Programa școlară [618176]

Anexa nr. ………. la ordinul ministrului educa ției na ționale nr. ………………
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

ISTORIE
CLASA a IV -a

Aprobată prin ordin al ministrului
Nr. ……… /……… .2014

Bucure ști, 2014

Istorie – clasa a IV -a 2 Nota de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Istorie reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV -a din
învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul -cadru de învă țământ în aria curriculară Om și
societate , având un buget de timp de 1 oră/săptămână.
Programa școlară pentru disciplina Istorie propune ca finalitate a învă țării familiarizarea elevilor
cu trecutul, prin utilizarea unor mijloace și contexte de învă țare adecvate vârstei. Forma actuală a
programei consolidează op țiunea pentru un parcurs de cunoa ștere în care elevii fac cuno ștință cu
trecutul pornind de la situa ții familiare (fapte, evenimente legate de trecutul familiei sau al localită ții
natale) și continuă cu teme care se situează la mai mare distan ță în timp și spa țiu.
Concep ția pe care se întemeiază programa integrează aspecte care au în vedere, deopotrivă,
ținte europene în domeniul educa ției, asumate prin legisla ția na țională, dezvoltări actuale din domeniul
științelor învă țării și valorificarea bunelor practici de aplicare a curriculumului școlar în România și în
alte țări.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
– Competen țe generale.
– Competen țe specifice și exemple de activită ți de învă țare.
– Conținuturi.
– Sugestii metodologice.
Competen țele sunt ansambluri structurate de cuno ștințe, abilită ți și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor
probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competen țele generale sunt competen țele dezvoltate prin studierea istoriei în învă țământul
primar.
Competen țele specifice se formează pe parcursul unui an școlar , sunt derivate din competen țele
generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competen țele specifice sunt înso țite de exemple
de activită ți de învă țare, care constituie modalită ți de organizare a activită ții didactice în scopul realizării
competen țelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activită ți de
învățare, care integrează strateg ii didactice și care valorifică experien ța concretă a elevului. Cadrul
didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activită ți de învă țare pe care le propune programa
școlară, de a le completa sau de le înlocui, astfel încât acestea să asigure un deme rs didactic adecvat
situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei
școlare și proiectării unor parcursuri de învă țare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării
elevilor.
Conținuturile învățării sunt organizate pe domenii și reprezintă achizi ții de bază, mijloace
informa ționale prin care se urmăre ște realizarea competen țelor. Modul de abordare propus integr ează
istori a locală în istoria na țională și pe aceasta în istoria universală. Alătur i de studierea evenimentelor,
actuala programă propune o perspectiva culturală, oferind elevilor ocazia de a afla despre alte
popoare europene, despre ocupa ții, mod de viață, obiceiuri , influen țele reciproce sau despre
conducătorii care le -au făcut onoare. Astfel, elevii din învă țământul primar, iau contact succint cu
noțiuni și informa ții ce urmează a fi consolidate pe parcursul ciclurilor gimnazial și liceal.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare,
oferind suport pentru proiectarea demersului didactic și pentru realizarea activită ților de predare –
învățare-evaluare, în concordan ță cu specificul disciplinei și cu particularită țile de vârstă ale elevilor.
Demersurile de predare -învățare-evaluare propuse prin actuala programă se situează într -un
context mai larg, conturat în câteva documente europene relevante:
– Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind
competen țele cheie din perspectiva învă țării pe parcursul întregii vi eți (2006/962/EC).
– Recomandarea Consiliului Europei privind predarea istoriei (15/2001) .
– Conven ția UNESCO pentru păstrarea/ salvarea patr imoniului intangibil ( 2003).
– OMECT privind dezvoltarea problematicii diversită ții în curriculumul na țional
(1529/18.07 .2007) .

Istorie – clasa a IV -a 3

Competen țe generale

1. Localizarea în timp și în spa țiu a evenimentelor istorice studiate
2. Explorarea surselor relevante pentru a în țelege fapte și evenimente
din trecut și din prezent
3. Utilizarea termenilor istorici în diferite situa ții de comunicare
4. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilal ți

