Programa școlară [613066]

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educa ției na ționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

ISTORIE
CLASA a IV -a

Bucure ști, 201 4

Istorie – clasa a IV -a 2 Nota de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Istorie reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV -a din
învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul -cadru de învă țământ în aria curriculară Om și
societate , având un buget de timp de 1 oră/săptămână.
Programa școlară pentru disciplina Istorie propune ca finalitate a învă țării familiarizarea elevilor
cu trecutul, prin utilizarea unor mijloace și contexte de învă țare adecvate vârstei. Forma actuală a
programei consolidează op țiunea pentru un parcurs de cunoa ștere în care elevi i fac cuno ștință cu
trecutul pornind de la situa ții familiare (fapte, evenimente legate de trecutul familiei sau al localită ții
natale) și continuă cu teme care se situează la mai mare distan ță în timp și spa țiu.
Concep ția pe care se întemeiază programa i ntegrează aspecte care au în vedere, deopotrivă,
ținte europene în domeniul educa ției, asumate prin legisla ția na țională, dezvoltări actuale din domeniul
științelor învă țării și valorificarea bunelor practici de aplicare a curriculumului școlar în România și în
alte țări.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
– Competen țe generale
– Competen țe specifice și exemple de activită ți de învă țare
– Conținuturi
– Sugestii metodologice
Competen țele sunt ansambluri structurate de cuno ștințe, abilită ți și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor
probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competen țele generale sunt competen țele dezvoltate prin studierea istoriei în î nvățământul
primar .
Competen țele specifice se formează pe parcursul unui an școlar , sunt derivate din competen țele
generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competen țele specifice sunt înso țite de exemple
de activită ți de învă țare, care constitu ie modalită ți de organizare a activită ții didactice în scopul realizării
competen țelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activită ți de
învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experien ța concretă a elevului. Cadrul
didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activită ți de învă țare pe care le propune programa
școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat
situației concrete de la clasă . Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei
școlare și proiectării unor parcursuri de învă țare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării
elevilor.
Conținuturile învățării sunt organizate pe domenii și reprezintă a chiziții de bază, mijloace
informa ționale prin care se urmăre ște realizarea competen țelor. Modul de abordare propus integr ează
istori a locală în istoria na țională și pe aceasta în istoria universală. Alături de studierea evenimentelor,
actuala programă pro pune o perspectiva culturală, oferind elevilor ocazia de a afla despre alte
popoare europene, despre ocupa ții, mod de viață, obiceiuri , influen țele reciproce sau despre
conducătorii care le -au făcut onoare. Astfel, elevii din învă țământul primar iau contac t succint cu
noțiuni și informa ții ce urmează a fi consolidate pe parcursul ciclurilor gimnazial și liceal.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare,
oferind suport pentru proiectarea demersului didactic și pentru realizarea activită ților de predare –
învățare-evaluare, în concordan ță cu specificul disciplinei și cu particularită țile de vârstă ale elevilor.
Demersurile de predare -învățare-evaluare propuse prin actuala programă se situează într -un
context m ai larg, conturat în câteva documente europene relevante:
– Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind
competen țele cheie din perspectiva învă țării pe parcursul întregii vie ți (2006/962/EC);
– Recomandarea Consiliului Europei privind predarea istoriei (15/2001) ;
– Conven ția UNESCO pentru păstrarea/ salvarea patr imoniului intangibil (2003);
– OMECT privind dezvoltarea problematicii diversită ții în curriculumul na țional
(1529/18.07.2007) .

Istorie – clasa a IV -a 3

Competen țe generale

1. Localizarea în timp și în spa țiu a evenimentelor istorice
studiate
2. Explorarea surselor relevante pentru a în țelege fapte și
evenimente din trecut și din prezent
3. Utilizarea termenilor istorici în diferite situa ții de comunicare
4. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilal ți

Istorie – clasa a IV -a 4 Competen țe specifice și exemple de activită ți de învățare
1. Localizarea în timp și în spațiu a evenimentelor istorice studiate
Clasa a IV-a
1.1. Ordonarea cronologic ă a unor evenimente din via ța familiei, a faptelor prezentate într -o
situa ție de învă țare
– alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care s ă se reprezinte evenimente din via ța
personal ă, viața familiei sau istoria localit ății natale
– alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o schem ă dată
– alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enun țuri, desene, fotografii despre
evenimente la care au participat în cadrul comunită ții
– prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a comunită ții
– citirea și discutarea unor biografii ale unor personalit ăți din diferite domenii (ist oric, literar,
artistic etc.), ținând cont de încadrarea în timp
– precizarea even imentelor dintr -un text citit / audiat folosind expresii precum: la început/ mai
întâi/prima dat ă, apoi/după aceea, la urm ă în fina l/în acela și timp etc.
– aranjarea unei succesiuni de enun țuri dup ă ordinea logic ă de desf ășurare a evenimentelor și
în func ție de factorul timp
– participarea la jocuri de rol/ dramatiz ări ale unor povestiri și legende istorice cu noscute
– vizionarea și discu tarea unor secven țe din filme istorice/ reportaje T V, respect ând ordinea
desfășurării evenimentelor
– alcătuirea de axe cronologice privind succesiunea unor evenimente/procese istorice

