Programul Ael Impact Asupra Cresterii Performantei In Invatarea Limbii Romane In Gimnaziu
CUPRINS
ARGUMENT
Puterea schimbării sau despre noua viziune în educație…………………………………….5
CAPITOLUL I
Softul educațional-mijloc eficient în realizarea unui învățământ formativ………….8
I. 1. Utlizarea Tehnologiei Informaționale și Comunicaționale (T.I.C.) în procesul de învățare……………………………………………………………………………………………………………………….8
II.2. E-learning –paradigmă a Instruirii Asistate de Calculator (I.A.C.)………………….12
I. 3. Softul educațional-mijloc eficient de stimulare a gândirii critice și a învățării active………………………………………………………………………………………………………………………..16
I. 4. Platforma AeL –un model de soft educațional realizat pe baze de date…………….24
I.5. Alte platforme de E-learning-MOODLE(Modular Object-oriented Dynamic Learning Envirement)…………………………………………………………………………………………………35
CAPITOLUL AL II-LEA
Impactul formativ al utilizării platformei AeL în educație……………………………….40
II. 1. Tradițional și modern în Didactica Limbii și literaturii române………………………40
II.2. Rolul și funcțiile mijloacelor de învățământ în școala modernă……………………….42
II.3. Utilizarea Platformei AeL în orele de Limbă și literatură……………………………….50
CAPITOLUL AL III-LEA
Eficiența Platformei AeL în obținerea performanței școlare-cercetare experimentală…………………………………………………………………………………………………………..54
III. 1. Ipoteză.Obiective …………………………..……………………………………..54
III. 2. Metodologia cercetării ……………………………………..…………..……….57
III.2.1. Eșantionul, lot operațional ……………………………..……………………57
III.2.2. Metode utilizate ………………………………………………………………….57
III.2.3. Etapele cercetării ………………………………………………………………..57
III. 3. Înregistrarea, prelucrarea, analiza și evaluarea rezultatelor evaluării …………….58
III. 3. 1. Înregistrarea, prelucrarea, analiza și evaluarea rezultatelor
evaluării inițiale ………………………………………………………………………………………………58
III. 3. 2. Înregistrarea, prelucrarea, analiza și evaluarea rezultatelor
evaluării formative ………………………………………………………………………66
III.3.3. Înregistrarea, prelucrarea, analiza și evaluarea rezultatelor
evaluării finale ……………………………………………..….…………………………68
CONCLUZII ………………………………………………….….………………………………76
ANEXE …………………………………………………………….…………….…………………..
BIBLIOGRAFIE ………………………….…………………………………………………………..
ARGUMENT
MOTTO:
„Îi poți da unui elev câte o lecție în fiecare zi, dar dacă îl poți îndruma să învețe stârnindu-i creativitatea, el își va dedica întreaga viață învățăturii”.
Clay.B.Bedford
Puterea schimbării sau despre noua viziune în educație
Trăim într-o societate aflată în permanentă schimbare, într-o lume virtuală, plină de avatari, dedublându-ne personalitatea, dar, totodată, o societate a informației, a cunoașterii, uneori prea haotică și anevoioasă.Acum două decenii ni se părea, cel puțin nouă, profesorii de Limba română, că informatica, o știință atât de „rece”, greu accesibilă și partea umanistă, contemplativă specifică disciplinei noastre sunt două lumi complet antitetice, iar o simbioză între ele se considera cea mai utopică sferă existențială, demnă de scenariile Science-Fiction.
Astăzi, când trebuie să ne adaptăm, să ne reinventăm strategiile didactice pentru a reuși să convingem aceste generații tinere, atât de energice și de iscoditoare, să mai acorde clipe prețioase lecturării unei opere literare, considerăm că didactica suferă importante schimbări, odată cu fiecare produs tehnologic inovator, ce ia naștere, parcă, în fiece clipă.
Elevii din zilele noastre sunt cei care impun această adaptare a dascălilor, ca „deschizători de minți și suflete”.Si ce concurență acerbă și neloială avem în această luptă cu tehnologia!
Fiecare copil deschide în fiecare zi calculatorul, laptopul,tableta, conectate, firește, la internet, dar oare în aceeași zi deschide și copertele unei cărți, contopindu-se cu mintea și sufletul în miraculoasa lume a poveștilor sau enigmaticul univers al tropilor? Cu toții cunoaștem răspunsul acestei întrebări!
De aceea, considerăm că trebuie să găsim o cale de apropiere față de elevi, pentru a-i convinge să ne urmeze activ în procesul educației, utilizănd constant mijloacele tehnologice moderne de învățământ, ca parte integrată în orele de limba română.
Ca educatori, trebuie să înțelegem că trăim un moment de cotitură, o perioadă în care conceptul de învățare este unul total diferit de ce a fost până acum; copiii nu mai așteaptă ca cineva să le livreze un curriculum care să îi învețe ceea ce vor să știe, ei pur și simplu învață asta când vor, în afara școlii, iar scoțând un telefon din buzunar, au acces instant la milioane de profesori.
Dinamica accelerată a schimbărilor sociale, dar mai ales profunzimea acestor schimbări, impun direcții de restructurare și a realității educaționale ce vizează alinierea obiectivelor instructiv-educative la cerințele concrete ale societății supertehnologizate. Impactul tehnologiilor asupra societății umane își are originea în caracterul lor apatrid, după apariție, tehnologiile având o difuzare universală.
Dezvoltarea societății informaționale s-a concretizat, la nivel mondial prin:
• dezvoltarea infrastructurilor de comunicații;
• implementarea unor instrumente software adecvate;
• dezvoltarea componentelor hardware;
• crearea de conținut digital;
• dezvoltarea abilităților individuale în utilizarea și valorificarea informației.
În acest context, s-au creat premisele trecerii de la societatea informațională la societatea cunoașterii sau societatea informațională bazată pe cunoaștere, în care omul știe să valorifice informațiile, transformându-le în bunuri intangibile, care îi vor spori potențialul de acțiune.
Noile tehnologii educaționale sunt o consecință directă atât a evoluției metodelor psihopedagogice din educație, cât și a noilor tehnologii I.T. (tehnologii Web, multimedia, tehnologii de comunicație). Mijloacele didactice s-au diversificat de-a lungul timpului: de la suportul de curs tipărit, la programele de învățare prin televizor (transmisie directă sau înregistrare video), la informații multimedia interactive în timp real prin intermediul Interne-tului. Metoda didactică impusă de societatea informațională este Instruirea Asistată de Calculator care valorifică principiile instruirii programate în contextul noilor tehnologii informatice și de comunicații.
În acest studiu ne-am propus, așadar, să investigăm impactul integrării unor resurse formative, oferite de Instruirea Asistată pe Calculator, sarcinile didactice bazate pe T.I.C. și resursele nesecate ale internetului. Noile rigori ale Programei școlare, dorința elevilor, dar și a profesorilor, de a utiliza din ce în ce mai des mijloacele moderne impun o nouă configurație a proiectării strategiilor didactice.Astfel, orele de limba română primesc șanse egale cu ale altor discipline, inscriindu-se în exemplul complex de virtualizare a educației.
Așa cum informatica are rolul de a crea acea subtilă punte de legătură între știință și artă, rolul profesorului de Limba română este „ de a stârni dragostea de lectură, patima pentru carte, sfiiciunea nobilă în fața ideii de frumos”.(Nichita Stănescu).Crearea unor mijloace moderne de învățământ, care să se înscrie în tendințele generale de utilizare a noilor tehnologii informaționale, devine pentru cadrul didactic o adevărată provocare.
CAPITOLUL I
SOFTUL EDUCȚIONAL-MIJLOC EFICIENT ÎN REALIZAREA UNUI ÎNVĂȚĂMÂNT FORMATIV
MOTTO:
“Nu există altă profesiune care să ceară posesorului atâta competență, dăruire și umanism ca cea de educator pentru că în nici una nu se lucrează cu un material mai prețios, mai complex și mai sensibil decât este omul în devenire – copilul / adolescentul.”
J. M. MONTEIL
I.1. Utilizarea tehnologiei informaționale și comunicaționale (TIC) în procesul de predare
În acest secol este resimțită, mai mult ca oricând, nevoia de a asista învățarea prin in- termediul tehnologiei informatice și comunicaționale. Dacă în anul 2003, profesorii români care predau matematica și științele raportau că 1-2% dintre elevii de clasa a VIII-a utilizează calculatorul în scopul instruirii, în anul 2007, acest procent, este cuprins între 2 și 3%. Însă, în acest răstimp, cu 30% mai mulți elevi au acces la Internet, și cu 37% mai mulți elevi au acces la computere la școală[1]. În aceste condiții, devine o necesitate integrarea tehnologiei infor- matice și comunicaționale în procesul de predare-învățare-evaluare.
„Tehnologia, prin ea însăși, nu schimbă și nu îmbunătățește predarea și învățarea. Cheia pentru introducerea cu succes a tehnologiei în predare și în învățare… constă în acordarea unei atenții sporite, managementului proceselor, strategiei, structurii și mai ales rolurilor și deprinderilor.[2]”Tehnologia este doar vârful aisbergului în procesul de planifi- care a instr uirii, servind doar ca vehicul util, printre altele vitale.
Educația trebuie să pregătească individul pentru ritmul accelerat al schimbării în soci-
[1] Noveanu, G.N. et al. 2005, pag. 101-102 și baza de date TIMMS, 2007
[2] Wills, S. și Alexander, S., 2000, pag. 72.
etatea în care trăim, să-i creeze deprinderi și abilități de adaptare și, mai mult decât atât, însuși procesul de instruire trebuie să se adapteze noilor condiții.Educația omului modern trebuie să depășească stadiul de educație orientată pe nivel și să se orienteze către o educație continuă, capabilă să-l pregătească pe individ oriunde s-ar afla și nelimitat în timp.
Sarcina educației și formării bazate pe noile tehnologii ale informației și comunicării nu este de a demonstra că are rezultate imediate într-o întrecere cu alte tipuri de sisteme educaționale, ci de a substitui o parte din structurile actuale cu un nou spectru de performanțe, în întâmpinarea schimbărilor inerente ce au loc în cultură și civilizație.
În actuala epocă a tehnologiei informatice,educația este cea mai importantă componentă socială,fară de care dezvoltarea potențialului uman este de neimaginat.Este evidentă necesitatea utilizarii calculatorului în toate școlile pentru asigurarea reală a șanselor egale în educație .Calculatorul a devenit in timp un instrument didactic care poate fi utilizat în procesul de predare-învățare al oricarei discipline. Cu ajutorul calculatorului se pot elabora și redacta planuri de lecții ,schițe,desene,fișe de lucru pentru elevi.Aceste materiale pot fi periodic actualizate , pot fi listate la imprimantă și apoi multiplicate pentru toți elevii clasei, se pot utiliza facilități multimedia pentru a susține auditiv si vizual teoria, se pot accesa informații de pe CD-uri educaționale transdisciplinare, se pot elabora schițe structurate,ce conțin elemente esențiale din tema discutată .
Cu ajutorul calculatorului pot fi concepute teste-grilă care presupun vizualizarea învățării, a variantelor de raspuns. Avantajul constă în interacțiunea dintre computer și răspunsul selectat de elev (vizual si auditiv ).Notarea este obiectivă, rapidă și eficientă.
Din păcate, în învățământul preuniversitar, calculatoarele sunt folosite mai ales pentru predarea și învățarea informaticii.Folosirea lor ca instrumente menite să ușureze învățarea altor materii este încă în stadiu incipient.Totuși se constată o preocupare concretă pentru utilizarea calculatorului în învățare, în special în cadrul ariilor curriculare Matematică și științe, Limbă și comunicare.
Acomodarea încă din școală cu noile tehnologii influențează formarea intelectuală a elevilor în următoarele direcții:[3]
[3]- Brierley, W.; Kemble, I., "Computers as a tool in language teaching," CUP, 1991,apud Warschauer M. "Computer Assisted Language Learning: an Introduction".(1996),Tokyo
a) Stimularea interesului față de nou
Atunci când se lucrează cu calculatorul, interesul și implicarea elevului este neîntreruptă.Deschiderea aproape completă pe care o oferă tehnica de calcul elimină riscul ca elevul să se plictisească sau ca activitatea să intre în rutină.
b) Stimularea imaginației
De obicei, copiii iau contact cu lumea calculatoarelor prin intermediul jocurilor.Varietatea subiectelor abordate de acestea stimulează imaginația celor care le utilizează, cu atât mai mult cu cât aceste programe sunt special concepute să dezvolte fantezia, inventivitatea, rapiditatea luării deciziilor, reflexele.
c) Dezvoltarea unei gândiri logice
Gândirea elevilor câștigă în profunzime și rapiditate. A ști ce să ceri sistemului de calcul impune o ordonare superioară a gândirii.
d) Pot fi simulate pe ecran fenomene și procese în evoluția lor, unele experiențe greu accesibile laboratoarelor școlare.
e) Se poate optimiza randamentul predării prin prezentarea cu ajutorul ecranului a unei largi varietăți de exemple sau modele asociate unei secvențe de lecție.Aceasta conduce la stimularea inventivității și aplicativității, a spiritului participativ și anticipativ al celui care învață.
f) Formarea intelectuală a tinerei generații se va face în spiritul autoeducației.
g) Elevul învață în ritm propriu, fără emoții și perturbări ale comportamentului determinate de factorii de mediu.
h) Rezultatele și progresele obținute beneficiază de o apreciere obiectivă.
„…educația trebuie să prevină utilizările oarbe ale noilor tehnologii informatice în comunicare, să împiedice înstrăinarea omului, să lupte contra dorinței de divertisment permanent, contra fricii nejustificate față de noile tehnologii informatice în comunicare, să prevină diminuarea spiritului creativ.“ (G. de Landsheere)[4]
[4] –apud Popovici, L. -Integrarea TIC în activitatea didactică la ciclul primar. Cluj-Napoca:Mega, (2008). pag. 67.
Majoritatea specialiștilor consideră că nu trebuie să ne întrebăm dacă instruirea se îmbunătățește prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine calitățile unice ale acestora, care le deosebesc de alte medii : interactivitatea, capacitatea de a oferi reprezentări dinamice și multiple ale fenomenelor, interacțiunea constantă etc.
