Programarea Lucrarilor Si Pregatirea Productiei Prin Metoda Drumului Critic

Programarea lucrărilor și pregătirea producției prin metoda drumului critic

CUPRINS

Partea I-PIESE SCRISE

CAPITOLUL I: MEMORIU JUSTIFICATIV

I.1 Memoriu de arhitectură

I.2 Memoriu de rezistență

I.3 Memoriu economic

CAPITOLUL II: CAIET DE SARCINI

CAPITOLUL III: PROGRAM DE CONTROL GENERAL

CAPITOLUL IV: CALCULUL DE REZISTENȚĂ

IV.1 Calculul static al planșeului din beton armat

IV.1.1 Distribuția încărcărilor în programul AXISVM11

IV.1.2 Calculul momentelor cu programul AXISVM11

CAPITOLUL V: DOCUMENTAȚIA TEHNICO-ECONOMICĂ

V.1 Introducere

V.2 Antemasurătoare

V.2.1 Antemasurătoare rezistență

V.2.2 Antemasuratoare finisaje

V.3 DASF

V.3.1 DASF rezistență

V.3.2 DASF finisaje

V.4 Deviz pe obiect

V.5 Deviz general

V.6 Extrase de resurse

V.6.1 Extrase de resurse pentru rezistență

V.6.2 Extrase de resurse pentru finisaje

V.7 Indicatori de proiectare

CAPITOLUL VI: PROGRAMAREA LUCRĂRILOR

VI.1 Liste de activități

VI.1.1 Listă de activități rezistență

VI.1.2 Listă de activități finisaje

VI.2 Metoda drumului critic

CAPITOLUL VII: ORGANIZAREA DE ȘANTIER

VII.1 Depozitarea

CAPITOLUL VIII: URMĂRIREA CALITĂȚII

VIII.1 Procese verbale

VIII.2 Condică de betoane

CAPITOLUL IX: CASH-FLOW

IX.1 Generalități

IX.2 Cheltuieli directe

IX.3 Cheltuieli indirecte

IX.4 Utilaje, transport, organizare de șantier

CAPITOLUL X: CONCLUZII

Partea II– PIESE DESENATE

PLAN DE SITUAȚIE 01A

PLAN PARTER 02A

PLAN MANSARDĂ 03A

SECȚIUNE A-A 04A

SECȚIUNE B-B 05A

FAȚADĂ PRINCIPALĂ 06A

FAȚADĂ PESTERIOARĂ 07A

FAȚADĂ LATERALĂ DREAPTA 08A

FAȚADĂ LATERALĂ STÂNGA 09A

PLAN ÎNVELITOARE 10A

PLAN FUNDAȚII ȘI DETALII 01R

PLAN ARMARE PLACĂ PESTE PARTER 02R

PLAN ARMARE SCARA 03R

PLAN ARMARE STÂLPIȘORI ȘI DETALII 04R

PLAN CENTURI PESTE PARTE ȘI DETALII 05R

PLAN CENTURI MANSARDĂ ȘI DETALII 06R

PLAN ȘARPANTĂ 07R

ANEXE:

ORGANIZARE ȘANTIER: 01

CASH FLOW – 1

PANOURILE LUATE ÎN CONSIDERARE LA CALCULUL PLĂCII PLANȘEULUI – fig.1

FÂȘII LUATE ÎN CONSIDERARE PENTRU CALCULUL PLANȘEULUI – fig.2

CONDICĂ DE BETOANE

CAPITOLUL I MEMORIU JUSTIFICATIV

I.1 Memoriu de arhitectură

S.C. CRIS PROIECT S.R.L. Proiect nr.: 40/ 2013

RO 21621396 Denumire: Locuință unifamilială P+M

Proiectare, Consultanța, Dirigenție Beneficiar: Titan Nelu

Tel.: 0722-722446 Amplasament: Comuna Giroc

Clădirea va fi amplasată în localitatea Giroc, nr. 45, jud. Timiș și este o locuință unifamilială P+M. Beneficiarul este Titan Nelu.

Construcția ce urmează a fi realizată va fi amplasată pe teren conform planului de situație anexat. Terenul este liber de sarcini și de construcții.

Locuința unifamilială are regim de înălțime parter plus mansard. Compartimentarea locuinței este făcută după cum urmează :

Parter:

Garaj cu o suprafață de 19,80 mp

Cămară cu o suprafață de 3,10 mp

C.T. cu o suprafață de 3,00 mp

Bucătărie cu o suprafață de 16,10 mp

Baie cu o suprafață de 5,50 mp

Cameră cu o suprafață de 15,10 mp

Cameră de zi cu o suprafață de 34,80 mp

Hol intrare cu o suprafață de 3,00 mp

Terasă cu o suprafață de 2,10 mp

Mansardă:

Accesul la mansardă se face pe casa scării;

Dormitor cu o suprafață de 17,10 mp

Terasă cu o suprafață de 7,80 mp

Depozitare cu o suprafață de 3,60 mp

Hol cu o suprafață de 11,70 mp

Dormitor cu o suprafață de 15,10 mp

Terasă cu o suprafață de 7,80 mp

Baie cu o suprafață de 5,50 mp

Cameră cu o suprafață de 16,10 mp

Dormitor cu o suprafață de 15,20 mp

Dressing cu o suprafață de 4,60 mp

Baie cu o suprafață de 4,20 mp

Cota parter este de: +2,55; 2,85; respectiv +3,00

Cota mansardă este de: +5,80

Iluminarea este mixtă: naturală și artificială. Iluminarea naturală se realizează cu ajutorul gurii de lumină și a geamurilor. Ventilarea camerelor se face tot cu ajutorul ferestrelor, acestea au ochiuri mobile.

Materialele folosite au fost astfel alese încât să nu fie poluante și să asigure izolarea termică și fonică a locuinței.

Toate încăperile vor fi zugravite cu vopsele lavabile. Băile vor fi placate cu faianță. Se va avea în vedere ca gips cartonul din băi să fie antiumezeală iar în bucătărie se fie antifoc. Ferestrele și ușile se vor realiza din PVC alb cu geam termopan.

În exterior vopsitoriile (la pereti, pazie și streașină) vor fi de culoarea lemnului și vor trebui să fie rezistente la acțiunea apei (ploilor) precum și la variațiile de temperatură.

Șarpanta este în 6 ape, jgheaburile vor fi în lungul casei și au diametrul de 12 cm iar burlanele vor avea diametrul de 10 cm. Învelitoarea va fi din țiglă de culoare roșie. Din punct de vedere al instalațiilor, alimentarea cu energie se va face din rețeaua stradală. Conductorii vor fi montați în tuburi de protecție astfel încât structura de lemn și termoizolația să nu fie afectate.

Alimentarea cu apă se va face din foraje iar apa reziduală se va evacua în fosă vidanjabilă cu un volum de 16.45 mc. Încălzirea se va face cu o centrală termică proprie.

Din punct de vedere al normelor PSI casa se încadrează în gradul IV de rezistență la foc și categoria C – pericol de incendiu. Evacuarea în caz de incendiu se face pe ușile exterioare.

La elaborarea documentației s-au avut în vedere legile 50/1991 completată cu 453/2001, ordinul 91/91 MLPAT, HG 525/96, legea 10/95 privind calitatea în construcții, legea 90/95 privind NTSM și NPSI precum și articolele din codul civil.

Date privitoare la poziționarea clădirii și indicii de ocupare a terenului

Clădire propusă:

Suprafața construită:

Parter: Sp = 148.50 m2

Mansardă: Sm = 145.13 m2

Suprafața totală construită: Stc = 148.50 m2

Suprafața desfășurată totală: Sdt = 148.50 + 145.13 = 293.63 m2

Indicii de ocupare a terenului pentru situația propusă se calculează după cum urmează:

P.O.T. = 100*(148.50/750) = 19.80%

C.U.T. = 293.63/750 = 0,39

I.2 Memoriu de rezistență

S.C. CRIS PROIECT S.R.L. Proiect nr.: 40/ 2013

RO 21621396 Denumire: Locuință unifamilială P+M

Proiectare, Consultanța, Dirigenție Beneficiar: Titan Nelu

Tel.: 0722-722446 Amplasament: Comuna Giroc

A. Date generale

1. Categoria de importanță : C

2. Clasa de importanță : IV

3. Încadrarea în zona seismică : C

4. Cerințe de verificare la rezistență: A1

5. Materiale folosite:

Beton armat: C16/20-T3-P4-CEM IIA-S32,5/0-16 în :

Fundații;

Planșeu;

Grinzi;

Stâlpi

Beton simplu: C12/15-T3-P4-CEM IIA-S 32,5/0-31 în fundații pentru egalizare;

Armătură : PC.52;

Armătură : OB.37;

Umpluturi : balast, materiale locale (pamant din excavatii) ;

Bloc ceramic : 30 cm;

Mortar :

M10-Z- pentru zidarie ;

M10-T- pentru tencuieli la pereți si stâlpi;

M25-T-pentru tencuieli la tavane;

Lemn de rășinoase calitatea I ;

Piese de prindere lemn din oțel OL37 .

B. Descriere tehnică

Obiectivul proiectat este o locuință unifamilială P+M în localitatea Giroc, jud. Timiș, cu regimul de înălțime P +M și este proprietatea lui Titan Nelu.

Structura ce se va executa este alcatuită din:

fundații din beton armat C16/20;

structura formată din stâlpișori și grinzi din beton armat C16/20;

planșee și grinzi din beton armat C16/20;

șarpantă din lemn de rășinoase cu învelitoare din țiglă profilată din argilă arsă

Betonul din fundații este este un beton armat C16/20 cu armătura din OB.37 si PC52 . Adâncimea de fundare a fost stabilită la cota – 1,35 m fața de cota ± 0.00 și respectiv – 0,90 m față de linia terenului natural.

Sub placa de la parcare se va dispune un strat de rupere a capilarității realizat din balast compactat mecanic.

Betonul din placa de la parcare va fi de 30 cm grosime din beton de clasa C16/20 și se va arma pe ambele direcții.

Planșeul are grosimea de 14 cm și se va arma cu bare din PC 52. Toate elementele structurii se vor betona cu beton de clasa C16/20. Scările sunt de asemenea din beton armat de clasa C 16/20, armătura de rezistență fiind tot din PC52 cu armatură de repartiție din OB 37.

Șarpanta se va realiza din lemn de rășinoase de calitatea I. Coama va avea dimensiunea de 15×15, iar căpriori 12×15 dispusi la 70 cm unul de altul. Popii au dimensiunea de 15×15 si vor rezema pe grinzi, și contrafișele au dimensiunea de 12×12 cm. Tot materialul lemnos se va ignifuga.

Restul soluțiilor constructive adoptate pentru realizarea obiectivului, tehnologiile de execuție precum și materialele prevăzute a se folosi sunt cele utilizate în mod curent, fără prevederi speciale.

Conform legislației în vigoare, executantul are sarcina de a-și elabora un proiect tehnologic, (echivalentul caietului de sarcini de execuție), iar materialele utilizate sunt însoțite de documentațiile necesare corectei lor utilizări (caracteristici și detalii de execuție). Proiectul tehnologic si propunerea de materiale se vor prezenta proiectantului si dupa acordul acestuia, se vor pune în operă.

C. Instrucțiuni tehnice de execuție

Urmărind prevederile prescripțiilor tehnice, tehnologice și de calitate cuprinse în normele și normativele în vigoare și condițiile specifice cerute de proiectant prin proiect, executantul și beneficiarul vor elabora o documentație tehnologică de execuție a obiectivului.

În cazul apariției unor neconcordanțe în proiect, care ar putea conduce la apariția unor defecte, atât beneficiarul cât și executantul sunt obligați să anunțe proiectantul, în timp util, pentru a se putea lua măsurile de corecție ce se impun.

După finalizarea diferitelor faze de lucrări, se vor întocmi procese verbale de recepție în conformitate cu programul de control al calității lucrărilor, cuprins în prezenta documentație. Recepția fiecărei faze menționate în susnumitul program, condiționează trecerea la realizarea fazei următoare.

D. Tehnica securității și protecției muncii

La executarea lucrărilor se vor respecta cu strictețe prevederile următoarelor acte normative:

Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții emis prin ordinul nr. 9/N din 15.03.1993;

Norme republicață : IV

3. Încadrarea în zona seismică : C

4. Cerințe de verificare la rezistență: A1

5. Materiale folosite:

Beton armat: C16/20-T3-P4-CEM IIA-S32,5/0-16 în :

Fundații;

Planșeu;

Grinzi;

Stâlpi

Beton simplu: C12/15-T3-P4-CEM IIA-S 32,5/0-31 în fundații pentru egalizare;

Armătură : PC.52;

Armătură : OB.37;

Umpluturi : balast, materiale locale (pamant din excavatii) ;

Bloc ceramic : 30 cm;

Mortar :

M10-Z- pentru zidarie ;

M10-T- pentru tencuieli la pereți si stâlpi;

M25-T-pentru tencuieli la tavane;

Lemn de rășinoase calitatea I ;

Piese de prindere lemn din oțel OL37 .

B. Descriere tehnică

Obiectivul proiectat este o locuință unifamilială P+M în localitatea Giroc, jud. Timiș, cu regimul de înălțime P +M și este proprietatea lui Titan Nelu.

Structura ce se va executa este alcatuită din:

fundații din beton armat C16/20;

structura formată din stâlpișori și grinzi din beton armat C16/20;

planșee și grinzi din beton armat C16/20;

șarpantă din lemn de rășinoase cu învelitoare din țiglă profilată din argilă arsă

Betonul din fundații este este un beton armat C16/20 cu armătura din OB.37 si PC52 . Adâncimea de fundare a fost stabilită la cota – 1,35 m fața de cota ± 0.00 și respectiv – 0,90 m față de linia terenului natural.

Sub placa de la parcare se va dispune un strat de rupere a capilarității realizat din balast compactat mecanic.

Betonul din placa de la parcare va fi de 30 cm grosime din beton de clasa C16/20 și se va arma pe ambele direcții.

Planșeul are grosimea de 14 cm și se va arma cu bare din PC 52. Toate elementele structurii se vor betona cu beton de clasa C16/20. Scările sunt de asemenea din beton armat de clasa C 16/20, armătura de rezistență fiind tot din PC52 cu armatură de repartiție din OB 37.

Șarpanta se va realiza din lemn de rășinoase de calitatea I. Coama va avea dimensiunea de 15×15, iar căpriori 12×15 dispusi la 70 cm unul de altul. Popii au dimensiunea de 15×15 si vor rezema pe grinzi, și contrafișele au dimensiunea de 12×12 cm. Tot materialul lemnos se va ignifuga.

Restul soluțiilor constructive adoptate pentru realizarea obiectivului, tehnologiile de execuție precum și materialele prevăzute a se folosi sunt cele utilizate în mod curent, fără prevederi speciale.

Conform legislației în vigoare, executantul are sarcina de a-și elabora un proiect tehnologic, (echivalentul caietului de sarcini de execuție), iar materialele utilizate sunt însoțite de documentațiile necesare corectei lor utilizări (caracteristici și detalii de execuție). Proiectul tehnologic si propunerea de materiale se vor prezenta proiectantului si dupa acordul acestuia, se vor pune în operă.

C. Instrucțiuni tehnice de execuție

Urmărind prevederile prescripțiilor tehnice, tehnologice și de calitate cuprinse în normele și normativele în vigoare și condițiile specifice cerute de proiectant prin proiect, executantul și beneficiarul vor elabora o documentație tehnologică de execuție a obiectivului.

În cazul apariției unor neconcordanțe în proiect, care ar putea conduce la apariția unor defecte, atât beneficiarul cât și executantul sunt obligați să anunțe proiectantul, în timp util, pentru a se putea lua măsurile de corecție ce se impun.

După finalizarea diferitelor faze de lucrări, se vor întocmi procese verbale de recepție în conformitate cu programul de control al calității lucrărilor, cuprins în prezenta documentație. Recepția fiecărei faze menționate în susnumitul program, condiționează trecerea la realizarea fazei următoare.

D. Tehnica securității și protecției muncii

La executarea lucrărilor se vor respecta cu strictețe prevederile următoarelor acte normative:

Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții emis prin ordinul nr. 9/N din 15.03.1993;

Norme republicane de protecția muncii emis în 1975 și aprobate prin ordinul comun al Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății nr. 34/75 respectiv 60/75 împreună cu modificările dispuse de ordinele 39/77 respectiv 110/77.

De asemenea, executarea lucrărilor se va face cu respectarea tuturor normelor în vigoare la data predării prezentului proiect și a celor specifice unităților de execuție.

O atenție specială se va acorda lucrărilor cu grad sporit de periculozitate cum sunt săpăturile în spații limitate, izolatiile cu bitum, lucrul la înălțime, transportul și manipularea materialelor la înălțime, montajul elementelor de acoperiș și altele.

Măsurile specificate în prezentul memoriu nu sunt limitative, executantul și beneficiarul fiind obligați să ia toate măsurile ce se impun pentru prevenirea și evitarea accidentelor de muncă.

E. Măsuri de prevenirea și știngerea incendiilor

La întocmirea proiectului s-au avut în vedere următoarele acte normative:

Norme tehnice de proiectare și realizare a construcțiilor privind protecția la acțiunea focului, indicativ P 118-83;

Prevederi privind protecția contra incendiilor prevăzute în colecția STAS 90-76;

Norme generale de protecție împotriva incendiilor la proiectarea și realizarea construcțiilor și instalațiilor aprobate prin Decretul 290/77.

Se recomandă ca precizările cuprinse în normele de mai sus să fie completate de organele de resort ale executantului și beneficiarului, pentru evitarea oricărei posibilități de apariție a incendiului. În mod obligatoriu se va asigura accesul permanent și necondiționat, în zonă a autovehiculelor speciale PSI.

F. Instrucțiuni tehnice de exploatare

În vederea unei exploatări normale a obiectivului executat, se vor avea în vedere următoarele acte legislative, în vigoare la data întocmirii proiectului:

Ordonanța Guvernului nr. 2/14.01.1994;

Hotărârea Guvernului nr. 25/90 privind calitatea în construcții.

Se atrage atenția asupra faptului că beneficiarul nu are competența să aducă modificări la documentația tehnică primită. Orice fel de modificare se poate face numai pe baza unui proiect special elaborat de proiectant pe baza unui proiect special elaborat de proiectant și avizat de verificatorul atestat, cu acordul Inspecției în Construcții. Respectiva modificare va avea la bază un document justificativ întocmit de beneficiar și agreat de proiectant.

I.3 Memoriul economic

Acest obiectiv are drept scop realizarea unei locuințe unifamiliale in regim de P + M. Imobilul în cauză este amplasat în localitatea Giroc, nr. 45, jud. Timiș. Pentru a se stabili valoarea totala a investitiei cat si durata de execuție a respectivei constructii s-a intocmit o documentatie economica dupa cum urmeaza:

Documentatia economica

– pe baza planselor de arhitectura si rezistenta s-a realizat o antemasuratoare in care sunt specificate cantitatile , unitatile de masura si simbolurile pentru fiecare articol in parte.

– cantitatile rezultate in urma antemasuratorii au fost ulterior introduse in programul de calcul economic „DOCTEC” .

– in urma rularii in cadrul programului mai sus amintit s-au obtinut extrasele de resurse principale (materiale ; forta de munca ; utilaje) cat si valoarea „devizului pe categorii de lucrari” (DCL).

– odata determinata valoarea din DCL s-a intocmit „devizul general” si „devizul sintetetic pe obiect”. In cadrul „devizului general” s-au introdus urmatoarele cheltuieli : cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului ; cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica ; cheltuieli pentru investitii de baza ; alte cheltuieli (org de santier ,comision , taxe , cheltuieli diverse si neprevazute).

„Devizul pe obiect” este impartit in trei categorii :

I – lucrari de c-tii si instalatii;

II – montaj;

III – procurare.

Programarea lucrărilor

Programarea in timp a executiei lucrărilor s-a intocmit cu ajutorul programului „Microsoft Project” program prin intermediul caruia s-au preluat datele introduse in programul „Doctec”.Aceasta programare a executiei lucrărilor cuprinde urmatoarele etape:

lista activitatilor cu calculul volumelor de munca pe activitati;

transpunerea rezultatelor in esalonare calendaristica cu bare de tip GANTT;

profilul diagramelor de resurse si indicatorii de calitate (pentru forta de munca ; utilaje).

La cheltuielile directe intră salariile muncitorilor și toate materialele care le achiziționăm în timpul lucrării: cărămidă, țiglă, oțel-beton, lemn, vată minerală, balast, parchet, polistiren, gresie, faiantă, balustradă, glet, gips-carton, șapă autonivelantă, vopsea lavabilă interior, vopsea lavabilă exterior, tinichigerie, uși metalice și ferestre din PVC, uși din lemn, geamuri, mână curentă din lemn, scafe, diverse, precum si semifabricatele: betonul(simplu si armat) si mortarul (de zidarie si de tencuiala).

