Programul de master : INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN [622147]

UNIVERSITATEA POLITEHNIC Ă DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Programul de master : INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN
PROTECȚIA MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator Științific:
Conf. dr. ing. Simion Gabriela Anca Cristina

Absolventă :
Barnic M. Mihaela

–2020 –

2
UNIVERSITATEA POLITEHNIC Ă DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Programul de master : INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN
PROTECȚIA MEDIULUI

MONITORIZAREA CALITĂȚII AERULUI
ÎN REGIUNI TRANSFRONT ALIERE
GIURGIU – RUSE

Coordonator Științific:
Conf. dr. ing. Simion Gabriela Anca Cristina

Absolventă :
Barnic M. Mihaela

–2020 –

3

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
Capitolul 1. MONITORIZAREA CALITĂȚII AERULUI ÎN MUNICIPIUL GIURGIU …………. 5
Capitolul 2. PROGRAMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII AERULUI PENTRU ZONA
DE GRANIȚĂ ROMÂNO – BULGARĂ ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
Capitolul 3. SISTEMUL DE MONITORIZARE A CALITĂȚII AERULUI ÎN ZONA DE
FRONTIERĂ ROMÂNO -BULGARĂ DE -A LUNGUL DUNĂRII ………………………….. ……….. 18
3.1 Descrierea sistemului DOAS ………………………….. ………………………….. …………………………. 18
Capitolul 4. EVALUAREA EMISIILOR LA STAȚIILE DE MONITORIZARE ÎN GIURGIU 22
4.1. Dioxidul de azot ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 22
4.2. Dioxidul de sulf ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 24
4.3. Pulberi în suspensie (PM 10 și PM 2,5) ………………………….. ………………………….. ……………… 26
4.4. Metale grele ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 27
4.5 Monoxidul de carbon ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 27
4.6. Benzenul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 28
4.7 Amoniac ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 29
4.8 Ozonul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 29
4.9. Evoluția calității aerului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 30
4.10. Sta țiile automate de monitorizare ………………………….. ………………………….. ………………… 35
Capitolul 5. POLUA REA AERULUI ÎN REGIUNEA TRANSFRONTALIERĂ GIURGIU –
RUSE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 38
5. 1 POLUAREA AERULUI ÎN JUDEȚUL GIURGIU ………………………….. …………………….. 38
5.2 POLUAREA AERULUI ÎN REGIUNEA RUSE ………………………….. …………………….. 50
Capitolul 6. ANALIZA DATELOR PRIVIND EVOLUȚIA POLUANȚILOR ATMOSFERICI
ÎN REGIUNEA TRANSFRONTALIERĂ GIURGIU – RUSE 2016 -2020. COMPARAȚIA CU
VALORILE ADMISIBILE CONFORM LEGII 104/2011 ………………………….. …………………….. 52
Capitolul 7. MĂSURI PENTRU REDUCEREA POLUĂRII ÎN REGIUNEA
TRANSFRONTALIERĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 59
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 61
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 62

4

INTRODUCER E

În ultimii 200 de ani omenirea a început să altereze compoziția atmosfere i prin poluare. Deși
poluarea atmosferică poate avea și surse naturale, c um sunt erupțiile vulcanice, termenul este
utilizat în mod normal pentru a se referi la produșii gazoși rezult ați din procesele industriale:
producerea de energie, incinerarea deșeuri lor, transport, despăduriri și agricultură.
Oamenii prin activitățile antropice au crescut nivelul multor gaze care se puteau găsi, dar în
cantități mai mici, în atmosferă, iar în un ele cazuri au eliberat gaze complet noi pentru compoziția
acesteia. Toate acestea prezente în concentrații ridicate pot dăuna atât oamenilor cât ș i mediului,
mai ales că efectele poluării nu se resimt numai la nivel local, ci sunt extinse și la nivel glob al,
aerul constituind suportul cel mai rapid de transport al poluanților.
În scopul limitării până la eliminare a efectelor negative ale poluării și pentru îmbunătățirea
calității aerului înconjurător au fost adoptate diferite norme și măsuri, au fost le giferate legi și
directive. Prin toate acestea s -a impus monitorizarea ca lității aerului și urmărirea emisiilor
atmosferice și s -au realizat model ări ale dispersiei pentru reducerea poluării la sursă.
Monitorizarea calității aerului și urmărirea emisiilor în atmosferă sunt foarte importante pentru
determinarea poluării, adop tarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminarea efectelor
negative asupra mediului, îmbunătățirea calității aerului înconjurător în zonele și aglomerările în
care acea sta nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru i ndicatorii de
calitate și menținerea calității aerului înconjurător în zo nele și aglomerările în care aceasta se
încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicato rii de calitate.
La nivelul municipiului Giurgiu, Agenția pentru Protecț ia Mediului monitorizează în mod
continuu calitatea aer ului, urmărind în permanență concentrațiile indicatorilor și supraveghează
periodic emisiile în atmosferă.
Monitorizarea calit ății aerului înconjurător în România se realizează prin Rețeaua
Națională d e Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA). RNMCA include instrumentele de
prelevare și măsurare amplasate în punctele fixe și echipamentele de laborator aferen te acestora,
precum și echipamentele necesare colectării, prelucrării, transmitelor datelor și informării
publicului privind calitatea aerului înconjurător. Indicatorii monitri zați sunt: SO 2, NO, NOx, NO 2,
O3, CO, BTX, PM 10 și parametrii meteo. Valorile limită pentru indicatorii monitoriați sunt stabilite
conform Legii nr. 104/ 2011 privind calitat ea mediului înconjurător.
Scopul măsurării concetranției poluanților în stațiile de monitorizare este obținerea de
informații ade cvate privind calitatea aerului, folosite pentru controlul poluării și deci pentru
protecția sănătății umane și a mediului ca un întreg. Punctele de prelevare sunt amplasate în
concordanță cu criteriile stabilite de directivele europene privind calitatea aerului, transpuse de
legislația românească.

5
Capitolul 1. MONITORIZAREA CALIT ĂȚII AERULUI ÎN MUNICIPIUL GIURGIU

În județu l Giurgi u funcționează continuu o rețea de moni torizare a calității aerului,
integrată în Sistemul Național de Monitorizare a calității Aerului. Rețeaua este format din patru
stații automate, care au fost amplasate în județul Giurgiu.
Stațiile automate de monitorizare au fost localizate astfel:

Fig. 1.1 Stațiile de monitorizare a aerului ambiental [23]

• GR1 – stație de trafic , amplasată pe șoseaua București, la intrarea în municipiul Giurgiu,
locația respectivă fiind considerată oportună din punct de vede re al fluenței traficului ;

Fig. 1.2 Indice orar gene ral Stația Gr 1 [23]

6

Fig. 1.3 – Amplasare Stație GR 1 [23]

• GR2 – stație de fond urban, ampla sată în Parcul Elevilor, adiacent străzii Transilvania,
situată într -o zonă neexpusă direct traficului și industriei locale;

Fig. 1.4 Indice orar general Stația Gr 2 [23]

7

Fig.1.5 Amplasare Stația 2 [23]

• GR3 – stație industrială, amplasată în curtea Stației Meteo, aflată într -o zonă industrială
care inclu de și central a termoelectrică a municipiului Giurgiu;

Fig. 1.6 Indice orar general Stația Gr 3 [23]

8

Fig. 1.7 Amplasare Stația 3 [23]
• GR4 – stație de tip rural de nivel subregional, amplasată în satul Braniștea, comuna
Oinacu, situată la distanță de toate de poluare majore.

Fig. 1.8 Indice orar general Staț ia Gr 4 [23]

9

Fig 1.9 Amplasarea Stația 4 [23]

Parametrii monitorizați de aceste stații sunt: dioxid de su lf (SO2), oxizi de azot (NO/Nx/
NO2), monoxide de carbon (CO), ozon (O3), compuși organic volatile (COV), pu lberi în
suspensie (PM10/PM2,5), plumb (P b) și parametrii meteo.
Stațiile au fost integ rate în cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calită ții Aerului
(RNMCA). Datele înregistrate de acestea sunt transmise direct către panoul de informare, în
formă accesibilă pentru public .
Variația valo rilor indicator ilor măsurați depinde de sursele de poluare și de condițiile
climatic – direcție vânt, viteza acestuia, temperatură, presiunea atmosferică, precipitații.
În anul 2018 s -au efectuat măsurători la cele 4 stații di n RNMCA. Date le sunt prezen tate
după cum urmează:

Stația GR 1
Tabel 1.1 Rapo rt valori date anul 2018 – Stația GR 1 [23]

10

Fig 1.10 Reprezentare grafică raport valori date anul 2018 – Stația GR 1 [23]

Stația GR 2

Tabel 1.2 Raport valori date anul 2018 – Stația GR 2 [23]

11

Fig 1.11 Reprezentare grafică raport valori date anul 2018 – Stația GR 2 [23]

Stația GR 3

Tabel 1.3 Raport valori date anul 2018 – Stația GR 3 [23]

12

Fig 1.12 Reprezentare grafică raport valori date anul 2018 – Stația GR 3 [23]

Stația GR 4

Tabel 1.4 Raport valori date anul 2018 – Stația GR 4 [23]

13

Fig 1.13 Reprezentare grafică raport valori date anul 2018 – Stația GR 4 [23]

