Program studii Asistență Medicală Generală [600740]

1
Universitatea de Medicin ă și Farmacie Craiova
Facultatea de MOAȘE ȘI ASISTEN ȚĂ MEDICALĂ
Program studii Asistență Medicală Generală

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific,
Prof.Univ.Dr. Dorin Mercuț
Îndrumător științific,
Asist.Univ.Dr. Emil Trașcă

Absolvent: [anonimizat]
2018

2

Universitatea de Medicin ă și Farmacie Craiova
Facultatea de MOAȘE ȘI ASISTE ȚNĂ MEDICALĂ
Program studii Asistență Medicală Generală

LUCRARE DE LICENȚĂ
NURSINGUL PACIENTULUI CU COLECISTECTOMIE
LAPAROSCOPICĂ

Coordonator științific:
Prof.Univ.Dr. Dorin Mercuț
Îndrumător științific:
Asist.Univ.Dr. Emil Trașcă

Absolvent: [anonimizat]
2018

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 6
ANATOMIA CĂILOR BILIARE ………………………….. ………………………….. …………………………. 6
1. Anatomia chirurgicală a căilor biliare ………………………….. ………………………….. …………. 6
2. Canalul hepatic comun ( ductus hepaticus communis ) ………………………….. ……………… 7
3. Canalul coledoc ( Ductus choledochus ) ………………………….. ………………………….. ……….. 7
4. Ductul cistic ( Ductus cysticus ) ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
5. Vezicula biliară ( Vesica biliaris sau Vesica fellea ) ………………………….. …………………… 9
6. Structura veziculei biliare ………………………….. ………………………….. …………………………. 10
7. Vase și nervi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 10
8. Anomalii ale veziculei biliare ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 12
SECREȚIA BILEI ȘI FIZIOLOGIA CĂILOR BILIARE ………………………….. ………………… 12
2.1. Fiziologia căilor biliare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 12
2.2. Funțiile veziculei biliare: ………………………….. ………………………….. ………………………….. 12
2.3. Funcțiile căii biliare principale ………………………….. ………………………….. ……………….. 13
2.4. Mecanismul de reglare a secreției biliare ………………………….. ………………………….. … 13
2.5. Evacuarea bilei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 14
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 15
PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A CĂILOR BILIARE EXTRAHEPATICE ……………… 15
3.1. LITIAZA BILIARĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 15
3.3 COLECISTITA CRONICĂ LITIAZICĂ ………………………….. ………………………….. …. 17
1.1. COLECISTITA ACUTĂ ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
1.2. LITIAZA CĂII BILIARE PRINCIPALE (C.B.P.) ………………………….. ………………. 28
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 32
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
COLECISTECTOMIE LAPAROSCOPICĂ ………………………….. ………………………….. ……….. 32
4.1. Rolul asistentei medicale în realizarea unui protocol educativ pacientului cu
colecistită ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 32
4.2. Rolul asistentei medicale la examenul clinic ………………………….. ………………………… 33
4.3. Conduita de urgență a asistentei medicale la internarea unui bolnav cu colică
biliară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 33
4.4. Rolul asistentei medicale în recoltarea probelor biologice ………………………….. ……. 34
4.5. Rolul asistentei medicale în pregătirea explorărilor funcționale ……………………….. 35
4.6. Rolul asistentei medicale în pregătirea preoperatorie a pacientului cu colecistită 36

4
4.7. Rolul asistentei medicale în supravegherea postoperatorie a bolnavului
colecistectomizat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 38
4.8. Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor ………………………….. …. 39
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 40
PROCESUL NURSING LA PACIENȚII CU COLECISTECTOMIE LAPAROSCOPICĂ
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 40
I. CULEGEREA DATELOR ………………………….. ………………………….. ………………………… 40
II. DIAGNOSTICUL NURSING ………………………….. ………………………….. ………………… 40
III. OBIECTIVE NURSING ………………………….. ………………………….. ………………………… 40
IV. INTERVENȚII NURSING ………………………….. ………………………….. …………………….. 41
V. EVALUAREA NURSING ………………………….. ………………………….. ……………………… 41
CAPITOLU L VI: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 49
PROCESUL DE NURSING ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 49
CAZURI CLINICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 53
CAZ CLINIC NR.1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 53
CAZUL CLINIC NR. 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 62
CAZ CLINIC NR.3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 71
CAZ CLINIC NR.4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 79
CAZ CLINIC NR.5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 87
DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 96

5
INTRODUCERE

Coleci stectomia laparoscopică reperzintă ablația veziculei biliare pe cale laparoscopică.
Coleci stectomia laparoscopică a devenit o intervenție tot mai des uitilizată în practica
medicală , regula “de aur ” în tratamentul colecistitelor .
Tratamentul colecistitei acute este o urgență chirurgicală iar rezolvarea ei impune
colecistectomie, efectuată cât mai preco ce. Scopul tratamentului colecistitelor este de a influența
simptomatologia ce afectează calitatea vieții pacientului și prev enirea complicațiilor ce pot
apărea.
Colecistectomia laparoscopică este cea mai modernă tehnică de extirpare a colecistului,
introd usă în practica chirurgicală de Phillyppe Moure t în 1987. Este o chirurgie minim -invazivă,
minim -agresivă și la ora actuală, în Europa de Vest se practică mai mult de 60% din
colecistectomii pe această cale, S.U.A. peste 80%.
Rezultatele post operatorii su nt excelente: cauz e dureroase minime; spitalizare 3 -5 zile,
reintegrarea în muncă după o durată scurtă de spitalizare ; rezultatele cosmetice deosebit de
apreciate de către pacienți.
Diagnosticul de nursing reprezintă o relatare a problemei de sănătate a pa cientului,
rezultate din analiza datelor prelevate, a situației modificărilor în starea de sănătate. În cazul
colecistitelor diagnosticul nursing este stabilit în funcție de cele 14 nevoi fundamentale.
Panul de îngrijire al asistentei medicale este deosebi t de important fiind structurat în
următorii pași:
– culegerea datelor ( în vederea identificării pacientului);
– identificarea problemelor de îngrijire ( proces ce este divizat în examinarea datelor
culese și interpretarea lor, precum și enunțarea privind semnificația acestor date. Problemele de
îngrijire pot fi cele clinice sau diagnosticul stabilit de asistentă);
– planificarea îngrijirilor ;
– aplicarea planului de îngrijire;
– evaluarea rezultatelor.
În cazul pacienților cu colecistită obiectivele asis tentei medicale sunt acelea ca pacientul
să aibă o stare de confort psihic și fizic.

În prezent, numărul de colecistectomii este de 2 ori mai mare ca cel al
apendicectomiilor.

6

CAPITOLUL I
ANATOMIA CĂILOR BILIARE

1. Anatomia chirurgicală a căilor biliare

De la nivelul hepatocitelor unde este secretată, bila este condusă până în duoden printr –
un sistem de canale care formează căile biliare. Dintre acestea unele sunt situate în interiorul
glandei și constituie căile biliare intrahepatice . O altă parte a lor se găsesc în afara ficatului si
reprezintă căile biliare extrahepatice.

DIVIZIUNE
Căile biliare extrahepatice (fig.1) cuprind un canal principal și un aparat diverticular.
Calea biliară principală este formată din ductul hepatic continuat de ductul coled oc, ele sunt
adesea reunite sub numele de ductul sau canalul hepatocoledoc, aparatul diverticular e constituit
din vezicula biliară și ductul cistic. Porțiunea căii biliare principale situată mai sus de
deschiderea ductului cistic, se numește ductul hepati c comun, iar porțiunea situată mai jos se
numește ductul coledoc.
Căile biliare extrahepatice sunt situate sub ficat, în etajul supramezocolic al abdomenului.
Ele raspund epigastrului (jumătatea dreaptă). Colecistul și ductul cistic sunt situate la dreapta
liniei mediane și sunt mai superficiale, hepato -coledocul este median, dar mai profund.

Fig. 1 Vezicula biliara și căile biliare extra hepatice

7
2. Canalul hepatic comun ( ductus hepaticus communis )
Ductul hepatic comun (fig. 2) ia naștere din unirea a doua canale în care se termină
ductele biliare : ductul hepatic drept și ductul hepatic stâng. La ieșirea din ficat, ductul hepatic
drept se găsește anterior de ramurile drepte ale venei porte și ale arterei hepatice, în timp ce
ductul stâng se găsește posterior de vasele respective. Ductul stâng este mai lung și încrucișează
fața anterioară a bifurcației venei porte. În felul acesta, confluența celor două rădăcini ale
ductului hepatic comun ocupă planul anterior al hilului ficatulu i.
Ductul hepatic comun are o lungime de 45 -50 mm și un calibru de 5 mm. Lungimea lui
este supusă multor var iații în funcție de locul unde se face confluența celor două ducte de origine
și de locul de unire a lui cu ductul cistic.
De la originea sa, duct ul hepatic comun urmează o direcție oblică în jos, spre stânga și
înapoi. În tot traiectul său, ductul se află cuprins în ligamentul hepato -duodenal. La originea sa,
încrucișează fața anterioară a ramurilor drepte ale arterei hepatice și ramura dreaptă a v enei
porte. Coboară apoi în pediculul hepatic fiind asezat în dreapta arterei hepatice proprii și înaintea
venei porte. Pe flancul său drept i se alătură ductul cistic, cele două ducte coboară alăturate pe o
distanță de 10 -15 mm și abia după aceea, conflue ază pentru a forma ductul coledoc.

Fig. 2 Canalul hepatic comun

3. Canalul coledoc ( Ductus choledochus )
Canalul coledoc sau ductul biliar continuă ductul hepatic comun. Limita dintre cele două
conducte este data de deschiderea ductului cistic în calea biliară principală. Coledocul conduce
bila în duoden.

8
TRAIECT
Ductul coledoc descrie un arc cu concavitatea îndreptată spre dreapta. De la origine,
înapoia porțiunii superioare a duodenului, el coboară înapoia capului pancreasului, străbate
peretel e porțiunii descendente a duodenului și se deschide în el. Coledocul mai descrie o curbă
concavitate anterioară care îmbrățișează duodenul .
În majoritatea cazurilor ( 75% ) coledocul are trei porțiuni: retroduodenală,
retropancreatică și intraparietală. El e merg paralel ca țevile unei puști de vânătoare, între 10 -15
mm și abia după aceea confluează în mod real.
Calea biliară principală măsoară aproximativ 8 -9 cm lungime. Din aceștia 30 -35 mm
revin coledocului. Diametrul său este de 5 mm, ca și al ductului hepatic comun. Calibrul lui
diminuează treptat în porțiunea terminal. Este elastic și se lasă dilatat cu ușurință.

RAPORTURI
Porțiunea retroduodenală – are următoarele raporturi principale:
-Înainte, cu porțiunea superioară a duodenului;
-Înapoi, repauzează pe fascia de coalescență retro -duodenopancreatică;
-Posterior, se află vena portă; iar la stânga artera hepatică.
Porțiunea retropancreatică – ductul coledoc coboară înapoia capului pancreasului și
adeseori pătrunde în parenchimul glandei. Are următoarele raporturi:
-Înainte, capul pancreasului;
-Înapoi, este acoperit de fascia Treitz;
Coledocul retropancreatic împreună cu capul pancreasului se proiectează pe peretele
abdominal anterior, în zona pancreatico -coledociană.
Porțiunea intraparietală – perforează împreună cu ductul pancreatic peretele medial al
porțiunii descendente a duodenului. Străbate tunica musculară, apoi submucoasă, ridică mucoasa
sub forma plicei longitudinale a duodenului și se desch ide în ampula hepatopancreatică
4. Ductul cisti c ( Ductus cysticus )
Ductul cistic leagă calea biliară principală cu vezicula biliară. Are un traiect oblic – în
jos, la s tânga și înapoi. El prezintă flexiuni și porțiuni dilatate alternând cu altele îngustate.
Porțiunile cele mai strâmte se găsesc la mi jlocul du ctului sau în apropierea veziculei biliare .
Aici se opresc de obicei calculii veniți din veziculă. Prin ductul cistic, bila ajunge în veziculă ( în
intervalurile dintre prânzuri și apoi se scurge înapoi în coledoc în timpul meselor ).
Ductul cis tic are o lungime de aproximativ 4 cm ( 3,5 -4,5 cm ) și un diametru de 4 mm.

9
5. Vezicula biliară ( Vesica biliaris sau Vesica fellea )
Vezicula biliară (Fig.3) sau colecistul este un rezervor anexat căilor de excreție a bilei
în care acesta se acumulează în intervalul dintre prânzuri. Ea este situată în fosa veziculei biliare
de pe fața viscerală a ficatului.

Fig.3 Descrierea vezicule i biliare
Este aproximativ sagitală în realitate direcția ei e puțin oblică de jos în dus, dinainte
înapoi și de la dreapta la stânga.
Vezicula biliară are o lungime de aproximativ 10 cm și o lărgime d e 4 cm. Capacitatea e
de 50 -60 cm.
Clasic, colecistul este comparat cu o pară. I se descriu 3 porțiuni:
– Fundul
– Corpul
– Colul
Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioară, este rotunjit în formă de
fund de sac. Fundul răspunde incizurii cistice de pe marginea inferioară a ficatului.
Corpul vez iculei biliare este partea ei aderentă la fața viscerală a ficatului. Corpul se
îngustează treptat spre col, ultima sa parte este denumită infundibul. Corpul veziculei vine în
raport în sus cu ficatul ( fosa veziculei biliare ), iar în jos cu colonul trans vers și cu segmentul
supramezocolic al porțiunii descendente a duodenului ( organe în care pot pătrunde calculii
biliari după ce în prealabil s -a instalat o fistula ).
Colul formează extremitatea profundă și ascuțită a veziculei biliare. Este situat în stâ nga
corpului veziculei, are o formă conică și este sinuos, descriind două inflexiuni. La început face
un unghi ascuțit cu corpul,îndreptându -se în sus, înainte și spre stânga, apoi se cotește brusc și
merge dinainte – înapoi spre a se continua fără o limit ă precisă cu ductul cistic. Desenează în

10
felul acesta un traiect în formă de S italic sau S culcat. Suprafața exterioară a colului este
neregulată, prezentând o serie de umflături. Cea mai mare dintre ele numită bazi net, e situată pe
partea dreaptă a colul ui și este separată de corp printr -un șanț bine marcat. Pe partea opusă, în
stânga se gasește o depresiune unghiulară în care se adăpostește un nod limfatic ( a lui Mascagni
). Colul este liber, nu aderă la ficat și este suspendat de el printr -o prelungire a omentului mic.
Între foițele acestei prelungiri trece artera cistică ( raport chirurgical de mare importanță ). În sus
și la stânga, colul vine în raport cu ramura dreaptă a venei porte iar în jos cu porțiunea superioară
a duodenului ( sau cu flexura du odenală superioară ).

6. Structura veziculei biliare
La exterior, vezicula este acoperită pe o întindere variabilă de peritoneu care îi
constituie tunica seroasă. Sub aceasta se găsește un strat subseros bine dezvoltat de natură
conjunctivă laxă. Urmează tu nica musculară care este de fapt fibro -musculară. Este formată în
mod predominant din țesut colagen și fibre elastice, în care sunt cuprinse un număr variabil de
fibre musculare netede.
La interior, vezicula este captușită de tunică mucoasă. Mucoasa prezi ntă numeroase
cute, care la examenul cu lupa se aseamănă cu vilozitățile intestinale. Ea este formată dintr -un
epiteliu simplu înalt, cilindric și dintr -un corion.
Epiteliul este format din celule absorbante cu platou striat si dintr -un număr redus de
celule caliciforme.
În regiunea colului se găsesc glande tubulo -alveolare, mucoase ( glandele lui Luschka ),
al căror produs se amestecă cu bila.
Corionul, este format din țesut conjuctiv lax și reticulat, este infiltrate cu limfocite și
conține uneori și fo liculi limfatici.
Epiteliul este impermeabil pentru pigmenții biliari. Celulele sale participă la procesul de
reabsorbție a apei ( concentrarea bilei ) și la elaborarea unor constituenți biliari ( grăsimi,
colesterol ).
Structura căilor biliare explică mecanismul de scurgere a bilei. Fluxul bilei este dirijat
de variațiile de presiune din arborele biliar, coordonate cu acțiunea sinergică a structurilor
sfincteriene și contractile ale căilor biliare.

7. Vase și nervi
Arterele căilor biliare extrahepatice provin: din artera hepatica proprie – pentru ductul
hepato -coledoc; din artera cistică pentru colecist și ductul cistic .

11
Venele urmează un traiect invers arterelor, ele se varsă în vena portă. Există un număr
de venule, care pleacă din colecist, pătrund în ficat și se ramifică aici; ele au valoarea unor vene
porte accesorii.
Nervii provin din plexul celiac. Cuprind fibre parasimpatice ( de origine vagală ) care
determină contracția musculaturii veziculei biliare și relaxarea sfincterului Oddi și fibre
simpatice care au o actiune contrarie .

8. Anomalii ale veziculei biliare
Anomaliile congenitale ale veziculei biliare și ale căilor biliare sunt de importanță
chirurgicală. Anomaliile veziculei biliare pot fi:
– Veziculă biliară a bsentă – agenezie de veziculă biliară;
– Veziculă biliară dublă;
– Veziculă biliară – divizată de o plică ( veziculă biliară – pălărie phrygiană );
– Veziculă biliară multiseptată.
Anomalile căilor biliare intrahepatice și extrahepatice sunt frecvente. Ductul cist ic este
absent la 1,5% din cazuri, în timp ce ducturile accesorii sunt prezente la 10% din cazuri. Artera
cistică poate fi dublă sau poate provenii din artera hepatica stângă, anterioară sau posterioară față
de calea biliară principală.
Cunoașterea acesto r anomalii congenitale este importantă pentru a evita accidentele
intraoperatorii. Incidența acestor anomalii reprezintă mai mult de 50% din cazuri.

ATREZIA BILIARĂ
Constituie o dezvoltare insuficientă a sistemului ductal;
– Apare la unul din 20.000 sau 30.000 de nou -născuți;
– Poate fi familială;
– Cand se limitează calea biliară extrahepatică este afectat în raport de 2/3 sexul
masculin față de cel feminine;
– În unele cazuri o nuanță subicterică este prezentă la naștere. În cele mai multe
cazuri, icterul apă rând în primele săptămâni de viață și progresând rapid ulterior;
– Urina este hipercromă;
– Scaunul este acholic
– Splenomegalie ,hepatomegalie

12
CAPITOLUL II
SECREȚIA BILEI ȘI FIZIOLOGIA CĂILOR BILIARE

2.1. Fiziologia că ilor biliare

La om, existența sfincterelor aparatului biliar și a rezervorului biliar reprezentat de
vezicula biliară crează condițiile unei excreții biliare intermitente, controlată de sistemul nervos
prin intermediul sfincterelor descrise și provocată de prânzuri.
Funcția principală a căilor biliare este de a transporta bila produsă de ficat care după ce
este secretată , suferă un proces de concentrare, modificându -și ușor compoziția, pentru ca în
cele din urmă să fie acumulată în rezervorul biliar. În vezicula bili ară este intens concent rată și
evacuată la cerere în duoden, unde își va exercita rolul său în digestie.
Excreția biliară este un act fiziologic complex, încadrat în procesul de digestie și
coordonat de sistemul neuroendocrin .

2.2. Funțiile veziculei bil iare:

Bila este produsă de ficat în mod continuu, la o presiune de 150 -250 ml apă. Volumul
zilnic secretat variază între 1 și 2 litri, variind în funcție de circulația sărurilor biliare și de
acțiunea diferitelor substanțe asupra colerazei. Debitul maxima l al bilei nu depășește 3 ml/minut,
secreția biliară încetând la o presiune biliară mai mare de 30 ml apă.
Rolul veziculei biliare este de – a concentra bila prin modificarea conț inutului de apă și
electroliți și de a înmagazina.
1)Funția de concentrare – este cea mai importantă . Vezicula biliară normal ă
concentrează bila hepatică recepț ionată de 5 -10 ori , atingând limita superioară în 16 -24 h.
Consecința este creșterea progresivă a concentrației bilei în acizi biliari; sodiu ; potasiu
și calciu, și s căderea concentrației clorului și bicarbonaților .
2) Funția secretorie : constă în secreția unor glicoproteine, predominant la nivelul
colului veziculei biliare , cunoscute sub diferite denumiri : mucus ; mu cine ; mucoproteine ;
glicoproteine. Cantitatea secretată este de circa 20 ml / zi ; crescând în litiaza veziculară.
3) Funcția motorie a veziculei biliare: rezidă într -o activitate spontană , ritmică și lentă
a veziculei care asigură o presiune de 10 -30 mm de apă în perioadele de repaus ale rezervorul ui
biliar .