Din categoria cheltuielilor indirecte intra plata salariilor TESA, plata taxelor pe salarii a angajatilor TESA, chiriile pentru sediu și depozite, utilitatile pentru sediu, depozite si punctul de lucru, protecția muncii, echipamentele de protecția muncii și TVA-ul.

In urma acestei programari a rezultat o durata totala de execuție a construcției de 128 zile. In urma intocmirii esalonarii calendaristice prin metoda GANTT a rezultat un coeficint de aplatizare : Ca = 0,82. Aceasta valoare a coeficintului de aplatizare ne indica faptul ca esalonarea calendaristica a fost intocmita corect. Resursa maxima de 15 muncitori intr-o zi.

Organizarea de santier

Pentru o mai buna desfasurare a activitatii pe santier inginerului constructor ii revine sarcina de a intocmi o organizare de santier.

Aceasta organizare de santier consta in urmatoarele:

– calculul suprafetelor de depozitare a materialelor principale tinand seama de marimea stocului maxim la un moment dat si strategia de aprovizionare adoptata.In cadrul prezentului proiect s-a considerat ca aprovizionarea cu matriale se face din sapte in sapte zile in functie de cantitatea de material si nr de zile in care se utilizeaza.S-a considerat ca materialele utilizate vor fi adapostite in functie de natura lor in depozite inchise (ciment ; armatura ; materialul lemnos) ; in depozite acoperite ( geamul) ; in depozite deschise (nisipul ; pitrisul ; balastul ; caramida ; bitumul).In urma acestui calcul au rezultat suprafetele de depozitare pentru materiale . In functie de aceste suprafete pe santier se vor realiza depozitele pentru materiale.

Volumul mijloacelor circulante propii se determina pe baza de normative iar pentru calculul necesarului de materiale se foloseste norma de consum , respectiv cantitatea de resurse materiale ce se consuma pentru producerea unei unitati de produs sau prestarea unui serviciu.Normele de consum reprezinta elementele principale ale planului de aprovizionare tehnico – materiale,constituind baza normativa a planificarii aprovizionarii tehnico – materiale.

Normele de stoc trebuie sa asigure desfasurarea ritmica a productiei conform planului si a proceselor tehnologice , in condițiile folosirii cu maxima eficienta a resurselor materiale si a capacitatilor productive.

Stocurile normate se determina cu ajutorul relatiei:

Sn = Sc + Ss + Scd + St + S unde:

Sn = stocul normat reprezinta cantitatea maxima de materiale care trebuie aprovizionata astfel ca procesul de productie sa nu aiba stagnari;

Sc = stocul curent si care se consuma in conditii ideale , intre doua aprovizionari consecutive

Ss = stocul de siguranta ce asigura o desfasurare normala a productiei in cazul aparitiei intarzierilor in procesul de aprovizionare;

Scd = stocul de conditionare care este creat pentru materialele ce se prelucreaza inainte de punere in opera cum ar fi prefabricatele si armaturile;

St = stocul pentru transport interior reprezinta cantitatea de materiale necesara pentru continuitatea procesului productiv , in cazul in care de la depozitul central la punctul de lucru intervintransporturi de lunga durata;

Si = stocul de iarna.

La nivelul punctului de lucru trebuie tinut cont de stocul curent , de stocul de siguranta si atunci cand este cazul de stocul de transport si stocul de iarna.

– plansa de organizare la obiect.Aceasta plansa este atasata la proiect si cuprinde principalele constructii anexe necesare unei bune desfasurari a activitatii pe santier.In acest scop sunt prevăzute in acesta plansa baraci pt muncitori ; un put pentru alimentare cu apa potabila , depozitele pentru materiale , drumuri de acces , panou si stalpi pentru iluminat electric , gardul ce imprejmuieste incinta santierului si portile de acces in interiorul santierului.

Indicatori tehnico – economici

In urma acestui calcul economic a rezultat o valoare a investitiei totale de 1192220 lei.

Din programarea lucrărilor a rezultat o durata totala a investitiei de 128 zile.

Indicele de cost a rezultat de 322.20 euro/mp

Productivitatea muncii este Pm = 1797.99 [leiom/luna]

Întocmit:

Absolvent Lazar Dorin

CAPITOLUL II . CAIETE DE SARCINI

Aspecte generale

Acest capitol cuprinde specificatiile pentru lucrarile de executie a gropilor de fundatie. Prezentul capitol contine prevederi pentru executarea lucrarilor de terasamente constând în îndepertarea stratului vegetal, saparea, încarcarea în mijloace de transport, transportul, împrastierea, nivelarea pamântului pentru realizarea fundatiilor.

STANDARDE DE REFERINTA

– C 169 – 88 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente.

– P 70 – 79 Proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamânt cu contractii mari.

– C 83 – 75 Îndrumator privind executarea trasarii de detaliu în constructii.

– C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii.

– P 10 – 86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe.

– C 29 – 85 Normativ privind îmbunatatirea terenurilor de fundare slabe.

– STAS 5091 – 71 Terasamente. Prescriptii generale.

– STAS 2914 – 84 Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii generale.

– STAS 6054 – 77 Terenul de fundatie. Adâncimea de înghet.

– STAS 1913/1 – 82 Terenul de fundatie. Pamânturi. Determinarea umiditatii.

– STAS 9824/0 – 74 Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.

– STAS 9824/1 – 75 Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si

agrozootehnice.

– STAS 3300/1 – 85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.

– STAS 3300/2 – 85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul

fundarii directe.

– STAS 2561/1,2,3,4 – 90 Teren de fundare. Piloti.

– TS Norme de deviz pentru terasamente.

Norme republicane pentru protectia muncii.

– P 100 – 92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social – culurale, agrozootehnice si industriale.

– STAS 10.109/1 – 82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Alcatuire si calcul.

– STAS 2.634 – 80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de încercare.

– STAS 1.030 – 85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice.

– P2 – 85 Normativ pentru alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie.

– C 17 – 82 Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala(B.C. 1 – 82); 4 – 85 ; 6 – 88.

– STAS 5185/1-2-86 – Caramizi si blocuri cu goluri verticale

Prezenta documentație este întocmită la nivel de proiect tehnic. La baza concepției de ansamblu a obiectivului trebuie puse cerințele derivate din specificul funcțiunii. Se vor respecta toate cerințele expuse de normative, legislația în vigoare, hotărâri ale autorității locale, standarde referitoare la activitatea din domeniul construcțiilor.

La baza întocmirii ofertei stau toate piesele scrise și desenate aferente Proiectului Tehnic, puse la dispozitia antreprenoului, cu eventuale cerințe ulterioare transmise de investitor și/sau proiectant. Toate cerințele, care sunt cuprinse în urmatorul caiet de sarcini și în partea desenată, trebuiesc executate. De asemenea, toate performanțele, care sunt necesare realizării, funcționării corespunzatoare a întregului obiect, trebuie îndeplinite, chiar dacă în documentele anexate, nu sunt prezentate explicit.

Detaliile de execuție revin în sarcina antreprenorului general. Acestea vor fi înaintate spre aprobare beneficiarului și proiectantului.

Stabilirea detaliilor de execuție, culorilor, accesoriilor și tuturor tipurilor de produse se va face cu consultarea sau la recomandarea proiectantului general și a beneficiarului. Executantul va preda beneficiarului mostre ale materialelor înaintea punerii în opera – acestea vor fi considerate elemente de referință în aprecierea lucrării executate.

Executantul va asigura pe parcursul execuției toate documentele necesare pentru Cartea construcției, concomitent cu desfășurarea execuției. Documentele pentru “Cartea tehnică” a construcției se vor păstra separat de documentele folosite pentru execuție. Ele vor putea fi prezentate oricând beneficiarului sau reprezentanților Inspecției de Stat pentru Construcții, Urbanism, și Amenajarea Teritoriului.

2. Instrucțiuni și dispoziții

Pentru prezentul proiect, vor fi aplicabile normele și reglementările în vigoare din România. În absența unor norme sau reglementări specifice, se vor aplica Normele Europene.

Se vor respecta:

Legea 50/1991 modificată de legea 453-2001 cu privire la Autorizarea de Construcție.

Legea 10/1995 cu privire la calitatea în construcții, inclusiv corecturile tehnice și prescripțiile de aplicare.

Legea 137/1995 cu referire la protecția mediului.

Legea 90/1996 pentru protecția și securitatea muncii, inclusiv Normele specifice.

Executantul va monitoriza controlul asupra furnizorilor, producătorilor, serviciilor, condițiilor de șantier, calificării lucrătorilor, etc. pentru a asigura respectarea:

Regulamentului privind certificarea de conformitate a calității produselor folosite în construcții.

Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi în construcții aprobate prin HGL nr.766/ 21.11.1998.

Se vor respecta instrucțiunile producătorilor legate de tehnologia de punere în operă, inclusiv ordinea operațiilor de montaj. În cazul în care instrucțiunile producătorilor sunt în contradicție cu legislația în vigoare sau cu documentele contractuale se vor cere beneficiarului clarificări înainte de începerea lucrărilor.

Se vor respecta standardele specificate. Lucrările executându-se numai de către lucratori calificați, cu experiență în activitatea de construcții, cunoscători ai materialelor și tehnicilor de lucru, atât cele clasice cât și cele moderne, apărute pe piața în ultimii ani.

Nu se vor folosi la realizarea operațiunilor de trasare, zidărie, montaj de pereți și tavane din gips-carton, finisaje interioare si exterioare, muncitori sub calificarea necesară.

Prezentele caiete de sarcini au rolul de a oferi constructorului informații specifice despre cerințele de alcătuire și de calitate pentru diferitele categorii de lucrări necesare, fără a face o inventariere a tuturor cunoștințelor tehnice teoretice și practice, necesare executării corecte a unei categorii de lucrări.

În cazul în care caietele de sarcini specifică condiții mai severe decât cele din standardele în vigoare se vor respecta cele din caietele de sarcini, în masura în care nu contravin reglementărilor în vigoare.

Executantul:

va asigura prelevarea probelor de beton, inclusiv depozitarea și transportul acestora la laboratoarele de încercări. Dacă rezultatul probelor nu corespunde prescripțiilor legale probele se vor reface de catre același laborator. Plata pentru noua serie de încercări va fi făcută de asemenea de către executant.

va înainta beneficiarului rapoarte indicând observațiile și concluziile inspecțiilor precum și conformitatea sau neconformitatea lor cu proiectul și cu standardele în vigoare.

va asigura fără condiții accesul la lucrările inspectate.

va asigura prin contracte încheiate cu producătorii de materiale și echipamente, prezența unui reprezentant calificat sa supravgheze montajul și calitatea lucrărilor, punerea în funcțiune și reglarea utilajelor precum și instruirea personalului de exploatare.

În vederea definitivării alegerii materialelor și echipamentelor cerute din proiect, executantul va prezenta proiectantului și beneficiarului mostre și esantioane precum și ansambluri specifice împreună cu dispozitivele de fixare, elemente de etanșare și finisare, înainte de contractare și aprovizionare. Mostrele vor fi folosite ca elemente standard de comparație pâna la terminarea lucrării. Este în sarcina executantului de a verifica și confirma, înainte de începerea fiecărei lucrări, condițiile de calitate ale lucrării anterioare. Începerea unei noi lucrări înseamnă acceptarea condițiilor existente, beneficiarul și proiectantul general fiind exonerați de orice răspundere.

3. Bazele proiectului

Clădirea trebuie executată în conformitate cu prevederile din proiectul tehnic și cu cerințele prevăzute în dispozițiile de șantier apărute pe parcurs, comunicate de proiectant și de beneficiar.

Materiale

Materialele folosite vor fi cele indicate în proiectul tehnic, caietele de sarcini și în dispozițiile de șantier apărute pe parcurs, comunicate de proiectant și de beneficiar.

Manipularea și transportul materialelor, echipamentelor, se va face conform instrucțiunilor producătorilor. La recepția pe șantier se asigură o inspecție promptă a materialelor și echipamentelor pentru a se asigura conformitatea calității și cantității. Se va preveni murdărirea, deteriorarea sau descompletarea materialelor sau echipamentelor.

Depozitarea și protecția se vor face în conformitate cu instrucțiunile producătorului. Se vor păstra intacte etichetele și sigiliile.

Atunci când din motive intemeiate (și nu din vina executantului) este necesară înlocuirea unui material sau echipament cu altul decât cel prevăzut în proiect, executantul va întocmi o cerere catre beneficiar cu cel putin 15 zile înainte de data stabilită pentru începerea lucrărilor.

Fiecare cerere trebuie să conțină toate informațiile necesare privind caliltatea produsului și conformitatea cu proiectul.

Garanția pentru produsul înlocuit, va fi cel puțin egală cu cea pentru produsul inițial. Toate materialele și echipamentele propuse ca înlocuitor, vor fi agrementate conform normelor în vigoare.

Executantul va efectua schimbările care decurg din înlocuirea unui material asupra celorlalte lucrări, fără obligații financiare suplimentare față de beneficiar și fără prelungirea duratei de execuție.

Respectarea condițiilor tehnice de calitate trebuie urmărite în primul rând de șefii formațiilor de lucru și de personalul tehnic anume însărcinați cu conducerea lucrărilor, în cadrul activității lor de îndrumare și supraveghere.

Separat de acestea se efectuează verificări:

pe parcursul executării, pentru toate categoriile de lucrări ce compun obiectele de investiții, înainte ca ele să devină ascunse prin acoperire cu (sau înglobate în) alte categorii de lucrări sau elemente de construcții;

la terminarea unei faze de lucru;

la recepția preliminară a obiectivelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investiții.

Verificarea calității lucrărilor se face în scopul confirmării corespondenței acestora cu proiectul, cu prescripțiile tehnice specifice și cu normativele, în limitele indicatorilor de calitate și a abaterilor admisibile, prevăzute de acestea.

Dispozițiile de șantier date de beneficiar și proiectant au aceeași putere ca și proiectul de execuție, din punct de vedere al verificărilor de efectuat. Frecvența cu care se efectuează verificările sunt menționate în prescripțiile tehnice și în normative. Proiectantul poate prevedea în cazuri speciale, mărirea frecvenței verificărilor. În situația în care abaterile legale sunt depășite în sens defavorabil, decizia de continuare a lucrărilor va fi luată doar pe baza acordului dat în scris de beneficiar, cu avizul proiectantului. Este interzisă înglobarea sau ascunderea defectelor elementelor de rezistență, sau efectuarea de lucrări care să împiedice accesul la reperarea corectă sau consolidarea acestor elemente.

După fiecare verificare se va întocmi un raport care trebuie să cuprindă date despre probele efectuate, interpretarea lor, lista încercărilor suplimentare efectuate pentru cazul unor încercări cu rezultate necorespunzătoare, descrierea remedierilor efectuate și frecvența verificărilor.

În cazul recepțiilor, comisia de recepție este obligată să verifice existența documentele care atestă verificările efectuate pe parcursul execuției. În cazul în care acestea lipsesc, aceste verificări se vor face prin încercări nedistructive care să ateste calitatea lucrărilor, recepția urmând să fie făcută după terminarea lucrărilor.

În funcție de momentul verificărilor, acestea se referă la:

determinarea prin măsurători a corespondenței elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct de vedere al pozițiilor, dimensiunilor și modului de rezemare;

existența documentelor de atestare a calității materialelor, semifabricatelor, etc.;

efectuarea încercărilor și probelor impuse de proiecte și prescripțiile tehnice și întocmirea

documentelor cu rezultatele acestora;

examinarea existenței acestei documentații, a proceselor verbale de lucrări ascunse și concluziile acestora;

verificări prin sondaj făcute de comisia de recepție pentru verificarea corectitudinii întocmirii documentației.

A. LUCRĂRI DE SĂPĂTURI ȘI UMPLUTURI

Generalități

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrările de săpătură umplutur, compactare i transport pmnt.

Standarde și normative de referință

La lucrările de săpare se vor avea în vedere următoarele normative:

C169-88, normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente P10-86, proiectarea și executarea lucrărilor de fundații directe la construcții;

TS-norme de deviz pentru terasamente;

C16-84, normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții;

C521 – 94, instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, și recepționarea lucrărilor de îmbunătățire, a terenurilor slabe de fundare, prin metoda împănării cu materiale locale de aport pe cale dinamică;

STAS 5091-71 Terasamente. Prescripții generale;

Norme și normative elaborate de Institutul de Cercetări Științifice pentru Protecția Muncii.

Materiale folosite:

Pământ vegetal

Pământul vegetal va fi încărcat în mijloace de transport și se va transporta la locul de depozitare.

Pământuri pentru umplutură

Umpluturile se vor executa din materiale locale, rezultate în urma excavațiilor. Nu se vor utiliza pământurile organice, malurile, nămolurile, pământurile turboase și vegetale, pământurile cu consistență redusă ( care au indicele de consistență sub 0.70 ), precum și pământurile cu conținut mai mare de 5% materii organice. Nu se vor introduce la umpluturi bulgări de pământ înghețat sau cu conținut de materii organice în putrefacție (brazde, frunziș, rădăcini, crengi,etc. ).

Apa de compactare

Apa necesară compactării terasamentelor, nu trebuie să fie murdară și nu trebuie să conțină materii organice in suspensie.

Cu acordul dirigintelui, apa sălcie va putea fi folosită la compactare.

Adăugarea eventuală a unor produse, destinate să faciliteze compactarea, nu se va face decât cu acordul proiectantului, în care caz se vor preciza și modalitățile de utilizare.

Executarea lucrărilor

Înainte de demararea lucrărilor de spturi, se vor scoate din funcțiune sau se vor lăsa sub supraveghere strictă și permanent, toate utilitățile care deservesc sau traversează zonele de intervenție, rețelele de apă, canalizare, termice, gaz, telefonice, electrice, etc. Lucrările se vor ataca după împrejmuirea zonei, eventual semnalizarea pe timp de noapte dacă deranjează circulația rutieră.

Defrișarea vegetației și lucrări pregătitoare

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare, pe ampriza bazinului și a platformelor:

defrișarea;

curățirea terenului de frunze, crengi, iarbă și buruieni;

decaparea și depozitarea pământului vegetal;

asanarea zonei prin îndepartarea apelor de suprafață.

Concomitent cu tăierea vegetației arborescente și a tufișurilor, se vor extrage din teren cioatele și rădăcinile rămase, prin săpare mecanică sau manuală. Aceste operații trebuie efectuate cu cea mai mare atenție pentru a se evita deteriorarea ulterioară a bazinului, prin germinarea resturilor vegetale rămase în teren. Materialul valorificabil rezultat din defrișare se va încărca în mijloacele de transport și se va transporta la un punct de colectare, restul se va aduna în grămezi și se va arde controlat.

Stratul vegetal se va îndepărta pe o grosime de 30 cm și se va depozita în halde, separat de pământul rezultat din săpătura efectuată după îndepărtarea stratului vegetal. Materialul rezultat din săpătură (fără stratul vegetal) se curăță de resturi vegetale, se depozitează în halde și se folosește la umplutură. Toate golurile rezultate dupa scoaterea buturugilor și rădăcinilor, etc., vor fi umplute cu pământ corespunzător pentru umplutură, compactate metodic pentru a obține gradul de compactare cerut prin prezentul caiet de sarcini.

Executantul nu va trece la execuția terasamentelor, înainte ca dirigintele să constate și să accepte execuția lucrărilor pregătitoare enumerate mai sus.

Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, menționată în registrul de șantier.

Transportul pământului

Pământul rezultat din săpătură se depozitează local și pe etape pentru umplutură și numai diferența rezultată se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.

La transportul pământului se va ține seama de :

distanța de transport, act încheiat de beneficiar cu constructorul;

de înfoierea pământului rezultat din săpătură;

de utilajele mecanice folosite;

de încărcarea mecanică a utilajului de transport.

Umpluturi de pământ

După execuția lucrărilor de turnare a fundațiilor, se execută sistematizarea pe verticală la cotele din proiect cu umplutură de pământ ales din săpătură. Pământul ales pentru umplutură, rezultat din săpătură nu trebuie s conțin stratul de sol vegetal, urme de rădăcini. Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutură pe teren vegetal. Straturile de pmnt, de pietriș, etc, rezultat din săpătura se compactează în straturi de 15-25 cm grosime cu compactor pe pneuri, folosindu-se pmnt cu umiditate optimă pentru compactare. Este foarte importantă compactarea pământului cu mult conștiinciozitate pentru a se evita eventualele posibile tasări ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante care descarcă pe pardoseală. Compactarea se va realiza pana la obținerea unui grad de compactare de 95%-100%.

Controlul calității lucrărilor de săpături

Proiectantul, prin obligațiile de proiectare sau asistența tehnică va fi chemat pe șantier pentru verificarea și consemnarea în scris a lucrărilor în fazele ascunse ca: adâncimea de fundare (terenul bun de fundare), lățimea fundației.