14

Capitolul 2. PROGRAMUL DE MANAGEMENT A L CALITĂȚII AERULU I PENTRU
ZONA DE GRANIȚĂ ROMÂNO – BULGARĂ

Programul Integrat de Management al Calității Aerului (PIMCA) este proiectat să asigure
conformarea cu valorile limită prevăzute de legislația națională și internaționa lă în Giurgiu și
împrejurimi. Acești poluanți au un impact semnificativ asupra sănătății și mediului. Sunt
dezvoltate programe separate pentru Turnu Măgurele și Zimnicea în vest și Călărași în est de -a
lungul Dunării. S -au dezvoltat de asemenea programe pe ntru patru orașe de pe malul bulgăresc al
Dunării.
Primul obiectiv al acestui plan este de a identifica zonele unde valorile limită pentru fiecare
poluant sunt depășite. Aceste valori limită sunt definite în legislația UE și românească, și sunt
concepute pentru a proteja sănătatea populației și în anumite cazuri ecosistemele
Al doilea obiecti v al acestui plan este de a cuantifica contribuția diferitelor surse de emisii,
identificate ca industriale, din trafic și locuințe, la nivelurile concentrațiilor în z onele unde una sau
mai multe valori limită sunt depășite. Aceasta permite planurilor de a cțiune să se concentreze
asupra cauzei reale a problemei sau problemelor.
Al treilea obiectiv al acestui plan este de a defini o serie de măsuri care ar trebui să asig ure
respectarea valorilor limită. În recomandarea acestor măsuri trebuie să se ia în cons iderare costul
și eficiența acestora în reducerea emisiilor identificate.
Al patrulea obiectiv se referă la dezvoltarea recomandărilor pentru îmbunătățirea monitorizăr ii
și evaluării calității aerului din oraș în viitor. Rezultatele analizei vor demonstra care valori limită
sunt depășite și unde, făcând posibil ca monitorizarea să se concentr eze asupra problemelor mari
în viitor. Analiza va evidenția zonele unde colecta rea datelor (de exemplu inventarele de emisii)
poate fi cel mult îmbunătățită.
Al cincil ea și ultimul obiectiv al acestui plan este deci de a defini responsabilități, opțiuni de
finanțare, planificări, etc. care arată cum poate fi aplicat planul și furniz ează beneficiile anticipate.
Structura acestui document urmează ordinea obiecti velor def inite mai sus, deci textul principal
începe cu evaluarea situației curente a calității aerului și se încheie cu definirea unui program de
management .
Calitatea aerului a fost evaluată în Giurgiu cu ajutorul datelor de măsurători de la două stații
DOAS situ ate în apropiere a centrului orașului Giurgiu și aproape de Dunăre și prin modelarea
bazată pe inventarele de emisii detaliate.
Pentru poluanții cu două sau mai multe v alori limită corespunzătoare unor perioa de de
monitorizare diferite, cazu l selectat arată cele mai răspân dite depășiri.
• Pe malul românesc al Dunării, depășirea prognozată a valorii limită pentru SO 2 este în mare
parte limitată la zona din jurul fabricii D unapor (Figura 2.1). Rezultatele pentru această
zonă au fost verificate m ai amănunțit pri n rularea fiecăr ei surse (industria românească,
sectoarele transport și locuințe din România și industria bulgărească) separat în modelul de
dispersie. Acest lucru a a rătat că nu Dunapor contribuie cu cele mai mari concentrații de
SO 2 în ac eastă zonă, ci u zina termoelectr ică TPP din Ruse. În planurile bulgărești s -au
identificat acțiuni de combatere a emisiilor provenite de la TPP, și odată luate în
considerare în anii viitori, depășirile din jurul Dunapor vor dispărea.

15

Fig. 2.1 Modelarea celei de -a 24-a concentrații maxime orare de SO 2 în Giurgiu în 2004.
Unități: μg.m-3. [10]

• Figura 2.1 arată distrib uția modelată a depășirilor valorii limită zilnice pentru PM 10.
modelarea nu prognozează nici o problemă în Giurgiu, totuși s -au identificat probleme
semnificative în comunitățil e dimprejur. Stațiile de monitorizare raportează o imagine
diferită, cu depășiri semnificative ale valorii limită zilnice în Giurgiu.

16

Figura 2.1. Modela rea celei de -a 35-a concentrații maxime în 24 ore de PM 10 în Giurgiu în
2004. Unități: μg.m-3.[10]

• Depășirea estimată a valorilor limită pe ntru NO 2 este limitată la o zonă mică din nordul
orașului Giurgiu pentru concentrația medie orară.

17

Figura 2.2. Modelarea celei de -a 18-a concentrație maximă orară de NO 2 în Giurgiu în 2004.
Unități: μg.m-3.[10]

Ambele staț ii de monit orizare DOAS au raportat mici depășiri ale valorii limită medii
anuale pentru benzen în 2004, cu concent rații de 5,2 și 5,4 μg.m-3 în comparație cu valoarea
limită de respectat până în 2010 de 5 μg.m-3.[16]

18
Capitolul 3. SISTEMUL DE MONI TORIZA RE A CALITĂȚII AERULUI
ÎN ZONA DE FRONTIERĂ ROMÂNO -BULGARĂ DE -A LUNGUL
DUNĂ RII

3.1 Descrierea sistemului DOAS

Deteriorarea mediului ambiental este ca uzată de: existența prea multor automobile,
avioane, nave de mare tonaj, fabrici care funcționează după t ehnologii vechi, poluante, mari
consumatoare de materii prime, apă și energie, fenomene care sunt determi nante, în ultimă
instanță, de necesități cresc ânde ale unei populații aflate în stare de explozie demografică și
îndeosebi de existența marilor aglomer ări urbane.
Perfecționarea și modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri
stiințifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu și pe cele energetice. Ca
urmare a industrializării și creșterii producției de bunu ri au sporit mult materialele care afectează
mediul ambiant. Presiunea activității omului asupra mediului natural c rește foarte rapid de aceea
protecți a atmosferei constitue o problemă de interes public național și internațional.
Agenția pentru Protecția M ediului Giurgiu realizează monitorizarea calității aerului printr –
un sistem DOAS achiziționat în cadrul Proiectului PHARE CBC RO/BG 1999 “ Sistemul comun
de monitorizare a calității aerului în orașele riv erane bazinului inferior a l Dunării, pe granița
româ no-bulgară”.
Rețeaua de monitorizare a calității aerului pentru municipiul Giurgiu este formată din două
stații au tomate amplasate în centrul și în partea de sud a orașului astfel:
• stație de fond suburbană – în acest punct sunt monitorizați poluanții tr ansportați din zonele
industriale din zonele limitrofe, precum și poluarea transfrontieră; stația este amplasată în
turnul clădirii Administrației Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu. (APDF);
• stație de fond urbană – pentru măsurarea nivelului mediu de pol uare a aerului în
municipiul Giurgiu (concentrații urbane de fon d); stația este amplasată în zonă
rezidențială, la sediul Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGF P).

Fig. 3 .1 G1 – APDF Fig. 3.2 G2 – DGFP
G1 – APDF G2 – DGFP

19
Indicatorii monitorizați sunt: SO 2, NO 2, NO, CO, O 3, C6H6 și PM 10, iar valorile limită sunt
stabilite conform Ordinului 592/2002.
O stație este formată din:
➢ Sistem DOAS (Differential Optical Absorbtion Spectroscopy) prin care se monitorizează
indicatorii : benzen, dioxid de azot, dioxid de s ulf, ozon și oxid de azot.

Fig. 3.3 Analizorul AR 500 [10]

➢ Monitorul de punct bazat pe fluorescența ultravioletă pentru SO 2 – Analizor ML 9850B,
care a fost pus în funcțiune din luna iulie a anului 2007.
➢ Monitor de punct bazat pe tehnica de corelare cu filtru de gaze în infraroșu pentru
măsuratorile de CO – Analizor ML 9830B (Fig. 3.4.b);

Fig. 3.4 Analizor CO [10]
➢ Prelevator SM 200 – prelevator automat pentru PM10.

Fig. 3.5 Prelevator SM 200 [10]

20

➢ Datele și informațiile pentru public se prezintă pe un display cu afișare a med iilor
sub formă grafică reprezentând și valoarea limită pentru fiecare poluant monitorizat, efectele
toxicologice și datele meteo. Acest panou este amplasat în fața Primăriei Giurgiu, astfel încât orice
cetățean are acces la informațiile primite de l a stațiile de monitorizare (Fig. 3.6).

Fig. 3.6 Display public [10]

Amplasarea stațiilor de monitorizare este prezentată în figura de mai jos.

Fig. 3.7 Amplasarea stațiilor de monitorizare în municipiul Giurgiu [10]

21
Fiecare stație de mo nitorizare automată a calității aerului este dotată cu senzori meteo,
care furnizează informații despre: temperatură, umiditatea relativă, radiații solare, direcția și
viteza vântului. Aceste informații sun t folosite de către analizor în validarea dat elor indicatorilor
chimici monitorizați în co ndiții standard de te mperatură și presiune.
Numărul stațiilor de monitorizare a calității aerului, tipul stației, tipul de poluanți precum și
numărul analizelor efec tuate pentru determinarea poluanților gazoși sunt prezentate detaliat în
tabelul următor
Tabelul 3.1.Stațiile de monitorizare a aerului – municipiul Giurgiu [10]
Județ Oraș Stația Tipul
stație
i Tipul
de
poluanț
i Nr.
Determin
ări Concentrația Frcvenț
a
depăși ri
i
V.L.
sau
CMA
(%) Observații orară zilnică anuală UM
Giurgiu Giurgiu
Suburban
(S)
APDF
Admistrația
Portuară
a Dunării
Fluviale
– G1
Str. Portului
nr. 1 Fond
(B) SO2 7679 X g/m3 0

Valorile
limită
pentru
poluanți
sunt
raportate
la cele
prevăzute
în O.M.
592/2002
.
NO2 7145 X g/m3 0
NO 6520 X g/m3 0
C6H6 4831 X g/m3 –
CO 4194 X mg/m3 0
O3 5445 X g/m3 0
PM1
0 329 X g/m3 0
Giurgiu Giurgiu
Urban
(U) DGFP
Direcția
Generală a
Finanțelor
Publice –G2
Bul. CFR
nr. 87 Fond
(B) SO2,
G2 3856 X g/m3 0
NO2,
G2 4009 X g/m3 0
NO,G
2 2320 X g/m3) 0
C6H6 2651 X g/m3 –
CO 7929 X mg/m3 0
O3 4110 X g/m3 0