Procesul de instruire trebuie regândit. Trebuie intensificate cercetările privind psihologia cognitivă. Cadrele didactice trebuie să învețe să gândească altfel, să formuleze altfel problemele, fără să mai pună accentul pe activitățile intelectuale de rutină. Utilizarea calculatoarelor va conduce la depistarea calităților unice la om, iar oamenii vor deveni… mai umani. Educația va trebui regândită în raport cu noile posibilități tehnice pe de o parte, și în funcție de cerințele noii societăți, pe de alta. Misiunea cercetării educaționale este de a devansa momentul istoric prin formularea problemelor care de abia se conturează la orizontul social, de a construi ipoteze plauzibile, de a le verifica experimental și de a pregăti astfel soluțiile cele mai potrivite pentru momentul respectiv.
Noile cerințe ale programei școlare, dorința elevilor, dar și a profesorilor de a utiliza mijloace moderne în procesul educațional impun o nouă configurație a proiectării activitații de învățare în didactica modernă. Prin utilizarea TIC, ora de limba română are șanse egale cu ale altor discipline de învățământ de a se înscrie în exemplul complex de virtualizare a educației.
Mediile virtuale construite în această perspectivă vor permite un învățământ individualizat, interactiv, bazat pe activități complexe. În ceea ce privește resursele mutimedia, acestea oferă acces la informație, însă nu garantează stratificarea cunoștințelor. Resursele informatice se dovedesc eficace în activitatea de învățare în colaborare. Strategiile bazate pe T.I. determină creșterea motivației elevilor, le oferă posibilitatea să interacționeze cu alți indivizi, să profite de experiența și cunoștințele acestora în scopul construirii propriului cod de valori și atitudini.
Evoluția vertiginoasă a informației, a ideilor, a societății ne semnealează faptul că tot ceea ce am învățat în școală, în adolescență, pregătirea de specialitate, universitatea nu sunt suficiente pentru dezvoltarea vieții profesionale. Adultul trebuie să înțeleagă că învățarea permanentă este o parte integrantă din viața sa, un proces continuu și neîntrerupt, numai astfel putându-se adapta social și profesional. După Sorin Cristea, “educația permanentă reprezintă o direcție importantă de evoluție a activității de formare-dezvoltare a personalității care ur-
mărește valorificarea tuturor dimensiunilor și a formelor educației proiectate și realizate pe tot parcursul existenței umane și în orice moment al existenței umane”.[5]
I.2. E-learning – paradigmă a instruirii asistate de calculator
E-learning, termen introdus în 1998 de Jay Cross, fondatorul Internet Time Group, a devenit extrem de popular. Învățământul electronic sau e-learning reprezintă o modalitate actuală de dezvoltare a educației, în concordanță cu descoperirile tehnologice. O definiție concisă a termenului de învățămant electronic poate fi: “oferirea educației, instruirii sau învățămantul prin mijloace electronice”. [6] Termenul este utilizat in zilele noastre și ca termen unificator pentru o multitudine de tehnici de învățare, instruire prin mijloace asistate de calculator. Învățămantul electronic se referă la utilizarea tehnologiilor Internetului pentru a furniza un vast șir de soluții care amplifică performanța și cunoștințele. În general, termenul de e-learning este sinonim cu online learning, Web based learning.
Iată câteva definiții ale termenului de e-learning:
• "Orice act sau proces virtual utilizat pentru a obține date, informații, abilități sau cunostințe. E-learning înseamnă astfel învățarea într-o lume virtuală, în care tehnologia cooperează cu creativitatea umană pentru a accelera și ușura cunoașterea profundă a domeniului studiat." [7]
• "Oferirea unor oportunități de învățare, instruire sau programe educaționale cu ajutorul unor mijloace electronice". [8]
[5] Cristea, Sorin -"Dicționar de termeni pedagogici ", E.D.P., București, 1998,pag.106
[6]- http://depmath.ulbsibiu.ro
[7]- http://www.mountainquestinstitute.com
[8]- www.intelera.com/glossary.htm
• „Acoperă o vastă categorie de aplicații și procese, precum: instruirea asistată de calculator, învățarea prin intermediul Internetului/Intranetului (Web based learning), învățămant oferit prin intermediul calculatorului (computer based learning), clase virtuale, colaborare online. Conținutul electronic este oferit cu ajutorul Internetului, a Intranetului, a casetelor audio și video, prin satelit, CD-ROM sau televiziune interactivă.” [9].
• “Posibilitate de a îmbunătăți invățămantul prin utilizarea dispozitivelor de calcul (ex. PCurile, cd-urile, DVD-urile, televiziunea, PDA-urile, telefoanele mobile) și a tehnologiei comnunicației (prin utilizarea Internetului, e-mailului, forumurilor de discuții sau a software-ului colaborativ de tip wiki sau blog)”. [10]
În sens larg, prin e-learning se înțelege" totalitatea situațiilor educaționale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informației și comunicațiilor". Termenul, preluat din literatura anglo-saxonă, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de învățare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersecție a acțiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. În accepțiunea modernă, procesul de învățămant bazat pe resurse utilizează atat modele clasice cu suporturile cunoscute (modele fizice), cât și modele virtuale aparținând tehnologiei multimedia. E-learning-ul reprezintă o componentă a modelului bazat pe tehnologie.
Menționăm faptul că actualmente termenul e-learning a ajuns să înlocuiască practic toți termenii care desemnau o nouă manieră de integrare a mijloacelor TIC în procesul de instruire.
Avantaje si dezavantaje ale e-Learning:
Avantajele acestui tip de învățare sunt următoarele: accesibilitate, flexibilitate, confortabilitate, utilizatorul putând hotărî singur data și ora la care se implică în activitatea de instruire.Față de sistemul tradițional de învățămant, e-learning-ul prezintă numeroase avantaje [11],[12], [13]:
_________________________________________________
[9]- http://www.cybermediacreations.com/elearning
[10]- http://en.wikipedia.org/wiki/Elearning
[11]- http://depmath.ulbsibiu.ro
[12] Ioniță, A., "Organizational Learning – a Sustainable Competitive Advantage", 2005.pag.29-34
[13] Ioniță, A., Trends in Professional Learning in the Framework of Knowledge Society, 2006,pag.2-4
• independența geografică, mobilitatea – posibilitatea de a accesa conținutul materialului educațional de oriunde și oricând, cu ajutorul computerului personal și al rețelei;
• accesibilitate online – o caracteristică importantă specifică acestui tip de educație, prin care se înțelege accesul la educație prin Internet în timp real, de oriunde și oricând, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămană; nu există dependență de timp;
• prezentare concisă si selectivă a conținutului educațional;
• individualizarea procesului de învățare – fiecare instruit are un ritm și stil propriu de asimilare și se bazează pe un anume tip de memorie în procesul de învățare (auditivă sau vizuală), parcurgerea cursurilor poate fi făcută treptat și repetat, controlându-și rapid progresele, beneficiind de un feedback rapid și permanent; unii subiecți au un randament mai bun in weekend, alții la primele ore ale dimineții;
• metode pedagogice diverse – programele e-learning trebuie să aibă la bază diverse metode pedagogice, care să ghideze subiecții pe tot parcursul procesului de învățare: la parcurgerea materialelor didactice, la realizarea proiectelor, la evaluarea online si până la certificarea programului, dacă este cazul; o serie de experimente care studiază efectul pe care îl are utilizarea diverselor medii în insușirea cunoștiințelor au dus la concluzia că, în general, un material educațional diversificat este reținut in proporție de 80% prin ascultare, vizionare și interactivitate;
• administrarea online – utilizarea sistemelor e-learning necesită asigurarea securității utilizatorilor, înregistrarea acestora, monitorizarea studenților și a serviciilor oferite în rețea;
• costuri reduse de distribuție – software-ul educațional sau soluțiile electronice de învățare nu sunt ieftine. Totuși, costurile lor sunt mai reduse decât cele implicate de o sesiune de învățare “clasică”, deoarece sunt eliminate cheltuielile de deplasare, închirierea spațiilor pentru cursuri, cazarea și masa subiecților;
• timp redus de studiu – în unele cazuri, în funcție de soluția de tehnică adoptată, și timpul poate fi trecut la categoria reducerea costurilor: subiectul nu va întrerupe activitatea profesională pentru a urma un curs, ci va “pierde” doar cateva ore zilnic pentru a învăța online sau offline, pe computer;
• interacțiuni sincrone și asincrone – cele două tipuri de interacțiuni dintre instructori și instruiți se pot completa;
• tehnologii dinamice diverse – acestea permit un feedback pronunțat, în timp real, și evaluări formative și sumative, calitative și cantitative, realizate într-un mod facil și de către evaluatorii cei mai avizați;
• dacă învățământul tradițional este organizat pe grupe de varstă, cel online este organizat pe subiecți; într-o clasă virtuală pot fi reuniți subiecți de toate vârstele, cu pregătiri diferite, neglijând granițele spațiale.
Dezavantajele educației de tip e-learning sunt [14]:
• rata mare de abandon a studenților – acest tip de educație la distanță necesită eforturi consistente și susținute din partea tuturor participanților la procesul instrucțional.
Studenții trebuie să fie extrem de motivați, altfel se instalează fenomenul de abandon școlar care este mult mai frecvent în educația la distanță decât în învățămantul tradițional.
După studiile făcute de Rovai [15], există câțiva factori care pot influența abandonul școlar și care pot fi exploatați pentru a limita această tendință:
– prezența – tutorele și studentul trebuie să fie prezenți chiar și într-o comunitate virtuală;
– egalitatea – trebuie să se manifeste prin aceea că tutorele va modera activitatea în așa fel încât toți participanți să aibă oportunitatea de a interveni într-un anumit subiect de discuție;
– grupuri de lucru cât mai mici – care să permită o mai bună împărțire a sarcinilor și activităților;
– stilul de predare si gradul de însușire a cunostințelor reprezintă un factor important. Aceasta inseamnă folosirea unor formate de cursuri online specifice acestui tip de educație și care să se adapteze cunoștințelor subiecților.
[14]- http://depmath.ulbsibiu.ro/
[15]- http://www.irrodl.org
• necesită experiență în domeniul utilizării calculatoarelor – cursanților li se solicită anumite cunoștințe în domeniul IT. În cele mai multe cazuri instalarea unui sistem e-learning presupune instalarea de aplicații sau medii adiționale care presupun cunoștințe tehnice suplimentare. Pentru a minimiza acest dezavantaj, clientul poate folosi un browser web. Există cazuri în care această abordare nu este posibilă. În acest caz este necesară modularizarea aplicației, realizarea unui kit de instalare și a unui ghid al utilizatorului. În cazul în care sistemul prezintă o multitudine de funcțiuni care nu sunt modularizate, utilizatorul are reținere în utilizarea acestora și, în consecință, este diminuată eficiența sistemului în sine.
• costuri mari pentru proiectare și întreținere – acestea includ și cheltuieli cu tehnologia, transmiterea informaților în rețea, întreținerea echipamentului, producerea materialelor necesare. Comparativ, însă, cu toate costurile pe care le implică procesul educațional clasic, acestea sunt net mai mici.
Cu toate aceste dezavantaje sau limitări, experiența platformelor e-learning deja funcționale a demonstrat faptul că participanții la educație prin intermediul noilor tehnologii e- learning se familiarizează în scurt timp cu mediul virtual și intră relativ repede în ritmul natural al transmiterii și, respectiv, însușirii de cunostințe prin acest modern și eficient tip de educație.
I.3.Softul educațional – mijloc eficient de stimulare a gândirii critice și a învățării active
În contextul unei societăți aflate într-o continuă căutare a modelelor spirituale și morale și în condițiile în care individul are o determinare spațio-temporală puternic influențată de factorul economic, izolarea socială a acestuia este o realitate evidentă.De aceea, se impune adoptarea unor strategii care să contracareze efectul izolării.Aceste strategii sunt de regulă de natură comunicațională.Prin utilizarea tehnologiilor informatice și comunicaționale, ruperea barierelor spațio-temporale devine o realitate.Tehnologiile informatice și comunicaționale reprezintă un nou grad de libertate a individului în societate.
Cum nu putem desprinde educația de comunicare, inserția tehnologiilor informatice în educație este o consecință firească a progresului societății.
Introducerea calculatorului în școală și valorificarea lui în instrucție și autoinstrucție a devenit, în ultimii ani, o preocupare constantă a practicienilor și a teoreticienilor. Aceasta este o consecință firească a dezvoltării tehnologiei informaționale și a transformării calculatorului într-un instrument de lucru de mare utilitate în cele mai diverse sectoare de activitate.
În instituțiile de învățământ de toate gradele, studiile științifice cu subiecți de diferite vârste și la diferite discipline de studiu, au demonstrat valențele psihopedagogice ale instruirii asistate pe calculator, valorificabile atât în instruire cât și în autoinstruire.
Formarea competențelor descrise în programa școlară nu este posibilă doar prin utilizarea unor strategii clasice de predare-învățare-evaluare. Instruirea diferențiată individuală, pe grupe de nivel, cu ajutorul softului educațional, poate fi o alternativă de succes.
În ultimii ani am asistat la nașterea mai multor modele de medii de învățare. Acestea oferă medii de învățare cu elevii pentru a crea interacțiuni bogate, față-în-față cu învățarea interactivă. Acest lucru deschide posibilități noi și incitante. Însă, cele mai multe software-uri educaționale sunt concepute pentru a stimula rezultatele de învățare, dar cu prea puțină atenție din punctul de vedere al cadrului didactic, a celui care îl va utiliza, de fapt, împreună cu elevii.