Istorie – clasa a IV -a 4 Competen țe specifice și exemple de activită ți de învățare
1. Localizarea în timp și în spa țiu a evenimentelor istorice studiate
Clasa a IV-a
1.1. Ordonarea cronolo gică a unor evenimente din via ța familiei, a faptelor prezentate într -o
situa ție de învă țare
– alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care s ă se reprezinte evenimente din via ța
personal ă, viața familiei sau istoria localit ății natale
– alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o schem ă dată
– alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enun țuri, desene, fotografii despre
evenimente la care au participat în cadrul comunită ții
– prezentarea unor albume personale cu foto grafii din istoria familiei sau a comunită ții
– citirea și discutarea unor biografii ale unor personalit ăți din diferite domenii (ist oric, literar,
artistic etc.), ținând cont de încadrarea în timp
– precizarea evenimentelor dintr -un text citit / audiat folosi nd expresii precum: la început / mai
întâi / prima dat ă, apoi / dup ă aceea, la urm ă / în final / în acela și timp etc.
– aranjarea unei succesiuni de enun țuri dup ă ordinea logic ă de desf ășurare a evenimentelor
și în func ție de factorul timp
– participarea la jocuri de rol / dramatiz ări ale unor povestiri și legende istorice cunoscute
– vizionarea și discu tarea unor secven țe din filme istorice / reportaje T.V., respect ând ordinea
desfășurării evenimentelor
– alcătuirea de axe cronologice privind succesiunea unor even imente/procese istorice

1.2. Localizare a în spa țiu a evenimentelor istorice
– observarea h ărților digitale și a simul ărilor confrunt ărilor armate , folosind TIC
– localizarea pe harta fizică a Rom âniei a unor locuri/zone de importan ță istorică
– familiarizare a cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief,
reprezentări conven ționale pentru peisajul antropic și de geografie umană
– descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitate a
natală sau di n alte regiuni
– lectura unor texte care ilustre ază legătura dintre om și mediu (ocupa ții, locuin țe, obiceiuri)

1.3. Recunoa șterea p reocup ării oamenilor pentru raportarea la timp și spa țiu
– realizarea unui jurnal al familiei care să con țină date și locuri i mportante , ordonate
cronologic
– studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt men ționate date, perioade de timp și
nume de locuri
– realizarea unor hăr ți/ organizatori grafici care exemplifică măsurarea timpului în istorie
(deceniu, s ecol, mileniu)
– realizarea unei „istorii a măsurării timpului” pe baza informa țiilor selectate din e nciclopedii
tipărite sau online
– valorificarea informa țiilor dobândite prin vizite la muzee , case memoriale, situri arheologice

2. Explorarea surselor relevante pentru a în țelege fapte și evenimente din
trecut și din prezent
Clasa a IV -a
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de instrumente, inclusiv tehnologiile
de informare și comunicare
– căutarea de surse de informare despre o tema istoric ă pusă în discu ție
– observarea dirijat ă a diferitelor tipuri de surse care s ă ofere informa ții din prezent și trecut
în timpul lec țiilor desf ășurate în școala sau în afara ei (muze e, case memoriale,
biblioteci…)
– citirea și comentarea unor imagini / fotografii
– descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea
natală

Istorie – clasa a IV -a 5 Clasa a IV -a
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor pentru a identifica informa ții
variate despre trecut
– realizarea de portofolii pe teme istorice, folosind Internetul și enciclopedii în format
electr onic etc. ca surse de informare
– observarea h ărților digitale și a simul ărilor confrunt ărilor armate etc., folosind T.I.C.
– discu ții în grup / colective despre faptele petrecute în trecutul îndep ărtat sau apropiat
– exerci ții de prezentare a ceea ce i -a impresionat în leg ătură cu un eveniment istoric
– formularea unor predic ții asupra firului narativ al unor legende / povestiri istorice, pornind de
la un fapt de însemn ătate istoric ă
– redactarea unor compuneri în care s ă fie exprimat ă atitudinea față de anumite evenimente
– redactarea de texte având la baz ă modele ale unor personalită ți din istorie („A ș dori s ă fiu
ca…”)
– realizarea unor proiecte de grup care s ă eviden țieze rolul personalit ăților în derularea
evenimentelor d e însemn ătate istoric ă
– selectarea informa țiilor oferite de sursele istorice pe baza unui plan de idei dat

2.3 Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecin țelor și a elementelor care s -au
schimbat sau nu într-o anumit ă perioada de timp
– prezent area unor eve nimente istorice drept consecin țe ale altor evenimente
– exerci ții de precizare a cauzelor/consecin țelor unor fapte/evenimente istorice
– prezentarea stilului de via ță a oamenilo r din diferite perioade de timp
– analiza unor imagini care prezint ă același loc în diferite per ioade de timp/ momente istorice
– prezentarea unor fotografii de familie care eviden țiază evolu ția unor persoane sau felul în
care un loc s -a schimbat/ a rămas neschimbat de -a lungul timpului
– realizarea unor albume sau postere despre localitatea natal ă, școala, locuri cunoscute/
îndrăgite
– realizarea unor expozi ții de desene/picturi/colaje care arată felul în care au evoluat uneltele,
armele, vestimenta ția oamenilor, arhitectura locuin țelor