22
PM1
0 318 X g/m3 0
Capitolul 4. EVALUAREA EMISIILOR LA STAȚIILE DE MONITORIZARE ÎN
GIURGIU

Controlul emisiilor de la sursele fixe și mobile, îmbunătățirea calității combustibililor,
aplicarea unor tehnologii prietenoase cu mediul, folosirea celor mai bune teh nici disponibile și
promovarea și integrarea cerințelor de protecție a mediului în secto arele cele mai poluante sunt
măsuri luate în scopul îmbunătățirii calității aerului.
Agenția pentru Protecția Mediului Giurgiu realizează monitorizarea calității aerul ui printr –
un sistem DOAS achiziționat în cadrul Proiectului PHARE CBC RO/BG 1999 “ Sistemul comun
de monitorizare a calității aerului în orașele riverane bazinului inferior a l Dunării, pe granița
româno -bulgară”.
Rețeaua de monitorizare a calității aerulu i pentru municipiul Giurgiu este formată d in două
stații automate amplasate în centrul și în partea de sud a orașului astfel:
• stație de fond suburbană – în acest punct sunt monitorizați poluanții transportați din
zonele industriale din zonele limitrofe, precum și poluarea transfrontieră; stația este amplasată în
turnul clădirii Admini strației Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu (APDF);
• stație de fond urbană – pentru măsurare a nivelului mediu de poluare a aerului în
municipiul Giurgiu (concentrații urbane de fond); stația este amplasată în zonă rezidențială, la
sediul Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP).
Indicatorii monitorizați în aceste stații sunt: SO2, NO2,NO, CO, O3, C6H6, PM10 și Pb.

Tabel 4.1. Rețeaua de monitorizare a calității aerului în municipiul Giurgiu în anul 2009 [10]
Județ Oraș Stația Tipul
stației Tipul de poluanți Nr.
determinări Frecvența
depășirii V.L.
sau CMA(%)
Giurgiu Giurgiu G1 – APDF Fond
(B) SO2, NO2,NO, CO, O3,
C6H6, PM10 și Pb 39283 *
G2 – DGFP Fond
(B) SO2, NO2,N O, CO, O3,
C6H6, PM10 și Pb 40659 0,097% la
ozon

Valorile limită pentru indicatorii monitorizați sunt stabilite conform Ordinului 592/2002.
4.1. Dioxidul de azot

Principalele surse potențiale de poluare cu NO 2 sunt încălzirea rezidențială și evacuările de
gaze de eșapament. O cantitate mai mar e de NO se transformă NO 2 în procesul de combustie și în
prezența oxigenului liber.
Prelucrarea statistică a datelor înregis trate în cursul anului 2009 la cele două stații de
monitorizare a calității aerului pentru indicatorul NO 2, graficul măsurătorilor mediate pe 1h
precum și evoluția concentrațiilor medii anuale sunt prezentate alăturat (Tabelul 4.1. și Fig. 4.1.).

23

Tabelul 4.2. Prelucrarea datelor medii orare [10]
Stația Nr.
date
valide % date
valide Nr.
date >
VL Frecvența
depășirii
(%) Media
(µg/m3) Maxim
a
(µg/m3) Mediana
(µg/m3) Percentila
98(µg/m3) VL,
conform
Ordinul
ui
592/200
2
APDF
G1 8251 94.19 0 0 12.99 157.8 8.82 52.78 200
µg/m3
DGFP
G2 8195 93.55 0 0 14.16 126.56 10.39 52.07

Fig. 4.1. Concent rații medii orare NO 2 [10]
În cursul anului 2009 nu au fost înregistrate depășiri ale valorii limită orare pentru protecția
sănătății umane, la dioxidul de azot, așa cum se observă și din graficul de mai sus.
Media anuală la G1 – APDF de 12,99 µg/m3 și G2 – DGF P de 14,16 µg/m3 evidențiază
faptul că nu a fost depășită valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane, respectiv 40
µg/m3 și nici valoarea limită anuală pentru protecția vegetației, respectiv 30 µg/m3 la nici una din
stațiile care se află pe teritoriul municipiului Giurgiu.
Principalele surse potențiale de poluare cu NO sunt procesele de combustie și traficul rutier.
Concent rațiile de NO măsurate la nivelul anului 2009 sunt prezentate mai jos. Pentru NO
nu este stabilită o valoare limită, acesta este monitorizat întrucât este unul din precursorii
ozonului.

Tabel 4.2. Prelucrarea datelor medii orare [10]
Stația Nr.
date
valide % date
valide Nr.
date >
VL Frecvența
depășirii
(%) Media
(µg/m3) Maxim
a
(µg/m3) Mediana
(µg/m3) Percentila
98(µ g/m3)

24
APDF
G1 6051 69.08 * * 8.49 71.73 8.07 15.61
DGFP
G2 469 5.35 * * 9.76 28.58 9.65 13.75

Fig. 4.2 Concentrații medii orare NO [10]

4.2. Dioxidul de sulf

Surse antropice de producere a dioxidului de sulf sunt sistemele de încălz ire a populației
care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice și pr ocesele industriale și în măsu ră mai
mică motoarele diesel.
Prelucrarea statistică a datelor înregistrate în cursul anului 2009 la cele două stații de
monitorizare a calități i aerului pentru indicatorul SO2, graficul măsurătorilor mediate pe 1h
precum și evoluția concentrațiilor me dii anuale sunt prezentate alăturat (Tabelul 3.2.1 . și Fig.
3.2.1 .)

Tabel 4.3. Prelucrarea datelor medii orare [10]
Stația Nr.
date
valide % date
valide Nr.
date >
VL Frecvența
depășirii
(%) Media
(µg/m3) Maxima
(µg/m3) Mediana
(µg/m3) Percentila
98(µg/m3
) VL,
conform
Ordinului
592/2002
APDF G1 8303 94.78 0 0 7.03 207.55 4.16 29.92 350
µg/m3 DGFP
G2 8084 92.28 0 0 6.59 84.23 3.21 35.76

25

Fig. 4.3 Concentrații medii orare SO 2 [10]

Concentrațiile de SO 2 sunt mai ridicate în perioada rece a anului (ianuarie – martie și
respectiv noiembrie – decembrie), principalele surse potențiale de poluare la nivelul municipiului
Giurgiu fiind procesele de comb ustie și traficul rutier.
Nu au fost înregistrate depășiri ale valorii limită orare pentru protecția sănătății umane.

Fig. 4.4 Concentrații medii zilnice SO2 [10]

Graficul de mai sus ilustrează evoluția concentrațiilor medii zilnice de SO 2 în anul 2009.
După cum se observă valorile înregistrate au fost mici și nu s -au înregistrat depășiri ale valorii
limită zilnice pentru protecția sănătății umane, care este de 125 µg/m3.
Mediile anuale calculate la G1 – APDF de 7,03 µg/m3 și G2 – DGFP de 6,59 µg/m3 au
arătat faptul că nu a fost depășită valoarea limită pentru protecția ecosistemelor care este de 20
µg/m3, de asemenea și media valorilor înregistrate în perioada 1 oc tombrie – 31 martie este mult
mai scăzută decât valoarea limită pentru protecția ecos istemelor.

26
4.3. Pulberi în suspensie (PM 10 și PM 2,5)

Surse antropice care produc pulberi în suspensie sunt: activitatea industrială, sistemul
de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie prin pulberile produse
de pneurile mașinilor la oprirea acestora și datorită arder ilor incomplete.
Pulberile în suspensie au stabilitate mare și se depun în timp mai îndelungat la distanță mai
mare, uneori de 2 -10 Km (cenușa, negrul de fum). Puterea de difuzie este mare, ajungând în
alveolele pulmonare, deci devin toxice pentru organism.
În anul 2009 nu s -au înregistrat depășiri ale valorii limită pe 24h pentru protecția sănătății
umane.
Concentrațiile pentru pulb eri în suspensie PM 10 sunt prezentate în tabelul și graficul de
mai jos.

Tabel 4.4 Prelucrarea datelor medii zilnice [10]
Stația Nr.
date
valide % date
valide Nr.
date >
VL Frecvența
depășirii
(%) Media
(µg/m3) Maxima
(µg/m3) Mediana
(µg/m3) Percentila
98(µg/m3
) VL,
conform
Ordinului
592/2002
APDF G1 301 82,46 0 0 21.54 24 22 45 50
μg/m3 DGFP G2 304 83,28 0 0 22.21 44 22 36

Fig. 4.5 Concentrații medii zilnice PM 10 [10]

De asemenea mediile anuale au fost 21,54 μg/m3 la G1 – APDF și 22,21 μg/m3 la G2 –
DGFP arată că nu a fost depășită valoarea limită anuală pen tru protecția sănătății umane, care este
de 40 μg/m3.
0102030405060µg/m3PM10 01.01.2009 -31.12.2009
G1 – APDF G2 – DGFP Valoarea limita zilnica

27
4.4. Metale grele

Principala sursă de poluare cu metale grele o reprezintă emisiile motoarelor cu funcționare
pe bază de benzină, combustia și industria în care sunt procesate metalele, un caz partic ular fiind
topitoriile. Metalele grele, cu excepția mercurului, sunt emise sub formă solidă în asociere cu
cenușa z burătoare
Dintre metalele grele APM Giurgiu a monitorizat plumbul, prin metoda cu
spectrofotometru cu absorbție atomică din pulberile PM 10 prelevate din cele 2 puncte amplasate
pe teritoriul municipiului Giurgiu.