În momentul de față, în România există software educațional realizat în țară , precum și o serie destul de variată de produse străine. Prin "soft educațional" denumim un program proiectat în raport cu o serie de coordonate pedagogice (obiective comportamentale, conținut specific, caracteristici ale populației țintă) și tehnice (asigurarea interacțiunii individualizate, a feedback-ului secvențial și a evaluării formative); în sens larg, prin soft educațional se înțelege orice program proiectat pentru a fi utilizat în instruire/învățare.[16]
În cadrul unui soft educațional, tehnologiile multimedia (MM) îi oferă utilizatorului diferite combinații, imagine, sunet, voce, animație, video, pe când, tehnologiile hipermedia (HM) combină multimedia cu hypertextul, facilitând navigarea fără obstacole între diferite tipuri de date: texte, sunete, imagini fixe, imagini animate.
Din studiile întreprinse pe plan internațional s-au desprins o serie de concluzii interesante cu privire la eficiența utilizării software-ului educațional, dintre care se pot aminti:
[16]- Singer, Mihaela-" Tehnologia informației și a comunicațiilor în procesul didactic. Ghid metodologic. Gimnaziu și liceu", MEC, 2002, pag.34-35
aproape toate cercetarile relevă avantajele utilizării calculatoarelor în comparație cu alte metode;
reducerea timpului de studiu;
atitudinea față de computer se modifică pozitiv;
utilizarea computerelor este mai eficientă în stiințe decât în domeniul limbilor;
în instruirea asistată de calculator exersarea este eficientă în formarea deprinderilor elementare, în timp ce sistemele tutoriale sunt mai eficiente în formarea deprinderilor intelectuale de nivel superior;
instruirea asistată de calculator este mai eficientă ca instruire complementară, decât ca formă alternativă;
elevii care învață încet si cei rămași în urmă câștigă mai mult decât cei fruntași;
strategiile bazate pe utilizarea calculatoarelor sunt mai eficiente la nivelurile inferioare.
Ca metodă, învățarea asistată de calculator recurge la un ansamblu de mijloace care să îi permită atingerea obiectivelor și formarea competențelor specifice.Mijloacele didactice specifice metodei sunt programele de învățare sau soft-urile didactice.Prin soft educațional se înțelege un program proiectat în raport cu o serie de coordonate pedagogice:
obiective comportamentale;
conținut științific specific;
caracteristici ale grupului țintă
și tehnice:
– asigurarea interacțiunii individualizate;
– asigurarea feed-back-ului secvențial;
– realizarea evaluării formative
În sens larg, prin soft educațional se înțelege orice program proiectat pentru a fi utilizat în instruire.
M. Vlada definea conceptul astfel:"Software Educațional reprezintă orice produs software în orice format (exe sau nu) ce poate fi utilizat pe orice calculator și care reprezintă un subiect, o temă, un experiment. o lecție, un curs, etc., fiind o alternativă sau unica soluție față de metodele educaționale tradiționale (tabla, creta, etc.)."[17]
Este unanim acceptată o clasificare a softurilor educaționale după funcția pedagogică specifică pe care o pot îndeplini în cadrul unui proces de instruire: exersare, prezentare interactivă de noi cunoștințe, prezentarea unor modele ale unor fenomene reale (simulare), testarea cunoștințelor, dezvoltarea unor capacități sau aptitudini printr-o activitate de joc.Este deosebit de important sa se evidentieze tipul de soft educational, din punct de vedere al conținutului tematic și al strategiei, pentru a putea fi corect folosite.
După funcția pedagogică pe care o pot îndeplini în cadrul procesului de instruire, soft-urile educaționale pot fi:
de exersare
prezentare de noi cunoștințe
de simulare
testare
jocuri educative
1. Soft-uri de exersare – intervin ca un supliment al lecției din clasă, realizând exersarea individuală necesară însușirii de noi date, proceduri, tehnici sau formării unor deprinderi specifice; ele îl ajută pe dascăl să realizeze activitatea de exersare, permițând fiecărui elev să lucreze în ritm propriu și să aibă mereu aprecierea corectitudinii răspunsului dat.
[17] Vlada M., "E-Learning și software educațional, Noi tehnologii de e-learning", Conferința
Națională de Învățământ Virtual, Software educațional, Editura Universității din București,2003.,pag.1
2.Soft-uri interactive (de prezentare de noi cunoștințe) – creează un dialog (asemănător dialogului profesor-elev) între elev și programul respectiv.Interacțiunea poate fi controlată de computer (dialog tutorial) sau de elev (dialog de investigare).<Termenul generic de tutor desemnează softul în care “drumul” educabilului este dirijat de computer. De regulă, un tutor preia una din funcțiile profesorului, fiind construit pentru a-l conduce pe educabil, pas cu pas, în procesul de învățare după o strategie stabilită de proiectantul softului.>[18]
3. Soft-uri de simulare – permit reprezentarea controlată a unor fenomene prin intermediul unor modele cu comportament analog.Prin lucrul cu modelul se oferă posibilitatea modificării unor parametri și observării modului cum se schimbă comportamentul sistemului. Permit reprezentarea controlată a unui fenomen sau sistem real, prin intermediul unui model cu comportament analog. Se oferă astfel, posibilitatea modificării unor parametri și observării modului cum se schimbă comportamentul sistemului. Experimentul reprezintă o metodă didactică în care predomină acțiunea de cercetare directă a realității în condiții specifice de laborator și poate fi desfîșurat cu succes și cu ajutorul softurilor de simulare.
"Scopul simulării este de a ajuta elevul în crearea unui model mental util permițând acestuia să testeze în mod sigur și eficient comportarea sistemului în diverse situații. Simulările pot conține o prezentare inițială a fenomenului, procesului sau echipamentului; ghidează activitatea educabilului; oferă situații practice pe care educabilul trebuie să le rezolve și atestă nivelul de cunostințe și deprinderi pe care acesta le posedă după parcurgerea programului de instruire."[19]
Avantajele utilizării activităților de simulare pe calculator sunt numeroase. Menționăm câteva dintre acestea: creșterea motivației; învățarea eficientă; controlul asupra unor variabile multiple; prezentări dinamice și reluarea simulării în ritmul propriu al elevului, atât timp cât este necesar, pentru înțelegerea fenomenului.
4.Soft-uri pentru testarea cunoștințelor – reprezintă poate gama cea mai variată, întrucât specificitatea lor depinde de mai mulți factori: momentul testării, scopul testării, tipologia interacțiunii (feed-back imediat sau nu). Aceste softuri apar uneori independente, alteori făcând parte integrantă dintr-un mediu de instruire complex; secvențe de testare pot exista și în alte tipuri de softuri, în dependența de strategia pedagogică și sunt destinate pentru a măsura progresul în învățare.
[18]-Șălaru, C,-Softurile educaționale, instrumente moderne ale cadrului didactic, ConferințaNațională-MOODLE în educație,2015, Roman, pag.2; [19]-ibidem
Rezultatul evaluării este afișat la terminarea testului și asigură reconcentrarea atenției elevului asupra elementelor incorecte din răspuns.
5. Jocuri educative – sunt soft-uri care, sub forma unui joc, urmăresc atingerea unui scop.Prin aplicarea inteligentă a unui set de reguli, îl implică pe elev într-un proces de rezolvare de probleme. Jocul didactic reprezintă o metodă de învățamânt în care predomină acțiunea didactică simulată. Jocurile pentru instruire pot fi incluse în diverse situații în vederea creăterii motivării elevului și a creșterii nivelului de efort pentru activități specifice. Implică, activ, elevul în procesul didactic și încurajează interactivitatea socială, prin intermediul realizării conexiunilor dintre participanți.
-Una din caracteristicile de primă importanță ale unui soft educațional este calitatea interacțiunii cu elevul; de ea depinde măsura în care se produce învățarea.
-O altă caracteristică este flexibilitatea.Modul în care este proiectat softul cu care va interacționa elevul, va evidenția o individualizare a parcursului în raport cu reacțiile elevului, cu posibilitățile de relevare a dificultăților în parcurgerea programului și de reglare a instruirii.[20]
Din acest punct de vedere unele soft-uri sunt centrate pe elev (cuprind și sarcinile de lucru care să asigure învățarea), altele sunt centrate pe profesor (prezintă conținuturile, dar nu-și propun și exersarea).
În comparație cu alte metode, învățarea asistată de calculator prezintă o serie de avantaje cum ar fi:
– sprijină și facilitează procesul de învățare;
– încurajează construcția activă a cunoștințelor;
– asigură contexte semnificative pentru învățare;
– stimulează creativitatea și competitivitatea, dar și lucrul în echipă;
– promovează reflecția;
– stimulează activitatea intelectuală și dezvoltarea de competențe;
[20]-Allan P, Booth S, Crompton P, and Timms D, "Integrating Learning with Technology", (1996),Stirlin, pag.51-66
– informația este receptată și asimilată mult mai eficient;
– procesul de învățare devine dinamic, intuitiv și participativ;
– crește calitatea actului pedagogic;
– eliberează elevul de multe activități de rutină;
– reduce timpul de studiu;
– substituie materiale și instrumente didactice scumpe sau greu de procurat;
– modifică atitudinea față de calculator ca instrument de lucru.
În ceea ce priveste dezavantajele, acestea sunt:
prezintă segmente de instruire fixe, care nu solicită capacități ale minții umane;
uneori raspunsul incorect este cotat în functie de detaliu si nu de esenta;
introduce mai multa dirijare în procesul de învatare;
introduce o stare de oboseala, datorita posibilitatilor reduse de interactiune umana.
Tabelul 1 .Aspecte pozitive și negative ale utilizării IAC (dupa Ezechil, 2003)[21]
[21]Ezechil, Liliana-" Comunicarea educațională în context școlar", București, Editura Didactică și Pedagogică, 2003 pag.
În contextul unei societăți aflate într-o continuă căutare a modelelor spirituale și morale și în condițiile în care individul are o determinare spațio-temporală puternic influențată de factorul economic, izolarea socială a acestuia este o realitate evidentă.De aceea se impune adoptarea unor strategii care să contracareze efectul izolării.Aceste strategii sunt de regulă de natură comunicațională.Prin utilizarea tehnologiilor informatice și comunicaționale, ruperea barierelor spațio-temporale devine o realitate.Tehnologiile informatice și comunicaționale reprezintă un nou grad de libertate a individului în societate.
Cum nu putem desprinde educația de comunicare, inserția tehnologiilor informatice în educație este o consecință firească a progresului societății. Trebuie reținut faptul că prin răspândirea și diversificarea T.I.C. rolul dascălului va suferi modificări. Cadrul didactic se va degreva treptat de activitatea de rutină, dar obligațiile sale se amplifică prin faptul că va trebui să realizeze noi aplicații soft ori să creeze proiecte de programe și să le adapteze la cerințele actului educativ. Procesul educațional se va descentraliza, transformându-se dintr-un sistem centrat pe profesor într-unul centrat pe subiecți. Dar, oricât de complexe ar fi programele, profesorul rămâne elementul esențial în procesul de predare-învățare.
I.4. Platforma AeL- un model de soft educațional realizat pe baze de date
MOTTO:
"Vrem să îi oferim profesorului o unealtă în plus pentru a o utiliza alături de tablă și de cretă."(Ștefan Morcov-AeL Product Manager )
Calculatorul este perceput de către fiecare individ în parte, în funcție de vârsta la care ia contact direct cu el, ca un mijloc de recreere, un instrument de lucru, o sursă de documentare. Utilizarea calculatorului a devenit deja o rutină în ceea ce privește comunicarea, informarea sau instruirea. Conceptul în sine de asistare a procesului de învățământ cu ajutorul calculatorului descrie foarte bine triunghiul educațional Predare – Aplicare – Verificare (PAV).
Materializarea acestui concept se observă foarte bine la clasă prin faptul că:
lecțiile de comunicare a cunoștințelor sunt ușor de predat;
sistematizarea noilor cunoștinte este foarte bine realizată;
lecțiile sau grupurile de lecții sunt verificate în mod automat.
La baza acestui concept stă softul educațional (SE), care reprezintă modalitatea curentă a procesului de învățare, unde elementele de fond rămân aceleași, modificându-se doar mijlocul de schimb și instruire a cunoștințelor. În 2010, profesorul universitar dr. Radu Mârșanu[22] afirma despre SE că reprezintă „inovația tehnologică cea mai importantă a pedagogiei moderne”. Prin urmare, putem spune că instruirea asistată de calculator contribuie la o învățare eficientă, fiind o consecință a introducerii informatizării în învățământ.
A)-Sistemul Educațional Informatizat (SEI) este un program complex inițiat de Ministerul Educației și Cercetării Științifice, al cărui obiectiv de bază îl reprezintă susținerea procesului de predare-învățare în învățământul preuniversitar cu tehnologii de ultimă oră. Programul sprijină obiectivele reformei educaționale în conformitate cu planul de acțiune eEurope 2005, demarat de Uniunea Europeană ca parte a inițiativei europene eLearning.
Programul este implementat de un parteneriat public-privat. Principalele companii implicate în implementarea SEI sunt SIVECO Romania, HP, IBM și Fujitsu-Siemens. SEI a fost proiectat ca o soluție integrată la nivel național compusă dintr-o rețea de soluții locale și regionale. Fiecare laborator informatizat instalat în școli este o soluție integrată în sine, gata de folosit de către profesori și elevi. Laboratoarele IT (soluțiile locale) sunt integrate într-o rețea logică ce cuprinde toate școlile dintr-o regiune. Toate sistemele regionale sunt la rândul lor integrate într-o rețea națională conectate la, și controlate de către unitatea de management a programului SEI, situată la MECS.
SEI urmărește dotarea tuturor școlilor din România cu soluții IT complete pentru procesul de predare/învățare. De asemenea, programul SEI promovează introducerea tehnolgiei informației în procesul educațional prin proiecte specifice destinate unor scopuri educaționale și administrative.
[22] -Dr. Radu Mârșanu, Calculatoarele și sistemul educațional, Tribuna Economică, nr. 39, miercuri 29 septembrie 2010, secțiunea Informatică, pag. 24 – 26, ISSN 1018-0451
B)-AeL – un sistem de predare/învățare și management al conținutului
AeL este un LCMS (Learning and Content Management System) dezvoltat de compania SIVECO Romania SA și destinat utilizării de către profesori/tutori, studenți, producători de conținut educațional, personal administrativ și alți participanți la actul educațional.
