosferei și duce la poluare de tip fotochimic. Atunci când depășește anumite limite, este dăunător vieții pe pământ. Substanțele precursoare formării ozonului troposferic sunt oxizii de azot și compușii organici volatili. El se formează, pe de-o parte pe cale naturală, fiind însă produs în troposferă și prin reacțiile fotochimice din emisiile rezultate din traficul rutier.

Precursorii ozonului monitorizați sunt oxizii de azot proveniți în general din procesele de combustie și traficul rutier și benzenul provenit din activitățile în care sunt folosiți solvenți sau de la stațiile de distribuție carburanți.

Prelucrarea statistică și reprezentarea grafică a măsurătorilor de ozon este prezentată mai jos în tabelul 4.7 și graficul 4.7.

Tabel 4.7 Prelucrarea datelor medii glisante pe 8 ore [10]

Fig. 4.7 Concentrații medii glisante pe 8h O3 [10]

Pe parcursul anului 2009 s-au înregistrat depășiri ușoare ale valorii limită cu o frecvență de 0.09 % în punctul G2 – DGFP.

4.9. Evoluția calității aerului

Calitatea aerului în municipiul Giurgiu s-a menținut constantă în ultimii ani, nu au existat variații foarte mari de la an la an,având totuși o tendință de îmbunătățire în ultimii ani.

Evoluția calității aerului în perioada 2003-2009 este prezentată în tabelele următoare.

Fig. 4.8. Concentrații medii anuale NO2 [10]

Prin introducerea rețelei de gaze naturale în municipiul Giurgiu la care a fost racordați majoritatea consumatorilor industriali se observă o scădere a valorilor înregistrate la dioxidul de azot.

Fig. 4.9. Concentrații medii anuale NO [10]

Fig. 4.10 Concentrații medii anuale SO2 [10]

Valorile dioxidului de sulf au scăzut în toată această perioadă și această tendință se observă la ambele stații de monitorizare de pe teritoriul municipiului Giurgiu.

Fig. 4.11. Concentrații medii anuale PM10 [10]

În anul 2009 s-au înregistrat valori mai mici la PM10 ca urmare a modernizării și reabilitării drumurilor și îmbunătățirii infrastructurii.

Fig. 4.12 Concentrații medii anuale Pb[10]

Concentrațiile de plumb au scăzut de la an la an, în principal datorită eliminării benzinei cu plumb folosită de autovehicule.

Fig. 4.13 Concentrații medii anuale CO [10]

Concentrațiile de monoxid de carbon au scăzut vizibil în municipiul Giurgiu ca urmare a îmbunătățirii tehnologiilor folosite în procesele de combustie.

Fig. 4.14 Evoluția concentrației anuale C6H6 [10]

La benzen în ultimii 2 ani nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limită anuale, valorile păstrându-se totuși ridicate, cu toate măsurile impuse, cum ar fi montarea sistemelor de recuperare a compușilor organici volatili la stațiile de distribuție carburanți și la rezervoarele de stocare. Menționăm faptul că pe teritoriul municipiului Giurgiu nu există sursă potențială pentru poluarea cu benzen.

Fig. 4.15 Evoluția concentrației anuale O3 [10]

Față de anul 2003 se observă o scădere a concentrațiilor de ozon la ambele stații. Valorile se păstrează totuși ridicate mai ales din cauza traficului urban și a faptului că a crescut numărul automobilelor de pe raza municipiului Giurgiu. [11]

4.10. Stațiile automate de monitorizare

Începând cu anul 2010 în județul Giurgiu funcționează continuu o rețea de monitorizare a calității aerului, integrată în Sistemul Național de Monitorizare a calității Aerului. Rețeaua este format din patru stații automate, care au fost amplasate în județul Giurgiu.

Stațiile automate de monitorizare au fost localizate astfel:

GR1- stație de trafic amplasată pe Șoseaua București, la intrarea în municipiul Giurgiu, locația respectivă fiind considerată oportună din punct de vedere al fluenței traficului. Parametrii monitorizați sunt: SO2, NO, NOx, NO2, CO, BTX, PM10;

Fig. 4.17 Indice orar general GR 1 [24]

GR2 – stație de fond urban amplasată în Parcul Elevilor, adiacent străzii Transilvania, situată într-o zonă neexpusă direct traficului și industriei locale. Parametrii monitorizați sunt: SO2, NO, NOx,NO2, O3, CO, BTX, PM10 și parametrii meteo;