Tabel 4.4 Prelucrarea datelor medie anuală [10]
Poluant Stația Media
(µg/m3 ) Depășiri Număr analize V.L. pentru
protecția sănătății conform
Ordinului 592/2002

Pb APDF G1 0,00461 9 – 337
0,5 μg/m3
DGFP G2 0,005166 – 360

Concentrațiile mediii anuale au fost sub limita anuală pentru protecția sănătății umane.
4.5 Monoxidul de carbon

La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor și inodor, de origine atât naturală
cât și antropică. Apare ca produs în toate procesele de combustie incompletă a combustibililor
fosili.
Surse potențiale de poluare cu monoxid de carbon pe teritoriul municipiului Giurgiu sunt
procesele de combustie, traficul auto, feroviar și naval.
Datele înre gistrate în urma monitorizării monoxidului de carbon de la stația G2 DGFP se
regăsesc în tabelul și graficul de mai jos.

Tabel 4.5 Prelucrarea datelor medii glisante pe 8h [10]
Stația Nr.
date
vali
de % date
valide Nr.
date >
VL Frecvența
depășirii
(%) Media
(µg/m3) Maxima
(µg/m3) Median
a
(µg/m3) Percentila
98(µg/m3
) V.
L.
con
for
m
Or
din

28
ulu
i
592
/20
02
APDF G1 * * * * * * * * 10
mg
/m3 DGFP G2 85
91 98,07 0 0 0,32 5,39 0,14 2,21

Fig. 4.6 Concentrații medii pe 8h CO [10]

Nu s -au înregistrat depășiri ale valorii limită pentru protecția s ănătății umane. Cum se
observă din grafic valori mai crescute ale monoxidului de carbon sunt măsurate în perioada de
iarnă, din cauza arderilor combustibililor pentru încălzire.

4.6. Benzenul

Surse de poluare cu benzen se găsesc pe întreg teritoriul județului Giurgiu, având în vedere
că numărul automobilelor este în creștere. Astfel de surse sunt benzinăriile și gazele de eșapament.
Arderea cărbunelui și solvenții chimici sunt de asem enea surse importante de poluare cu b enzen.
Valorile înregistrate sunt raportate la valoarea limită anuală pentru protecția sănătății
umane, conform Ordinului 592/2002.

Tabel 4.6Prelucrarea datelor medie anuală [10]

29
Poluant Stația Media
(µg/m3) Depășiri Număr analize V.L. pentru
protecția sănătății
C6H6 APDF G1 4,63 nu 7625 5
[μg/m3] DGFP G2 3,15 nu 6509

În anul 2009 valoarea limită pentru protecția sănătății nu a fost depășită.

4.7 Amoniac

Pe raza Județului Giurgiu nu se monitorizează indicatorul amoniac (NH 3).

4.8 Ozonul

Ozonul este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Aflat în troposferă,
este un oxidant chimic și o componentă majoră a smogului fotochimic, fiind considerat unul dintre
principalii poluatori ai marilor aglomerări urbane. Ozonul troposf eric se formează în straturile
joase ale atmosferei și duce la poluare de tip fotochimic. Atunci când depășește anumite limite,
este dăunător vieții pe pământ. Substanțele precursoare formării ozonului troposferic sunt oxizii
de azot și compușii org anici v olatili. El se formează, pe de -o parte pe cale naturală, fiind însă
produs în troposferă și prin reacțiile fotochimice din emisiile rezultate din traficul rutier.
Precursorii ozonului monitorizați sunt oxizii de azot proveniți în general din procese le de
combustie și traficul rutier și benzenul provenit din activitățile în care sunt folosiți solvenți sau de
la stațiile de distribuție carburanți.
Prelucrarea statistică și reprezentarea grafică a măsurătorilor de ozon este prezentată mai
jos în tabel ul 4.7 și graficul 4.7.
Tabel 4.7 Prelucrarea datelor medii glisante pe 8 ore [10]
Județ Stația Nr. date
valide % date
valide Nr.
date >
VL Frecvența
depășirii
(%) Media
(µg/m3) Maxima
(µg/m3) Mediana
(µg/m3) Percentila
98(µg/m3)
Giurgiu APDF
G1 8451 96.47 0 0 49.32 117.86 49.48 91.85
DGFP
G2 8201 93.62 4 0.048 53.75 125,36 50,93 99,59

30

Fig. 4.7 Concentrații medii glisante pe 8h O 3 [10]

Pe parcursul anului 2009 s -au înregistrat depășiri ușoare ale valorii limită cu o frecvență
de 0.09 % în punctul G2 – DGFP.
4.9. Evoluția calității aerului

Calitatea aerului în municipiul Giurgiu s -a menținut constantă în ultimii ani, nu au existat
variații foarte mari de la an la an,având totuși o tendință de îmbunătățire în ultimii a ni.
Evoluția calităț ii aerului în per ioada 2003 -2009 este prezentată în tabelele următoare.

31

Fig. 4.8. Concentrații medii anuale NO 2 [10]

Prin introducerea rețelei de gaze naturale în municipiul Giurgiu la care a fost racordați
majoritatea consumatorilor industriali se observă o scădere a valorilor înregistrate la dioxidul de
azot.

Fig. 4.9. Concentrații medii anuale NO [10]

051015202530354045
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009µg/m3
G1 – APDF G2 – DGFP
0246810121416
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009µg/m3
G1 – APDF G2 – DGFPVL anuală pentru protecția sănătății umane
VL anuală pentru protecția vegetației

32

Fig. 4.10 Concentrații medii anuale SO 2 [10]

Valorile dioxidului de sulf au scăzut în toată această perioadă și această tendință se ob servă la
ambele stații de monitorizare de pe teritoriul municipiului Giurgiu.

Fig. 4.11. Concentrații medii anuale PM10 [10]
0510152025
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009µg/m3
G1 APDF G2 DGFP
05101520253035404550
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009µg/m3
APDF – G1 DGFP – G2VL anuală pentru protecția ecosistemelor
VL anuală pentru protecția sănătății umane

33
În anul 2009 s -au înregistrat valori mai mici la PM10 ca urmare a modernizării și
reabilitării drumurilor și îmbunătățirii infrastructurii.

Fig. 4.12 Concentrații medii anuale Pb [10]

Concentrațiile de plumb au scăzut de la an la an, în principal datorită eliminării benzinei
cu plumb folosită de autovehicule.

00,10,20,30,40,50,6
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009µg/m3
APDF – G1 DGFP – G2 Valoare limita anuala
00,20,40,60,811,2
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009µg/m3
G1 – APDF G2 – DGFPVL anuală pentru protecția sănătății umane

34
Fig. 4.13 Concentrații medii anuale CO [10]

Concentrațiile de monoxid de carbon au scăzut vizibil în municipiul Giurgiu ca urmare a
îmbunătățirii tehnologiilor folosite în procesele de combustie.

Fig. 4.14 Evoluția concentrației anuale C 6H6 [10]
La benzen în ultimii 2 ani nu s -au înregistrat depășiri ale valorii limită anuale, valorile
păstrându -se totuși ridicate, cu toate măsurile impuse, cum ar fi montarea sistemelor de recuperare
a compușilor organici volatili la stațiile de distribuție carbur anți și la rezervoarele de stocare.
Menționăm faptul că pe teritoriul municipiului Giurgiu nu există sursă potențială pentru poluarea
cu benzen.
0123456789
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009µg/m3
G1 – APDF G2 – DGFP Valoare medie anualaVL anuală pentru protecția sănătății umane

35

Fig. 4.15 Evoluția concentrației anuale O 3 [10]

Față de anul 2003 se observă o scădere a concentrațiilor d e ozon la ambele stații. Valorile
se păstrează totuși ridicate mai ales din cauza traficului urban și a faptului că a crescut numărul
automobilelor de pe raza municipiului Giurgiu. [11]

4.10. Sta țiile automate de monitorizare

Începând cu anul 2010 în județul Giurgiu funcționează continuu o rețea de moni torizare a
calității aerului, integrată în Sistemul Național de Monitorizare a calității Aerului. Rețeaua este
format din patru stații automate, care au fost amplasate în județul Giurgiu .
Stațiile automate de monitorizare au fost localizate astfel:

 GR1 – stație de trafic amplasată pe Șoseaua București, la intrarea în municipiul Giurgiu,
locația respectivă fiind considerată oportună din punct de vedere al fluenței traficului. Para metrii
monitorizați sunt: S O2, NO, NO x, NO 2, CO, BTX, PM 10;
010203040506070
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009µg/m3
G1 – APDF G2 – DGFP

36

Fig. 4.17 Indice orar genera l GR 1 [24]

 GR2 – stație de fond urban amplasată în Parcul Elevilor, adiacent străzii Transilvania,
situată într -o zonă neexpusă direct traficului și industriei locale. Parametrii monitorizaț i sunt: SO 2,
NO, NO x,NO 2, O3, CO, BTX, PM 10 și parametrii meteo;

Fig. 4.18 Indice orar genera l GR 2 [24]

 GR3 – stație industrială , amplasată în curtea Stației Meteo Giurgiu,șoseaua Sloboziei, aflată
într-o zonă industrială care include și centrala te rmoelectrică a municipiului Giurgiu, Parametrii
monitorizați sunt: SO 2, NO, NO x, NO 2, CO, PM 10 și parametrii meteo;

37

Fig. 4.18 Indice orar genera l GR 3 [24]

 GR 4 – stație de tip rural de nivel subregional , amplasată în satul Braniștea, comuna
Oinacu, s ituată la distanță de toate sursele de poluare majore. Parametrii monitorizați sunt: SO 2,
NO, NO x, NO 2, O3, CO, BTX, PM 10 și parametrii meteo;

Fig. 4.19 Indice orar genera l GR4 [24]

38

Capit olul 5. POLUAREA AER ULUI ÎN REGIUNEA TRANSFRONTALIERĂ GIURGIU
-RUSE
5. 1 POLUAREA AERULUI ÎN JUDEȚUL GIURGIU

La nivelul județului Giurgiu, Agenția pentru Protecția Mediului Giurgiu monitorizează în mod
continuu calitatea aerului prin 4 stații de monito rizare a calității aerului, integrat e în prin Rețeaua
Națională de Monitorizare a Calității Aerului.
Fig. 5.1 Localizare Stații de Monitorizare în județul Giugiu [1 2]
• GR1 – stație de t rafic, este amplasată pe șoseaua București, la intrarea în municipiul
Giurgiu, locația res pectivă fiind considerată oportună din punct de vedere al fluenței
traficului ; localizată la o distanță de 9,4 km față de Punctul de Frontieră Ruse.