Condiții de măsurare a lucrărilor

Măsurătorile lucrărilor de terasamente (săpături, umpluturi, compactări) și transport se vor face la metru cub de terasamente, respectiv tone pentru transport conform proiect, scăzându-se pentru volumul de umplutură, volumul canalelor de instalații, dac este cazul.

B. TERASAMENTE

Agregate

Agregatele trebuie să:

provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apa sau îngheț. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau șistoase.

fie inerte și să nu conducă la efecte dăunătoare asupra liantului folosit. Ele nu trebuie să conțină silice microcristalină sau amorfă.

fie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi și păstrate în condiții care să le ferească de împăștiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.

Executarea lucrărilor

Orice lucrare de terasamente se începe numai după predarea amplasamentului și a cotei ± 0,00 pe baza unui proces verbal de predare – primire încheiat între beneficiar, proiectant și executant.

Probele geotehnice se vor preleva cel puțin una la 200 m² suprafață de săpătură.

După terminarea lucrărilor de săpături se vor verifica dimensiunile săpăturilor și cotele de nivel la care s-a ajuns cu săpătura, verificându-se cu cele existente în proiect.

La pernele de balast se vor verifica:

natura terenului pe care se așează umplutura sau perna;

calitatea materialului utilizat;

respectarea tehnologiei;

realizarea gradului de compactare (probele se vor face cel puțin una la 20 m²).

În cazul zidurilor de sprijin și a unor săpături la mare adâncime este necesar să se verifice și măsurile de protecție a muncii, de siguranță a circulației și stabilirea platformelor de lucru.

C. FUNDAȚII

Generalități

Toate lucrările de fundații se vor începe abia după recepționarea naturii terenului de fundare și a săpăturilor. În cazul fundațiilor executate în apă se va verifica dacă nu există prăbușiri ale malurilor sau degradări ale terenului de fundare. În cazul terenurilor ușor degradabile, ultimii 20 – 30 cm se vor săpa doar în ziua turnării betonului.

Se vor verifica în mod deosebit:

aplicarea măsurilor de protecție împotriva agresivității naturale;

realizarea rosturilor de tasare și dilatație;

betonarea continuă a fundațiilor;

calitatea pieselor înglobate în fundații;

frecvența verificărilor ce se efectuează pe parcurs.

Prezentul caiet de sarcini se referă la condițiile tehnice care trebuiesc îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în opera și controlul calității materialelor și a betonului.

Antreprenorul este obligat să asigure toate măsurile organizatorice și tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura, prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun.

Standarde de referință

Standarele și normativele de referință sunt următoarele :

STAS 388-95, Ciment Portland P40 ;

STAS 790-84, Apa pentru betoane și mortare ;

STAS 8171-84, Folii din polietilenă ;

STAS 6400-84, Straturi de bază și fundații la drumuri ;

STAS 4606-80, Agregate naturale grele pentru betoane și mortare cu lianți minerali. Metode de încercare

SR 183/1-95 Cofraje fixe ;

SR 183/2-98 Cofraje glisante.

Lucrări pregătitoare

Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operației de predare-primire a amplasamentului, trasării reperelor cotei “0”, aliniamentul pentru 2 laturi perpendiculare. Este necesară consemnarea acestor verificări într-un proces verbal semnat de proiectant, beneficiar și executant.

Recepția lucrărilor

Recepția lucrărilor de terasamente și a terenului de fundare se face cu ajutorul specialiștilor pe probleme de fundații, proiectanților de specialitate și inginerilor de structuri, în vederea stabilirii naturii terenului de fundare, la cota din proiect și eventualele diferențe între studiul geotehnic și realitatea din teren. În condițiile respectării cotelor de săpătură, a naturii și caracteristicilor terenului de fundare se întocmește un proces verbal de fază determinată. După recepția terenului de fundare, se trece la executarea fundațiilor.Se va urmări dacă au fost executate corect rosturile de tasare sau dilatare între fundații. Se va verifica dacă nu sunt rosturi de turnare întrerupte, iar dacă sunt, să fie executate corect în trepte.

D. TURNAREA BETONULUI

Lucrări pregătitoare

Orice lucrare de fundare se va începe după verificarea și recepționarea terenului de fundare, a dimensiunilor săpăturii și a elementelor menționate în procesul verbal de fază determinantă.

Pentru orice tip de fundații de beton simplu se cere ca terenul să fie uscat înaintea betonării, iar pentru fundațiile din beton armat există obligația de a turna un beton de marcă inferioară numit beton de egalizare.

Operațiunea următoare este aceea de trasare a axelor fundațiilor pe baza planurilor de excuție, în raport cu punctele și reperele de nivel pentru amplasarea clădirilor. Inspecția pentru verificarea fundațiilor clădirii începe prin:

*1-verificarea unghiurilor drepte, cu ajutorul echerului dulgherului cu laturile de 3m, 4m și ipotenuza de 5m;

*2-verificarea liniilor paralele prin sondaj în zone accesibile astfel încât la 6m lungime să nu existe o diferență mai mare de 15mm;

*3-verificarea planurilor orizontale care se face cu nivele sau bolobocul sau cu ajutorul furtunului de nivel pentru distanțe mai mari;

*4-verificarea planurilor verticale care se face cu bolobocul sau cu ajutorul firului de plumb.

Începerea lucrărilor de betonare a fundațiilor se începe după verificarea cofrajelor și a armăturilor de fundație, verificare care constituie suportul unui proces verbal de lucrări ascunse.

Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

fișa tehnologică pentru betonarea obiectivului în cauză este întocmit și acceptat de beneficiar;

sunt recepționate calitativ lucrările de sapaturi, cofraje și armare;

suprafețele de beton turnate anterior și întărite sunt curățate de pojghițe de lapte de ciment, nu prezintă zone necompactate sau segregări și au rugozitatea necesară unei bune legături între cele două betoane;

nu se întrevede posibilitatea apariției unor condiții climatice nefavorabile.

În baza verificărilor de mai sus se va consemna aprobarea începerii betonării de către proiectant, beneficiar și Inspecția în Construcții, conform prevederilor de control al calitii lucrărilor.

Betonarea unei construcții va fi condusa nemijlocit de șeful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare și va supraveghea respectarea normativului P 140-86 și fișa tehnologică.

Turnarea betonului

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele:

cofrajele betonului vechi care vor veni în contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu apă cu 2-3 ore înainte și imediat la turnare, depărtându-se apa rmas;

din mijlocul de transport betonul se va descărca direct în lucrare;

dacă betonul nu se încadrează în limitele de lucrabilitate sau prezintă segregări va fi refuzat;

înălțimea liber de cădere a betonului va fi de maxim 1.5m;

se vor lua măsuri pentru evitarea deformării sau degradării armăturilor;

se interzice scuturarea armăturii în timpul betonării și așezarea vibratorului pe armătură;

în zonele cu armături dese se va urmări umplerea completă a secțiunii;

se va urmări comportarea cofrajelor și susținerilor;

betonarea se face continuu până la rosturile prevăzute în proiect sau fișa tehnologică;

durata maximă admis activității de betonare nu va depăși timpul de începere a prizei betonului, care se poate considera de 2 ore de la prepararea betonului;

în cazul când se produce o întrerupere mai mare, reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafețelor.

Betonarea elementelor verticale se va face:

la elementele cu maxim 3 m înalțime, se admite cofrarea pe toată înălțimea și betonarea de la partea superioară

primul strat va avea lucrabilitatea situată la limita maximă admisă prin fișa tehnologică și nu va depăși înălțimea de 30 cm.

La 2 – 4 ore de la terminarea betonării se va proceda la protejarea suprafeței libere a betonului cu materiale care să asigure ocrotirea evaporării apei din beton și răcirea rapidă. Protecția se va îndepărta după minim 7 zile dacă diferența de temperatură nu este mai mare de 12C.

Compactarea mecanică a betonului se va face și prin vibrare interioară, exterioară si de suprafață. Durata de vibrație va fi de 5-30 secunde în cazul vibrării interioare și de 30-60 secunde în celelalte cazuri. Lucrabilitatea betonului va fi de L1-L5 în cazul vibrării interioare, L3 în cazul vibrării exterioare și L2 în cazul vibrării de suprafață.

În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru. În cazul în care nu se pot evita, poziția lor va fi stabilită prin fișa tehnologică și va fi aprobată de proiectant.

La stabilirea rosturilor se vor avea în vedere următoarele:

la stâlpi se prevăd numai la bază;

la plăci vor fi la 1,5 – 1,3 din deschiderea plăcii;

La realizarea rosturilor de turnare se va tine cont de următoarele:

rosturile la stâlpi vor fi perpendiculare pe axa elementului, iar la plăci perpendiculare pe suprafața lor;

suprafața rosturilor va fi bine curat înainte de continuarea betonării;

înainte de turnarea betonului nou, suprafața va fi spălată cu apă.

În cazul când temperatura mediului este mai mică de +5C se vor aplica măsuri de protecție.

Pe timp ploios, suprafețele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilenă, atât timp cât există pericolul îndepărtării laptelui de ciment.

Prile laterale ale cofrajului se vor îndepărta după ce betonul a atins o rezistență minimă de 2.5 N/mp, astfel încât muchiile și fețele să nu fie deteriorate, în rest pentru decofrare se vor respecta cerințele normativului P140-86.

În cursul operației de decofrare se vor respecta :

susținerile se vor desface începând din zona centrală a deschiderii elementelor continuând simetric;

decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor, ruperea muchiilor sau degradarea cofrajelor și susținerilor;

Abaterile maxime admise sunt:

în ceea ce privește dimensiunile sunt identice cu cele de la cofraje;

în ceea ce privește defectele de suprafața o adâncime de maxim 1.00 mm, suprafața de maxim 300 cmp/defect, iar totalul defectelor de maxim 10% din suprafața elementelor;

Defectele care se încadrează în limitele de mai sus nu vor fi consemnate prin proces verbal, remedierea lor făcându-se prin tencuire sau conform normativului C 149-87.

Măsuri în cazul condițiilor meteorologice nefavorabile

Lucrările de punere în operă a betonului vor fi întrerupte atunci când se ivesc următoarele condiții meteorologice :

temperatura aerului mai mică decât +5C ;

ploaie intensă care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafeței betonului.

Când temperatura exterioară este mai mare de +30C, concomitent cu o umiditate relativă a aerului mai mică de 40%, pentru a nu se opri lucrările se vor lua măsuri speciale de răcire a apei, combinată cu o protecție a betonului, aplicată imediat după turnarea betonului.

În perioada de timp friguros, se poate prevedea utilizarea de acceleratori de prize și/sau întărire. Acestea se pot utiliza numai cu avizul unui laborator de specialitate.

Dacă există pericolul ca temperatura exterioară să coboare sub 0, în primele 24 ore de întărire a betonului deja pus în operă, se vor lua măsuri de protejare a acestuia prin păstrarea unei temperaturi a betonului de cel puțin +5C.

Protejarea betonului la suprafață

După terminarea turnării betonului de ciment acesta se va proteja împotriva acțiunii soarelui, vântului și ploii prin acoperire cu folii de protecție si se va uda in permanenta.

Este interzisă circulația pietonilor direct pe betonul proaspăt în primele 24 de ore de la terminarea finisării suprafeței.

Dupa turnerea betonului se va indeparta pelicula de lapte de ciment pentru o aderenta mai buna a sapei pe placa de beton.

Receptia lucrarilor

După executarea lucrărilor de betonare a fundațiilor se poate face o recepție a acestora care impune niște abateri maxime admise față de planuri după cum urmează:

– lungime 15 mm

– lățime 5 mm

– înalțime 10 mm

La recepție se va verifica de asemenea aspectul betonului, iar după 28 zile de la turnare (maxim 45 zile de la turnare, laboratorul de încercări trebuie să transmită aceste rezultate) se vor analiza certificatele cu rezultatele probelor de marca betonului prescrisă în proiect.

E. COFRAJE

Generalitati

Cofrajele și susținerile lor trebuie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiții:

să asigure obținerea formei, dimensiunile și gradul de finisare prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se abaterile limită;

să fie etanșe încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;

să fie stabile și rezistente sub acțiunea încărcărilor care apar în procesul de execuție;

să asigure ordinea de montare și demontare stabilită, fr a degrada elementele de beton cofrat sau componentele cofrajelor și susținerilor;

Cofrajele vor fi executate din lemn sau produse pe bază de lemn și metal.

Pentru reducerea aderenței intre beton și cofraje, acestea se ung cu agenți de decofrare pe fețele ce vin în contact cu betonul după curarea prealabilă (operația se face înainte de fiecare folosire).

Transportul si depozitarea cofrajelor

Manipularea, transportul și depozitarea cofrajelor se vor face astfel încât să se evite deformarea și degradarea lor.

Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.

În baza analizării proiectului și a condițiilor specifice de execuție constructorul va stabili tipul de cofraje ce se va adapta și va elabora fiele tehnologice necesare realizării lucrărilor de cofraje.

Fiele tehnologice elaborate de executant vor cuprinde precizări de detaliu privind:

lucrările pregătitoare;

fazele de execuție;

poziția ferestrelor de curare sau betonare;

programul de control al calitii pe faze de execuție a cofrajelor;

resursele necesare;

organizarea rațional a locului de muncă.

Montarea cofrajelor

Înainte de începerea operației de montare a cofrajelor se vor cura și pregăti suprafețele de cofraj care vor veni în contact cu betonul ce urmează a fi turnat și va verifica și corecta poziția armăturilor de legătură sau continuitate.

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operațiuni:

trasarea poziției cofrajelor;

asamblarea și susținerea provizorie a panourilor;

verificarea și montarea poziției panourilor;

încheierea, legarea și sprijinirea definitiva a cofrajelor.

În cazul în care elementele de susținere a cofrajelor reazemă pe teren se va asigura repartizarea solicitărilor, ținând seama de gradul de compactare și posibilitățile de înmuiere încât să se evite producerea tasărilor.

Lucrari pregatitoare

În vederea asigurării și executării corecte se vor inspecta următoarele lucrări:

*1-se vor trasa axele elementelor de beton și poziția cofrajelor față de axe;

*2-se va verifica armarea elementelor în curs de betonare – se întocmește un proces verbal de lucrări ascunse cu semnături de la dirigintele de șantier și constructor;

*3-se verifică elementul care trebuie cofrat pentru îndepărtarea degradărilor, obiectelor străine, gunoaie, așchii de lemn;

*4-se verifică panourile tego dacă sunt curate, unse cu decofrol sau asigură etanșeitatea asfel încât să fie împiedicată scurgerea laptelui de ciment din beton.

5.)Receptia lucrarilor

1./ Se vor verifica valorile din tabel referitoare la abaterile dimensionale ale cofrajelor.

se vor inspecta de asemenea:

2./susținerea și sprijinirile 3./dimensiunile interioare ale cofrajelor

4./etanșeitatea cofrajelor 5./poziția cofrajelor față de elementele

nivelurilor inferioare

F. ARMAREA BETONULUI

Lucrari pregatitoare

Înaintea începerii activității de montaj este necesar să se facă verificări la:

1./ existența certificatului de calitate a armăturilor;

2./ verificarea dimensiunilor armăturii;

3./ examinarea aspectului armăturii;

4./ verificarea prin îndoire la rece.

Executarea lucrarilor de armare

Otelul beton utilizat este de tipul OB37 (la armaturile de repartitie) și PC52 (la armaturile de rezistenta).

În certificatul de calitate se va menționa tipul corespunzător din STAS 438/1,2,3 – 980.

Livrarea otelului se va face conform prevederilor în vigoare și însoțite de certificatul de calitate. În cazul în care livrarea se va face de către o bază de aprovizionare, aceasta este obligată să transmită certificatele de garanție corespunzătoare loturilor pe care le livrează.

Oțelurile pentru armaturi trebuie să fie depozitate separat pe tipuri și diametre, în spatii amenajate și dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:

evitarea condițiilor care favorizează corodarea;

evitarea murdăririi acestora cu pmnt și alte materiale;

asigurarea condițiilor de identificare usoar a fiecărui sortiment sau diametru.

Pentru fiecare cantitate și sortiment aprovizionat, operația de control va consta în:

constatarea existentei certificatului de calitate sau de garanție;

verificarea dimensiunilor secțiunii;

verificarea prin îndoire la rece.

În cazul în care exista dubii asupra calității oțelurilor se va trece la verificarea caracteristicilor mecanice prin încercarea la tracțiune și, după caz, la sudabilitate.

Fasonarea barelor, confecționarea și montarea carcaselor de armătura se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului.

Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, ținând seama de posibilitățile practice de montare și fixare a barelor, precum și de aspectele tehnologice de betonare și compactare.

Armaturile trebuie să fie curate și drepte înainte de fasonare.

Oțelul livrat în colaci sau bare îndoite trebuie să fie îndreptat înainte de a se proceda la taiere și fasonare, fr a se deteriora profilul. La întindere, alungirea maximă nu va depăși 1mm/m. Barele tăiate și fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în așa fel încât se va evita confundarea lor și să se asigure păstrarea formei și curățenia lor pana la montare

În cazul în care, datorita condițiilor locale, poate fi favorizată corodarea oțelului se recomandă montarea și betonarea armăturilor în maxim 15 zile de la confecționare.

Barele cu profil cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Montarea armăturilor poate să înceapă numai după:

recepționarea calității cofrajelor;

acceptarea de către proiectant a fișei tehnologice de betonare a elementelor sau părților de

structură al căror volum depete 100 mc și este necesar să fie prevăzute rosturile de turnare.

La montarea armăturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfășurări a turnării și compactării betonului.

Armăturile vor fi montate în poziția prevăzuta în proiect, luându-se msuri care s asigure menținerea acestora, în timpul turnării betonului (distanțier, agrafe, capre). Se vor prevedea:

cel puțin doi distanțieri la mp de placa sau perete;

cel puțin un distanțier la fiecare metro liniar de grinda sau stâlp;

Distanțierii vor fi din mase plastice. Este interzisa folosirea ca distanieri a cupoanelor de otel-beton. Pentru menținerea în poziție a armăturilor de la partea superioara a plăcilor, se vor folosi capre din otel-beton, sprijinite pe armătura inferioara sau pe distanțieri și dispuse intre ele la o distanta de maxim 1.00 m (1 buc / mp) în câmp, respectiv la maxim 50 cm (4 buc/mp) în zonele de consola.

Piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legare cu sârma de armătura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel încât să se asigure menținerea poziției lor în tot timpul turnării betonului.

La încrucișări, barele de armătură trebuie să fie legate intre ele cu sarma neagra (STAS 889-980). Când legătura se face cu srm, se vor utiliza doua fire de sarma de 1-1.5 mm diametru.

Încrucișările armăturilor din plăci vor avea legate în mod obligatoriu doua rânduri marginale pe întreg conturul. Restul încrucișărilor, din mijlocul rețelelor, vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri (în șah).

La grinzi vor fi legate toate ncrucirile barelor armturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor.

Abaterile maxime admisibile la fasonarea barelor și montarea armăturilor, sunt pentru 3 – 6 de 0.1 mm si pentru 6 – 10 de 0,15 mm.

Înnădirea armăturilor se face prin suprapunere sau sudura, conform proiectului.

Atunci când din motive justificate, constructorul nu dispune de sortimentele și dimensiunile prevăzute în proiectul de execuție, se poate proceda la înlocuirea acestor armaturi respectând următoarele condiții :

adoptarea altor diametre de bare, de același tip de otel cu cel înlocuit se face astfel încât aria armăturilor să rezulte egala sau cu cel mult 5% mai mare decât cea din proiect;

pentru armaturile de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat poate fi cu cel mult 25% mai mare decât cel prevăzut în proiectul lucrării, fr a schimba tipul otelului.

Inlocuirea de armatura se va face numai dupa obtinerea avizului proiectantului de structura si se menționează pe planurile de execuție care se depun la cartea construcției.

Receptia lucrarilor

Recepția lucrărilor se face de către constructor și de dirigintelede șantier din partea beneficiarului, iar după verificare se întocmește un proces verbal de lucrări ascunse. Recepția lucrărilor se face asupra următoarelor lucrări de armare:

*1/ suprapunerea barelor pe zona de petrecere conform STAS 1010/1987;

*2/ verificarea lungimii și calității cordonului de sudură (10d + 2 x 1,5 cm) ;

*3/ verificarea acoperirii cu beton a armăturii (conform tabelului de mai jos) ;

*4/ în cazul elementelor de beton armat supuse direct intemperiilor și sunt neprotejate de tencuială sau altă acoperire decât betonul se mărește grosimea acoperirii cu 1 cm.