1.2. Localizare a în spa țiu a evenimentelor is torice
– observarea h ărților digitale și a simul ărilor confrunt ărilor armate , folosind TIC
– localizarea pe harta fizică a Rom âniei a unor locuri/zone de importan ță istorică
– familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relie f,
reprezentări conven ționale pentru peisajul antropic și de geografie umană )
– descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitate a
natală sau din alte regiuni
– lectura unor texte care ilustre ază legătura dintre om și mediu (ocupa ții, locuin țe, obiceiuri)

1.3. Recunoa șterea p reocup ării oamenilor pentru raportarea la timp și spa țiu
– realizarea unui jurnal al familiei care să con țină date și locuri importante , ordonate cronologic
– studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt men ționate date, perioade de timp și nume
de locuri
– realizarea unor hăr ți/organizatori grafici care exemplifică măsurarea timpului în istorie
(deceniu, s ecol, mileniu)
– realizarea unei „istorii a măsurării timpului” pe baza informa țiilor select ate din e nciclopedii
tipărite sau online
– valorificarea informa țiilor dobândite prin vizite la muzee , case memoriale, situri arheologice

2. Explorarea surselor relevante pentru a în țelege fapte și evenimente din
trecut și din prezent
Clasa a IV -a
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de instrumente, inclusiv tehnologiile de
informare și comunicare
– căutarea de surse de informare despre o tem ă istoric ă pusă în discu ție
– observarea dirijat ă a diferitelor tipuri de surse care s ă ofere inf orma ții din prezent și din trecut ,
în timpul lec țiilor desf ășurate în școală sau în afara ei ( de exemplu, muze e, case memoriale,
biblioteci)
– citirea și comentarea unor imagini/ fotografii
– descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea
natală

Istorie – clasa a IV -a 5 Clasa a IV -a
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor pentru a identifica informa ții variate
despre trecut
– realizarea de portofolii pe teme istorice, folosind Internetul și enciclopedii în format electr onic
etc. ca surse de informare
– observarea h ărților digitale și a simul ărilor confrunt ărilor armate etc., folosind TIC
– discu ții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndep ărtat sau apropiat
– exerci ții de prezentare a ceea ce i -a impresionat în leg ătură cu un ev eniment istoric
– formularea unor predic ții asupra firului narativ al unor legende/ povestiri istorice, pornind de la
un fapt de însemn ătate istoric ă
– redactarea unor compuneri în care s ă fie exprimat ă atitudinea față de anumite evenimente
– redactarea de texte având la baz ă modele ale unor personalită ți din istorie („A ș dori s ă fiu ca
…”)
– realizarea unor proiecte de grup care s ă eviden țieze rolul personalit ăților în derularea
evenimentelor de însemn ătate istoric ă
– selectarea informa țiilor oferite de sursele isto rice pe baza unui plan de idei dat

2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecin țelor și a elementelor care s -au
schimbat sau nu într-o anumit ă perioad ă de timp
– prezentarea unor eve nimente istorice drept consecin țe ale altor evenimente
– exerciții de precizare a cauzelor/consecin țelor unor fapte/evenimente istorice
– prezentarea stilului de via ță al oamenilo r din diferite perioade de timp
– analiza unor imagini care prezint ă acela și loc în diferite per ioade de timp/ momente istorice
– prezentarea u nor fotografii de familie care eviden țiază evolu ția unor persoane sau fel ul în care
un loc s -a schimbat/ a rămas neschimbat de -a lungul timpului
– realizarea unor albume sau postere despre localitatea natal ă, școala, locuri cunoscute/
îndrăgite
– realizarea uno r expozi ții de desene/picturi/colaje care arată felul în care au evoluat uneltele,
armele, vestimenta ția oamenilor, arhitectura locuin țelor