39
• GR2 – stație de f ond urban , este amplasată în Parcul Elevilor, adiacent străzii Transilvania,
situată într -o zonă neexpusă direct traficului ș i industriei locale;
• GR3 – stație industrială , este ampla sată în curtea Stației Meteo, șosaua Sloboziei, aflată
într-o zonă indust rială care include și centrala termoelectrică a municipiului Giurgiu;
• GR4 – stație de tip rural de nivel subre gional , este am plasată în satul Braniștea, comuna
Oinacu, situată la dis tanță de toate de poluare majore .

Variația valorilor indicatorilor măsur ați depinde de sursele de poluare și d e condițiile
climatice – direcție vânt, viteza acestuia, temperatură, presiunea atmosfe rică, precipitați i.

Dioxidul de azot

Principalele surse de poluare cu NO 2 la nivelul județului Giurgiu sunt încălzirea rezidenția lă
și traficul auto.

Fig. 5.2 Grafic privind valorile NO 2 la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,
pentru luna dece mbrie 2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitateaer.ro

Tabel 5.1 privind valorile NO 2 la stațiile de monitoriza re din județul Giurgiu, pen tru luna
decembrie 2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitat eaer.ro
Luna/Zi GR 1 –
NO 2 GR 2 –
NO 2 GR 3 –
NO 2 GR 4 –
NO 2
2019 -12 01 29.68 36.73 – 15.74
2019 -12 02 33.68 44.66 – 18.08
2019 -12 03 29.21 30.22 – 18.91
2019 -12 04 35.96 47.83 – 20.11
2019 -12 05 63.54 63.34 – 29.11

40
Luna/Zi GR 1 –
NO 2 GR 2 –
NO 2 GR 3 –
NO 2 GR 4 –
NO2
2019 -12 06 25.00 27.29 – 17.25
2019 -12 07 27.44 32.60 – 19.97
2019 -12 08 37.72 40.00 – 21.40
2019 -12 09 60.55 75.00 – 21.89
2019 -12 10 36.83 54.05 – 19.68
2019 -12 11 19.38 32.69 – 14.73
2019 -12 12 13.28 27.72 – 10.19
2019 -12 13 16.70 35.59 – 11.08
2019 -12 14 24.00 34.22 – 12.94
2019 -12 15 43.25 48.02 – 17.06
2019 -12 16 56.69 51.16 – 19.24
2019 -12 17 35.49 35.12 – 21.43
2019 -12 18 42.20 43.49 – 21.55
2019 -12 19 42.54 56.82 – 22.12
2019 -12 20 31.19 34.61 – 17.98
2019 -12 21 28.32 44.13 – 18.57
2019 -12 22 39.61 43.47 – 15.21
2019 -12 23 30.92 22.69 – 13.20
2019 -12 24 25.29 24.01 – 14.63
2019 -12 25 17.39 19.85 – 12.78
2019 -12 26 22.03 20.98 – 15.75
2019 -12 27 21.49 19.75 – 13.70
2019 -12 28 36.49 37.58 – 19.87
2019 -12 29 17.83 21.60 – 14.27
2019 -12 30 22.76 26.93 – 14.08
2019 -12 31 18.17 21.48 – 12.80

Dioxidul de sulf

Principalele surse potențiale de poluare cu dioxid de sulf la nivelul județului Giurgiu sunt
procesele de combustie și traficul rutier.
Fig. 5.3 Grafic privind valorile S O2 la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,
pentru luna decembrie 2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitateaer.ro

41

Tabel 5.2 privind valorile SO 2 la stațiile de monitorizare din județul Giurg iu, pentru luna
decembrie 2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitat eaer.ro
Luna/Zi GR 1 –
SO2 GR 2 –
SO2 GR 3 –
SO2 GR 4 –
SO2
2019 -12 01 4.51 5.14 – 3.41
2019 -12 02 4.96 5.07 – 4.15
2019 -12 03 4.67 5.24 – 3.62
2019 -12 04 4.87 5.25 – 3.46
2019 -12 05 6.95 5.81 – 3.87
2019 -12 06 4.31 5.62 – 3.39
2019 -12 07 4.61 6.00 – 3.62
2019 -12 08 5.67 5.44 – 4.17
2019 -12 09 6.83 4.53 – 4.17
2019 -12 10 5.61 4.72 – 4.22
2019 -12 11 5.05 4.61 – 4.04
2019 -12 12 5.11 4.64 – 3.98
2019 -12 13 5.25 4.83 – 3.98
2019 -12 14 5.34 5.14 – 4.13
2019 -12 15 6.24 5.16 – 4.54
2019 -12 16 6.73 5.07 – 4.10
2019 -12 17 5.76 4.98 – 4.30
2019 -12 18 5.99 4.95 – 4.42
2019 -12 19 6.43 5.31 – 4.47
2019 -12 20 5.75 5.19 – 3.89
2019 -12 21 5.71 5.27 – 3.97
2019 -12 22 6.68 5.20 – 4.44
2019 -12 23 6.51 4.76 – 4.48
2019 -12 24 6.08 5.12 – 4.14
2019 -12 25 5.92 4.95 – 4.15
2019 -12 26 5.94 4.97 – 4.08
2019 -12 27 6.30 5.08 – 4.41
2019 -12 28 7.24 5.27 – 4.44
2019 -12 29 6.08 4.98 – 4.11
2019 -12 30 6.01 5.09 – 3.99
2019 -12 31 7.50 5.41 – 5.41

Mono xid de azot

Principalele surse de poluare cu NO sunt procesele de combustie și traficul ru tier. Monoxidul
de azot nu are valoare limită. Acest indicator se monitorizează întrucât este unul din precursorii
ozonului.

42

Fig.5.4 Grafic privind valorile NO la stațiile de monitorizare din ju dețul Giugiu,
pentru luna decembrie 2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitateaer.ro

Tabel 5.3 privind valorile NO la stațiile de monitorizare din județul Giurgiu, pentru lun a
decembrie 2019 , confom valor ilor înregist rate pe site -ul www.calitat eaer.ro
Luna/Zi GR 1 –
NO GR 2 –
NO GR 3 –
NO GR 4 –
NO
2019 -12 01 16.25 6.94 – 6.46
2019 -12 02 21.12 11.48 – 7.54
2019 -12 03 18.81 5.03 – 7.01
2019 -12 04 44.04 21.39 – 9.97
2019-12 05 121.61 43.20 – 22.27
2019 -12 06 16.14 6.73 – 7.06
2019 -12 07 25.36 12.66 – 10.59
2019 -12 08 60.04 27.55 – 18.97
2019 -12 09 161.23 93.09 – 22.76
2019 -12 10 66.10 45.88 – 20.51
2019 -12 11 14.16 11.89 – 7.94
2019 -12 12 4.68 5.08 – 5.49
2019 -12 13 7.60 12.08 – 5.39
2019 -12 14 10.56 7.38 – 6.78
2019 -12 15 67.30 39.15 – 11.51
2019 -12 16 139.84 39.01 – 14.89
2019 -12 17 36.66 14.72 – 13.92

43
Luna/Zi GR 1 –
NO GR 2 –
NO GR 3 –
NO GR 4 –
NO
2019 -12 18 45.39 18.39 – 12.11
2019 -12 19 58.77 32.57 – 15.98
2019 -12 20 26.08 7.37 – 7.56
2019 -12 21 22.31 22.07 – 9.73
2019 -12 22 41.50 27.69 – 8.09
2019 -12 23 15.57 4.75 – 6.19
2019 -12 24 18.58 5.30 – 6.69
2019 -12 25 5.94 3.89 – 5.92
2019 -12 26 9.78 4.48 – 6.80
2019 -12 27 11.04 4.63 – 6.16
2019 -12 28 45.22 24.59 – 13.00
2019 -12 29 10.79 6.10 – 7.17
2019 -12 30 15.23 7.23 – 7.60
2019 -12 31 8.97 5.37 – 6.60

Pulberi în suspensie – PM 10

Pulberile sunt în general emise în procesele de combustie, din trafic și din alte activități de
construcție, reparații de infrastructură sau sunt datorate uno r evenimente punctuale cum ar fi
incendiile sau fenomene meteo – vânt care spulberă particulele fine de praf.
Pulberile în suspensie fracțiunea – PM10, se măsoară prin metoda nefelometrică pentru a
furniza rezultate în timp real. Pentru validarea acestora se utilizeză metoda gravimetr ică – metoda
standardizată.

Fig. 5.5 Grafic privind valorile PM10 la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,

44
pentru luna decembrie 2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitateaer.ro
Tabel 5.4 privind valorile PM10 la stați ile de monito rizare din județul Giurgiu, pentru luna
decembrie 2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitat eaer.ro
Luna/Zi GR 1 –
PM10 GR 2 –
PM10
2019 -12 01 15.35 86
2019 -12 02 19.41 77
2019 -12 03 18.98 91
2019 -12 04 26.12 85
2019 -12 05 51.45 82
2019 -12 06 25.15 95
2019 -12 07 31.69 95
2019 -12 08 53.37 92
2019 -12 09 51.78 86
2019 -12 10 47.18 89
2019 -12 11 39.05 96
2019 -12 12 15.24 95
2019 -12 13 17.02 96
2019 -12 14 22.85 93
2019 -12 15 32.86 85
2019-12 16 53.50 87
2019 -12 17 42.90 89
2019 -12 18 45.50 86
2019 -12 19 46.97 82
2019 -12 20 48.84 97
2019 -12 21 35.64 95
2019 -12 22 28.81 74
2019 -12 23 10.64 78
2019 -12 24 11.76 85
2019 -12 25 12.16 82
2019 -12 26 16.26 81
2019 -12 27 14.17 80
2019 -12 28 31.45 87
2019 -12 29 18.79 89
2019 -12 30 13.81 89
2019 -12 31 30.32 75

Pulberi în suspensie – PM2,5

Pulberile în suspenie cu cât sunt mai mici cu atât sunt mai periculoase pentru sănătatea
umană,. Pulberile în suspensie, fracțiunea PM 2,5, sunt p ulberi cu diametrulsub 2,5 mic roni aflate
în suspensie în aer.