AeL este coloana vertebrală a programului SEI, oferind suport pentru predare/învățare, evaluare și notare, administrarea, proiectarea și monitorizarea conținutului. De asemenea, asigură mijloacele necesare comunicării și sincronizării între centrele locale și regionale din cadul programului SEI.
Sistemul AeL, produs de firma SIVECO este un sistem modern de instruire și gestiune a instruirii asistate de calculator (Learning Management System – LMS), destinat educației asistate de calculator (Computer Assisted Learning – CAL), putând fi folosit și pentru alte metode de curs, cum ar fi instruire la distanță/ne-asistată. Acest program a fost pus la dispoziția școlilor din România printr-un proiect guvernamental, lansat în anul 2001.
Platforma AeL este destinată sprijinirii procesului de instruire/învățare, punând la dispoziția profesorilor un instrument suplimentar de lucru caracterizat prin eficiență și capacitate de adaptare, iar elevilor un spațiu în care instruirea este deschisă tuturor posibilităților și ideilor.
În primul rând, în dezvoltarea sistemului AeL, specialiștii SIVECO (una dintre cele mai puternice firme de soft din Romania) sunt sprijiniți în permanență de pedagogi cu experiență și beneficiază de profesionalismul echipei tehnice în domeniul software. Ca urmare a acestei strânse colaborari, au fost elaborate lecții și teste pentru majoritatea disciplinelor. Lecțiile AeL oferă profesorului flexibilitate și reprezintă o unealtă excepțională care promovează abordarea centrată pe elev. Au un design foarte clar, plăcut, care contribuie în mod semnificativ la înțelegerea conceptelor și fenomenelor prezentate. Bogate in funcționalități multimedia, lecțiile sunt un exemplu de bună practică pentru noile tendințe din eLearning.
Numit inițial AEL, Asistent Educațional pentru Licee, în urma introducerii acestuia și în școlile generale, atât pentru ciclul primar cât și pentru gimnaziu, platforma a primit un nume nou: AeL (Advanced e-Learning) platforma universală de electronical-Learning, fiind ales de Ministerul Educației și Cercetării drept coloana vertebrala a programului de informatizare a învățământului preuniversitar din Romania (Sistem Educațional Informatizat-SEI).]23]
Sistemul AeL urmărește:
să sprijine procesul de predare/învățare prin mijloace informatice moderne, punând la dispoziția dascălilor un instrument complementar;
să faciliteze procesul de învățare;
să stimuleze creativitatea și competiția, dar și lucrul în echipă;
să utilizeze softurile de simulare ca substitut pentru materialele și instrumentele didactice scumpe sau greu de procurat;
-AeL este o soluție completă de eLearning, oferind facilități de gestionare și prezentare de diverse tipuri de conținut educațional precum: materiale interactive tip multimedia, ghiduri interactive, exerciții, simulări, jocuri educaționale și multe altele. Sistemul dispune de o bază de cunoștințe electronică, cu funcții de gestionare și administrare de conținut educațional, adaptabilă, configurabilă, indexabilă. Interfața este prietenoasă, diferențiată în funcție de tipul de utilizator; rolurile, grupurile, utilizatorii ăi drepturile de acces asociate sunt ușor de administrat.
a)-Utilizarea platformei AeL este marcată de o vastă extindere a ariei de acoperire specifică domeniului educației:[24]
• oferă un sistem de operare care este periodic up-gradat;
• module de lecții care tratează interactiv diverse subiecte din programa școlară;
• testează și evaluează elevii, realizând o monitorizare inteligentă în funcție de nivelul de pregatire al fiecaruia;
• accesul nelimitat la informație prin Internet sau baze de date proprii (cum ar fi dicționarele, care afisează definiții la o simplă selectare a unui cuvânt);
[23] http://www.advancedelearning.com/
[24]- Florin Ilia-"Noi tehnologii de e-learning", Conferința Națională de Învățământ Virtual, Software educațional, Editura Universității din București, 2003 (ISBN 973-575-822-9)
• realizează administrarea resurselor clasei/școlii, contribuind punctual și global la organizarea eficientă a programului școlar;
• este un cadru de desfășurare a unei strategii, pe care o stabilește profesorul, el utilizează module-momente de lecție furnizate de pachetul AeL, fiecare moment fiind, de fapt, un soft educațional de un anume tip.
b)-Funcțiile oferite de AeL asigură suport în patru domenii majore:
• Predare
• Testare și evaluare
• Gestiunea structurii organizatorice a școlii/organizației
• Monitorizarea procesului de predare (sistemului educațional)
Programul este construit în așa fel, încât să gestioneze și să administreze activitatea unei școli. Însa, acest lucru presupune o mare bază de date cu multe câmpuri și atribute obligatorii. Ca atare, necesită o activitate permanentă din partea unui specialist, sau administrator de rețea.
c)-Elemente componente
Ael Educațional este o platformă complexă care oferă posibilitatea unui proces de învățare facil pentru elevi și aduce un instrument util și suplimentar de predare pentru profesori. AeL Educational este structurat pe patru categorii de elemente componente: biblioteca virtuală, clasa virtuală, administrare și testare. În plus, conține un dicționar integrat cu toate celelalte module.
C)-Principalele module ale sistemului AeL:
• Avizier: conține știri, informații, activități, orarul personal, centru de discuții
etc.
Fig.1* AVIZIER
• Clasa virtuală: spațiu de predare interactivă de materiale de studiu în format
electronic
FIG.2*
1*, 2*-" AeL VERSIUNEA 5.2"- MANUAL DE UTILIZARE,SIVECO, 2006
• Secretariat: conține în principal catalogul clasei/carnetul de note al elevului(drepturile de acces difera în funcție de utilizator), orarul școlii/ clasei/ profesorului/ elevului
Fig.3*
• Biblioteca virtuală, centrul de documentare cu materiale de tipuri diverse în format electronic.
FIG.4*
3*, 4*-" AeL VERSIUNEA 5.2"- MANUAL DE UTILIZARE,SIVECO, 2006
• Administrarea școlii: organizarea personalului școlii, a elevilor, claselor, sălilor de curs; structura școlii pe niveluri si componente.
Fig.5 *
-AeL Educațional nu este doar software, ci un instrument de lucru util pentru elevi și pentru profesori deopotrivă, deoarece:
AeL facilitează înțelegerea materiilor predate și crește eficiența învățării.
AeL Educațional este prietenos ca interfață și structură, flexibil și ușor de transpus în orice limbă.
AeL Educațional este o platformă modernă de eLearning pentru că nu necesită prezența fizică a elevului în sala de curs. Acesta poate studia și exersa atât la școală cât și acasă.
5* – AeL VERSIUNEA 5.2"- MANUAL DE UTILIZARE,SIVECO, 2006
D)-AeL sprijină educația în România la nivel național[25]
Profesorul controlează fiecare detaliu al lecției :
AeL este optimizat pentru învățare sincron, profesorul controlând în întregime lecția, compunând, coordonând și monitorizând mediul educaționalPrin AeL, profesorul poate să:
• controleze transferul conținutului către elevi;
• transmită individualizat momente de lecție către elevi, în funcție de nivelul de capacitate sau cunoștințe ale acestora
• controleze modul în care studenții interacționează cu AeL;
• administreze și monitorizeze testele;
• comunice cu studenții prin forumuri de discuții și e-mail;
• se adreseze studenților;
• urmărească activitatea studenților, monitorizând ecranele de lucru și rapoartele on-line;
-AEL oferă suport și pentru:
– învățământ asincron – studiu personalizat
– proiecte de colaborare;
– învățământ la distanță;
-AeL oferă posibilitatea de comunicare sincronă și asincronă: mail intern/extern, notificări și discuții de grup.
• Teste electonice și asistență pentru notare.
[25]-Timea KABAI-“Soft-uri educaționale aplicate în învățământul preuniversitar”- Revista de Informatică Socială anul VII, nr. 14, decembrie 2010 ISSN 1584-384X
• Teste on-line și off-line
• Teste cu sau fără limită de timp
• Teste de auto-evaluare
-Asistență în crearea de teste bazate pe modele predefinite, care include: [26 a]
• Selectarea uneia/mai multor opțiuni
• Prioritizare
• Răspunsuri libere
• Răspunsuri transmise sub formă de atașament
• “completați spațiile libere”
• răspuns de tip adevărat/fals
• răspuns de tip adevărat/parțial adevărat/fals
• evaluarea opțiunilor
• “potrivirea” întrebărilor
• Algoritmi configurabili de gradare
• Selecție randomizată și ordonarea aleatoare a întrebărilor
• Teste adaptive
• Administrarea electronică și integrarea testelor și fișelor elevilor
• Istoricul școlar al fiecărui elev, evoluția lui; “harta cunoștințelor”
[26a, b ]-Radu Jugureanu-„AEL, Learning and Content Management System”, Noi tehnologii de e-learning, Conferința Națională de Învățământ Virtual, Software educațional, Editura Universității din București, 2003 (ISBN 973-575-822-9)
-Asistență pentru gestiune și monitorizare cuprinde: [26 b ]
Gestiunea arhivelor școlare, incluisiv a fișelor matricole ale elevilor
Gestiunea structurii organizatorice a școlii: corpul profesoral, elevii, personalul administrativ, clase, cataloage, etc;
Administrarea curiculei – integrat cu AEL și cu structura organizațională;
Suport pentru crearea și gestionarea orarelor;
Administrarea claselor și descrierea claselor cu ajutorul hărților grafice;
Notificări automate și personalizate;
Acces la datele disponibile la nivel național
-Suport pentru evaluarea conținutului și monitorizarea utilizării și eficienței sistemului;
decizional, de control, de planificare, prognoză, urmărire și previziune.
Monitorizarea performanțelor și activității la nivel de unitate școlară și chiar cadru didactic
Obținerea de informații coerente, bazate pe sinteza datelor din sistem, atât pentru decizii manageriale pe termen scurt și mediu, cât și pentru stabilirea politicii și strategiei pe termen lung;
„Implementarea programului SEI a fost un proces foarte complex și multe aspecte critice au necesitat rezolvare. Punerea în aplicare a programului SEI a necesitat urmărirea unei strategii coerente, pe termen lung. Accentul a fost pus în primul rând pe beneficiile pedagogice (prin software educațional, conținut multimedia interactiv, mapat pe curriculă), iar echiparea școlilor cu componente hardware – calculatoare, servere, internet, a adus un plus de valoare proiectului, oferind un suport modern, motivant pentru beneficiari.
Întrucât profesorii au avut cel mai puternic impact pentru a determina utilizarea instrumentelor IT, au fost luate măsuri speciale în scopul de a facilita transferul de cunoștințe/de instruire. Zeci de sesiuni de formare pentru profesori, experți și inspectori școlari au fost organizate, cu scopul de a oferi profesorilor posibilitatea de a dezvolta competențele adaptării noilor tehnologii.
Programul SEI încurajează modele trans-disciplinare de predare a unor problematici globale, în scopul de a asigura o piață a forței de muncă orientată spre politicile educaționale curente. Au fost făcute eforturi și pentru a încuraja utilizarea tehnicilor de predare și învățare inovatoare și pentru a stimula creativitatea în rândul profesorilor și elevilor, prin asigurarea unui cadru general pentru dezvoltarea de proiecte colaborative. Astfel, toți beneficiarii sistemului de învățământ au șanse să participe direct la dezvoltarea societății informaționale."[27]
În concluzie, așa cum se autodescrie chiar pe Pagina Principală a platformei, AeL este" prietenos, flexibil și modern ", ce " te va însoți și te va îndruma în cadrul orelor de curs."
Fig. 6*
I.5.Alte platforme de E-learning-MOODLE (Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment)
Moodle este un Sistem de Administrare a Învățării – Learning Management System (LMS). O altă denumire pentru Moodle o reprezintă cea de Mediu de Învățare Virtual
[27]-http://portal.edu.ro/
6*-Pagina principala, " AeL.versiunea 5.2.-Manual de utilizare ", SIVECO, București, 2006
– Virtual Learning Environment (VLE), oferind un bun suport pentru securitate și administrare și având conturată o comunitate amplă de utilizatori și dezvoltatori.
Platforma este construită din module care oferă capabilități diferite de colaborare, comunicare, E-learning și nu numai. Platforma este actualmente utilizată nu doar în universități, ci și în licee, organizații nonprofit, companii private, de profesori independenți și chiar de părinții care doresc să își instruiască proprii copii.
Este un soft Open Source. Asta înseamnă că pentru a folosi Moodle nu există și nici nu va exista niciodată pe viitor o taxă de licențiere. Oricine are libertatea de a folosi, distribui și a adapta platforma după preferințele sau nevoile proprii. Poate fi utilizat atât local, cât și pe Internet. Moodle trebuie instalat pe un server pentru a putea fi accesat de la orice calculator conectat la Internet.[28]
Cuvântul Moodle a fost inițial un acronim pentru Modular Object- Oriented Dynamic Learning Envinronment care este foarte util pentru programatori și profesori. Este, de asemenea, un verb care descrie procesul de parcurgere înceată a unui conținut, de a face lucrurile în manieră proprie, o metodă care adesea conduce la perspicacitate și creativitate. Aceasta se aplică atât modului în care Moodle a fost creat, cât și modului în care un student sau profesor abordează studierea sau predarea online. Oricine folosește Moodle este un Moodler.[29]
Moodle România are pregatit un protocol de colaborare care nu obliga liceele la ni- ciun angajament financiar. Astfel, oferă platforma http://edu.moodle.ro cu titlu gratuit. Platforma poate fi utilizată, de toți profesorii, indiferent de specialitate. Aplicația, cu caracter interactiv, are ca obiectiv general asigurarea suportului logic (software), în plan procedural și funcțional, a activităților desfașurate de o instituție organizatoare a unui proces didactic,
utilizând proceduri de lucru într-un mediu virtual (rețele de calculatoare conectate la Internet).
Moodle Romania are în implementare un proiect național de conectare a liceelor în-tr-o platformă de tip e-learning. Prin acest proiect sunt propuse următoarele activități:
[28]- http://moodle.ro
[29]- Ursache, Liliana-"MOODLE-administrare, utilizare, evaluare "Arad, 2011
Crearea unor clase virtuale de colaborare între licee.