13
2.3. Funcțiile că ii biliare principale

1) Funcția de concentrare – mucoasa coledocului este dotată cu capacitatea de
absorbție asemănătoare celei a veziculei biliare, astfel încat între prânzuri, deci între două
deschideri ale sfincterului Oddi , câ nd bila hepatică stagnează în coledoc , are loc concentrarea
acesteia , cu creșterea bilirubinei la 6 -13 mg% , față de 3 -5 mg% în bila hepatică .
2) Funcția secretorie – constă în secreția mucusului de către glandele mucosae ale
epiteliului canalicular, care în lumenul coledocului se va amesteca cu bila stagnantă .
3) Motilitatea căii biliare principale – existent unor mișcări peristaltice ale
extremității inferioare , vateriene, ale coledocului.
Are un rol important în excreția biliară, previne contracțiile par țiale sau totale a
hepatocoledocului precum și funcției sfincteriene a hepaticului comun ( sfincterul Mirizzi)
4) Activitatea sfincterului Oddi – constă într -o activitate bazală de deschidere (
diastolă) și închidere (sistolă) ritmică, uneori întreruptă de co ntracț iile violente.
Este o activitate spontană ce poate fi perturbată de variațiile presiunii în coledoc.
Creșterile de presiune produc alungirea celor doua faze: sistolică și diastolică.

2.4. Mecanismul de reglare a secreț iei biliare
Reglarea secreț iei bilare se face prin mecanismul nervos , cât ș i prin mecanismul
umoral.
 Mecanismul nervos – este de importanță redusă și influențează în special irigația
hepatică .
 Parasimpaticul – în special component vagală, prin acetilcolina – crește uș or
fluxul biliar , ceea ce determină stimularea secreț iei biliare .
 Simpaticul – are efecte inhibitorii asupra secreț iei biliare
 Mecanismul umoral , influențează atât fluxul biliar cât și compoziț ia bilei ;
 Acizii biliari și să rurile biliare au un e fect stimulator (coleret ic ) acționâ nd la
nivelul canaliculilor ș i ductelor intrahepatice .
 Secretina , hormon secre tat de mucoasa intestinului subțire sub influența
conținutului gastric acid , stimulează secreț ia de apă și electroliț i ;
 Gastrina , hormon digestiv secretat de muco asa gastrică din re giunea pilorică a
stomacului , stimulează secreț ia de acizi biliari , prin stimularea secreției de secretină .

14
 Umplerea veziculei biliare are loc între prânzuri, în perioadele de ajun, când se
constată relaxarea musculaturii veziculare c u coborârea tensiunii intraluminale de la 14 la 11 cm
apă și creșterea tonusului sfincterului Oddi de la 10 la 25 cm apă;

 Substanțele care stimulează acțiunea directă asupra colera zei :
-Sărurile biliare , au acțiune directă asupra secreț iei biliare (colera zei );
– Carnea ,produșii din carne , gră simile ;
– Secretina , gastrina , glucagonul ;
– Acidul salicilic și derivaț ii lui ;

2.5. Evacuarea bilei

Bila este secretată continuu, dar este eliminată în intestin doar în perioadele digestive ,
corelate cu alimentația . Între mese , bila se acumulează în vezicula biliară sub influența presiunii
deter minate de menținerea î nchisa a s fincterului Oddi .
Vezic ula bilară are o capacitate de înmagazinare limitată la 100 ml , reușește să facă față
debitului secretor hepatic , care este de 800 -1 500 ml / 24 h , deoarece apa și să rurile minerale
sunt reabsorbit e intens prin mucoasă .
În perioadele digestive , contracț iile intermintent e ale veziculei biliare formează
pătrunderea bi lei prin sifincterul Oddi , parț ial relaxat.
Stimulul cel mai puternic al bilei este colecist okinina , aceasta este eliberată de mucoa să
duodenală ca răspuns la prezența produșilor de digestie lipidică î n duoden .
Produce contracția puternică a muschilor netezi din peretele veziculei ș i relaxarea
sfincterului Oddi.

Substanț ele care produc evacuarea vezi culei biliare se numesc substanț e
colecistokinet ice. ( ex : colecistokinina ; gă lbenuș ul de ou ; s mântâna ; uleiul ; alte gră simi ;
sulfatul de magneziu ) .

15
CAPITOLUL III
PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A CĂILOR BILIARE
EXTRAHEPATICE

3.1. LITIAZA BILIARĂ

Generalităț i

Calculii biliari sunt structuri cris taline compuse din conpuși biliari ce se formează în
vezicula biliara. Ei pot rămâne mult timp tolerați clinic sau să determine modificări anatomice
ale peretelui vezicular cu aspect de colecistită cronică , adesea de tip scleroatrofic . Manifestările
acute d e tipul colecistitei acute pot apărea în cazul infecției supraadăugate . De asemeni vezicula
litiazică se poate marginaliza . Dar , cel mai frecvent , calculii veziculari pot migra prin canalul
cistic î n calea biliară principală și să determine o litiază hepato -coledociană cu împiedicarea
fluxului normal biliar , cu stază și infecție biliară generatoare a unor accidente infecțioase grave
de tip angiocolitic ce reprezintă inflamația septică a căilor biliare intrahepatice .
Litiaza căilor biliare principale are răsunet și asupra celulei hepatice : obst acolul
litiazic , st aza , infecția , antrenează lent modificări ale funcțiilor hepatice.Cu sau fără icter
retențional , aceasta duce în final la scleroză hepatică , la ciroză de origine bilia ră cu toate
consecinț ele cunoscute.

Etiopatogenie

Litiaza biliară este o afecțiune frecventă . Printre factorii etiologici sunt de menț ionat:
 Incidenț a mai mare la femeile multipare;
 Frecvența litiazei crește cu vâ rsta ;
 Există un teren litiazic implicat ereditar;
 Asocierea cu alte manifestări hipercolesterolemice: gută , ateromatoză
,hipotiroidie ;
 Obezitate , ateroscleroză ; sedentarismul reprezintă un teren favorabil.
Factorii care influențează formarea litiazei biliare :
 Hem oliza : situaț iile ce scurt eaza durata de viață a hematiilor , incluzând hemoliza
datorată protezelor valvulare , malaria ,hemoglobin opatiile , sferocitoza ereditară ;
 Ciroza etanolică : mecanismul este necunoscut ;

16
 Infecț ia biliară cu Escherichia Coli produce be ta-glicuronidoza ce hidrolizează
bilirubinglic uronatul la formarea neconjugată insolubilă în apă .
Litiaza este frecventă în Europa , rară în America de Sud , Africa și Asia . În ță rile
dezvoltate apare la cel puț in 20% din femeile peste 40 de ani . I ncidența la bărbaț i este d e
aproximativ 1/3.
Afecțiunea este în continuă creștere ca frecvență , numărul colecistectomiilor
effectuate în ultimii 10 ani în Marea Britanie , Franta, Canada s -a dublat.
Staza ajută la creșterea concentrației de c olesterol sau pigmenți în bilă ș i predispune la
formarea calculiilor. Staza datorată relaxării musculare î n ultimele luni ale sarcinii poate
predispune femeile multipare la litogeneza . Infecț ia ca fenomen secundar al stazei poate altera
mecanismele fizico -chimice ale bilei. Detri tusurile p ot constitui nuclee în jurul cărora se dezvoltă
calculii. După vagot omie, vezicula biliară devine flască și crește î n volum . Staza ce survine
predispune la formarea calculilor .

Litogeneza .

Bila conține acizi biliari , pigmenți biliari ș i colesterol. Pigmenții sunt puțin solubili în
apă , iar colester olul insolubil . Aceste substanțe sunt menținute în soluție apoasă , micelară
datorită acț iunii e mulsifiante a acizilor biliari și acizilor grași. Bila este deci normal o soluție
suprasaturată în acești co mpusi și sub influenț a a di ferite cauze, ei pot precipita ș i forma calculi .
Trei teorii clasice încearcă să explice formarea calculilor :
 Teoria infecțioasă : infecția și inflamația veziculară constituie punctul de
plecare. Î n jurul celulelor veziculare d escoamate din mucoasa veziculară în bilă se formează
nuclei de precipitare ce duc la formarea calculilor;
 Teoria stazei biliare : staza costituie elementu l primitiv cauza pr ecipitării bilei .
Infecția este secundară . Staza este condiționată de anumite ano malii anat omice bilio -vasculare,
constituț ionale sau secundar e unor procese patologice care împiedică evacuarea normal ă a
veziculei biliare;
 Teoria hipercolesterolemică și metabolică : admite creșterea concentraț iei
colesterolului sangvin care antre nează o creștere proporțională a concentrației sale în bilă și o
precipitare în sensul diminuării proporționale a concentrației sărurilor biliare în bilă . Fiecare
dintre aceste teorii conține o parte din adevăr, dar niciuna nu reușește să prezinte pe deplin
totalitatea faptelor . Var ietatea aspectelor morfologice și de compoziție a calculilor explică
complexitatea litogenezei .

17
3.3 COLECISTITA CRONICĂ LITIAZICĂ

Litiaza veziculară poate îmbraca aspecte clinice diferite . Există forme total sau aproape
total latente î n prezenț a calculilor . Mai rar , atunci când există inflamație veziculară , deci
colecistita , să nu existe o simptomatologie funcțională , uneori bogată și perfect expresivă ,
alteori atenuată sau înșelă toare .
Colecistiata cornică –forma tipică asociază un sindrom dureros ș i unul dispeptic.
Sindromul dureros : durerea cea mai tipică este acee a care ia tipul clasic de colică
hepatică. Ea apare la miezul nopții , la început sub forma unei senzații de apăsare î n hipocondrul
drept (subcostal) care se intensifică devenind insuportabilă. Bolnavul are senzația de zdrobire ,de
strângere de menghină , sfâș iere. Mai rar are sedi ul epigastric . Durerea iradiază tipic posterior și
în sus în partea dreaptă dând senzaț ia une i constricaț ii a bazei hemitoracel ui cu inhibiția
respirației . Bolnava este anxioasă , imobilă , în cocoș de pușcă , rar agitată . Nu există nici
contractură , nici ap ărare ; pulsul este normal , temperatura la fel .
Criza dureroasă este de durată variabil ă ,una sau mai multe ore, o zi în treagă ,
neremițâ ndu-se decât după inject area de spasmolitice (Papaverină; A tropine ;Piafen ; Scobotil î n
perfuzie ) . A doua zi apare un subicter , subfebrilitate , urini hipercrome . Dar cel mai adesea
durerile sunt mai puțin caracteristice : dureri epigastrice de intensitate redusă ce apar după
abateri de la regimul alimentar ce țin câ teva ore sau zile neritmate de mese.
Mai atipice și înșelătoare sunt durerile ectopice în care proiecția dorsală este precedată
de localoz area anterioară ; dureri cu irad iere la stânga în cazul participă rii pancreatice forme
pseudoanginoase cu dureri retrosternale de tip constrictiv.
Sindromul dispeptic : este foarte frecvent , putâ nd exista 1/3 din cazurile de colecistită
cronică . Manifestă rile sunt cel mai adesea de tip hipostenic , c u digestii lente și dificile , cu
crampe ș i arsuri cu pe riodicitate mai mult sau mai puțin pseudoulceroasă , uneori cu diaree
postprandială ș i migrene intolerabile .
Examenul obiectiv constată cel mai adesea o femeie obeză de vâstă medie ,m ultipară .
 Palparea va căuta existența durerii în punctual vezicular prin ma nevra Murphy
care este pozitivă . Durerea este netă sub mâna care palpează punctual vezicular , când bolnavul
face o inspirație profundă .
 Rareori exa menul clinic decelează o tumor ă veziculară (hidrocolecit ,colecistită
,cronică sclerohipertrofică ) sub forma unei ma se alungite mai mult sau mai puț in remitente ,
căreia i se poate limita perfect polu l inferior cu matitatea hepatică și care coboară cu ficat ul în
inspiraț ie .

18
În fața a cestei simptomatologii funcționale evocatorii dacă există semnul lui Murphy net
,diagnosticul de colecistită cronică este aproape cert , dar trebuie confiramt prin exploră ri
paraclinice .

Exploră rile paraclinice

Examenul radiologic și/sau ecograf ic confirmă și precizează existența sau nu a litiazei
coledociene . La bolnavii cu simptomatologie frustă atipică , obezi , aceste examene devin
esenț iale.
Examenul radiologic este clasic , impo rtant pentru studiul morfologic ș i funcț ional al
veziculei bi liare .
Examenul ecografic s-a impus ca metodă de rutină datorită mai multor avantaje :
 Este o metodă neivazivă ș i nu produce nici un disconfort bolnavului;
 Este bine tolerată , nu există riscul iradierii sau a ioditis mului ca în cazul
examină rilor r adilogice ce folosesc substanț e de contrast iodate;
 Se poate face și în procesul acut de colecistită ,este repetabilă ;
 Poate fi practicată la pacienți i cu bilirubinemie de 3mg% . Mai mult , permite
stabilirea algoritmului mijloacelor de diagnostic la bolnavii icterici. Se procedează ca atunci când
căile biliare nu sunt dilatate , aspectul este suges tiv pentru icterele medicale. Când sunt dilatate
căile biliar e intrahepatice , este indicate colangiografia transparieto -hepatic ă când este dilatată
calea bil iară principală, este indicată colangiografia retrogradă endoscopică sau
colangiopancreatografia retrogradă enoscopică .
 Ecografia are avantajul explorării concom itente ș i a altor organe abdominale
depistâ nd leziuni ce ar putea implica si suferința ace stora cu ră spuns biliar ,ca de exemplu :
chistul hepatic , cancerul capului d e pancreas , litiaza pancreatică ,etc. Dintre limitele metodei
menționăm dificultățile legate de explorările căilor biliare principale în special î n ceea ce
privește coledocul re troduodenal câ nd rezultat e fals positive , fal s negative referitoare la prezenț a
calculilor sunt deseori consemnate.

Forme cilnice

Forme latente de colecistită cronică litiazică sau cele care nu se traduc decâ t printr -un
sindrom dispeptic s umar ,nu atr ag atenția decât atunci când apare o complicaț ie , care duc e la
diagnosticul de colecistită acută supurată , angiocolită, în relație cu litiaza căilor biliare

19
principale , ileus biliar . Dar , î n cele mai multe cazuri colecistitele cr onice se traduc printr -o
splenomegalie clinică evident ă și evocatoare care trebuie să suspecteze diagnosticul și să
conducă la o explorare radiologică și/sau numai ecografică de comfirmare.
Evoluția obișnuită este foarte lentă, în ani de zile , manifestările dureroase nu sunt decât
episodice , la interval e lungi și coexistând cu un sindrom dispeptic uș or supor tabil. Astfel
bolnavul ajunge vârs tnic , cu stare generală afectată , aceste forme pot fi tratate medical.
Dar dacă bolnavul este cu o stare generală bună , iar tratamentu l medical ineficient în
suprimarea tulburărilor funcționale ș i a durerilor , tratamentul chirurgical se impune prin
colecistectomie ș i exploraea atentă a căilor biliare principale pentru depistarea unei litiaze
asociate ce trebuie tratată î n ace lași timp .
În afara formelor simptomat ice diverse , litiaza veziculară se asociază cu litiaza căilor
biliare pricipale latent ce presupune că utarea ei intraoperator . Se mai pot individualiza:
 Litiaza veziculară fară colecistită – este vorba de litiazele pigmentar e din
ictere le hemolitice care nu antrenează reacția inflamatorie veziculară , fiind descoperite
neașteptat . Radiologic vez icula biliară este morfologic ș i funcț ional norm al. Acestea sunt
cazurile care în principiu se tratează medical.
 Colecistită cu bil ă calcică si vezicula c alcificată (vezicula de porțelan) –sunt
doua entități diferite . Bila calcică –conține bilir ubinat de calciu care ajunge să formeze calculii
albicioși ca de cretă . Poate fi asemănă toare unei litiaze ban ale . Clinic tabloul este ace lași .
Vezicula calci ficată (porțelan ) – pereț ii veziculei biliare sunt pigmentați cu să ruri de calciu , de
obicei fosfat.
 Colecistită cronică sau hirocolecist ( hidropsul) prin inclavarea unui calcul
mare infundibulo -cistic sau mai mulți calculi mici î n cistic , transform ând vezicula biliară într -o
cavitate închisă ,ducâ nd la constituirea unei colec istite hidropice . Vezicula conține lichid alb
bogat în mucină (bilă albă) rezultată din secreția mucusului de către mucoasa veziculei biliare și
absenț a bile i normale . Clinic – hidrocolecist ul apare î n cursul u nei crize dureoase ca o
tumefacție piriformă palpabilă î n hipocondrul dr ept sau flancul drept . Prezintă riscul de
suprainfecț ie .
 Puseele acute în cursul evoluț iei unei colecistite cornice . Conținutul veziculei
biliare se poate suprainfecta ș i tablo ul clinic să fie cel al une i colecistite acute. E ste vorba de
evoluț ia unei colecistite cronice care se acutizează și sub influenț a tratamentului medical cu
antibiotic involuează . Trebuie operată la rece dupa dispariț ia fenomenelor acute.

20
Diagnosticul

Pozitiv : anamneză , examen radiologic ș i /sau ecografic .
Duferenț ial : ulcer duodenal,
 Apendicita cronică ;
 Litiaza renală dreaptă ( radiografie față ș i profil);
 Pancreatita cronică
 Cu alte afecțiuni alitiazice ale veziculei biliare :
 Colecistoze ;
 Colesteroloze ;
 Malformaț ii veziculare ;
 Cu afecț iuni hepatice cronice ( inflamatorii degenerative , parazitare ,tumorale ).
Diagnosticul pozitiv și diferențial clinic ș i paraclinic este necesar cu atât mai mult cu
cât litiaza veziculară se asociază adeseori cu unele di n afecțiunile menț ionate ( ulcer duodenal,
hernie hiatală sau diverticuloză realizâ nd triada Saint)

Evoluție. Complicaț ii

Colecistita cronică litiazică netratată chirurgical și la timp are o evoluție imprevizibilă
expunâ nd la o serie de complicaț ii inflamatorii , mecanice , de generative ,satelite , complicații
infecțioase datorită răsunetului asupra organelor vecine.
Hidrocolecistul – se produce datorita inclavării unui calcul în regiunea infundibulo –
cistică care împiedică evacuare veziculei biliare . Aceasta creș te progresiv în volum , devine
palpabilă , funudul sau poate ajunge la creasta iliacă . Peretele este transparent și lucios . D acă pe
această formă se agravează un proces septic se transformă într -o colecistită cronică de tip
piocolecist, colecistita gangren oasă sau poate să perforeze si să determine un ab ces perivezicular
sau peritonită generalizată .
Complicaț iile mecanice . Migrarea calculilor în calea biliară princupală poate
complica o colecistită cronică litiazică cu chist perme abil . Cel mai frecvent migrează calculii
mici sub 3 -4mm diametru. Apare sindromul coledocian . Fist ulele bilio -digestive realizează o
comunicare a veziculei biliare cu duodenul sa u colonul î n urma unor procese inflamatorii acute
repetate cu realizarea unor leziuni de decubit a unor fenomene septice grave sau a unui ileus

21
biliar când un calcul mare se evacuează în duoden și deterimină un sindrom de ocluzie intestinală
înaltă .
Fistula bilio -biliară – poate apărea în urma aderențelor dintre vezicula biliară și calea
biliară principală realizând comunicarea între ele ș i un tablou clinic și anatomo – patologic
complex cu extreme dificultăți î n timp ul actului chirurgical.
Complicații degenerative . Degenerescența malignă a pereților veziculei biliare se
produce î n cazul l itiazelor vechi , la bolnavii vârstnici , într -o incidență 8 -10%. Se dezvoltă un
adeno -carcinom care invadază rapid ficatul s i organe le vecine cu sindrom de icter mecanic .
Alte complicaț ii :
 Pancreatita acută de origine biliară ;
 Angiocolecistita acută după migrarea de calculi în calea biliară principală ;
 Pancreatita cronică ;
 Stenoza Oddiană benignă (Oddita stenozantă) cu tablou clinic ce sugerează
colecistita litiazică ce se poate asemă na cu un sindrom coledocian atunci când stenoza este
strânsă .

Tratamentul

Dată fiind evoluția imprevizibilă spre complicaț ii acute grave ale colecistitelor croni ce
litiazice ,indicația te rapeutică este obișnuit chirurgicală .
Indicaț ia tratamentului medical de temporiza re , supraveghere poate fi luată în discuție
în cazul colecistitelor cronice litiazice cu calcul mic bine tolerat , cu manifestă ri clinice numai
sub forma unui sindrom disp eptic discret , litiaza pigmentară î n cadrul bolii hemolitice .
Alte posibilități de tratament î n afara celui chirurgical al litiazei biliare ar fi:
 Litoliza pe cale generală cu acid biliar de tip chenodeoxicolic . Litoliza de contac t
cu solvent ai coleste rolului ș i birirubinei .
 Litotripsina extracorporeală cu ajutorul unor unde de ș oc ultrasonice cu efect
mecanic de spargere a calculilor .
Ambele metode nu și -au probat valoarea ,necesitând timp ș i fiind c ostisitoare . Pot fi
luate în discuție î n tratam entul litiazei restante a căilor biliare principale ca o completa re a
tratamentului chirurgical.

22
Procedee chirurgicale

Colecistectomia clasică cu abdomen deschis era operația de ales în colecistita cronică
litiazică până la începutul anilor ’90 si va ramane î nca pentru formele complicate, dar și aici se
restrâng odata cu progresele și experiența colecistectomiei laparoscopică .
Colecistectomia clasică este bine codificată cu o mortalitate între 1 -4,5% ș i
morbiditaea de 3 -9%.
Căi de acces :
 Incizia subcostală dreaptă Kocher ;
 Incizia mediană xifo -ombilicală ;
 Incizia Mayo -Robson –pararectală .