3. Utilizarea termenilor istorici în diferi te situa ții de comunicare
Clasa a IV -a
3.1. Recunoa șterea unor termeni istorici în cadrul unor surse accesibile
– lectura unor texte/surse istorice cu creionul în mână
– deducerea sensului unui cuv ânt/termen istoric prin raportare la textul citit sau la mesaj ul
audiat
– lectura unui text cu con ținut istoric utiliz ând metoda SINELG
– realizarea unor organizatori grafici care sus țin înțelegerea informa țiilor din texte/surse
istorice

3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situa ții de comunicar e orală și scrisă
– povestirea unor evenimente/fapte istorice, utiliz ând termenii învățați
– povestirea unor evenimente semnificative din via ța personal ă sau activitatea școlar ă, trăite
sau proiectate în viitor, folo sind verbe la timpuri potrivite
– repovestirea unor legende și povestiri istorice
– completarea unor texte lacunare
– realizarea și prezentarea unor proiecte individuale și de grup pe diferite teme istorice
– alcătuirea și rezolvarea de rebusuri pe teme istorice
– completarea unui jurnal cu dubl ă intrare în urma lecturii unui text/a vizionarii unui film cu
conținut istoric
– realizarea unor compuneri/ desene/schi țe/scenarii simple pornind de la informa țiile
selectate dintr -o sursă co nsultată individual sau în grup
– realizarea prezent ării unei personalit ăți istori ce/ a unui eveniment istoric
– realizarea unor afi șe pentru promovarea unor serb ări/concursuri cu tematic ă istoric ă
– dramatizarea unor lecturi istorice cunoscut e

3.3. Exprimarea propriilor idei referitoare la valoarea/importan ța unor evenimente
semnificativ e din istoria personală/locală/na țională/ europeană
– formularea unor judecă ți de valoare simple pe parcursul preze ntării unor evenimente

Istorie – clasa a IV -a 6 Clasa a IV -a
istorice
– exprimarea propriei p ăreri referitoare la un eveniment istoric, la faptele unei personalit ăți
istorice
– studii de caz simple, pe baza unor înt âmplări din lecturi cu con ținut istoric
– identificarea unor modalită ți în care ar fi putut ac ționa în anumite împrejurări din via ța
personală (Ce ai făcut atunci… Ce ai fi putut face… Ce ai face acum…)
– exerci ții – joc de tipul “Daca a ș fi…m -aș simți/aș face. ”
– completarea unor jurnale de învă țare după participarea la sărbători locale tradi ționale sau
prilejuite de evenimente istorice sau după vizitarea unor muzee și case memoriale

4. Formarea imaginii pozitive despre si ne și despre ceilal ți
Clasa a IV -a
4.1. Determinarea semnifica ției unor evenimente din trecut și din prezent
– formularea de î ntreb ări si r ăspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane și locuri
cu semnifica ție istorica
– citirea unor lecturi istor ice si povestir ea faptelor istorice prezentate
– extragerea informa țiilor esen țiale dintr -un text cu con ținut istoric
– lectura unui text cu con ținut istoric și prezentarea ideilor esen țiale, în perechi
– prezentarea unor evenimente utiliz ând organ izatori grafic i
– realizarea unor discu ții în grup despre fapte/evenimente/personalit ăți istorice
– exerci ții de stabilire a unor rela ții evidente î ntre evenimente istorice prezentate/cunoscute
– realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei personalit ăți
istoric e/numele unui eveniment istoric
– realizarea si pre zentarea unor proiecte tematice
– prezentarea impresiilor după vizite la muzee și case memoriale

4.2. Recunoa șterea asemănărilor și deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre persoane și
grupuri
– identificarea unor modalită ți în care ar fi putut ac ționa în anumite împrejurări din via ța
personală (de ex. exerci ții de tipul „Ce ai făcut atunci… Ce ai fi putut face… Ce ai face
acum… ”)
– discu ții in grup referitoare la faptele unor personalită ți istor ice, modul î n care au influen țat
desfă șurarea unor evenimente
– selectarea, pe baza surselor istorice, a asemănărilor și deosebirilor între fapte/evenimente,
personalită ți
– stabilirea cu ajutorul organizatorilor grafici a asemănărilor și deosebirilor dintre
fapte/even imente personalită ți, monumente
– redactarea unor texte în care să se eviden țieze atitudinea fa ță de fapte/evenimente ,
personalită ți din trecut