Fig. 4.18 Indice orar general GR 2 [24]

GR3 – stație industrială, amplasată în curtea Stației Meteo Giurgiu,șoseaua Sloboziei, aflată într-o zonă industrială care include și centrala termoelectrică a municipiului Giurgiu, Parametrii monitorizați sunt: SO2, NO, NOx, NO2, CO, PM10 și parametrii meteo;

Fig. 4.18 Indice orar general GR 3 [24]

GR 4 – stație de tip rural de nivel subregional, amplasată în satul Braniștea, comuna Oinacu, situată la distanță de toate sursele de poluare majore. Parametrii monitorizați sunt: SO2, NO, NOx, NO2, O3, CO, BTX, PM10 și parametrii meteo;

Fig. 4.19 Indice orar general GR4 [24]

Capitolul 5. POLUAREA AERULUI ÎN REGIUNEA TRANSFRONTALIERĂ GIURGIU -RUSE

5. 1 POLUAREA AERULUI ÎN JUDEȚUL GIURGIU

La nivelul județului Giurgiu, Agenția pentru Protecția Mediului Giurgiu monitorizează în mod continuu calitatea aerului prin 4 stații de monitorizare a calității aerului, integrate în prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.

Fig. 5.1 Localizare Stații de Monitorizare în județul Giugiu [12]

GR1 – stație de trafic, este amplasată pe șoseaua București, la intrarea în municipiul Giurgiu, locația respectivă fiind considerată oportună din punct de vedere al fluenței traficului; localizată la o distanță de 9,4 km față de Punctul de Frontieră Ruse.

GR2 – stație de fond urban, este amplasată în Parcul Elevilor, adiacent străzii Transilvania, situată într-o zonă neexpusă direct traficului și industriei locale;

GR3 – stație industrială, este amplasată în curtea Stației Meteo, șosaua Sloboziei, aflată într-o zonă industrială care include și centrala termoelectrică a municipiului Giurgiu;

GR4 – stație de tip rural de nivel subregional, este amplasată în satul Braniștea, comuna Oinacu, situată la distanță de toate de poluare majore.

Variația valorilor indicatorilor măsurați depinde de sursele de poluare și de condițiile climatice – direcție vânt, viteza acestuia, temperatură, presiunea atmosferică, precipitații.

Dioxidul de azot

Principalele surse de poluare cu NO2 la nivelul județului Giurgiu sunt încălzirea rezidențială și traficul auto.

Fig. 5.2 Grafic privind valorile NO2 la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,

pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Tabel 5.1 privind valorile NO2 la stațiile de monitorizare din județul Giurgiu, pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Dioxidul de sulf

Principalele surse potențiale de poluare cu dioxid de sulf la nivelul județului Giurgiu sunt procesele de combustie și traficul rutier.

Fig. 5.3 Grafic privind valorile SO2 la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,

pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Tabel 5.2 privind valorile SO2 la stațiile de monitorizare din județul Giurgiu, pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Monoxid de azot

Principalele surse de poluare cu NO sunt procesele de combustie și traficul rutier. Monoxidul de azot nu are valoare limită. Acest indicator se monitorizează întrucât este unul din precursorii ozonului.

Fig.5.4 Grafic privind valorile NO la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,

pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Tabel 5.3 privind valorile NO la stațiile de monitorizare din județul Giurgiu, pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Pulberi în suspensie – PM10

Pulberile sunt în general emise în procesele de combustie, din trafic și din alte activități de construcție, reparații de infrastructură sau sunt datorate unor evenimente punctuale cum ar fi incendiile sau fenomene meteo – vânt care spulberă particulele fine de praf.

Pulberile în suspensie fracțiunea – PM10, se măsoară prin metoda nefelometrică pentru a furniza rezultate în timp real. Pentru validarea acestora se utilizeză metoda gravimetrică – metoda standardizată.

Fig. 5.5 Grafic privind valorile PM10 la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,

pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Tabel 5.4 privind valorile PM10 la stațiile de monitorizare din județul Giurgiu, pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Pulberi în suspensie – PM2,5

Pulberile în suspenie cu cât sunt mai mici cu atât sunt mai periculoase pentru sănătatea umană,. Pulberile în suspensie, fracțiunea PM 2,5, sunt pulberi cu diametrulsub 2,5 microni aflate în suspensie în aer.