3. Utilizarea termenilor istorici în diferite situa ții de comunicare
Clasa a IV -a
3.1. Recunoa șterea unor termeni istorici în cadrul unor surse accesibile
– lectura unor texte/surse istorice cu creionul în mână
– deducerea sensului unui cuv ânt/termen istoric prin raportare la textul citit sau la mesajul
audiat
– lectura unui text cu con ținut istoric utiliz ând metoda SINELG
– realizarea unor organizatori grafici care sus țin înțelegerea informa țiilor din texte/surse istorice

3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situa ții de comunicare orală și scrisă
– povestirea unor evenimente/fapte istorice, utiliz ând termenii învățați
– povestirea unor evenimente semnificative din via ța personal ă sau activitatea școlar ă, trăite
sau proiectate în viitor, folo sind verbe la timpuri potrivite
– repovestirea unor legende și povestiri istorice
– completarea unor texte lacunare
– realizarea și prezentarea unor proiecte individuale și de grup pe diferite teme istorice
– alcătuirea și rezolvarea de rebusuri pe teme istorice
– completarea unui jurnal cu dubl ă intrare în urma lecturii unui text/a vizionarii unui film cu
conținut istoric
– realizarea unor compuneri/ desene/schi țe/scenarii simple pornind de la informa țiile selectate
dintr-o sursă co nsultată individual sau în grup
– realizarea prezent ării unei personalit ăți istor ice/a unui eveniment istoric
– realizarea unor afi șe pentru promovarea unor serbări/concursuri cu tematic ă istoric ă
– dramatizarea unor lecturi istorice cunoscut e
– exprimarea propriei păreri referitoare la un eveniment istoric, la faptele unei personalită ți
istorice
– studii de caz simple, pe baza unor întâmplări din lecturi cu con ținut istoric
– completarea unor jurnale de învă țare după participarea la sărbători locale tradi ționale sau
prilejuite de evenimente istorice sau după vizitarea unor muzee și case memoriale

Istorie – clasa a IV -a 6 4. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilal ți
Clasa a IV-a
4.1. Determinarea semnifica ției unor evenimente din trecut și din prezent
– formularea de î ntreb ări și răspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane și locuri
cu semnifica ție istoric ă
– citirea unor lecturi istorice și povestir ea faptelor ist orice prezentate
– extragerea informa țiilor esen țiale dintr -un text cu con ținut istoric
– lectura unui text cu con ținut istoric și prezentarea ideilor esen țiale, în perechi
– prezentarea unor evenimente utiliz ând organ izatori grafici
– realizarea unor discu ții în grup despre fapte/evenimente/personalit ăți istorice
– exerci ții de stabilire a unor rela ții evidente î ntre evenimente istorice prezentate/cunoscute
– realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei personalit ăți
istoric e/numele unui eveniment istoric
– realizarea și prezentarea unor proiecte tematice
– prezentarea impresiilor după vizite la muzee și case memoriale

4.2. Recunoa șterea asemănărilor și deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre persoane și
grupuri
– identificarea unor modalită ți în care ar fi putut ac ționa în anumite împrejurări din via ța
personală (de ex emplu, exerci ții de tipul „Ce ai făcut atunci …?, Ce ai fi putut face …? Ce ai
face acum …?”)
– discu ții în grup referitoare la faptele unor personalită ți istorice, modul î n care a u influen țat
desfă șurarea unor evenimente
– selectarea, pe baza surselor istorice, a asemănărilor și deosebirilor între fapte/evenimente,
personalită ți
– stabilirea cu ajutorul organizatorilor grafici a asemănărilor și deosebirilor dintre
fapte/even imente, personalită ți, monumente
– redactarea unor texte în care să se eviden țieze atitudinea fa ță de fapte/evenimente ,
personalită ți din trecut

4.3. Manifestarea unei atitudini deschise in cazul unor situa ții care presupun comunicarea
– solicitarea unei explica ții referitoare la informa țiile de detaliu și termenii specifici dintr -un
text cu con ținut istoric/sursă accesibilă
– participarea la dialoguri pe teme istorice, aduc ând în discu ție informa ții sau exprim ându-și
propria părere despre evenimente și personalită ți istorice
– formularea de întrebări și răspunsuri r eferitoare la faptele discutate
– selectarea unei informa ții dintr -un text istoric/sursă și motivarea alegerii făcute
– concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câ știgă”, la nivelul clasei sau între clase
– realizar ea unei mape a clasei „ Știați că?”, fiecare elev având posibilitatea să completeze cu
informa ții pe care le consider ă relevante pentru subiecte discutate sau descoperite pe
parcursul cercetărilor personale
– realizarea pe grupe a unor postere/afi șe pentru c omemorarea/sărbătorirea unor
evenimente/personalită ți
– proiectarea și realizarea unui col ț muzeistic al clasei și utilizarea obiectelor colec ționate în
diferite ocazii
– realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie

Istorie – clasa a IV -a 7
Conținuturi

Domenii CLASA a IV-a
Trecutul și prezentul din
jurul nostru Noțiuni introductive: trecut -prezent (mileniu, secol, deceniu, epocă
istorică), spațiu istoric, surse istorice
Familia: trecutul familiei, sărbători de familie, timpu l liber, activită țile
cotidiene
Comunitatea lo cală și națională: teritoriu, locuin țe și viață cotidiană,
tradiții, sărbători, religie, monumente ale eroilor
Comunită ți ale minorită ților pe teritoriul de azi al României
Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală
Popoare de ieri și de astăzi: localizare pe hartă, ocupa ții, tradiții,
obiceiuri, sărbători
Cunoa șterea lumii prin călători
Epoci, evenimente și
personalită ți

Antichitatea
– Legende și scrieri ale anticilor despre daci și romani
Evul Mediu
– Figuri legendare de voievozi, domnitor i și conducători locali în
opere literare și istorice
– Transilvania – spațiu multietnic. Sat și oraș în Transilvania
medievală
– Istorici și cronicari despre personalită ți ale minorită ților
Epoca modernă
– Al.I. Cuza și Unirea
– Carol I și independen ța, Carol D avila
– Eroi ai Primului Război Mondial
– Ferdinand și Marea Unire
– România la cumpăna dintre milenii
Cultură și patrimoniu

Locuri istorice din comunitate : mănăstiri, străzi și case istorice din
comunitate, monumente ale eroilor , monumente reprezentative ale
comunită ților etnice din România
Locuri cu importan ță istorică pentru România :
– Așezări și construc ții dacice, grece ști si romane (ora șele
grece ști de pe malul Mării Negre)
– Castele și cetă ți martore ale evenimentelor istorice
– Construc ții religioase și ctitorii lor
Monumente și locuri incluse în patrimoniul UNESCO

Conținuturi recomandate pentru teme din programă
Datorită specificului lor, câteva dintre temele propuse de programă sunt formulate în termeni generali.
În func ție de interesele elevilor, de resursele didactice, de elemente suport pe care le poate oferi
școala, profesorul va opta pentru cel pu țin unul dintre con ținuturile recomandate.
Popoare de ieri și se astăzi: Dacii, romanii, grecii, galii, slavii, turcii, românii, francezii, ungurii,
germanii, ru șii, sârbii, bulgarii
Cunoa șterea lumii prin călători : Marco Polo, Cristofor Columb, Magellan, Badea Câr țan, Spătarul
Milescu, Emil Racovi ță, Alexander Csoma de Korosi , exploratori ai secolului XX
Legende și scrieri ale anticilor despre daci și romani : fragmente di n Herodot, Strabon, Cassius Dio
Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice : Gelu, Drago ș,
Basarab, Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul

Istorie – clasa a IV -a 8 Construc ții religioase și ctitorii lor : Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Petru Rare ș, Neagoe Basarab,
Antim Ivireanu , Constantin Brâncoveanu
Monumente și locuri incluse în patrimoniul UNESCO: fortifica țiile dacice din Mun ții Oră știe, a șezările
săse ști cu biserici fortificate din Transilvania, ora șul Sighi șoara, bisericile din lemn din Maramure ș,
bisericile pictate din Nordul Moldovei .