4.3. Manifestarea unei atitudini deschise in cazul unor situa ții care presupun comunicarea
– solicitarea unei explica ții referitoare la informa țiile de detaliu și termenii specifici dintr -un
text cu con ținut istoric/sursă accesibilă
– participarea la dialoguri pe teme istorice, aduc ând în discu ție informa ții sau exprim ându-și
propria părere despre evenimente și personalită ți istorice
– formularea de întrebări și răspunsuri r eferitoare la faptele discutate
– selectarea unei informa ții dintr -un text istoric/sursă și motivarea alegerii făcute
– concursuri pe teme istorice tip Cine știe câștigă, la nivelul clasei sau înt re clase
– realizarea unei mape a clasei Știați că?, fiecare elev av ând posibilitatea să completeze cu
informa ții pe care le considera relevante pentru subiecte discutate sau descoperite pe
parcursul cercetărilor personale
– realizarea pe grupe a unor postere /afișe pentru comemorarea/sărbătorirea unor
evenimente/personalită ți
– proiectarea și realizarea unui col ț muzeistic al clasei și utilizarea obiectelor colec ționate în
diferite ocazii
– realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie

Istorie – clasa a IV -a 7
Conținuturi
Domen ii CLASA a IV-a
Trecutul și prezentul din
jurul nostru Noțiuni introductive: trecut -prezent, (mileniu, secol, deceniu,
epocă istorică), spațiu istoric, surse istorice
Familia: trecutul familiei, sărbători de familie, timpu l liber, activită țile
cotidiene
Comunitatea locală și na țională: teritoriu, locuin țe și via ță
cotidiană, tradi ții, sărbători, religie, monumente ale eroilor
Comunită ți ale minorită ților pe teritoriul de azi al României
Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală
Popoare de ier i și de astăz i: localizare pe hartă, ocupa ții, tradiții,
obiceiuri, sărbători
Cunoa șterea lumii prin călători
Epoci, evenimente și
personalită ți

Antichitatea
– Legende și scrieri ale anticilor despre daci și romani
Evul Mediu
– Figuri legendare de vo ievozi, domnitori și conducători locali
în cronici și povestiri istorice
– Transilvania – spațiu multietnic . Sat și oraș în Transilvania
medievală
– Istorici și cronicari despre personalită ți ale minorită ților
Epoca modernă
– Al. I. Cuza și Unirea
– Carol I și independen ța, Carol Davila
– Eroi ai Primului Război Mondial
– Ferdinand și Marea Unire
– România la cumpăna dintre milenii
Cultură și patrimoniu

Locuri istorice din comunitate : mănăstiri, străzi și case istorice
din comunitate, monumente ale eroilor , monu mente reprezentative
ale comunită ților etnice din România
Locuri cu importan ță istorică pentru România :
– Așezări și construc ții dacice, grece ști si romane (ora șele
grece ști de pe malul Mării Negre)
– Castele și cetă ți martore ale evenimentelor istorice
– Cons trucții religioase și ctitorii lor
Monumente și locuri incluse în patrimoniul UNESCO

Conținuturi recomandate pentru teme din programă
Datorită specificului lor, câteva dintre temele propuse de programă sunt formulate în termeni generali.
În func ție de interesele elevilor, de resursele didactice, de elemente suport pe care le poate oferi
școala , profesorul va opta pentru cel pu țin unul dintre con ținuturile recomandate.
Popoare de ieri și se astăzi : Dacii, romanii, grecii, galii, slavii, turcii, românii, francezii, ungurii,
germanii, ru șii, sârbii, bulgarii
Cunoa șterea lumii prin călători : Marco Polo, Cristofor Columb, Magellan, Badea Câr țan, Spătarul
Milescu, Emil Racovi ță, Alexander Csoma de Korosi , exploratori ai secolului XX
Legende și scrieri ale ant icilor despre daci și roman i: fragmente di n Herodot, Strabon, Cassius Dio

Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice : Gelu, Drago ș,
Basarab, Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mar e, Mihai Viteazul

Construc ții religioase și ctitorii lor : Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare , Petru Rare ș, Neagoe Basarab ,
Antim Ivireanu , Constantin Brâncoveanu

Istorie – clasa a IV -a 8 Monumente și locuri incluse în patrimoniul UNESCO: fortifica țiile dacice din Mun ții Oră știe, așezările
săse ști cu biserici fortificate din Transilvania, ora șul Sighi șoara, bisericile din lemn din Maramure ș,
bisericile pictate din Nordul Moldovei, ceramica de Horezu, doina (cântec liric)