45

Fig. 5.6 Grafic privind valorile PM2,5 la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,
pentru luna decembrie 2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitateaer.ro

Tabel 5.5 privind valorile PM2,5 la staț iile de monit orizare din județul Giurgiu, pentru luna
decembrie 2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitate aer.ro
Luna/Zi GR 4 –
PM 2,5
2019 -12 01 20.19
2019 -12 02 26.14
2019 -12 03 21.54
2019 -12 04 27.86
2019 -12 05 49.14
2019 -12 06 30.67
2019 -12 07 35.08
2019 -12 08 70.55
2019 -12 09 51.39
2019 -12 10 55.68
2019 -12 11 37.02
2019 -12 12 12.96
2019 -12 13 14.86
2019 -12 14 29.14
2019 -12 15 44.08
2019 -12 16 53.05
2019 -12 17 57.07
2019 -12 18 62.45
2019-12 19 57.71
2019 -12 20 51.26
2019 -12 21 38.23
2019 -12 22 28.49
2019 -12 23 11.03
2019 -12 24 20.74

46
Luna/Zi GR 4 –
PM 2,5
2019 -12 25 15.62
2019 -12 26 24.25
2019 -12 27 15.26
2019 -12 28 42.69
2019 -12 29 25.39
2019 -12 30 17.10
2019 -12 31 25.36

Plumb

Sursele potenția le de plumb sunt: noxele de la centralele t ermice și industriale, combustia
de orice fel, traficul.
Nu s-au înregistrat valori pen tru luna decembrie.

Monoxid de cabon

Monoxidul de carbon provine din procesele combustie unde sunt folosiț i drept
cobustib iligazul atural, motorina, pet roul sau lemnul.

Fig. 5.7 Grafic privind valorile CO la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,
pentru luna decembrie 2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitateaer.ro

Tabel 5.6 privin d valorile CO la stațiile de monitorizare din județul Giurgiu, pentru luna decembrie
2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitate aer.ro
Luna/Zi GR 1 –
CO GR 2 –
CO GR 3 –
CO GR 4 –
CO
2019 -12 01 0.53 0.61 – 0.57
2019 -12 02 0.55 0.76 – 0.72
2019 -12 03 0.62 0.70 – 0.74
2019 -12 04 0.73 1.03 – 0.91

47
Luna/Zi GR 1 –
CO GR 2 –
CO GR 3 –
CO GR 4 –
CO
2019 -12 05 1.24 1.52 – 1.19
2019 -12 06 0.72 0.78 – 0.85
2019 -12 07 0.92 1.01 – 1.01
2019 -12 08 1.34 1.42 – 1.43
2019 -12 09 1.27 1.65 – 1.19
2019 -12 10 0.96 1.51 – 1.17
2019 -12 11 0.68 0.85 – 0.82
2019 -12 12 0.43 0.61 – 0.54
2019 -12 13 0.48 0.77 – 0.50
2019 -12 14 0.57 0.78 – 0.70
2019 -12 15 0.83 1.44 – 0.91
2019 -12 16 1.30 1.50 – 1.02
2019 -12 17 1.04 1.19 – 1.04
2019 -12 18 1.08 1.25 – 1.07
2019 -12 19 0.97 1.18 – 0.93
2019 -12 20 0.98 1.14 – 0.88
2019 -12 21 1.03 1.42 – 0.98
2019 -12 22 0.89 1.29 – 0.89
2019 -12 23 0.71 0.86 – 0.63
2019 -12 24 0.75 0.93 – 0.73
2019 -12 25 0.65 0.86 – 0.63
2019 -12 26 0.71 0.91 – 0.73
2019 -12 27 0.67 0.85 – 0.63
2019 -12 28 0.98 1.42 – 0.95
2019 -12 29 0.75 0.94 – 0.70
2019 -12 30 0.74 0.72 – 0.73
2019 -12 31 0.80 0.41 – 0.71

Ozonul

Ozonul în troposferă, ese un oxidant chimic și o componentă majoră a smogului
fotochimic, fiind considerat unul dintre principalii poluatori ai marilor aglomerări urbane.
Ozonul troposferic se formează c a urmare acțiunii unor poluanți antropici (hidrocarb uri,
oxizii de azot, etc) care prin reacții fotochimice pun în iertate atomi d e oxigen și aceștia se combină
cu moleculele de oxigen formând ozonul. Datorită prezenței acest or poluanți în atmosferă se
formează smogul oxidant care favorizează formarea de pr oduși iritanți, alergenici, cancerigeni și
produc efecte negative asupra mediu lui.

48

Fig. 5.8 Grafic privind valorile O3 la stațiile de monitorizare din județul Giugiu ,
pentru luna decembrie 2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitate aer.ro

Tabel 5.7 privind valorile O3 la stațiile de monitorizare din județul Giurgiu, pentru luna decembrie
2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.cali tateaer.ro
Luna/Zi GR 2 –
O3 GR 4 –
O3
2019 -12 01 28.06 34.92
2019 -12 02 18.98 29.20
2019 -12 03 16.76 21.07
2019 -12 04 19.79 26.68
2019 -12 05 15.18 20.29
2019 -12 06 13.52 20.57
2019 -12 07 8.60 13.66
2019 -12 08 10.58 13.16
2019 -12 09 10.63 12.72
2019 -12 10 9.70 15.53
2019 -12 11 7.30 13.61
2019 -12 12 20.87 28.67
2019 -12 13 9.55 18.86
2019 -12 14 15.34 24.70
2019 -12 15 20.17 22.83
2019 -12 16 11.60 16.63
2019 -12 17 12.15 17.30
2019 -12 18 13.23 19.75
2019 -12 19 11.48 16.50
2019 -12 20 10.13 15.20
2019 -12 21 6.55 11.77
2019-12 22 22.42 23.76

49

Benzenul

Surse potențial poluatoar e cu benzen sunt traficul rutier, activitățile de distribuție
carburanți (benzinăriile). Arderea cărbunelui și activitățile în care se folosesc solvenții chimici
sunt de asemenea surse de poluare cu benzen.

Fig. 3.9 Grafic privind valorile Benzenului la stațiile de monitorizare din județul Giugiu,
pentru luna decembrie 2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitateaer.ro

Luna/Zi GR 2 –
O3 GR 4 –
O3
2019 -12 23 35.96 35.16
2019 -12 24 21.49 22.86
2019 -12 25 27.17 28.86
2019 -12 26 23.94 24.50
2019 -12 27 25.21 28.51
2019 -12 28 17.92 20.84
2019 -12 29 11.58 15.57
2019 -12 30 17.35 23.61
2019 -12 31 25.73 30.99

50
Tabel 3.8 privind valorile Benzenului la stați ile de monitorizare din județu l Giurgiu, pentru luna
decembrie 2019 , confom valorilor înregistrate pe site -ul www.calitate aer.ro
Luna/Zi GR 1 –
Benzen GR 2 –
Benzen GR 4 –
Benzen
2019 -12 01 1.26 1.25 3.11
2019 -12 02 13.31 1.43 10.50
2019 -12 03 – – –
2019 -12 04 3.03 5.52 7.23
2019-12 05 4.11 5.94 6.84
2019 -12 06 1.71 1.78 4.43
2019 -12 07 2.29 2.41 4.95
2019 -12 08 4.16 3.91 9.09
2019 -12 09 3.59 4.50 6.77
2019 -12 10 2.73 4.86 6.52
2019 -12 11 1.71 1.80 3.82
2019 -12 12 0.72 0.80 1.66
2019 -12 13 0.81 1.25 1.82
2019 -12 14 1.19 1.52 3.22
2019 -12 15 1.93 3.43 5.10
2019-12 16 3.72 3.46 6.13
2019 -12 17 2.46 2.79 5.71
2019 -12 18 2.73 2.66 6.78
2019 -12 19 1.86 2.10 5.10
2019 -12 20 2.11 2.12 4.68
2019 -12 21 2.08 2.54 4.88
2019 -12 22 1.51 2.24 4.30
2019 -12 23 0.84 0.75 2.30
2019 -12 24 0.99 1.17 3.46
2019 -12 25 0.73 0.82 2.64
2019 -12 26 0.92 0.88 3.32
2019 -12 27 0.82 0.84 2.59
2019 -12 28 1.88 2.72 4.48
2019 -12 29 1.05 1.07 2.95
2019 -12 30 0.95 1.18 3.31
2019 -12 31 1.12 1.06 3.10

5.2 POLUAREA AERULUI ÎN REGIUNEA RUSE

Cel mai mare număr de zile cu depășirea LV pe ntru PM 10 se observă în lunile noiembrie,
decembrie, ianuarie și februarie. Cele mai ridicate rate ale concentrațiilor medii lunare de PM10
au fost măsurate în această perioadă. Princ ipalul motiv pentru aceasta es te utilizarea comună a
sobelor de uz casni c pentru î ncălzire și caracteristice ale climei din regiune. În aceste luni există
perioade lungi cu temperaturi scăzute, ceață și vânt. Toți acești factori avantajează reținerea
particulelor fine în apropierea sup rafeței pământului și împiedică împrăștier ea lor în atmosferă.
Măsurătorile înregistrate în timpul sezonului de vară pe parcursul anilor indică diferențe
mari ale indicelui. În veri calde, cu temperaturi ridicate și perioade lungi de secetă (ca în 2016),
incendiile apar mai frecvent și acesta est e un motiv pentru poluarea aerului. În lunile de vară, cu
temperaturi mai scăzute și mai multe precipitații, incendiile apar mai rar, iar poluanții eliberați în
atmosferă sunt mai puți n concentrați.