Sugestii metodologice
Punerea în aplicare a programei reprezintă etapa în care un document curricular general se
adecv ează la diversitatea contextelor educa ționale, o etapă care implică deopotrivă aspecte tehnice,
dar și o provocare a creativită ții și inova ției didactice.
Proiectarea activită ții didactice
Lectura personalizată a programei școlare are scopul de a identifi ca modalită țile concrete de
aplicare a programei școlare la un context educa țional specific. Documentele de proiectare elaborate
de către profesor (planificarea calendaristică și proiectele unită ților de învă țare) oferă profesorului
răspunsuri la următoare le întrebări :
 În ce scop voi face? (sunt identificate, în acest fel, competen țe în cadrul respectivei unită ți de
învățare).
 Cum voi face? (sunt determinate activită țile de învă țare; activită țile de învă țare pot fi
selectate dintre exemplele oferite de prog rama școlară sau pot fi propuse de către fiecare
cadru didactic) .
 Ce con ținuturi voi folosi? (sunt selectate, concretizate și organizate con ținuturile).
 Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resurse materiale, inclusiv resurse
TIC, de timp , forme d e organizare a clasei de elevi).
 Cât s -a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare care trebuie să eviden țieze
progresul înregistrat de fiecare elev în raport cu el însu și pe parcursul dobândirii
competen țelor prevăzute de programă).
Elabo rarea planificării calendaristice implică: identificarea unită ților de învă țare, stabilirea
succesiunii acestora, corelarea competen țelor specifice și a con ținuturilor și alegerea celor mai
relevante activită ți de învă țare, alocarea de timp pentru parcurge rea respectivelor unită ți de învă țare.
Prin realizarea proiectelor de unită ți de învă țare, profesorul valorifică deplin contextul educa țional
în care î și desfă șoară activitatea. Câteva dintre facilită țile pe care le oferă acest document de
proiectare sunt:
 centrarea pe elementele „acționale” ale programei, care conduc la achizi ții ale învă țării:
cuno ștințe, abilită ți, atitudini;
 integrarea evaluării în demersul de predare -învățare; rela ția dintre învă țare și evaluare este
bine stabilită, prin cele două segm ente de evaluare pe care le include unitatea de învă țare;
 accentul nu mai cade pe activitatea profesorului ca ofertant de cunoa ștere „de-a gata”, ci
pe modul în care selectează, organizează/realizează activită țile de învă țare prin care elevul
va lua parte la construirea cunoa șterii.
Elaborarea strategiilor de predare -învățare-evaluare
Orientarea demersului didactic pornind de la competen țe determină utilizarea unor metode active care
pot contribui la:
 crearea unui mediu educa țional care încurajează interac țiunea socială pozitivă;
 exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a
cooperării cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;
 realizarea unor conexiuni cu achizi ții dobândite prin studiul altor disci pline de învă țământ;
 utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care să
permită utilizarea tehnologiei informa ției și a comunica țiilor, în vederea desfă șurării unor
lecții inte ractive, atractive.
Strategii didact ice recomandate pentru dezvoltarea competen țelor
a. Utilizarea termenilor istorici în diferite situa ții de comunicare
Abordarea modernă, presupune ca profesorul clasei să fie preocupat să creeze ocazii de
învățare semnificativă pentru elevii săi, iar metod ele pe care le va folosi reprezintă mijloacele prin care
sunt configurate activită țile de învă țare ale elevilor.