Obiectivele sunt :
 Suprimarea rezervorului ș i locului de formare a calculior , respectiv vezicula biliară ;
 Constatarea prin explorarea clinică intraope ratorie ( inspecț ie ,palpare), colangiografică
de rutină a căilir biliare principale ,ecografică , pentru depistarea unei litiaze hepato -coledociene
de migrare asociată î n 15-20% din cazuri , a unei perfecte libertăț i a coledocului terminal
(aparatul oddia n ) pentru scurgerea liberă a bilei î n duoden;
 Confirmarea , depistarea si tratarea unor leziuni patologice concomitente sau asociate (
ulcer gastro -duodenal , hernie hiatală etc) ;
 În cazul existenței și a litiazei căilor biliare principale colecistectomi a se asociază cu
explorarea chirurgicală ș i instrumental ă ( coledocolitotomia ) terminată cu un drenaj biliar exter n
pe tub “T” ( Kehr ), sau derivație biliară internă ( coledoco -duodeno -anastomoză
,papilosfincterotomie).

Colecistectomia laparoscopică

Este cea mai modernă tehnică de ex plorare a colecistului introdusă în practica
chirurgicală de Phillippe Mouret în 1987 . Metoda s -a răspândit foarte rapid î ncat din 1990 -1991
este practicată în î ntreaga lume .
Este o chirurgie mini -invazivă , mini -agresiv ă și la ora actuală î n Europa d e Vest se
practică mai mult de 60% din colecistectomii pe această cale , iar î n S.U.A. peste 80% .
Indicaț ia ace stui procedeu este foarte larg și se adresează î n speci al formelor
necomplicate . Totuși , investigațiile clinice și paraclinice preoperatorii sunt cele care decid

23
indicaț ia. Examenul ecografic reprezintă principala explorare imagistică care permite e valuarea
unor factori de predicț ie privind riscurile colecistectomiei laparo scopice , care trebuie efectuată
de că tre chirurgii care cunosc foarte bine chirurgia biliară clasică ,deoarece unele incidenț e sau
accidente ale acestui procedeu impun co nversia operatiei laproscopice în operație pe cale clasică
,deschisă .
Indicația colecistectomiei laparoscopică s -a lărgit î n ultimii ani abor dând ș i unele forme
complicate cu m ar fi colecistita acută sau/și litiaza concomitentă a căilor biliare principale .
Colecistectomia laparoscopică î ncepe prin reali zarea unui pneumoperitoneu după
insuflarea printr -un ac s pecial a 3 -6 l de CO2 ce creează astfel o “cameră de lucru” care trebuie
menț inută în timpul intervenț iei . Instrumentarul p rincipal conceput se introduce în abdomen prin
4 canale etanșe prima plasată deasupra ombilicului cu diametrul de 10 mm pentru introducerea
laparosco pului cuplat la o videocameră miniaturizată . Astfel , pe un monit or video TV este
proiectată imaginea organelor intraabdominale .Prin alte canule cu diametru de 5 -10 mm se
introd uc instrumente cu ajutorul cărora se practică colecistectomia. Principiil e operaț iei sunt
cele din tehnica clasică , diferite fiind doar mijloacele.
Rezultatele postoperatorii sunt excelente : acuze dureroase minime ; spita lizare 3 -5 zile ;
reintegrarea în muncă după o durată scurtă ; rezultatele cosmetice deosebit de a preciate de
pacienț i ; morbidi tatea postoperatorie comparativ cu inte rvenția clasică practic nulă .
1.1. COLECISTITA ACUTĂ
Colecistita acută este ocomplicaț ie mecano -inflamatorie a veziculei biliare î n majoritatea
cazurilor (95%) de origine litiazică . Este în acelaș i timp un s indrom abdominal acut frecvent în
urgență .

Etiopatogenie
Colecistita acută este dată de obliterarea bruscă a canalului cistici de un calcul care se
inclavează î n infundibul. Bila hierconcentrată reținută în colecist determină o irita ție chimică a
pereț ilor v eziculari ,de unde edem , hiperpresiune intraveziculară cu compresiunea vaselor ce
merg în perete ș i eventual gangrene cu debut distal (fundic).
Rolul infecției – în tot timpul evoluției accidentului mecanic ș i chimic este secunda r , ea
nu reprezintă bola însași ci doar o complicaț ie ce duce la empiem . Germeni microbieni
contaminează vezicula biliară pe cale ascendent canulară , descendent biliară și generala
sanguină .
Nu există nici o corespondență î ntre semnele clinice si leziu nile anatomice . Nici un semn
nu permite eliminarea cu certitudine a gan grenei , empiemului sau perforaț iei localizate .

24
Asocierea unei litiaze coledociene este de două ori mai frecventă î n cursul unei l itiaze
complicate de colecistită acută , decât î n cur sul formelor cronic e. De asemeni este mai frecventă
la vârstnici , tarați , ateromatoș i, diabetic i, coronarieni, renali.

Anatomie patologica

În funcție de aspectul macroscopic și microscopic , de evoluț ia cazurilor , deosebim în
principal:
 Colecistita acută catarală – numită și hidropică – în sensul edemului masiv parietal;
 Colecistita acută flegmonoasă –cu leziuni mixte de supurație –gangrena î n peretele vezicular
 Colecistita acută gangrenoasă – formă de regulă destructivă , cu perforație p arietală vizibilă
sau blocată aderențial. După conținut bila poate fi infectată sau nu , utilizându -se noțiunea de
piocolecistită care de regulă este însoțită de leziuni parietale flegmonoase -gangrenoase .
Diagnosticul mai complet anatomo -chirurgical ar fi de piocolecistită acută gangrenoasă ;
 Colecistita acută reziduală scleroatrofică – după un tratament medical cu antibiotic;
 Forme mixte.

Tablou clinic
Este cel mai ade sea sugestiv . Colecistita acută se instalează fie la un bolnav cu
suferință biliară cunoscută , fie ca un simptom complicație în absenț a unor antecedente bilia re
semnificative . Scena clinică este deschisă de durere în hipocondrul drept , care depășește ca
intensitate și durată colica veziculară obișnuită . Iradierea este tot înaltă .
Examenul local const ată semen e de iritație peritoneală localizată , cu manevra
Murphy pozitivă , apărare musculară localizată . Dupa aproximativ 24 de ore vezicula biliară
devine palpabilă în 1/3 din cazuri . În evoluție după 2-3 zile , se poate constit ui un plastron
colecistic ce maschează perceperea veziculei biliare . La aceste semen e se pot adăuga : febră 38 –
39 grade Celsius , î n platou ; frisoane ; subict er sau icter (calcul inclavat î n punga Hartmann,
litiaza căilor biliare principale sau chiar de pasaj oddian ,oddita ,cefalopancreatita distensie cu
bascul are a veziculei biliare cu compresie extrinsecă pe calea biliară principală etc.)

25
Examenele paraclinice
Examenele de laborator cu valoare diagnostică :
 Leucocitoza = 12.0 00-15.000 . Peste 20. 000/cm³ trădează complicaț ii semnificative
extraveziculare sau o colecistită acută gangrenoasă ;
 Bilirubinemia – normal ă , până l a 3 mg% . peste 5mg% când sugerează probabilitatea de
litiază a căilor biliare principale
 Sumarul de urină – pigmenți biliari , reacție inflamatorie renală , cu atât mai intense cu
cât este m ai mare participarea coledociană sau/și pancreatică .
Exploră ri de triaj:
 Radiografie simplă elimină un alt sindrom acut ab dominal ,chirurgical sau evidențiază
calculi radio -opaci . Cole cistografia este contraindicată.
 EKG -ul elimină infarctul cu iradiere abdominală în special la vâ rstnicii coronarieni.
 Ecografia constată un colecist mărit de volum cu pereții îngroșați , edem și dublu contur
, eventual revă rsat lichidian subhepa tic (forme gr ave). Cea mai utilă pentru diagnosticul de
urgență .
Diagnosticul
Diagnosticul pozitiv
 Antecedente de litiază ;
 Debutul durerilor î n hipocondrul drep t cu iradiere postero -superioară ;
 Sindrom infecțios: febră ; friosane ; leucocitoză ;
 Colecist palpabil ,apă rare musculară localizată , bloc inflamator
 Semen de retenție biliară : subicter; icter ;
 Ecografie pozi tivă –semnificativă și foarte utilă.

Diagnosticul diferential
 Apendicita acută subhepatică ;
 Ulcer perforat acoperit ;
 Pancreatita acută ;
 Infarctul miocardic ;
 Crizele acute dureroase ale ciroticilor ;
 Debutul unei hepatite icterigene;
 Mai rar – necroza unui nodul de cacer hepatic cu hemoperitoneu .
Fiecar e dintre aceste suferințe au un tablu clinic și paraclinic cât de câ t diferit .

26
Evoluție . Complic ații

Procesul inflamator acut î n formele simple ,nedestructive pot regresa spontan sau sub
antibiotic . Dar ni ciodată leziunile anatomo -patol ogice nu se remit complet existând riscul unor
acutiză ri .
Perforația veziculei biliare în spaț iul subhep atic de o bicei blocat de aderenț e poate
determina un abces pe rivezicular sau în formele distructive abcese în patul hepatic al veziculei
biliare .
Netratat la timp abcesul se poate rupe și determina o peritonită generalizată î n “doi
timpi”.
Perforația î n peritoneul liber se produce obișnuit î n formele destructive ( gangrenoase ;
flegmonoase în primele 48 de ore de evoluție al unei colecistite acute ) , de obicei la bolnavii cu
reactivitate scazută (diabetic i; vârstnici) și determină o peritonită generalizată biliară g ravă cu o
mortalitate ce ajunge la 40 % .
Fistulizează î ntr-un organ cavitar vec in cum ar fi duodenul, determinând evacuarea
conținutului veziculei biliare și ameliorarea clinică .
Alte complicaț ii pot fi legate de extensiile procesului inflamator vezicular la pediculul
hepatic ( coledocită); pancreatita acută etc.

Tratamentul

Colecistita acută este o urgență chirurgicală ,iar rezolvarea ei im pune colecistectomie ,
efectuată câ t mai precoce .
Împărțirea pe etape a tratamentului , pentru alegerea momentu lui operator , pe primul
plan ră mâne evoluț ia tabloului clinic .
Tratamentul medical conservator definitiv este rezerva t formelor simple de
colecistită acută sau celor cu contraindicaț ii operatorii major e (cardiaci pulmonari). Ca pregă tire
peroperatorie este util , cu indicația să nu fei prelungit prea mult ,devenind inutil.
Tratamentul medical preoperator vizează ameliorarea stării biologice , cunoașterea
terenului pat ologic , corectarea unor dezechili bre hidro -ionice sau insuficiențe viscerale . El se
realizează prin :
 Perfuzii hidro -electolitice;
 Administrarea de antispastice;antialgice;
 Pungă cu ghea ță pentru remisia antiinflamatorie locală ;

27
 Antibioterapie . Aceasta potae steriliza un piocolec ist , dar nu poate lua niciodată locul
unei operatii precoce , ce realizează extirparea radical ă a foacrului septic ;
 Corectarea unor tulbură ri organice , metabolice .

Tratamentul chirurgical
Momentul operator este stabilit îndeosebi în funcție de forma anatomo -clinică :
 Operație imediată (urgență imediată ) î n toate formele supraacute ,indif erent de riscuri
(mortalitate 20%) – colecistitele acute cu peritonită ,formele gangrenoase cu alterarea rapidă a
stării generale.
 Operație precoce ( urgență amânată 24 -72 de ore) este atitudinea de elecție în toate
formele de c olecistită acută , și de preferat;
 Operația după temporizar e ,3-7 pana la 10 zile de evoluț ie a unei cole cistite acute :
 Temporizare de principiu;
 Temporizare de necesitate : pentru investigații ș i corectarea unor tare , singura pe care o
acceptăm în această situaț ie ;
 Operația după răcirea procesului(electivă), numai atunci câ nd din motive personale
bolnavul refuză operaț ia sau un prim puseu de colecistită acută care s -a remis sub tratament
medical cronicizâ ndu-se.

Procedee chirurgicale

Colecistectomia clasică cu abdomen deschis este procedeul de ales î n cazul
colecistitelor acute , ea suprimâ nd focarul de infecție și rezervorul de calculi .
Tactic și tehnic ea se realizează anterograd sau retrograd după prealabila vizualizare a
căii bili are principale și puncț ie evacuatoare a colecistu lui , care cel mai adesea este în tensiune ,
plin cu bilă infectată sau puroi (piocolecis t) ,mărit în volum. Acțiunea ușurează intervenț ia
chirurgicală și evită contaminarea câmpului operator ,a cavităț ii peritoneale . Aici , mai mult ca
în formel e cronice , materia antero -gradă este mai justificată .
Datorită procesului inflamator important , leziunilor asoci ate pancreatice , explorarea
căilor biliare principale , endoscopic , radiolog ic sau chirurgical este indicată numai la n evoie ;
riscurile unor complicații intra – și postoperatorii fiind mari.
Colecistostomia – deschiderea colecistului cu evacuarea contin uțului ,fixarea la perete
și drenajul extern pe o sondă Petzer este o operație de excepție ,pentru caz urile de excepț ie cu
riscuri importatnte de ordin general si local .

28
Colecistostomia laparoscopică , este posibilă uneori î n formele complicate hidropic e .
Contraindicată î n formele gangrenoase cu peritonită .

1.2. LITIAZA CĂ II BILIARE PRINCIPALE (C.B.P.)

Prezența calculilor în căii biliare principale (hepato -coledoc) adesea fără expresie
clinică , constituie o afecțiune serioasă , care mai devreme sau mai tâ rziu antr enează stază și
infecție biliară cu ră sunet asupra celulei hepat ice . De aici necesitat ea de a ști să -i recunoaștem
existența , să căută m sistematic o litiază a căii biliare principale în prezența unei vezicule
litiazice , să intervenim chirurgical câ t mai devreme posibil pent ru extragerea acestor calculi ș i să
prevenim eventuala lor recidiv ă .
.Tablou clinic

1 Forma clasi că dureroasă și febrilă nu mai este atât de frecventă .
 Durerea are semnificația migră rii calculilor , febra traduce infecția și icterul
reflectă staza biliară . Este sau nu o litiază biliară cunoscută , episodul începe p rin dureri
subcostale drepte de tip colică hepatică . În desfăș urarea ei apare subicter co njunctival ce va
progresa ajungâ nd la icter franc ,urini hipercrome.
 Febra este î nsoțită frecvent de frisaone . Cronologia succesivă: durei,febră, icter
prin retenți e ,caracteristic și cu o tentă variabilă de la o zi la alta ,însoț it de dureri subcostale si
pusee febrile .
 Icterul este net , dar uneori puțin intens și se însoțește de urini hipercrome
,bogate în săruri și pigmenț i ,scaune decolorate ,gl eroase ,mastic , uneori prurit ș i chiar
bradicard ie clasică . După apariție icterul variază în intensiate de la o zi la alta . Î n timp ce
scaunele se decolorează și urinile se închi d la culoare ,diure za scade ,icterul se intensifică .
Examenul local

Ficatul este adesea crescut de volum , dar sunt greu de apreciat variaț iile exacte ale
volumului sau . Totuși este clasic admis că volumul crește cu intensificarea icrerului ș i invers .
Vizicula biliară mărită ,nu se palpează ,fiind vorb a de regulă de o colecistită
litiazică sclerotrofi că , deosebindu -se astfel de sindromul Courvoisier -Terrier din neoplasmul de
cap de pancreas.
Se mai pot constata: dureri la palparea regiunii pancreatico -coledociene
Chauffar d sau la extremi tatea anterioară a coastei a X a.

29
Examene paraclinice

Radiografia simplă centrată a regiunii subhepatice poate depista calculii radio -opaci.
Colangiografia este impracticabilă când retenț ia de BSP este peste 30% dupa 45min și
bilirubin emia de regulă peste 3 mg%.
Endoscopia cu ca teterizarea coledocului de jos în sus, prin papilă, obiectivează natura
obstacol ului ( colangiografia retrogradă endoscopică ).
Celioscopia ( laparoscopia ) poate aduce î n cazur i dificile, informaț ii utile .Vezic ula biliară
apare mica, retractată de obic ei. Ficatul mă rit de volum, verzui, colostatic.
Ecosonografia și tomografia computerizată sunt intervenții foarte preț ioase, ale ultimilor
ani care p ot confirma diagnosticul depistând existența calculilor î n căil e biliare extrahepatice ,
mai ales a diametrului căii biliare principale ș i locul obstacolului.
Forme clinice

Forme clinice. Există unele localizări ale litiazei în calea biliară principală, care nu se
traduc clinic decât printr -un icter retențional iz olat, a căror semne de însoțire nu evocă de la
început o litiază .
Forme cu icter continuu date de calc ulul inclavat î n ampula Vater. Această formă se
instalează fără prodrom, febră, dureri. Icterul crește progresiv rapid, luând nuanța verzuie și
persistâ nd fără nici o tendință la regresiune. Paralel cu icterul, pruritu l devine feroce, starea
generală se alterează, temperatura normală , dureri absente. Examenul l ocal- hepatomegalie de
colostază, o veziculă biliară destinsă, dureroasă ca î n icteru l mecanic, de origine neoplazică cu
care se poate confunda, sunt semne înșelătoare. Endoscopia și cateterismul retrograde sunt î n
măsură să confirme diagnosticul. L aparotomia exploratorie stabilește diagnosticul după
explorarea clinică și colangiografică .
Icterul cu angiocolită gravă dezvoltă rapid tab loul cu icter, cu sindrom infecțios
sever: febră continuă, ridicată , pe care se grefează frisoanele urmate de acce ntuarea icterului.
Azotemia la î nceput este normal ă. Hepatomegalia de colestază este prezentă . Tratamen tul
medical cu antibiotice ameliorează rapid evoluția. În această situație nu trebuie așteptat prea mult
și bolnavul tre buie operat câ t mai precoce pentru drenajul căilor biliare principale .
Angiocolita ictero -uremigenă este o formă mult mai gravă. Se caracterizează prin
succesiunea de accese febrile ș i frisoane pseudo -palustre; a ccentuarea icterului este rapidă, până
la tenta por tocalie, dar se mai instalează o oligurie, azotemie care creș te rapid la 2-3 gr ‰ ,
alterarea stării generale. Î n aceste cazu ri se impune efectuarea unui drenaj chirurgical urgent al

30
coledocului, antib ioterapie, reechilibrare umorală , dializă extrarena lă ( rinichi artificial ) dacă
azotemia crește.
Forme anicterice . Aceste forme sunt multi ple. De aici necesitatea exploră rii
sistemice a căilor biliare principale prin: exam en macroscopic, colangiografie ș i instrumental. De
asemenea, indicația explorării căii biliare principale pe baza datelor clinice, a colangi ografiei
preoperatorie, constată rilor intraoperatorii, a coroborări i tuturor informațiilor pentru indicaț ia
explorării chirurgicale.
Litiaza disimulată a coledocului este realizată de forma dureroasă sau dispeptică.
Simptomatologia este frustă, manifestată prin dureri epigastrice, postprandiale după unele mese
mai bogat e în gră simi, digestii dificile, constipaț ie întreruptă de crize diareice. La femei cu
antecedente biliare, o colangiografie orală depistează litiaza veziculară sau un col ecist exclus.
Colangiografia intravenoasă decelează coledocul dilatat și ecografia care decelează calculii în
vezicula biliară este un alt argument cu calculi.
Forma angiocolitică pot de asemenea masca o litiază a căilir biliare principale dar este
mai rară decat precedenta. Febra de tip p seudopalustru, cu frisoane, fără dureri, face ca
diagnosticul să întarzie mult timp și să ne gândim la alte boli: infecț ioase, parazitare, virale,
hepatologice, pleuro -pulmonare, reno -ureterale sau chiar maligne.