Organizarea de concursuri saptămânale, dar și pe o perioadă precizată (cu diplome si premii).
Teste online (creare de teste de către profesor, diagrama rezultatelor și catalog online pentru profesor).
Cursuri comune în clasa virtuală, lecții LIVE între licee.
Pregatiri pentru bacalaureat.
Provocari între școli și licee (Liceul X provoacă Liceul Y la un concurs pe o anumită temă).
Comunicarea și socializarea (forumuri de discuții între profesori, între elevi).
Dezvoltarea de proiecte între școli și licee.
Accesarea unor finanțări cu fonduri naționale sau europene.
Structura platformei
Platforma de învățâmânt electronic are o structură unitară din punct de vedere conceptual și are implementate proceduri specifice care asigură realizarea în plan virtual de activități administrative și didactice, producând în mulțimea celor care interacționează cu aplicația următoarele grupuri de utilizatori:
secretariat pentru activități administrative cu elevii;
director specializare pentru organizarea procesului de învățământ;
cadre didactice pentru susținerea procesului de învățământ;
elevi/studenți, beneficiari direcți ai activităților desfășurate de celelalte grupe de utilizatori;
administratorul bazei de date pentru asigurarea cadrului optim de funcționare a platformei.
Un utilizator este o persoană fizică recunoscut de aplicație în baza unui nume de utilizator și a unei parole de acces. Din motive de securitate, administratorii platformei își rezervă dreptul de a crea conturi, la cererea unui utilizator. Accesarea aplicației de către un utilizator conduce la validarea informațiilor personale ale acestuia și la activarea paginii personalizate a grupului de utilizatori din care acesta face parte.
La adresa http://moodle.org, profesori și elevi pot accesa comunitatea Moodle si se pot înscrie la cursul de utilizare Moodle. Există în prezent peste 1.020.000 de utilizatori înscriși pe moodle.org și peste 49.000 de site-uri Moodle în peste 210 de țări. Comunitatea globală a tradus de asemenea Moodle în peste 70 de limbi.Moodle permite crearea a diferite clase de utilizatori, fiecare clasă având niveluri de permisiuni și acces diferite.
De exemplu: profesorii au privilegiul de a crea și edita materiale sau secțiuni de informații în timp ce elevii vor putea să interacționeze cu aceste informații fără însă să poată modifica structura sau conținutul materialelor. Fiecare platformă Moodle instalată este monitorizată de către un Administrator.
-Procesul educațional sprijinit de către platforma se referă la un ciclu complet de studii într-o structură curriculară autorizată, distribuită pe domenii și organizată pe formații de studiu, având ca scop extinderea activității pe orice arie curriculară.
-Platforma oferă diverse concursuri elevilor din toată țara. Concursurile școlare fac parte din seria de activități extracurriculare la care elevii pot lua parte opțional sau după recomandarea cadrului didactic corespunzător. Domeniul concursurilor este foarte vast, de la informatică până la literatură, de la matematică până la fotografie, permițând participarea oricui. Participanții acestor concursuri sunt puși într-o continuă competiție, încercând atât să iasă în evidență în domeniul respectiv, cât și să obțină "premiul cel mare".
Concursurile școlare organizate saptămânal, din diverse domenii, stimulează spiritul de inițiativitate, abilitățile sociale și de comunicare, imaginația și le oferă o nouă oportunitate de a asimila cunostințe noi.
Prin urmare, având în vedere numarul mare de elevi participanți la concursuri, putem afirma ca toate aceste competiții, indiferent de domeniul lor sau premiul oferit, stimulează foarte mult imaginația și gândirea, oferă motivația atât de necesară în procesul de învățare și ajută la dezvoltarea talentelor, abilităților și cunoștințelor, urmarind formarea atât din punct de vedere profesional, cât și personal.
Se poate folosi cadrul formal de comunicare oferit de Moodle pentru a interacționa extreme de eficient cu elevii. Diferite unelte de tip Forum sau Chat permit interacționarea facilă cu elevii. Putem posta mesaje în forum-uri, iar toți elevii care au permisiunea necesară vor putea să consulte informațiile respective. Astfel, putem ,de exemplu, să răspundem la întrebari referitoare la teza sau la examenul ce se apropie sau să publicam materiale despre diferite destinații turistice pentru excursia pe care toată lumea o așteaptă.
"Educația este baza unei vieți productive, a unei democrații puternice și a unei națiuni prospere; noi avem ca scop esențial educația noii generații, instruirea prin socializare si comunicare, atât internet cât și extranet – fiecare elev sau student are posibilitatea să se pregătească într-un mediu colaborativ de educație și să devină un om bine pregătit pentru domeniul pe care vrea să îl urmeze. Noi considerăm că o investiție în educație este o investiție în viitor si ne-am dedicat oferirii oportunităților de învățare unei societati tot mai presată de timp. Moodle România luptă pentru inovare, sprijinim excelența și performanța pentru generații întregi de elevi și studenți. Propunem noi activități pentru profesori și educatori și suntem o prezență puternică în multe școli și comunități din întreaga țară."[30]
Fig.7*
[30]-Ursache, Liliana-op.cit.
7*-http:// moodle.org
CAPITOLUL AL II-LEA
IMPACTUL FORMATIV AL UTILIZĂRII PLATFORMEI AeL
ÎN EDUCAȚIE
MOTTO:
„A ști nu este îndeajuns; este nevoie să aplicăm.
A dori nu este suficient, trebuie să acționăm.”
Johann von Goethe
II.1. Tradițional și modern în Didactica Limbii și literaturii române
Plecând de la Sugestiile metodologice ale Programei școlare Limba și literatura română –clasele V-VIII-, în vigoare, în care se afirma că " Disciplina Limba și literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalității elevilor, în formarea unor deprinderi și abilități necesare pentru a le asigura accesul postșcolar la învățarea pe toată durata vieții și integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaștere"[31], putem spune că astăzi, mai mult ca întotdeauna, într-o societate caracterizată printr-o dinamică accelerată a schimbărilor structurale, dar și a profunzimii acestor schimbări, se impun noi sarcini educației, cărora trebuie să le facem față.
Datorită dezvoltării explozive a științelor și a tehnologiei, educația tehnologizată trebuie privită ca pe o schimbare substanțială a unei educații vechi.Prin noul model de abordare curriculară, centrat pe competențe, se asigură "racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite și evaluabile ale învățării și are în vedere asigurarea calității educației și compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competențe-cheie, îndeosebi a competențelor de comunicare și a celor culturale (cunoașterea culturii locale și naționale, participarea la manifestări culturale, precum și deschiderea interesului spre cultura diversă a Europei), indispensabile vieții active într-o societate a cunoașterii specifice secolului XXI."[32]
[31], [32]- "Programa școlară Limba și literatura română-clasele A V-a – a VIII-a", meci, BUCUREȘTI, 2009
"În acest sens, Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenții învățământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competență cheie: Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii, Competența digitală, A învăța să înveți, Competențe sociale și civice, Inițiativă și antreprenoriat, Sensibilizare și exprimare culturală. Competențele sunt definite ca ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini care urmează să fie formate până la finele școlarității obligatorii, de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru cetățenia activă, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii. Structurarea acestor competențe-cheie se realizează la intersecția mai multor paradigme educaționale și vizează atât unele domenii „academice”, precum și aspecte inter- și transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare."[33]
Didactica Limbii și literaturii române oferă o multitudine de metode, mijloace, procedee și strategii educative care, aplicate cu succes, pot aduce satisfacții și rezultate participanților la actul educativ. În procesul educativ, la limba și literatura romană pot fi utilizate cu succes toate metodele, procedeele și strategiile didactice tradiționale. Studiul gramaticii limbii romane și al literaturii presupune cumularea mai multor tehnici și abordări. La ora de limba romană nu există metodă universal valabilă; pentru fiecare scriitor, curent literar, lecție de limbă și comunicare trebuie adoptate metode potrivite de predare in vederea obținerii succesului școlar. Instruirea programată și instruirea asistată de calculator se regăsesc in tratatele de pedagogie alături de metode precum explicația, demonstrația, problematizarea,brainstorming-ul. Motivele pentru care nu au fost utilizate aceste metode: aplicarea lor cere dotări speciale (calculatoare) care abia in ultimii ani au pătruns in școli (de obicei metoda era utilizată experimental); evoluția inteligenței artificiale a contribuit la răspandirea resurselor Tehnologiei Informației, pană acum cațiva ani acestea fiind inaccesibile. "Instruirea asistată de calculator devine astăzi o nouă cale de invățare eficientă, valabilă la toate nivelurile, treptele și disciplinele școlare și universitare."(Sorin Cristea, 2000) [34]
[33]-Programa, op.cit., Nota de prezentare
[34]-Cristea, Sorin, "Dicționar de pedagogie", Editura Litera Internațional, Chișinău-București, 2000, p.196
Societatea actuală cere o pregătire continuă care să permită persoanelor implicate in actul educațional o actualizare permanentă a acelor cunoștințe achiziționate pe durata educației formale.
În acest context, noile tehnologii ale informației aduc însemnate contribuții modului de organizare și comunicare al informației, promovării de noi modalități de a citi și scrie texte.Evoluția vertiginoasă a informației, a ideilor, a societății ne semnalează faptul că tot ceea ce am învățat în școală, în adolescență, pregătirea de specialitate, universitatea nu sunt suficiente pentru dezvoltarea vieții profesionale. Adultul trebuie să ințeleagă că învățarea permanentă este o parte integrantă din viața sa, un proces continuu și neintrerupt, numai astfel putându-se adapta social și profesional.
După Sorin Cristea, ,,educația permanentă reprezintă o direcție importantă de evoluție a activității de formare-dezvoltare a personalității care urmărește valorificarea tuturor dimensiunilor și a formelor educației proiectate și realizate pe tot parcursul existenței umane și in orice moment al existentei umane.’’[35]
Privită din punctul de vedere al viziunii asupra finalității actului educativ, consider că evaluarea a ceea ce elevul știe să facă este benefică dezvoltării unei poziționări corecte a actului învățării față de elev de către profesor, cel dintâi având prin învățare un instrument care să-i asigure o evoluție pozitivă în viață, cel de-al doilea trebuind să aibă în permanență în vedere caracterul aplicativ al noțiunilor pe care le predă și să-și ajute elevii să conștientizeze ocurența școlii cu viața.
II.2. Rolul și funcțiile mijloacelor de învățământ în școala modernă
Pregătirea profesorului în T.I.C. și în utilizarea resurselor educative trebuie să aibă în vedere corelarea mijloacelor (a materialelor curriculare) cu obiectivele pedagogice. În același timp, acest tip de produse și utilizarea lor depind nu atat de posibilitățile tehnice, cât de relațiile care ar trebui să se stabilească între elemente ale curriculum-ului precum profesorul, elevul, conținuturile didactice și situația de învățare (+ un element nou –contextul de utilizare).
[35]- Cristea, Sorin, op.cit, p. 120
În această situație, mijloacele de învățămant nu mai au funcția de transmitere de informații, ci de mediere a procesului de predare-învățare, a relațiilor care se stabilesc între elev și situația (contextul) de învățare, ajungandu-se la influența dintre mijloacele didactice și contextul educativ.Pregătirea profesorului pentru utilizarea didactică a acestor resurse presupune prezentarea unor experiențe diverse și dezvoltarea unor direcții de acțiune. Nu există o rețetă de pregătire standard, planul de acțiune trebuie realizat în funcție de necesități și de resurse.Profesorul nu poate fi numai utilizator de mijloace didactice elaborate pentru oricine (neindividualizate), el trebuie să conceapă mijloace didactice și materiale adaptate contextului propriu de predare și necesităților elevilor. Mijloacele educative electronice se adresează unui număr mare de persoane, fiind caracterizate prin omogenitate și calitate.
"În alegerea unui mijloc de educație trebuie să avem în vedere : conținuturile didactice, aspectele tehnico-estetice, materialele auxiliare, structurarea informației, costurile economice de achiziție și de menținere, ergonomia și aspectele fizice.De asemenea, resursa nu trebuie aleasă arbitrar, ci în funcție de o serie de variabile precum : posibilitățile elevilor de a interpreta informația transmisă, relația cu obiectivele propuse, adecvarea la nivelul utilizatorilor, conținuturilor, duratei" [36].Profesorul ar trebui să se familiarizeze cu principalele direcții de cercetare în domeniul mijloacelor și al materialelor didactice, cu evoluția și specificul acestora.
a)-Clasificări conceptuale ale Mijloacelor de învățământ:
Realizarea obiectivelor procesului de învățământ impune ca necesară, în diferite etape ale învățării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realității, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi și deprinderi solicită prezența unor suporturi materiale pentru exersarea acțiunilor. Există astfel în învățământ o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învățământ .Resursele tehnice contribuie la crearea situațiilor de învățare, la favorizarea unei învățări rapide, conștiente, accesibile, sistematice și temeinice. Mijloacele de învățământ constituie una din componentele procesului de învățământ. Constituie un subsistem cu funcționalitate precisă, al căror potențial pedagogic este valorificat în funcție de metodele și procedeele de instruire,
[36]-Dumbravă, Emil-"Utilizarea calculatorului în studiul Limbii și Literaturii române în liceu", Brașov, 2008
pentru realizarea eficientă a sarcinilor proiectate la nivelul activității de predare-învățare-evaluare.
"Mijloacele de învățământ reprezintă ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care contribuie la desfășurarea eficientă a activității didactice. Ele sunt resurse materiale ale procesului de învățământ, selecționate din realitate, modificate sau confecționate în vederea atingerii unor obiective pedagogice".[37]
În cadrul unei acțiuni educative, sub aspectul eficienței distingem patru mari domenii: obiectivul de realizat, conținutul de idei vehiculat, strategia de lucru adoptată, evaluarea. Accentul pus doar pe unul sau două din cele patru domenii nu poate asigura reușita actului educațional. Pedagogia modernă propune organizarea în așa măsură a procesului de învățământ, încât problemele de conținut și strategie să se realizeze în funcție de obiective. Prioritar este stabilirea obiectivelor, iar în funcție de acestea se vor anticipa conținuturile metodele și mijloacele de învățare și instrumentele de evaluare.