Istorie – clasa a IV -a 9 Astfel, pentru competen ța specifică Recunoa șterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile , activitatea de învă țare Realizarea un or organizatori grafici de tip ciorchine pe baza
lecturii/audierii unor mesaje cu con ținut istoric se po ate utiliza prin mai multe tehnici de organizare,
cum ar fi: tabelul conceptelor, diagrama Venn, diagrama SPIDER MAP (pânza de păianjen), tabelul T .
Organizatorul grafic este o metodă de învă țare antrenantă, asigură transferul cuno ștințelor, formează
deprinderi și abilită ți de lucru. De asem enea, poate fi folosită și în evaluare , ca parte a predării – sub
forma unor secven țe de recapitulare a unor no țiuni teoretice sau la finalul unei unită ți de con ținut.
O altă metodă interactivă ce poate fi utilizată este metoda SINELG (Sistemul Interactiv de
Notare pentru Eficientizarea Lecturii și Gândirii) care permite elevului să citească și să în țeleagă în
mod acti v un con ținut/text istoric. Ca metodă, SINELG poate fi utilizată pentru etapa de realizare a
sensului – învățare, în țelegere, iar cuno ștințele anterioare ale elevilor se folosesc ca bază de plecare
pentru lectura/ascultarea textului.
Competen ța specifică Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situa ții de comunicare
orală și scrisă este prezentă în programă înso țită de o gamă de sugestii privind activită țile de învă țare.
Lista poate fi îmbogă țită în activitatea curentă și de alte tipuri de a ctivită ți de învă țare, cadrul didactic
având libertatea să aleagă în funcție de particularită țile clasei de elevi și ritmul de lucru. Se recomandă
alternarea formelor de organizare a activită ții elevilor în echipe, pe grupe, individual , iar în conducerea
activită ții, crearea motiva ției, încurajarea elevilor prin dozarea sarcinilor de lucru, stimularea interesului
pentru studiul istoriei prin redactarea de articole în revista clasei (despre evenimente istorice studiate,
transmiterea unui mesaj către o person alitate istorică studiată sau realizarea unei fi șe de personaj ).
Pentru evaluare se recomandă fi șe de lucru, fi șa de observare a comportamentului elevului în
cadrul activită ților de grup, rezolvarea de rebusuri pe teme istorice, probe/teste care să con țină itemi
obiectivi și semiobiectivi, Tehnica 3 -2-1, examinări orale.
b. Explorarea surselor relevante pentru a în țelege evenimente din trecut și din prezent
Istoria este una dintre disciplinele care pot asigura pregătirea elevilor pentru evaluarea de la
finalul clasei a IV -a, unde itemii de evaluare sunt construi ți după principiile testărilor interna ționale
(PIRLS). Această testare acordă ponderi egale materialelor destinate celor două scopuri ale lecturii:
lectura în scop literar și lectura în scopul achiz iționării și utilizării informa ției.
Sursele istorice scrise, textele istorice pot asigura elevului depă șirea stadiului achizi ției de
cuno ștințe, folosindu -se de acestea în scopul dezvoltării gândirii și modului de acțiune. Textele istorice
sunt, de regulă , texte cronologice care prezintă ideile în secven țe ordonate temporal sau se referă la
evenimente, fapte istorice sau scrisori. Pot fi utilizate și texte necronologice , care prezintă ideile
organizate logic, argumentele, contraargumentele sau punctele de vedere fiind folosite pentru a
susține eviden ța; acestea sunt prezentate în diferite forme cum ar fi liste, diagrame, grafice, hăr ți.
Lectura aprofundată a acestor tipuri de texte îi conduce pe elevi spre patru categorii de
performan ță vizate de itemi, ide ntificate sub forma celor patru procese majore ale în țelegerii lecturii:
– Extragerea informa țiilor explicit formulate .
– Formularea unor concluzii directe .
– Interpretarea și integrarea ideilor și informa țiilor.
– Examinarea și evaluarea con ținutului, a limbajulu i și a elementelor textual e.
Lectura de profunzime implică nu numai abilitatea de a construi în țelesuri dintr -o varietate de
texte, ci și comportamente și atitudini care sprijină lectura și învă țarea pe tot parcursul vie ții.
Având în vedere contextele de învățare prezentate , următoarele metode folosite în studierea
textelor/ surselor istorice, asigură copiilor în țelegerea lecturii și, implicit, favorizează formarea unui
bagaj de informa ții istorice și utilizarea corectă a unor termeni de specialitate accesi bili:
– lectura unui text cu creionul în m ână și revenirea pe text;
– SINELG (Sistem interactiv de notare și evaluare a lecturii și gândirii);
– lectura cu predic ții;
– lectura în perechi;
– organizatori grafici (Ciorchine, Explozia stelară, diagrama Venn -Euler, lan țul evenimente lor);
– metoda Cadranelor;
– învățarea dirijată cu ajutorul fi șelor de lucru;
– Știu-Vreau să știu-Am învă țat;
– Răspunde -Aruncă -Interoghează;
– Tabelul conceptelor;
– Jurnalul cu dublă intrare etc.
Profesorii sunt încuraja ți să utilizeze strategii de p redare centrate pe elev , care contribuie la
dezvoltarea abilită ților de învă țare și de gândire critică într-un climat de respect în sala de clasă .