Tratamentul

În litiaza căii biliare principale este numai chirurgical.
Tratamentul clasi c:
Obiectivul: extragerea calculilor ș i suprimarea obstacolului, factor de stază și recidivă
cu asigurarea scurgerii libere a bilei.
Explorarea intraoperatorie p resupune examinarea macroscopică prin inspecție și palpare
a coledocului și căii biliare princ ipale . După practicarea colecistectomiei, obligatorie î n orice
formă etiopatogenică de litiază a căii biliare principale pentru suprimarea rezervorului ș i locul de
formare a calculior se efectuează colangiografie de depistare a c alculilor și de informare asupra
stării coledocului inferior.
Coledocotomia ( coledocolitotomia ) pentr u extragerea calculilor. Indicaț iile
coledocotomiei explorat orii sau coledocolitotomiei ( când se găsesc ș i se extrag calculi ) este
indicată în urmatoărele situaț ii:
 Prezența cl inică și biologică a icterului;
 Prezența în anamneză a unui sindrom coledocian complet sau frost ( forme anicterice );

31
 Depist area prin palpare a calculilor în căile biliare principale ;
 Aspectul morfologic al căilor biliare principale (coledoc dilatat pes te 9-10 mm sau
arterializat );
 Coledocul de pasaj – coledo c dilatata arterializat datorită trecerii de microcalculi însa
nelocuit în momentul intervenț ei;
 Prezenț a unei pancreatite cronice cefalice;
 Microlitiaza veziculară – cu calculi sub 3 mm ș i cistic pe rmeabil care ar fi putut migra în
calea biliară principală ;
 Colangiografia de depistare a calculilor pozitivă .
Terminare a exploră rii coledociene se poate realiza printr -un dre naj extern de tip Kehr indicat
în următoarele intervenț ii:
 Bolnavi tineri;
 Coledoc cu diametru sub 20 mm;
 Angiocolita supurată ;
 Siguranța golirii căilor biliare principale și a perfectei permeabilităț i a coledocului
terminal.
Contraindicații: la vâ rstnicii la care pierderea de bilă îți poate decompensa, coledo c
peste 20 mm diam etru, stenoză oddiană, pancreatită cronică cefalică .
Drenajul Kehr pune î n repaus aparatul sfincerian reducând edemul inflamat, favorizează
cicatrizarea plăgii coledociene, drenează bila infectată .
Se suprimă după 12 -15 zile efectuându -se în prealabil o c olangiografie de control.
A doua posibilitate – drenajul biliar intern de tip papilosfincterotomiei este precedat de
coledocotomie exploratorie și este indicat în cazul calculilor inclavați în ampulă sau stenoze
oddiene inflamatorii asociate.
Acest tip de d renaj biliar i ntern cel mai adesea se asociază cu drenaj Kehr.
Papilosfinct erotomia este totusi o intervenție cu risc, în primul râ nd al pancreatitei acute.
De tipul coledocoduodenoanastomozei indicată la bolnavii vârstnici, coledoc î ntre 20 –
25 mm diametru , pancreatita cronică, cefalică , angiocolite intermitente, incerti tudinea golirii
complete a căilor biliare principale, în caz de microlitiază și mai ales de litiază intrahepatică .
De tipul coledocojejunostomiei pe ansa în Y a la Roux î n caz de megacoledoc (peste 25
mm) sau litiaza postoperatori e, la b olnavii tineri, rezistenți, fără tare org anice. Corectarea
tulbură rilor hepatice metabolice, compate rea factorului septic reprezintă terapia adjuvantă

.

32
CAPITOLUL IV
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA P ACIENTULUI
CU COLECISTECTOMIE LAPAROSCOPICĂ

Profesia de asistent medical se definește printr -o bază echilibrată de cunoștiințe
teoretice, dar și experiență profesională, practica evidențiindu -se din valorile care dau conturul
acestei profesii, una înalt umanistă, cu responsabilități deosebite față de om și necesitățile
acestuia.
Asistența medicală este în primul rând artă deoarece presupune din partea celui ce
practică această meserie, o serie de calități personale, aptitudini deosebite care prin educați e
dezvoltă abilități, formează capacitatea de adaptabilitate și reacție într -o situație de urgență,
pentru a -i înțelege pe oameni și a -i ajut a să își dobândească independența din punct de vedere
bio-psiho -social.
Îngrijirile medicale oferite de nursă reprezintă un corpus sis temic organizat teoretic dar
și practic ce operează cu valori și simboluri comune, este o activitate pe termen lung pusă pe
slujba nevoilor bolnavului ce are la bază un sistem de valori legislative și o dimensiune de etică
proprie, deți ne un profil profesional specific pentru a servi persoanelor aflate în dificultate.
Responsabilitatea fundamentală asistentei medicale are patru valente:
1. Să promoveze sănătatea;
2. Să prevină boala;
3. Să reinstaureze sănătatea;
4. Să aline suferința.
În chirurgie, munca în echipă este esențială în dobândirea unui act medical reușit.

4.1. Rolul asistentei medicale în realizarea unui protocol educativ
pacientului cu colecistită

În timpul spitalizării și la externare, asistenta va explica , că pentru a prev eni apariția
complicațiilor trebuie să dobândească o serie de cunoștiințe care să îi permit să se îngrijească
singur.
Inițial, asistenta va evalua cunoștiințele pacientului în momentul respectiv purtând o
discuție cu acesta pentru a realiza un plan de educ ație.
Asistenta medicală va stabili împreună cu pacientul obiectivele precise pe care până la
ieșirea din spital acesta le va atinge în întregime. Pentru ca reușita planului să fie cât mai mare,

33
nurse va discuta atât cu pacientul cât și cu familia, îi va oferi pliante, reviste și demonstrație
practică.
Pacientul va cunoaște:
– Evoluția, tratamentul și complicațiile bolii;
– Regimul dietetic în timpul spitalizării;
– Regimul dietetic după externare cu durată de 6 luni, 1 an;
– Respectarea unui program de odihnă de minim 8 ore pe noapte;
– Evitarea efortului prelungit;
– Renunțarea la fumat și alcool;
– Revenirea la control;

4.2. Rolul asistentei medicale la examenul clinic

Asistenta medicală va pregăti psihic pacientul, explicându -i cu solicitudine și fermitate
în ce constă examenul clinic și importanța lui pentru diagnostic.
Asistenta va ține cont de simțul pudorii bolnavului, izolând patul bolnavului cu un
paravan, îl va ajuta să se dezbrace cu mult tact și finite pentru a nu -i provoca durere.
Înaintea palpării, va s fătui bolnavul să urineze, asistenta va poziționa pacientul adecvat
pentru examinare: în decubit dorsal, cu brațele întinse și relaxate de -a lungul corpului, membrele
inferioare îndoite din genunchi, cu musculature abdominală relaxată. La cererea doctorulu i, îl va
răsuci în decubit lateral drept și decubit lateral stâng, ducând în același timp mâna la ceafă, ea
vas ta în fața doctorului de cealalta parte a patului și îl va servi la nevoie.
La terminarea examenului clinic, asistenta medicală va ajuta pacient ul să se îmbrace și
să se așee în poziția antalgică.

4.3. Conduita de urgenț ă a asistentei medicale la internarea unui
bolnav cu colică biliară

Asistenta medicală va așeza bolnavul în repaus la pat. Va recolta sânge pentru
examenele de urgență ( numărătoarea leucocitelor, bilirubinemia, TGO, TGP, ionograma
sanguină, rezerva alcalină, amilazemie, glicemie și urină pentru urobilinogen și pigmenți biliari).
Va administra medicamente pentru calmarea durerii, la indicația medicului.
Asistenta medicală va administra :

34
tialgice : Algocalmin 4 fiole/zi sau ½ fiolă Fortral. Dacă colica nu va ceda, se va
administra Mialgin 100 -150 mg la 6 -8 ore;
– Antispastice : Scobutil compus 2 -3 fiole/zi, sulfat atropină 0,5 mg s.c de 2 -3 ori
pe zi; Papaverină 4 fiole pe zi, Nitrogliceri nă sublingual;
– Antiemetice : Emetiral supozitoarea; Torecan și Plegomazin injectabil;
– Antibiotice pentru combaterea infecției: Ampicilină injectabilă 2g la 4 ore.
Pentru reechilibrarea hidro -electrolitică și acido -bazică ( în funcție de rezultatele de
laborator, asistenta va administra lichide per os în formele ușoare ( ceai de mușețel, sunătoare) și
în stadiile medii și grave va administra perfuzie cu glucoză 5% sau 10% , tam ponată cu I.U.
insulină obișnuită cristalină la 2g glucoză, în care va introdu ce: vitamina B12, B6, C500 , 2 fiole
pe zi și soluții de electroliți K , Na, Cl ).
Într-o criză de colecistită acută, bolnavul este foarte agitat, asistenta medicală va
administra sedative:Diazepam; barbiturice, iar pentru reducerea inflamației va aplica p ungă cu
gheață la nivelul hipocondrului drept.

4.4. Rolul asistentei medicale în recoltarea probelor biologice
Produsele biologice sunt examinate la laborator, iar rezultatele acestora au o mare
importanță în confirmarea diagnosticului clinic și aprecierea gr avității evoluției, apariției
complicațiilor, eficacitatea tratamentului și confirmarea vindecării.
Asistenta medicală pregătește psihic pacientul explicându -i importanța recoltării pentru
însănătoșirea lui dar și tehnic a desfășurării acestei proceduri .
La recoltarea produselor biologice asistenta medicală va respecta cu mare strictețe
măsurile de asepsie, folosind un instrumentar steril: seringi și ace de unică folosință, sonde
sterile, epubrete cu dop sau capac steril. Orice produs va fi recoltat în cant itate suficientă. Pe
fiecare eprubetă, asistenta medicală va scrie: numele bolnavului, numărul de înregistrare, analiza
cerută, data și ora recoltării.
Produsele vor fi transportate cât mai rapid și cu mare grijă la laborator.

35
Recoltările efectuat e de asistenta medicală Produsul și modul de recoltare
Hemoleucogramă completă Sânge, puncție venoasă: 2ml sânge în sticlă EDTA
VSH Sânge, puncție venoasă fără stază: 1,6 ml/0,4ml citrat de sodium
Enzimele serice TGO,TGP Sânge, puncție venoasă: 5ml sânge simplu
Amilaze serice Sânge, puncție venoasă : 5 ml sânge simplu
Bilirubinemie Sânge, puncție venoasă: 2ml sânge simplu
Colesterol + lipide totale Sânge, puncție venoasă: 5ml sânge simplu
Fibrinogen Sânge, puncție venoasă: 4,5 ml sânge pe 0,5 ml citrat de sodiu
Amilaze urinare 50-100 ml urină dimineața
Pigmenți biliari, urobilinogen 50-100 ml urină
Tubaj duodenal Probe bilă A,B,C

4.5. Rolul asistentei medicale în pregătirea explorărilor funcționale

Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul explicându -i că aceste examene nu îi fac
rău și sunt importante pentru confirmarea diagnosticului și instituirea unui tratament
corespunzător.
Asistenta medicală îi va explica în ce constă fiecare examen și că va trebui să stea
liniștit în timpul desfășură rii lor. Îl va însoți la sala unde au loc, îl va ajuta să se dezbrace și să se
întinde comod pe masa de examinare. La sfârșit îl va ajuta să se imbrace și -l va însoți înapoi la
salon.
Pentru realizarea colecistografiei, asistenta medicală va pregăti bolnav ul administrându –
i cu 2 -3 zile înainte carbine medical, 2 -3 tablete pe zi și îi va efectua 2 clisme evacuatoare cu ser
fiziologic cu 12 și respective 3 ore înainte de examen ( la indicația doctorului ). Asistenta
medicală va testa toleranța pacientului la Razebil și dacă nu sunt probleme îl va pune să înghită
tabletele cu puțin ceai. A doua zi, pacientul va face primul film radiologic, asi stenta îi va servi la
ora 12 prâ nzul Boyden ( 5g ciocolată cu 2 gălbenușuri de ouă frecate cu zahăr) . Îl va însoți la
sala de radiologie, unde pacientul va face restul de filme la intervale de 30 -60-90 minute.
Pentru realizarea colangiografiei, asistenta îi va face pacientului 2 clisme evacuatoare cu
12 și respective 3 ore înainte. Va testa toleranța pacientului la Pobila n, urmărind cu atenție
apariția unor efecte secundare și având pregătite la îndemână: glucoză, hemisuccinat de
hidrocortizon și aparat de oxigen. Dacă pacientul tolerează substanța, asistenta o va administra în
perfuzie lentă, supravegând permanent starea pacientului. Îl va conduce la sala de radiologie
unde va face 4 filme la 30 -60-90-120minute. Apoi asistenta îi va servi prânzul Boyden după care
pacientul va face ultimul film.

36
4.6. Rolul asistentei medicale în pregătirea preoperatorie a pacientului
cu coleci stită

Asistenta medicală va pregăti psihic pacientul, explicându -i în cuvinte simple, pe
înțelesul lui tot ce se va întâmpla cu el în timpul transportului și la sala de preanestezie, unde va
fi dus după intervenția chirurgicală, când va putea mânca, primi vizite , părăsi spitalul. Asistenta
va liniști bolnavul, asigurându -l că anestezia și operația sunt benigne și îi va oferi exemple de
bolnavi cu evoluție favorabilă.
Îi va comunica atât pacientului cât și familiei acestuia ora exactă a intervenției
chirurgicale și îl va asigura de monitorizarea permanentă a personalului medical.
Asistenta medicală va pregăti bolnavul prin:

1. PREGĂTIREA GENERALĂ:

Asistenta va nota în foaia de observație bilanțul clinic cât și paraclinic al bolnavului.
BILANȚUL CLINIC: va conține antecedentele familiale, patologice și chirurgicale,
vârsta, greutatea, temperatura, starea de hidratare, starea generală a diferitelor aparate, afecțiunile
prezente, valoarea tensiunii arteriale și a pulsului.

37
BILANȚUL PARACLINIC:
Explorare/ analiză Mod de realizare Valori normale
Sistemul de coagulare
-Timpul de sângerare Puncție pe suprafața anterioară a lobului urechii 2'-3'

-Timpul de coagulare Puncție venoasă 3ml sânge simplu 6'-12'
-Timpul Quick(de protombină)
Puncție venoasă 4,5 ml sânge/ 0,5 ml oxalat de
Na 12''-16''

-Timpul Howell 60''-120''
Elementele figurate ale sângelui
-Leucocite Puncț ie venoasă 2ml -sânge în sticluță EDTA 4.000 -10.000 mm³
-Hematii Puncț ie venoasă 2ml -sânge în sticluță EDTA 4-5 mil/mm³
-Trombocite Puncț ie venoasă 2ml -sânge în sticluță EDTA 250.000 -400.000/ mm³
-Hematocrit Puncț ie venoasă 2ml -sânge în sticluță EDTA 36-46%
-VSH Puncție venoasă fără stază, 1,6ml sânge/0,4ml
citrat de Na 3-4 ml/ora
5-10 ml/2 ore
-Grup și Rh sanguin Puncție venoasă 2ml sânge simplu sau pe florură
de Na
Aparat respirator
-Radiografie pulmonară
Aparat renal
-Uree Puncție venoasă 4,5 ml sânge/ 0,5 ml florură de
Na 20-40 mg%
-Creatinină 5-100 ml urină dimineața 0,6-1,3 mg%
-Acid uric 3-7 mg%
-Sumar de urină
Aparat cardiovascular
-EKG
Funcție hepatică
TGO Puncție venoasă 5ml sâange simplu 4-13 U.I
TGP Puncție venoasă 2ml sânge simplu 5-17 U.I
Timol 1,5 U.Mac Lagan
Sulfat Zn 10-40 U. Vernes
Electroforeza proteinelor Puncție venoasă 3 ml sânge simplu Albumine 60%
Globuline α1=3 -4%
α2=19%
β=12 -14%
γ=15 -18%
Fibrinogen Puncț ie venoasa: 9ml sange + 1 ml citrat de Na 200-400 mg%
Colesterol total Punctie venoasa: 5 ml sange simplu 150-250 mg%
Lipide totale Bila A, B, C 400-800 mg%
Tubaj duodenal
Ecografie hepatoabdominal ă
Colecistografie
Colangiografie
Alte constante
Ionogramă sanguină Puncție venoasă Na+=135 -150mEq/1
K+=3,5-5 mEq/1
Ca+2=5-5,5 mEq/1
Cl-=95-110 mEq/1
pH sanguin
Puncție venoasă fără garou pe: sânge pe heparină
în condiții de anaerobioză sau în seringi perfect
etanșe aduse pe ulei de parafină
7,3-7,4

Rezervă alcalină Puncție venoasă 10ml sânge/50 mg oxalat de K 57-75 vol CO 2%

38

2. PREGĂTIREA LOCALĂ

Cu o zi înaintea intervenției, asistenta medicală va impune bolnavului repaus la pat, să
consume alimente ușor digerabile, să aibă un regim bogat în lichide. Seara, asistenta medicală îi
va efectua o clismă evacuatoare după care, bolnavul va face duș. Asistenta va rade regiunea
abdominală, dacă p rezintă pilozitate și o va badijona cu antiseptic colorat sau alcool iodat. La
indicația medicului va administra bolnavului un sedativ ( Diazepam, Fenobarbital ).
În ziua operației, asistenta va verifica dosarul bolnavului pentru a se asigura de
corectitud inea: foii de observație, analizelor, radiografiei. Va supraveghea bolnavul să nu bea, să
nu mănânge, să nu fumeze. Îl va pune să urineze, iar la indicația medicului îi va monta o sondă
vezicală.
Va badijona zona abdominală rasă cu antiseptic colorat, după care îl va ajuta să se
îmbrace cu o cămașă. Va verifica dacă bolnavul și -a scos bijuteriile și protezele.
Asistenta medicală îi va verifica pulsul, temperatura , tensiunea arterială, și îl va așeza
comfortabil pe brancardă cu perna sub cap, acoperit cu o p ătură. Asistenta medicală va verifica
pentru a doua oară toate documentele și îl va însoți pe bolnav la sala de preanestezie.

4.7. Rolul asistentei medicale în supravegherea postoperatorie a
bolnavului colecistectomizat

După terminarea intervenției chirurgicale, asistenta medicală se va interesa de cum a
decurs operația, va urmări trezirea bolnavului după anestezie și funcțiile vitale: va măsura la
fiecare 15 minute: tensiunea arterial, pulsul, respirația ( ritmul și amplitudinea ), temperature
aspec tul tegumentelor și mucoaselor, diureza și le va nota în foaia de observație.
În permanent va fi atentă la aspectul și comportamentul bolnavului, asistenta medicală
va supraveghea sonda nazograstrică. La sosirea bolnavului ea va conecta sonda la sursa de
aspirație continuă și la borcanul gradat. Va verifica buna funcționare a sursei de aspirație dacă
sonda este bine fixată și aspectul narinei, permeabilitatea sondei ( aspiră cu o seringă lichid din
cavitate: dacă se înfundă, asistenta va introduce ser fizio logic pe sondă și va aspira ). Asistenta
medicală va nota în foaia de observație volumul și aspectul lichidului aspirat.
Va monitoriza în permanență confortul fizic și psihic al pacientului.

39
Asistenta medicală a supraveghea sonda vezicală a bolnavului : să fie bine fixată cu
leucoplast pe coapsă și tubul să nu fie comprimat de membrele inferioare ale bolnavului, sacul
colector să fie poziționat la nivelul vezicii. Ea îl va goli la 6 -8 ore, notând în foaia de observație
cantitatea și aspectul urinii, anun țând medical de orice semne ale unei infecții ( hematuria, urină
tulbure, temperatură ) .
Asistenta va efectua de mai multe ori pe zi toaleta genital externă, respectând regulile de
asepsie. La indicația medicului, asistenta va scoate cât mai precoce sonda pe ntru a preveni
infecția urinară.
Asistenta medicală va supraveghea tubul de dren și plaga operatorie. Va verifica tubul
să nu fie cutat și să fie permeabil, notând în foaia de observație volumul și aspectul lichidului
scurs.După 3 zile, asistenta medicală va retrage tubul câțiva centrimetri pe zi până în ziua a șasea
când îl va scoate complet la indicația medicului, zilnic asistenta medicală va analiza plaga,
anunțând medicul de orice semn de complicație și va efectua pansamentul steril al plăgii și al
orificiului din jurul tubului.
Asistenta va observa starea venelor și va recolta sânge, menajându -le pentru a repeta:
hemoleucograma, VSH, probele hepatice în funcție de starea bolnavului, ionograma sanguină.
Asistenta medicală va repara toate substanțele med icamentoase ce intră în cadrul
tratamentului, administrează soluții injectabile și monitorizează atent perfuziile.
Va urmări ca perfuzia să nu se oprească, să aibă un debit în jur de 30 -40 picături pe
minut, apariția unor accidente locale, sau fenomene ge nerale, intervenind în funcție de situație.
Asistenta medicală va calcula bilanțul hidric al pacientului.

4.8. Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor

Asistenta medicală va respecta întocmai medicamentele prescrise de medic. Ea va
cunoaște medicamentele pe care le administrează, iar înainte de a le administra verifică: aspectul,
termenul de valabilitate și integritatea ambalajului.
Va respecta cu strictețe calea de administrare, dozajul prescris și va evita
incompatibilitatea între medicamen te.
La administrarea parenterală, asistenta medicală va lucre în condiții de strictă asepsie,
folosind material și instrumente de unică folosință sau sterilizate.
Asistenta medicală va deschide și va aspira în seringă conținutul fiolelor în fața
bolnavulu i.
Ea va identifica și va anunța medicul în legătură cu orice intoleranță, reacție adversă pe
care pacientul o are.

40

CAPITOLUL V
PROCESUL NURSING LA PACIENȚII CU COLECISTECTOMIE
LAPAROSCOPICĂ

I. CULEGEREA DATELOR

Informațiile culese sunt date obiective, subiective legate de viața pacientului, obiceiurile
sale, informații actuale cât și trecute.
Se urmărește caracterul durerii și momentul apariției, sindromul dispeptic.
După ce diagnosticul de colecistită este pu s, se stabilește diagnosticul nursing, urmărind
influența bolii asupra nevoilor fundamentale ale bolnavului.

