Programa școlară [622350]

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Clasele a V-a – a VIII -a

București, 2017

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 2 Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română reprezintă oferta c urriculară pentru
clasele a V -a – a VIII-a. Conform Planului- cadru de învățământ , aprobat prin OMENCS
nr. 3590/05.04.2016, limba și literatura română are alocate 4 ore pe săptămână.
Concepția acestei programe are în vedere următoarele documente:
• Documentul de fundamentare a noului plan -cadru pentru gimnaziu (2016 ) i
• Recomandarea Parlamentul ui European vizând competențele -cheie (Key Competences for
Lifelong Learning — a European Reference Framework, Recommendation of the European
Parliament and of the Council of 18 December 2006 ii, în Official Journal of the EU, 30 dec. 2006
• Cadrul european pentru studiul literaturii în învățământul secundar (LiFT -2 – Literary
Framework for Teachers )iii
• Portofoliul european al limbilor (The European Language Portfolio)iv
Programa de Limba și literatura română respectă prevederea articolului 2 (3) din Legea nr. 1/5
ianuarie 2011, L egea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare: Idealul educațional
al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individuali tății umane, în formarea
personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și
dezvoltarea personală.
Disciplina Limba și literatura română vizează construirea profilului absolvent: [anonimizat] ,
având ca obiectiv atingerea unui nivel intermediar de deținere a competențelor -cheiev; acesta se
poziționează logic în continuarea profilului de formare al absolvent: [anonimizat], în principal, sunt:
• comunicarea în limba maternă;
• sensibilizare și exprimare culturală.
Formarea competenței de comunicare în limba maternă (română) în gimnaziu este un proces axat
pe desfășurarea de activități didactice adecvate particularităților de vârstă, conform profilului absolvent: [anonimizat], după cum urmează:
• căutarea, colectarea, procesarea de informații și receptarea de opinii, idei, sentimente într -o
varietate de mesaje ascultate/ texte citite;
• exprimarea unor informații, opinii, idei, sentimente, în mesaje orale sau scrise, prin adaptarea la
situația de comunicare;
• participarea la interacțiuni verbale în diverse contexte școlare și extrașcolare, în cadr ul unui dialog
proactiv.
Formarea competenței -cheie sensibilizare și exprimare culturală respectă particularitățile de vârstă
ale elevului de gimnaziu, sprijinindu- l în procesul complex de a înțelege rolul identității culturale și lingvistice
pentru dezvol tarea personală armonioasă, adecvată contextului social. Activitățile specifice destinate să
formeze ace astă competență se regăsesc explicit formulate în profilul absolvent: [anonimizat]:
• aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local și ale patrimoniului național și
universal;
• realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și extra-
școlare;
• participarea la proiecte și evenimente culturale organizate în contexte formale sau nonformale.
Limba și liter atura română este o disciplină complexă, care cuprinde, în manieră integrată, trei
componente:
• componenta lingvistică, aparținând științelor limbii, care asigură uzul corect, conștient și eficient al
limbii;
• componenta interrelațională, aparținând științelor comunicării, care favorizează inserția socială a
individului;
• componenta estetică și culturală, aparținând literaturii, ca artă a cuvântului, care asigură
dezvoltarea complexă a personalității umane.
Componenta lingvistică este fundamentul dezvoltării competenței de comunicare, favorizând
înțelegerea relației dintre uz și normă și conștientizarea importanței codului lingvistic în procesul de
comunicare. În gimnaziu, în vățarea corectă și dirijată a normei limbii române literare exercită un rol reglator
asupra corectitudinii exprimării, raportând la norma limbii române standard achizițiile lingvistice ale elevilor
din perioada anterioară de școlaritate. Limba este instrum entul principal de organizare a gândirii logice,
având astfel implicații majore în asigurarea accesului elevului la cunoaștere și, implicit, a succesul ui școlar
la toate disciplinele de studiu. Comunicarea lingvistică în limba maternă este esențială în def inirea mediului
familial și afectiv, dând sens existenței socioculturale a fiecărui individ și susținând conștiința identitară.
Componenta interrelațională este complementară competenței lingvistice și pune accentul, în
principal, pe elementele de retorică în comunicarea orală, în corelare directă cu adecvarea

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 3 comportamentului comunicativ la context. Prin valorificarea acestei componente, disciplina limba și
literatura română asigură conștientizarea de către elev a faptului că orice act de comunicare se bazează pe punerea în comun a informațiilor, cu efect asupra experienței cognitive și socioculturale individuale. În
egală măsură, această componentă aduce în atenție respectarea normelor comportamentale care
contribuie la o inserție socială adecvată, asigurând dezvoltarea competenței de a învăța să înveți , esențială
pentru învățarea pe to ată durata vieții.
Componenta estetică și culturală vizează dezvoltarea dimensiunii afective a personalității
elevului, prin descoperirea și înțelegerea rolului modelator al contextului cultur al local, național și universal
în procesul dezvoltării personale. Studiul literaturii române în relație cu literat ura străină, la nivelul
gimnaziului, respectă particularitățile de vârstă și interesele de lectură ale elevilor și propune o abordare
pragmatică, vizând dezvoltarea și stimularea creativității, a libertății de receptare și a plăcerii lecturii, cu
scopul d e a înțelege valorile universale și importanța raportării la acestea, în procesul desăvârșirii unei
personalități autonome.
Programa se subordonează noii paradigme educaționale și vizează:
• adecvarea la arhetipul sociocultural național coroborat cu cel uni versal;
• deschiderea transdisciplinară pentru atingerea finalităților educaționale, reflectate în profilul
absolventului de gimnaziu;
• corelarea cu programele pentru limba și literatura maternă din România și din alte țări .

*
* *

Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română are următoarea structură:
• Notă de prezentare
• Competențe generale
• Competențe specifice și exemple de activități de învățare
• Conținuturi
• Sugestii metodologice
Programa recomandă valorificarea tut uror experiențelor de învățare ale elevilor, integrând cele trei
dimensiuni ale educației (formală, nonformală și informală), în manieră complementară.
În concluzie, prin complexitatea structurală și de conținut, la nivel gimnazial, disciplina limba și
literatura română contribuie la formarea și la dezvoltarea competențelor -cheie, fiind esențială în procesul
de învățare pe toată durata vieții .

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 4

Competențe generale

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare,
prin receptarea și producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul
comunicării orale și scrise
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context
național și internațional

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 5 CLASA a V -a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin
receptarea și producerea textului oral
Clasa a V -a
1.1. Identificarea temei, a unor informații esențiale și de detaliu, a intențiilor de comunicare
explicite și/sau a comportamentelor care exprimă emoții din texte narative, monologate sau
dialogate
− scrierea unor cuvinte/grupuri de cuvinte ilustr ative pentru tema textului oral ;
− extragerea informațiilor esențiale ș i de detaliu din diferite texte ;
− identificarea stărilor/emoțiilor/sentimentelor emițătorului din diferite texte ;
− recunoașterea vorbitorului din diferite înregistrări audio, făcute de elevi, având drept criteriu o idee
enunțată anterior de acesta;
− identificarea elementelor nonverbale/paraverbale care facilitează comunicarea, transferându- le în alte
situații de comunicare ;
− formularea ideilor principale și secundare dintr -un text oral aparținând unui prieten/coleg;
− descoperirea ideilor care pot structura un plan simplu/dezvoltat, prin dialog cu un partener .
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații și a unor idei,
exprimând opinii, emoții și sentimente prin participarea la discuții pe teme familiare, de interes sau
pornind de la textele ascultate/citite
− exerciții de ordonare cronologică a unor informații și idei dintr -un set de texte cu aceeași temă;
− reformularea unei idei/informații audiate;
− completarea, în dialog cu un partener, a unor enunțuri , pornind de la ideile principale identificate într -un
text studiat .
1.3. Identificarea unor elemente paraverbale și nonverbale, în funcție de situația de comunicare
− mimarea unei situații de comunicare;
− completarea unei fișe de evaluare a comportamentului nonverbal pentru participanții l a un dialog pe o
temă familiară.
1.4. Realizarea unei interacțiuni verbale cu do i interlocutori, folosind strategii simple de ascultare
activă și manifestând un comportament comunicativ politicos față de interlocutor(i)
− construirea unei comunicări dialogate folosind formule specifice date;
− exerciții de inițiere, de menținere și de finalizare a unui dialog, cu utilizarea formulelor de prezentare;
− continuarea unui dialog pe o temă dată;
− exerciții de ascultare activă, selectând un enunț/mai multe enunțuri care exprimă o atitudine a unui
interlocutor în comunicare;
− exerciții de exprimare orală a ideilor, pornind de la texte citite/auzite ;
− completarea unor enunțuri cu elemente care să exprime manifestarea atenției și a empatiei față de
interlocutori (de exemplu: formule de adresare, formule de politețe) ;
− exerciții de construcție a mesajului unei comunicări în funcție de comportamentul diferit al interlocutorilor ;
− identificarea punctelor tari și a celor care necesită îmbunătățire în conversațiile cu un prieten/ coleg .

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
Clasa a V -a
2.1. Identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și
multimodale
− formularea unor enunțuri în care se solicită scurte informații despre intențiile și despre propriile emoții
în diverse situații de comunicare;
− exerciții de lectură predictivă;
− extragerea informațiilor esențiale și de detaliu dintr -un text dat;
− imaginarea unei continuări a întâmplărilor narate;
− exerciți i ghidate de lectură a imaginii ;
2.2. Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse
− identificarea cuvi ntelor -cheie din diferite texte ;
− recunoașterea reperelor spațiale și temporale din texte diverse;
− transcrierea unor cuvinte/grupuri de cuvinte ilust rative pentru tema textului dat ;
− alcătuirea planului simplu și dezvoltat de idei în funcție de tematic a textului și de tipul acestuia;
− exerciții de ordonare cronologic ă a unor idei dintr -un text dat ;

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 6 − exerciții de lectură selectivă pentru desprinderea informațiilor esențiale și de detaliu dintr -un text citit ,
pe baza unui organizator grafic .
2.3. Formularea unui răspuns personal și/sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte de
diferite tipuri, pe teme familiare
− reformularea unui mesaj di n perspec tiva emițător -receptor ;
− completarea spațiilor libere di ntr-un dialog pe teme familiare.
2.4. Manifestarea interesului și focalizarea atenției în timpul lecturii unor texte pe teme familiare
− reluarea lecturii după anumite criterii ;
− identificare a unei idei în mai multe texte;
− extragerea dintr -un text a elementelor specifice, pentru a susține o opinie referitoare la informația
asimilată ;
− abordarea unor teme din perspectivă interdisciplinară (literatură – arte plastice – muzică – istorie –
geograf ie – religie – matematică etc.) ;
− observarea valorii expresive a părților de vorbire din textele abordate .
2.5. Observarea comportamentelor și a atitudinilor de lectură, identificând aspectele care necesită îmbunătățire
− exerciții de citire fluent ă și expresivă a textului scris;
− antrenare în dialoguri simple, pe teme de interes, de tipul „întrebare – răspuns”, pentru a verifica dacă
mesajul textului a fost înțeles .

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
Clasa a V -a
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și
structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
− realizarea planului unei compuneri, urmând un model dat;
− redactarea unor secvențe de compunere, completând paragrafele după un model de tipul: „La început …
Apoi … În sfârșit …” ;
− exerciții de exprimare în scris a ideilor, pornind de la texte citite/auzite ;
− prezentarea unei scene narative dintr -o creație li terară;
− descrierea unui personaj/ persoană/animal/peisaj, folosind categorii gr amaticale și semantice diferite ;
− redactarea unei pagini de jurnal în limita a 100 de cuvinte, por nind de la experiențe personale;
− exerciți i de redactare a unei compuneri pe o temă dată .
3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unui text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea unor imagini, desene , scheme
− exerciții de asociere corespunzătoare text -imagine/desen, scheme ;
− exerciții de repartizare a rolurilor în echipă (editor text, editor imagine, coordonator etc.) ;
− elaborarea, în echipă/individual, a unei prezentăr i cu ajutorul noilor tehnologii ;
− exerciții de ilustrare a atitudinii/emoți ei prin folosirea de emoticoane.
3.3. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al
corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al clarității
− exerciții de transcrier e a unor scurte texte/fragmente;
− exerciții de dictare de scurte texte/de fragmente/autodictare, urmărind utilizarea semnelor de
punctuație și de ort ografie, în funcție de intenția de co municare și de mesajul transmis .
3.4. Observarea atitudinilor manifestate în procesul redactării unui text, identificând aspectele care necesită îmbunătățire
− identificarea atitudinii manifestate de un personaj în proces ul redactării unui text, urmărind compararea
cu propria atitudine;
− rescrierea unei secvențe dintr -o compunere personală, în urma analizei observațiilor primite, în
vederea îmbunătățirii activității specifice de redactare .