Istorie – clasa a IV -a 10 Eficientizarea procesului de învă țare se bazează pe câteva repe re fundamentale:
– învățarea interactivă , care presupune folosirea unor strategii de învă țare focalizate pe
cooperarea, colaborarea și comunicarea între elevi la activită țile didactice, precum și pe
interac țiunea dintre cadre didactice și elevi;
– elaborarea în comun a obiectivelor învă țării/explicarea a ceea ce se a șteaptă de la elevi;
– dimensiunea aplicativă și feedb ackul – orice proces de învă țare este mai eficient și mai
ușor de în țeles dacă informa țiile prezentate sunt aplicate în situa ții reale de via ță;
– modalită țile de sprijin în actul învă țării.
Se recomandă folosirea metodelor de învă țare activ -participative care îl apropie pe elev de
obiectul de studiu Istorie , transform ând-o într -o poveste, într -o sursă de exemple pentru organizarea
propriei vie ți, care să ajute la formarea de atitudini și com portamente , dar și la familiarizarea cu valori .
La acest deziderat contribuie lec ția-dosar c are p oate fi folosită atunci c ând se abordează
temele :
– Comunitatea locală și națională .
– Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală .
– Cunoa șterea lumii prin că lători .
– Popoare de ieri și de astăzi .
– Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice .
– România la cumpăna dintre milenii .
Este recomandată folosirea unor metode cu dublu scop, de învă țare și de evaluare, precum
proiectul și portofoliul.
Proiectul începe în clasă, prin definirea și înțelegerea sarcinii de lucru, eventual și prin
începerea rezolvării acesteia și se continuă acasă, pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni. În acest
timp elevii se consultă permanent cu învă țătorul. Proiectul se încheie tot în clasă, prin prezentarea în
fața colegilor a unui raport asupra rezultatelor ob ținute și a produsului realizat de către autor/autori.
Evaluarea portofoliului se poate face pentru fiecare produs, în momentul reali zării acestuia, sau
global, la finalul unei perioade stabilite împreună cu elevii, după criterii anun țate și discutate în
prealabil.
c. Formarea atitudinii pozitive fa ță de sine și față de ceilal ți
Unele dintre activită țile de învă țare sugerate pentru aces te compe tențe pot fi valorizate și din
perspectiva evaluării achizi țiilor cuno ștințelor și abilită ților prin rezultatele activită ților de învă țare.
Astfel, organizarea de concursuri pe echipe, bazate pe diferite con ținuturi din programă eviden țiază, la
nivelul echipelor participante și a inter acțiunii cu partenerii de echipă, colaborarea în vederea obținerii
celor mai bune performan țe. În acest sens, concursurile de tipul Cine știe câștigă sau cele or ganizate
cu ocazia zilei de 24 I anuarie, Zilei Na ționale a Rom âniei permit învă țătorului să evalueze , pe lângă
elementele de con ținut și gradul de implicare a elevilor, modul cum interac ționează cu colegii pentru
atingerea unui scop comun. Realizarea proiectelor , posterelor sau afișelor facilitează anun țarea uno r
criterii de apreciere , de la elementele de con ținut la cele estetice . În acela și timp, este valorizată
contribu ția fiecăruia dintre me mbrii echipei la ob ținerea rezultatului , precum și aptitudinilor individuale
ale fiecăruia . De exemplu, un poster se poa te evalua pe baza unor criterii precum: prezen ța
elementelor de con ținut istoric folosite adecvat, contribu ția individuală la realizarea posterului, aspectul
estetic.
Organizarea con ținuturilor
Opțiunile în privin ța con ținuturilor au avut în vedere criteri ul accesibilită ții (dacă pot fi în țelese și
însușite de către elevi), respectiv cel al relevan ței aplicative a acestora (dacă con ținuturile sunt
semnificative și relevante pentru existen ța cotidiană și pentru experien ța de via ță a tuturor elevilor).
Princi piul istoriei integrate, însemnând valorificarea contextului european/interna țional în
învățarea istoriei naționale este cel care a determinat selec ția și organizarea con ținuturilor.
Majoritatea temelor propun con ținuturi care vizează istoria na țională și cea europeană. Când va
aplica programa la clasă, profesorul va putea negocia cu elevii op țiunile pentru teme de istorie
europe ană și național ă. Acest mod de aplicare a programei răspunde unui principiu de proiectare
curriculară care propune valorificarea c ontextului școlii, în func ție de interesele elevilor, de resursele
didactice, de elemente suport pe care le poate oferi școala și chiar de op țiunea pentru un demers
didactic mai tradi țional sau mai inovativ. În acest context, recomandăm ca profesorii să ab ordeze din
perspectivă europeană cel pu țin una dintre temele subsumate fiecărui domeniu.