II. DIAGNOSTICUL NURSING

 Deficit de cunoștințe referitor la intervenția chirurgicală și măsurilor preoperatorii,
 Perturbarea imagini de sine , refer indu-se la modificarea aspectului corporal;
 Anxietate legată de rezecția veziculei biliare și a canalului cistic ;
 Risc de deficit nutritional legat de durerile situate în hipocondrul drept ce apar
predominant noaptea, ducând la refuzul bolnavului de a se alimenta;
 Incapacitatea pacientului de a -și efectua îngrijirile din cauza poziției antalgice pe care
acesta și -o inpune pentru atenuarea durerii.

III. OBIECTIVE NURSING
 Bolnavul să prezinte suficiente cunoștințe despre operație despre măsurile preoperatorii;
 Bolnavul să prezinte o stare de bine ;
 Imaginea de sine a bolnavului să se amelioreze;
 Să se adapteze cât mai curând la noul aspect corporal;
 Să prezinte o stare de confort fizic ș i psihic ;
 Urmărirea aspectului tegumentelor și a aspectului mucoaselor;
 Administrarea medicației prescrise de medic(analgezice,antibiotic,antiemetice);
 Sesizarea modificărilor postoperatorii, în starea generală a pacientului ;
 Prevenirea eventualelor complicații pre -și postoperatorii ;
 Educarea bolnavului cu privire la regimul alimentar pe care urmează să îl aibă pre –
postoperator;

41
 Ajutarea bolnavului la efectuarea ingienei personale.

IV. INTERVENȚII NURSING

 Se încurajează bolnavul să își exprime sentimentele în legătură cu eventualele temeri
asupra intervenției chirurgicale
 Va p une bolnavul înlegatură cu alți pacienți care au aceeași patologie;
 Va învăța pacientul cum să -și păstreze un stil de viață sănătos la părăsirea spitalului;
 Va educa pacientul să evite alimentele bogate în grăsimi ,alcoolul și să consume mai
multe alimente bogate în fibre;
 Va administra medicația prescrisă de medic;
 Va îngriji și va observa plaga operatorie, drenajul și aspectul lichidului colectat în punga
de dren, va monitoriza funcțiile vitale;
 Va ajuta bolnavul la efectuarea îngrijirilor de igienă;
 Va răspunde prompt la solicitările bolnavului și va asigura satisfacerea nevoilor
fundamentale.

V. EVALUAREA NURSING

 Starea de anxietate a bolnavului este atenuată;
 Bolnavul deține cunoștințe despre boală și operație;
 Bolnavul își însușeste cunoștințele suficiente despre auto îngrijire , despre alimentație;
 Plaga este vindecată chirurgical ;
 Bolnavul înțelege că este necesară o igienă riguroasă pentru prevenirea eventualelor
infecții;
 Bolanvul prezintă o stare de confort fizic și psihic.

IMPO RTANȚA ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI
Studiul efectuat are ca scop analiza cazurilor de colecistectomie laparoscopică
diagnosticate și operate în clinica de chirurgie în perioada 2013 -2017 la Spitalul de Urgență
Militar , Craiova.
Motivația studiului a fost reprezentată de creșterea incidenței de colecistită, considerat
greu de apreciat statistic , în aceasta intervenind factori de eroare, forme cu intensitate redusă sau
cele cu tratament exclusive medicamentos.

42
Gravitatea colecistitei este direct proporțională cu forma anatomopatologică, cu
intensitatea procesului obstructiv și infecțios, cu vârsta precum și cu dezechilibrele electrolictic
și metabolic secundare.
În prezent , numărul colecistectomiei -intervenția chirurgicală prin care se extirpă vezicula
biliară și canal ul cistic – este de două ori mai mare ca cel al apendicectomiilor .
În cadrul studiului au fost urmărite:
 Aspectele epidemiologice ale bolii precum și analiza factorilor de risc în cadrul bolii;
 Aspecte clinice întâlnite la cazurile analizate;
 Problemele legate de tratamentul chirurgical complex al colecistitei;
 Metodele de depistare(radiologice) precum și stadiile evolutive ale bolii.
Din punct de vedere epidemiologic am urmărit repartiția cazurilor pe medii de
proveniență , vârstă și sex.

MATERIAL ȘI ME TODĂ

Acest studiu a fost realizat asupra cazurilor de colecsitită simptomatică internate și tratate
chirurgical prina bord laparoscopic în perioada 2013 -2017 la Clinica Chirurgie a Spitalului
Militar, Craiova (tabel 1).

ANUL COLECISTITĂ ACUTĂ LITIAZICĂ COLECISTITĂ CRONICĂ LITIAZICĂ
2013 20 223
2014 23 283
2015 18 349
2016 18 360
2017 21 355
TOTAL 100 1570
Tabel 1 Abordul laparoscopic

Din totalul de 1 670 de cazuri de colecistită, au fost diagnosticate cu colecistită acută litiazică un
număr de 100 cazuri, cu colecistită cronică litiazică un număr de 15 70 (graficul 1 )

43

Graficul 1 –colecistită simptomatică
Ponderea conversiilor la colecistectomia clasică , raportată la numărul total de cazuri
este de 7%(graficul 2)

Diagnosticul de colecistită a fost pus pe baza anamnezei, a examenului clinic, a
investigațiilor paraclinice, precum și pe baza explorărilor imagistice.
Diagnosticul clinic are la bază prezența următoarelor elemente:
-durere la nivelul hipocondrului drept(colică biliară);
-sindrom dispeptic biliar;
-subicter/icter
-apărare musculară localizată
-febrilitate/subfebrilitate COLECISTITĂ
CRONICĂ
LITIAZICĂ
94% COLECISTITĂ
ACUTĂ LITIAZICĂ
6% colecistită simptomatică
93% 7% GRAFICUL 2 -ponderea conversiilor la colecistectomia clasică
COLECISTECTOMIE
LAPAROSCOPICĂ
CONVERSII

44
Durata medie a simptomatologiei î n cazul formelor acute a fost de 2 zile (limite 1 -14
zile) pentru cazurile la care sa practicat colecistectomia laparoscopică și 4 zile (limite 1 -21 zile)
pentru cazurile care au fost convertite (graficul 3).

GRAFICUL 3 -Durata medie a simptomato logiei
Diagnosticul de laborator a inclus :
-analize uzuale: hemoleucograma completă , uree ,glicemie,teste de coagulare,grup
sanguin ,examenul sumar al urinii ,proteină C reactivă (cu valori crescute);
-teste de colestază hepatica:bilirubinemie totală ,d irect și indirectă ,transaminaze
hepatice , fosfataza alcalină ,colesterol.
Din punct de vedere al explorărilor imagistice , ecografia a reprezentat explorarea de
primă intenție pentru toate cazurile. Semnalele ecografice urmărite au fost:
-dimensiunile ve ziculei biliare;
-modificări de formă ale acestora ;
-grosimea pereților;
-numărul și dimensiunea calculilor ,mobilitatea acestora ;
-fluid pericolecistic ;
Examenul computer – tomografic , practicat într -un număr restrâns de cazuri constată
următoarele asp ecte sugestive pentru diagnosticul de colecistită acută ;
-distensia veziculei biliare;
-slabă delimitare a peretelui veziculei biliare la interfața cu ficatul;
-fenomene inflamtorii pericolecistice ;
-densitatea crescută a bilei .

45
REZULTATE

Din totalul de 1670 de cazuri care au format lotul de studiu la 1566 dintre ele (94%)
colecistectomia laparoscopică a fost dusă la bun sfârșit ,iar la 104 dintre ele (6%) a fost necesară
conversia la colecistectomia deschisă . ponderea conversiilor diferă în funcție de forma clinică la
care ne raportăm . Astfel,din cele 100 de cazuri de colecistită acută ,27 au necesitat conversia
,deci 29%. Ponderea conversiilor este mult mai mică decât în cazul colecistitelor cronice,de
numai 4,6% ,din 1570 cazuri numia 75 n ecesitând conversia la operația clasică(graficul4) .

Graficul 4 -Ponderea conversiilor
Distribuția cazurilor în funcție de sex este de 1392 femei și 278 barbați(graficul 5)

Graficul 5 -Distribuția cazurilor în funcție de sex
02004006008001000120014001600
colecistectomie
laparoscopicăconversii colecistectomie
laparoscopicăconversii73 27 1495
75
Colecistite acute Colecistite
0200400600800100012001400
Femei Barbați distribuția in funție de sex
distribuția in funție de sex

46
Din punct de vedere al antecedentelor medicale (graficul 6) am constatat prezența în
grade variabile a urmatoarelor patologii: obezitate, cardio -vasculară, diabet zaharat, gastro –
enterologie , hepato -biliară, nefrologică, oncologică.

În antecedentele chirurgicale (gr aficul 7 ) ale pacienților din lotul studiat am găsit
urmatoarele afecțiuni: apendicită, histerectomie, fibrom uterin, chist ovarian, ul cer duodenal,
hernie obilicală.

Dintre examenele de laborator, în cazul colecistitelor acute , atrag atenția valorii medii
ale proteinei C reactive, semnificativ mai mari pentru cazurile ce au necistat converisa, precum și
valorile leucocitozei, însă nu cu diferențe atât de semnificative ca în cazul proteinei C reactive
(graficul 8).
34%
8%
6% 9%
0% 33% 10% Graficul 6 -antecedentele medicale
Obezitate pat. Gastro-enterologică Patologie nefrologică
Boli cardiovasculare Cancere Diabet zaharat
Patologie Hepato-biliara
Graficul 7 -antecedentele chirurgicale
Apendicectomie
Chist ovarian
Fibrom uterin
Histerectomie
Ulcer duodenal
Hernie ombilicala

47

Graficul 8 -Valorile proteinei C reactive

Durata medie a intervențiilor a fost de 112 minute cu limite intre 40 -180 minute.
Durata medie a spitalizării a fost de 3,5 de zile pentru pacienții la care s -a practicat
colecistectomia laparoscopică și de 8,4 zile pentru cei la care a fost nec esară conversia
(graficul 9).
Graficul 9 – Conversia tratamentului chirurgical

În cadrul colecistitelor acute, forma anatomopatologică cea mai frecventă a fost cea
catarală, 45 de cazuri, 5 conversii, urmată de cea flegmonoasă, 34 de cazuri, 11 conversii și cea
gangrenoasă 18 cazuri, cel mai mare număr de conversii 12.
020406080100120140
Colecistectomie
laparoscopicăConveriivalorile proteinei C reactive
valorile proteinei C reactive
0 2 4 6 8 10Nr. ZileDurata medie a spitalizării
conversiei
Durata medie a spitalizării
Colecistectomie
laparoscopică

48
Conversia la colecistectomia pe cale deschisă a fost necesară în 28 de cazuri. Cauzele
pentru care s -a practicat conversia (graficul 10) sunt:
-Deliberate: bloc inflamator subhepatic nedise cabil=17 cazuri; cale principală dilatată –
calcul coledocian(3cazuri); oddită scleroasa(1caz); gangrenă transmurală a veziculei biliare cu
perete friabil și multiple perforații(4 cazuri).
-De necesitate: – hemoragie(2 cazuri); leziune de cale biliară princi pală(1 caz)
Graficul 10 -Motivele conversiei

Complicațiile postoperatorii (graficul 11) au fost: abces hepatic(1 caz),accident vascular
cerebral(2 cazuri),emfizem latero -cervical stâng(1 caz),ocluzie intestinală dinami că(1
caz),hemoperitoneu(1 caz).

Graficul 11 redă complicațiile postoperatorii apărute la cazurile de colecistită acută.

62%
7% 15% 1% 11% 4% Motivele conversiei
Bloc inflamator subhepatic nedisecabil Calculul coledocian
Oddita scleroasa Gangrena transmurală a veziculei biliare
Hemoragie Leziune de cale biliara principală
0102030405060708090100
1 2 1 1 1 94

49
CAPITOLUL V I:
PROCESUL DE NURSING

Procesul de nursing este un proces organizat și planificat , reprezintă o metodă
științifică de rezolvare a problemelor actuale , potențiale în funcție de nevoile sale fiziologice
,biologice , psihologice ,socio -culturale și spirituale.
După concep tul Virginiei Henderson , procesul nursing ia în considerare cele 14
nevoi fundamentale .
Nivelul de dependență al persoanei îngrijite se poate determina după evaluarea
funcțiile de independență/dependență a fiecărei nevoi fundamentale .
Astfel , n ivelele de dependență se clasifică în
-Nivelul 1 –persoana este independentă și autonomă
-Nivelul 2- persoana prezintă o dependență moderată
-Nivelul 3 – persoana prezintă o dependență majoră
-Nivelul 4 – persoana prezintă o dependență totală.
Exist ă 4 categorii de dependență
-Persoană independentă până la 14 -nivelul 1
-Persoană cu dependență moderată de la 15 până la 28 – nivelul 2
-Persoană cu dependență majoră de la 29 până la 42 – nivelul 3
-Persoană cu dependență totală de la 43 până la 56 – nivel ul 4.
În funcție de gradele de dependență se elaborează planurile nursing în vederea
recuperării pacientului .
Acestea au în vedere
 Culegerea datelor
 Analiza și interpretarea datelor (problema ,diagnosticul de îngrijire )
 Planificarea îngrijirilor (obiectivele)
 Realizarea îngrijirilor (aplicarea lor )
 Evaluarea nursing .

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
Îngrijirile acordate pacienților cu afecțiuni respiratorii constau în
– Respectarea obiectivelor pricipale – corectarea hipoxiei ,scăderea retenției dioxidului de
carbon , corectarea factorilor agravanți sau favorizanți , prevenirea infecțiilor , facilitarea
mobilizării secrețiilor , reducerea anxietății .

50
– Intervenții non –farmacologice – eviatarea fumatului , asigurarea unei alimen tații
corespunzătoare ,oxigenoterapie ,asigurarea unui sprijin psihologic adecvat.
2. Nevoia de a bea și a mânca
Intervenții nursing
-Calculează necesarul de calorii pe zi ,în funcție de activitate ,vârstă
-Calculează rația alimentară echilibrată
-Va echilib ra din punct de vedere hidroelectrolitic , nutrițional ,psihic ,bolnavul
-Va avea grijă ca bolnavul să aibă o greutate c orporală adecvată în raport cu vârsta ,
înalțimea ,sexul
-Va urmări greutatea corporală periodic .
3. Nevoia de a elimina
Intervenții nurs ing
-Realizarea bilanțului hidric zilnic
-Asigurarea igienei tegumentelor și mucoaselor
-În caz de glob vezical – igienă riguroasă , va aplica căldură în regiunea pubiană , va
stimula micțiunea cu ajutorul jetului de apă ,iar în caz de eșec va institui s ondă urinară
-În caz de incontinență urinară – se recomandă dispozitive absorbante , igienă riguroasă ,
evitarea consumului de lichide seara.
-Consum în cantitate mare de lichide ,în caz de constipații
-Consum mare de alimente bogate în fibre celulozice
-Învață bolnavul să își mențină igiena cavității bucale,tegumentelor
-Ajută bolnavul în timpul vărsăturilor
-Observă semnele de deshidratare datorită vărsăturilor .
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
Inrevenții nursing în caz de imobilitate
-Asigură profilaxia escarelor
-Învață pacientul să respire profund și să tușească
-Învață bolnavul să folosească aparatele de susținere
-Ajută bolnavul să își satisfacă celelalte nevoi în condițiile imobilizării acestuia .
5. Nevoia de a dormi și a se odi hni
Investigații nursing
-Asigură condițiile necesare somnului
-Observă calitatea somnului ,notează perioada somn – odihnă ,comportamentul bolnavului
6. Nevoia de a se îmbrăca și a se dezbrăca
Intervenții nursing

51
-Ajută bolnavul cu paralizii să se îmbrac e , dezbrace ( îmbrăcarea se începe cu mebrul
paralizat , apoi cu cel sănătos ,iar dezbrăcarea se face invers)
-Învață bolnavul să își aleagă îmbrăcămintea în funcție de climă , activitate , vârstă ,gradul
de efort sau prezența condițiilor patologice.
7. Nevoia de a -și menține temperatura corpului în limite normale
În caz de hipertermie , intervenții nursing
-Aerisirea camerei , aplicarea compreselor reci
-Menținerea igienei tegumentelor
-Adimnistrează lichide multe și mediamente antitermice la indicația
medicului .
În caz de hioptermie
-Încalzește cu pături bolnavul ,ajută bolnavul să -și mențină integritatea
tegumentelor
-echilibrează bolnavul hidroelectolitic .
8. Nevoia de a fi curat ,îngrijit ,de a -și proteja tegumentele și mucoasele
Intervenții nursing
-Să ajute la efectuarea toaletei bolnavului , la îmbăiere, pieptănare , tăierea unghiilor
-Să exp lice care este rolul igienei în viața bolnavului.
9. Nevoia de a evita pericolele
Intervenții nursing
-Asigură condiții de mediu adecvate pentru a evita accidentele
-Aplică măsuri specifice de prevenire a transmiterii infecțiilor în cazul apariției focarelor
de boli transmisibile , asigură izolarea surselor de infecție
-Asigură menținerea legăturii cu familia
-Asigură un mediu de protecție psihică adecvată stării de boală a pacientului .
10. Nevoia de a comunica
Intervenții nursing
-Va asigura un mediu de liniște și securitate
-Unii pacienți necesită supraveghere permanentă și va administra medicația psihotropă , la
indicația medicului.

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori ,de a -și practica
religia
Intervenții nursing
-Îl va det ermina pe pacient să își exprime propriile valori și convingeri

52
-Îngrijește bolnavul indiferent de credință ,rasă , ideologie
-Mijlocește desfășurarea unor activități în conformitate cu dorințele și credințele
bolnavilor.
12. Nevoia de a fi preocupat în vede re realizării
Intervenții nursing
-Culege date despre posibilitățile intelectuale și fizice ale bolnavului
-Orientează bolnavul spre activități corespunzătoare capacității sale
-Indentifică factorii care -l împiedică să se realizeze
-Ajută bolnavul să se intereze într -un colectiv
-Ajută bolnavul să se recupereze din punct de vedere psihic și fizic .
13. Nevoia de a se recreea
Intervenții nursing
-Are în vedere ca activitățile să nu -l suprasolicite ,să nu -l obosească.
14. Nevoia de a învăța cum să -și păstreze sănătatea
Intervenții nursing
-Indentifică nevoile de cunoaștere a pacientului
-Indentifică sursele de dificultate și manifestările de dependență
-Susține bolnavul pentru a -și însuși cunoștințele necesare
-Conștientizează bolnavul asup ra responsabil ității sale privind sănătatea .

53

CAZURI CLINICE

Sursa – Spitalul Clinic de Urgență Militar Dr Ștefan Odobleja ,Craiova

CAZ CLINIC NR.1
CULEGEREA DATELOR
Nume și prenume M.M.
Vârsta 43ani
Sex Feminin
Domiciliu Craiova
Profesie Profesoară de limba engleză
Condiții de viață Locuiește împreună cu soțul și copii într -un
apartament cu 3 camere,în condiț ii foarte bune.
Nu consumă alcool, cafea și nu fumea ză
ELEMENTE FIZICE
Grupă sanguină 01 Rh Negativ
Greutate 60 kg
Înălțime 1,68 m
Alergii Nu prezintă

DATE DESPRE SPITALIZARE
Diagnostic la internare Colecistită cronică litiazică
Diagnosticul la externare Colecistită cronică litiazică
Tehnica operatorie Colecistectomie laparoscopică

MOTIVELE INTERNĂRII Dureri în hipocondrul drept, greturi balonări
postprandiale

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE Fără importanță pentru boala actuală
ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE Menarha la 13 ani; număr de nașteri 2 pe
cale naturală

54
ISTORICUL BOLII Boala actuală debutează în urmă cu 6
luni brusc, ca urmare a unui exces
alimentar prin aparitia durerilor
colicative în hipocondrul drep ,
grețuri, senzați de greutate în
epigastru.
Crizele apar de obicei noaptea , durează 2 -4 ore ,durerea
iradiind î n spate și transversal spre hipocondrul stâng. Cu
timpul crizele devin mai dese, cedând parțial la antialgice.
Stare generală la internare bună, stabilă hemodinamic și
respirator , afebrilă , tranzi t intestinal prezent , micțiuni
fiziologice; TA=110/80mmHg; P=73b/min

EXAMEN UL CLINIC PE APARATE ȘI SISTEME
Stare generală Bună
Tegumente și mucoase Normal colorate
Aparat osteo -articular Integru din punct de vedere anatomic
Sistem ganglionar limfatic Fără modificări patologice
Sistemul muscular Normal reprezentat
Aparat respirator Torace normal conformat, Resp=18resp/min,
murmur vezicular prezent
Aparatul cardiov ascular Zgomote cardiace ritmice, șoc apexian în spațiul V
intercostal stâng ; TA=110/80mmHg;P=73b/min,
pulsuri periferice perceptibile .
Aparatul uro -genital Loje renale libere ,nedureroase ,rinichi nepalpabili
,micțiuni fiziologice

Sistemul neuro -endocrin ROT normale ; RPM prezente;pupile egale și
centrale ;glanda tiroidă și glanda mamară fără
modificări p atologice
EXAMENUL LOCAL
Inspecție Abdomen în plan xifo -pubian ,simetric ,cicatrice
ombilicală de aspect normal ,puncte herniare libere
Palpare Abdomen suplu ,nedureros ,la palparea superficială
,dureros la palparea profundă în hipocondrul drept

55
,manevre a Murphy pozitivă ,ficat la rebordul costal
.nepalpabil ,pol inferior al splinei neperceptibil
,puncte herniare libere
Percuție Zone de matitate , alternând cu zone de timpanism
,matitate prehepatică 7cm ,matitate splenică între
C9-C11 pe LAM
Auscultați e Zgomote intestinale prezente

INVESTIGAȚII PARACLINICE
Ecografia abdominală Ficat normal ,cale biliară principală3,5mm,veziculă
biliară cu câteva imagini de calculi cu dimensiuni
de 16mm cu pereți de grosime normală,pancreas
normal,splină normală,rini chi fără calculi ,fără stază
IP păstrat.
EXAMENE BIOCHIMICE
VSH 25mm/h
Nr. total leucocite 6.10mii/mm3
Nr.total hematii 4.34mil/mm3
Hemoglobina 13.5g/dl
Hematocrit 39.5%
Volum eritocitar mediu 91.00fl
Hemoglobină eritrocitară medie 31.10 pg
Conc.medie Hb. 34.20
Nr. total trombocite 261 mii/µ L
Lărgimea distribuției eritrocitare 43.10Fl
Curbă de distribuție a trombocitelor 13.10%
Volum trombocitar mediu 11.00fL
Plachetocrit 0.290
Nr.total neutrofile 3.97
Nr.total limfocite 1.67
Nr .total monocite 0.4
Nr.total eozinofile 0.08
Nr. total bazofile 0.01
Neutrofile 65.0%
Limfocite 27.40%

56
Monocite 6.1%
Eozinofile 1.30%
Bazofile 0.20%
Glucoza serică 97mg/dl
Uree serică 47mg/dl
TGP 17 IU/L
TGO 23 IU/L
Creatinină serică 0.70mg/dl
Bilirubina totală 0.90m g/dl

ANAMNEZA ASISTENTEI

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație -ușor afectată
Aparatul respirator este integru din punct de vedere morfo -funcțional. Bolnavul prezintă
respirație ritmică profundă, puls 73 p/m ,respirații 18 resp/min . Prezintă T.A. max 110/80mmHg
Nu prezintă zgomote respiratorii . Mucoasa respiratorie este umedă , cu secreții reduse .
Tegumentele sunt palide ,calde ,prezintă puls periferic palpabil.
2. Nevoia de a bea și a mânca – este afectată
Refluxul de deglutiție este pr ezent , starea de nutriție fiind afectată. Bolnavul nu
cunoaște principiile alimentare ,având o al imentație necorespunzătoare (consum ridicat de
alimete grase) ,ceea ce duce la balonări post prandiale , gust amar , pirozis .