4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și
scrise
Clasa a V -a
4.1. Utilizarea achizițiilor sintactice și morfologice de bază ale limbii române standard pentru
înțelegerea și exprimarea corectă a intențiilor comunicative
− exerciții ludice, tip „telefonul fără fir ‟, pentru a sesiza distorsiunile care apar în emiterea mesajelor ;
− exerciții de completare a cuvintelor într -un text lacunar, pe baza unor criterii date.
4.2. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare
corectă a intențiilor comunicative
− povestirea unei întâmplări reale/imaginare ;

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 7 − precizare a sinonimelor, a antonimelor unor cuvinte date ;
− identificare a sensurilor c uvintelor în funcție de context ;
− exerciții de identificare a c uvintelor dintr-un câmp lexical ;
− exerciții de utilizare corectă a normelor gramaticale, fonetice și lexicale în mesaje pe teme de interes ,
în context e familiare și nonfamiliare;
− descrierea unui personaj/persoană/animal/peisaj, folosind categorii gr amaticale și semantice diferite ;
− traduceri literale ale unor unități frazeologice, în scop umoristic .
4.3. Monitorizarea propriei pronunții și scrieri și a pronunției și scrierii celorlalți, valorificând
achizițiile fonetice de bază
− exerciții de relaționare a sunetului cu l itera și de identificare a rolului semnelor diacritice în rostirea
sunetelor specifice limbii române ;
− exerciții de scriere, de transcriere și de rescriere corectă a unor texte;
− recitarea unor poezii cu/fără fundal sonor ;
− compararea sistemului vocalic al limbii române cu o limbă mode rnă studiată de elevi în școală .
4.4. Respectarea normelor ortografice și ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale și
sintactico -morfologice în interacțiunea verbală
− exerciții de utilizare a semnelor de punctuați e și de ortografie, în funcție de intenția de co municare și
de mesajul transmis ;
− exerciții de identificare a formei corecte a unor fapte de limbă;
− jocuri de cuvinte/fraze bazate pe confuzii fonetice/ lexicale/sintactico- morfologice .
4.5. Utilizarea competen ței lingvistice în corelație cu gândirea logică/analogică, în procesul de
învățare pe tot parcursul vieții
− exerciții de modificare/transformare a unor enunțuri în fu ncție de deprinderile dobândite;
− exerciții de comparare a mesajelor postate pe forumuri, cu norma limbii române standard .

5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și
internațional
Clasa a V -a
5.1. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi
− prezentarea unor experiențe similare sau diferite privitoare la viața de familie, la valorile promovate în
școală etc., pornind de la tradiții întâlnite în textele orale sau scrise studiate ;
− realizarea de proiecte tematice pentru promovarea unor elemente de cultură locală, regională,
națională (itinerarii c ulturale, hărți culturale etc.) ;
− identificarea în texte studiate a unor similitudini între culturi diferite .
5.2. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade
istorice
− discutarea unor tipare culturale identificate în texte literare/nonliterare românești și din alte culturi ;
− exerciții de identificare a unui set de convenții și valori recunoscute social și cultural ;
− realizarea documentării pe baza unor articole din presă și a unor articole din cărți, reviste sau website- uri,
privind cartea tipărită, de -a lungul timpului .

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 8

Conținuturi
Tema generală: EU ȘI UNIVERSUL MEU FAMILIAR

Domenii de
conținut Conținuturi
COMUNICARE ORALĂ

− Roluri în comunicare: vorbitor, ascultător
− Reguli de acces la cuvânt (întreruperi, suprapuneri, luarea/predarea
cuvântului, așteptarea rândului la cuvânt)
− Unitățile comunicării : actele de limbaj ( a afirma, a întreba , a solicita ,
a recomanda , a promite, a felicita , a declara etc.); perechile de adiacență:
întrebare- răspuns, invitație – acceptarea /refuzarea invitației, reproș –
acceptarea/ refuzul reproșului , a face un compliment – a răspunde la un
compliment etc.)
− Elemente paraverbale (intensitate vocală, intonație, tempoul vorbirii) și
nonverbale ( mimică, poziții corporale, contact vizual). Elementele nonverbale
și paraverbale ca mărci ale personalității individului
− Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: cuvinte- cheie,
idei principale, temă, informații generale și de detaliu
− Strategii de ascultare activă: ascultarea atentă a interlocutorului fără a- l
întrerupe, reținerea corectă a informațiilor , întrebări de clarificare,
reformularea unui pasaj, confirmarea prin mijloace nonverbale sau
paraverbale a ate nției acordate interlocutorului
− Atitudini comunicative: atenție, empatie
− Exprimarea adecvată a emoțiilor
 Texte orale propuse pentru ascultare : știri, anunțuri, cântece pentru copii, povești și poezii (pot fi
folosite audiobook uri, înregistrări ale unor emisiuni sau lectur i orale realizate de profesor /actor și/sau elevi)
 Tipuri de interacțiune propuse : prezentări simple pe teme date, povestiri, descrieri, explicații,
conversați i informale , dialog uri între doi participanți
LECTURĂ

− Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv , explicativ
• Cuvinte -cheie, idee principală, idee secundară, temă
• Planul simplu de idei . Planul dezvoltat de idei
• Textul narativ
 Narativul literar . Acțiune , personaj, timp, spațiu
 Narativul nonliterar . Acțiune, participanți, timp, spațiu
 Narativul în texte multimodale (text și imagine – banda desenată)
• Textul descriptiv (literar/nonliterar)
• Textul explicativ (aplicativ )
− Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză -efect ,
problemă- soluție etc.) , predicții, împărtășirea impresiilor de lectură
− Strategii de interpretare: răspuns afectiv, discutarea mesajului/mesajelor
textului, interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparația)
− Interese și atitudini față de lectură
 Sugestii pentru alegerea t extelor – texte literare și nonliterare/ficționale și nonficționale (text integral
sau fragment; fără definirea conceptelor ):
a) texte continue (alcătuite din enunțuri organizate în paragrafe): poezii, proză clasic ă și
contemporan ă, din literatura pentru copii, română și străină, postări online, texte autobiografice,
instrucțiuni;
b) texte discontinue: tablă de materii/cuprins, liste, tabele, calendare, etichete, articole din DEX ;
schema;
c) texte multimodale: manualul, benzile desenate.
* Pentru narativul literar și descriptivul literar, s e vor selecta, în primul rând, texte literare de bază, din
operele autorilor clasici ai literaturii române . Profesorii au libertatea să aleagă texte -suport în măsură să
sprijine formarea competențelor specificate în programă. Textele selectate trebuie să respecte următoarele
criterii: valoric, estetic , formativ și adecvare la vârsta elevilor.

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 9 Domenii de
conținut Conținuturi
REDACTARE
− Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere
(a) descoperirea unor subiecte din universul familiar
(b) restrângerea u nor teme la aspecte particulare
(c) încadrarea în subiect
− Prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; inserarea unor
desene, grafice, fotografii , schem e
− Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei
− Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe
− Stil: corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice și de punctuație
 Tipuri de texte recomandate pentru activitățile de redactare :
(a) notițe
(b) texte narative: relatarea unor experiențe personale, narațiuni ficționale
(c) texte descriptive: autoportretul, descrierea unui loc, a unei ființe reale și/sau imaginare, a unui obiect real/imaginar
(d) texte explicative : definiții , schem e
ELEMENTE DE
CONSTRUCȚIE A
COMUNICĂRII
Gramatică
− Enunțul. Punctuația enunțului
− Enunțuri asertive, interogative ,exclamative, imperative
− Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată
− Propoziția afirmativă. Propoziția negativă
− Predicatul verbal
− Subiectul exprimat (simplu ș i multiplu). Acordul predicatului cu subiectul
− Atributul
− Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul).
Moduri verbale : indicativul și imperativul . Timpurile modului indicativ. Timpuri
simple și compuse. Structura timpurilor compuse: v erbe auxiliare (a fi, a avea ,
a vrea) și forme verbale nepersonale (infinitivul, participiul)
− Substantivul: genul, numărul. Tipuri de substantive: comun, propriu .
Categoria determinării: articolul (hotărât, nehotărât) . Posibilități combinatorii
ale substantivului (substantiv+ atribut) . Prepoziția
− Pronumele. Tipuri de pronume: pronumele personal, de politețe ( flexiunea
pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul)
− Adjectivul . Gradele de comparație. Articolul demonstrativ . Acord ul
adjectivului cu substantivul
− Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal). Aspecte normative
Ortoepie și ortografie
− Alfabetul limbii române. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic.
Dicționarul. Articolul de dicționar
− Tipuri de sunete: Vocală. Consoană. Semivocală
− Corespondența sunet -literă
− Silaba
− Accentul (aplicativ)
Vocabular
– Cuvântul, unitate de bază a vocabularului
– Cuvântul și contex tul; forma și sensul cuvintelor
– Categorii semantice: sinonime, antonime
– Câmpul lexical
Variație stilistică
– Limba standard. Normă și abatere
– Istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în tim p
ELEMENTE DE
INTERCULTURALITATE − Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică
− Carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală
− Modele comportamentale în legende greco -romane

În studierea conținuturilor , se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice,
morfologice și de punctuație, uti lizându -se constant D icționarul ortografic, ortoepic și morfologic al
limbii române (DOOM 2), Dicționarul explicativ al limbii române și alte tipuri de dicționare și îndreptare.

Notă :
Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. Activitățile de învățare sugerate oferă o
imagine posibilă privind contextele de formare/dezvoltare a acestor competențe.

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 10
CLASA a VI -a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin
receptarea și producerea textului oral
Clasa a VI -a
1.1. Rezumarea , pe baza informațiilor explicite și implicite, a unor pasaje din diverse tipuri de texte
orale narative, monologate și dialogate
− exerciții de ascultare activă, punând întrebări referitoare la o idee/o informație din textul audiat ;
− transformarea unei secvențe monologate într -o secvență dialogată și invers ;
− parafrazarea unor enunțuri dintr -un text audiat ;
− identificarea sens ului global al unui text audiat ;
− formularea ideilor principale dintr -un mesaj tra nsmis de către un prieten/coleg ;
− extragerea informațiilor esențiale dintr -o intervenție a unui interlocutor .
1.2. Prezentarea unor informații, idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale, participând la
discuții pe diverse teme sau pornind de la textele citite/ascultate
− elaborarea unui text oral pornind de la un enunț dat/de la o imagine dată;
− exerciții de exprimare a unui punct de vedere referitor la o idee extrasă dintr -un text oral/scris ;
− exerciții de întrerupere/reluare a textului oral pentru a realiza ipoteze asupra mesajulu i și pentru a le
confirma/infirma .
1.3. Adecvarea comunicării nonverbale și paraverbale la o situație dată, evidențiind ideile și
atitudinile, în situații de comunicare față -în-față sau mediată
− relatarea de întâm plări, folosind mima, pantomima ;
− jocuri de rol cu folosirea dialog ului pe diverse teme de interes ;
− exerciții de identificare a două elemente paraverbale utilizate de un particip ant într-o situație de
comunicare .
1.4. Participarea la interacțiuni verbale simple cu mai mulți interlocutori, având în vedere cantitatea
și relevanța informației transmise și primite
− exerciții de construire a unei situații de comunicare pornind de la un aspect releva nt pentru
comportamentul școlar ;
− exerciții de extragere a unor informații dintr -un dialog ;
− prezentarea unui proiect de grup având ca interlocutori elevi din clasa a V -a;
− exerciții de schimbare de rol într -o situație de comunicare, evidențiind elementul personal construit ;
− exerciții de completare a unui test de evaluare a comportamentelor interlocutorilor prin prezentări
realizat e cu ajutorul noilor tehnologii .