Fig. 5.6 Grafic privind valorile PM2,5 la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,

pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Tabel 5.5 privind valorile PM2,5 la stațiile de monitorizare din județul Giurgiu, pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Plumb

Sursele potențiale de plumb sunt: noxele de la centralele termice și industriale, combustia de orice fel, traficul.

Nu s-au înregistrat valori pentru luna decembrie.

Monoxid de cabon

Monoxidul de carbon provine din procesele combustie unde sunt folosiți drept cobustibiligazul atural, motorina, petroul sau lemnul.

Fig. 5.7 Grafic privind valorile CO la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,

pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Tabel 5.6 privind valorile CO la stațiile de monitorizare din județul Giurgiu, pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Ozonul

Ozonul în troposferă, ese un oxidant chimic și o componentă majoră a smogului fotochimic, fiind considerat unul dintre principalii poluatori ai marilor aglomerări urbane.

Ozonul troposferic se formează ca urmare acțiunii unor poluanți antropici (hidrocarburi, oxizii de azot, etc) care prin reacții fotochimice pun în iertate atomi de oxigen și aceștia se combină cu moleculele de oxigen formând ozonul. Datorită prezenței acestor poluanți în atmosferă se formează smogul oxidant care favorizează formarea de produși iritanți, alergenici, cancerigeni și produc efecte negative asupra mediului.

Fig. 5.8 Grafic privind valorile O3 la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,

pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Tabel 5.7 privind valorile O3 la stațiile de monitorizare din județul Giurgiu, pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Benzenul

Surse potențial poluatoare cu benzen sunt traficul rutier, activitățile de distribuție carburanți (benzinăriile). Arderea cărbunelui și activitățile în care se folosesc solvenții chimici sunt de asemenea surse de poluare cu benzen.

Fig. 3.9 Grafic privind valorile Benzenului la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,

pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

Tabel 3.8 privind valorile Benzenului la stațiile de monitorizare din județul Giurgiu, pentru luna decembrie 2019, confom valorilor înregistrate pe site-ul www.calitateaer.ro

POLUAREA AERULUI ÎN REGIUNEA RUSE

Cel mai mare număr de zile cu depășirea LV pentru PM 10 se observă în lunile noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie. Cele mai ridicate rate ale concentrațiilor medii lunare de PM10 au fost măsurate în această perioadă. Principalul motiv pentru aceasta este utilizarea comună a sobelor de uz casnic pentru încălzire și caracteristice ale climei din regiune. În aceste luni există perioade lungi cu temperaturi scăzute, ceață și vânt. Toți acești factori avantajează reținerea particulelor fine în apropierea suprafeței pământului și împiedică împrăștierea lor în atmosferă.

Măsurătorile înregistrate în timpul sezonului de vară pe parcursul anilor indică diferențe mari ale indicelui. În veri calde, cu temperaturi ridicate și perioade lungi de secetă (ca în 2016), incendiile apar mai frecvent și acesta este un motiv pentru poluarea aerului. În lunile de vară, cu temperaturi mai scăzute și mai multe precipitații, incendiile apar mai rar, iar poluanții eliberați în atmosferă sunt mai puțin concentrați.

Este imposibil să se prevenă complet cazurile de incendiu în timpul verii, însă riscul acestora ar putea fi substanțial redus. Un grup comun de echipe ar putea fi adunat pentru a acționa împreună în ambele regiuni pentru stingerea incendiilor. Fiecare echipă poate monitoriza și controla zonele cu pericol de incendiu situate pe teritoriul lor local. În caz de incendiu sau de alt incident cele două grupuri ar putea lucra împreună pentru a reduce daunele și pentru a informa populația locală în timp util în cazuri de urgență sau de evacuare. Mai mult, echipele ar putea crea un sistem comun de control, prevenire și acțiune în caz de dezastre, accidente și catastrofe. Un plan ar putea fi elaborat pentru informarea promptă, adecvată și în timp util a populației locale, dacă este necesar, pentru tipărirea de pliante cu instrucțiuni de prevenire a potențialelor incendii și de acțiune adecvată atunci când acestea apar. Nivelul de poluare a aerului în sezonul toamna-iarnă poate fi redus prin gazificarea regiunii, în special în secțiunea bulgară, și prin îmbunătățirea sistemelor de încălzire centrală. Rezolvarea acestei probleme va îmbunătăți în mod semnificativ situația de mediu din regiune.[8]