G. ZIDĂRIE

Lucrari pregatioare

Înaintea începerii lucrărilor de zidărie se execută trasarea zidurilor din interiorul și de la închiderea clădirii. Se verifică poziția în plan a elementelor de beton armat. Se verifică aspectul betonului din elementele de structură în zona de racord cu zidurile.

Se vor verifica materialele care urmează să fie introduse în lucru pentru a îndeplini condițiile de calitate impuse. Acestea trebuie să respecte condiții minime de calitate cum ar fi:

*1/ consistența mortarului pusă în operă;

*2/ calitatea și dimensiunile cărămizilor puse în lucru.

Pereti exteriori din zidarie de caramida

Peretii exteriori cu grosimea de 30 cm, se vor realiza din zidarie de caramida, cu dimensiunile de 290x240x138 mm.

Peretii interiori cu grosimea de 20 cm, se vor realiza din zidarie de caramida cu dimensiunile de 290x240x138 mm.

Materialele folosite la executarea zidariei trebuie sa corespunda standardelor de calitate impuse, normativelor si celorlalte prescriptii in vigoare.

Manipularea, încărcarea și descărcarea prin basculare a blocurilor de caramida este interzisă.

Depozitarea cărămizilor se va face în stive de cel mult 1,50 m înălțime.

La depozitarea in aer liber, blocurile se vor așeza cu golurile în jos pe platforme protejate impotriva umidității din teren.

Executarea zidăriei și pereților nu va putea incepe decât numai după ce s-a verificat existența proceselor verbale de lucrări ascunse, care să ateste că suportul peste care se execută zidăria corespunde prevederilor proiectului și prescripțiilor tehnice respective.

Suprafața suportului se va curăța și spăla cu apă de noroi, praf, etc.

Zidaria se executa din blocuri intregi sau din fractiuni de blocuri, care se obtin prin taierea celor intregi. Taierea blocurilor se va face cu unelte specifice acestor materiale, de preferinta cu flexul cu disc diamantat. Se va evita spargerea blocurilor cu ciocanul.

Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre blocuri si mortar, la punerea in lucrare, acestea se vor uda cu apa.

Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rand pe inaltimea zidariei, rosturile vor fi decalate cu ½ bloc.

Rosturile dintre blocuri vor avea 10 -12 mm. grosime

Rosturile si locasurile speciale pentru mortar trebuie sa fie bine umplute cu mortar fara pietre sau alte corpuri straine care ar putea constitui puncte de sprijin in rost.

Mortarul folosit va fi de tip M10-Z, pentru zidarii, preparat in instalatii centralizate sau necentralizate.

Prin măsurători cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru și la fiecare șarjă de mortar, cât mai frecvent, dacă consistența mortarului de zidărie se inscrie în limitele prevăzute in Normativul P2-85; C14-82, și in instrucțiunile tehnice P104-83, respectiv:

7…8 cm la zidăria din cărămizi și blocuri cu goluri verticale și orizontale.

La colturile zidariei unde exista stalpi din beton armat.

Verificarea calității execuției zidăriilor constă din următoarele:

prin măsurători la fiecare zid se va verifica dacă rosturile verticale sunt țesute la fiecare rând, astfel ca suprapunerea cărămizilor din două rânduri succesive pe inălțime să se facă obligatoriu pe 1/2 bloc;

se vor verifica grosimile rosturilor orizontale și verticale ale zidăriei prin măsurarea a 5 – 20 rosturi la fiecare zid; media aritmetică a măsurătorilor făcute cu precizie de 1 mm. trebuie să se inscrie in limitele abaterilor admisibile;

vizual, se va verifica in toate zidurile, dacă toate rosturile verticale și orizontale sunt umplute complet cu mortar, cu excepția adâncimii de 1…1,5 cm de la fețele văzute ale zidăriei; nu se admit rosturi neumplute;

orizontalitatea rândurilor de zidărie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel și dreptarului, la toate zidurile;

modul de realizare a legăturilor zidăriilor se va verifica la toate colțurile, ramificațiile și intersecțiile, asigurându-se executarea lor conform cu prevederile din Normativul P2-85 si instrucțiunile tehnice C190-79 si C198-79;

grosimea zidăriilor se va verifica la fiecare zid in parte. Verificarea grosimii zidăriei se va face prin măsurarea cu precizie de 1 mm a distanței pe orizontală dintre două dreptare aplicate pe ambele fețe ale zidului.

verticalitatea zidăriei (suprafețelor și muchiilor) se verifică cu ajutorul firului de plumb și dreptarului cu lungimea de cca.2,5 m. Verificarea se face in câte trei puncte pe înălțime la fiecare zid;

planeitatea suprafețelor și rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafața zidurilor a unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m și prin măsurarea cu precizia de 1 mm, a distanței dintre riglă și suprafața sau muchia respectivă. Verificarea se va face la toate zidurile.

lungimea și inălțimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor și ale plinurilor dintre goluri se verifică prin măsurarea direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei măsurători se compară cu dimensiunile din proiect.

Furnizori:

Baumit

Receptia lucrarilor

Pentru lucrările de zidărie este; necesar a fi respectate condiții de calitate privind lucrările de execuție propriu-zise pentru zidăriile de 7,5; 12,5; 24; 30; 37 cm grosime pentru zidăriile de cărămidă de 240 x 113 x 63 mm și de 20; 24; 29; 35 cm grosime pentru blocurile din B.C.A..

Recepția lucrărilor de zidărie se efectuează privitor la:

orizontalitatea rândurilor din cărămidă;

umplerea cu mortar a rosturilor;

țeserea rosturilor verticale la 2 rânduri pe aceeași verticală;

ancorarea zidăriei de elementele de structură;

grosimea zidurilor;

verticalitatea zidurilor.

Prezentăm mai jos abaterile limită admise față de dimensiunile din proiect sau de prescripțiile în vigoare.

Grosimi de ziduri

Cărămidă

Ziduri de 63 mm – 155 mm abateri limită 3 – 4 mm

Ziduri de 140 – 150 mm abateri limită 4 – 6 mm

Ziduri de 240 și> 240 mm abateri limită 8 – 10 mm

Blocuri din B.C.A.

Ziduri cu grosimi < 240 mm abateri limită 4 mm

Ziduri cu grosimi < 290 mm abateri limită 5 mm

Ziduri cu grosimi > 365 mm abateri limită 10 mm

Goluri în ziduri

Ziduri din cărămidă sau B.C.A. abateri limită 10 –20 mm

Abateri de la verticalitate

Ziduri cu înălțimea de un nivel abateri limită 20 mm

Pentru întreaga clădire P + 4 abateri limită 50 mm

Coaxialitatea zidurilor suprapuse

Dezaxarea de la un nivel la altul abateri limită 10 mm

Dezaxarea pe întreaga construcție abateri limită 30 mm

Abateri față de orizontală

Zidurile portante abateri limită 2 mm/ml

Zidurile neportante abateri limită 3 mm/ml

Este de preferat ca elementele de zidărie supuse verificării să se facă înaintea acceptului de tencuire datorită aspectului legat de ancorare, armare, verticalitate și împănare.

TENCUIELI INTERIOARE DRISCUITE

Lucrari pregatitoare

Înaintea începerii activității de tencuire este necesară încheierea unui proces verbal privind aspectul betonului stalpului decofrat, care se încheie între executantul lucrării reprezentat prin dirigintele de șantier și dacă este cazul de proiectantul de structuri.

Suprafețele ce vor fi tencuite se vor curăța în prealabil de armături netăiate, noroi, gheață. Este necesar ca tocurile tâmplăriei interioare sau exterioare să fie montate. Operațiunea de tencuire prezintă trei etape care se numesc în ordine: șpriț, grund și tinci.

Mortarele pentru tencuieli se recunosc în acte și în proiecte sub numele de M10-T; M25-T.

Tencuieli interioare driscuite la pereti

Toate materialele și semifabricatele (de ex. mortarele preparate centralizat) care se folosesc la executarea tencuielilor interioare obișnuite (inclusiv glafuri subțiri) se vor pune in operă numai după verificarea de conducătorul tehnic al lucrării, a corespondenței lor cu prevederile și specificațiile din standardele in vigoare. Verificările se fac pe baza documentelor care insoțesc materialele de livrare, prin examinarea vizuală, prin incercări de laborator făcute prin sondaj.

Materialele folosite pentru executarea tencuielilor interioare drișcuite sunt cele de la standardele de referință.

In vederea inceperii excutarii lucrarilor sa va verifica ca:

Să fie terminate toate lucrările a căror execuție simultană sau ulterioară ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.

Suprafețele suport să fie curate, fără urme de noroi, pete de grăsime, mortar,etc.

Rosturile zidăriei de cărămidă vor fi curățate cu o scoabă metalică pe o adâncime de 3…5 mm.

Executarea tencuielilor

Tencuielile interioare la pereti si stapli se vor executa cu mortar de var-ciment marca M 10-T in grosime medie de 2 cm. in instalatii centralizate sau necentralizate.

Tencuielile interioare la tavane se vor executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T in grosime medie de 2 cm.in instalatii centralizate sau necentralizate.

Indiferent de locul unde sant produse mortarele folosite vor respecta normativul C17-82

Instrucțiuni tehnice privind compoziția și prepararea mortarelor de zidărie și tencuială.

Amorsarea

Suprafețele de tencuit vor fi stropite cu apă, apoi se vor amorsa prin stropire cu un spriț in grosime de 3mm.

Suprafețele zidăriilor de cărămidă vor fi amorsate cu mortar fluid cu aceeași compoziție pentru grund.

Grundul

Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5-20mm), se va aplica la cel puțin 24 de ore de la execuția șprițului pe suprafețe de beton, și la o oră la zidăria de cărămidă.

Pe suprafețele de zidărie de cărămidă amorsate numai prin stropire cu apă se poate aplica imediat grundul.

Pe timp călduros, când suprafața șprițuită este prea uscată, se va uda în prealabil inainte de aplicarea grundului.

Stratul de grund se va aplica manual sau mecanic într-unul sau două reprize.

Aplicarea șprițului și grundului mecanizat în încăperile clădirilor pe pereți și tavane până la înălțimea de 3,0 m se va executa de pe pardoselile respective.

Aplicarea manuală a șprițului și grundului pe tavane și partea superioară a pereților se va executa de pe platforme de lucru continue (dulapi de lemn pe capre).

Este interzis să se aplice grundul pe suprafețe inghețate sau dacă există pericolul să inghețe grundul de intărire.

Stratul vizibil (tinci)

Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafața grundului să fie uscată, să nu aibă granule de var nehidratat care prin hidratare să impuște suprafețele tencuite.

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa cu un mortar denumit tinci de aceeași compoziție cu a grundului, eventual cu o cantitate mai mare de var. Stratul vizibil va avea grosimea de 2…5 mm.

Tinciul se aruncă cu mistria la anumite intervale de timp (cca.5min), astfel că intre aceste intervale să fie nivelat cu drișca.

Stratul vizibil se va prelucra in funcție de matrialele utilizate, precum și in funcție de sculele utilizate, tencuielile respective purtând denumiri ca : drișcuite, gletuite, sclivisite, etc.

Protejarea lucrărilor

După executarea tencuielilor se vor lua măsuri pentru protecția lor până la intărirea mortarului de următoarele acțiuni :

umiditate mare care intârzie intărirea mortarului alterându-l;

uscarea forțată prin curent de aer, expunere indelungată la uscare, supraâncălzirea încăperilor, care deshidratează mortarul și contractându-se apar crăpături in tencuială;

inghețarea tencuielilor inainte de uscarea lor.

Terminarea lucrărilor.

După terminarea tencuielilor se vor curăța incăperile de resturile de mortar căzut in timpul execuției și pregătirea in vederea gletuirii, a zugrăvelilor sau vopsitoriilor.

Abateri admise

Abateri admise conform anexei 4 a Normativului C18-82:

umflături, impușcături, fisuri, lipsă de gleturi,etc:

– la tencuieli brute, max. 1…4 cmp la fiecare mp;

– la tencuieli drișcuite nu se admit;

zgrunțuri mari (max. 3mm), zgârieturi adânci, bășici,etc:

– la tencuieli brute, max.2 la mp;

– la tencuieli drișcuite nu se admit;

neregularități ale suprafețelor (la verificarea cu dreptarul de 2m) :

– la tencuieli brute, nu se verifică;

– la tencuieli drișcuite max.2 la mp in orice direcție, având inălțimea sau adâncimea de 2mm;

abateri la verticală a tencuielilor :

– la tencuieli brute, maxim cele admise pentru elementul suport;

– la tencuieli drișcuite maxim 1mm/m si 3mm/m la toată inălțimea incăperii;

abateri față de rază la suprafețe curbe :

– la tencuieli brute, nu se verifică;

– la tencuieli drișcuite până la 5 mm;

abateri față de verticală sau orizontală a unor elemente ca : glafuri, brâie, pilaștri, coloane,etc.

– la tencuieli brute, maxim cele admise pentru elementul suport;

– la tencuieli drișcuite până la 1 mm/m si 3mm la elemente

Verificari in vederea recepției

Se vor face verificări la:

aspectul și starea generală cercetând suprafața tencuită;

elemente geometrice (grosime, planeitate,etc);

aderența tencuielii pe stratul suport;

corespondența cu proiectul.

In cazurile in care prin ciocănire cu un ciocan de lemn sună a gol, arătând desprinderea tencuielilor, acestea se desfac de pe intreaga suprafață dezlipită și se refac.

Receptia lucrarilor

Privitor la abaterile de la verticalitate și orizontalitate prezentăm mai jos următoarele prescripții:

Privitor la celelalte verificări se impun următoarele faze:

Verificarea aspectului general, forma muchiilor, scafelor și profilurilor, suprafețele nu trebuie să prezinte crăpături și zone neacoperite cu mortar, la racordarea cu tâmplăria;

Verificarea planeității se face cu dreptar lung de 2 m, prin așezarea acestuia pe oricare direcție. Se admite un luft de 2 mm.

Aderența tencuielii de stratul de suport se verifică cu un ciocan de lemn. Prin batere, tencuiala nu trebuie să sune a gol.

I. PARDOSELI CALDE

Lucrari pregatitoare

Înaintea activității de montare a parchetului se impune finalizarea montajului tocurilor de tâmplărie, executarea zugrăvelilor și a vopsitoriilor.

Parchetul se pregătește în ideea că dimensiunile lamelelor trebuie să fie identice pentru aceeași încăpere.

Receptia lucrarilor

Pentru recepționarea lucrărilor de padoseli din parchet este necesar să se verifice următoarele aspecte generale:

*1./ planeitatea pardoselii trebuie asigurată astfel încât pe sub un dreptar lung de 2ml să nu poată fi un luft mai mare de 2mm;

*2./ pe conturul pereților să existe un spațiu de 1,5 mm între perete și frizurile de parchet;

*3./ culoarea parchetului să fie aceiași în toată camera;

*4./ în urma rașchetării să nu existe știrbituri în lamelele de parchet;

*5./ pervazurile de fixare să fie din același material și să nu fie pătate sau cu noduri

J. PARDOSELI RECI

Lucrari pregatitoare

Pentru executarea lucrărilor este necesar ca suprafețele suport să fie curățate și udate pentru a se face trasarea nivelului (vagris). Se așează stratul suport de mortar ciment M100-T și se execută nivelarea mortarului cu panta spre ușa de intrare în cameră. Se verifică colțurile din cameră.

Pardoseli din gresie

Stratul suport al pardoselilor din gresie va fi realizat din sapa de mortar de ciment cu grosime medie de 6 cm, peste placa din beton armat cu grosimea de 14 cm.

Suprafata finita a sapei va fi plana, cu abateri de maximum 3 mm. Suprafata stratului suport trebuie sa fie curatita de praf si degresata (daca este cazul). Se vor utiliza adezivi de calitate destinati tipului de gresie, recomandati de furnizor. Stratul de adeziv trebuie sa fie continuu si cu grosime constanta.

Gresia utilizata va fi de calitate normala. Nu se admit placi de gresie cu ciobituri, fisuri sau deformatii. Nu se admit abateri de planeitate a pardoselii din gresie.

Rosturile dintre placile de gresie vor fi de 3 mm. Acestea se vor chitui cu chit de rostuit, culoarea acestuia fiind in functie de culoarea gresiei utilizate.

La trecerea dintr-o incapere in cealalta daca se schimba tipul de pardoseala. Pe conturul spatiilor se vor dispune scafe.

Verificarea calității se va face pentru fiecare încăpere în parte, vizual, cu dreptarul de aluminiu și prin ciocanire ușoară cu un obiect din lemn.

Nu se admit plăci care sună a gol, în care stratul de adeziv lipseste sau nu a facut aderenta.

Culoarea si tipul gresiei vor fi stabilite de comun acord cu beneficiarul. Executantul are obligatia de a prezenta mostre inainte de achizitionarea materialului.

Furnizori:

Baumit

Receptia lucrărilor

Recepția lucrărilor de pardoseli reci se face prin verificarea următoarelor:

*1./ planeitatea pardoselilor, cu un dreptar de 2ml lungime, cu obligația ca între dreptar și pardoseală să nu existe diferență de 2 mm;

*2./ pantele din proiect să nu fie depășite cu 2,5 mm;

*3./ denivelarea dintre plăcile de marmură să fie 0,1 mm, iar rosturile 0,1 mm;

*4./ se verifică aderența la stratul suport prin ciocănire. Nu trebuie să sune a gol.

*5./ suprafețele să fie frecate astfel încât la mozaic să se vadă bobul mozaicat și suprafața plană și fără asperități;

*6./ plintele sau scafele să fie racordate corect la aceste pardoseli și să fie bine frecate;

*7./ se vor verifica zonele frecate la racordul pardoseală – perete pentru păstrarea planeității.

K. TÂMPLĂRIE DE LEMN

Lucrări pregatitoare

Se face verificarea golurilor din zidărie sau din beton pentru a fi posibilă montarea tâmplăriei. Se verifică existența ghermelelor, verticalității golului, iar la exteriorul clădirii se verifică aliniamentul golurilor de ferestre sau uși balcon pe aceeași verticală. Se face verificarea tocurilor de uși și de ferestre pentru integritatea lor, pentru feroneria îngropată și pentru croiala și planeitatea părților mobile de la tâmplărie (cercevele, foi uși). După această sumară verificare se accpetă montajul tâmplăriei.

Receptia lucrarilor

În vederea recepției lucrărilor de tâmplărie interioară și exterioară se vor verifica următoarele aspecte:

1./ calitatea materialului din care sunt confecționate părțile tâmpăriei;

2./ calitatea și corectitudinea montajului feroneriei;

2./ respectarea luftului de 3 mm între foaia de uță și pardosea;

4./ verticalitatea tocului la uși și la ferestre;

5./ planeitatea foilor de uși să fie asigurată (1% din lungimea foii) ;

6./ luftul foii de ușă sau a cercevelei să fie 2 mm;

7./ distanța între cercevea și marginea șpaletului tencuit să fie de minim 3,5 cm;

8./ deschiderea tâmplăriei să se facă ușor;

9./ vopsitoriile pe tocuri și pe cercevele sau pe foile de uși să fie îngrijite;

10./ nu se admit noduri mai mari de 20 sau 25mm la categoria A de tâmplărie1buc;

11./ nu se admit noduri transversale sau în mustață;

12./ nu se admit pungi de rășini decât 2buc/ml la cercevele și 3 buc/ml la montanții tocurilor;

13./ nu se admit crăpături pe fețe și canturi pe lungimi 50 cm pe tocuri și pe ramele de tăblii;

14./ nu se admit găuri și galerii de insecte.

L. TÂMPLĂRIE METALICĂ

Lucrari pregatitoare

Pentru lucrările de montaj a tâmplăriei metalice este necesar să se pregătească golurile de fixare a tâmplăriei cu îndepărtarea resturilor de betoane, fixarea plăcuțelor metalice de fixare a tâmplăriei. Tâmplăria confecționată în ateliere specializate trebuie să fie grunduită.

Receptia lucrarilor

Pe suprafața tâmplăriei nu trebuie să existe cordoane de sudură întrerupte, neșlefuite, ieșite din planul confecției, găuri realizate din arderea pieselor la sudură, suduri nepolizate. Pentru fixarea geamurilor este necesar să fie respectate spațiile necesare baghetei de fixare a geamurilor.

Pentru verificarea după montaj este bine să se verifice următoarele:

1./ verificarea verticalității tâmplăriei;

2./ verificarea grunduirii și vopsitoriei să fie făcută după îndepărtarea ruginei;

3./ verificarea etanșeității spațiului dintre perete și tâmplărie;

4./ verificarea montării, fixării și funcționării corecte a feroneriei metalice;

5./ verificarea zonelor de contact cu betonul pentru depistarea zonelor de rugină.

Furnizor si montator:

Eurowindow

M. ZUGRĂVELI

Lucrari pregatitoare

Pregătirea suprafețelor pentru aplicarea acestor finisaje este esențială pentru recepția lucrărilor, motiv pentru care vom promova informații în ordinea fișei prezentate.