Sugestii metodologice
Punerea în aplicare a programei re prezintă etapa în care un document curricular general se
adecvează la diversitatea contextelor educa ționale, o etapă care implică deopotrivă aspecte tehnice,
dar și o provocare a creativită ții și inova ției didactice.
Proiectarea activită ții didactice
Lectura personalizată a programei școlare are scopul de a identifica modalită țile concrete de
aplicare a programei școlare la un context educa țional specific. Documentele de proiectare elaborate
de către profesor (planificarea calendaristică și proiectele unit ăților de învă țare) oferă profesorului
răspunsuri la următoarele întrebări :
 În ce scop voi face? (sunt identificate, în acest fel, competen țe în cadrul respectivei unită ți de
învățare);
 Cum voi face? (sunt determinate activită țile de învă țare; activită țile de învă țare pot fi
selectate dintre exemplele oferite de programa școlară sau pot fi propuse de către fiecare
cadru didactic);
 Ce con ținuturi voi folosi? (sunt selectate, concretizate și organizate con ținuturile);
 Cu ce voi face? (sunt analizate resursele , de exemplu, resurse materiale, inclusiv resurse
TIC, de timp, forme de organizare a clasei de elevi);
 Cât s -a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare care trebuie să eviden țieze
progresul înregistrat de fiecare elev în raport cu el însu și pe pa rcursul dobândirii
competen țelor prevăzute de programă).
Elaborarea planificării calendaristice implică: identificarea unită ților de învă țare, stabilirea
succesiunii acestora, corelarea competen țelor specifice și a con ținuturilor și alegerea celor mai
relevante activită ți de învă țare, alocarea de timp pentru parcurgerea respectivelor unită ți de învă țare.
Prin realizarea proiectelor de unită ți de învă țare, profesorul valorifică deplin contextul educa țional
în care î și desfă șoară activitatea. Câteva dintre fa cilitățile pe care le oferă acest document de
proiectare sunt:
 centrarea pe elementele „acționale” ale programei, care conduc la achizi ții ale învă țării:
cuno ștințe, abilită ți, atitudini;
 integrarea evaluării în demersul de predare -învățare; rela ția dintre învățare și evaluare este
bine stabilită, prin cele două segmente de evaluare pe care le include unitatea de învă țare;
 accentul nu mai cade pe activitatea profesorului ca ofertant de cunoa ștere „de-a gata”, ci
pe modul în care selectează, organizează/real izează activită țile de învă țare prin care elevul
va lua parte la construirea cunoa șterii.
Elaborarea strategiilor de predare -învățare-evaluare
Orientarea demersului didactic pornind de la competen țe determină utilizarea unor metode active care
pot contribu i la:
 crearea unui mediu educa țional care încurajează interac țiunea socială pozitivă;
 exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a
cooperării cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;
 realizarea unor conexiuni cu achizi ții dobândite prin studiul altor discipline de învă țământ;
 utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care să
permită utilizarea tehnologiei informa ției și a comunica țiilor, în vederea des fășurării unor
lecții inte ractive, atractive.
Strategii didactice recomandate pentru dezvoltarea competen țelor
a. Utilizarea termenilor istorici în diferite situa ții de comunicare
Abordarea modernă, presupune ca profesorul clasei să fie preocupat de creare a de ocazii de
învățare pentru elevii săi, iar metodele pe care le va folosi sunt mijloacele prin care sunt configurate
activită țile de învă țare ale elevilor.
Astfel, pentru competen ța specifică Recunoa șterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile , a activitatea de învă țare Realizarea unor organizatori grafici de tip ciorchine pe baza