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
Clasa a VI -a
2.1. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonlite rare, continue,
discontinue și multimodale
− solicitarea unor informații clare și detaliate pentru rezolvarea unor sarcini de înțelegere și de
interpretare
− povestirea subiectului unei opere epice ținând seama de momentele subiectului/etapele acțiunii;
− identificarea emoțiilor, a sentimentelor și a atitudinilor exprimate într -un text literar și/sau nonliterar .
2.2. Rezumarea unor texte, cu grade diverse de dificultate
− coroborarea datelor schemelor logice ale textelor, asocierea termenilor în vederea rezumării unui
text;
− exerciții de elaborare a rezumatu lui, pe baza planului dezvoltat de idei .
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte diverse
− relatarea unor întâmplări personale, cu inser area unor fragmente descriptive;
− realizarea planului sinoptic (harta textului) al unui text literar prin identificarea elementelor de bază
din cadrul textului ;
− formularea unor ipoteze, supoziții privind coordonata spațio -temporală a unei acțiuni ;
− exerciții de utilizare a descrierii și a narațiunii.
2.4. Manifestarea preocupării de a înțelege diverse tipuri de texte citite
− colectarea de informații din diverse surs e – manuale, documente, seriale ori experiență proprie;
− exerciții de justificare a unor puncte de vedere pe teme diferite, de interes personal sau școlar;

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 11 − completarea și interpretarea unei grile de autoevaluare privind înțelegerea mesajului scris în texte de
diverse tipuri.
2.5. Identificarea strategiilor de lectură, a volumului și a diversității materialelor citite
− stabilirea criteriilor de selectare a textelor și a reperelor de lectură în contextul cultural dat ;
− organizarea unor discuții privind ordonarea și ierarhizarea informațiilor obținute prin lectură;
− completarea unor chestionare de autoevaluare privind folosirea strategiilor de lectură;
− înregistrarea lecturilor făcute pe parcursul unui semestru într -un graf ic.

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
Clasa a VI -a
3.1. Redactarea unui rezumat, a unui text, pe un subiect la alegere, având în vedere etapele
procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a
relata experiențe trăite sau imaginate
− exerciții de transformare/rescriere a unor texte după criterii date;
− exerciții pentru generarea ideilor care urmează a fi incluse într -un text redactat în clasă sau acasă;
− scrierea unui text cu început/cu sfârșit dat, integrând secvențe narative în texte dialogate sau secvenț e
descriptive în texte narative ;
− elaborarea unei pagini de jurnal prin respectarea conv ențiilor acestui tip de discurs ;
− redactarea unor compuneri narative și descriptive, pe diverse teme.
3.2. Reda ctarea, individual și/sau în echipă, a unui text complex, cu integrarea unor tabele
− exerciții de asociere a unor texte cu o serie de diagrame, tabele, grafice date etc. ;
− exerciții de transpunere a unui text într -o diagramă, î ntr-un grafic sau într -un tabel ;
− redactarea unui text pe baza informațiilor oferite de grafice, tabele, diagrame ;
− scrierea, în echipă sau i ndividual, a unor narațiuni (tip fantasy, de exemplu), plecând de la
cuvinte/personaje date, completând un organizator grafic specific narațiunii ;
− exerciții de scriere a unui articol de revistă cu asamblarea unor grafice, tabele, diagrame.
3.3. A decvarea textului scris la situația și scopul de comunicare
− exerciții de concepere/realizare a un ui text pe o temă dată;
− exerciții de adecvare a mesajului la situația și scopul de comunicare, prin selectarea unor cuvinte.
3.4. Analizarea dificultăților de redactare, oferind soluții, pe baza criteriilor propuse de profesor și
discutate cu colegii
− completarea unui test de evaluare aplicat la o lucrare elaborată individual sau în echipă ;
− exerciții de identificare a aspectelor pozitive și negative în comportamentul manifestat în procesul
redactării, pe baza unor criterii date;
− exerciții de asociere dificultate -soluție în procesul de redactare .

4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și
scrise
Clasa a VI -a
4.1. Utilizarea structurilor sintactice și morfologice de bază ale limbii române standard pentru
înțelegerea și exprimarea corectă și precisă a intențiilor comunicative
− emiterea de instrucțiuni pentru colegi, folosind corect flexiunea verbală , nominală și pronominală;
− exerciții de completare, cu aplicarea cunoștințelor privin d flexiunea verbală, nominală și pronominală;
− transpunerea elementelor verbale, nonverbale și paraverbale din comunicarea orală în scris, prin
respectarea norme lor de punctuație și ortografie.
4.2. Aplicarea conștientă a achizițiilor lexicale și semantice de bază, din limba română standard,
pentru exprimarea core ctă a intenției comunicative
− completarea unor enu nțuri cu faptele de limbă omise ;
− transformarea unor forme gramaticale în altele, cerute de context sau impuse de sarcină;
− crearea unor jocuri de cuvinte, jocuri ortografice etc. ;
− aplicarea în contexte noi și autentice a noilor achiziții lingvistice.
4.3. Valorificarea achizițiilor fonetice de bază, în realizarea propriei pronunții și scrieri și pentru
evaluarea pronunției și scrierii celorlalți, prin raportarea la normă, cu scopul corectării erorilor în
comun icare
− analiza unor enunțuri greșite și corectarea acestora în funcție de normele limbii actuale , în exerciții
fonetice diverse ;
− exerciții care să necesite uti lizarea dicționar ului ortoepic .
4.4. Utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitorizarea corectitudinii comunicării, prin
raportarea la normă
− identificarea greșelilor de semantică, fonetică, ortografie și de punctuație în mesaje online, e- mailuri,
în texte scrise olograf ;

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 12 − aplicarea cunoștințelor dobândite prin jocuri/rebusuri ;
− exerciții de precizare a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor unor cuvinte date;
− identificarea sensurilor c uvintelor în funcție de context .
4.5. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de
învățare pe tot parcursul vieții
− redactarea unor texte cu respectarea normei lingvistice în vigoare .

5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și
internațional
Clasa a VI -a
5.1. Investigarea unor obiceiuri și tradiții românești și ale unor comunități etnice de pe teritoriul
României
− discuții despre diferențele culturale ale comunității proprii și ale altor comunități etnice
(comportamente sociale, valori, stil de viață), valorificând informațiile din legendele popoarelor ;
− prezentări ale specificului local î n spațiul tradițiilor românești ;
− proiect de prezentare a sărbătorilor tradiționale (de iarnă și de primăvară), la români și la alte popoare;
− elaborarea unei colecții de folclor literar destinat e românilor de pretutindeni .
5.2. Analiza unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare
− selectarea și prelucrarea informațiilor din materiale diverse (orale, scrise, multimodale) , prezentând
valorile promovate în tradițiile și obiceiurile diferitelor culturi ;
− analiza unor modele promovate în literatura română și/sau universală și în alte arte (film, teatru, artă
plastică etc.) .

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 13 Conținuturi
Tema generală: EU ȘI LUMEA DIN JURUL MEU

Domenii de
conținut Conținuturi

COMUNICARE ORALĂ

La conținuturile din clasa a V -a (actualizate) , se vor adăuga
următoarele :
− Contextul de comunicare: locul și momentul interacțiunii, relația dintre
interlocutori, identitatea interlocutorilor, cunoștințele comune legate de tema discuției
− Dicția, importanța ei în interacțiunile verbale
− Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: parafrazare,
informații explicite și implicite, rezumare
− Strategii de ascultare activă: verificarea gradului de înțelegere a
mesajului prin formularea unor întrebări de clarificare, de reformulare;
semnale nonverbale de încurajare
− Performarea actelor de limbaj: relația dintre structura lingvistică a actului
de limbaj, intenția de comunicare și efectul actului de limbaj
− Atitudini comunicative: interes, curiozitate, implicare, cooperare în
activități de grup. Inteligența emoțională: exprimarea adecvată a emoțiilor
 Texte orale propuse pentru ascultare : documentare, emisiuni radio, teatru radiofonic pentru copii,
literatură pe audiobook (integral /fragmente)
 Tipuri de interacțiune propuse : monologate (prezentări pe teme date, povestiri) și dialogate
(interacțiuni cu mai mulți participanți)
LECTURĂ
La conținuturile din clasa a V -a (actualizate) , se vor adăuga
următoarele :
− Textul narativ literar – în proză, în versuri
• Instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje
• Narațiunea la persoana a III -a și la persoana I
• Momentele subiectului/etapele acțiunii
• Dialogul în textul literar
− Textul descriptiv literar – în proză, în versuri
− Textul argumentativ
− Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv)
− Strategii de comprehensiune: reprezentări mentale, integrarea
informațiilo r textului în propriul univers cognitiv și afectiv
− Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul,
enumerația) , discuții pe marginea textelor citite
− Interese și atitudini față de lectură
 Sugestii pentru alegerea textelor – texte literare și nonliterare/ficționale și nonficționale (text integral
sau fragment; fără definirea conceptelor):
(a) texte continue: fabule, pasteluri , povestiri clasice și contemporane, romane din literatura română și
universală pentru copii, jurna le, scrisori; e-mailuri, repor taje, știri, recenzii pe web ale unei cărți / cronici de
film; regulamente
(b) texte discont inue: grafice, diagrame; tabel
(c) texte multimodale
* Pentru narativul literar și descriptivul literar, s e vor selecta, în primul rând, texte literare de bază, din
operele autorilor clasici ai literaturii române. Profesorii au libertatea să aleagă texte- suport în măsură să
sprijine formarea compete nțelor specificate în programă. Textele selectate trebuie să respecte
următoarele criterii: valoric, estetic , formativ și adecvare la vârsta elevilor.
REDACTARE
La conținuturile din clasa a V -a (actualizate) , se vor adăuga
următoarele :
− Etapele scrierii, cu accent pe:
a) planul textului;
b) redactarea ciornei și a lucrării pe baza planului
− Rezumatul
− Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
− Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, explicati v,
narativ -descriptiv (prezentarea unui proces ca succesiune de etape)
− Adecvarea la temă
− Stil: proprietatea termenilor, puritate și adecvare situațională , originalitate

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 14 Domenii de
conținut Conținuturi
− Prezentarea textului: tabele corelate cu conținutul textului
− Elemente auxiliare în scriere (paranteze, sublinieri)
 Tipuri de texte recomandate pentru activitățile de redactare:
(a) scrisoarea, e-mailul, jurnalul, blogul;
(b) texte narative la persoana I/a III -a, marcând momentele subiectului și circumstanțele;
(c) texte descriptive : portretul, descrierea unui fenomen, a unei emoții;
(d) texte descriptive -narative: procese (de exemplu: un joc, un experiment științific simplu) .
ELEMENTE DE
CONSTRUCȚIE A
COMUNICĂRII

La conținuturile din clasa a V -a (actualizate) , se vor adăuga
următoarele:

Gramatică

− Predicatul nominal . Verbul copulativ a fi ; numele predicativ. Acordul
numelui predicativ
− Subiectul neexprimat (inclus, subînțeles)
− Complementul. Complementul direct, complementul indirect în dativ și
complementul prepozițional. Circumstanțialul de mod, c ircumstanțialul de
timp, c ircumstanțialul de loc . Norme de punctuație (virgula)
− Verbul. Moduri verbale și timpurile lor : conjunct ivul și condiționalul –
optativ. Posibilități combinatorii ale verbului. Prepoziția
− Substantivul. Substantive colective. Substantive defective. Cazul.
Articolul genitival. Punctuația vocativului. Corelarea funcției si ntactice cu
cazul morfologic. Posibilități combinatorii ale substantivului
− Pronumele personal (flexiune cazuală). Pronumele reflexiv (diferența
între pronumele reflexiv și pronumele personal). Posibilități combinatorii ale
pronumelui . Anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor
complemente. Aspecte ortografice .
− Adjectivul. Posibilități combinatorii ale adjectivului
− Adverbul. Tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc). Gradele de
comparație

Ortoepie și ortografie
− Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat
− Despărțirea în silabe (principiul fonetic)

Vocabular
− Cuvântul: formă și sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul
propriu, sensul figurat)
− Rolul contextului în crearea sensului
− Omonime. Cuvinte polisemantice

Variație stilistică
− Limbă vorbită. Limbă scrisă

ELEMENTE DE
INTERCULTURALITATE
La conținuturile din clasa a V -a (actualizate) se vor adăuga următoarele:
− Valori etice în legendele popoarelor
− Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă
română de pretutindeni
− Valori ale culturii populare în spațiul românesc

În studierea conținuturilor , se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice,
morfologice și de punctuație, utilizându -se constant D icționarul ortografic, ortoepic și morfologic al
limbii române (DOOM 2), Dicționarul explicativ al limbii române și alte tipuri de dicționare și îndreptare.
Notă : Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. Activitățile de învățare sugerate
oferă o imagine posibilă privind contextele de formare/dezvoltare a acestor competențe.