Pentru lucrările de zugrăveli sunt necesare: deschiderea fisurilor, răzuirea umflăturilor, bavurilor, stropilor de mortar..

Receptia lucrarilor

Recepția lucrărilor se face pentru zugrăveli la modul general, prin vizualizarea aspectului suprafeței care nu trebuie să aibă pete de culoare, să nu aibă știrbituri sau să nu se preia culoare pe intradosul palmei ce verifică fixarea acesteia.

N. PLACAJE CU FAIANTA

Lucrari pregatitoare

Pentru suprafețele ce urmează să fie placate cu faianță este necesar să avem suprafața tencuită liberă, curată de alte finisaje, capabilă să permită aplicarea unor adezivi între perete și plăcile de faianță.

Executia placajelor de faianta

Placajele de faianta se vor executa astfel:

în dus, grupul sanitar si bucatarie (doar in unele locuri) h = 1.80 m.

Faianta trebuie sa fie de calitatea I.

La muchiile iesinde se vor aplica coltare din plastic, alese de comun acord cu proiectantul. Rosturile se vor executa standard in culori apropiate nuantei de faianta.

La intalnirea cu pardoseala se va aplica etansare cu silicon. Placajul de faianta se va executa conform tehnologiei indicate de furnizor.

Pe verticala, in apropierea tavanului placajul de faianta, functie de marimea placilor de faianta alese, se va opri la placa intreaga. Acelasi lucru se va intampla si in celelalte spatii, in jurul inaltimii de placaj, indicate.

Verificarea calitatii se va face pentru fiecare incapere in parte, vizual, cu dreptarul de aluminiu si prin ciocanire usoara cu un obiect din lemn. Nu se admit placi care suna a gol, in care stratul de adeziv lipseste sau nu a facut aderenta.

Materialul trebuie sa fie atestat si va avea certificat de garantie.

Culoarea si tipul faiantei vor fi stabilite de comun acord cu beneficiarul. Executantul are obligatia de a prezenta mostre inainte de achizitionarea materialului.

Furnizori:

Baumit

Receptia lucrarilor

Pentru placajul de faianță se va verifica planeitatea placajului care nu trebuie să fie mai mare de 2 mm pe un dreptar de 2 ml. Rosturile între plăcuțe să fie aceeași dimensiune, să fie verticale, iar între 2 plăci de faianță adiacente să avem abateri de la planeitate de maxim 1 mm.

Nu se admite lipsa chiturilor între plăci, pete, plăci deslipite, găuri, sunet de gol între plăcile lipite de stratul suport.

O. TINICHIGERIE SI INVELITOARE

Tinichigeria se va executa din tabla zincata si invelitoarea din tigla profilata din argila arsa

Receptia lucrarilor

Jgheaburile se montează cu cârlige montate la circa 0,65m între ele a.î. jgheaburile să capete pante între șanțurile de scurgere în burlane.. Burlanele se montează introducându-se liber unele în altele pe circa 6cm. Brățările de fixare a burlanelor se confecționează din oțel.

P. SCĂRI SI BALCOANE

Lucrari pregatitoare

Se vor verifica materialele și prefabricatele sau semifabricatele ce au certificate de calitate. Se vor verifica dacă aceste lucrări sunt întocmite pe baza de proiect de execuție. Pentru scări se va face o verificare a planului înclinat realizat din beton și rezemat la cele două nivele. Pentru balcoane se va verifica continuitatea pe verticală a plăcii de balcon pentru corectarea acesteia.

Receptia lucrarilor

Verificările pentru scări se face vizual și prin măsurători locale. Treptele trebuie să fie de înălțime egală, să corespundă ca formă și mod de finisare, iar orizontalitatea treptelor se verifică prin așezarea bolobocului pe fiecare dintre trepte. Se vor verifica muchiile treptelor să nu prezinte știrbituri sau reparații locale. Podestele să aibă suprafețe plane, iar verificarea podestelor se face cu dreptarul.

Pentru balcoane se face o verificare a pantei de scurgere a apei, se face o verificare a scafelor. Se verifică de asemenea parapetul de balcon, la care verticalitatea este definită ca obligatorie și se face cu firul de plumb. Mâna curentă a parapetelor de balcon să fie realizată conform proiectului și în condițiile de calitate impuse de acestea.

Q. ZUGRAVELI INTERIOARE SI EXTERIOARE

Zugravelile interioare se vor executa cu vopsele lavabile cu dispersie in culori stabilite ulterior de proiectantul general.

Aceste zugraveli se executa pe tencuieli, glet de var-ipsos, pereti si tavane din gipscarton. Numarul de straturi necesar va fi stabilit de acoperirea completa a stratului suport, dar nu mai putin de doua.

Zugravelile exterioare se vor executa cu vopsele lavabile de exterior, rezistente la intemperii.

Culoarea va fi stabilita de comun acord cu beneficiarul si proiectantul. Numarul de straturi necesar va fi stabilit de acoperirea completa a stratului suport, dar nu mai putin de doua.

Aplicarea acestor zugraveli se va executa conform tehnologiei recomandate de furnizor si tinand cod de de Normativul C3 – 76, care stabilește condițiile și modul de realizare și condițiile tehnice de calitate ale acestor lucrări.

Inainte de inceperea lucrărilor de zugrăveli, toate lucrările și reparațiile de tencuieli, glet, placaje, instalații sanitare, termice si electrice, trebuie să fie terminate.

Tâmplăria interioara si exterioara trebuie să fie montate definitiv, accesoriile metalice trebuie să fie montate corect și buna lor funcționare trebuie să fie verificată

Trebuie se fie complet executate toate lucrările de la fațada construcției, ca : jgheaburi, burlane, streașini, cornișe, glafuri, socluri, etc.

Toate fisurile, neregularitățile, se chituiesc de către zugravul vopsitor, sau se șpacluiesc cu pastă de aceeași compoziție cu a gletului.

Zugrăvelile și vospitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de execuție și prevederile din normative.

Lucrările de finisare a pereților și tavanelor se vor incepe numai la o temperatură a aerului, in mediul ambiant, de cel puțin + 5C in cazul zugrăvelilor pe bază de apă și cel puțin 15C, in cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri.

Acest regim se va menține in tot timpul executării lucrărilor cel puțin incă 8 ore pentru zugrăveli.

Finisajele nu se vor executa pe timp de ceață și nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii ( in condiții de temperatură care să permită uscarea suprafeței) ; de asemenea, se evită lucrul la fatade in orele de insorire maximă sau vânt puternic, pentru a evita uscarea și crăparea peliculei.

Finisarea suprafețelor

Pregătire

Stropii de mortar sau alte resturi asemănătoare trebuie indepărtate de pe intreaga suprafață. Zonele prelucrate cu șpaclul trebuie să fie uscate, si de la caz la caz, trebuie șlefuite.

In timpul șlefuirii trebuie evitată atingerea cartonului aflat in apropierea zonei șlefuite.

Pe panotajul gips-carton, cu rosturile prelucrate, se aplică un glet.

Prin aplinarea grundului se compensează diferențele intre capacitatea de absorbție a suprafețelor de carton și cea a suprafețelor cu șpaclul.

Vopsire

Pentru vopsire se folosesc toate vopselele comerciale, de exemplu vopselele solubile.

Nu sunt permise vopselele pe bază minerală (vopsele cu silicat, var, silicat de sodiu). Vopselele solubile, cu silicati, pot fi folosite doar in cazul in care producătorul acestora certifică compatibilitatea acestor vopsele cu sistemele gips-carton, și oferă instrucțiuni precise de folosire. In cazul in care stratul vopsit trebuie să răspundă unor cerințe deosebite (de ex. rezistența la spălare conform DIN53778) producătorul vopselelor trebuie să certifice acest lucru.

Tehnica de vopsire

Aplicarea cu pensula sau rola.

Aplicarea prin stropire nu este permisă decât in cazul, in care a fost aplicat intâi un strat de grund special.

Indicatii: Suprafețele de gips-carton netratate pot să prezinte, datorită expunerii intensive la lumină, fața vizibilă a cartonului ingălbenită, cazuri in care utilizarea diverselor grunduri speciale este de dorit.

In situația in care nu se cunosc exact caracteristicile vopselelor, se recomandă intai efectuarea unor probe pe mai multe panouri in zone diferite care să cuprindă și rosturile dintre acestea.

Materialele folosite trebuie sa fie atestate in Romania si sa aiba certificat de calitate.

Furnizori:

BAUMIT

R. TENCUIELI USCATE( PERETI DIN GIPS-CARTON)

Terminologie

În continuare voi defini următorii termeni:

perete din gips carton simplu placat – perete despărțitor între două încăperi alcătuit dintr-o structură metalică pe care se aplică câte un strat din gips carton pe fiecare parte;

perete din gips carton dublu placat – perete despărțitor între două încăperi alcătuit dintr-o structură metalică pe care se aplică câte două straturi din gips carton pe fiecare parte;

perete din gips carton triplu placat – perete despărțitor între două încăperi alcătuit dintr-o structură metalică pe care se aplică câte trei straturi din gips carton pe fiecare parte;

perete din gips carton cu structură dublă, dublu placat – perete despărțitor între două încăperi alcătuit din două structuri metalice alăturate pe care se aplică câte două straturi din gips carton pe fiecare parte;

perete din gips carton cu structură dublă, triplu placat – perete despărțitor între două încăperi alcătuit din două structuri metalice alăturate pe care se aplica câte trei straturi din gips carton pe fiecare parte;

perete din gips carton pentru instalații dublu placat – perete despărțitor între două încăperi alcătuit din două structuri metalice depărtate pe care se aplică câte două straturi din gips carton pe fiecare parte. Spațiul dintre cele două structuri trebuie să fie suficient de mare încât să încapă toate instalațiile și accesoriile;

perete din gips carton pentru instalații triplu placat – perete despărțitor între două încaperi alcătuit din două structuri metalice depărtate pe care se aplică câte trei straturi din gips carton pe fiecare parte. Spațiul dintre cele două structuri trebuie să fie suficient de mare încât să încapă toate instalațiile și accesoriile;

tencuieli uscate pe structura metalica simplu placat – montarea unei structuri metalice pe un perete din diverse materilale de construcții (caramidă, BCA, beton, etc.) pe care se aplică un strat de placă din gips carton;

tencuieli uscate pe structura metalica dublu placat – montarea unei structuri metalice pe un perete din diverse materilale de construcții (caramidă, BCA, beton, etc.) pe care se aplica doua straturi de placă din gips carton;

tencuieli uscate montate cu adeziv – tencuiala realizată cu un strat de placă din gips carton lipita cu ajutorul unui adeziv special pe peretele ce urmeaza a fi finisat.

Tehnologia de execuție a pereților și a tencuielilor uscate din gips carton

Transporturile manuale și mecanizate a profilelor metalice, plăcilor și a accesoriilor necesare.Acestea se aduc paletizat cu ajutorul macaralei sau a altor utilaje până la depozitele pe nivel. De aici plăcile și profilele se transportă pe bucăți la locul de punere în operă. Pentru plăci, care trebuie transportate în mod obligatoriu în poziție verticală, există dispozitive speciale care ajută la transportarea acestora în bune și relativ comode condiții iar așezarea se va face pe suprafețe drepte și ferite de umezeală.

Trasarea cu dreptar și sfoară de trasat pentru poziționarea profilelor metalice și a golurilor din perete pentru ferestre și uși. Mai întâi se desenează traseul peretelui pe pardoseală cu ruleta, sfoara de trasat sau dreptarul și bolobocul sau firul cu plumb. Se transmite apoi traseul peretelui pe tavan și pe pereți. În final se trasează poziția ușilor și a celorlalte goluri din perete. De remarcat că trasarea se face în partea exterioară a profilului și în nici un caz pe axul acestuia. În situația în care planșeele prezintă denivelări mari acestea se vor rectifica dar această operație se va trata separat în evaluarea lucrărilor.

Debitarea la dimensiuni și fixarea profilelor. Profilele se debitează cu ajutorul foarfecelor manuale sau mecanice (în nici un caz cu flex-ul care datorită turației foarte mari distruge protecțiile anticorozive a profilului) la dimensiunile dorite. Profilele CW se vor tăia cu 1 ÷ 2 cm mai mici dacât înălțimea camerei iar profilele UW se vor tăia în așa fel încât să fie asigurată continuitatea traseului. În situația profilelor UA se va proceda ca în cazul profilelor CW.

(In situatia in care peretii sunt curbi, profilele UW se vor sectiona partial pentru ca acestea sa poata fi modelate dupa curbura peretelui)

Montarea benzii de burete. Operație obligatorie, care este deseori neglijată, deoarece această bandă amortizează vibrațiile induse prin structura clădirii, evită contactul dintre profilul UW și eventuala umezeală a suportului și mărește izolarea acustică a încăperii. Această bandă este autoadezivă pe o parte și se lipește prin derulare.

Montarea profilelor din aluminiu inclusiv a profilelor speciale pentru bordarea usilor. Profilele UW se vor monta la marginea liniei de trasare, se vor nota locurile în care urmează să se monteze diblurile, după care se vor da găurile cu rotopercutanta sau cu altă sculă de găurire în funcție de materialul în care urmează să se monteze diblul. Locurile în care urmează a fi montate diblurile sunt marcate pe profilul UW prin găuri cu diametrul de 5 mm. În situația în care se folosesc profile tăiate este bine ca distanța între capătul profilului și prima gaură să nu fie mai mare de 5 ÷ 10 cm. Șuruburile se vor monta prin batere cu ciocanul. În continuare se vor poza profilele CW din 60 în 60 de cm avându-se în vedere că la margini placa acoperă în întregime profilul CW marginal. Pentru o eventuală verificare se poate poza o placă (nefixată în șuruburi), profilele trebuind să se găsească la margini (marginea plăcii trebuie să cadă la jumătatea profilului) iar profilul intermediar pe banda marcată pe spatele plăcii. De asemenea trebuie avut în vedere ca profilele CW să intre cel puțin 2 cm în profilele de ghidare UW. Orientarea profilelor CW trebuie să fie cu latura deschisă în sensul de montaj astfel încât fixarea panourilor să înceapă de la muchia stabilă. Prindedrea profilelor CW de profilele UW este de preferat să se facă cu cleștele sertizor pentru a nu se crea denivelări pe suprafața pe care urmează să se monteze placa de gips carton. În situația în care montatorul nu dispune de un astfel de clește, se pot folosi șuruburile autofiletante TB 9,5. În prealabil este obligatorie verificarea verticalității montanților. Profilele UA se vor monta în același fel cu profilele CW dar rigidizarea între profile se va face cu șuruburile autofiletante. Buiandrugul (tot din profil UA) se va monta cu ajutorul colțarelor care vor asigura unghiul de 90º. Din cauza costurilor ridicate care le implică achiziționarea profilelor UA, majoritatea montatorilor preferă să confecționeze un cheson format dintr-un profil UW și un profil CW dar această soluție nu rezistă în situația unor uși grele sau în situația unui trafic intens. O soluție mai bună în cazul în care nu se gasesc pe piață profilele UA (nici furnizorii nu sunt bine aprovizionați din aceeași cauză) este introducerea în cheson a unei rigle de lemn (de preferat de esență tare) cu dimensiunile interioare ale chesonului și rigidizarea acesteia cu profilele de tablă cu ajutorul șuruburilor. Tot în această fază se vor monta și unele traverse, rigidizări sau alte elemente necesare prinderii obiectelor sanitare, a consolelor, dulapurilor suspendate sau a altor obiecte. Pentru pereți înalți (peste 4 m) se recomandă îndesirea structuri prin înjumătățirea distanței dintre montanți sau montarea unor rigidizări orizontale la cel mult trei metri distanță întrte ele. Montarea profilelor UW se poate face pe mai multe tipuri de strat suport: direct pe pardoseală, pe stratul suport existent dar în prealabil este bine să se verifice rezistența acestuia, pe un finisaj cu rezistență mare (de exemplu mozaic sau gresie dar în nici un caz pe parchet, mochetă sau altele asemenea) iar la partea superioară pe planșeu, pe tencuiala acestuia dar în aceleași condiții de verificare, sub grinzi de beton, metalice sau din lemnn și chiar sub structura metalică a tavanelor false.

Măsurarea, trasarea și debitarea la dimensiuni a panourilor de gips – carton. Cu ajutorul ruletei, dreptarului și a echerului se trasează linia de decupare a plăcii. Cu ajutorul cutterului se taie mai întâi cartonul feței vizibile, se deplasează placa astfel încât tăietura să ajungă la marginea mesei de trasare după care se va rupe miezul de ipsos. În poziția îndoită se va tăia și cartonul feței posterioare. Golurile pentru instalații se poziționează și dimensionează exact. Pentru pereții curbi cu raza mai mare de 1,4 m se vor folosi plăci de 9,5 mm iar pentru pereții cu raza mai mică de 1,4 m se vor folosi plăcile de 6 mm. Pentru curbare plăcile de 9,5 mm se vor umezi pe partea interioară a cercului și va fi presată cu ajutorul unor greutăți.

Teșirea muchiilor care au fost tăiate. Marginile plăcilor din gips carton tăiate se vor îndrepta cu rindeaua dreaptă iar muchiile care vin în contact cu altă placă de gips carton se vor teși cu rindeaua de colț. Aceste operații sunt obligatorii pentru ca gletul să aibă aderență cu miezul din ipsos evitându-se astfel apariția fisurilor în zona de îmbinare.

Panotarea (montarea plăcilor din gips carton) unei fețe a peretelui peretelui. Panotarea se începe cu o lățime întreagă de placă. Fixarea se face cu ajutorul șuruburilor rapide (TN 25, 35, 45, 55, etc.) și cu șurubelnița electrică. Este foarte important ca șurubelnița să fie prevăzută cu un distanțier astfel încât șurubul să nu spargă cartonul plăci. În caz contrar placa nu mai poate fi fixată în zona respectivă. Distanța între șuruburi este de 20 ÷ 25 cm (în majoritatea cazurilor locul de pridere a TN-urilor este marcat pe placă). Dacă prinderea se face în profile de tip UA se vor folosi șuruburi autoperforante (TB-uri). Distanța între șurub și marginea plăcii trebuie să fie de cel puțin 1 cm. În situația în care se vor dispune două rânduri de plăci, distanța între șuruburi poate fi mai mare (maxim 75 cm). Montarea plăcilor se va face în așa fel încât să nu existe tensionări în placă. Dacă este necesar înainte de montarea plăcilor se va monta și o barieră contra vaporilor.

Practicarea golurilor pentru întrerupătoare, prize și doze. După panotarea primei fețe se execută cu freza pentru doze, cu dornul sau cu fierăstrăul cu coadă de șoarece golurile pentru doze sau alte instalații. În situația în care în încăperea respectivă va exista o umiditate excesivă (de exemplu băi) partea de placă de unde au fost decupate bucăți se va trata cu soluții care să nu permită infiltrarea vaporilor în masa de ipsos.

(Montarea daca este cazul a tevilor, conductelor de instalatii si a conductorilor electrici). În primul rând se va face îndoirea H-urilor pentru trecerea conductelor sau dacă acestea trebuie pozate în alte locuri golurile se vor practica cu ajutorul dornurilor speciale pentru aceste goluri. După aceea – tot dacă este necesar – se vor monta colierele speciale de trecere a conductelor. Acestea au rolul de a evita contactul direct între conducte și structura metalică. În acest fel se evită inducerea de trepidații în structură, se atenuează zgomotele produse de instalații și se evită deteriorarea strtucturii metalice în urma șocurilor care le pot produce aceste conducte.

Montarea termoizolației (termoizolația se realizează cu vată minerală care se montează și pe post de fonoizolație). În primul rând se montează clemele de fixare, se decupează vata minerală și se montează astfel încât să nu alunece și spațiul din interiorul peretelui să fie ocupat complet. Bineînțeles grosimea termoizolației nu trebuie să depășească dimensiunea profilului de ghidare. După montarea termoizolației se va monta dacă este necesar și o barieră contravaporilor (de obicei o folie PVC de 0,6 sau 0,8 mm grosime).

Panotarea celei de-a doua fete a peretelui. În principiu operațiile sunt aeleași ca la panotarea primei fețe dar se începe cu o jumătate de panou (60 cm). Se recomandă ca în situația în care în perete există uși, plăcile de gips carton să nu se îmbine în prelungirea tocului uși deoarece oricât de bine ar fi protejată această zonă, la solicitări mai mari (ușă trântită) vor aparea inevitabil fisuri.