3. Nevoia de a elimina –nu este afectată
Pacienta prezeintă micțiuni fiziologice, 4/zi .Urina este de aspect normal ,limpede .
Prezintă diureză 1100ml și tranzitul intestinal normal.

4. Nevoia de a se mișca ,a păstra o bună postură – este afectată
Nevoie afectată ,datorită poziției antalgice pe care pacienta o adoptă din cauza durerilor
în epigastru . Deși sistemul muscular este int egru morfo -funcțional ,sistemul osteo -articular este
de asemenea integru din puct de vedere morfo -funcțional.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni –nevoie afectată
Nevoie alterată ,pacienta prezintă insomnie din cauza durerilor ce apar cu precădere
noaptea , manifestată prin oboseală , anxietate , datorită lipsei cunoștințelor despre boală .
Somnul este insuficient datorită insomiei ,manifestat prin treziri repetate .

57

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca – nu este alterată
Pacienta se poate îmbrăca și dezbrăca singură ,iar hainele sunt corespunzătoare spațiului
(pijamale). Pacienta prezintă haine curate ,este ordonată.

7. Nevoia de a -și menține temperatura corpului în limite normale -nu este afectată
Temperatura coprului este în limte normale – 36,5◦ C . Tegumentele sunt palide ,calde
,temperatura mediului ambiant este cuprinsă între 18 -24 ◦ C. Pacienta nu prezintă transpirații.

8. Nevoia de a fi curat , a -și proteja tegumentele –nu este afectată
Pacienta își poate efectua singură igiena coroprală .

9. Nevoia de a evita pericolele –ușor afectată
Pacienta prezintă anxietate datorită necunoașterii afecțiunii ,a rezultatelor analizelor
manifestată prin neliniște precum și ușoară agitație .

10. Nevoia de a comunica – ușor afectată
Este ușor afectată din ca uza pirozisului și manifestată prin lipsa dorinței de a comunica .
Neplăcerile provocate de pirozisul retro -sternal fac pacienta să ridice o barieră în dorința
de a comunica , ceea ce aduce după sine și o ușoară anxietate ,făcând ca pacienta să devină
retrasă.

11. Nevoia de a -și practica religia – nealterată
Pacienta este de religie ortodoxă , merge la slujbele bisericești , este conștientă de ceea
ce i se întâmplă și acționează conform propriilor convingeri .

12. Nevoia de a fi util –nealterată
Pacienta își acceptă boala ,poate depăși momentele critice.

13. Nevoia de a învăța cum să își păstreze sănătatea – este afectată
Este o nevoie afectată din cauza lipsei de informații pe care pacienta le deține asupra
unui regim alimentar corect și asupra bolii și recidivelor acesteia.
Este o nevoie alterată din cauza lipsei /dezinteresului bolnavei de a -și păstra sănătatea.

58
14. Nevoia de a se recreea – nu este alterată
Pacienta este interesată de ceea ce se petrece în jurul său și se implică în activi tățiile
cotidiene ale vieții.

INTERPRETAREA DATELOR . NEVOI AVECTATE . PROBLME DE ÎNGRIJIRE

1. Nevoia de a bea și a mânca .
Stare de nutriție deficitară ,prin apetit modificat ,senzație de greață ,gust amar .
Alimentație inadecvată , bogată în g răsimi care a dus la apariția bolii
Risc de deshidrata re dat de vărsături
2. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură
Este o nevoie afectată din cauza poziției antalgice impuse de boală , manifestată prin
repaus la pat , mers îngreunat

3. Nevoia de a dormi și a se odihni
Perturbarea somnului este dată de durere în hipocondrul drept ,manifestată prin
oboseală
Somnul este insuficient din cauza durerilor ce apar cu precădere noaptea ,man ifestată
prin treziri repetate
4. Nevoia de a comunica
Este afectată din cauza pirozisului retro -sternal și manifestată prin retrager e ,lipsa
dorinței de acomunica
5. Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea
Ușor afectată din lipsa informațiilor deținute de către pacientă asupra bolii și a
alimentației , manifestată pri n apariția bolii.
Lipsa informării poate duce la complicarea patologiei prezente.

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE

Obiective generale :
– Pacienta să înțeleagă importanța spitalizării și a intervenției chirurgicale
– Să revină la o stare optimă de sănătate
– Să se stabilească diagnosticul și să fie de acord cu tratamentul și intervenția chirurgicală
pentru a -și redobândi independența

59
– La ieșirea din spital pacienta să cunoască toți factorii ce duc la apariția bolii , aceasta să îi
cunoască și să fie capabilă s ă îi evite
– Pacienta să înțeleagă importanța regimului alimentar , să-și-l însușească și să -l respecte

Obiective specifice :
– Combaterea durerii specifice bolii și a disconfortului
– Prevenirea/ ameliorarea senzației de greață/vărsături
– Prevenirea sau min imizarea posibilității de apariție a complicațiilor
– Ajutarea pacientei î n redobândirea independenței
– Managementul medicației și al dietei

TRATAMENTUL EFECTUAT – MEDICO -CHIRURGICAL

Se introduce pneumoperitoneul și se constată ficat de aspect normal ,c olecist cu seroasă
mată și îngroșată ,restul viscerelor de aspect normal vizual .
Se secționează dupăclipare canalul și artera cistică . Colecistectomie retrogradă .
Control hemostază . Lavaj .Drenaj cu tub de politen scos la nivelul orificiului trocarului 3
.Extragerea colecistului . Evacuarea pneumoperitoneului ,ață la piele . Pansament .
Colecist cu seroasă mată și îngroșată locuit de elemente litiazice 1 cm .
Glucoză 10% , 500ml +3×10 UI insulină
15mEqKCl +50mg Xilină 1%
Algocalmin 3x1g/zi , la nevoie Mialgin 15mg
Ceftamil 2x1g/zi
Fragmin 2500UI 2xf1s.c
Suprimarea firelor de sutură ,în ambulator la 7 zile postoperator .
PLANUL NURSING DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnostic nursing Obiective Intervenții Evaluare
Nevoia de a respira și a avea o
bună circulație Dificultate în a respira ,înaintea
intervenției chirurgicale ,manifestată
prin creșterea TA , tahipnee
TA-145/65mmHg
AV-98 b/min
Înainte de operație Asigurarea unei respirații și
circulații adecvate
Asigurarea unui mediu
ambiant pentru combaterea
anxietății
Asigurarea unui echilibru
psihic al bolnavului Monitorizarea TA înainte de
operație cât și după operație și
notarea valorilor in FO
Măsurarea TA în primele 3 ore
postoperator la interval de 15 min
, apoi de 2ori pe zi
Aplicarea tratamentului la
indicația medicului (anxiolitice
,sedative ) Bolnava este echilibrată circulator ,
TA revine la normal

Nevoia de a bea și a mânca Deficit nutrițional prin alimentație
necorespunzătoare ,bogată în grăsimi
Risc de deshidratare cauzat de vărsătri Echilibrarea
hidroelectrolitică a pacientei
Pacienta să fie pregătită din Supravegherea funcțiilor vitale
(TA,P,T,respirație)
Întocmirea bilanțului ingesta -Pacienta este echilibrată
hiroelectrolitic ,nu se indentifică
semne de deshidratare

60
punct de vedere al
alimentației pentru
intervenția chirurgicală ș i să
respecte indicațiile
preoperatorii excreta
Pregătirea pacientei pentru
intervenția chirurgicală
Administrarea soluțiilor
perfuzabile ( Glucoză 5% , Ser
fiziologic ) la indicația medicului
Instruirea unei diete hidrice în
următoarele 48 de ore
Administrarea bolnavei ceai ,apoi
supă de zarzavat(după operație)
respectând regimul alimentar
prescris de medic
Explicarea pacientei despre
importanța regimului alimentar . Vărsăturile au fost suprimate
Nevoia de a elimina Nu este afectată
Nevoia de a se îmbrăca și
dezbrăca Dificultate parțială în a se îmbrăca și
dezbrăca datorită mobilității reduse
manifestată prin mișcări limitate
datorită operației Pacienta să se îmbrace și să
se dezbrace singură Indentificarea capacității de a se
îmbrăca și dezbrăca în limitele
fizice al e pacientei . Pacienta se îmbracă și se dezbracă
singură
Nevoia de a menține temperatura
în limite normale Alterarea stării de termoreglare datorită
unei posibile infecții la nivelul plăgii
operatorii Păstrarea temperaturii în
limite normale Masurarea temperaturii de 2 ori
pe zi și notarea in foaia de
observație
Administraea tratamentului
antibiotic la indicația medicului Pacienta este afebrilă
Nevoia de a se mișca ,apăstra o
bună postură Este afectată din cauza poziției
antalgice pe care pacienta o adoptă din
cauza durerilor în epigastru Pacienta să se poată mișca și
să aibă o bună postură Asistenta medicală administrează
antialgice ,la indicația medicului
pentru combaterea durerii
Ajută pacienta să se mobilizeze Pacienta și -a redobândit postura și se
poate mișca
Durerea a fost combătută
Nevoia de a dormi și a se odihni Pacienta prezintă insomnie din cauza
durerilor ce apar cu precădere noaptea
,manifestate prin oboseală
Anxietate din cauza lipsei cunoștințelor
despre boală Asigura rea unui somn
odihnitor prin combatrea
durerilor nocturne și a
anxietății prin medicamente
prescrise de către medic Administrarea medicamentelor
antialgice și anxiolitice (la
indicația medicului )
Asigurarea unui mediu ambiant
liniștit și aerisit pentru un somn
odihnitor Bolnava se poate odihni și nu mai
prezintă dureri în timpul nopții
Nevoia de a comunic a Este ușor afectată din cauza pirozisului
și maifestat prin lipsa dorinței de a
comunica Pacienta să nu mai prezinte
pirozis(prin administrarea de
medicamente antiacide ,la
indicația medicului ),
întocmirea unui regim
alimentar și să își recapete
dorința de a comunica Asistenta medicală îi întocmește
un regim alimentar prin care
învață pac ienta să evite
alimentele și comportamentele
care provoacă pirozis
Ajută pacienta să redobândească
dorința de a comunica
Adiministrează la indicația
mediculi tratamentul antiacid Pacienta nu mai prezintă pirozis și
comunică cu cei din jur

Nevoia de a învăța Este ușor alterată din lipsa informării
asupra unui regim alimentar adecvat
,despre boală și recidivele acesteia Exprimarea acceptului de a
primi noi informații a
evoluției sale Convingerea bolnavei asupra
responsabilității sale asupra
sănătăți i
Exploraea nivelului de cunoștințe
privind boala ,prevenirea ei și
îngrijirile ulterioare operației Pacienta și -a însușit cunoștințele
necesare despre boală și măsurile de
prevenire
Nevoia de a fi curat ,de a -și
proteja tegumentele
Nevoia de a evita pericolele Incapacitatea de a se adapta la boală de
a-și accepta situația
Incapacitatea de a evita alimentele care
duc la agravarea bolii și de a -și menține
starea de sănătate Acceptarea bolii de către
bolnav
Diminuarea semnelor de
anxietate Crearea unui mediu optim pentru
ca bolnavul să își exprime nevoile
,emoțiile
Explicarea clară și furnizarea
informațiilor pe înțelesul
bolnavului asupra îngrijirilor
generale Bolnavul acceptă intervenția
chirurgicală
Cunoaște toate pericolele care pot
duce la agravarea bolii
Este pregătit fizic și psihic pentru
intervenția chirurgicală

61
Nevoia de a fi uitil Dificultate în realizarea unor activități
datorită intervenției chirurgicale
,manifestată prin lipsa realizării
efortului Recuperarea cât mai repede
după intervenția chirurgicală Explicarea bolnavului ce activități
poate să facă după intervenția
chirurgicală Pacienta înțelege importanța
recuperării după intervenția
chirurgicală
Nevoia de a -și practica religia Această nevoie nu este afectată
,pacient a acționând conform propriilor
valori și credințe
Nevoia de a se recr ea Nu este afectată

TABEL SINOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENȚĂ

La internare pacienta prezintă un grad de dependență= 27 puncte . La 3 zile gradul de dependență
(23 de puncte ) ,este dat de nevoia de a se mișca ,de a se alimenta ,de a evita pericolele ,datorită
intervenției chirurgicale . La 7 zile ,gradul de dependență moderată (16 puncte ) este dat de
nevoia de a dormi și a se odihni . La externare pacienta prezintă un grad de dependență de 14
puncte ,redobândindu -și independența .

Nevoia La internare La 3 zile La 7 zile La externare
1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație 1 2 1 1
2. Nevoia dea a bea și a mânca 2 2 1 1
3. Nevoia de a elimina 2 1 1 1
4. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură 2 1 1 1
5. Nevoia de a se odihni 2 3 2 1
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca 1 2 1 1
7. Nevoia de a menține temper atura corpului în limite normale 1 2 1 1
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele 1 1 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 2 1 1
10. Nevoia de a comunica 3 2 1 1
11. Nevoia de a practica religia 1 1 1 1
12. Nevoia de a se realiza 1 1 1 1
13. Nevoia de a se recrea 1 1 1 1
14. Nevoia de a învăța cum să -ți păstrezi sănătatea 3 2 1 1
Total 27 23 16 14
Nivelul de dependent Nivelul II Nivelul
II Nivelul
II Nivelul I

62
CAZUL CLINIC NR. 2

CULEGEREA DATELOR
Nume și prenume L.A.
Vârsta 63 ani
Sex Feminin
Domiciliu Craiova
Profesie Pensionară
Condiții de viață Locuiește la casă,singură,este văduvă
Nu consumă alcool, cafea și nu fumează

ELEMENTE FIZICE
Grupă sangu ină AII Rh Pozitiv
Greutate 76kg
Înălțime 1,66 m
Alergii Nu prezintă

DATE DESPRE SPITALIZARE
Diagnostic la in ternare Colecistită acută litiazică
Diagnosticul la e xternare Colecistită acut ă litiazică
Tehnica operatorie Colecistectomie laparoscopică

MOTIVELE INTERNĂRII Dureri în hipocondrul drept cu iradiere posterioară,
grețuri , vărsături, subfebrilitate (37,6 ◦C) ,stare generală
afectată

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE Fără importanță pentru boala actuală
ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGI CE Menarha la 12 ani

ISTORICUL BOLII Boala actuală debutează în urmă cu 10 ore
brusc, după ingestia de alimente colecistokinetice ,
prin apariția de dureri de intensitate crescută în
hipocondrul drept care cedeză parți al la antispastice
sau antialgice (Algocalmin 3x1g ),NOSPA(3x1g/zi),grețuri ,vărsături,subfebrilitate (37,6◦C).

63
Pacienta este cunoscută cu litiază biliară confirmată ecografic de 1 an . Stare generală la
internare influențată ,stabilă hemodinamic și respir ator ,tranzit intestinal prezent ,micțiuni
fiziologice ,TA=110/80mmHg,P=81/min

EXAMENUL CLINIC PE APARATE ȘI SISTEME

Stare generală Alterată
Tegumente și mucoase Normal colorate
Aparat osteo -articular Integru din punct de vedere anatomi c
Sistem ganglionar limfatic Fără modificări patologice
Sistemul muscular Normal reprezentat
Aparat respirator Torace normal conformat, Resp=18resp/min,
murmur vezicular prezent
Aparatul cardiovascular Zgomote cardiace ritmice, șoc apexian în spațiu l V
interc ostal stâng ; TA=110/80mmHg;P=81 b/min,
pulsuri periferice perceptibile.
Aparatul uro -genital Loje renale libere ,nedureroase ,rinichi nepalpabili
,micțiuni fiziologice

Sistemul neuro -endocrin ROT normale ; RPM prezente;pupile egale și
centrale ;glanda tiroidă și glanda mamară fără
modificări patologice
EXAMENUL LOCAL
Inspecție Abdomen în plan xifo -pubian ,simetric ,cicatrice
ombilicală de aspect normal ,puncte herniare libere
Palpare Abdomen suplu ,nedureros ,la palparea superficială
,dureros la palparea profundă în hipocondrul drept
,manevrea Murphy pozitivă ,ficat la rebordul costal
.nepalpabil ,pol inferior al splinei neperceptibil
,puncte herniare libere
Percuție Zone de matitate , alternând cu zone de timpanism
,matitate prehepatică 7cm ,matitate splenică între
C9-C11 pe LAM
Auscultație Zgomote intestinale prezente

64
INVESTIGAȚII PARACLINICE
Ecografia abdominală Ficat normal ,cale biliară principală3,5mm,veziculă
biliară cu câteva imagin i de calculi cu dimensiuni
de 15 mm cu pereți de grosime normală,pancreas
normal,splină normală,r inichi fără calculi ,fără stază
IP păstrat.
EXAMENE BIOCHIMICE
VSH 100mm/h
Nr. total leucocite 10.84 mii/mm3
Nr.total hematii 4.45mil/mm3
Hemoglobina 13.6g/dl
Hematocrit 30.11 %
Volum eritocitar mediu 86.70fl
Hemog lobină eritrocitară medie 34.70 pg
Conc.medie Hb. 34.20
Nr. total trombocite 235 mii/µL
Lărgim ea distribuției eritrocitare 40.30Fl
Curbă de distribuție a trombocitelor 13.10%
Volum trombocitar mediu 11.00fL
Plachetocrit 0.26%
Nr.total neutrofile 8.67
Nr.total limfocit e 1.87
Nr .total monocite 0.9
Nr.total eozinofile 0.9
Nr. total bazofile 0.01
Neutrofile 65.0%
Limfocite 27.40%
Monocite 6.1%
Eozinofile 1.30%
Bazofile 0.20%
Glucoza serică 143mg/dl
Uree serică 61mg/dl
TGP 37 IU/L
TGO 23 IU/L
Creatinină serică 1.70mg/dl

65
Bilirubin a totală 0.60mg/dl

ANAMNEZA ASISTENTEI

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație -ușor afectată
Aparatul respirator este integru din punct de vedere morfo -funcțional. Bolnavul prezintă
respirație ritmică profundă, p uls 81 p/m ,respirații 18 resp/min . Prezintă T.A. max 110/80mmHg
. Nu prezintă zgomote respiratorii . Mucoasa respiratorie este umedă , cu secreții reduse .
Tegumentele sunt palide ,calde ,prezintă puls periferic palpabil.

1. Nevoia de a bea și a mânca – este afectată
Refluxul de deglutiție este prezent , starea de nutriție fiind afectată. Bolnavul nu
cunoaște principiile alimentare ,având o alimentație necorespunzătoare (consum ridicat de
alimete grase) ,ceea ce a declanșat vărsăturile , durerile la nivelul hipocondrului drept .