51
Este imposibil să se prevenă complet cazurile de incend iu în timp ul verii, însă riscul
acestora ar putea fi substanțial redus. Un grup comun de echipe ar putea fi adunat pentru a acționa
împreună în ambele regiuni pentru stingerea incendii lor. Fiecare echipă poate moni toriza și
controla zonele cu pericol de in cendiu sit uate pe teritoriul lor local. În caz de incendiu sau de alt
incident cele două grupuri ar putea lucra împreună pentru a reduce daunele și pentru a informa
populația locală în timp util în cazuri de urgenț ă sau de evacuare. Mai mult, echipele ar p utea crea
un sistem comun de control, prevenire și acțiune în caz de dezastre, accidente și catastrofe. Un
plan ar putea fi elaborat pentru informarea promptă, adecvată și în timp util a populației locale,
dacă est e necesar, pentru tipărirea de pliante cu instrucțiu ni de prevenire a potențialelor incendii și
de acțiune adecvată atunci când acestea apar. Nivelul de poluare a aerului în sezonul toamna -iarnă
poate fi redus prin gazificarea regiunii, în special în secți unea bulgară, și prin îmbunătățirea
sistem elor de în călzire centrală. Rezolvarea acestei probleme va îmbunătăți în mod semnificativ
situația de mediu din regiune. [8]

52
Capitolul 6 . ANALI ZA DATELOR PRIVIND EVOLUȚIA POLUANȚILOR
ATMOSFERICI ÎN REGIUNEA TRANSF RONTALIERĂ GIURGIU – RUSE 2016 -2020.
COMPARAȚ IA CU VALORILE ADMISIBILE CONFORM LEGII 104/2011

Pulberile sunt în g eneral emise în procesele de combustie, din trafic și din alte activități de
construcție, reparații infrastructură sau sunt datorate unor even imente punctuale cum ar fi
incendiile sau fenomene meteo – vânt care spulberă particulele fine de praf. Pulberi în suspensie
fracțiunea – PM10 , se măsoară prin metoda nefelometrică pentru a furniza rezultate in timp real.
Pentru validarea acestor măsurări se utilizează metoda gravimetrică -metoda standardizată .[12]
Indicele specific corespunzător particulelor în suspensie se stabilește prin încadrarea
mediei aritmetice a valorilor orare, înregistrate în ultimele 24 de ore, în unul dintre domeniile de
concent rații înscrise în tabelul următor: [24]

Tabel 6.1 Domenii de concentrații pentru particule î n suspensie ( μg/m3), conform site -ului
www.calitateaer.ro
Domeniu de concentrații pentru particule în suspensie ( μg/m3) Indice specific
0 – 10

10 -20

20 – 30

30 – 50

50 – 100

> 100

Fig. 6.1 Indicele zilei conform site -ului www.calitate aer.ro

1
2
3
4
5
6

53
Tabel 6.2 Date pen tru concentrațiile măsurate ale PM10 , în Regiunea Ruse, pentru perioada iunie
2015 – iulie 2016 [8]
Data/ luna PM 10
Măsurat Limita
de
nivel Numărul
de depășiri
înregistrate
pentru lună Numărul
de date
înregistrat
e pentru
lună Concentra
ția lunară
medie Interval de
timp
concentra
ție LV for
ADR
[µg/m3] (50µG/
m3)
1 2 3 4 5 6 7
Iunie 0 27 25,841 98,34254144
Iulie 0 31 33,045 98,58490566
04-09-15 55,8 1,116 3 30 33,593 98,9010989
05-09-15 50,9 1,018 3 30 33,593 98,9010989
18-09-15 53,5 1,070 3 30 33,593 98,9010989
25-10-15 67,7 1,354 3 31 35,255 99,01315789
26-10-15 58,9 1,178 3 31 35,255 99,01315789
27-10-15 55,3 1,106 3 31 35,255 99,01315789
01-11-15 83,5 1,670 12 30 53,997 99,10179641
02-11-15 63,4 1,268 12 30 53,997 99,10179641
03-11-15 98,7 1,974 12 30 53,997 99,10179641
04-11-15 186,7 3,734 12 30 53,997 99,10179641
05-11-15 116,1 2,322 12 30 53,997 99,10179641
06-11-15 133,2 2,664 12 30 53,997 99,10179641
07/11/2015 г 87,4 1,748 12 30 53,997 99,10179641
08/11/2015 г 79,8 1,596 12 30 53,997 99,10179641
09/11/2015 г 66,2 1,324 12 30 53,997 99,10179 641
18/11/2015 г 53,4 1,068 12 30 53,997 99,10179641
19/11/2015 г 59 1,180 12 30 53,997 99,10179641
20/11/2015 г 54,9 1,098 12 30 53,997 99,10179641
03/12/2015 г. 71,3 1,426 19 31 56,687 99,17808219
04/12/2015 г. 50,4 1,008 19 31 56,687 99,178 08219
05/12/2015 г. 55,2 1,104 19 31 56,687 99,17808219
09/12/2015 г. 62,7 1,254 19 31 56,687 99,17808219
10/12/2015 г. 57,5 1,150 19 31 56,687 99,17808219
11/12/2015 г. 51 1,020 19 31 56,687 99,17808219
12/12/2015 г. 61,4 1,228 19 31 56,687 99,17808219
13/12/2015 г. 90,9 1,818 19 31 56,687 99,17808219

54
Data/ luna
PM 10
Măsurat Limita
de
nivel Numărul
de depășiri
înregistrate
pentru lună Numărul
de date
înregistrat
e pentru
lună Concentra
ția lunară
medie Interval de
timp
concentr
ație LV for
ADR
[µg/m3] (50µG/
m3)
15/12/2015 г. 51,2 1,024 19 31 56,687 99,17808219
18/12/2015 г. 65,7 1,314 19 31 56,687 99,17808219
19/12/2015 г. 78,2 1,564 19 31 56,687 99,17808219
20/12/2015 г. 79,8 1,596 19 31 56,687 99,17808219
26/12/2015 г. 69,1 1,382 19 31 56,687 99,17808219
27/12/2015 г. 97,6 1,952 19 31 56,687 99,17808219
28/12/2015 г. 68,4 1,368 19 31 56,687 99,17808219
05/1/2016 г. 95,1 1,902 17 31 73,752 100
06/1/2016 г. 89,5 1,790 17 31 73,752 100
09/1/2016 г. 72,4 1,448 17 31 73,752 100
10/1/2016 г. 107,3 2,146 17 31 73,752 100
11/1/2016 г. 131,9 2,638 17 31 73,752 100
19/1/2016 г. 87,3 1,746 17 31 73,752 100
20/1/2016 г. 109,4 2,188 17 31 73,752 100
21/1/2016 г. 108,4 2,168 17 31 73,752 100
22/1/2016 г. 136,7 2,734 17 31 73,752 100
23/1/2016 г. 118,2 2,364 17 31 73,752 100
24/1/2016 г. 141,4 2,828 17 31 73,752 100
25/1/2016 г. 148,4 2,968 17 31 73,752 100
26/1/2016 г. 156,3 3,126 17 31 73,752 100
27/1/2016 г. 80,7 1,614 17 31 73,752 100
29/1/2016 г. 53,5 1,070 17 31 73,752 100
30/1/2016 г. 85 1,700 17 31 73,752 100
31/1/2016 г. 60,4 1,208 17 31 73,752 100
02/2/2016 г. 85,9 1,718 9 28 48,793 100
03/2/2016 г. 63,4 1,268 9 28 48,793 100
06/2/2016 г. 68 1,360 9 28 48,793 100
07/2/2016 г. 57,8 1,156 9 28 48,793 100
08/2/2016 г. 79,9 1,598 9 28 48,793 100
09/2/2016 г. 94,3 1,886 9 28 48,793 100
16/2/2016 г. 101,9 2,038 9 28 48,793 100
23/2/2016 г. 86 1,720 9 28 48,793 100
26/2/2016 г. 63,6 1,272 9 28 48,793 100
01/3/2016 г. 54,7 1,094 4 31 37,155 100
16/3/2016 г. 50,9 1,018 4 31 37,155 100

55
Data/ luna PM 10
Măsurat Limita
de
nivel Numărul
de depășiri
înregistrate
pentru lună Numărul
de date
înregistrat
e pentru
lună Concentra
ția lunară
medie Interval de
timp
concentr
ație LV for
ADR
[µg/m3] (50µG/
m3)
21/3/2016 г. 54,6 1,092 4 31 37,155 100
28/3/2016 г. 56,3 1,126 4 31 37,155 100
05/4/2016 г. 58,6 1,173 4 30 35,087 100
06/4/2016 г. 69,6 1,393 4 30 35,087 100
07/4/2016 г. 63,6 1,272 4 30 35,087 100
08/4/2016 г. 50,5 1,010 4 30 35,087 100
16/5/2016 г. 50,6 1,012 1 31 27,457 100
22/6/2016 г. 61,9 1,239 3 30 31,99 100
23/6/2016 г. 65,3 1,306 3 30 31,100 100
24/6/2016 г. 52,2 1,045 3 30 31,101 100
15/7/2016 г. 56,0 1,120 6 31 37,995 100
27/7/2016 г. 56,5 1,130 6 31 37,995 100
28/7/2016 г. 55,1 1,103 6 31 37,995 100
29/7/2016 г. 65,7 1,314 6 31 37,995 100
30/7/2016 г. 56,2 1,125 6 31 37,995 100
31/7/2016 г. 56,9 1,139 6 31 37,995 100

Fig. 6.2 Grafic privind PM 10 măsu rat conform datelor din Tabelul 6.2

56

Fig. 6. 3 Grafic privind raportul dintre valoarea măsurată PM 10 și valoarea admisibilă
conform datelor din Tabelul 6.2

Grafic 6.4 reprezintă nu mărul de depășiri și numărul de date înregistrate pentru lună,
conform datelor din Tabelul 6.2

57
În perioada 2015 – 2017 nu s-au înregistrat valorilor depășite ale maximei admise de
concentrații măsurate ale PM10, la Stațiile de monitorizate din județul Giurgiu.