În situația în care proiectul prevede, se vor monta două sau trei rânduri de placă pe fiecare parte a peretelui. În aeastă situație, toate plăcile vor fi țesute, evitându-se ( ca în situația zidurilor) să se monteze plăcile rost pe rost. Dacă se poate, este de preferat ca decalarea să se facă și pe înălțime astfel încât să nu se înfileteze un șurub în altul din placa precedentă. Dacă execuția s-a făcut corect, șurubul intermediar din placa superioară ar trebui să nimerească între cele marginale din prima placă și cele marginale să-l încadreze pe cel intermediar (vezi schița)

Aplicarea profilelor pentru protecția muchiilor. Operație necesară deoarece muchiile sunt sensibile și în cazul unor șocuri acestea se pot deteriora. Pentru colțuri mai solicitate există profile din aluminiu care se împănează pe placa din gips carton și se chituiește cu ajutorul gletului special pentru plăci din gips carton. În situația muchiilor mai puțin solicitate se poate folosi o bandă Alux care se prinde de asemenea cu ajutorul gletului special. În anumite situații se pot folosi și profilele PVC special create pentru acest scop și a unor profile elastice în situația unor muchii rotunjite. Acestea din urmă după modelare, se vor capsa pentru a nu reveni la forma inițială.

Chituirea rosturilor elementelor de prindere și a racordărilor, cât și aplicarea unor benzi de rostuire. În mod normal și această operație ar trebui tratată separat – există norma CF 10 A1 sau B1 – dar există câteva inconveniente. În primul rând este greu de precizat suprafața care trebuie gletuită care depinde de forma peretelui, dimensiuni, numărul de goluri etc. În al doilea rând există operații suplimentare cum ar fi montarea benzilor pentru rosturi. Din aceste motive propun ca în norma de montare a pereților din gips carton să fie cuprinse și aceste operații, montajul pereților oprindu-se în momentul în care urmează să se execute pregătirea suprafețelor pentru finisarea finală. Chituirea se execută în funcție de tipul de rost care se chituiește. Astfel în rosturile normale (netăiate) se aplică banda din fibra de sticlă autoadezivă după care se aplică gletul special (chitul de rost). În rosturile tăiate și teșite cu ajutorul rindelei de colț, dacă peretele nu este solicitat, atunci se aplică doar gletul fără bandă. Dacă peretele este solicitat, atunci în mod obligatoriu se va monta (după aplicarea unui prim strat de glet) o bandă din fibra de sticlă cu ajutorul unui șpaclu. După 30 de minute se poate aplica un al doilea strat de glet – final. La îmbinarea peretelui cu planșeul, alți pereți sau cu pardoseala se va aplica o bandă specială (compatibilă cu ambele suprafețe) iar după gletuire, eventuala bucată de bandă rămasă nechituită se va tăia cu ajutorul unui cutter. Tot în această etapă se chituiesc toate denivelările (lăcașurile pentru șuruburi sau găurile unde sau montat greșit șuruburile) existente pe suprafața peretelui. De remarcat că această operație se execută pentru fiecare rând de plăci montat. Chituirea nu se va executa la mai puțin de 5º C, în condiții de umiditate excesivă (mult superioară condițiilor în care se va desfășura activitatea viitoare) sau în condiții de umiditate foarte scăzută. Toate aceste condiții duc la apariția fisurilor în masa chitului. De asemenea nu este recomandată uscarea forțată a gletului situație în care de asemenea pot aparea fisuri.

Șlefuirea suprafețelor chituite. Aeastă operație finalizează procesul de muncă – montarea pereților din gips carton. Operația se execută cu ajutorul șlefuitorul de mână sau a șlefuitorului cu coadă la pereții mai înalți. În această etapă este important ca foaia de carton să nu fie zgâriată sau alterată în vreun fel. La finalul acestei operații suprafața peretelui trebuie să fie pregătită pentru aplicarea amorsajului în vederea finisării suprafeței.

Condiții de receptie

La verificarea execuției pereților se va tine cont de urmatoarele:

Profilele UW trebuie fixate în perete cu cel puțin 2 dibluri pe metru

Este obligatorie montarea benzii de burete între placă și profilul UW

Profilele metalice trebuie sertizate în două puncte în diagonală sau prinse cu 2 șuruburi TB de 9.5 pe fiecare latură

Spaleții pentru uși se vor executa obligatoriu din profile UA

Plăcile din gips carton trebuie teșite în locurile unde sunt tăiate

Fixarea plăcilor din gips carton pe profilele metalice se va face cu șuruburi TN în locurile stabilite (marcate)

Între plăcile de gips carton se va lipi o bandă autoadezivă

În situația în care o placă este tăiata în zona de îmbinare se va lipi o bandă de fibră de sticlă

La colțuri exterioare se va monta un profil de aluminiu pentru protejarea colțurilor

La colțurile interioare se va monta o bandă de aluminiu pentru protejarea colțurilor

De asemenea la îmbinarea pereților cu celelalte elemente de construcție trebuie să existe o bandă dee protecție.

După montaj pereții trebuie să fie perfect plani admițându–se abateri doar de la verticalitate în limita a 1mm/m și 3 mm/înălțimea întregului perete

Chituirile trebuie să fie plane, fără să prezinte denivelări, zgărieturi, bule sau alte asemenea defecte.

Banda de protecție nu trebuie să fie vizibilă

In procesul verbal de receptie se vor mentiona:

Plan și amplasat conform proiectului fără abateri

vertical în limita abaterilor menționate mai sus,

gletul să nu aibă defecte și fisuri

suprafața plăcii să nu fie deteriorată

să existe banda de protecție la îmbinarea cu celelalte elmente

Recepția trebuie făcută după întărirea chitului și înainte de aplicarea stratului de amorsaj pentru aplicarea finisajului.

Tehnologia de montare a tencuielilor uscate

Terminologie

Tencuieli uscate pentru tencuielile realizate prin lipirea cu adeziv a plăcilor din gips carton pe elementul de finisat.

Tencuieli uscate pe structură metalică pentru varianta în care în prealabil se montează o structură de susținere metalică pe care se așează placa de gips carton.

Pentru finisajul uscat al pereților alegerea variantei de execuție se face în primul rând în funcție de planeitatea și verticalitatea peretelui. În cazul unor deformații mari ale peretelui varianta aplicării plăcilor din g – k cu adeziv nu poate fi folosită. În această situație se va recurge la prima variantă de execuție, iar profilele vor fi astfel poziționate încât plăcile să nu atingă suprafața peretelui. În situația în care diametrul conductelor este foarte mare (ceea ce ar însemna micșorarea spațiului liber al încăperii, se poate recurge la un alt proces de muncă și anume: confecționarea măștilor din g – k.

Varianta cu profile metalice mai are un avantaj și anume că în această situație se poate utiliza vata minerală pentru îmbunătățirea rezistenței termice și acustice a peretelui placat. Deasemenea în spațiul dintre placă și perete se pot monta țevi, conducte de instalații, rezervoare pentru WC-uri și alte asemena piese de instalații și conductori electrici.

Din considerente economice profilele propuse spre a fi folosite vor fi profilele metalice de 50 mm, dar dacă este necesar se pot monta profile de orice dimensiuni.

Tencuieli uscate pe profile metalice

Tehnologia de executie este următoarea:

Transporturile manuale și mecanizate a profilelor metalice, plăcilor și a accesoriilor necesare. Acestea se aduc paletizat cu ajutorul macaralei sau a altor utilaje până la depozitele pe nivel. De aici plăcile și profilele se transportă pe bucăți la locul de punere în operă. Pentru plăci, care trebuie transportate în mod obligatoriu în poziție verticală, există dispozitive speciale care ajută la transportarea acestora în bune și relativ comode condiții iar așezarea se va face pe suprafețe drepte și ferite de umezeală.

Verificarea planeității și verticalității peretelui. Se face cu ajutorul firului cu Pb, a dreptarelor, a sforii de trasare sau a altor asemenea sule. În funcție de abaterile constatate (mai mici sau mai mari de 3 ÷ 4 cm) se va adopta una din cele două variante de placare a peretelui.

Trasare cu dreptar și sfoară de trasat pentru poziționarea profilelor metalice și a golurilor din perete pentru ferestre și uși. Mai întâi se desenează traseul peretelui pe pardoseală cu ruleta, sfoara de trasat sau dreptarul și bolobocul sau firul cu plumb. Se transmite apoi traseul peretelui pe tavan și pe pereți. În final se trasează poziția ușilor și a celorlalte goluri din perete. De remarcat că trasarea se face în partea exterioară a profilului și în nici un caz pe axul acestuia. În situația în care planșeele prezintă denivelări mari acestea se vor rectifica dar această operație se va trata separat în evaluarea lucrărilor.

4. Debitarea la dimensiuni și fixarea profilelor. Profilele se debitează cu ajutorul foarfecelor manuale sau mecanice (în nici un caz cu flex-ul care datorită turației foarte mari distruge protecțiile anticorozive a profilului) la dimensiunile dorite. Profilele CW se vor tăia cu 1 ÷ 2 cm mai mici dacât înălțimea camerei iar profilele UW se vor tăia în așa fel încât să fie asigurată continuitatea traseului. În situația profilelor UA se va proceda ca în cazul profilelor CW.

5. (În situația în care pereții sunt curbi, profilele UW se vor secționa parțial pentru ca acestea să poată fi modelate după curbura peretelui)

6. Montarea benzii de burete. Operație obligatorie, care este deseori neglijată, deoarece această bandă amortizează vibrațiile induse prin structura clădirii, evita contactul dintre profilul UW și eventuala umezeală a suportului și mărește izolarea acustică a încăperii. Această bandă este autoadezivă pe o parte și se lipește prin derulare.

7. Montarea profilelor din aluminiu inclusiv a profilelor speciale pentru bordarea usilor. Profilele UW (în cazil placărilor se pot folosi profile UD30 și CD60) se vor monta la marginea liniei de trasare, se vor nota locurile în care urmează să se monteze diblurile, după care se vor da găurile cu rotopercutanta sau cu altă sculă de găurire în funcție de materialul în care urmează să se monteze diblul. Locurile în care urmează a fi montate diblurile sunt marcate pe profilul UW prin găuri cu diametrul de 5 mm. În situația în care se folosesc profile tăiate este bine ca distanța între capătul profilului și prima gaură să nu fie mai mare de 5 ÷ 10 cm. Șuruburile se vor monta prin batere cu ciocanul. În continuare se vor poza profilele CW din 60 în 60 de cm avându-se în vedere că la margini placa acoperă în întregime profilul CW marginal. Pentru o eventuală verificare se poate poza o placă (nefixată în șuruburi), profilele trebuind să se găsească la margini (marginea plăii trebuie să cadă la jumătatea profilului) iar profilul intermediar pe banda marcată pe spatele plăcii. De asemenea trerbuie avut în vedere ca profilele CW să intre cel puțin 2 cm în profilele de ghidare UW. Orientarea profilelor CW trebuie să fie cu latura deschisă în sensul de montaj astfel încât fixarea panourilor să înceapă de la muchia stabilă. Prindedrea profilelor CW de profilele UW este de preferat să se facă cu cleștele sertizor pentru a nu se crea denivelări pe suprafața pe care urmează să se monteze placa de gips carton. În situația în care montatorul nu dispune de un astfel de clește, se pot folosi șuruburile autofiletante TB 9,5. În prealabil este obligatorie verificarea verticalității montanților. Tot în această fază se vor monta și unele traverse, rigidizări sau alte elemente necesare prinderii obiectelor sanitare, a consolelor, dulapurilor suspendate sau a altor obiecte. Pentru pereți înalți (peste 4 m) se recomandă îndesirea structuri prin înjumătățirea distanței dintre montanți sau montarea unor rigidizări orizontale la cel mult trei metri distanță întrte ele. Montarea profilelor UW se poate face pe mai multe tipuri de strat suport: direct pe pardoseală, pe stratul suport existent dar în prealabil este bine să se verifice rezistența acestuia, pe un finisaj cu rezistență mare (de exemplu mozaic sau gresie dar în nici un caz pe parchet, mochetă sau altele asemenea) iar la partea superioară pe planșeu, pe tencuiala acestuia dar în aceleași condiții de verificare, sub grinzi de beton, metalice sau din lemnn și chiar sub structura metalică a tavanelor false. Împotriva flambajului proflelor CW (care sunt rigidizate în aest caz doar de o placă) se vor monta la distanțe de cel mult 1 m bride reglabile. Acestea se montează cu ajutorul diblurilor de perete.

8. Măsurarea, trasarea și debitarea la dimensiuni a panourilor de gips – carton. Cu ajutorul ruletei, dreptarului și a echerului se trasează linia de decupare a plăcii. Cu ajutorul cutterului se taie mai întâi cartonul feței vizibile, se deplasează placa astfel încât tăietura să ajungă la marginea mesei de trasare după care se va rupe miezul de ipsos. În poziția îndoită se va tăia și cartonul feței posterioare. Golurile pentru instalații se poziționează și dimensionează exact dar spre deosebire de pereți acestea se vor decupa în acest moment. Pentru pereții curbi cu raza mai mare de 1,4 m se vor folosi plăci de 9,5 mm iar pentru pereții cu raza mai mică de 1,4 m se vor folosi plăcile de 6 mm. Pentru curbare plăcile de 9,5 mm se vor umezi pe partea interioară a cercului și va fi presată cu ajutorul unor greutăți.

9. Teșirea muchiilor care au fost tăiate. Marginile plăcilor din gips carton tăiate se vor îndrepta cu rindeaua dreaptă iar muchiile care vin în contact u altă placă de gips carton se vor teși cu rindeaua de colț. Aceste operații sunt obligatorii pentru ca gletul să aibă aderență cu miezul din ipsos evitându-se astfel apariția fisurilor în zona dee îmbinare.

10. (Montarea dacă este cazul a țevilor, conductelor de instalații și a conductorilor electrici). În primul rând se va face îndoirea H-urilor pentru trecerea conductelor sau dacă acestea trebuie pozate în alte louri golurile se vor practica cu ajutorul dornurilor speciale pentru aceste goluri. După aceea – tot dacă este necesar – se vor monta colierele speciale de trecere a conductelor. Acestea au rolul de a evita contactul direct între conducte și structura metalică. În acest fel se evită inducerea de trepidații în structură, se atenuează zgomotele produse de instalații și se evită deteriorarea strtucturii metalice în urma șocurilor care le pot produce aceste conducte. În cazul tencuielilor uscate există varianta aplicării conductelor și a celorlalte obiecte de instalații direct pe zidul de rezistență nemaifiind necesară montarea de rigidizări și console suplimentare.

11. Montarea termoizolației (termoizolația se realizează cu vată minerală care se montează și pe post de fonoizolație). În primul rând se montează clemele de fixare, se decupează vata minerală și se montează astfel încât să nu alunece și spațiul din interiorul peretelui să fie ocupat complet. Este bine ca grosimea termoizolației nu trebuie să depășească dimensiunea profilului de ghidare dar dacă este necesar termoizolația poate fi mai groasă dar în nici un caz nu trebuie să fie presată prin aplicarea panoului din gips carton. După montarea termoizolației se va monta dacă este necesar și o barieră contravaporilor (de obicei o folie PVC de 0,6 sau 0,8 mm grosime).

12. Panotarea (montarea plăcilor din gips carton) tencuielii uscate. Panotarea se începe cu o lățime întreragă de placă. Fixarea se face cu ajutorul șuruburilor rapide (TN 25, 35, etc.) și cu șurubelnița electrică. Este foarte important ca șurubelnița să fie prevăzută cu un distanțier astfel încât șurubul să nu spargă cartonul plăci. În caz contrar placa nu mai poate fi fixată în zona respectivă. Distanța între șuruburi este de 20 ÷ 25 cm (în majoritatea cazurilor locul de pridere a TN-urilor este marcat pe placă). Dacă prinderea se face în profile de tip UA se vor folosi șuruburi autoperforante (TB-uri). Distanța între șurub și marginea plăcii trebuie să fie de cel puțin 1 cm. În situația în care se vor dispune două rânduri de plăci, distanța între șuruburi poate fi mai mare (maxim 75 cm). Montarea plăcilor se va face în așa fel încât să nu existe tensionări în placă

13. Aplicarea profilelor pentru protecția muchiilor. Operație necesară deoarece muchiile sunt sensibile și în cazul unor șocuri acestea se pot deteriora. Pentru colțuri mai solicitate există profile din aluminiu care se împănează pe placa din gips carton și se chituiește cu ajutorul gletului special pentru plăci din gips carton. În situația muchiilor mai puțin solicitate se poate folosi o bandă Alux care se prinde de asemenea cu ajutorul gletului special. În anumite situații se pot folosi și profilele PVC special create pentru acest scop și a unor profile elastice în situația unor muchii rotunjite. Acestea din urmă după modedelare, se vor capsa pentru a nu reveni la forma inițială.

14. Chituirea rosturilor elementelor de prindere și a racordărilor, cât și aplicarea unor benzi de rostuire. În mod normal și această operație ar trebui tratată separat – există norma CF 10 A1 sau B1 – dar există câteva inconveniente. În primul rând este greu de precizat suprafața care trebuie gletuită care depinde de forma peretelui, dimensiuni, numărul de goluri etc. În al doilea rând există operații suplimentare cum ar fi montarea benzilor pentru rosturi. Din aceste motive propun ca în norma de montare a pereților din gips carton să fie cuprinse și aceste operații, montajul pereților oprindu-se în momentul în care urmează să se execute pregătirea suprafețelor pentru finisarea finală. Chituirea se execută în funcție de tipul de rost care se chituiește. Astfel în rosturile normale (netăiate) se aplică banda din fibra de sticlă autoadezivă după care se aplică gletul special (chitul dee rost). În rosturile tăiate și teșite cu ajutorul rindelei de colț, dacă peretele nu este solicitat, atunci se aplică doar gletul fără bandă. Dacă peretele este solicitat, atunci în mod obligatoriu se va monta (după aplicarea unui prim strat de glet) o bandă din fibra de sticlă cu ajutorul unui șpaclu. După 30 de minute se poate aplica un al doilea strat de glet – final. La îmbinarea peretelui cu planșeul, alți pereți sau cu pardoseala se va aplica o bandă specială (compatibilă cu ambele suprafețe) iar după gletuire, eventuala bucată de bandă rămasă nechituită se va tăia cu ajutorul unui cutter. Tot în această etapă se chituiesc toate denivelările (lăcașurile pentru șuruburi sau găurile unde sau montat greșit șuruburile) existente pe suprafața peretelui. De remarcat că această operație se execută pentru fiecare rând de plăci montat. Chituirea nu se va executa la mai puțin de 5º C, în condiții de umiditate excesivă (mult superioară condițiilor în care se va desfășura activitatea viitoare) sau în condiții de umiditate foarte scăzută. Toate ecste condiții duc la apariția fisurilor în masa chitului. De asemenea nu este recomandată uscarea forțată a gletului situație în care de asemenea pot apare fisuri.

15. Șlefuirea suprafețelor chituite. Această operație finalizează procesul de muncă – montarea pereților din gips carton. Operația se execută cu ajutorul șlefuitorul de mână sau a șlefuitorului cu coadă la pereții mai înalți. În această etapă este important ca foaia de carton să nu fie zgâriată sau alterată în vreun fel. La finalul acestei operații suprafața peretelui trebuie să fie pregătită pentru aplicarea amorsajului în vederea finisării suprafeței.

Receptia

La verificarea execuției tencuielilor se va tine cont de urmatoarele:

Profilele UW trebuie fixate în perete cu cel puțin 2 dibluri pe metru

Este obligatorie montarea benzii de burete între placă și profilul UW

Profilele metalice trebuie sertizate în două puncte în diagonală sau prinse cu 2 șuruburi TB de 9.5 pe fiecare latură

Plăcile din gips carton trebuie teșite în locurile unde sunt tăiate

Fixarea plăcilor din gips carton pe profilele metalice se va face cu șuruburi TN în locurile stabilite (marcate)

Între plăcile de gips carton se va lipi o bandă autoadezivă

În situația în care o placă este tăiata în zona de îmbinare se va lipi o bandă de fibră de sticlă

La colțuri exterioare se va monta un profil de aluminiu pentru protejarea colțurilor

La colțurile interioare se va monta o bandă de aluminiu pentru protejarea colțurilor

De asemenea la îmbinarea tencuielilor cu celelalte elemente de construcție trebuie să existe o bandă de protecție.

După montaj tencuielile uscate trebuie să fie perfect plane admițându–se abateri doar de la verticalitate în limita a 1mm/m și 3 mm/înălțimea întregului perete

Chituirile trebuie să fie plane, fără să prezinte denivelări, zgărieturi, bule sau alte asemenea defecte.

Banda de protecție nu trebuie să fie vizibilă

In procesul verbal de receptie se vor mentiona:

plan și amplasat conform proiectului fără abateri

vertical în limita abaterilor menționate mai sus,

gletul să nu aibă defecte și fisuri

suprafața plăcii să nu fie deteriorată

să existe banda de protecție la îmbinarea cu celelalte elmente

Recepția trebuie făcută după întărirea chitului și înainte de aplicarea stratului de amorsaj pentru aplicarea finisajului.