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 15 CLASA a VII -a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin
receptarea și producerea textului oral
Clasa a VII -a
1.1. Sintetizarea informațiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative din diver se
texte monologate și dialogate
− exerciții de completare a unor fișe de lucru cuprinzând ideile principale dintr -un text monologat sau
dialogat, numind și atitudinile c omunicative ale participanților ;
− exerciții de reformulare/parafrazarea unu i mesaj dintr -un text monologat .
1.2. Prezentarea unor infor mații, idei și puncte de vedere, oferind detalii semnificative și exemple
relevante, în fața unui public cunoscut, adoptând comportamente paraverbale și nonverbale
adecvate
− transmiterea informației prin c oduri diverse de comunicare ;
− exerciții de reconstituire cronologică a unor evenimente pr ezentate într -un text monologat ;
− audierea unor prezentări și luarea de notițe, realizând asocieri între ceea ce știe și ceea ce află nou
interlocutorul, privitor la o temă;
− exerciții de sesizare a efectelor negative pe care excesul elementelor nonverbale le are asupra
înțelegerii mesajului unui text .
1.3. Participarea la interacțiuni verbale diverse, apelând la strategii variate de ascultare activă și
de negociere a informației și a relației cu interlocutorii
− exerciții de anticipare a unor replici ale participanților la un d ialog;
− reformularea /parafrazare a/ierarhizare a informațiilor din intervențiile participanți lor la o situație de
comunicare ;
− anticipare a unor reacții ale participanților la un dialog ;
− exerciți i de asumare de diferite roluri .
1.4. Evaluarea comportamentelor și a atitudinilor comunicative, identificând strategii
personalizate în funcție de profilul psihologic, de interesele și de nevoile fiecăruia
− exerciții de sesizare a corelației/dezacordului dintre comportamentul verbal și nonverbal ;
− exerciții de formulare de întrebări privind așteptările/nevoile/atitudinile proprii și ale celorlalți în situații
de comunicare reale sau simulate;
− audierea unor pr ezentări înregistrate, evaluând f luența, expresivitatea acestora;
− discuții privind modul în care se poate promova/corija un tip de comportament generat de o situație
de comunicare .

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
Clasa a VII -a
2.1. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informațiile din texte literare și nonliterare,
continue, discontinue și multimodale
− formularea unor enunțuri privind mesajul unor texte de diverse tipuri ( contin ue, discontinue sau
multimodale );
− identificarea tehnicilor și a structurilor narative dintr -un text dat;
− identificarea trăsăturilor spe cifice unui text epic, liric sau dramatic ;
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
− exerciții de formulare a unor puncte de vedere folosind corect tipurile de flexiune ;
− producerea unor mesaje care să redea atitudini, folosind în mod adecvat cunoștințele despre text și
categoriile gramaticale învățate .
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii
− exerciții de disociere a lumii reale de cea virtuală ;
− interpretarea elementelor definitorii ale comportamentului unui personaj, folosind argumente multiple,
de tipuri diferite;
− selectarea dintr -o serie sinonimică a cuvintelor și a expresiilor care redau cât mai nuanțat intenția de
lectură ;
− audierea unor prezentări înregistrate, evaluând f luența, expresivitatea acestora.
2.4. Dezvol tarea competenței de lectură prin diversificarea activităților consacrate cărții
− lectura/ povestirea un or secvențe din texte diverse;
− medalioane literare, prezentări de carte etc.);
− participarea la proiecte și evenimente culturale organizate în contexte formale sau nonformale vizând
atitudini cultural -civice , prin valorizarea diversități i etno -culturale și lingvistice .

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 16
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
Clasa a VII -a
3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere
și selectarea unor structuri adecvate intenției de comunicare
− redactarea unei pagini de jurnal de călătorie/de lectură;
− redactarea de caracterizări a unor personaje;
− scrierea unor interviuri ;
− exerciții de structurare a unui text în secvențe dis tincte în funcție de destinatar .
3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează a fi prezentate în
fața colegilor
− realizarea unor postere, proiecte folosind tehnologia modernă;
− prezentarea unei cărți citite sau a unui film, valorificând tehnologia modernă și utilizarea internetului
într-o mani eră responsabilă.
3.3. Utilizarea unor surse diverse pentru realizarea de texte originale
− exerciții de folosire a diverselor surse pentru realizarea unei lucrări complexe, corelând informația
selectată cu ideile unui plan personal realizat anterior ;
− exerciții de aplicare a normelor de utili zare a citatului într -o lucrare.
3.4. Evaluarea comportamentelor și a atitudinilor eficiente sau adecvate de redactare, aplicând
în activitățile curente de redactare strategiile învățate, personalizate în funcție de profilul
psihologic, d e interesele și de nevoile fiecăruia
− exerciții de identificare și comparare a comportamentelor și a atitudinilor manifestate de două
persoane î n procesul redactării unui text ;
− evaluarea propriilor comportamente și atitudini prin raportare la un model dat ;
− întocmirea unui plan personal de ameliorare a comportamentelor și a atitudinilor ineficiente sau
inadecvate de redactare .

4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și
scrise
Clasa a VII -a
4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înțelegerea și
exprimarea clară și precisă a intențiilor comunicative complexe
− verificare a corectitudinii, a coerenței semantice într-un text/mesaj ;
− continuarea unor enunțuri care să exprime acord, dezacord, asumare, neasumare, neîncredere,
îndoială etc. ;
− exerciții de inițiere, de menținere și de finalizare a unui dialog, cu utilizarea formulelor de salut,
a formelor de prezentare, de formulare a unei solicitări, a unei permisiuni, prin partic ularizare la context,
la receptor și la scopul vizat .
4.2. Exprimarea clară a intenției comunicative prin c orelarea achizițiilor lexicale și semantice cu
cele sintactice și morfologice din limba română standard
− narativizarea unor procese, concepte, fenomene ;
− identi ficare a coordonatelor narative;
− exerciții de inserare a unor pasaje descriptive în textul narativ ș i evidențierea rolului acestora;
− discuții în grup, în care elevii să -și formuleze responsabil/conștient argumentele și opiniile .
4.3. Aplicarea conștientă a regulilor și a convențiilor ortografice și ortoepice pentru o comunicare
corectă
− întocmirea de liste cu greșelile cele mai frecvente, asociate cu enumerarea regulilor ce ar trebui
aplicate în exprimarea orală/scrierea corectă;
− compar area limbii române cu limbile romanice și cu limba latină, sesizând asemănări/deosebiri ;
− exerciții de utilizare a dicționarului și a altor surse documentare (tipărite sau pe suport infor matic
audio- vizual, multimedia) .
4.4. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectivă
morfosintactică, fonetică și lexicală
− reconstituirea unor texte traduse printr -un translator automat, folosind cunoștințele dobândite, prin
raportare la normă;
− sesizarea consecințelor pe care încălcările normelor învățate le pot avea în înțelegerea unui text și în
deteriorar ea imaginii celui care comunică.
4.5. Dezvoltarea gândirii logice și analogice, prin valorificarea competenței lingvistice, în
procesul de învățare pe tot parcursul vieții
− identificare a caracteristicilor textului epic/epic/dramatic ;
− analiza rol ului verbelor în textul narativ ;

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 17 − analiza rolului substantivelor și a ad jectivelor în textul descriptiv ;
− compararea actelor de limbaj în textul narativ, descriptiv și dialogat .

5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și
internațional
Clasa a VII -a
5.1. Compararea unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi
− exerciții de identificare a unor asemănări între cultura română și cultura popoarel or vorbitoare de
limbi romanice ;
− elaborarea unui ghid, a unui poster sau a unei pagini web pentru un grup de vizitatori care provin
din al tă localitate, regiune sau țară ;
− realizarea unei culegeri de legende din zona de proveniență;
− redactarea unui minighid de conversație pentru un prieten din altă țară, care dorește să viziteze
România;
− realizarea unor ghiduri turistice pentru spațiul cultural local/regional/național/european, prin
valorificarea cunoștințelor dobândite la alte discipline și a experienței personale;
− elaborarea unor proiecte despre tradiții și/sau obiceiuri comune mai multor culturi.
5.2. Compararea unor elemente privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare
− scriere creativă pe tema unor călătorii imaginare într -un alt spațiu cultur al (din țară sau din alte țări) ;
− promovarea culturii naționale prin utilizarea noilor tehnologii (blog, pagina web etc.) ;
− prezentarea influențelor din culturi existente în zone geografice limitrofe;
− exerciții de redactare a unor texte (articole pentru revista școlii, ziarul local, broșuri de prezentare)
privind interferențele culturale .

Conținuturi
Tema generală: ORIZONTURILE LUMII ȘI ALE CUNOAȘTERII

Domenii de
conținut Conținuturi
COMUNICARE ORALĂ
La conținuturile din clasa a VI -a (actualizate) , se vor adăuga
următoarele:

− Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogat
− Strategii de concepere și de comprehensiunea textului oral : clasificare,
reformulare, repetare, conectori pragmatici; distincția dintre fapt și opinie
− Strategii de ascultare activă: focalizarea interesului asupra punctului de
vedere al celuilalt și evitarea focalizării pe propriul punct de vedere;
recapitularea ideilor exprimate de interloc utor
− Atitudini comunicative: respect, toleranță . Modificarea conturului
intonațional și a mărcilor prozodice pentru a transmite emoții. Inteligența
emoțională: recunoașterea emoțiilor interlocutorilor
− Tracul comunicativ. Strategii de gestionare a tracului comunicativ
− Principii de interacțiune: negocierea semnificației (cantitatea, calitatea,
relevanța și maniera transmiterii informației) și negocierea relației cu
interlocutorul (politețea)

 Texte orale propuse pentru ascultare : literatură pe audiobook (romane, teatru radiofonic), emisiuni
TV
 Tipuri de interacțiune propuse : prezentări cu deschideri spre alte domenii ale cunoașterii, interviul,
discuții cu doi sau mai mulți interlocutori pe teme propuse de elevi
LECTURĂ
La conținuturile din clasa a VI-a (actualizate) , se vor adăuga
următoarele :

– Textul epic. Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare
– Textul dramatic și arta spectacolul ui
• Autor, personaj dramatic
• Rolul indicații lor scenice
• Rolul dialogului
• Actori, decor, costume, lumini, muzică
– Dialogul în textul scris și în spectacol
– Dialogul în textul nonliterar (interviul)
– Textul liric . Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 18 Domenii de
conținut Conținuturi
– Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii
textelor de tip epic, liric, dramatic
− Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (repetiția,
metafora) , discuții privind semnificațiile textelor citite.
− Monitorizarea propriei lectur i
Sugestii pentru alegerea textelor – texte literare și nonliterare/ficționale și nonficționale (text integral
sau fragment; fără definirea conceptelor)
(a) texte continue: poezii lirice și epice , piese de teatru, proză clasică și contemporan ă din literatura
română și străină pentru copii, romane grafice, jurn ale de călătorie; artic ole de popularizare a științei,
instrucțiuni pentru derularea unui experiment;
(b) texte discontinue: anunțuri, indexuri, glosare;
(c) texte multimodale: texte din enciclopedii ilustrate (pe suport de hârtie sau online).
* Pentru textul epic, textul dramatic și textul liric, se vor selecta, în primul rând, texte literare de bază din
operele autorilor clasici ai literaturii române. Profesorii au libertatea să aleagă texte- suport în măsură să
sprijine formarea competențelor specificate în programă. Textele selectate trebuie să respecte
următoarele criterii: valoric, estetic, formativ și adecvare la vârsta elevilor.
REDACTARE

La conținuturile din clasa a VI -a (actualizate) , se vor adăuga
următoarele:

– Etapele scrierii, cu accent pe:
a) rescrierea textului pentru a -i da coerență și clar itate, pentru a nuanța
ideile;
b) corectarea greșelilor de literă, ortografie și de punctuație.