Istorie – clasa a IV -a 9 lecturii/audierii unor mesaje cu con ținut istoric se pot utiliza mai multe tehnici de organizare, cum ar fi:
tabelul conceptelor, diagrama Venn, diagrama SPIDE R MAP (pânza de păianjen), tabelul T .
Organizatorul grafic este o metodă de învă țare antrenantă, asigură transferul cuno ștințelor, formează
deprinderi și abilită ți de lucru. De asem enea, poate fi folosită și în evaluare , ca parte a predării, sub
forma unor secven țe de recapitulare a unor no țiuni teoretice sau la finalul unei unită ți de con ținut.
O altă metodă interactivă ce poate fi utilizată este metoda SINELG ( Sistemul Interactiv de
Notare pentru Eficientizarea Lecturii și Gândirii) care p ermite elevului să citească și să în țeleagă în
mod activ un con ținut/text istoric. Ca metodă, SINELG poate fi utilizată pentru etapa de realizare a
sensului – învățare, în țelegere, iar cuno ștințele anterioare ale elevilor se folosesc ca bază de plecare
pentru lectura/asc ultarea textului.
Competen ța specifică Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situa ții de comunicare
orală și scrisă este prezentă în programă înso țită de o gamă de sugestii privind activită țile de învă țare.
Lista poate fi îmbogă țită în ac tivitatea curentă și de alte tipuri de activită ți de învă țare, cadrul didactic
având libertatea să aleagă în funcție de particularită țile clasei de elevi și ritmul de lucru. Se recomandă
alternarea formelor de organizare a activită ții elevilor: în echipe, pe grupe, individual : iar în conducerea
activită ții crearea motiva ției, încurajarea elevilor prin dozarea sarcinilor de lucru, stimularea interesului
pentru studiul istoriei prin redactarea de articole în revista clasei relativ la o serie de evenimente
istorice studiate, transmiterea unui mesaj către o personalitate istorică studiată sau realizarea unei fi șe
de personaj.
Pentru evaluare se recomandă fi șe de lucru, fi șa de observare a comportamentului elevului în
cadrul activită ților de grup, rezolvarea de rebusuri pe teme istorice, probe/teste care să con țină itemi
obiectivi și semiobiectivi, Tehnica 3 -2-1, examinări orale.
b. Explorarea surselor relevante pentru a în țelege evenimente din trecut și din prezent
Istoria este una dintre disciplinele care pot asigura pregătirea elevilor pentru evaluarea de la
finalul clasei a IV – a, unde itemii de evaluare sunt construi ți după principiile testărilor interna ționale
(PIRLS). Această testare acordă ponderi egale materialelor destinate celor două scopuri ale lectu rii:
lectura în scop literar și lectura în scopul achizi ționării și utilizării informa ției.
Sursele istorice scrise, textele istorice pot asigura elevului depă șirea stadiului achizi ției de
cuno ștințe, folosindu -se de acestea în scopul gândirii și acțiunii. Textele istorice sunt, de regulă, t exte
cronologice care prezintă ideile în secven țe ordonate temporal; se referă la evenimente, fapte istorice
sau scrisori. Pot fi utilizate și texte necronologice care prezintă ideile organizate logic, argumentele,
contr aargumentele sau punctele de vedere fiind folosite pentru a sus ține eviden ța; sunt prezentate în
diferite forme cum ar fi liste, diagrame, grafice, hăr ți.
Lectura aprofundată a acestor tipuri de texte îi conduce pe elevi spre patru categorii de
performan ță vizate de itemi, identificate sub forma celor patru procese majore ale în țelegerii lecturii:
– Extragerea informa țiilor explicit formulate .
– Formularea unor concluzii directe .
– Interpretarea și integrarea ideilor și informa țiilor.
– Examinarea și evaluarea con ținutului, a limbajului și a elementelor textual.
Lectura de profunzime implică nu numai abilitatea de a construi în țelesuri dintr -o varietate de
texte, ci și comportamente și atitudini care sprijină lectura și învă țarea pe tot parcursul vie ții.
Având în v edere cele men ționate anterior, men ționăm metode ce pot fi folosite în studierea
textelor/ surselor istorice, metode care asigură copiilor în țelegerea lecturii și, implicit, favorizează
formarea unui bagaj de informa ții istorice și utilizarea corectă a uno r termeni de specialitate accesibili:
– lectura unui text cu creionul în m ână și revenirea pe text;
– SINELG (Sistem interactiv de notare și evaluare a lecturii și gândirii);
– lectura cu predic ții;
– lectura în perechi;
– organizatori grafici (Ciorchine, Explozia s telară, diagrama Venn -Euler, lan țul
evenimente lor);
– metoda Cadranelor;
– învățarea dirijată cu ajutorul fi șelor de lucru;
– Știu/Vreau să știu/ Am învă țat;
– Răspunde -Aruncă -Interoghează;
– Tabelul conceptelor;
– Jurnalul cu dublă intrare etc.
Profesorii sunt încur ajați să utilizeze strategii de predare centrate pe elev , care contribuie la
dezvoltarea abilită ților de învă țare și de gândire critică într-un climat de respect în sala de clasă .