Istorie – clasa a IV -a 11 Așa cum sunt con struite, aceste teme pot deveni subiecte pentru activită ți extra școlare sau
pentru programe de CDS elaborate la nivelul școlii. Un bun exemplu este te ma Figuri legendare de
voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice . Aceasta permite abordări diverse.
Un posibil demers, bazat pe lucrări literare (de exemplu , legendele istorice scrise de D . Bolintineanu ,
povestiri istorice scr ise de E. Camilar sau prelucrări ale cronicilor medievale ), poate propune elevilor
figuri istorice emblematice (de ex emplu, Gelu, Drago ș, Basarab, Mircea cel Bătrân, Iancu de
Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ). Un alt demers, aplicabil în mod deosebit în
cazul comunită ților mono sau multiculturale , oferă profesorului libertat ea de a prelua conceptul de
figură istorică și de a -i da consisten ță pornind de la evenimente istorice care definesc identitatea
locală. În unele situa ții – exemplu l cel mai bun este cel al minorită ților etnice – demersul presupune și
abordări de istorie europeană.
Pentru realizarea unei imagini unitare și înțelegerea mai completă a unor fenomene sau realită ți
istorice, profesorul pentru învă țământul primar are ocazi a de a aborda activită țile (atât pe cele de
învățare, cât și pe cele de evaluare) într -o manieră interdisciplinară.
Această abordare poate viza, deopotrivă, domeniile de con ținut și temele subsumate acestora,
dar și competen țele specifice.
Câteva dintre e xemplele de mai jos valorific ă deschiderea programei către celelalte obiecte de
studiu din aria Om și societate .
a. Tema Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice
(Istorie ) se poate corela cu temele Raporturi le noastre cu ceilal ți oameni și Valori, norme și
comportamente moral -civice (Educa ție civică ) și cu tema Viața creștinului împreună cu
semenii ( Religie ). Astfel , se pot sus ține reciproc, în formarea lor, competen țele
Recunoa șterea asemănărilor și a deoseb irilor dintre sine și celălalt, dintre persoane și
grupuri (Istorie ), Recunoa șterea unor comportamente moral -civice din via ța cotidiană ,
Deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale (Educa ție civică ) și Evaluarea
modului în care sunt aplicate reguli de comportament moral -creștin, în diferite contexte de
viață (Religie ). Din perspectiva con ținuturilor propuse, tema de istorie ar putea fi îmbogă țită
prin discutarea valoril or moral -religioase pe care le -au promovat acești conducători . Paleta
de activită ți aflate la îndemâna cadrului didactic este foarte variată: mini-proiecte individuale
sau de grup, realizarea de mici nara țiuni pe baza unor informa ții obținute de la ceilal ți
(familie, cunoscu ți), transpunerea în mici scenete a unor fapte sau a un or atitudini, ilustr area
prin desene a calită ților/defectelor conducătorilor, antrenarea în concursuri de tipul „Cine
știe, câ știgă!”, pe tema faptelor și comportamentelor acestor figuri legendare etc.
b. Temele Comunitatea locală și națională (Istorie ), De la orizontul local la țară (Geografie ),
Locuri de apartenen ță (Educa ție civică ) și domeniul Mari sărbători cre știne (Religie ) pot fi
abordate integrat. Ele constituie suport pentru formarea unor competen țe specifice pentru
fiecare dintre disciplinele men ționate. În acest scop, se pot realiza activită ți diverse, așa cum
sunt:
– proiecte de grup, cu teme precum „Ce am aflat despre satul/ ora șul meu?”, „Jurnalul localită ții
mele” „Ziua localită ții mele ” (care să se concretizeze fie în expunerea de către elevi a u nor
date privind comunitatea locală, ob ținute prin chestionarea membrilor familiei sau a unor
apropia ți, fie în alcătuirea unui mic „jurnal”, în care fiecare să consemneze, într -o manieră
proprie, părerea despre propria localitate, despre particularită țile sale istorico -geografice și
alte elemente ale specificului cultural local) ;
– expozi ție alcătuită d in desene ale elevilor („Eu în/ și localitatea mea”) – desene care să
exprime plastic modul în care ace știa percep comunitatea locală/ de apartenen ță și care să
respecte, la alegere sau integral, cerin țe precum : de a surprinde cum arăta în trecut și cum
arată în prezent localitatea, ce are ea specific din perspectiva mediului cultural sau a
mediului natural;
– realizarea de jocuri de rol, pentru simularea diferen țelor/ particularită ților comportamentale
și acționale ale elevilor în condi țiile în care li s -ar schimba identitatea/localitatea de
domiciliu/ orizontul local de vie țuire („În ce fel m -aș manifesta dacă m -aș fi născut și aș
locui în …);
– alegerea și confec ționarea, de către elevi, a unor simboluri reprezentative pentru casa /
domiciliul și pentru școală ( de exemplu, ecusoane, realizate pe post -it-uri, etichete etc.), și
amplasarea acestora pe harta localită ții, reliefând deopotrivă deosebirile de amplasare,
relațiile de vecinătate cu ceilal ți colegi și, în final, particularită țile propriei comunită ți față de
altele („Unde și cine sunt eu/ Unde și cine suntem noi?”) .

Istorie – clasa a IV -a 12 Prin toate elementele componente, programa încurajează profesorii să valorifice oportunită țile de
abordare diferen țiată a elevilor , atât în ceea ce prive ște abilit ățile diferite , datorate experien țelor
anterioare de învă țare, cât și în rela ție cu cele care decurg din caracteristicile individuale ale acestora.
Astfel, programa răspunde cerin țelor refer itoare la modalită țile de folosire a timpului la dispozi ție de
către profesor, prevăzut de legisla ția actuală.

Grupul de lucru

Doru Dumitrescu Ministerul Educa ției Na ționale
Laura Elena Căpi ță Institutul de Științe ale Educa ției
Daniela Be șliu CMBRAE – Școala Gimnazială Nr. 113, Bucure ști
Mirela Popescu Colegiul Na țional „Spiru Haret”, Bucure ști
Carmen Tomescu Școala Gimnazială „Ion Ghica”, Ia și
Emoke Bukkosi Școala Gimnazială Halchiu, sec ția Satu Nou, jude țul Bra șov
Marian Ciuperceanu Colegiul Na țional „Fra ții Buze ști”, Craiova