2. Nevoia de a elimina –nu este afectată
Pacienta prezeintă micțiuni fiziologice, 4/zi .Urina este de aspect normal ,limpede .
Prezintă diureză 1100ml și tranzitul intestinal normal.

3. Nevoia de a se mișca ,a păstra o bună postură – este afectată
Nevoie afectată ,datorită poziției antalgice pe care pacienta o adoptă din cauza durerilor
în epigastru . Deși sistemul muscular este integru morfo -funcțional ,sistemul osteo -articular este
de asemenea integru din puct de vedere mor fo-funcțional.

4. Nevoia de a dormi și a se odihni –nevoie nu este afectată

5. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca – nu este alterată
Pacienta se poate îmbrăca și dezbrăca singură ,iar hainele sunt corespunzătoare spațiului
(pijamale). Pacienta prezint ă haine curate ,este ordonată.

6. Nevoia de a -și menține temperatura corpului în limite normale -nu este afectată
Temperatura cop rului este în limte normale – 37,6◦ C . Tegumentele sunt palide ,calde
,temperatura mediului ambiant este cuprinsă între 18-24 ◦ C. Pacienta nu prezintă transpirații.

66
7. Nevoia de a fi curat , a -și proteja tegumentele –nu este afectată
Pacienta își poate efectua singură igiena coroprală .

8. Nevoia de a evita pericolele –ușor afectată
Pacienta prezintă anxietate datorită necu noașterii afecțiunii ,a rezultatelor analizelor
manifestată prin neliniște precum și ușoară agitație .

9. Nevoia de a comunica – ușor afectată
Este ușor afectată din cauza stării de vomă și manifestată prin lipsa dorinței de a
comunica .
Neplăcerile provocate de starea de vomă și greță fac pacienta să ridice o barieră în
dorința de a comunica , ceea ce aduce după sine și o ușoară anxietate ,făcând ca pacienta să
devină retrasă.

10. Nevoia de a -și practica religia – nealterată
Pacienta este d e religie ortodoxă , merge la slujbele bisericești , este conștientă de ceea
ce i se întâmplă și acționează conform propriilor convingeri .

11. Nevoia de a fi util –nealterată
Pacienta își acceptă boala ,poate depăși momentele critice.

12. Nevoia de a învăța cum să își păstreze sănătatea – este afectată
Este o nevoie afectată din cauza lipsei de informații pe care pacienta le deține asupra
unui regim alimentar corect și asupra bolii și recidivelor acesteia.
Este o nevoie alterată din cauza lipsei /de zinteresului bolnavei de a -și păstra sănătatea.

13. Nevoia de a se recr ea –este ușor alterată
Pacienta nu se poate recrea din cauza simptomatologiei deranjante .
INTERPRETAREA DATELOR . NEVOI AVECTATE . PROBLME DE ÎNGRIJIRE

1. Nevoia de a bea și a mânca .
Stare de nutriție deficitară ,prin apetit modificat , greață , vărsături
Alimentație inadecvată , bogată în grăsimi care a dus la apariția bolii
Risc de deshidratare dat de vărsături

67
2. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură
Este o nevoie afectat ă din cauza poziției antalgice impuse de boală , manifestată prin
repaus la pat , mers îngreunat .

3. Nevoia de a dormi și a se odihni
Perturbarea somnului este dată de durere în hipocondrul drept ,manifestată prin
oboseală .

4. Nevoia de a comunica
Este afectată din cauza vărsăturilor și manifestată prin retragere ,lipsa dorinței de
acomunica

5. Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea
Ușor afectată din lipsa informațiilor deținute de către pacientă asupra bolii și a
alimentației , manifestată pr in apariția bolii.
Lipsa informării poate duce la c omplicarea patologiei prezente.

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE

Obiective generale :
– Pacienta să înțeleagă importanța spitalizării și a intervenției chirurgicale
– Să revină la o stare optimă de sănătate
– Să se stabilească diagnosticul și să fie de acord cu tratamentul și intervenția chirurgicală
pentru a -și redobândi independența
– La ieșirea din spital pacienta să cunoască toți factorii ce duc la apariția bolii , ac easta să îi
cunoască și să fie capabilă să îi evite
– Pacienta să înțeleagă importanța regimului alimentar , să -și-l însușească și să -l respecte

Obiective specifice :
– Combaterea durerii specifice bolii și a disconfortului
– Prevenirea/ ameliorarea senzați ei de greață/vărsături
– Prevenirea sau minimizarea posibilității de apariție a complicațiilor
– Ajutarea pacientei în redobândirea independenței
– Managementul medicației și al dietei

68
TRATAMENTUL EFECTUAT – MEDICO -CHIRURGICAL

Intervenția chirurgicală se ef ectuează de urgență în ziua internării dar se poate opta
pentru temporizarea intervenției și aplicarea unui tratament medical preoperator destinat
ameliorării simptomatologiei și echilibrului hidroelectrolitic a bolnavei care constă în:
Regim alimentar (ev itarea alimentelor colecistokinetice )
Glucoză 10% , 500ml +3×10 UI insulină
15mEqKCl +50mg Xilină 1%
Antialgice Algocalmin 3x1g/zi
Antibioterapie Ceftamil 2x1g/zi
Antispastice (NOSPA 3x1g/z i )
Suprimarea firelor de sutură ,în ambulator la 7 zile postoperator .

PLANUL NURSING DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnostic nursing Obiective Intervenții Evaluare
Nevoia de a respira
și a avea o bună
circulație Dificultate în a respira ,înaintea intervenției
chirurgicale ,manifestată prin creșterea TA ,
tahipnee
TA-145/65mmHg
AV-98 b/min
Înainte de operație Asigurarea unei respirații și
circulații adecvate
Asigurarea unui mediu
ambiant pentru combaterea
anxietății
Asigurarea unui echilibru
psihic al bolnavului Monitorizarea TA înainte de
operație cât și după operație și
notarea valorilor in FO
Măsurarea TA în primele 3 ore
postoperator la interval de 15 min ,
apoi de 2ori pe zi
Aplicarea tratamentului la indicația
medicului (anxiolitice ,sedative ) Bolnava este echilibrată
circulator , TA revine la
normal

Nevoia de a bea și a
mânca Deficit nutrițional prin alimentație
necorespunzătoare ,bogată în grăsimi
Risc de deshidratare cauzat de vărsătri Echilibrarea hidroelectrolitică
a pacientei
Pacienta să fie pregătită din
punct de vedere al
alimentației pentru intervenția
chirurgicală și să respecte
indicațiile preoperatorii Supravegherea funcțiilor vitale
(TA,P,T,respirație)
Întocmirea bilanțului i ngesta -excreta
Pregătirea pacientei pentru
intervenția chirurgicală
Administrarea soluțiilor perfuzabile
( Glucoză 5% , Ser fiziologic ) la
indicația medicului
Instruirea unei diete hidrice în
următoarele 48 de ore
Administrarea bolnavei ceai ,apoi
supă de zarzavat(după operație)
respectând regimul alimentar
prescris de medic
Explicarea pacientei despre
importanța regimului alimentar . Pacienta este echilibrată
hiroelectrolitic ,nu se
indentifică semne de
deshidratare
Vărsăturile au fost suprimate
Nevoia de a elimina Nu este afectată
Nevoia de a se
îmbrăca și dezbrăca Dificultate parțială în a se îmbrăca și
dezbrăca datorită mobilității reduse
manifestată prin mișcări limitate datorită
operației Pacienta să se îmbrace și să se
dezbrace singură Indentificarea capacității de a se
îmbrăca și dezbrăca în limitele fizice
ale pacientei . Pacienta se îmbracă și se
dezbracă singură
Nevoia de a menține
temperatura în
limite normale Acestă nevoie nu este afectată ,pacienta
prezentând subfebrilitate (37,6◦C)

69

Nevoia de a se mișca
,apăstra o bună
postură Este afectată din cauza poziției antalgice pe
care pacienta o adoptă din cauza durerilor în
epigastru Pacienta să se poată mișca și
să aibă o bună postură Asistenta medicală administrează
antialgi ce ,la indicația medicului
pentru combaterea durerii
Ajută pacienta să se mobilizeze Pacienta și -a redobândit
postura și se poate mișca
Durerea a fost combătută
Nevoia de a dormi și
a se odihni Pacienta prezintă insomnie din cauzalipsei de
informații asupra bolii,manifestate prin
oboseală ,anxietate . Asigurarea unui somn
odihnitor prin combatrea
anxietății prin medicamente
prescrise de către medic Administrarea medicamentelor
antialgice și anxiolitice (la indicația
medicului )
Asigurarea unui mediu ambiant
liniștit și aerisit pentru un somn
odihnitor Bolnava se poate odihni
Nevoia de a
comunica Este ușor afectată din cauza senzației de
vomă și greață maifestată prin lipsa dorinței
de a comunica Pacienta să nu mai prezinte
stării de vomă și greață(prin
administrarea de
medicamente antiemetice,la
indicația medicului ),
întocmirea unui regim
alimentar și să își recapete
dorința de a comunica Asistenta medicală îi întocmește un
regim alimentar prin care învață
pacienta să evite alimentele
colecistokinetice
Ajută pacienta să redobândească
dorința de a comunica
Adiministrează la indicația mediculi
tratamentul antiemetic Pacienta nu mai prezintă
senzație de vomă și greață
,comunică cu cei din jur

Nevoia de a învăța Este ușor alterată din lipsa informării asupra
unui regim alimentar adecvat ,despre boală și
recidivele acesteia Exprimarea acceptului de a
primi noi informații a
evoluției sale Convingerea bolnavei asupra
responsabilității sale asupra sănătății
Exploraea nivelului de cunoștințe
privind boala ,prevenirea ei și
îngrijirile ulterioare operației Pacienta și -a însușit
cunoștințele necesare despre
boală și măsurile de prevenire
Nevoia de a fi curat
,de a -și proteja
tegumentele
Nevoia de a evit a
pericolele Incapacitatea de a se adapta la boală de a -și
accepta situația
Incapacitatea de a evita alimentele care duc
la agravarea bolii și de a -și menține starea de
sănătate Acceptarea bolii de către
bolnav
Diminuarea semnelor de
anxietate Crearea unui mediu optim pentru ca
bolnavul să își exprime nevoile
,emoțiile
Explicarea clară și furnizarea
informațiilor pe înțelesul bolnavului
asupra îngrijirilor generale Bolnavul acceptă intervenția
chirurgicală
Cunoaște toate pericolele
care pot duce la agr avarea
bolii
Este pregătit fizic și psihic
pentru intervenția
chirurgicală
Nevoia de a fi uitil Dificultate în realizarea unor activități
datorită intervenției chirurgicale ,manifestată
prin lipsa realizării efortului Recuperarea cât mai repede
după intervenția chirurgicală Explicarea bolnavului ce activități
poate să facă după intervenția
chirurgicală Pacienta înțelege importanța
recuperării după intervenția
chirurgicală
Nevoia de a -și
practica religia Această nevoi e nu este afectată ,pacienta
acționând conform propriilor valori și
credințe
Nevoia de a se
recrea Este ușor afectată din cauza
simptomatologiei deranjante Pacienta să se poată recrea Asistenta medicală combate
simptomatologia deranjantă ,prin
admi nistrarea medicației la indicația
medicului
Pacienta se poate recrea

70
TABEL SINOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENȚĂ

La internare pacienta pr ezintă un grad de dependență= 25 puncte . La 3 zile gradul de dependență
(23 de puncte ) ,este dat de nevoia de a se mișca ,de a se alimenta ,de a evita pericolele ,datorită
intervenției chirurgicale . La 7 zile ,g radul de dependență moderată (15 puncte ) este dat de
nevoia de a dormi și a se odihni . La externare pacienta prezintă un grad de dependență de 14
puncte ,redobândindu -și independența .

Nevoia La internare La 3 zile La 7 zile La externare
1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație 1 2 1 1
2. Nevoia dea a bea și a mânca 3 2 1 1
3. Nevoia de a elimina 1 2 1 1
4. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură 2 1 1 1
5. Nevoia de a se odihni 2 3 2 1
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca 1 2 1 1
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale 1 2 1 1
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele 1 1 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 2 1 1
10. Nevoia de a comunica 3 2 1 1
11. Nevoia de a practica religia 1 1 1 1
12. Nevoia de a se realiza 1 1 1 1
13. Nevoia de a se recrea 2 2 1 1
14. Nevoia de a învăța cum să -ți păstrezi sănătatea 3 1 1 1
Total 25 23 15 14
Nivel ul de dependență Nivelul II Nivelul
II Nivelul
II Nivelul I

71
CAZ CLINIC NR.3

CULEGEREA DATELOR
Nume și prenume M.S.
Vârsta 41ani
Sex Feminin
Domiciliu Craiova
Profesie Casnică
Condiții de viață Locuiește în mediul urban
Nu cons umă alcool, cafea și nu fumează
ELEMENTE FIZICE
Grupă sanguină AB IV Rh Negegativ
Greutate 62 kg
Înălțime 1,59 m
Alergii Nu prezintă
DATE DESPRE SPITALIZARE
Diagnostic la internare Colecistită acută litiazică
Diagnosticul la externare Colecistită acut ă litiazică
Tehnica operatorie Colecistectomie laparoscopică

MOTIVELE INTERNĂRII
Dureri colicative în hipocondrul drept , grețuri
,vărsături bilio -alimentare ,gust amar
,inapetență ,balonări

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE Fără importanță pentru boala actuală
ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE Menarha la 12 ani; număr de nașteri 2 prin
cezariană ,ciclu menstrual prezent,regulat
ISTORICUL BOLII Boala actuală debutează în urmă cu 11 ore ,brusc , dupa
ingestia de alimente colecistokinetice ,prin apariția durerilor colicative în hipocondrul drept ,care
cedează parțial la antialgice sau antispastice . Pacienta este cunoscută cu litiază biliară depistată
ecografic în urmă cu 6 luni .

\

72
EXAMENUL CLINIC PE APARATE ȘI SISTEME

Stare generală Alterată
Tegumente și mucoase Normal colorate
Aparat osteo -articular Integru din punct de vedere anatomic
Sistem ganglionar limfatic Fără modificări patologice
Sistemul muscular Normal reprezentat
Aparat respirator Torace normal conformat, Resp=18resp/min,
murmur vezicular prezent
Aparatul cardiovascular Zgomote cardiace ritmice, șoc apexian în spa țiul V
intercostal stâng ; TA=120/70mmHg;P=69 b/min,
pulsuri periferice perceptibile.
Aparatul uro -genital Loje renale libere ,nedureroase ,rinichi nepalpabili
,micțiuni fiziologice

Sistemul neuro -endocrin ROT normale ; RPM prezente;pupile egale și
centrale ;glanda tiroidă și glanda mamară fă ră
modificări patologice
EXAMENUL LOCAL
Inspecție Abdomen în plan xifo -pubian ,simetric ,cicatrice
ombilicală de aspect normal ,puncte herniare libere
Palpare Abdomen suplu ,nedureros ,la palparea superficială
,dureros la palparea profundă în hipocondrul drept
,manevrea Murphy pozitivă ,ficat la rebordul costal
.nepalpabil ,pol inferior al splinei neperceptibil
,puncte herniare libere
Percuție Zone de matitate , alternând cu zone de timpanism
,matitate prehepatică 7cm ,matitate splenică între
C9-C11 pe LAM
Auscultație Zgomote intestinale prezente

INVESTIGAȚII PARACLINICE

Ecografia abdominală Ficat normal ,cale biliară principală 3,5mm,veziculă
destinsă cu pereți îngroșați,dedublați ,cu câteva

73
imagini de calculi de dimensiuni de 16mm
,pancreas normal ,splină normală,rinichi fără calculi
,fără stază IP păstrat.
EXAMENE BIOCHIMICE
VSH 7 mm/h
Nr. total leucocite 6.80mii/mm3
Nr.total hematii 4.0mil/mm3
Hemoglobina 12.5g/dl
Hematocrit 38.5%
Volum eritocitar mediu 87.00fl
Hemoglobină eritr ocitară medie 31.10 pg
Conc.medie Hb. 33.20
Nr. total trombocite 245 mii/µL
Lărgimea distribuției eritrocitare 40.30Fl
Curbă de distribuție a trombocitelor 13.10%
Volum trombocitar mediu 11.00fL
Plachetocrit 0.260%
Nr.total neutrofile 8.77
Nr.total limfocite 1.07
Nr .total monocite 0.9
Nr.total eozinofile 0.10 10٭3/uL
Nr. total bazofile 0.02 10٭3/uL
Neutrofile 80.9%
Limfocite 10.40%
Monocite 8.1%
Eozinofile 1.30%
Bazofile 0.20%
Glucoza serică 90mg/dl
Uree serică 30mg/dl
TGP 12IU/L
TGO 7 IU/L
Creatinină serică 0.9mg/dl
Bilirubina totală 0.90mg/dl

74

ANAMNEZA ASISTENTEI
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație -ușor afectată
Aparatul respirator este integru din punct de vedere morfo -funcțional. Bolnavul prezintă
respirație ritmică profundă, puls 73 p/m ,respirații 18 resp/min . Prezintă T.A. max 110/80mmHg
. Nu prezintă zgomote respiratorii . Mucoasa respiratorie este umedă , cu secreții reduse .
Tegumentele sunt palide ,calde ,pr ezintă puls periferic palpabil.
2. Nevoia de a bea și a mânca – este afectată
Refluxul de deglutiție este prezent , starea de nutriție fiind afectată. Bolnavul nu
cunoaște principiile alimentare ,având o alimentație necorespunzătoare (consum ridicat de
alimete grase) ,ce ea ce duce la balonări , gust amar , vărsături .
3. Nevoia de a elimina –nu este afectată
Pacienta prezeintă micțiuni fiziologice, 4/zi .Urina este de aspect normal ,limpede .
Prezintă diureză 1100ml și tranzitul intestinal normal.
4. Nevoia de a se mișca ,a păstra o bună postură – este afectată
Nevoie afectată ,datorită poziției antalgice pe care pacienta o adoptă din cauza durerilor
în epigastru . Deși sistemul muscular este integru morfo -funcțional ,sistemul osteo -articular este
de asemenea integru din p uct de vedere morfo -funcțional.
5. Nevoia de a dormi și a se odihni –nevoie afectată
Nevoie alterată ,paci enta prezintă insomnie din cauza neliniștii provocate de
necunoașterea bolii, manifestată prin oboseală . Somnul este insuficient datorită insomiei
,man ifestat prin treziri repetate .
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca – nu este alterată
Pacienta se poate îmbrăca și dezbrăca singură ,iar hainele sunt corespunzătoare spațiului
(pijamale). Pacienta prezin tă haine curate ,este ordonată.
7. Nevoia de a -și menține temperatura corpului în limite normale -nu este afectată
Temperatura coprului este în limte normale – 36,5◦ C . Tegumentele sunt palide ,calde
,temperatura mediului ambiant este cuprinsă între 18 -24 ◦ C. Pac ienta nu prezintă transpirații.
8. Nevoia de a fi curat , a -și proteja tegumentele –nu este afectată
Pacienta își poate efectua singură igiena coroprală .
9. Nevoia de a evita pericolele –ușor afectată
Pacienta prezintă anxietate datorită necunoașterii afecțiunii ,a rezultatelor analizelor
manifestată prin nelini ște precum și ușoară agitație .
10. Nevoia de a comunica – ușor afectată

75
Este ușor afectată din cauza vărsăturilor bilio -alimentare și manifestată prin lipsa
dorinței de a comunica .
Neplăcerile provocate de vărsăturilor bilio -alimentare fac pacienta să ridice o barieră în
dorința de a comunica , ceea ce aduce după sine și o ușoară anxietate ,făcând ca pacienta să
devină retrasă.
11. Nevoia de a -și practica religia – nealterată
Pacienta este de religie ortodoxă , merge la slujbele bisericești , este conștientă de ceea
ce i se întâmplă și acționează conform propriilor convingeri .
12. Nevoia de a fi util –nealterată
Pacienta își acceptă boala ,poate dep ăși momentele critice.
13. Nevoia de a învăța cum să își păstreze sănătatea – este afectat ă
Este o nevoie afectată din cauza lipsei de informații pe care pacienta le deține asupra
unui regim alimentar corect și asupra bolii și recidivelor acesteia.
Este o nevoie alterată din cauza lipsei /dezinteresului bol navei de a -și păstra sănătatea.
14. Nevo ia de a se recreea – nu este alterată
Pacienta este interesată de ceea ce se petrece în jurul său și se implică în activitățiile
cotidiene ale vieții.

INTERPRETAREA DATELOR . NEVOI AVECTATE . PROBLME DE ÎNGRIJIRE

1. Nevoia de a bea și a mânca .
Stare de nutriție deficitară ,prin apetit modificat ,senzație de greață ,gust amar
Alimentație inadecvată , bogată în grăsimi care a dus la apariția bolii
Risc de deshidratare dat de vărsături

2. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură
Este o nev oie afectată din cauza poziției antalgice impuse de boală , manifestată prin
repaus la pat , mers îngreunat

3. Nevoia de a dormi și a se odihni
Perturbarea somnului este dată de durere în hipocondrul drept ,manifestată prin
oboseală
Somnul este insuficien t din cauza durerilor ce apar cu precădere noaptea ,man ifestată
prin treziri repetate
4. Nevoia de a comunica

76
Este afectată din cauza pirozisului retro -sternal și manifestată prin retragere ,lipsa
dorinței de acomunica
5. Nevoia de a învăța să -și păstreze să nătatea
Ușor afectată din lipsa informațiilor deținute de către pacientă asupra bolii și a
alimentației , manifestată prin apariția bolii.
Lipsa informării poate duce la complicarea patologiei prezente.