Tabel 6.3 Date pen tru concentrațiile măsurate ale PM10 , în județul Giurgiu pentru perioada august
2018 – martie 2020, conform site-ului www.calitateaer.ro
Data/ luna PM 10
Măsurat Limita de
nivel Numărul de
depășiri
înregistrate
pentru lună Numă rul de
date
înregistrate
pentru lună Concentrația
lunară medie
concentrație LV for
ADR
[µg/m3] (50µG/m3)
1 2 3 4 5 6
August 0 29 34.89
27.09.2018 50.4 1.008 2 24 29.57
29.09.2018 51.5 1.03 2 24 29.57
08.10.2018 63.95 1.279 4 28 38.34
13.10.2018 65.22 1.304 4 28 38.34
16.10.2018 59.04 1.188 4 28 38.34
31.10.2018 58.14 1.162 4 28 38.34
31.12.2018 55.4 1.108 1 22 21.56
19.02.2019 53.25 1.07 2 27 35
20.02.2019 58.85 1.177 2 27 35
08.03.2019 63.77 1.275 1 20 31.86
13.09.2019 64.67 1.845 5 30 37.35
14.09.2019 59.95 1.293 5 30 37.35
16.09.2019 62.49 1.249 5 30 37.35
17.09.2019 64.12 1.282 5 30 37.35
18.09.2019 64.85 1.852 5 30 37.35
21.10.2019 64.03 1.297 4 30 35.2
22.10.2019 63.03 1.26 4 30 35.2
23.10.2019 56.22 1.124 4 30 35.2
28.10.2019 59.67 1.193 4 30 35.2
09.12.2019 52.86 1.057 2 31 27.06
16.12.2019 62.94 1.258 2 31 27.06
12.01.2020 52.31 1.046 1 30 30.76
17.02.2020 55.22 1.104 1 27 24.39
21.03.2020 57.72 1.154 5 30 37.48
26.03.2020 102.46 2.049 5 30 37.48
27.03.2020 161.87 3.237 5 30 37.48
28.03.2020 73.66 1.473 5 30 37.48
29.03.2020 57.86 1.157 5 30 37.48

58

Fig. 6.5 Grafic privind PM 10 măsu rat conform datelor din Tabelul 6.3

Fig. 6.6 Grafic privind raportul dintre valoarea măsurată PM 1 0 și valoarea admisibilă
conform datelor din Tabelul 6.3
Grafic 6.7 reprezintă numărul de depășiri și numărul de date înregistrate pentru lună,

59
conform datelor din Tabelul 6.3
Capitolul 7. MĂSURI PENTRU REDUCEREA POLUĂRII ÎN REGIUNEA
TRANSFRONT ALIERĂ

În România, prin Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului se
realizează punerea în aplicare a legii calității aerului înconjurător. SNEGICA asigură cadrul
organizatoric, instituțional și legal de cooperare a autorit ăților și instituțiilor publice cu competențe
în domeniu în scopul evaluării și gestionării calită ții aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg
teritoriul României, precum și pentru informarea populației și a organismelor europene și
internaționale pr ivind calitatea aerului înconjurător.
SNEGICA cuprinde, ca părți integrante, următoarele două sist eme:
• Sistemul Național de Monitoriza re a Calității Aerului (SNMCA)
• Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici (SNIEPA). [25]
Măsuri le de tip orizontal propuse și adoptate în perioada precedentă și menținute în intervalul
2015 – 2020:
˗ Reglementarea din punct de vedere al protecției mediului a surselor cu impact semnificativ
˗ Implementarea recomandărilor documentelor BAT la instala tiile IPPC
˗ Identificarea programelor de finanțare pentru dezvoltarea județului Giurgiu
˗ Comun icarea și implicarea publicului în decizia de mediu
˗ Planificarea și stabilirea de obiective prin Planul Local de Acțiune pentru Mediu
˗ Monitorizarea conf ormării cu standardele în vigoare a instalațiilor de ardere cu capacitatea mai
mare de 1 MW de căt re Agenții economici, APM și GNM.
˗ Corelarea planificării mai multor sectoare (urbanism – strategie energetică – planificare
mobilitate etc.)
˗ Integrarea aspectelor de mediu în deciziile administrației publice locale
˗ Acordarea de sprijin prin consul tanță pentru implementarea proiectelor de eficiență energetică
˗ Punerea în aplicare a unei politici fiscale menite să încurajeze rezidenții locali pentru a îmbunătăți
funcționarea eficientă a consumului de energie
˗ Subvenționarea costurilor de audituri energetic e din fonduri locale, regionale.

Măsuri specifice:
• Programul de Cooperare Transfrontalieră România -Bulgaria 2017 -2021 are ca obiectiv
principal con tribuția la dezvoltarea integrată a zonei, implicit contribuția la coeziunea
teritorială în cadrul UE.
În cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria (PCT RO -BG) 2017 –
2021 au fost selectate 5 Obiective T ematice (OT):
– promovarea a daptării la schimbările climatice, a prevenirii și gestionarii riscului;
– conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
– promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocaje lor din cadrul infrastructuri lor
rețelelor majore;
– promovarea ocupării forței de munca sustenabile și de calitate și sprijinirea mobilității forței de
muncă;

60
– consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a persoanelor interesate ș i a unei
administrații public e eficiente. [18]
• Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale;
Implementarea măsurilor PMUD Municipiul Giurgiu – ce are ca efect reducerea emisiilor generate
de trafic
• Extindere perdele forestiere de protecție a căilor de transport rutier și suprafe țe spații verzi
Campanii de conștientizare și informa re privind transportul nepoluat. [18]

61

CONCL UZII

Calitatea aerului este una din subiectele în care Comisia Europeană a fost cel mai activă în
ultimii ani, îndeosebi datorită interesului și i mplicării tot mai mare a cetățenilor, dezvoltând o
strategie generală. Statele Membre au transpus și implementat noile directive pe calitatea aerului
care stabilesc obiective de calitate pe termen lung. Dar este și responsabilitatea fiecărui om de a
se im plica în această problemă, prin schimbarea comportamentului de zi cu zi, folosirea mai puțin
a automobilelor personale, utilizarea de combustibili mai puțin poluanți și implicarea în luarea
deciziilor de mediu . [10]
Monitorizarea calității aerului și urmărirea emisiilor în atmosferă sunt foarte importante
pentru determinarea poluării, adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a
efect elor negative asupra mediului, și menținerii calității aerului in județul Giurgiu.
Având în vedere analizele efectuate se remarcă o menținere constantă a calități.i La nivelul
județului Giurgiu calitatea aerului este bună. Obiectivul principal este menținerea calității aerului
și chiar îmbunătățirea acesteia .

62

BIBLIOGRAFIE

1. Gabriela -Cristina Simion – Monitorizarea si controlul factorilor de mediu , Editura
Matrixrom , 2012
2. Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Gheorghița Diaconu – Protecția și ingineria
mediului , Editura Economică , 1997
3. Sanda Vișan, Anca Angelescu, Cristina Alpopi – Mediul înconjurăror. Poluare și
protecție , Editura Economică , 2000
4. Sanda Vișan, Anca Angelescu, Cristina Alpopi – Mediul înconjurător Poluare și
protecție , Editura Economic ă, 1998
5. ***Cristina Covaliu – Analiza calitativă și cantitativă a proceselor chimice apărute ca
urmare a poluării atmosferei
6. *** Mihai Dragoș, Teleabă Victoria,Air quality assessment based on road traffic
pollutants dispersion modelling: Giurgiu – Ruse Bridge Case study
7. ***Radu Mihăiescu – Monitoringul integrat al mediului – 2014
8. *** Irina Ivanova Tcveta nova, Particulate matter (PM) air pollution in the
transboundary region Ruse -Giurgiu
9. *** Ivanka Zheleva, Gench o Popov, Petar Russev,Krassimir Tuzharov, Kliment
Klimentov, Ivaylo Nikolaev, Victoria Teleaba, Stations for monitoring of the air
quality in the cross border area Bulgaria -Romani a
10. ***APM Giurgiu – Raport de mediu 2009
11. *** APM Giurgiu – Raport de mediu 2015
12. ***APM Giurgiu – Raport de mediu 2016
13. ***APM Giurgiu – Raport de mediu 2018
14. *** Inventare de emisii ale județului Giurgiu 2012 -2016
15. *** Manual de utilizare – stații automate RNM CA – Orion Europe
16. ***Planul de menținere a calității aerului în județul Giurgiu – 2018 – 2022 –
http://www.cjgiurgiu.ro/portal/giurgiu/cj/portal.nsf/0/093365D8AE6CEA08C22580B
50026C3A2/$ FILE/PLAN%20%20CALITATE%20AER%20GIURGIU%20%20201
8%20%20final%20.pd
17. *** Planul Local de Acțiune pentru Mediu (PLAM) al județului Giurgiu
18. *** Profilul investițional al euroregiunii Ruse -Giurgiu
19. *** Raport anual privind starea factorilor de mediu la nivelul județului Giurgiu 2016
20. *** Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător
21. *** Ordin nr. 1206/2015 din 11 august 2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile
administrativ -teritoriale întocmite în urma încadr ării în regimuri de gestionare a
ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului înconjurător

63
22. *** Ordin nr. 36/2016 din 11 ianuarie 2016 pentru aprobarea listelor cu unitățile
administrativ -terito riale întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a
ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului înconjurător
23. *** Ordonanță de Urgență 195/2005 privind protecția mediului
24. ***http://www.calitateaer.ro
25. ***http://www. mmediu.ro/categorie/calitatea -aerului/56