S. TAVANE FALSE DIN GIPS CARTON

1. Tavan fals din gips carton – tavan fals realizat dintr-o structură metalică (sau din lemn) sub care sunt pozate plăci din gips carton. Între structura metalică (vata minerală) și structura de rezistență există un strat de aer;

2. Tavan fals casetat – tavan fals realizat dintr-o structură metalică în interiorul căreaia sunt dispuse casete cu diverse alcătuiri;

3. Tencuială uscată – aplicarea plăcilor din gips carton cu ajutorul adezivului sau a șuruburilor pe structura de rezistență;

Tehnologia de execuție a tavanelor false

Transporturile manuale și mecanizate a profilelor metalice, plăcilor și a accesoriilor necesare.Acestea se aduc paletizat cu ajutorul macaralei sau a altor utilaje până la depozitele pe nivel. De aici plăcile și profilele se transportă pe bucăți la locul de punere în operă. Pentru plăci, care trebuie transportate în mod obligatoriu în poziție verticală, există dispozitive speciale care ajută la transportarea acestora în bune și relativ comode condiții iar așezarea se va face pe suprafețe drepte și ferite de umezeală.

2. Verificarea planeității și verticalității peretelui. Se face cu ajutorul nivelei, a dreptarelor, a sforii de trasare sau a altor asemenea scule.

3. Trasare cu dreptar și sfoară de trasat pentru poziționarea profilelor metalice și a golurilor din perete pentru ferestre și uși. Mai întâi se desenează traseul tavanului pe pereți cu nivela, ruleta, sfoara de trasat, dreptarul și bolobocul. În final se trasează poziția CD-urilor și poziția tijelor. De remarcat că trasarea se face în partea inferioară a profilului și în nici un caz pe axul acestuia. În situația în care pereții prezintă denivelări mari acestea se vor rectifica dar această operație se va trata separat în evaluarea lucrărilor.

4. Debitarea la dimensiuni și fixarea profilelor. Profilele se debitează cu ajutorul foarfecelor manuale sau mecanice (în nici un caz cu flex-ul care datorită turației foarte mari distruge protecțiile anticorozive a profilului) la dimensiunile dorite. Profilele CD se vor tăia cu 1 cm mai mici dacât lățimea camerei iar profilele UW se vor tăia în așa fel încât să fie asigurată continuitatea traseului.

5. Montarea profilelor din aluminiu. Profilele UD se vor monta la marginea liniei de trasare, se vor nota locurile în care urmează să se monteze diblurile, după care se vor da găurile cu rotopercutanta (atât pentru profilele UD cât și pentru tije) sau cu altă sculă de găurire în funcție de materialul în care urmează să se monteze diblul. Distanța recomandată între diblurile pentru profilele UD este de 50 cm iar pentru tije de 60 cm. După montarea UD-urilor și a tijelor se montează profilele CD din 50 în 50 cm avându-se în vedere ca structura să fie perfect plană. Reglarea înălțimii profilelor CD se face cu ajutorul ancorelor reglabile. Dacă lungimea unui profil este mai mică decât lățimea unei camere, atunci se vor folosi piese de prelungire. Pentru lungimi mari a camerelor este bine să se monteze o structură dublă din profile CD. În această situație, după montarea CD-urilor se va monta structura portantă iar profilele de montaj se vor monta cu ajutorul piesei de prindere încrucișată.

6. Măsurarea, trasarea și debitarea la dimensiuni a panourilor de gips – carton. Cu ajutorul ruletei, gdreptarului și a echerului se trasează linia de decupare a plăcii. Cu ajutorul cutterului se taie mai întâi cartonul feței vizibile, se deplasează placa astfel încât tăietura să ajungă la marginea mesei de trasare după care se va rupe miezul de ipsos. În poziția îndoită se va tăia și cartonul feței posterioare. Eventualele golurile pentru instalații se poziționează și dimensionează exact după care se vor decupa.

7. Teșirea muchiilor. Marginile plăcilor din gips carton inclusiv a celor tăiate (în cazul tavanelor apare frecvent situația în care plăcile sunt așezate cap la cap) se vor îndrepta cu rindeaua dreaptă iar muchiile care vin în contact cu altă placă de gips carton se vor teși cu rindeaua de colț. Aceste operații sunt obligatorii pentru ca gletul să aibă aderență cu miezul din ipsos evitându-se astfel apariția fisurilor în zona de îmbinare.

8. (Montarea daca este cazul a tevilor, conductelor de instalații și a conductorilor electrici

9. Panotarea (montarea plăcilor din gips carton). Panotarea se începe cu o lățime întreagă de placă. Plăcile se montează cu latura lungă perpendiculară pe direcția profilelor CD și se va avea în vedere ca plăcile să fie țesute. Fixarea se face cu ajutorul șuruburilor rapide TN 25 sau TN 35 și cu șurubelnița electrică. Este foarte important ca șurubelnița să fie prevăzută cu un distanțier astfel încât șurubul să nu spargă cartonul plăci. În caz contrar placa nu mai poate fi fixată în zona respectivă. Distanța între șuruburi este de 20 ÷ 25 cm. În situația în care se vor dispune două rânduri de plăci, distanța între șuruburi poate fi mai mare (maxim 75 cm). Montarea plăcilor se va face în așa fel încât să nu existe tensionări în placă. Dcă este necesar înainte de montarea plăcilor se va monta și o barieră contra vaporilor.

10. Montarea termoizolației (în general această termoizolație se realizează cu vată minerală care se montează și pe post de fonoizolație). Această operație se execută în paralel cu montarea plăcilor din gips carton. Se taie fâșii de vată minerală de lățimea plăcii de gips carton și după montarea plăcii se așează vata minerală pe placă.

11. În situația în care proiectul prevede, se vor monta două rânduri de placă. În aeastă situație, toate plăcile vor fi țesute, evitându-se să se monteze plăcile rost pe rost. Dacă execuția s-a făcut corect, șurubul intermediar din placa superioară ar trebui să nimerească între cele marginale din prima placă și cele marginale să-l încadreze pe cel interediar (vezi schița)

12. Chituirea rosturilor cât și aplicarea unor benzi de rostuire. Chituirea se execută în funcție de tipul de rost care se chituiește. Astfel în rosturile normale (netăiate) se aplică banda din fibra de sticlă autoadezivă după care se aplică gletul special (chitul de rost). În rosturile tăiate și teșite cu ajutorul rindelei de colț, dacă peretele nu este solicitat, atunci se aplică doar gletul fără bandă. Dacă peretele este solicitat, atunci în mod obligatoriu se va monta (după aplicarea unui prim strat de glet) o bandă din fibra de sticlă cu ajutorul unui șpaclu. După 30 de minute se poate aplica un al doilea strat de glet – final. La îmbinarea peretelui cu planșeul, alți pereți sau cu pardoseala se va aplica o bandă specială (compatibilă cu ambele suprafețe) iar după gletuire, eventuala bucată de bandă rămasă nechituită se va tăia cu ajutorul unui cutter. Tot în această etapă se chituiesc toate denivelările (lăcașurile pentru șuruburi sau găurile unde sau montat greșit șuruburile) existente pe suprafața peretelui. De remarcat că această operație se execută pentru fiecare rând de plăci montat. Chituirea nu se va executa la mai puțin de 5º C, în condiții de umiditate excesivă (mult superioară conditiilor în care se va desfășura activitatea viitoare) sau în condiții de umiditate foarte scăzută. Toate aceste condiții duc la apariția fisurilor în masa chitului. De asemenea nu este recomandată uscarea forțată a gletului situație în care de asemenea pot apare fisuri.

13. Șlefuirea suprafețelor chituite. Această operație finalizează procesul de muncă – montarea pereților din gips carton. Operația se execută cu ajutorul șlefuitorul de mână sau a șlefuitorului cu coadă la pereții mai înalți. În această etapă este important ca foaia de carton să nu fie zgâriată sau alterată în vreun fel. La finalul acestei operații suprafața peretelui trebuie să fie pregătită pentru aplicarea amorsajului în vederea finisării suprafețelor.

2) Receptia

La verificarea execuției tavanelor se va tine cont de urmatoarele:

a. Profilele CD trebuie fixate în perete cu cel puțin 2 dibluri pe metru

Se va verifica planeitatea structurii după fixarea definitivă

Plăcile din gips carton trebuie teșite în locurile unde sunt tăiate dar și la capete

Fixarea plăcilor din gips carton pe profilele metalice se va face cu cel puțin 5 șuruburi TN / metru

Între plăcile de gips carton se va lipi o bandă autoadezivă

În situația în care o placă este tăiata în zona de îmbinare se va lipi o bandă de fibră de sticlă

De asemenea la îmbinarea tavanelor cu celelalte elemente de construcție trebuie să existe o bandă de protecție

După montaj tavanele trebuie să fie perfect plane neadmițându–se abateri

Chituirile trebuie să fie plane, fără să prezinte denivelări, zgărieturi, bule sau alte asemenea defecte

Banda de protecție nu trebuie să fie vizibilă

In procesul verbal de receptie se vor mentiona:

Plan și amplasat conform proiectului fără abateri

Gletul să nu aibă defecte și fisuri

Suprafața plăcii să nu fie deteriorată

Să existe banda de protecție la îmbinarea cu celelalte elmente

Recepția trebuie făcută după întărirea chitului și înainte de aplicarea stratului de amorsaj pentru aplicarea finisajului.

T. RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Receptia preliminara

Recepția preliminară se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentații sunt complet terminate și toate verificările sunt efectuate.

Comisia de recepție examinează lucrările față de prevederile proiectului privind condițiile tehnice și de calitate ale execuției, precum și constatările consemnate în cursul execuției de către organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

In urma acestei recepții se încheie procesul-verbal de recepție preliminară.

Receptia finala

Recepția finală va avea loc după expirarea perioadei de garanție și se va face în condițiile respectării prevederilor legale în vigoare, precum și prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

X. NORME SI NORMATIVE PENTRU PROTECTIA MINCII

Norme de protectie a muncii

La executia lucrarilor se vor respecta prevederile urmatoarelor normative:

Norme generale de protectia muncii, editia 1996 aprobat de M.M.P.S. si M.S.

Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii. Aprobat cu Ordin M.L.P.A.T. Nr. 9/N/1993.

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari la inaltime, aprobat de M.M.P.S. cu Ordin Nr. 235/27.07.95.

La executarea lucrarilor la inaltime se vor respecta prevederile normativului privind urmatoarele aspecte:

Incadrarea si repartizarea lucratorilor la locul de munca.

Instruirea lucratorilor.

Dotarea cu echipamente individuale de protectie.

Organizarea locului de munca.

Rampe, scari de acces si balustrade.

Norme specifice de protectie a muncii pentru manipularea si transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor, aprobat de M.M.P.S. cu Ordinul Nr. 719/07.10.97.

La executarea lucrarilor de manipulare si transport, se vor respecta prevederile normativului, privind urmatoarele aspecte:

Repartizarea adecvata a lucratorilor.

Instruirea lucratorilor.

Dotarea cu echipamente individuale de protectie.

Alegerea mijloacelor de transport corespunzatoare.

Depozitarea corecta a materialelor pentru a nu provoca accidente.

Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de izolare termica, hidrofuge si protectie anticorozive, aprobat de M.M.P.S. cu Ordinul Nr. 700/16.11.99

La executarea lucrarilor de izolatii se vor respecta prevederile normativului, privind urmatoarele aspecte:

Repartizarea corespunzatoare a personalului la locul de munca.

Instruirea personalului.

Dotarea cu echipamente individuale.

Circulatia pe drumurile din santier.

Protectia impotriva electrocutarii.

Izolatii la acoperisuri, terase si pereti.

Conducatorul punctului de lucru va stabilii masurile specifice de protectie colectiva si individuala, sculele, uneltele, dispozitivele si accesoriile necesare executiei lucrarilor.

Y. NORME SI NORMATIVE PENTRU PROTECTIA MUNCII

La executia lucrarilor se vor respecta prevederile urmatoarelor normative:

Norme generale de protectia muncii, editia 1996 aprobat de M.M.P.S. si M.S.

Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii. Aprobat cu Ordin M.L.P.A.T. Nr. 9/N/1993.

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari la inaltime, aprobat de M.M.P.S. cu Ordin Nr. 235/27.07.95.

La executarea lucrarilor la inaltime se vor respecta prevederile normativului privind urmatoarele aspecte:

Incadrarea si repartizarea lucratorilor la locul de munca.

Instruirea lucratorilor.

Dotarea cu echipamente individuale de protectie.

Organizarea locului de munca.

Rampe, scari de acces si balustrade.

Norme specifice de protectie a muncii pentru manipularea si transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor, aprobat de M.M.P.S. cu Ordinul Nr. 719/07.10.97.

La executarea lucrarilor de manipulare si transport, se vor respecta prevederile normativului, privind urmatoarele aspecte:

Repartizarea adecvata a lucratorilor.

Instruirea lucratorilor.

Dotarea cu echipamente individuale de protectie.

Alegerea mijloacelor de transport corespunzatoare.

Depozitarea corecta a materialelor pentru a nu provoca accidente.

– Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de izolare termica, hidrofuge si protectie anticorozive, aprobat de M.M.P.S. cu Ordinul Nr. 700/16.11.99

La executarea lucrarilor de izolatii se vor respecta prevederile normativului, privind urmatoarele aspecte:

Repartizarea corespunzatoare a personalului la locul de munca.

Instruirea personalului.

Dotarea cu echipamente individuale.

Circulatia pe drumurile din santier.

Protectia impotriva electrocutarii.

Izolatii la acoperisuri, terase si pereti.

Conducatorul punctului de lucru va stabilii masurile specifice de protectie colectiva si individuala, sculele, uneltele, dispozitivele si accesoriile necesare executiei lucrarilor.

W. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI

La executarea lucrarilor se vor respecta:

Decretul Consiliului de Stat nr.400-81 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si întretinerea utilajelor si masinilor, întarirea ordinii și disciplinei în unitatile cu foc continuu, sau care au instalații cu grad ridicat de exploatare;

Legea Protecției Muncii nr. 90 – 1996;

Regulament privind protectia si igiena muncii aprobat cu ordinul 9 – 15.03.1993 al MLPAT;

Norme metodologice de aplicare a Legii Protectiei Muncii – 1996;

Norme generale de protectia muncii – 1996;

PE 006 – 81 – Instructiuni generale de protectie a muncii pentru unitatile MEE Ordinul MS 1957 – 1995 privind aprobarea Normelor de medicina a muncii, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 bis – 26.03. 96;

Ordinul MMPS nr. 225 – 1995 – privind aprobarea Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, publicat în Monitorul Oficial nr. 189 – 21.08.1995;

Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 60 – 1997 privind apararea împotriva incendiilor Ordinul MI nr. 775 – 1998 pentru aprobarea dispozitiilor generale de prevenire si stingere a incendiilor;

Ordinul MI nr. 1023 – 1999 privind aprobarea Normelor generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor DG PSI – 001;

Ordinul MI nr. 1080 – 2000 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor DG PSI – 002.

Z. SIGURATA LA FOC

Se vor respecta normele tehnice de proiectare si realizarea constructiei privind protectia la actiunea focului.

Echiparea si dotarea cladirii cu instalatii de stingerea incendiului, retele de hidranti interiori (sau instalatii de stingerea automata cu apa, spuma, gaze inerte, pulberi).

Pe timpul executarii lucrarilor de sudura oxiacetilenica se vor lua masuri de supraveghere pentru evitarea producerii de incendii avindu-se in vedere ca la executia coloanelor se va folosi in foarte mare masura incalzirea conductelor cu flacara, pentru indoire.

Se va evita propagarea focului prin golurile de trecere a elementelor de instalatii prin pereti si plansee.

Secutitatea la contact se va asigura prin folosirea de echipament adecvat pentru fiecare operatiune in parte din care amintim: manusi, ochelari, sort pentru sudori, ciocane, spituri, corespunzatoare pentru spargere in ziduri, utilaje ca macara, troliu etc. pentru ridicarea greutatilor.

Tot din motive de siguranta la foc golurile intre conducte si tevile de protectie se vor umple cu snur din azbest.

Se va stabili nivelul clasei de combustibil si a limitei de rezistenta la foc a elementelor ce alcatuiesc izolatii sanitare (tevi, accesorii, obiecte sanitare, inclusiv izolatia acestora in coralare cu clasa de combustibilitate si limita de rezistenta la foc a elementelor constructiei care sunt strapunse sau pe care se monteaza elementele instalatiei.

Întocmit:

student. Dorin Lazar

CAPITOLUL III . PROGRAM DE

CONTROL GENERAL

PROGRAM DE CONTROL A CALITĂȚII LUCRĂRILOR PE FAZE DE EXECUȚIE CONFORM LEGII NR.10/1995

CONSTRUCȚIA Casa Unifamiliala P+M, Giroc jud. Timis

BENEFICIAR Roman Ioan si Roman Olga

Notații

PV -Proces verbal

PV-LA -Proces verbal de lucrări ascunse

PVR -Proces verbal de recepție

B -Beneficiar

E -Executant

P -Proiectant

I -Inspecția pentru Calitatea în Construcții (ICC)

CAPITOLUL IV CALCULUL DE REZISTENTA

CALCULUL PLANȘEULUI

Predimensionarea planșeului din beton armat cota +2.85 m

Grosimea plăcilor se alege în funcție de tipul de planșeu din care face parte, determinându-se cu următoarea relație:

=10 [cm]

Conform Eurocode grosimea minimă a plăcii este 14 cm.

=14[cm]

Stratul de acoperire cu beton va asigura aderența corespunzătoare armăturilor și protecția acestora împotriva agenților fizici și chimici din mediul în care funcționează elementul. Grosimea stratului de acoperire cu beton este 1,5cm.

Evaluarea încărcărilor

În general încărcările ce intervin în calculul planșeelor sunt:

încărcarea permanentă provenită din greutatea proprie a elementului (planșeul), care se consideră uniform distribuită

încărcarea utilă provenită din acțiunea oamenilor, din pereți despărțitori, care se consideră uniform distribuită

Încărcarea permanentă

Finisaj parchet

Finisaj gresie

Încărcarea utilă

Ipoteza 1(utilă 1): încărcarea utilă uniform distribuită pe toată suprafața planșeului

Ipoteza 2(utilă 2): încărcarea utilă uniform distribuită șah 1

Ipoteza 3(utilă 3): încărcarea utilă uniform distribuită șah 2

Calcul static

Planșeul a fost modelat în programul de calcul structural AXISVM11 considerând legături articulate pe conturul exterior al acestuia și încastrate pe marginile interioare ale planșeului.

Rulând analiza statică liniară în AXISVM11 am obținut diagrama de momente încovoietoare.

Dimensionare beton

În urma rulării analizei statice în programul de calcul structural AXISVM11 am rulat modulul de dimensionare beton obținând ariile de armătură aferente fiecărui ochi de placă.

Pentru placa din beton armat am folosit un beton de clasa C16/20. Pentru armăturile longitudinale, transversal și pentru armăturile de repartiție am folosit armături PC52.

Împărțirea plăcii din beton armat în ochiuri de placă s-a făcut după cum se poate observa în figura următoare:

Pentru armătura longitudinală și transversală s-a ales pasul de 15 cm pentru întreaga placă din beton armat. Pentru armătura de repartiție s-a ales oțel PC52 de diametru 6 mm, la pasul de 25cm.

Armăturile pentru fiecare ochi de placă:

– armatura superioara pe directia x

– armatura inferioara pe directia x

– armatura superioara pe directia y

– armatura inferioara pe directia y

• Ochi de placă 1:

Φ8/15

Φ6/15

Φ6/15

Φ6/15

• Ochi de placă 2:

Φ10/15

Φ8/15

Φ10/15

Φ8/15

• Ochi de placă 3:

Φ10/15

Φ6/15

Φ8/15

Φ6/15

• Ochi de placă 4:

Φ6/15

Φ6/15

Φ8/15

Φ6/15

• Ochi de placă 5:

Φ6/15

Φ6/15

Φ10/15

Φ6/15

• Ochi de placă 6:

Φ8/15

Φ6/15

Φ10/15

Φ6/1

• Ochi de placă 7:

Φ8/15

Φ6/15

Φ8/15

Φ6/15

• Ochi de placă 8:

Φ6/15

Φ6/15

Φ8/15

Φ6/15

• Ochi de placă 9:

Φ6/15

Φ6 /15

Φ8 /15

Φ8/15

CAPITOLUL V DOCUMENTATIE

TEHNICO-ECONOMIC

V.1 INTRODUCERE

Firma constructoare SC WERK SRL este o firmă de construcții de mărime mijlocie care are ca specializare realizarea de construcții de înaltă calitate, folosind tehnologii noi și modern în conformitate cu prevederile europene. Numărul de angajați este de aproximativ 80. Firma îsi desfășoară activitatea în mai multe locații, trimițându-și muncitorii în fiecare punct de lucru, în funcție de complexitatea lucrărilor.