A specifica un obiectiv în termen operaționali implică și stabilirea imediată și adecvată a strategiei didactice, în mod deosebit a metodelor ce urmează a fi utilizate și a mijloacelor de învățământ.
Parte componentă și foarte importantă a strategiei didactice este mijlocul de învățământ definit ca parte materială, naturală sau intenționată care susține realizarea obiectivelor activității de instruire.
Mijloace didactice se interpun între educator și elev fortificând capacitatea instructiv – educativă a educatorului și facilitând activitatea de învățare a elevului. Ele redimensionează raportul dintre latura verbalistă și cea acțională – practică a activității didactice și pun elevii în contact cu obiecte, fenomene, evenimente, procese greu accesibile percepției directe. Familiarizează elevii cu mânuirea unor obiecte, solicită și sprijină operațiile gândirii, stimulează cercetarea și afectează pozitiv imaginația și creativitatea elevilor. Mijloace didactice nu se opun cuvântului și scrisului, ci se integrează lor.
[37]- Cerghit, Ioan- "Mijloace de învățământ și strategii didactice", în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, București, 1988,pag.
-Progresul tehnicii a impulsionat diversificarea și perfecționarea acestor resurse. În literatura de specialitate sunt semnalate cinci generații de mijloace de învățământ care reprezintă tot atâtea etape în inovarea instrucției, o clasificare a lui Wilker Shramm, după criteriul istoriei :[38]
Din prima generație fac parte tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu, etc.; ele nu pot fi utilizate decât direct, prin acțiunea comună profesor – elev.
Celei de-a doua generații îi aparțin mijloacele purtătoare de informații gata elaborate: manuale, alte texte tipărite. În acest caz, acțiunea adultului asupra elevului este imediată prin intermediul unui cod – scrisul.
A treia generație de mijloace de învățământ este generată de introducerea mașinilor în procesul de comunicare interumană și este reprezentată de mijloacele audiovizuale (dispozitive, filmul, înregistrările sonore, emisiunile T.V. etc).
A patra generație de mijloace de învățământ se bazează pe dialogul direct între elev și mașină, cum ar fi cel desfășurat în laboratoarele lingvistice sau în învățământul programat.
A cincea generație, complementară precedentei și dezvoltând interacțiunea elev – mașină, aparține calculatoarelor electronice. Calculatorul este cel mai complex mijloc de învățământ.
– După natura și funcționalitatea lor, distingem mai multe categorii de mijloace de învățământ: [39]
Mijloacele de învatamânt reale, ca mijloace naturale, sunt: obiecte, plante, animale, roci, substanțe chimice, caiete didactice pentru exerciții. Toate materialele didactice folosite trebuie să fie de bună calitate, reprezentative, sugestive, bine executate, cu un design corespunzator;
Mijloacele de substituție sunt modele obiectuale, grafice, schematice;
[38]- Ionescu Miron, Radu Ion- " Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
[39]-Cerghit, Ioan-op.cit
Mijloace obiectuale: mulaje, corpuri geometrice, machete, steme, peceți etc;
Mijloace iconice (figurative): fotografii, desene didactice, scheme, diagrame, planșe, hărți, panouri etc.
Mijloace ideative – conceptele, raționamentele, teoriile. Învățarea interdisciplinară obligă la deplasarea învățării în planuri diferite de cunoaștere. Teoriile dintr-un domeniu devin elemente de sprijin pentru teorii din alte domenii. Transferurile cognitive fac posibile colaborările interdisciplinare. În procesul didactic trebuie să se elaboreze, să se construiască noțiunile, conceptele, teoriile; să se dezvaluie, pe plan mintal, conținutul și sfera lor; ulterior numai se definesc și se clasifică (daca este cazul).
Mijloace acționale: modele experimentale, de organizare a experiențelor;modele de concepere și realizare a lucrărilor de laborator, atelier, de proiectare, practică în producție; modele pentru simulatoare; modele informatice – calculatoarele. Conceperea și calitatea realizării lor contribuie la însușirea cunoștintelor, formarea priceperilor și deprinderilor și, mai cu seamă, la formarea atitudinilor de cunoaștere.
Mijloacele „Gutenberg” – cărțile, cursurile, îndrumătoarele, culegerile de texte, culegerile de exerciții și probleme, revistele de specialitate. Se recomandă pentru: formarea deprinderilor de lectură, de studiu individual; formarea sentimentului de respect fată de cărți; formarea deprinderilor de folosire a sistemului biblioteconomic, pentru o receptare rapidă a informațiilor.
Mijloacele informatice. Calculatoarele. Mijloacele informatice sunt absolut necesare învățământului. Sunt folosite pentru: instruirea asistată de calculator necesară pentru însușirea cunoștințelor, formarea priceperilor și deprinderilor; exersarea asistată de calculator: pentru fixarea cunoștințelor; verificarea asistată de calculator; se realizează cu ajutorul programelor pentru testarea nivelului de învățare și pentru evaluarea răspunsurilor pe baza algoritmilor. Calculatorul, cu toate avantajele incontestabile, rămâne un mijloc de învățământ integrat sistemului uman de învățare, ramâne un auxiliar pretios.
Mijloace de evaluare: modele de evaluare orală – chestionarea individuală și de grup; modele de evaluare scrisă – lucrări de control, teze, teste de cunoștințe; modele de evaluare practică – de apreciere și notare a obiectelor sau a activităților desfășurate; modele de evaluare informatizată – cu ajutorul calculatorului.
Mijloace tehnice audiovizuale: -auditive: discuri, benzi, imprimări radio, casete, compact-discuri, -vizuale: folii transparente, diapozitive, diafilme; -audiovizuale: filme și montaje de televiziune și prin sateliti, videocasete. Mijloacele auditive se realizează cu magnetofon, emițător radio, radio casetofon, casetofon. Mijloacele vizuale se realizează prin proiecții fixe: Mijloacele audiovizuale se realizează prin proiecțiile cinematografice și prin emisiunile de televiziune.
B)- Funcțiile mijloacelor tehnice de instruire
Nu putem pomeni despre funcțiile mijloacelor tehnice de instruire fără a remarca următoarele:
• "Oricând, la orice vârstă, o noțiune dificilă este însușită mai ușor dacă oferim suporturi concrete, modele obiectuale sau figurate pentru înțelegerea ei" (I.Radu, 2001) [40]
• "Absența codului în comunicarea audio-vizuală este un avantaj ce face posibilă folosirea variantei pe toate treptele de școlarizare" (M.Ionescu, V.Chiș, 2001) [41]
-Funcțiile mijloacelor tehnice de instruire (M.Ionescu, 2001): [42]
Funcția de comunicare – tehnicile audio-vizuale sunt instrumente de comunicare. Ele oferă profesorului importante facilități de transmitere a informațiilor. Densitatea de informații crește și elevii beneficiază de posibilități sporite de percepere și receptare a informațiilor complexe.
[40]-Ionescu, M., Radu, I. (coord.) “Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca,(2001)
[41]-Ionescu, M, Chiș, V.-"Didactica modernă", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pag. 174
[42]-Ionescu, M.-op.cit.,pag.168-169
Funcția demonstrativă – mijloacele tehnice de instruire se adresează percepției senzoriale, asigură o bază mai bogată și mai ilustrativă în comparație cu mijloacele tradiționale. Datele și faptele reale sunt înlocuite cu materiale didactice mult mai ușor accesibile fiind create premisele de vizualizare a unor fenomene ascunse observației directe.
Funcția de motivare a învățării – mijloacele tehnice de instruire, în special computerul, provoacă interesul, stârnesc curiozitatea și împing elevul la acțiune. Cu ajutorul mijloacelor tehnice de instruire elevii pot cunoaște mai bine, mai repede și cantitatea de informații este mult diversificată, este multi și pluridisciplinară, multisenzorială ceea ce se materializează printr-o curbă a învățării mult mai ascendentă.
Funcția formativă și estetică – utilizarea mijloacelor tehnice de instruire necesită o structurare și o sistematizare crescută a informației iar profesorul este obligat la un plus de rigurozitate, cu efecte benefice asupra elevilor. Vizualizarea imaginilor provoacă o ascuțire a simțului estetic și permite punerea în evidență a unor procese și fenomene "ascunse" observării pe cale directă. Elevii sunt îndemnați să analizeze, să compare și să surprindă esențialul.
Funcția de evaluare a randamentului elevilor – mijloacele tehnice de instruire contribuie la perfecționarea și optimizarea modului de cuantificare a rezultatelor atinse de către elevi. Astfel se remarcă eliminarea subiectivismului, amplificarea calităților diagnostice și prognostice ale notării. Introducerea dispozitivelor mecanice, electrice sau electronice în scopul determinării performanțelor în procesul de învățământ nu mai reprezintă o noutate.
Funcția de școlarizare substitutivă – pune în evidență utilizarea mijloacele tehnice de instruire în scopul efectuării învățământului la distanță, formă care actualmente are un nivel ridicat al cererii. Acesta este adecvat învățământului continuu și se adresează tuturor categoriilor sociale, fiind posibil datorită existenței rețelelor naționale și internaționale de radio, televiziune, de telefonie și de computere, coordonarea activității lor făcându-se prin sateliți.
<Selectarea mijloacelor de invățămant adecvate activităților didactice desfășurate cu o clasă de elevi, cu anumite particularități de varstă și individuale, și in conformitate cu obiectivele educaționale prestabil presupune găsirea răspunsurilor la următoarele intrebări:
„La ce tip de învățare și la ce mecanism al invățării recurg elevii în condițiile utilizării unui anumit mijloc de învățămant? ", „ Care este raportul optim care trebuie să se stabilească între concret și abstract în procesul perceperii, înțelegerii și asimilării noului?" „Care este aportul schematizării și esențializării în procesul învățării?", „ Cum influențează semnele, simbolurile și imaginile procesele memoriei, fixarea, stocarea și actualizarea/mobilizarea informațiilor? ">[43]
"Dezvoltarea ansamblului mijloacelor de învățămant, mai ales a mijloacelor tehnice de instruire, integrarea lor in activitățile educaționale și soluționarea unor probleme practice ale instrucției și educației, au demonstrat, încă o dată, că activitatea didactică nu se poate limita la transmiterea verbală a cunoștințelor; ele au răpit limbajului verbal privilegiul de a fi unicul instrument de predare a cunoștințelor, ceea ce le conferă o valoare pedagogică semnificativă". [44]
Plecând de la aceste repere didactice, la care se adaugă și revizuirea sitematică a programelor școlare și a instrumentelor de evaluare, modernizarea mijloacelor tehnice de instruire a devenit in ultimii ani preocuparea constantă a precticienilor si a teoreticienilor.Introducerea calculatorului în procesul didactic, în speță prin utilizarea softului educațional, devine o noua direcție ce prinde contur și în practică, ca un mijloc de invățământ firesc în aceste vremuri" informatizate".
Se observă, firește, o reticență încă din partea profesorilor de a utiliza aceste softuri educaționale, fie deoarece ar ieși din zona de confort a lecțiilor tradiționale, fie deoarece pregătirea unor astfel de lecții necesită mult mai mult timp și implicare din partea profesorului.
Este adevărat, de asemenea, că nu trebuie să abuzăm de aceste elemente inovatoare în actul educațional, deoarece sistemul românesc de evaluare își menține forma tradițională,.
[43]-Ionescu, M-op.cit.,pag.172
[44]- Davies, I.K-. "Educational Technology at the Crossroads: Efficient message design of effect"(1975),London
și adesea trebuie să ne reîntoarcem la mijloacele clasice de învățământ (gen cretă, tablă ), pentru a sistematiza anumite informații Dar sunt numeroase secvențe din Programă ce ar deveni mult mai " atractive"în ochii elevilor noștri.
II.3.-Utilizarea platformei AeL în orele de Limba și literatura română
"Informatica restabilește nu numai unitatea informaticilor pure și a celor aplicate, a tehnicii concrete și a matematicilor abstracte, dar și cea a științelor naturii, ale omului și ale societății. Reabilitează conceptele de abstract și de formal și împacă arta cu știința, nu numai în sufletul omului de știință, unde erau întotdeauna împăcate, ci și în filosofarea lor." (Grigore Moisil)[46]
Rezultatele studiului "Impactul formativ al utilizării AeL în educație"[47], realizat de TEHNE-Centru de Dezvoltare și Inovare în Educație, în anul 2004, concluzionează dezideratele acestui tip de soft educațional, din perspectiva celor implicați în actul educațional: profesor-elev.
Astfel, ca direcții de impact asupra profesorilor, se identifică:
-o reorganizare a întregului proces de predare-învățare-evaluare, centrată pe elev, pe învățare;
-o nouă viziune asupra evaluării, prin folosirea itemilor diferiți, în funcție de nivelul elevului;
-extinderea activităților de perfecționare continuă, prin utilizarea si chiar crearea secvențelor AeL;
În ce privește impactul asupra elevilor, studiul a scos în evidență următoarele:
-utilizarea AeL permite o învățare mult mai performantă, prin stimularea multisenzorială;
[46]-http://www.elearning.ro/utilizarea-instrumentelor-e-learning-n-proiectarea-orelor-de-limba-romn
[47]- "Impactul formativ al utilizării AeL în educație",-TEHNE,București, 2004
-varietatea surselor de informație;
-stimularea spiritului autocritic;
-învățarea îndreptată spre un scop etc.
" Elementele menționate atestă că, pe de-o parte, în utilizarea AeL ne aflăm într-o fază inițială, iar, pe de altă parte, că acest proces este în evoluție, orientat corect, spre un demers educațional complex, centrat pe învățare, pe implicarea tot mai accentuată a elevului în construirea propriei cunoașteri."[48]
În cadrul orelor de Limba și literatura română, elevii au nevoie de suportul concret, sunt utilizate mijloace multimedia, calculatorul, și noi strategii didactice, o modalitate de organizare a activităților de învățare trebuie să permită elevului să vizualizeze fenomenul studiat, să-i atragă atenția, să asigure interactivitatea, elevul să participe activ și afectiv la lecție, să fie „antrenat” în activitățile desfășurate, și, în același timp demersul științific să fie cât mai riguros, dar și apropiat de viața de zi cu zi și de practică, pentru ca elevii să înțeleagă că disciplinele predate în școală, au o mare aplicabilitate în viața și în tehnică, și că nu reprezintă doar un domeniu teoretic.