– Tipare textuale de structurare a ideilor: definiție, clasificare, exemplificare,
„întrebările jurnalistului” (cine? ce? când? unde? de ce?)
– Stil: naturalețe, eu fonie, varietate, originalitate , concizie, varietate
Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialoga t
Integrarea părților
Prezentarea textului: elemente grafice speci fice diverselor tipuri de texte:
• organizarea unui text în funcție de situația de comunicare ;
• comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții
(bucurie, uimire, frică) ;
• caracterizarea personajului .

 Tipuri de texte recomandate pentru activitățile de redactare:
(a) Interpret area unor secvențe din texte citite, caracterizări ale personajelor , recenzii, cronică de teatru;
jurnal ul de călătorie/de activități zilnice, cerere a;
(b) interviul;
(c) prezentări cu ajutorul noilor tehnologii. .
ELEMENTE DE
CONSTRUCȚIE A
COMUNICĂRII

La conținuturile din clasa a VI -a (actualizate) , se vor adăuga
următoarele:

Gramatică
− Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune. Conjuncții
coordonatoare. Norme de punctuație (virgula, punctul și virgula)
− Atributul (r ealizări prin adjectiv, substantiv , pron ume, numeral, adverb)
− Circumstanțialul de cauză. Circumstanțialul de scop. Topica în
propoziție. Norme de punctuație
− Verbul. Utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale : infinitivu l,
gerunziul, participiul, supi nul. Alte verbe copulative ( a deveni , a ajunge , a
ieși, a se face , a părea , a rămâne, a însemna). Posibilități combinatorii ale
verbului
− Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv. Pronumele
demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ
− Folosirea corectă a pronumelor și a adjectiv elor pronominale:
interogativ, relativ și nehotărât , a adjectivului pronominal de întărire.
Pronumele și adjectivul pronominal negativ și nega ția în propoziție
− Posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale
− Topica adjectivului. Adjectivul participial. Posibilități combinatorii ale
adjectivului
− Numeralul. Posibilități combinatorii ale numeralului
− Interjecția. Onomatopeele . Interjecția predicativă

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 19 Domenii de
conținut Conținuturi

Ortoepie și ortografie
− Utilizarea corectă a accentului . Variante accentuale admise/neadmise
de normă

Vocabular
− Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea;
cuvânt de bază și cuvânt derivat
− Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse
− Familia lexicală
− Confuzii paronimice. Pleonasmul

Variație stilistică
− Selecție lexicală în limba vorbită și în limba scrisă
− Termeni științifici
− Limbaj popular. Variație regională a limbii
− Valori stilistice ale diminutivelo r
ELEMENTE DE
INTERCULTURALITATE

La conținuturile din clasa a VI -a (actualizate) , se vor adăuga
următoarele:
− Elemente de mitologie românească
− Despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României
− Contacte culturale

În studierea conținuturilor , se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice,
morfologice și de punctuație, utilizându -se constant D icționarul ortografic, ortoepic și morfologic al
limbii române (DOOM 2), Dicționarul explicativ al limbii române și alte tipuri de dicționare și îndreptare.

Notă : Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. Activitățile de învățare sugerate
oferă o imagine posibilă privind contextele de formare/dezvoltare a acestor competențe.

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 20 CLASA a VIII -a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin
receptarea și producerea textului oral
Clasa a VIII -a
1.1. Exprimarea unui punct de vedere propriu privind reprezentarea aceleiași teme în texte diferite ,
în vederea ev aluării informațiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative
− compara rea modului în care apare ilu strată o temă în texte diferite ;
− exerciții de exemplificare a diferitelor tipuri de argumente;
− sesizarea detaliilor necesare înțelegerii informații lor din texte de diverse tipuri ;
− exerciții de diferențiere a informației de intenția de comunicare și de atitudinea comunicativă urmări nd
o secven ță/secvențe dintr -o ecranizare.
1.2. Prezentarea documentată a unei teme/a unu i punct de vedere, citând sursele de informare,
într-un text de tip argumentativ/în texte de diferite tipuri (de tip descriptiv , explicativ etc.)
− selectarea de surse necesare documentării pentru realizarea unei prezentări (manuale, site,
documentare, dicți onare) .
1.3. Realizarea unei prezentări orale multimodale în fața unui public, corelând elementele verbale,
paraverbale și nonverbale în cadrul unor strategii de argumentare
− transpunerea în alt limbaj – grafic/ico nic – a unei prezentări audiate;
− exerciții de elaborare a unei prezentări simple, utilizând un organizator grafic ;
− prezentarea simultană, în două limbaje – verbal și grafic – a unui singur obiect (monument, oraș,
personaj etc.);
− exerciții de gestionare a tim pului, în cadrul unei prezentăr i.
1.4. Participarea activă la dezbateri simple, formulând puncte de vedere și/sau continuând ideile
celorlalți , exprimând un punct de vedere față de opiniile expuse de interlocutor(i),
− reformularea unor puncte de vedere , în funcție de schimbarea contextului comunicațional/în funcție
de caracterul formal/infor mal al discuțiilor ;
− continuare/completare a unei idei exprimate de interlocutor ;
− formulare a unor întrebări suplimentare pentru înțeleg erea intenției interlocutorului ;
− elaborarea unei liste de criterii care să permită evaluarea ob iectivă a unui punct de vedere;
− evaluare a unui punct de vedere exprimat .
1.5. Corectarea comportamentelor și a atitudinilor comunicative ineficiente sau inadecvate în
activități de comunicare
− identificare a unor similitudini și a unor diferențe de comportament și de atitudine între interlocutori în
diferite situații/la același vorbitor în momente diferite;
− exerciții de comentare/interpretare a unor imagini, secvențe TV, fragmente de emisiuni rad io,
reflectând comportamente și atitudini ineficiente sau inadecvate.

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
Clasa a VIII -a
2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue,
discontinue și multimodale
− interpretarea temei, a motivelor și a i deilor principale dintr -un text ;
− dezvoltarea și evaluarea unor informații din diverse tipuri d e texte prin emiterea de opinii și idei, în
contexte școlare sau extrașcolare;
− exerciții de integrare a informațiilor din unul sau mai multe texte, în vederea unor scopuri diverse
(aprofundarea unei teme, identificarea unor modele comportamentale, rezolvarea unei probleme etc.)
2.2. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul tem ei, al ideilor și al structurii
− integrarea a două sau a mai multor texte într -o schemă tematică în scopul rezolvării sarcinilor de
comunicare;
− identificarea unor asemănări și a unor deosebiri între două sau mai multe texte;
− compararea modului în care este ilustrată o temă/prezentată o imagine/descris un eveniment, un
personaj etc. în cel puțin două texte.
2.3. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri,
având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple
− susținerea și argumentarea diferitelor puncte de vedere, în cadrul unor dezbateri (organizarea de
mese rotunde, de activități de tip „proces literarˮ etc.);
− exerciții, în grup, de prezentare a unor texte epice, lirice sau dramatice alese de elevi și/sau de
profesori;

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 21 − prezentarea creațiilor originale ale elevilor, din proprie inițiativă sau la cerere, cu împărtășirea,
impresiilor, a gândurilor în public, în fața unui auditoriu necunoscut;
− activități de exprimare a punctelor de vedere referitoare la specific ul limbajului utilizat și la structura
textului de tip argumentativ .
2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a atitudinilor de
lectură
− exerciții de monitorizare privind utilizarea corectă a normelor limbii literare și respectarea acestora în
formularea opiniilor privind textele citite, în situații diverse de comunicare formală și informală;
− organizarea portofoliului individual al elevului și a fișelor de lectură, în funcție de volumul și d e criteriile
valorice stabilite ;
− discutarea unor cărți/ filme despre cititori și cărți .

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
Clasa a VIII -a
3.1. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe
diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
− identificare a ipotezei/opiniei și a argumentului/argumentelor într -un text de tip opinie/argumentativ ;
− ordonarea paragrafelor ;
− relaționarea propoziții lor prin conectori ;
− exerciții de elaborare a unui text de tip opinie/argumentativ despre un text literar/eveniment petrecut
în viața clasei sau un conflict identificat într -un text recomandat de profesor .
3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte pentru a fi prezentate în fața unui public
sau/și pentru a fi publicate
− exerciții de elaborare a unui text de tip explicativ ;
− conceperea unui text în care să se prezinte o expoziție de pictură a clasei ;
− exerciții de redactare a unei recenzii realizate în veder ea publicării în revista școlii .
3.3. Aplicarea constantă a normelor privind eti ca redactării pentru crearea unor texte originale
− selectarea surselor de informare în funcție de relevanță ;
− documentare a pentru elaborarea unor lucrări de cerceta re individuală și/sau în echipă;
− exerciții de redactare a unor lucrări, prin menționarea su rselor de informare/documentare.
3.4. Exersarea constantă în activitățile de redactare a strategiilor de corectare a
comportamentelor și a atitudinilor ineficiente sau inadecvate
− elaborarea unui plan personal de lucru, urmărind corectarea comportamentelor și a atitudin ilor
ineficiente sau inadecvate ;
− revizuirea unor texte personale .

4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și
scrise
Clasa a VIII -a
4.1. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare ,
pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative
− selectarea dintr -o serie sinonimică a cuvintelor care exprimă adecvat/nuanțat intenția mesajului ;
− formularea de enunțuri în care elevii solicită/oferă informații detaliate cu privire la impresiile, emoțiile
lor în fața unor probleme diverse ;
− dezbateri pe teme de interes pentru elevi, în perechi, c onduse/moderate de un alt coleg .
4.2. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse
− exerciții, în grup, de prezentare a unor texte epice , lirice și dramatice, considerate de elevi ca f iind
atractive ;
− susținerea unei prezentări orale cuprinzând intenționat greșeli pe care participanții la dialog să le
identifice ;
− evidențierea opiniei cu privire la unele mesaje ascultate sau din texte literare studiate;
− organizarea de mese rotunde pentru dezbateri în scopul exprimării unor opinii argumentate cu privire
la un text narativ/descriptiv studiat .
4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de sintaxă, morfologie,
fonetică, lexic și semantică prin raportare la limbile moderne
− realizarea unor liste, în urma monitorizării categoriilor de greșeli identificate în diverse texte orale și
scrise , cu specificarea formei corecte;
− exerciții de substituire a termenilor, pentru observarea modificării sensului enunțului .

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 22 4.4. Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de
comunicare
− alcătu irea de texte scurte în care elevii să utilizeze corect normele limbii standard;
− completarea unor texte lacunare cu termeni/cuvinte adecvate mesajului pe care intenționează să- l
transmită, respectând relația normă- abatere- uz.
4.5. Dezvoltarea gândirii logice și analogice (analiză, sinteză, generalizare și abstractizare) , prin
utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară, în procesul de învățare pe
tot parcursul vieții
− redactarea unor texte care tratează ac eeași temă în registre diferite ;
− redactarea unui proiect, folosin d surse diferite de documentare ;
− formularea și completarea unor sondaje referitoare la înțelesul unor cuvinte/expresii, a unor cuvinte
care pun probleme de scriere .