V.2 ANTEMASURATOAREA

V.3.DASF

V.4 DEVIZ PE OBIECT

V.5 DEVIZ PE OBIECT

Privind cheltuielile necesare realizarii: „Casa Unifamiliala P+M”

în mii LEI/ EURO din data de 11 IUNIE 2013

V.4. EXTRASE DE RESURSE

Indicatori de proiectare

Investiția totală: I = 1192220 RON

Durata de execuție totală a investiției : 128 zile

Indici de cost pe dimensiunea caracteristică :

Ic = I/Sd

Ic = 1192220 /750 = 1590 RON/m2

Suprafața desfășurată: Sd = 750 m2

Suprafața construită: Sc = 148.50 m2

6. Consumurile specifice de material: CsI = Cantitate/I

CsII= Cantitate/Sd

[t/mii RON] [t/m2]

Greutatea specifică γg a materialelor aduse în discuție este :

-agregate: γg=1,8 t/mc;

-lemn: γg= 0.65 t/mc;

-Caramida greutate/buc=0.8 t/mc

Productivitatea muncii (Pm):

a) Fondul total de timp de muncă:

Pentru a obține valoarea acestui fond de timp vom aduna volumele de muncă :

Fttm = 5216.22+193 = 5409.22

b) Fondul de timp anual:

Fta=1900 ore*om/an

Pm = [(C+M) * Fta]/Fttm

Pm- productivitatea muncii;

Pm = 61425.9 *1900/5409.22 = 21575.97 lei/om*an

Pm lunara = 21575.97/12 = 1797.99 lei/om*luna

CAPITOLUL VI: PROGRAMAREA LUCRĂRILOR

CAPITOLUL VII ORGANIZARE DE SANTIER

VII.1. Suprafete de depozitare

Pentru calculul suprafețelor de depozitare, am realizat următorul calcul:

pentru stabilirea rulajului , am cosiderat că firma noastră se aprovizionează în fiecare săptămână;

durata de utilizare a materialului “nc” l-am preluat din cartea de norme cu duratele de utilizare;

pierderea de material la depozitare ”p%” este diferită de la material la material, de exemplu pierderea este mai mare la cărămidă decât la oțel beton, deoarece există posibilitatea ca blocurile de cărămidă să se mai spargă în cursul manipulării și nu mai pot fi folosite, pe când la oțel beton este mai mică posibilitatea ca barele sa fie rupte sau să nu poată fi utilizate;

rezerva de regularizare “Rr” reprezinta raportul dintre cantitate Cij x Rulaj împărțită la durata de utilizare a materialului “nc”;

cantitatea de material ce se poate depozita pe unitatea de suprafață “Ns”;

suprafața de depozitare inițială “Sopd” este calculată ca fiind raportul dintre rezerva de regularizare Rr și cantitatea de material ce se poate depozita pe unitatea de suprafața Ns;

coeficientul α este cuprins între valorile 0.5 și 0.6 și țin seama de tipul de material;

coeficientul β este cuprins între valorile 0.2 și 0.3 și țin seama de tipul de material;

coeficientul γ este cuprins între valorile 0.1 și 0.3 și țin seama de tipul de material.

suprafața de manipulare a produselor “Smp” am calculat-o ca fiind raportul dintre suprafața de depozitare inițială “Sopd” , coeficientul α și coeficientul β.

suprafața de bază “Sb” am calculat-o ca fiind raport între suprafața de depozitare inițială “Sopd” și suprafața de manipulare a produselor “Smp”;

suprafața de circulație a produselor în depozit “Scp” am calculat-o ca fiind raportul între suprafața de bază “Sb” și coeficientul γ;

suprafața totală “Sp” reprezintă însumarea suprafeței de bază “Sb” cu suprafața de circulație a produselor în depozit “Scp” astfel rezultând suprafața totala a depozitului.

Depozitul poate fi: închis, acoperit și deschis. Ceea ce numim depozitul firmei, care este înafara localității este un depozit închis, iar depozitul care îl amenajăm în interiorul punctului de lucru poate varia în funcție de materialele ce urmează a fi depozitate. De exemplu: vom depozita vata minerală, în interiorul punctului de lucru doar în momentul când s-au realizat pereții din cărămidă. Astfel nu mai trebuie să parcurgem drumul de la depozit la punctual de lucru pentru realizarea fonoizolației în interiorul pereților de gips-carton când trecem de la un nivel la altul.

Depozitarea materialelor în cadrul organizării muncii este o sarcină ce îi revine în general șefului de șantier.

Oțelul beton utilizat este de tipul OB37 (la armăturile de repartiție) și PC52 (la armăturile de rezistență).

Oțelurile pentru armături le-am depozitat separat pe tipuri și diametre, în depozit, astfel încât să se asigure:

– evitarea condițiilor care favorizează corodarea;

– evitarea murdăririi acestora cu pmnt și alte materiale;

– asigurarea condițiilor de identificare ușoar a fiecărui sortiment sau diametru.

Fasonarea armăturilor am executat-o în baza de producție proprie a beneficiarului. Înainte de realizarea fasonării, armatura a fost curățată de pământ și rugina existentă.

Barele tăiate și fasonate le-am depozitat în pachete etichetate, în așa fel încât s-a evitat confundarea lor și s-a asigurat păstrarea formei și curățenia lor până la montare. După ce am realizat fasonarea, barele tăiate și fasonate le-am depozitat în pachete etichetate. Platforma din depozit este betonată și curată.

Cărămida folosită la realizarea compartimentării dintre apartamente este de dimensiuni: 290x240x139. Deoarece este vorba despre o cantitate mare de căramidă, am hotarat ca aprovizionarea să o facem in două etape, depozitând-o în depozitul propriu, iar la punctul de lucru vom duce cantitatea necesară pentru realizarea zidăriei pentru fiecare nivel. Depozitarea cărămizilor s-a făcut în stive de maxim 1.5m înalțime. Incărcarea, descărcarea și manipularea prin basculare a blocurilor de cărămidă este strict interzisă.

Tigla folosita de beneficiar este cea ceramică de culoare rosie. Furnizorul a livrat marfa pe paleți din lemn, aceștia fiind depozitați pe platform betonată din depozit.

Lemnul nu necesită stocare în depozit deoarece îl achiziționăm din piată, cu doua zile înainte de punerea lui în operă.In acele două zile îl ducem direct la punctual de lucru.

Vată minerală livrată de furnizor este sub forma de suluri legate cu plasa de Rabitz. Acestea sunt ferite de umezeala și șocuri mecanice.

Parchetul l-am depozitat cu atenție în depozit pe o folie din plastic pentru a se feri de umezeală.

Polistirenul folosit la izolarea termică a blocului este depozitata direct la punctul de lucru, fiind livrată de furnizor cu o zi înainte de punerea în operă a activității de termoizolare. Plăcile de polistiren sunt așezate astfel încât să fie protejate de ploi, dar să fie aerisite.

Materialele de finisaj (gresie, faianță, glet, vopsea lavabilă pentru interior și exterior, șapă strat suport) le-am stocat în depozit, cantitatea necesară pentru fiecare nivel fiind adusă la punctul de lucru.

CAPITOLUL VIII CALITATEA LUCRARILOR

VIII.1 PROCESE VERBALE

CONSTRUCTOR SC SWED MONIKA SRL

OBIECTUL Casa unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str.Dunarea nr.85 jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 1

A. Trasare constructie

Încheiat azi 02.iunie.2007 cu ocazia verificării efectuate la: Trasarea constructiei

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele:

S-au materializat pe teren limitele imobilului din Giroc,str. Dunarea nr.85, Timis; prezentat in planul de trasare.Coordonatele punctelor ce definesc limitele de proprietate sunt cele din documentatia cadastrala nr.10898, fiind prezentate in planul anexat. Nu s-a întâlnit apa freatică.

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la verificarea cotei de funadare.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 2

A. Natura de fundare si cota de fundare

Încheiat azi 21.iunie.2012 cu ocazia verificării efectuate la: Trasarea constructiei

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele:

Natura terenului de fundare corespunde cu specificatiile din proiect ; cota terenului de fundare respecta adancimile din proiect.

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la verificarea cofrajelor si armaturilor placii si grinzilor din fundatii.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 3

A. Cofrare si armare centuri fundatii

Încheiat azi 23.iunie.2012 cu ocazia verificării efectuate la: Verificarea cofrarii si armarii placii si grinzilor din fundatii.

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan armare centuri fundatii 03.R Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele:

S-au trasat axele elementelor din beton si pozitia cofrajului fata de axe;s-a verificat armatura din fundatii; s-a verificat cofrajul daca este curat in interior;panourile de cofraj au fost curatate si date cu material decofrant, au fost rigidizate si etansate intre ele. S-au verificat dimensiunile barelor de armatura, aspectul acestora fiind in conformitate cu normele in vigoare, au fost curatate de pamant; s-au verificat distantele dintre bare,precum si dintre bare si cofraj, fixarea barelor de ertieri , innadirea barelor s-a realizat cu sarma arsa si s-au realizat prin suprapunere. Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la verificarea aspectului betonului dupa decofrare in fundatii.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 4

A. Aspectului betonului dupa decofrare in fundatii

Încheiat azi 28.iunie.2012 cu ocazia verificării efectuate la: Verificarea aspectului betonului dupa decofrare in placi si grinzi din fundatii.

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Armare centuri fundatii. Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele: Suprafata betonului este plana, verticala, golurile tehnologice sunt bine poziționate și nu există placute inglobate, betonul nu prezinta segregari.

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la verificarea aspectului betonului dupa decofrare in placa si grinzile din fundatii..

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 5

A. Compactarii statului de pamant

Încheiat azi 4 iunlie .2012 cu ocazia verificării efectuate la: Verificarea compactarii statului de pamant

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele:

S-au verificat daca are grosimea corespunzatoare proiectului si gardul de compactare(95%-100%).

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la verificarea aspectului betonului dupa decofrare in. stalpii din fundatii.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 6

A. Compactarii statului de balast

Încheiat azi 8iulie.2012 cu ocazia verificării efectuate la: Verificarea compactarii statului de balast

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006,

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele: S-a verificat daca stratul de balast are grosimea corespunzatoare proiectului si calitatea rocilor.

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la verificarea aspectului betonului dupa decofrare in. stalpii din fundatii.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 7

A. Cofrarii si armarii placii de baza

Încheiat azi 11iunie2010 cu ocazia verificării efectuate la: Verificarea cofrarii si armarii placii de la parter

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan Parter

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele:

Cofragul este corect montat la cotele din proiect, este bine spraituit. Armaturile sunt conforme cu proiectul, au calitatea solicitata prin proiect, nu sunt ruginite si sunt corect legate si montate

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la verificarea aspectului betonului dupa decofrare la placa de la parter..

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PUNCT DE LUCRU Giroc jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr.8

A. Zidarie parter

Încheiat azi 18iulie.2012 cu ocazia verificării efectuate la: Zidaria parter

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan parter, Sectiune A-A’

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele: Zidurile sunt plane și verticale, rosturile sunt umplute cu mortar, toate materialele sunt de calitatea specificată în proiect.

Strepii s-au executat in conformitate cu Normativul P100.

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la turnarea stalpisorilor.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 9

A. Cofrarii si armarii stalpisorilor de la parter

Încheiat azi 22iulie2012 cu ocazia verificării efectuate la: Verificarea cofrarii si armarii stalpisorilor de la parter

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan dispunere stalpisori.

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele: Cofragul este corect montat la cotele din proiect, este bine spraituit. Armaturile sunt conforme cu proiectul, au calitatea solicitata prin proiect, nu sunt ruginite si sunt corect legate si montate Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la verificarea aspectului betonului dupa decofrare in. stalpisorii de la parter.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 10

A. Aspectului betonului dupa decofrare in stalpisori de la parter

Încheiat azi 3august2012cu ocazia verificării efectuate la: Verifiacrea aspectului dupa decofare a betonului in stalpisori de la parter.

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan mansarda

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele: Suprafata betonului este plana, verticala, golurile tehnologice sunt bine poziționate și nu există placute inglobate, betonul nu prezinta segregari.

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la verificarea cofrarii si armarii placii, grinzilor si scarilor peste parter..

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 11

A. Cofrarii si armarii placii, centurilor si scarii peste parter

Încheiat azi 15august2012 cu ocazia verificării efectuate la: Verificarea cofrarii si armarii placii grinzilor si scarilor peste parter

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan mansarda

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele:

Cofragul a fost fixat riguros la axe,s-a asigurat verticalitatea acestuia si sprijinirile.

Cofragul este corect montat la cotele din proiect, este bine spraituit. Armaturile sunt conforme cu proiectul, au calitatea solicitata prin proiect, nu sunt ruginite si sunt corect legate si montate

Au fost stabilite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la verificarea aspectului betonului dupa decofrare la placa, centuri si scara de peste parter.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PUNCT DE LUCRU Giroc jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 12

A. Aspectului betonului dupa decofrare a placii, centurii si scarii de peste parter

Încheiat azi 13septembrie2012 cu ocazia verificării efectuate la: Verifiacrea aspectului dupa decofare a betonului in placa de la parter.

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan mansarda

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele:

Suprafata betonului este plana, golurile tehnologice sunt bine poziționate și nu există placute inglobate, betonul nu prezinta segregari.

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la realizarea zidariei de la mansarda.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr.13

A. Zidarie mansarda

Încheiat azi 30 septembrie.2012 cu ocazia verificării efectuate la: Zidaria mansarda

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan mansarda, Sectiune A-A’

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele: Zidurile sunt plane și verticale, rosturile sunt umplute cu mortar, toate materialele sunt de calitatea specificată în proiect.

Strepii s-au executat in conformitate cu Normativul P100.

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la turnarea stalpisorilor.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 14

A. Cofrarii si armarii stalpisorilor de la mansarda

Încheiat azi 02octombrie2012 cu ocazia verificării efectuate la: Verificarea cofrarii si armarii stalpisorilor de la mansarda

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan dispunere stalpisori.

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele: Cofragul este corect montat la cotele din proiect, este bine spraituit. Armaturile sunt conforme cu proiectul, au calitatea solicitata prin proiect, nu sunt ruginite si sunt corect legate si montate Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la verificarea aspectului betonului dupa decofrare in. stalpisorii de la parter.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 15

A. Aspectului betonului dupa decofrare in stalpisori de la mansarda

Încheiat azi 20octombrie2012cu ocazia verificării efectuate la: Verifiacrea aspectului dupa decofare a betonului in stalpisori de la mansarda.

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.42 / 2012, Plan mansarda

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele: Suprafata betonului este plana, verticala, golurile tehnologice sunt bine poziționate și nu există placute inglobate, betonul nu prezinta segregari.

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la verificarea cofrarii si armarii centurilor de la mansarda.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 16

A. Cofrarii si armarii centura mansarda

Încheiat azi 23octombrie2012 cu ocazia verificării efectuate la: Verificarea cofrarii si armarii centurilor de la mansarda

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan mansarda

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele:

Cofragul a fost fixat riguros la axe,s-a asigurat verticalitatea acestuia si sprijinirile.

Cofragul este corect montat la cotele din proiect, este bine spraituit. Armaturile sunt conforme cu proiectul, au calitatea solicitata prin proiect, nu sunt ruginite si sunt corect legate si montate

Au fost stabilite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la verificarea aspectului betonului dupa decofrare la placa, centuri si scara de peste parter.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 17

A. Aspectului betonului dupa decofrarea centurilor de la mansarda

Încheiat azi 20octombrie2012 cu ocazia verificării efectuate la: Verifiacrea aspectului dupa decofare a betonului in centuri mansarda.

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan mansarda

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele:

Suprafata betonului este plana, golurile tehnologice sunt bine poziționate și nu există placute inglobate, betonul nu prezinta segregari.

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la realizarea zidariei de la mansarda.

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 18

A. Șarpanta

Încheiat azi 30octombrie.2012 cu ocazia verificării efectuate la: Realizarea sarpantei

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan sarpanta

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele: Șarpanta este bine executată conform normelor de calitate în vigoare, este ancorată de planșeul peste etaj și de centurile din pod cu ajutorul mustăților din OB Ø6,capriorii si panele sunt chertate si sunt fixate cu ajutorul scoabelor si cuielor

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la montarea invelitorii

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 19

A. Învelitoare

Încheiat azi 2noiembrie.2012 cu ocazia verificării efectuate la: Montarea invelitorii

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan invelitoare

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele: Șarpanta este bine executată conform normelor de calitate în vigoare, este ancorată de planșeul peste etaj și de centurile din pod cu ajutorul mustăților din OB Ø6,capriorii si panele sunt chertate si sunt fixate cu ajutorul scoabelor si cuielor.

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate receptiona structura

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

PROCES VERBAL DE RECEPȚIE CALITATIVĂ

Nr. 20

A. Structura de rezistență

Încheiat azi 04noiembrie.2012 cu ocazia verificării efectuate la: .. Structura Casa Unifamiliala P+M.

Au stat la baza verificării următoarele documente: Proiect nr.43 / 2006, Plan parter, Sectiune A-A’ nr 4, Plan mansarda,Plan invelitoare, Plan sarpanta,Fatada principala, Fatada posterioara, Fatada laterala.

Din verificările efectuate pe teren și examinarea documentelor au rezultat următoarele: Structura este corect executata conform normelor de calitate, sunt intocmite procesele verbale de calitate a lucrarilor ce devin ascunse, exista certificate de calitate pentru materialele puse in opera

Au fost stablite următoarele următoarele măsuri (concluzii): Se poate trece la executarea finisajelor

Mențiuni speciale: nu sunt

Din partea Din partea Din partea

BENEFICIARULUI PROIECTANTULUI CONSTRUCTORULUI

Nume Tiran Nelu Nume SC SWED MONIKA SRL Nume SC WERK SRL

Numele Filip Adriana Numele DORIN LAZAR Numele NEGRAU BOGDAN

Semnătura Semnătura Semnătura

CONSTRUCTOR SC WERK SRL

OBIECTUL Casa Unifamiliala P+M

PUNCT DE LUCRU Giroc str. Dunarea nr. 85, jud. Timis

CAPITOLUL X CASH FLOW

CAPITOLUL X CONCLUZII

Prezenta lucrare oferă informații despre realizarea Casa Unifamiliala P+M de pe str. Dunarea nr.85 Giroc, cu privire la lucrările de execuție a structurii de rezistență și a lucrărilor de finisaje.

Pentru realizarea programării lucrărilor am folosit Metoda Drumului Critic, întocmind mai apoi eșalonarea graficului Gantt. Pentru realizarea lucrărilor de execuție a imobilului au fost obținute anumite volume de munca, care inițial nu erau acoperite de eventualele întarzieri care puteau decala termenul de finalizare a lucrărilor. Eventualele intârzieri pot provenii din procesul de achiziție și livrare a marfurilor de la furnizori, condiții meteo și productivitatea muncitorilor. Pentru a evita problema întarzierilor, am hotărât ca la duratele inițiale să aplicăm diferite valori ale coeficienților de optimism și pesimism. Astfel, pentru lucrarile la exterior, coeficientul de pesimism este mai ridicat decat cel aplicat pentru lucrările executate in interior.

Deoarece firma a castigat numeroase proiecte complexe in cardul licitatiilor,ea a avut posibilitatea sa se dezvolte foarte rapid din punct de vedere economic, acest lucru permitandu-i infiintarea unei baze de productii si a unui depozit propriu, care sa eficientizele din ce in ce mai mult calitatea prestarii serviciilor.

Economic vorbind, pentru firma SC WERK SRL este mai eficient să realizeze fasonarea armăturilor în baza de producție proprie, deoarece s-ar reduce cheltuielile de transport cu acestea, de la furnizor pe șantier.

Firma colaborează cu diferite firme de subantreprenori pe bază de contract. Acest lucru are atât avantaje (de muncitorii care ar trebui să fie mobilizați pentru aceste activități mă pot folosii în alte puncte de lucru, firmele de antreprenori răspund direct de serviciile prestate) cât și dezavantaje (dacă am anumite activități care se află în strânsă legătură cu activitățile subantreprenorilor, acestea sunt influențate în mod direct de întârzierile provocate de aceștia).

Pe toată durata lucrărilor am ținut cont de un număr maxim admis de muncitori care s-ar putea afla în același timp la punctul de lucru și de coeficientul de aplatizare acre este deosebit de important pentru a nu-mi stagna lucrările de la celelalte puncte de lucru, întrucât numărul maxim de muncitori de care dispun nu este mai mare de 52.

Pe tot parcursul lucrărilor am menținut aceleași echipe de muncitori, deoarece am considerat că este mai productiv să lucrezi cu aceeași oameni.