Capitolul 6. ANALIZA DATELOR PRIVIND EVOLUȚIA POLUANȚILOR ATMOSFERICI ÎN REGIUNEA TRANSFRONTALIERĂ GIURGIU – RUSE 2016-2020. COMPARAȚIA CU VALORILE ADMISIBILE CONFORM LEGII 104/2011

Pulberile sunt în general emise în procesele de combustie, din trafic și din alte activități de construcție, reparații infrastructură sau sunt datorate unor evenimente punctuale cum ar fi incendiile sau fenomene meteo – vânt care spulberă particulele fine de praf. Pulberi în suspensie fracțiunea – PM10, se măsoară prin metoda nefelometrică pentru a furniza rezultate in timp real. Pentru validarea acestor măsurări se utilizează metoda gravimetrică-metoda standardizată.[12]

Indicele specific corespunzător particulelor în suspensie se stabilește prin încadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, înregistrate în ultimele 24 de ore, în unul dintre domeniile de concentrații înscrise în tabelul următor:[24]

Tabel 6.1 Domenii de concentrații pentru particule în suspensie (μg/m3), conform site-ului www.calitateaer.ro

Fig. 6.1 Indicele zilei conform site-ului www.calitateaer.ro

Tabel 6.2 Date pentru concentrațiile măsurate ale PM10, în Regiunea Ruse, pentru perioada iunie 2015 – iulie 2016 [8]

Fig. 6.2 Grafic privind PM 10 măsurat conform datelor din Tabelul 6.2

Fig. 6. 3 Grafic privind raportul dintre valoarea măsurată PM 10 și valoarea admisibilă conform datelor din Tabelul 6.2

Grafic 6.4 reprezintă numărul de depășiri și numărul de date înregistrate pentru lună,

conform datelor din Tabelul 6.2

În perioada 2015 – 2017 nu s-au înregistrat valorilor depășite ale maximei admise de concentrații măsurate ale PM10, la Stațiile de monitorizate din județul Giurgiu.

Tabel 6.3 Date pentru concentrațiile măsurate ale PM10, în județul Giurgiu pentru perioada august 2018 – martie 2020, conform site-ului www.calitateaer.ro

Fig. 6.5 Grafic privind PM 10 măsurat conform datelor din Tabelul 6.3

Fig. 6.6 Grafic privind raportul dintre valoarea măsurată PM 10 și valoarea admisibilă conform datelor din Tabelul 6.3

Grafic 6.7 reprezintă numărul de depășiri și numărul de date înregistrate pentru lună,

conform datelor din Tabelul 6.3

Capitolul 7. MĂSURI PENTRU REDUCEREA POLUĂRII ÎN REGIUNEA TRANSFRONTALIERĂ

În România, prin Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului se realizează punerea în aplicare a legii calității aerului înconjurător. SNEGICA asigură cadrul organizatoric, instituțional și legal de cooperare a autorităților și instituțiilor publice cu competențe în domeniu în scopul evaluării și gestionării calității aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum și pentru informarea populației și a organismelor europene și internaționale privind calitatea aerului înconjurător.

SNEGICA cuprinde, ca părți integrante, următoarele două sisteme:

Sistemul Național de Monitorizare a Calității Aerului (SNMCA)

Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici (SNIEPA).[25]

Măsurile de tip orizontal propuse și adoptate în perioada precedentă și menținute în intervalul 2015 – 2020:

˗ Reglementarea din punct de vedere al protecției mediului a surselor cu impact semnificativ

˗ Implementarea recomandărilor documentelor BAT la instalatiile IPPC

˗ Identificarea programelor de finanțare pentru dezvoltarea județului Giurgiu

˗ Comunicarea și implicarea publicului în decizia de mediu

˗ Planificarea și stabilirea de obiective prin Planul Local de Acțiune pentru Mediu

˗ Monitorizarea conformării cu standardele în vigoare a instalațiilor de ardere cu capacitatea mai mare de 1 MW de către Agenții economici, APM și GNM.

˗ Corelarea planificării mai multor sectoare (urbanism – strategie energetică – planificare mobilitate etc.)

˗ Integrarea aspectelor de mediu în deciziile administrației publice locale

˗ Acordarea de sprijin prin consultanță pentru implementarea proiectelor de eficiență energetică

˗ Punerea în aplicare a unei politici fiscale menite să încurajeze rezidenții locali pentru a îmbunătăți funcționarea eficientă a consumului de energie

˗ Subvenționarea costurilor de audituri energetice din fonduri locale, regionale.