5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și
internațional
Clasa a VIII -a
5.1. Exprimarea unui punct de vedere față de valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi,
identificate în cărțile citite
− dezbateri privitoare la elemente specifice ale culturii naționale și ale altor cultur i;
− exerciții de redactare a unor texte (articole pentru revista școlii, ziarul local, broșuri de prezentare a
evenimentelor socioculturale, broșuri/ghiduri turistice) care să promoveze valorile naționale și
interculturalitatea .
5.2. Argumentarea unui punct de vedere privitor la elemente specifice ale culturii naționale și ale
culturii altor popoare
− prezentări orale sau scrise privitoare la unele țări/regiuni din România vizitate, evidențiind specificul
cultural ;
− exerciții de prezentare argumentată a unui set de valori recunoscute social și cultural, manifestând
empatie, toleranță și respect pentru valorile celuilalt ;
− exerciții de identificare a valorilor specifice promovate în texte din literatura română/din literatura
universală .

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 23 Conținuturi
Tema generală: REFLECȚII ASUPRA LUMII
Domenii de
conținut Conținuturi
COMUNICARE ORALĂ

La conținuturile din clasa a VII -a (actualizate) , se vor adăuga
următoarele:
− Elemente specifice argumentării (teză, ipoteză, justificare,
probă/exemplu)
− Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral:
compararea ideilor, a punctelor de vedere, a intențiilor de comunicare, a
emoțiilor, a atitudinilor și a scopurilor comunicative
− Strategii de ascultare activă: înțelegerea în context a punctului de
vedere exprimat de interlocutor și evaluarea celor spuse de interlocutor,
prin raportare la ceea ce știe elevul sau în relație cu propriile opinii
− Argumentare și persuasiune. Apelul la argumente raționale (fapte,
exemple, dovezi), apelul la patos (emoția), apelul la etos (valori morale).
Forța enunțurilor în argumentare (fapte, opinii, mărturii, concepții personale,
idei preconcepute). Structura textului argumentativ
− Comportamente nonverbale și paraverbale cu efect persuasiv
− Atitudini comunicative: flexibilitate, asertivitate, disponibilitate la
negociere. Inteligența emoțională: folosirea inteligenței emoționale în
negocierea unor puncte de vedere
 Texte orale propuse pentru ascultare : știri, dezbateri, talk -show, diverse programe TV
 Tipuri de interacțiune propuse : argumentarea unui punct de vedere și negocierea unor puncte de vedere în
cadrul unor dezbateri cu doi sau mai mulți participanți
LECTURĂ

La conținuturile din clasa a VII -a (actualizate) , se vor adăuga
următoarele:

− Textul epic. Textul liric. Textul dramatic
− Texte care combină diverse structuri textuale ( explicativ, narativ,
descriptiv, dialogat, argumentativ)
− Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte
sub aspectu l conținutului și al structurii
− Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (aliterația,
hiperbola, antiteza), interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere
pe marginea textelor citite; dezbat eri pe marginea textelor citite.
− Monitorizarea și evaluarea propriei lecturi
Sugestii pentru alegerea textelor – texte literare și nonliterare/ficționale și nonficționale (text integral
sau fragment; fără definirea conceptelor)
(a) texte continue: poezii lirice, piese de teatru, povestiri, nuvele, romane, jurnale, memorii; articole de
opinie, eseuri , maxime și proverbe;
(b) text e discontinue: cataloage;
(c) texte multimodale: reclame.
* Pentru textul epic, pentru textul liric și pentru textul dramatic, s e vor selecta texte literare de bază, cu
preponderență din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. P rofesorii au libertatea să aleagă texte-
suport în măsură să sprijine formarea competențelor specificate în programă. Textele selectate trebuie
să respecte următoarele criterii: valoric, estetic , formativ și adecvare la vârsta elevilor.
REDACTARE

La conținuturile din clasa a VII -a (actualizate) se vor adăuga
următoarele:

– Etapele scrierii, cu accent pe:
a) prezentare a textului în fața unui public;
b) evaluarea feedbackului primit ;
c) integrarea sugestiilor într -o nouă formă a textului sau în textele
viitoare .
– Tipare textuale de structurare a ideilor: comparație, analogie, pro- contra;
ordinea argumentelor în textul argumentativ
– Prezentarea textului: grafica textului ca modalitate de a capta atenția
publicului
– Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor
– Alte aspecte: redactare de mână – redactare computerizată
– Etica redactării: originalitate

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 24 Domenii de
conținut Conținuturi
 Tipuri de texte recomandate pentru activitățile de redactare : text de opinie, text argumentativ,
cronică de film/spectacol

ELEMENTE DE
CONSTRUCȚIE A
COMUNICĂRII
La conținuturile din clasa a VII -a (actualizate) , se vor adăuga
următoarele:

Gramatică

− Construcții sintactice:
• construcții active/construcții pasive cu verbul a fi;
• construcții impersonale;
• construcții cu pronume reflexive;
• construcții incidente;
• construcții concesive și condiționale.
− Enunțuri eliptice. Norme de punctuație
− Apoziția. Norme de punctuație
− Fraza. Subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și
adverbe relative. Norme de punctuație
− Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva
directă, completiva indirectă și prepozițională , circumstanțiala de loc , de
timp, de mod, cauzala, finala

Ortoepie și ortografie

− Scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină, conținând foneme
nespecifice limbii române

Vocabular

− Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului (conversiunea)
− Mijloace externe de îmbogățire a vocabularului: împrumuturi lexicale

Variație stilistică

− Variații de registru. Jargonul, argoul. Limbaj colocvial, limbaj cultivat
(familiarizare)
− Construcția frazei în limba vorbită și în limba scrisă
− Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a
timpurilor verbale și a anaforelor
ELEMENTE DE
INTERCULTURALITATE

La conținuturile din clasa a VII -a (actualizate) , se vor adăuga
următoarele:
− Modele comportamentale în textele literaturii universale
− Relații culturale constructive . Noi și ceilalți
− Valori culturale românești în lume

În studierea conținuturilor , se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice,
morfologice și de punctuație, utilizându -se constant D icționarul ortografic, ortoepic și morfologic al
limbii române (DOOM 2), Dicționarul explicativ al limbii române și alte tipuri de dicționare și îndreptare.

Notă : Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. Activitățile de învățare sugerate
oferă o imagine posibilă privind contextele de formare/dezvoltare a acestor competențe.

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 25 Sugestii metodologice

Actuala Programă de limba și literatura română pentru gimnaziu își propune să asigure dezvoltarea
a două competențe- cheie: comunicare în limba română și sensibilizare și exprimare culturală. Construcția
programei are în vedere dublul statut al limbii române – de limbă oficială a statului român și de limbă de
școlarizare – și valoarea formativă a literaturii române în context e variate, ambele aspecte subsumate unei
viziun i curricular e centrat e deopotrivă pe component a lingvistică, pe componenta interrelațională și pe
component a estetică și culturală . Cele trei componente au caracter instrumental și formativ , fiind în raport
de complementaritate, fapt care impune o tratare integrată în demersul didactic de aplicare a programei .
Componenta lingvistică fundamentează competența de comunicare: sprijină procesul de înțelegere și
de învățare formală, informală și nonformală, dă sens existenței socioculturale a fiecărui individ și susține
conștiința identității.
Componenta interrelațională vizează formarea comportamentului comunicativ, fapt ce contribuie la
inserția socială adecvată, asigurând învățarea pe toată durata vieții.
Componenta estetică și culturală urmărește descoperirea contextului cultural local și a patrimoniului
național și universal și contribuie, în mod direct, la dezvoltarea personală a elevului, prin lectura literaturii și a altor tipuri de creație artistică.
Finalitatea urmărită de program ă vizează formarea unui individ capabil să utilizeze limba română în
scopul învățării, atât în perioada școlarității, cât și pe toată durata vieții , capabil să utilizeze limba rom ână
în scopul inserției sociale, capabil să- și asum e propria identitate lingv istică și culturală, sensibil la valorile
interculturale și multiculturale.
În procesul de predare- învățare- evaluare, se face trecerea progresivă de la nivelul elementar în
deținerea competențelor -cheie la nivelul intermediar, asigurându- se construirea ni velului funcțional din
ciclul secu ndar inferior/superior (v. Planul -cadru/01.04.2016/profilul absolventului/descriptivul fiecărui ciclu
de școlaritate), respectându- se principiul gradualității achizițiilor.
Situarea elevului în centrul activităților destinate formării competențelor generale și specifice disciplinei
Limba și literatura română, prin operaționalizarea cunoștințelor îi asigur ă acestuia adaptarea la contexte
de comunicare diverse, favorizând contr olul propriei formări.
Principiile didactice care trebuie să ghideze procesul de predare- învățare- evaluare sunt:
– accentuarea caracterului interactiv al însușirii limbii, având în vedere abordarea limbii ca „limbă în
funcțiune”, în variantele ei orale și scrise, ca instrument al exprimării și al autoexprimării;
– stimularea gândirii logice și creative prin studiul limbii, în vederea formării unei personalități autonome, capabile să- și prezinte păreri, să accepte diversitatea de idei și de opinii;
– accentuarea proceselor de construcție a sensului global în receptarea textelor literare și nonliterare;
– abordarea , ca noțiuni -ancoră, a conceptelor de gramatică, având rol orientativ în exersarea
contextuală a limbii, înțelegerea acestora având rolul de a susține gândirea metalingvistică, de a
orienta mecanismele de autocorectare și de a motiva preocuparea pentru exprimarea corectă,
controlată și eficientă, adaptată la specificul situației de comunicare;
– abordarea conceptelor de teorie literară ca noțiuni -ancoră, cu rol structurant în înțelegerea și în
interpretarea textelor, conștientizarea importanței acestora în dezvoltarea elevului ca cititor și în
formarea interesului său pentru cultura națională și europeană;
– centrarea demersurilor didactice pe învățarea activă și pe evaluare continuă;
– proiectarea activităților didactice centrate pe dezvoltarea integrată a compet ențelor-cheie;
– transpunerea activităților școlare în medii sociolingvistice reale, in contexte nonformale si informale
și re-crearea unor „realități exterioare” în clasă.

Prezentarea conținuturilor în liste distincte pentru domeniile Comunicare orală, Lectură, Redactare,
Elemente de construcție a comunic ării, Elemente de interculturalitate s -a făcut din rațiuni metodologice,
deși în actul comunicării acestea fuzionează, fapt care face necesară predarea integrată a acestora.
Sarcinile de învățare propuse elevilor trebuie să aibă un accentuat caracter funcți onal, pragmatic, relevant
pentru inserția social ă în viaț a de adult.
Programa propune conținuturi structurate pe teme care reflectă, la nivel de maximă generalitate,
vârsta școlară a fiecărei clase. Astfel, se construiește, în mod treptat și concentric, un iversul afectiv și
cognitiv al elevului de gimnaziu, valorificând orizontul specific fiecărei vârste.
În lectura programei , se va ține cont de faptul că , la nivelul fiecărei clase, se indică doar conținuturile
noi și modul lor de abordare (intuitiv, aplicativ), iar reactualizările conținuturilor însușite în clasele anterioare
se subînțeleg.
În abordarea didactică a conținuturilor , se vor avea în vedere următoarele precizări:

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 26 Clasa a V -a Clasa a VI -a Clasa a VII -a Clasa a VIII -a
Profesorul va selecta 7
texte de bază integrale,
destinate lecturii
aprofundate (5 literare
și 2 nonliterare).
Textele literare și nonliterare vor fi grupate
în jurul unei tematici comune.
Profesorul va adăuga minimum 5 texte
(integrale sau
fragmente) , de preferință
literare, provenind cu
preponderență din
literatura română,
clasică și contemporană.
Tematic, tex tele vor fi
alese în consens cu
cerințele și cu nevoile de
instruire ale elevilor.
Dimensiunea textelor
selectate se va raporta
la numărul de cuvinte
din textele propuse la
testările intern aționale.
Profesorii au libertatea
să aleagă texte- cu
scopul de a aborda, în
mod aplicativ , noțiunile
de teorie literară,
necesare în asigurarea
comprehensiunii și în
argumentarea
interpretării . Profesorul va selecta 8
texte de bază integrale,
destinate lecturii
aprofundate (6 literare și
2 nonliterare). Textele
literare și nonliterare vor
fi grupate în jurul unei
tematici comune.
Profesorul va adăuga
minimum 5 texte
(integrale sau fragmente), de preferință literare,
provenind cu
preponderență din literatura română, clasică
și contemporană.
Tematic, textele vor fi
alese în consens cu
cerințele și cu nevoile de
instruire ale elevilor.
Dimensiunea textelor
selectate se va raporta la
numărul de cuvinte din
textele propuse la
testările internaționale.
Profesorii au libertatea să
aleagă texte- suport în
măsură să abordeze în
mod aplicativ noțiunile
de teorie literară, pentru
asigurarea
comprehensiunii și pentru
argumentarea
interpretării.
Profesorul va selecta 9
texte de bază integrale,
destinate lecturii
aprofundate (6 literare
și 3 nonliterare) .
Textele literare și nonliterare vor fi grupate
în jur ul unei tematici
comune.
Profesorul va adăuga minimum 5 texte (integrale sau
fragmente), de preferință
literare, provenind cu preponderență din
literatura română,
clasică și contemporană.
Tematic, textele vor fi
alese în consens cu
cerințele și cu nevoile de
instruire ale elevilor.
Dimensiunea textelor
selectate se va raporta
la numărul de cuvinte
din textele propuse la
testările internaționale.
Profesorii au libertatea
să aleagă texte- suport în
măsură să abordeze în
mod aplicativ noțiunile
de teorie liter ară, pentru
asigurarea
comprehensiunii și pentru argumentarea
interpretării. Profesorul va selecta 10
texte de bază integrale,
destinate lecturii
aprofundate (7 literare
și 3 nonliterare) .
Textele literare și nonliterare vor fi grupate
în jurul unei temati ci
comune.
Profesorul va adăuga minimum 5 texte (integrale sau
fragmente), de preferință
literare, provenind cu preponderență din
literatura română,
clasică și contemporană Tematic, textele vor fi
alese în consens cu
cerințele și cu nevoile de instruire ale elevilor.
Dimensiunea textelor selectate se va raporta
la numărul de cuvinte
din textele propuse la
testările internaționale.
Profesorii au libertatea
să aleagă texte- suport în
măsură să abordeze în
mod aplicativ noțiunile
de teorie literară, pentru
asigurarea
comprehensiunii și
pentru argumentarea
interpretării.
Se recomandă ca textele literare de bază să reprezinte în mod semnificativ patrimoniul literar românesc .
Sugestii pentru alegerea textelor oferă și Cadrul european pentru studiul literaturii în învățământul secundar
(LiFT -2).
Textele literare de bază vor respecta criterii le: valoric, estetic , formativ și adecvare la vârsta elevilor și la
specificul colectivului de elevi.

Programa prevede abordarea conținuturilor în progresie tematică: Eu și universul meu familiar ,
Eu și lumea din jurul meu , Orizonturile lumii și cunoașterii , Reflecții asupra lumii . Din fiecare temă,
se vor propune minimum 5 – maximum 8 subteme, fiecare dintre acestea constituind centrul proiectării pe
unități de învățare tematică, fiecare unitate abordând integrat toate domeniile de conținut ( Comunicare
orală, Lectură, Redactare, Elemente de construcție a comunicării, Elemente de interc ulturalitate) și vizând
toate competențele generale.
Alături de competențele vizate, programa propune activități, prin care elevii vor monitoriza propria
învățare. Programa îi permite profesorului să -și manifes te creativit atea, eliminând abordările excesiv
teoretizante și asigurând flexibilitatea și eficiența în procesul de formare a competențelor -cheie, prin
raportare permanentă la elementele reprezentative ale culturii românești și universale.

Competența 1. Formarea unor deprinderi de ascultare activă este o componentă importantă a
competenței de comunicare. Se va urmări educarea/dezvoltarea atenției și a capacității de concentrare în
procesul ascultării, utilizându- se atât elementele verbale și nonverbale (mimică, gesturi, postură,
proxemică), cât și paraverbale (intonație, ritm al vorbirii, fluență, pauzele în vorbire etc.), precum și conștientizarea faptului că acestea sunt purtătoare de intenționalitate comunicativă. Pentru deprinderile de
producere de texte orale se va accentua importanța publicului , intenția de comunicare și efectele actului
de comunicare asupra receptorului.

Competența 2. Formarea unor capacități de receptare a textelor scrise este o componentă esențială a
competenței de comunicare, cu rol major în dezvoltarea dimensiunii cognitive și afective a elevului. În
privința receptării textelor scrise, accentele formative vizează desfășurarea complexă a proceselor de

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 27 înțelegere și de i nterpretare, procese pe care receptarea textului literar le potențează. Receptarea textelor
scrise se poate face în mod convențional, prin lectură, iar în cazul textelor literare, și prin integrarea unor
transpuneri ale operei în alte limbaje artistice sau a unor creații artistice cu aceeași temă.

În formarea competenței de lectură, profesorul va avea în vedere standardele evaluărilor
internaționale. Din perspectiva PIRLS și PISA , lectura înseamnă comprehensiune și interpretare,
competențe care se construiesc treptat, de la simplu la complex, prin antrenarea a patru procese cognitive
esențiale: identificarea de informații explicit formulate, realizarea de deducții simple, integrarea și
interpretarea ideilor și a informațiilor, evaluarea critică a conținutului și a elementelor textuale. În
demersurile focalizate pe formarea competențelor de lectură, profesorul va proiecta activități coerente
pentru antrenarea treptată a celor patru procese, care să ducă la o înțelegere aprofundată a textelor, la
evaluări critice, la formulare de răspunsuri personale cu privire la sens/sensuri, susținute cu elemente/cu
exemple din textele scrise. LiFT (Cadrul european pentru studiul literaturii în învățământul secundar )
pledează pentru dezvoltarea interesului elevului pentru lectură, investigarea lumilor din text realizându- se
prin sarcini simple, orientate spre extragerea informației semnificative, prin comparații între lumea reală și cea ficțională și prin formularea unor concluzii de lectură valide.

Competența 3. Formarea unor cap acități de redactare a unor texte diverse ca tipologie și temă este o
componentă esențială a competenței de comunicare, care permite accesul la cultura majoră, favorizând exprimarea propriilor sentimente și idei și inserția socială. Ca și în cazul celorlalte competențe, conținuturile
se studiază gradual, de la simplu la complex: de la text nonliterar la t ext literar, de la idei principale la
rezumat, de la email la jurnal de călătorie. Competența de redactare vizează, de asemenea, scrierea de
texte despre texte literare (rezumat, caracterizare de personaj, recenzie etc.), de texte despre texte
nonliterare (rezumat, recenzii, prezentări de carte etc.), precum și realizarea de texte multimodale diverse.
Alături de dezvoltarea preocupării pentru scrierea corectă, activitățile vor urmări asimilarea unor principii
de etică a redactării și utilizarea tehnologiei informației. Alături de exercițiile individuale, se pot valoriza
experiențele de scriere în grup.

Competența 4 . Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul de comunicare
fundamentează competența de comunicare. Formarea și dezvoltarea acestei competențe generale se
realizează printr -un demers care subordonează conceptele lingvistice performării unor acte de limbaj, unor
situații comunicative de complexitate diferită, gradată în raport cu vârsta elevilor. Se urmărește astfel limba
în funcțiune, și nu limba abstractă, reevaluându- se rolul limbii în formarea și în buna funcționare a gândirii
logice. Dezvoltarea competențelor aferente se reflectă în structuri sintactice în uz, privil egiindu -se sensul,
și nu forma, pornind de la conceptul de structură, tipar propozițional /frastic, pentru ca, în final, să se ajungă
la construcții sintactice/text. Cunoștințele lingvistice îi vor folosi elevului să- și dezvolte deprinderile de
exprimare și de receptare corectă și eficientă a unor texte de tipuri și de dimensiuni diferite, să ex erseze
cu succes toate funcțiile limbajului, în viața personală, școlară, socială, în contexte formale/informale
variate.

Competența 5 . Competența focalizată asupra identității lingvistice și culturale proprii urmărește
dezvoltarea personală a elevilor, prin conștientizarea profilului identitar. Formarea acestei competențe
presupune explorarea unor realități lingvistice și culturale care au modelat și modelează limba pe care o
vorbim și cultura în care trăim. E xplorarea și înțelegerea acestor realități presupun lectura unor grupaje de
texte/fragmente de texte literare sau/și nonliterare ce reflectă epoci culturale diferite. Astfel, dezvoltarea
competenței se poate realiza prin intermediul unor teme precum lectur ă și cunoaștere, cărți fondatoare,
eroul civilizator, prietenia, spiritul civic, în cadrul unor activități care includ, în fiecare an de studiu, cel puțin
un text cu conținut identitar aparținând unui autor consacrat. Oferta ideatică a textelor va viza atât problematica identității (identitate și toleranță, valori identitare) și cultivarea sentimentului de apartenență
la cultura și la valorile românești, cât și dezvoltarea gustului estetic, prin lectura unor opere a căror valoare
este recunoscută de către exegeza literară.

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 28 V Competența
generală Competențe
specifice Sugestii metodologice
Exprimarea
identității
lingvistice și
culturale proprii în
context
național și internațional 5.1. Asocierea unor
experiențe proprii de viață și de lectură cu
acelea provenind din
alte culturi
• realizarea unor proiecte cu teme precum Locul
natal, Comunitatea în care m- am format , utilizându- se
texte care pun problema identității;
• lectura și interpretarea unor texte care prezintă
mituri greco- latine, pentru a evidenția prototipul eroului;
• lectura unor texte din literatura cultă și/sau texte din
folclorul copiilor din diferite zone culturale, pentru a ilustra
tema copilăriei, a călătoriei inițiatice, a cunoașterii etc.;
5.2. Identificarea unor
valori culturale promovate în textele
autorilor români din
diferite perioade istorice
• realizarea unor proiecte tematice precum Imagini
ale copilului, Imagini ale domnitorului, Imagini ale familiei,
Eroii mei preferați, Prieteni imaginari, valorificându –
se/utilizându- se texte populare/culte, literare/nonliterare
etc.;
• vizionarea unor spectacole de teatru sau a unor
filme, urmate de redactarea unor jurnale de impresii, de realizarea unor dezbateri etc.
VI Competența
generală Competențe
specifice Sugestii metodologice
Exprimarea
identității
lingvistice și
culturale proprii în context
național și
internațional 5.1. Investigarea unor
obiceiuri și tradiții
românești și ale unor
comunități etnice de pe teritoriul României
• abordarea unei teme precum Limbă și identitate ,
prin intermediul unor jocuri care să prezinte importanța limbii pentru dezvoltarea personală;
• realizarea unor interviuri cu vorbitori de limbă
română aparținând comunităților românești din Europa;
• lectura unor ziare editate în limba română în
comunități românești din Europa;
• redactarea unor texte pentru ziare destinate
comuni tăților românești din diaspora;
• realizarea unor proiecte cu teme precum Jocuri de
cuvinte, Valoarea proverbelor sau Comentarea/ discutarea
unor proverbe cu aceeași tematică, utilizând u-se texte cu
conținut identitar sau provenind din folclor;
• abordarea unor teme precum Jocuri de copii,
Sărbătorile de iarnă, prin evidențierea jocurilor specifice
copiilor aparținând minorităților etnice de pe teritoriul
României;
• abordarea unor teme des tinate evidențierii
specificului sărbătorilor tradiționale la români și în
comunitățile etnice de pe teritoriul României.
5.2. Analiza unor
elemente comune
identificate în cultura
proprie și în cultura
altor popoare
• abordarea unor practici culturale precum
povestea/povestirea, prin activități de lectură continuate cu
vizionarea unor transpuneri ale poveștii în cinematografie, în teatru, în arta grafică etc.;
• analiza comportamentului/mentalității unor
personaje din pov ești folclorice, pentru a evidenția tipare
comportamentale și valorile promovate de personaje
înscrise în aceste tipare;
• realizarea unor proiecte privind realitatea școlii ,
realitatea unor instituții culturale (precum biblioteca , muzeul
etc.), a unor instrumente culturale (precum dicționarul),
pentru a pune în evidență anumite variabile culturale.