La orele de literatură, Catalogul de E-Content cuprinde o varietate de lecții de predare, în care textele literare sunt prezentate prin intermediul unor mari actori români.De asemenea, acolo unde există si ecranizări ale operelor literare, sunt redate si secvențe reprezentative, alături de citate ale criticilor literari. Creangă, Eminescu, Caragiale, Sadoveanu sunt doar câteva nume ilustrative ale literaturii române, ale căror opere se lasă descifrate de câtre elevul modern, prin mijloace senzoriale diverse.
Cunoaștem prea bine, din păcate, încăpățânarea copiilor din zilele noastre de a refuza actul lecturii.Poate doar evaluarea cu o notă mai slabă să le mai amplifice dorința de a citi!Dar lectura a devenit o corvoadă, nu o delectare, un refugiu din fața lumii uneori monotone, fiind înlocuită implacabil cu refugiul în lumea virtuală a calculatorului, a simulărilor și, de ce nu , a disimulărilor.
Așa că, aducând această lume în școală, la orele de literatură, reușim să le mai captăm interesul față de lumea cărților, deoarece generațiile de tineri “îmbrățișează” cu pasiune tot ceea ce reprezintă calculator și alte dispozitive IT.Considerăm că doar prin folosirea
[48]-studiu TEHNE, op.cit.,pag. 26
softurilor educaționale vom reuși să abordăm și această componentă a disciplinei atât de vitregite odată cu evoluția tehnologiei.
De asemenea, profesorul poate deveni creator de soft educațional, realizând lecții de Limbă și Comunicare, putând importa în secvențele lecției și fișiere de alt format, tip PowerPoint.Din căutările on-line, am observat chiar o deficiență a lecțiilor de Limbă și Comunicare, gimnaziu.Așadar, creativitatea și dorința profesorului de Limba română de a se depăși au devenit competențe intrinsece acestei vocații.
Un element relativ accesibil de creat în platforma Ael o reprezintă testele, deoarece oferă o gamă amplă de itemi (alegere multiplă, ordonare, asociere, eseu), fiind destul de eficiente mai ales în privința gestionării timpului. Prin astfel de teste se realizează o evaluare simultană, obiectivă,cu feed-back imediat, dar , așa cum am menționat mai sus, nu trebuie să folosim doar acest tip de instrument, deoarece sistemul de Evaluări Naționale folosește altă formă.
Lecțiile de Limba română realizate în platforma AeL reprezintă un mijloc interactiv, stimulent, complex , ce dinamizează actul educativ, transformându-l pe elev din spectator pasiv de multe ori, în actorul celor 50 de minute.Astfel de lecții sunt mai ales utile in programul "Să știi mai multe, sa fii mai bun!", când orice profesor dorește sa ofere elevilor săi o altă formă de strategii didactice.
Piramida învățării
Din clasica piramidă a învățării se poate observa că citirea unui text este mult mai puțin eficace decât o reprezentare grafică sau o îmbinare audio-vizuală de transmitere informației.
În concluzie, putem afirma că introducerea uzuală a softului educațional de tip AeL în procesul instructiv-educativ al disciplinei Limba și Literatura Română facilitează atât o mai rapidă acomodare și implicare a elevilor la ore, cât și o abordare a aspectelor susținute de Programa în vigoare, referitoare la " aspecte inter- și transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare" și "la integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaștere".[50]
[50]- Programa, op.cit, (Notă de prezentare)
CAPITOLUL AL III-LEA
EFICIENȚA PLATFORMEI AeL ÎN OBȚINEREA PERFORMANȚEI ȘCOLARE -CERCETARE EXPERIMENTALĂ
III. 1.Ipoteză.Obiective.
a)-Premizele cercetării
Încă din anul 2008, când mi s-a propus să țin o lecție în cadrul Cercului Pedagogic semestrial, am avut o revelație în ce privește folosirea mijloacelor T.I.C. la orele de Limba română. Nedorind să prezint tot o lecție de tip tradițional, pe care stimații colegi -spectatori să o aprecieze din complezență, m-am reorientat spre prezentarea în PowerPoint a unei lecții de fixare a cunoștințelor, Opera lirică, la clasa a VIII-a. Trebuie să recunosc faptul că am fost autodidactă în aceasta privință, deoarece in cei 8 ani de cănd profesam nu mai asistasem la o astfel de lecție.Într-adevăr, pentru o singură lecție, am petrecut o săptămână în fața calculatorului, dar am reușit să îmbin vizualul cu auditivul, pentru a obține trăirile și sugestiile transmise de acele texte lirice selectate ca material-suport.
Nu atât laudele profesorilor invitați, (sincere mi s-au părut!), cât plăcerea elevilor de a participa afectiv și efectiv la acest demers didactic m-au determinat să pornesc pe un drum anevoios, dar atât de complex.Orice emoție, care, de obicei, blochează inventivitatea și spontaneitatea cu care participa elevii la o lecție fără un auditoiu atât de serios și numeros (cum chiar ei afirmau), a fost înlocuită de nerăbdarea să descopere cu fiecare slide ceea ce "doamna" lor le pregătise.
Din acel moment, am înțeles că predarea unei discipline ce pare a fi total desuetă în contextul actual, modern, tehnologizat, metamorfozabil în funcție de "trend" poate deveni o circumstanță inovatoare, plină de resurse, centrată pe nevoile educabilului și, mai ales, abordabilă mult mai facil de către generațiile actuale de copii și adolescenți .
Disciplina Limba și literatura română ,putem afirma, este totuși într-o concurență "neloială" față de disciplinele tehnice și științifice, la care profesorul poate apela oricând la activități practice, de tipul experimentelor, în laboratoarele existente în fiecare școală, lecțiile devenind astfel mici spectacole.
Ne dorim ca elevii să citească fără a fi constrânși, să creeze compuneri demne de mințile luminate ale scriitorilor consacrați, să memoreze anumite concepte teoretice , ce lor li se par inutile, să debordeze de entuziasm când mult încercatul profesor de Limba română le prezintă diverse categorii gramaticale, acesta din urmă știind că elevul va susține în curănd o Evaluare Națională…dar ochii cei pătrunzători ai lor tocmai ce au absorbit cu lăcomie ultimele isprave…nu ale lui Păcală…. ci ale unui monstru , mag sau alt personaj al jocurilor video ce le fericesc copilăria.Rar mai întălnim elevi, cel puțin în mediul urban, care să nu aibă acces la dispozitivele informaționale și tehnologice(calculator, tabletă, smartphone…), deci care să nu fie un utilizator fidel al internetului sau al mijloacelor T.I.C.
Din scenariile virtuale ( atât de violente și absurde) în care își petrec pauzele și majoritatea timpului liber, noi, profesorii de română, trebuie să îi atragem de partea noastră, de partea lumii uimitoare a cărții, o lume pură a ideilor, convingându-i de-a lungul celor 50 de minute că NOI suntem acei magi care le dezvăluie adevărul universal. Este dificil! O pot afirma din perspectiva cadrului didactic, dar și din perspectiva de mamă a unui adolescent care își împarte timpul liber între A CITI ( uneori din plăcere, alteori din obligație) și a A SE JUCA (nu în frumoasa natură ce a inspirat "Pastelurile" lui Alecsandri, cât a se juca în lumea virtuală, creată de mintea altei persoane).
Plecând de la aceste aspecte vizibile și recunoscute de fiecare dascăl, putem afirma că utilizarea Tehnologiei Informatiei și a Comunicației (T.I.C.) în actul educațional, după cum am demonstrat și în capitolele precedente, este imperios necesară, cu precădere la orele de Limba română.
Programa școlară a disciplinei este structurată pornind de la alinierea cu noile tendințe ale Științelor Educației, ce vizează „profil de formare european”, scopul studierii limbii și literaturii române în perioada școlarității obligatorii fiind "acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om". [51]
O etapă semnificativă în strategiile didactice la orele de Limba română o reprezintă folosirea softurilor educaționale ce si-au gasit aplicabilitatea cu prisosință , după cum am ar-
[51]-Programa, op.cit.,NOTĂ DE PREZENTARE
gumentat în capitolele anterioare, încurajând construcția activă a cunoștințelor, eliberând elevul de multe activități de rutină, stimulând creativitatea, competivitatea, lucrul în echipă, competențe ce vor fi necesare pe parcursul învățământului obligatoriu, dar și de-a lungul vieții.
Softul educațional AeL, asupra căruia s-a aplecat cercetarea din prezenta lucrare, prin impactul utilizării sale în performanța școlară, sprijină procesul de instruire, punând la dispoziția profesorului un instrument suplimentar de lucru, deoarece promovează abordarea centrată pe elev.
b) -Ipoteza cercetării
Ipoteza de la care am pornit în prezenta cercetare a fost aceea că este necesar și posibil să le dezvoltăm elevilor competențele, atitudinile și valorile stipulate în Programa de Limba și literatura română, prin integrarea acestor softuri educaționale, dovedindu-se astfel ediciența lor în contextul educațional actual.
c) -Obiectivele cercetării
Să generez anumite situații care să mobilizeze toate capacitățile psihice de cunoaștere și creație ale elevului;
Să fomez deprinderi de muncă independentă și de gândire tactică și sistematizată;
Să cultiv o atitudine pozitivă față de studiul literaturii și de importanța acesteia în dezvoltarea personală;
III.2.Metodologia cercetării
III.2.1. Eșantionul, lotul operațional
Lotul investigat a cuprins 40 de elevi (18 fete, 22 băieți) de la clasele aV-a B și a V-a C (câte 20 de elevi din fiecare clasă), în anul școlar 2014-2015, la Școala Gimnazială "Nicolae Iorga", din Focșani,. Elevii sunt cu vârste cuprinse între 11și 12 ani și provin din mediul urban(preponderent) și rural.
Gradul de reprezentativitate al claselor alese este asigurat de similaritățile de vârstă, nivelul de școlarizare și de apartenența la aceeași cultură școlară. Tipul de eșantionare folosit este cea stratificată ce îmbină atât principiul selecției, cât și pe cel al grupării colectivității aflate în studiu după anumite caracteristici, ea fiind mai relevantă sub aspectul randamentului. Lotul cercetat este format din două categorii de subiecți: clasa experimentală (20 de elevi)-clasa a V-a C și clasa-martor (20 de elevi) –clasa a V-a B.
III.2.2. Metode utilizate
Pentru a asigura relevanța rezultatelor au fost folosite mai multe categorii de metode pe parcursul celor trei etape ale cercetării. Atât pentru culegerea datelor, din faza evaluării inițiale, cât și pentru etapa evaluării formative și a evaluării finale, la baza cercetării au stat testul docimologic, observația și experimentul didactic. Pentru prelucrarea datelor s-a folosit reprezentarea grafică și reprezentarea statistică. Pentru sistematizarea datelor s-au utilizat metode statistico-matematice, rezultatele obținute la diferite evaluări au fost înregistrate în tabele sintetice și / sau analitice, apoi reprezentate grafic în poligoane de frecvență, diagrame areolare, histograme comparative, din care rezultă progresul realizat de elevi.
III.2.3. Etapele cercetării
Cercetarea s-a desfășurat în trei etape după cum urmează:
Etapa evaluării inițiale: 23 septembrie 2014
Etapa evaluării formative: octombrie 2014 – mai 2015
Etapa evaluării finale: 28 mai 2015
III.3.1. Înregistrarea, prelucrarea, analiza și evaluarea rezultatelor Evaluării inițiale
Evaluarea inițială-23 septembrie 2014
Pe parcursul cercetării, am urmărit stadiul de dezvoltare a acelor competențe de bază precum: competențe de ortografie și punctuație, competențe lexicale, competențe gramaticale, de observare, de exprimare.
Itemii formulați conțin așadar activități operaționale care să permită obținerea unor informații cu privire la:
cunoașterea și aplicarea de către elevi a regulilor ortografice și ortoepice (despărțirea în silabe, identificarea diftongilor, triftongilor și a vocalelor în hiat, a semnelor de punctuație);
calitatea lexicului utilizat de elev (corectitudine, diversitate, plasticitate, reflexivitate);
capacitatea de a identifica în text anumite secvențe;
cunoașterea și aplicarea regulilor de așezare în pagină;
explicarea rolului unor semne de ortografie și de punctuație;
Tabelul sintetic de mai jos a permis înregistrarea punctajului obținut în urma aplicării Baremului de corectare și pune în lumină distribuția subiectelor pe competențe, rezultatele obținute de fiecare elev în parte atât pe segmentele de competențe vizate (ortografie, vocabular, expresivitate), cât și nivelul de competență generală identificat cu nota la testul inițial.