Istorie – clasa a IV -a 10 Pentru eficientizarea procesului de învă țare sunt avute în vedere câteva rep ere fundamentale:
– învățarea interactivă care presupune folosirea unor strategii de învă țare focalizate pe
cooperarea, colaborarea și comunicarea între elevi la activită țile didactice, precum și pe
interac țiunea dintre cadre didactice și elevi;
– elaborarea în comun a obiectivelor învă țării/ explicarea a ceea ce se a șteaptă de la elevi;
aplica ția și feedb ackul – orice proces de învă țare este mai eficient și mai u șor de în țeles
dacă informa țiile prezentate sunt aplicate în situa ții reale de via ță;
– modalită țile de sprijin în actul învă țării.
Se recomandă folosirea metodelor de învă țare activ -participative care să -l apropie pe elev de
disciplina „Istorie”, transform ând-o într -o poveste, într -o sursă de exemple pentru organizarea propriei
vieți, care să ajute l a formarea de atitudini și comportamente.
La acest deziderat contribuie lec ția-dosar ce poate fi folosită, de exemplu, atunci c ând se
abordează temele subscrise primului domeniu de con ținut Trecutul și prezentul din jurul nostru :
Noțiuni introductive; Fam ilia; Comunitatea locală și națională; Popoare de ieri și de astăzi .
Este recomandată folosirea unor metode cu dublu scop, de învă țare și de evaluare, precum
proiectul și portofoliul.
Proiectul începe în clasă, prin definirea și înțelegerea sarcinii de lu cru, eventual și prin
începerea rezolvării acesteia și se continuă acasă, pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni. În acest
timp elevii se consultă permanent cu învă țătorul. Proiectul se încheie tot în clasă, prin prezentarea în
fața colegilor a unui rap ort asupra rezultatelor ob ținute și a produsului realizat de către autor/autori.
Evaluarea portofoliului se poate face pentru fiecare produs, în momentul realizării acestuia, sau
global, la finalul unei perioade stabilite împreună cu elevii, după criterii anun țate și discutate în
prealabil.
c. Formarea atitudinii pozitive fa ță de sine și față de ceilal ți
Unele dintre activită țile de învă țare sugerate pentru aceste compe tențe pot fi valorizate și din
perspectiva evaluării achizi țiilor cuno ștințelor și abilităților prin rezultatele activită ților de învă țare.
Astfel, organizarea de concursuri pe echipe, bazate pe diferite con ținuturi din programă eviden țiază, la
nivelul echipelor participante și a inter acțiunii cu partenerii de echipă, colaborarea în vederea câ știgării
concursului. În acest sens, concursurile de tipul Cine știe câștigă sau cele organizate cu ocazia zilei
de 24 ianuarie, Zilei Na ționale a Rom âniei permit învă țătorului să evalueze , pe lângă elementele de
conținut și gradul de implicare a elevilor, modul cum interac ționează cu colegii pentru atingerea unui
scop comun. Realizarea proiectelor , posterelor sau afișelor permit e anun țarea unor criterii de
apreciere , de la elementele de con ținut la cele estetice . În acela și timp, este valorizată contribu ția
fiecăruia dintre me mbrii echipei la ob ținerea rezultatului , precum și aptitudinilor individuale ale
fiecăruia . De exemplu, un poster se poate evalua pe baza unor criterii precum: prezen ța elementelor
de con ținut istoric folosite adecvat, contribu ția ind ividuală la realizarea posterului, aspectul estetic.
Organizarea con ținuturilor
Opțiunile în privin ța con ținuturilor au avut în vedere criteriul accesibilită ții (dacă pot fi în țelese și
însușite de către elevi), respectiv cel al relevan ței aplicative a ace stora (dacă con ținuturile sunt
semnificative și relevante pentru existen ța cotidiană și pentru experien ța de via ță a tuturor elevilor).
Principiul istoriei integrate, însemnând valorificarea contextului european/interna țional în
învățarea istoriei național e este cel care a determinat selec ția și organizarea con ținuturilor.
Majoritatea temelor propun con ținuturi care vizează istoria na țională și cea europeană. Când va
aplica programa la clasă, profesorul va putea negocia cu elevii op țiunile pentru teme de is torie
europe ană și național ă. Acest mod de aplicare a programei răspunde unui principiu de proiectare
curriculară care propune valorificarea contextului școlii, în func ție de interesele elevilor, de resursele
didactice, de elemente suport pe care le poate oferi școala și chiar de op țiunea pentru un demers
didactic mai tradi țional sau mai inovativ. În acest context, recomandăm ca profesorii să abordeze din
perspectivă europeană cel pu țin una dintre temele subsumate fiecărui domeniu.
Așa cum sunt con struite, aceste teme pot deveni subiecte pentru activită ți extra școlare sau
pentru programe de CDS elaborate la nivelul școlii. Un bun exemplu este tema Figuri legendare de
voievozi, domnitori și conducători locali în cronici și povestiri istorice . Aceasta permite abordări
diverse. Un posibil demers, bazat pe lucrări literare (de exemplu legendele istorice scrise de D .
Bolintineanu , povestiri istorice scrise de E. Camilar sau prelucrări ale cronicilor medievale ), poate
propune elevilor figuri istorice emblematice ( de ex emplu, Gelu, Drago ș, Basarab, Mircea cel Bătrân,
Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ). Un alt demers, aplicabil în mod