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 29 VII Competența
generală Competențe specifice Sugestii metodologice
Exprimarea
identității
lingvistice și
culturale proprii în
context
național și internațional
5.1. Compararea unor
tradiții românești cu tradiții din alte culturi
• realizarea unor proiecte tematice de tipul Soarele
în mitologia românească, care să vizeze practici culturale
diverse: colindatul, ornamentica etc.;
• vizionarea de filme documentare care prezintă
aspecte ale unor tradiții, din diferite zone culturale, pentru a
se evidenția diferențele, în vederea cultivării respectului
pentru valorile altora și a toleranț ei;
• realizarea unor prezentări referitoare la tradiții și
obiceiuri din zona de origine (ilustrarea modului în care
sărbătorile de iarnă se desfășoară în diferite zone ale lumii)
5.2. Compararea
unor elemente
privitoare la cultura
proprie și la cultura
altor popoare • abordarea unor teme de tipul Valorile mele, valorile
celorlalți, cu scopul investigării valorilor culturale ale
spațiului/comunității;
• activități precum călătorii virtuale în muzeu : Muzeul
Național de Artă, Muzeul Național al Țăranului Român din
București etc., completate de activități de redactare (jurnal
de impresii, descrieri ale costumelor naționale etc.);
• crearea unui blog sau a unui poster cu imagini ale
păsărilor lui Constantin Brâncuși și ale păsărilor măiestre
(din folclor și din ceramica populară);
• crearea unor bloguri de promovare a zonei de
origine, prin evidențierea specificului local și a influențelor provenite din zonele geografice limitrofe, din punct de
veder e lingvistic, literar, folcloric sau social;
• scrieri creative pe tema unor călătorii în alt spațiu
cultural, în altă epocă a culturii române .
VIII Competența
generală Competențe
specifice Sugestii metodologice
Exprimarea
identității
lingvistice și
culturale
proprii în context
național și
internațional 5.1. Exprimarea unui
punct de vedere față de
valori ale culturii
naționale sau ale unei
alte culturi, identificate
în cărțile citite • abordarea unei teme precum Chipurile eroului ,
pentru a evidenția modele comportamentale și valori
culturale, precum speranța, dreptatea, demnitatea etc.;
• lectura unor basme sau a unor creații de tip
fantasy , pentru a pune în evidență scenariul inițiatic și
valoarea lui de arhetip cultural.
5.2. Argumentarea unui
punct de vedere privitor
la elemente s pecifice
ale culturii naționale/ ale
culturii altor popoare • dezbateri despre categorii de cărți literare și
nonliterare, tipărite sau digitale, aparținând culturii majore
și culturii de divertisment;
• interpretarea textelor studiate din perspectiva
seturilor de valori reprezentate în opere;
• prezentări ale unor creații arhitectonice de
patrimoniu (mănăstirile din Moldova, bisericile de lemn din
Maramureș etc.);
• indiferent de tema/temele ab ordate – de la Cărți
fondatoare, la Prietenia, Libertăți, obligații, datorii sau Spirit
civic, responsabilitate, etică – se va porni de la texte
ilustrative, ca pretexte pentru o dezbatere asupra
modelelor.

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 30 Strategii didactice recomandate
• Pentru activități centrate pe receptarea mesajului oral și producerea de mesaj oral
(competența 1)
Activitățile de pre -ascultare vor viza strategii ce pregătesc și facilitează receptarea textului (anticiparea
temei, diminuarea dificultăților lingvistice, semantic e, referențiale etc.).
Activitățile de ascultare propriu -zisă vor viza strategii de ascultare activă și de fixare a conținutului
mesajului (completarea unor chestionare, a unor grile de observare, exerciții de identificare a
emițătorului/receptorului/contextului comunicării etc.).
Activitățile de post- ascultare vor viza strategii de reflecție (identificarea intenției de comunicare,
congruența verbal -paraverbal -nonverbal, jocuri de rol, exerciții de tip povestire, descriere etc.).
Activitățile de pre -prod ucere a mesajului oral vor viza strategii de stabilire a conținutului mesajului și a
intenției de comunicare în funcție de contextul comunicării (adaptarea mesajului la interlocutor, la situația
de comunicare, selectarea comportamentului comunicativ potriv it, anticiparea efectului mesajului asupra
interlocutorului etc.).
Activitățile de producere propriu -zisă a mesajului oral vor viza strategii de exprimare orală fluentă și
corectă (exersarea pronunției, exersarea unor contexte de comunicare diverse, expri marea intenției de
comunicare prin mijloace verbale, paraverbale și nonverbale, exerciții de descriere, de povestire, de argumentare, adoptarea de comportamente comunicative diverse prin joc de rol etc.).
Activitățile de post- producere a mesajului oral vor viza strategii de reflecție (aprofundarea experienței
de comunicare prin completarea unor grile de evaluare etc.).

• Pentru activități centrate pe receptarea textului scris de diverse tipuri (competența 2):
Activitățile de pre -lectură vor viza strateg ii ce pregătesc și facilitează receptarea textului (anticiparea
temei, diminuarea dificultăților lingvistice, semantice, referențiale etc.).
Activitățile de lectură vor viza strategii de ritmare și orientare a lecturii (lectura cu voce tare/silențioasă,
lectura orientată/neorientată, lectura pe roluri, exersarea fluenței în lectură) și strategii de fixare a
conținutului textului (chestionar, exerciții cu itemi de tip adevărat/fals, exerciții cu alegere multiplă, exerciții
de completare, rezumat, povestire, harta sensului, organizarea grafică a informației, memorare etc.).
Activitățile de post- lectură vor viza strategii de interpretare și de producere de text (discuții orientate
asupra semnificațiilor textului, dezbaterea, jurnalul de lectură, scrierea creat ivă etc.).

• Pentru activități centrate pe redactarea textului scris de diverse tipuri (competența 3):
Activitățile de pre -redactare vor viza strategii de recunoaștere a unor forme textuale, de documentare
etc. (prezentarea unor grupaje de texte, discut area unei teme, realizarea câmpului lexico- semantic,
consultarea unor enciclopedii tipărite sau electronice etc.).
Activitățile de redactare propriu -zisă vor viza strategii de producere de text (exersarea diferitelor tipare
textuale, rescriere, recitire și corectare; scrierea în colaborare etc.).
Activitățile de post- redactare vor viza strategii de reflecție (aprofundarea experienței de redactare prin
completarea unor grile de (auto)evaluare etc.).

• Pentru activități centrate pe utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul
comunicării orale și scrise (competența 4):
Activitățile vor viza identificarea, însușirea, exersarea și reflecția asupra unor fapte de limbă, prin diverse
tipuri de exerciții (exerciții de repetiție – dictare, recitare; exerciții de recunoaștere, de exemplificare, de
completare și înlocuire, de transformare, exerciții de redactare, exerciții cu caracter ludic etc.).

• Pentru activități care urmăresc exprimarea identității lingvistice și culturale proprii
(competența 5):
Activitățile vor viza compararea unor texte diverse, jocuri, vizionare de film/spectacole, teatru, redactarea
unor narațiuni personale, a unor jurnale de călătorie, realizarea unor bloguri de promovare a zonei de
origine, dramatizarea, interviul etc.
Strategiile didactice enumerate au caracter orientativ. Se recomandă ca, în pro iectarea scenariului
didactic, profesorul să țină cont de necesitatea exersării integrate a celor cinci competențe în funcție de
tema fiecărui an d e studiu, precum și de specific ul individual și colectiv al clasei.

Evaluarea nivelului de dezvoltare a competențelor va avea în vedere atât cunoștințele, cât și
deprinderile și atitudinile. Astfel, pentru evaluarea unei competențe de tipul Redactarea unui text scurt pe
teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica
idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate, se va evalua 1. cunoașterea etapelor
procesului de scriere (conținu turi); 2. aplicarea cunoștințelor în procesul de scriere (deprinderi) și 3.
calitatea scrierii (preocuparea pentru o scriere de calitate – atitudini);

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 31 În evaluarea nivelului de dezvoltare a competențelor și a subcompetențelor de comunicare se
recomandă îmbinarea unor metode de evaluare diverse, ce vor viza atât procesul, cât și produsul învățării
(de ex emplu: chestionarul, autoevaluarea, interevaluarea, portofoliul, proiectul, studiul de caz etc .).
În evaluare se va avea în vedere calitatea competențelor și a subcompetențelor specifice, după
cum urmează:
a) în cazul competenței de receptare și de producere a unor texte orale în diverse situații de
comunicare, se va avea în vedere calitatea ascultării active și coerența mesajelor produse;
b) în receptarea textelor de diverse tipuri, se va avea în vedere acuratețea comprehensiunii și substanțialitatea interpret ării, urmărindu- se progresia competenței de lectură prin racordare la
cadrele internaționale de referință;
c) în redactarea unor texte de diverse tipuri, se va avea în vedere conținutul textului, adecvarea la
tiparul textual abordat și corectitudinea lingvist ică;
d) în cazul evaluării competenței de folosire corectă, adecvată și eficientă a limbii în comunicarea
orală și scrisă se va avea în vedere raportarea la situația de comunicare și cunoașterea normei;în
cazul competenței care se referă la exprimarea identității lingvistice și culturale proprii, se
urmărește interesul pentru problema identitară, abilitatea de a interoga și de a formula idei privind
valorile culturale românești și europene.
e) competența generală 5, Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și
internațional , vizează atât cultivarea dimensiunii identitare, cât și formarea de abilități de mediere
și de înțelegere interculturală.

i http://www.ise.ro/wp -content/uploads/2015/12/Profilul -de-formare -al-absolventului_final.pdf
ii http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=URISERV:c11090
iii http://ro.literaryframework.eu/Matrix/show/lower/level4/didactics.html
iv http://www.coe.int/t/dg4/linguistic/Portfolio_EN.asp .
v http://www.ise.ro/wp -content/uploads/2015/12/Profilul -de-formare -al-absolventului_final.pdf
vi ibidem
vii ibidem

Limba și literatura română – clasele a V-a – a VIII-a 32
Grup de lucru

RUSU MINA MARIA MEN , coordonator
SÂMIHĂIAN FLORENTINA Universitatea București , consultant științific ISE
PAMFIL ALINA Universitatea „Babeș -Bolyai” din Cluj , consultant științific ISE
ZAFIU RODICA Universitatea București
GEORGESCU IRINA CNEE , București
CIOBANU ȘTEFANIA CNEE , București
PREDA LUMINIȚA Școala Gimnazială Nr. 79 , București
CHELARU SILVIA OFELIA ISJ Vrancea
IONIȚĂ ISABELLA ELENA ISJ Vâlcea
IACOB IOLANDA CN „Decebal” din Deva, jud. Hunedoara
MOCANU ALEXANDRA ISJ Teleorman
MARIAN IONESCU
MARIA -CRISTINA ISJ Prahova
IANCU ILEANA Liceul Teoretic „Nicolae Iorga ” din București
NOREL MARIANA Universitatea „Transilvania” din Brașov
MAXIM ANDREIA ISJ Arad
NEDEA RAMONA CN „Tudor Vianu” din București
TĂMĂIAN IOANA Universitatea „Babeș -Bolyai” din Cluj
CRÂNGANU NICOLETA Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
SZEKELY EVA MONICA Universitatea „Petru Maior” din Tg. Mureș
PLEȘA CARMEN CN „Tudor Vianu” din București
CHIRCU MARIA CLAUDIA Școala Gimnazială „ Horea” din Cluj -Napoca
COMAN ANA CN „Gh. Murgoci din Brăila
STOENESCU AMALIA Școala Gimnazială Nr. 301 din București
GANEA VALI Școala Gimnazială „Florian Porcius” din comuna Rodna,
jud. Bistrița -Năsăud
IOSIF ADINA CRISTINA Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri ” din Baia -Mare
PAVEL VASILICA Școala Gimnazială „Elena Doamna” din Tulcea
PAVELESCU MARILENA Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” din Târgoviște, jud. Dâmbovița

Similar Posts