TABEL SINTETIC
CLASA aV-a C – clasa experimentală – Evaluare inițială
CENTRALIZATOR – TABEL ANALITIC (Evaluare inițială – CLASA a V-a C- clasă experimentală)
EVALUARE INIȚIALĂ- clasa experimentală
HISTROGRAMA NOTELOR
DIAGRAMA AREOLARĂ
TABEL SINTETIC
CLASA aV-a B – clasa-martor – Evaluare inițială
CENTRALIZATOR – TABEL ANALITIC (Evaluare inițială – CLASA a V-a B-
clasă-martor)
EVALUARE INIȚIALĂ- clasa-martor
HISTROGRAMA NOTELOR
DIAGRAMA AREOLARĂ
GRAFIC COMPARATIV
Interpretare a rezultatelor Evaluării inițiale
În urma corectării testelor inițiale, am constatat prezența a 5 tipuri de deficiențe:
de ortografie și de puncțuație – sesizarea rolului semnelor de ortografie și de punctuație într-un text și utilizarea corectă / adecvată a acestora;
de identificare a părților de vorbire și a părților de propoziție;
de discriminare a părților de vorbire de părțile de propoziție;
exprimarea incoerentă, greoaie, inadecvată și neliterară a ideilor;
de organizare coerentă, logică și expresivă a ideilor în scris;
Se impun, prin urmare, o serie de măsuri și o planificare sistematică a activităților care trebuie organizate în vederea remedierii situației actuale, pentru a se ajunge la un grad de promovabilitate mai mare și a se atinge standardele de performanță vizate:
Exerciții de despărțire în silabe;
Exerciții de utilizare corectă a semnelor de ortografie și de punctuație;
Exerciții de construcție a unor enunțuri cu folosirea ortogramelor;
Exerciții de recunoaștere a părților de vorbire și de propoziție;
Exerciții de formulare a ideilor principale și a celor secundare dintr-un text citit/ ascultat;
Exerciții de expunere orală– individual sau în grup – a unui plan simplu și/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată;
Exerciții de redactare a unui text după un plan simplu construit de elevi sau dat de profesor (compunerea imaginativă –povestirea; relatarea unor fapte și întâmplări);
Exerciții de redactare a unui text, pornind de la cuvinte date; alcătuirea de compuneri după un suport vizual;
Activități de scriere imaginativă care să valorifice creativitatea elevilor; activități de scriere reflexivă (jurnal, relatarea unor fapte întâmplări) în care să-și expună opiniile/sentimentele;
diversificarea experienței de viață a elevilor prin activități extrașcolare pentru a le stimula spiritul de observație;
stimularea receptivității literare prin intermediul vizionării și comentării unor ecranizări după opere literare celebre: „Amintiri din copilărie“, producție a studioului cinematografic București, 1965,audierea unor piese muzicale pe versuri de Mihai Eminescu sau recitări celebre în interpretarea autorilor sau a unor actori recunoscuți;
utilizarea unor mijloace și materiale didactice interactive în vederea aducerii unor noțiuni de teorie literară în plan concret pentru o mai ușoară receptare a acestora;
III.3.2.Înregistrarea, prelucrarea, analiza și evaluarea rezultatelor Evaluării formative
Evaluările formative – perioada: octombrie 2014 – mai 2015
În această etapă, am desfășurat lecții de tip tradițional, dar și secvențe didactice interactive, prin intermediul Platformei AeL,deoarece , spre deosebire de modelul tradițional, care vizează memorarea, organizarea cunoștințelor în memorie și utilizarea acestora, teoriile învățării bazate pe Instruirea Asistată de Calculator ( I.A.C.) propun unmodel în care achiziția cunoștințelor este înlocuită cu construcția cunoștințelor (abilități, deprinderi, informații). Predarea devine, din transmitere de cunoștințe, un act didactic care ajută la construirea piramidală a acestora.
Astfel, am realizat o planificare sistematică a activităților care trebuie organizate în vederea remedierii situației actuale, pentru a se ajunge la un grad de promovabilitate mai mare și a se atinge standardele de performanță vizate.
Ca rezultate anticipate, am urmărit :
Să se constate o relativă îmbunătățire și chiar o remediere totală a situației dificile și a problemelor cu care se confruntă elevii;
Să se observe vizibil creșterea gradului de promovabilitate a testelor de evaluare formativă și sumativă, observându-se progresul școlar;
Alături de metodele tradiționale de evaluare, bazate pe probe orale, scrise și practice, am încercat să promovez și metodele alternative/ complementare de evaluare, cu valențe formative, precum: Observarea, Autoevaluarea, Portofoliul etc, mai ales în cadrul orelor de Literatură.
Utilizănd alternativ și secvențele de literatură AeL (Amintiri din copilărie-Ion Creangă, Vizită…-Ion Luca Caragiale, Poezii-Mihai Eminescu), dar și prezentări în format PowerPoint ale lecturilor obligatorii sau facultative (Prâslea cel Voinic-după Petre Ispirescu, Căprioara-Emil Gârleanu etc.), am urmărit dezvoltarea competențelor de lectură, îmbinând mijloace tehnice audio-vizuale menite să faciliteze procesul de învățare, mărind receptivitatea și gradul de asimilare a cunoștințelor prin :
stimularea multisenzorială în prezentarea informației;
activitatea de explorare individuală a informației și de operare asupra ei;
schimbul de informație și cooperare în rezolvarea unor sarcini de lucru;
varietatea surselor de informație;
stimularea gândirii critice;
învățarea orientată spre un scop.
Prin intermediul calculatorului se creează o atitudine diferită a elevului față de actulul lecturii, deoarece ecranele calculatoarelor propun o organizare diferită a informației, mai ales în cazul produselor de tip multimedia, iar lecturii fluxului i se substituie lectura înnsuccesivitate. Observăm la acest nivel lipsa construcției narative și a coerenței marcate de indici textuali. El își creează repede o rutină de consultare bazată pe prima impresie. Aflat în fața unei secvențe multimedia, a unei secvențe video, activitatea subiectului privitor se întrerupe, atitudinea acestuia fiind una contemplativă.
Recursul la metodele și mijloacele audiovizuale se impune la ora de Limbă și literatură intrucât stimulează imaginația și favorizează procesul de creație. Elevii sunt curioși, iar lectura imaginilor le oferă noi teme de discuție, de dezbateri și de gandire.
De-a lungul acestei perioade, am urmărit :
să alternez orele de teorie cu cele de aplicații, de căutare a informațiilor și de utilizare a resurselor tradiționale și electronice;
să creez situații inedite de învățare, propunerea de teme creatoare;
să stimulez plăcerea de lectură, folosind mijloace informaționale, prin ecranizarea operelor, interpretarea lor audio etc.
În mod periodic, la sfârșitul unei unități de învățare am aplicat teste de evaluare formativă, urmărind evoluția, dar și ameliorarea eventualelor eșecuri în procesul de învățare la unii elevi.
Abordarea diferențiată și interactivă a orelor de Limba română, prin mijlocirea acestor strategii didactice, nu a reușit să se reflecte în rezultate egal progresive pentru toți elevii, aici intervenind o serie, destul de lungă, de variabile individuale (situație economico – materială, cultura educațională și cultura muncii în familie, coeficient de inteligență etc.), aspecte importante pentru a atinge eficiența educațională. Faptul ține însă de însăși diversitatea naturii umane și de unicitatea omului ca ființă socială.
III.3.3.Înregistrarea, prelucrarea, analiza și evaluarea rezultatelor evaluării finale
Evaluarea finală – 28 mai 2015
Pentru a putea măsura cu exactitate progresele obținute ca urmare a aplicării diverselor metode de lucru cu elevii, am ales să aplicăm drept metodă de evaluare testul docimologic. Ca și în cazul evaluării inițiale și a evaluărilor curente operate în etapa formativă, testul docimologic s-a dovedit a fi o metodă de măsurare a progresului care poate oferi date concrete și sigure, astfel încât să ne putem forma o imagine obiectivă, corectă asupra evoluției elevilor noștri.
Scopul testului: măsurarea progresului elevilor față de testul inițial.
Obiectivele operaționale propuse spre măsurare prin intermediul testului:
cunoașterea și aplicarea de către elevi a regulilor ortografice și ortoepice (despărțirea în silabe, identificarea diftongilor, triftongilor și a vocalelor în hiat, a semnelor de punctuație);
2.calitatea lexicului utilizat de elev (corectitudine, diversitate, plasticitate, reflexivitate);
3.capacitatea de a identifica în text anumite secvențe;
4. cunoașterea și aplicarea regulilor de așezare în pagină;
5. redactarea unor texte imaginative și reflexive în scopuri și în
contexte variate.
După cum se va observa și din tabelul sintetic de mai jos, testul final a suferit modificare structurală față de testul de Evaluare inițială, în ce privește Partea a II-a (limita de spațiu s-a modificat la 20-25 de rânduri ), cu scopul de a identifica progresele elevilor, operând cu modalitatea de a transpune experiența personală de viață într-o compunere cu valențe subiective.
Tabelul cu rezultatele (notele) obținute este în egală măsură un tabel sintetic și unul analitic. Pentru o mai bună lectură analitică a acestuia s-a marcat cu culori diferite (conform legendei) atât tipurile de exerciții folosite, cât și elevii care au reușit să treacă într-o treaptă valorică superioară. La rubrica observații am înregistrat punctele de evoluție dar și deficiențe rămase nerezolvate.
TABEL SINTETIC
CLASA aV-a C – clasa experimentală – Evaluare finală
LEGENDĂ TABEL SINTETIC EVALUARE FINALĂ
elevi care au făcut un progres față de testarea inițială
exerciții de ortografie,punctuație
exerciții de vocabular
exerciții gramaticale
exerciții de expresivitate
exercițiu de compoziție
LEGENDĂ OBSERVAȚII
a)-puncte tari: îmbunătățirea exprimării, o atenție sporită asupra normelor ortografice, o bună asimilare de informații gramaticale;
-puncte slabe: o ușoară rigiditate în valorificarea expresivității;
b)-puncte tari:
c)-puncte tari: fluența exprimării, respectarea cerințelor, seriozitate în abordarea compunerii;
-puncte slabe:niciunul
d)-puncte tari: îmbunătățirea exprimării, o atenție sporită asupra normelor ortografice, o bună asimilare de informații gramaticale;
-puncte slabe: o ușoară rigiditate în valorificarea expresivității;
e)puncte tari: reducerea numărului de greșeli de exprimare, originalitatea ideilor în compunere;
-puncte slabe: insuficientă expresivitate, descrierea nu conține figuri de stil;
f)-puncte tari: îmbunătățirea exprimării, o atenție sporită asupra normelor ortografice,
-puncte slabe: ezitare în identificarea unor categorii gramaticale;
g)- puncte tari: îmbunătățirea exprimării, o atenție sporită asupra normelor ortografice, respectarea cerințelor;
-puncte slabe: ezitare în identificarea unor categorii gramaticale; unele greșeli de punctuație;
h)-puncte tari: scăderea numărului de greșeli de exprimare și a greșelilor de ortografie; dobândirea de noi cunoștințe gramaticale;
puncte slabe: o imaginație sărăcăcioasă, lacune în exprimare;
i)-puncte tari: o anumită fluidizare a ideilor, un plus de exprsivitate;
-puncte slabe: mai apar încă greșeli de ortografie și o proastă așezare în pagină;
CENTRALIZATOR – TABEL ANALITIC (Evaluare finală – CLASA a V-a C- clasă experimentală)
HISTOGRAMA NOTELOR
DIAGRAMA AREOLARĂ
Interpretarea rezultatelor evaluării finale – 28 mai 2015
Comparând rezultatele la probele date, se constată că performanțele elevilor clasei experimentale sunt superioare celor inițiale. Acest lucru dovedește faptul că, aplicând în activitatea instructiv-educativă un demers metodic bazat pe folosirea unui complex de metode activ-participative și interactive, precum și aplicarea intensivă a unui set de teste formative specifice, se vor obține progrese reale în ceea ce privește capacitatea de comunicare a elevilor, lucru care le va fi de folos în munca viitoare la ciclul gimnazial și liceal.
Analiza comparativă a scos la iveală rezultate întrucâtva surprinzătoare. Dacă în faza de început a cercetării consideram că rezultatele bune vor apărea, cu mai multă ușurință, în prima jumătate a eșalonului valoric, elevi cu note cuprinse între 10 și 8, rezultatele cu care s-a finalizat cercetarea au contrazis această așteptare, dovedind astfel faptul că atitudine proactivă trebuie să caracterizeze munca profesorului nu doar în activitatea desfășurată la clasă sau în interacțiunea cu elevii, ci și în activitatea de organizare și planificare a activității sale didactice.
Am observat o creștere așteptată a notelor pe intervalul 10-8, numărul de elevi rămânând în ambele evaluări 16, dar cu o distribuție interesantă a notelor,la final.Astfel, a crescut procentual nivelul de performanță al acestor elevi (lucru remarcat și prin rezultatele foarte bune la concursurile județene de profil).Dar nu doar acest fapt este îmbucurător, deoarece se va înregistra aproape întotdeauna un progres real al elevilor din acest segment.
Ceea ce atrage atenția il reprezintă faptul că s-a înregistrat un progres al elevilor , pe tranșa 5-7, nemaiexistând la Evaluarea finală nicio notă de 5. Consolidarea păturii valorice de mijloc, elevi de nota 7, reprezintă un aspect pozitiv nu doar ca performanță individuală, ci și ca îmbunătățire a mediului educațional al clasei care astfel asigură condiții de dezvoltare pentru toți elevii, indiferent unde se află ei pe scara valorică.firște că particularitățile individuale ale elevilor determină ritmuri diferite de învățare.
Cu atât mai mult, pentru elevii cu înzestrări intelectuale ușor diminuate față de medie sunt necesare aceste mijloace interactive de predare și ănvățare, deoarece, la această vârstă, testele realizate la clasă de către Consilierul școlar, în legătură cu modalitățile de învățare, au demonstrat tocmai faptul că stimulii vizuali primează, iar învățarea se realizează dominant audio-vizual.
Ion Radu, în studiul asupra eficienței didactice concluziona: „De fapt insuccesul școlar nu poate fi practic eliminat: 15 – 20% dintre școlari continuă să se mențină în statutul de elevi slabi. Totuși o parte dintre elevii situați în banda mediană tind să evolueze, înscriindu-se în categoria celor mai buni. Aspirația către o curbă în formă de J a rezultatelor școlare rămâne o țintă mai mult sau mai puțin îndepărtată.“[52]
Experiența didactică și de viață a arătat de altfel că succesul nu poate fi cu precizie determinat în spațiu și timp, și că nimic din ceea ce facem în viață nu rămâne fără o consecință( favorabilă sau nu). Așadar, munca pe care o depunem astăzi pentru și împreună cu un copil își va cunoaște roadele în timp, punând într-o lumină deosebită vocația dascălului, dragostea pentru carte a copilului, tot acest proces fiind o piesă de teatru ce are mereu nevoie de 2 actori principali.
____________________________________________________________________
[52]Miron Ionescu, Mușata Bocoș, Tratatul de didactică modernă, Ed. Paralela 45, 2009, p. 412.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Programul Ael Impact Asupra Cresterii Performantei In Invatarea Limbii Romane In Gimnaziu (ID: 160358)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.