Istorie – clasa a IV -a 11 deosebit în cazul comunită ților mono sau multiculturale , oferă profesorului libertat ea de a prelua
conce ptul de figură istorică și de a-i da consisten ță pornind de la evenimente istorice care definesc
identitatea locală. În unele situa ții – exemplul cel mai bun este cel al minorită ților etnice – demersul
presupune și abordări de istorie europeană.
Pentru rea lizarea unei imagini unitare și înțelegerea mai completă a unor fenomene sau realită ți
istorice, profesorul pentru învă țământul primar are ocazia de a aborda activită țile (atât pe cele de
învățare, cât și pe cele de evaluare) într -o manieră interdisciplina ră.
Această abordare poate viza, deopotrivă, domeniile de con ținut și temele subsumate acestora,
dar și competen țele specifice.
Câteva dintre exemplele de mai jos valorific ă deschiderea programei către celelalte obiecte de
studiu din aria Om și societate.
a. Tema Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali (Istorie) se poate corela
cu temele Raporturile noastre cu ceilal ți oameni și Valori, norme și comportamente moral –
civice (Educa ție civică) și cu tema Viața creștinului împreună cu semeni i (Religie). Astfel , se
pot sus ține reciproc, în formarea lor, competen țele Recunoa șterea asemănărilor și a
deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre persoane și grupuri (Istorie) , Recunoa șterea unor
comportamente moral -civice din via ța cotidiană , Deose birea comportamentelor prosociale de
cele antisociale (Educa ție civică ) și Evaluarea modului în care sunt aplicate reguli de
comportament moral -creștin, în diferite contexte de via ță (Religie ).Din perspectiva
conținuturilor propuse, tema de istorie ar pute a fi îmbogă țită prin discutarea valoril or moral –
religioase pe care le -au promovat acești conducători . Paleta de activită ți aflate la îndemâna
cadrului didactic este foarte variată: mini-proiecte individuale sau de grup, realizarea de mici
narațiuni pe baza unor informa ții obținute de la ceilal ți (familie, cunoscu ți), transpunerea în
mici scenete a unor fapte sau a unor atitudini, ilustrarea prin desene a calită ților/ defectelor
conducătorilor, antrenarea în concursuri gen „Cine știe, câ știgă!”, pe tema fapt elor și
comportamentelor acestor figuri legendare etc.
b. Temele Comunitatea locală și națională (Istorie ), De la orizontul local la țară (Geografie ),
Locuri de apartenen ță (Educa ție civică ) și domeniul Mari sărbători cre știne (Religie) pot fi
abordate integr at. Ele constituie suport pentru formarea unor competen țelor specifice
fiecăreia dintre disciplinele men ționate. În acest scop, se pot realiza activită ți diverse, așa
cum sunt :
– proiecte de grup, cu teme precum „Ce am aflat despre satul/ ora șul meu?”, „Jurn alul
localită ții mele” „Ziua localită ții mele ” (care să se concretizeze fie în expunerea de către
elevi a unor date privind comunitatea locală, ob ținute prin chestionarea membrilor familiei
sau a unor apropia ți, fie în alcătuirea unui mic „jurnal”, în care fiecare să consemneze, într –
o manieră proprie, părerea despre propria localitate, despre particularită țile sale istorico –
geografice și alte elemente ale specificului cultural local);
– expozi ție alcătuită din desene ale elevilor („Eu în/ și localitatea mea” ) – desene care să
exprime plastic modul în care ace știa percep comunitatea locală/ de apartenen ță și care să
respecte, la alegere sau integral, cerin țe precum : de a surprinde cum arăta în trecut și cum
arată în prezent localitatea, ce are ea specific din perspectiva mediului cultural sau a
mediului natural;
– realizarea de jocuri de rol, pentru simularea diferen țelor/ particularită ților comportamentale
și acționale ale elevilor în condi țiile în care li s -ar schimba identitatea/ localitatea de
domiciliu/ oriz ontul local de vie țuire („În ce fel m -aș manifesta dacă m -aș fi născut și aș
locui în…);
– alegerea și confec ționarea, de către elevi, a unor simboluri reprezentative pentru casa
(domiciliul) propriu și pentru școală (gen ecusoane, realizate pe post -it-uri, etichete etc.), și
amplasarea acestora pe harta localită ții, reliefând deopotrivă deosebirile de amplasare,
relațiile de vecinătate cu ceilal ți colegi și, în final, particularită țile propriei comunită ți față de
altele („Unde și cine sunt eu/ unde și cine s untem noi?”) .