Măsuri specifice:

Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2017-2021 are ca obiectiv principal contribuția la dezvoltarea integrată a zonei, implicit contribuția la coeziunea teritorială în cadrul UE.

În cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România- Bulgaria (PCT RO-BG) 2017-2021 au fost selectate 5 Obiective Tematice (OT):

– promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și gestionarii riscului;

– conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;

– promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore;

– promovarea ocupării forței de munca sustenabile și de calitate și sprijinirea mobilității forței de muncă;

– consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a persoanelor interesate și a unei administrații publice eficiente.[18]

Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale;

Implementarea măsurilor PMUD Municipiul Giurgiu – ce are ca efect reducerea emisiilor generate de trafic

Extindere perdele forestiere de protecție a căilor de transport rutier și suprafețe spații verzi

Campanii de conștientizare și informare privind transportul nepoluat.[18]

CONCLUZII

Calitatea aerului este una din subiectele în care Comisia Europeană a fost cel mai activă în ultimii ani, îndeosebi datorită interesului și implicării tot mai mare a cetățenilor, dezvoltând o strategie generală. Statele Membre au transpus și implementat noile directive pe calitatea aerului care stabilesc obiective de calitate pe termen lung. Dar este și responsabilitatea fiecărui om de a se implica în această problemă, prin schimbarea comportamentului de zi cu zi, folosirea mai puțin a automobilelor personale, utilizarea de combustibili mai puțin poluanți și implicarea în luarea deciziilor de mediu. [10]

Monitorizarea calității aerului și urmărirea emisiilor în atmosferă sunt foarte importante pentru determinarea poluării, adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, și menținerii calității aerului in județul Giurgiu.

Având în vedere analizele efectuate se remarcă o menținere constantă a calități.i La nivelul județului Giurgiu calitatea aerului este bună. Obiectivul principal este menținerea calității aerului și chiar îmbunătățirea acesteia.

BIBLIOGRAFIE

Gabriela-Cristina Simion – Monitorizarea si controlul factorilor de mediu, Editura Matrixrom, 2012

Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Gheorghița Diaconu – Protecția și ingineria mediului, Editura Economică, 1997

Sanda Vișan, Anca Angelescu, Cristina Alpopi – Mediul înconjurăror. Poluare și protecție, Editura Economică, 2000

Sanda Vișan, Anca Angelescu, Cristina Alpopi – Mediul înconjurător Poluare și protecție, Editura Economică, 1998

***Cristina Covaliu – Analiza calitativă și cantitativă a proceselor chimice apărute ca urmare a poluării atmosferei

*** Mihai Dragoș, Teleabă Victoria,Air quality assessment based on road traffic pollutants dispersion modelling: Giurgiu – Ruse Bridge Case study

***Radu Mihăiescu – Monitoringul integrat al mediului – 2014

*** Irina Ivanova Tcvetanova, Particulate matter (PM) air pollution in the transboundary region Ruse-Giurgiu

*** Ivanka Zheleva, Gencho Popov, Petar Russev,Krassimir Tuzharov, Kliment Klimentov, Ivaylo Nikolaev, Victoria Teleaba, Stations for monitoring of the air quality in the cross border area Bulgaria-Romania

***APM Giurgiu – Raport de mediu 2009

*** APM Giurgiu – Raport de mediu 2015

***APM Giurgiu – Raport de mediu 2016

***APM Giurgiu – Raport de mediu 2018

*** Inventare de emisii ale județului Giurgiu 2012-2016

*** Manual de utilizare – stații automate RNMCA – Orion Europe

***Planul de menținere a calității aerului în județul Giurgiu- 2018 – 2022 – http://www.cjgiurgiu.ro/portal/giurgiu/cj/portal.nsf/0/093365D8AE6CEA08C22580B50026C3A2/$FILE/PLAN%20%20CALITATE%20AER%20GIURGIU%20%202018%20%20final%20.pd

*** Planul Local de Acțiune pentru Mediu (PLAM) al județului Giurgiu

*** Profilul investițional al euroregiunii Ruse-Giurgiu

*** Raport anual privind starea factorilor de mediu la nivelul județului Giurgiu 2016

*** Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător

*** Ordin nr. 1206/2015 din 11 august 2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

*** Ordin nr. 36/2016 din 11 ianuarie 2016 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

*** Ordonanță de Urgență 195/2005 privind protecția mediului

***http://www.calitateaer.ro

***http://www.mmediu.ro/categorie/calitatea-aerului/56