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE

Obiect ive generale
– Pacienta să înțeleagă importanța spitalizării și a intervenției chirurgicale
– Să revină la o stare optimă de sănătate
– Să se stabilească diagnosticul și să fie de acord cu tratamentul și intervenția chirurgicală
pentru a -și redobândi indepen dența
– La ieșirea din spital pacienta să cunoască toți factorii ce duc la apariția bolii , aceasta să îi
cunoască și să fie capabilă să îi evite
– Pacienta să înțeleagă importanța regimului alimentar , să -și-l însușească și să -l respecte

Obiective specif ice
– Combaterea durerii specifice bolii și a disconfortului
– Prevenirea/ ameliorarea senzației de greață/vărsături
– Prevenirea sau minimizarea posibilității de apariție a complicațiilor
– Ajutarea pacientei în redobândirea independenței
– Managementul medicați ei și al dietei

TRATAMENTUL EFECTUAT – MEDICO -CHIRURGICAL
Intervenția chirurgicală se efectuează de urgență în ziua internării dar se poate opta
pentru temporizarea intervenției și aplicarea unui tratament medical preoperator destinat
ameliorării simptomatologiei și echilibrului hidroelectrolitic a bolnavei care constă în:
Regim alimentar (evitarea alimentelor colecistokinetice )
Glucoză 10% , 500ml +3×10 UI insulină
15mEqKCl +50mg Xilină 1%
Antialgice Algocalmin 3x1g/zi
Antibioterapie Ceftamil 2x1g/zi
Antispastice (NOSPA 3x1g/zi )

77

PLANUL NURSING DE ÎNGRIJIRE
Nevoia Diagnostic nursing Obiective Intervenții Evaluare
Nevoia de a respira și a
avea o bună circulație Dificultate în a respira ,înaintea
intervenției chirurgicale ,manifestată
prin creșterea TA , tahipnee
TA-145/65mmHg
AV-98 b/min
Înainte de operație Asigurarea unei respirații și
circulații adecvate
Asigurarea unui mediu ambiant
pentru combaterea anxi etății
Asigurarea unui echilibru psihic
al bolnavului Monitorizarea TA înainte de
operație cât și după operație și
notarea valorilor in FO
Măsurarea TA în primele 3 ore
postoperator la interval de 15 min ,
apoi de 2ori pe zi
Aplicarea tratamentului la indicația
medicului (anxiolitice ,sedative ) Bolnava este echilibrată
circulator , TA revine la
normal

Nevoia de a bea și a mânca Deficit nutrițional prin alimentație
necorespunzătoare ,bogată în grăsimi
Risc de deshidratare cauzat de vărsătri Echilibrarea hidroelectrolitică a
pacientei
Pacienta să fie pregătită din
punct de vedere al alimentației
pentru intervenția chirurgicală și
să respecte indicațiile
preoperatorii Supravegherea funcțiilor vitale
(TA,P,T,respirație)
Întocmirea bilanțului i ngesta -excreta
Pregătirea pacientei pentru
intervenția chirurgicală
Administrarea soluțiilor perfuzabile
( Glucoză 5% , Ser fiziologic ) la
indicația medicului
Instruirea unei diete hidrice în
următoarele 48 de ore
Administrarea bolnavei ceai ,apoi
supă de zarzavat(după operație)
respectând regimul alimentar
prescris de medic
Explicarea pacientei despre
importanța regimului alimentar . Pacienta este echilibrată
hiroelectrolitic ,nu se
indentifică semne de
deshidratare
Vărsăturile au fost suprimate
Nevoia de a elimina Nu este afectată
Nevoia de a se îmbrăca și
dezbrăca Dificultate parțială în a se îmbrăca și
dezbrăca datorită mobilității reduse
manifestată prin mișcări limitate
datorită operației Pacienta să se îmbrace și să se
dezbrace singură Indentificarea capacității de a se
îmbrăca și dezbrăca în limitele fizice
ale pacientei . Pacienta se îmbracă și se
dezbracă singură
Nevoia de a menține
temperatura în limite
normale Alterarea stării de termoreglare datorită
unei posibile infecții la nivelul plăgii
operatorii Păstrarea temperaturii în limite
normale Masurarea temperaturii de 2 ori pe
zi și notarea in foaia de observație
Administraea tratamentului
antibiotic la indicația medicului Pacienta este afebrilă
Nevoia de a se mișca
,apăstra o bună postură Este afectată din cauza poziției
antalgice pe care pacienta o adoptă din
cauza durerilor în hipocondrul drept Pacienta să se poată mișca și să
aibă o bună postură Asistenta medicală administrează
antialgice ,la indicația medicului
pentru c ombaterea durerii
Ajută pacienta să se mobilizeze Pacienta și -a redobândit
postura și se poate mișca
Durerea a fost combătută
Nevoia de a dormi și a se
odihni Pacienta prezintă insomnie din cauza
durerilor,manifestate prin oboseală
Anxietate din cauza lipsei cunoștințelor
despre boală Asigurarea unui somn odihnitor
prin combatrea durerilor
nocturne și a anxietății prin
medicamente prescrise de către
medic Administrarea medicamentelor
antialgice și anxiolitice (la indicația
medicului )
Asigurarea unui mediu ambiant
liniștit și aerisit pentru un somn
odihnitor Bolnava se poate odihni și
nu mai prezintă dureri
Nevoia de a comunica Este ușor afectată din cauza vărsăturilor
bilio-alimentare și maifestată prin lipsa
dorinței de a comunic a Pacienta să nu mai prezinte
vărsături bilio -alimentare(prin
administrarea de medicamente
antiemetice ,la indicația
medicului ), întocmirea unui
regim alimentar și să își recapete
dorința de a comunica Asistenta medicală îi întocmește un
regim alimen tar prin care învață
pacienta să evite alimentele
colecistokinetice
Ajută pacienta să redobândească
dorința de a comunica
Adiministrează la indicația mediculi
tratamentul antiemetic Pacienta nu mai prezintă
vărsături bilio -alimentare și
comunică cu ce i din jur

Nevoia de a învăța Este ușor alterată din lipsa informării Exprimarea acceptului de a primi Convingerea bolnavei asupra Pacienta și -a însușit

78

TABEL SI NOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENȚĂ

La internare pacienta prezintă un grad de dependență= 27 puncte . La 3 zile gradul de
dependență (23 de puncte ) ,este dat de nevoia de a se mișca ,de a se alimenta ,de a evita
pericolele ,datorită intervenției chirurgicale . La 7 zile ,gradul de dependență moderată (16
puncte ) este da t de nevoia de a dormi și a se odihni . La externare pacienta prezintă un grad de
dependență de 14 puncte ,redobândindu -și independența .
asupra unui regim alimentar adecvat
,despre boală și recidivele acesteia noi informații a evoluției sale responsabilității sale asupra sănătății
Exploraea nivelului de cunoștințe
privind boala ,prevenirea ei și
îngrijirile ulterioare operației cunoștințele necesare despre
boală și măsurile de
prevenire
Nevoia de a fi curat ,de a -și
proteja tegumentele
Nevoia de a evita pericolele Incapacitatea de a se adapta la boală de
a-și accepta situația
Incapacitatea de a evita alimentele care
duc la agravarea bolii și de a -și menține
starea de sănătate Acceptarea bolii de către bolnav
Diminuarea semnelor de
anxietate Crearea unui mediu optim pentru ca
bolnavul să își exprime nevoile
,emoțiile
Explicarea clară și furnizarea
informațiilor pe înțelesul bolnavului
asupra îngrijirilor generale Bolnavul acceptă intervenția
chirurgicală
Cunoaște toate pericolele
care pot duce la agravarea
bolii
Este pregătit fizic și psihic
pentru intervenția
chirurgicală
Nevoia de a fi uitil Dificultate în realizarea unor activități
datorită intervenției chirurgicale
,manifestată prin lipsa realizării
efortului Recuperarea cât mai repede după
intervenția chirurgicală Explicarea bolnavului ce activități
poate să facă după intervenția
chirurgicală Pacienta înțelege importanța
recuperării după intervenția
chirurgicală
Nevoia de a -și practica
religia Această nevoie nu este afectată
,pacienta acționând conform propriilor
valori și credințe
Nevoia de a se recrea Nu este afectată
Nevoia La internare La 3 zile La 7 zile La externare
1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație 1 2 1 1
2. Nevoia dea a bea și a mânca 2 2 1 1
3. Nevoia de a elimina 2 1 1 1
4. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură 2 1 1 1
5. Nevoia de a se odihni 2 3 2 1
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca 1 2 1 1
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale 1 2 1 1
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele 1 1 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 2 1 1
10. Nevoia de a comunica 3 2 1 1
11. Nevoia de a practica religia 1 1 1 1
12. Nevoia de a se realiza 1 1 1 1
13. Nevoia de a se recrea 1 1 1 1
14. Nevoia de a învăța cum să -ți păstrezi sănătatea 3 2 1 1
Total 27 23 16 14
Nivel ul de dependență Nivelul II Nivelul II Nivelul
II Nivelul I

79
CAZ CLINIC NR.4
CULEGEREA DATELOR
Nume și prenume A.L
Vârsta 50ani
Sex Feminin
Domiciliu Craiova
Profesie Ptiser
Condiții de viață Locuiește în mediul urban
Nu consumă alcool, cafea și nu fumează

ELEMENTE FIZICE
Grupă sanguină AB IV Rh Pozitiv
Greutate 75 kg
Înălțime 1,73 m
Alergii Nu prezintă

DATE DESPRE SPITALIZARE
Diagnostic la int ernare Colecistită acută litiazică
Diagnosticul la externare Colecistită acută litiazică
Tehnica operatorie Colecistectomie laparoscopică

MOTIVELE INTERNĂRII
Dureri colicative în hipocondrul drept , grețuri
,vărsături bilio -alimentare ,gust amar
,inapetență ,balonări

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE Fără importanță pentru boala actuală
ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE Menarha la 14 ani; număr de nașteri 2 prin
cezariană ,ciclu menstrual prezent,regulat
ISTORICUL BOL II Boala actuală debutează în urmă cu 9 ore ,brusc , dupa
ingestia de alimente colecistokinetice ,prin apariția durerilor colicative în hipocondrul drept ,care
cedează parțial la antialgice sau antispastice . Pacienta este cunoscută cu litiază biliară d epistată
ecografic în urmă cu 8 luni .

80
EXAMENUL CLINIC PE APARATE ȘI SISTEME

Stare generală Alterată
Tegumente și mucoase Normal colorate
Aparat osteo -articular Integru din punct de vedere anatomic
Sistem ganglionar limfatic Fără modificări patologice
Sistemul muscular Normal reprezentat
Aparat respirator Torace normal conformat, Resp=18resp/min,
murmur vezicular prezent
Aparatul cardiovascular Zgomote cardiace ritmice, șoc apexian în spațiul V
intercostal stâng ; TA=120/70mmH g;P=69b/min,
pulsuri periferice perceptibile.
Aparatul uro -genital Loje renale libere ,nedureroase ,rinichi nepalpabili
,micțiuni fiziologice

Sistemul neuro -endocrin ROT normale ; RPM prezente;pupile egale și
centrale ;glanda tiroidă și glanda mam ară fără
modificări patologice
EXAMENUL LOCAL
Inspecție Abdomen în plan xifo -pubian ,simetric ,cicatrice
ombilicală de aspect normal ,puncte herniare libere
Palpare Abdomen suplu ,nedureros ,la palparea superficială
,dureros la palparea profundă în hipoc ondrul drept
,manevrea Murphy pozitivă ,ficat la rebordul costal
.nepalpabil ,pol inferior al splinei neperceptibil
,puncte herniare libere
Percuție Zone de matitate , alternând cu zone de timpanism
,matitate prehepatică 7cm ,matitate splenică între
C9-C11 pe LAM
Auscultație Zgomote intestinale prezente

INVESTIGAȚII PARACLINICE

Ecografia abdominală Ficat normal ,cale biliară principală 3,5mm,veziculă
destinsă cu pereți îngroșați,dedublați,cu câteva

81
imagini de calculi de dimensiuni de 16mm
,pancreas normal,splină normală,rinichi fără calculi
,fără stază IP păstrat.
EXAMENE BIOCHIMICE
VSH 7 mm/h
Nr. total leucoci te 6.75mii/mm3
Nr.total hematii 4.7mil/mm3
Hemoglobina 13.5g/dl
Hematocrit 39.5%
Volum eritocitar mediu 87.00fl
Hemoglobină eritrocitară medie 31.10 pg
Conc.medie Hb. 32.20
Nr. total trombocite 245 mii/µL
Lărgimea distribuției er itrocitare 44.30Fl
Curbă de distribuție a trombocitelor 13.10%
Volum trombocitar mediu 11.00fL
Plachetocrit 0.260%
Nr.total neutrofile 8.77
Nr.total limfocite 1.07
Nr .total monocite 0.9
Nr.total eozinofile 0.10 10٭3/uL
Nr. total bazofile 0.02 10٭3/uL
Neutrofile 80.9%
Limfocite 10.40%
Monocite 8.1%
Eozinofile 1.30%
Bazofile 0.20%
Glucoza serică 90mg/dl
Uree serică 30mg/dl
TGP 12IU/L
TGO 7 IU/L
Creatinină serică 0.9mg/dl
Bilirubina totală 0.90mg/dl

82
ANAMNEZA ASISTENTEI

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație -ușor afectată
Aparatul respirator este integru din punct de vedere morfo -funcțional. Pacienta prezintă
respirație ritmică profundă, puls 73 p/m ,respirații 18 resp/min . Prezintă T.A. max 110/80mmHg
. Nu prezintă zgomote respiratorii . Mucoasa respiratorie este umedă , cu secreții reduse .
Tegumentele sunt palide ,calde ,pr ezintă puls periferic palpabil.
2. Nevoia de a bea și a mânca – este af ectată
Refluxul de deglutiție este prezent , starea de n utriție fiind afectată. Pacienta nu
cunoaște principiile alimentare ,având o alimentație necorespunzătoare (consum ridicat de
alimete grase) ,ceea ce duce la balon ări , gust amar , vărsături .
3. Nevo ia de a elimina –nu este afectată
Pacienta prezeintă micțiuni fiziologice, 4/zi .Urina este de aspect normal ,limpede .
Prezintă diureză 1100ml și tranzitul intestinal normal.
4. Nevoia de a se mișca ,a păstra o bună postură – este afectată
Nevoie afectată , datorită poziției antalgice pe care pacienta o adoptă din cauza durerilor
în epigastru . Deși sistemul muscular este integru morfo -funcțional ,sistemul osteo -articular este
de asemenea integru din p uct de vedere morfo -funcțional.
5. Nevoia de a dormi și a se odihni –nevoie afectată
Nevoie alterată ,pacienta prezintă insomnie din cauza neliniștii provocate de
necunoașterea bolii, manifestată prin oboseală .Somnul este insuficient datorită insomiei
,man ifestat prin treziri repetate .
6. Nevoia de a se îmbrăca și d ezbrăca – nu este alterată
Pacienta se poate îmbrăca și dezbrăca singură ,iar hainele sunt corespunzătoare spațiului
(pijamale). Pacienta prezin tă haine curate ,este ordonată.
7. Nevoia de a -și menține temperatura corpului în limite normale -nu este afectată
Temperatura coprului este în limte normale – 36,5◦ C . Tegumentele sunt palide ,calde
,temperatura mediului ambiant este cuprinsă între 18 -24 ◦ C. Pac ienta nu prezintă transpirații.
8. Nevoia de a fi curat , a -și proteja tegumentele –nu este afectată
Pacienta își poate efe ctua singură igiena coroprală .
9. Nevoia de a evita pericolele –ușor afectată
Pacienta prezintă anxietate datorită necunoașterii afecțiunii ,a rezultatelor analizelor
manifestată prin nelini ște precum și ușoară agitație .
10. Nevoia de a comunica – ușor afectată

83
Este ușor afectată din cauza vărsăturilor bilio -alimentare și manifestată prin lipsa
dorinței de a comunica .
Neplăcerile provocate de vărsăturilor bilio -alimentare fac pacienta să ridice o barieră în
dorința de a comunica , ceea ce aduce după sine și o ușoară anxietate ,făcând ca pacient a să
devină retrasă.
11. Nevoia de a -și practica religia – nealterată
Pacienta este de religie ortodoxă , merge la slujbele bisericești , este conștientă de ceea
ce i se întâmplă și acționează conform propriilor convingeri .
12. Nevoia de a fi util –nealterată
Pacienta își acceptă boala , poate depăși momentele critice.
13. Nevoia de a învăța cum să își păstreze sănătatea – este afectată
Este o nevoie afectată din cauza lipsei de informații pe care pacienta le deține asupra
unui regim alimentar corect și asupra bolii și recidivelor acesteia.
Este o nevoie alterată din cauza lipsei /dezinteresului bol navei de a -și păstra sănătatea.
14. Nevoia de a se recreea – nu este alterată
Pacienta este interes ată de ceea ce se petrece în jurul său și se implică în activitățiile
cotidiene ale vieții.

INTERPRETAREA DATELOR . NEVOI AVECTATE . PROBLME DE ÎNGRIJIRE

1. Nevoia de a bea și a mânca .
Stare de nutriție deficitară ,prin apetit modificat ,senzație de greață ,gust amar
Alimentație inadecvată , bogată în grăsimi care a dus la apariția bolii
Risc d e deshidratare dat de vărsături
2. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură
Este o nevo ie afectată din cauza poziției antalgice impuse de boală , manifestată prin
repaus la pat , mers îngreunat
3. Nevoia de a dormi și a se odihni
Perturbarea somnului este dată de durere în hipocondrul drept ,manifestată prin
oboseală
Somnul este insuficient din cauza durerilor ce apar cu precădere noaptea ,man ifestată
prin treziri repetate
4. Nevoia de a comunica
Este afectată din cauza pirozisului retro -sternal și manifestată prin retragere ,lipsa
dorinței de acomunica

84
5. Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea
Ușor afectată din lipsa informațiilor deținute de către pacientă asupra bolii și a
alimentației , manifestată prin apariția bolii.
Lipsa informării poate duce la complicarea patologiei prezente.

PLANUL NURSING DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnostic nursing Obiective Intervenții Evaluare
Nevoia de a respira și a
avea o bună circulație Dificultate în a respira ,înaintea
intervenției chirurgicale ,manifestată
prin creșterea TA , tahipnee
TA-145/65mmHg
AV-98 b/min
Înainte de operație Asigurarea unei respirații și
circulații adecvate
Asigurarea unui mediu ambiant
pentru combaterea anxietății
Asigurarea unui echilibru psihic
al bolnavului Monitorizarea TA înainte de
operație cât și după operație și
notarea valorilor in FO
Măsurarea TA în primele 3 ore
postoperator la interval de 15
min , apoi de 2ori pe zi
Aplicarea tratamentului la
indicația medicului (anxiolitice
,sedative ) Bolnava este echilibrată
circulator , TA revine la
normal

Nevoia de a bea și a mânca Deficit nutrițional prin alimentație
necorespunzătoare ,bogată în grăsimi
Risc de deshidratare cauzat de vărsătri Echilibrarea hidroelectrolitică a
pacientei
Pacienta să fie pregătită din
punct de vedere al alimentației
pentru intervenția chirurgicală și
să respecte indicațiile
preoperatorii Supravegherea funcțiilor vitale
(TA,P,T,respirație)
Întocmirea bilanțului ingesta –
excreta
Pregătirea pacientei pentru
intervenția chirurgicală
Administrarea soluțiilor
perfuzabile ( Glucoză 5% , Ser
fiziologic ) la indicația
medicului
Instruirea unei diete hidrice în
următoarele 48 de ore
Administrarea bolnavei ceai
,apoi supă de zarzavat(după
operație) respectând regimu l
alimentar prescris de medic
Explicarea pacientei despre
importanța regimului alimentar . Pacienta este echilibrată
hiroelectrolitic ,nu se
indentifică semne de
deshidratare
Vărsăturile au fost
suprimate
Nevoia de a elimina Nu este afectată
Nevoi a de a se îmbrăca și
dezbrăca Dificultate parțială în a se îmbrăca și
dezbrăca datorită mobilității reduse
manifestată prin mișcări limitate
datorită operației Pacienta să se îmbrace și să se
dezbrace singură Indentificarea capacității de a se
îmbrăca și dezbrăca în limitele
fizice ale pacientei . Pacienta se îmbracă și se
dezbracă singură
Nevoia de a menține
temperatura în limite
normale Alterarea stării de termoreglare datorită
unei posibile infecții la nivelul plăgii
operatorii Păstrarea temperaturii în limite
normale Masurarea temperaturii de 2 ori
pe zi și notarea in foaia de
observație
Administraea tratamentului Pacienta este afebrilă

85
OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
Obiective generale
– Pacienta să înțeleagă importanța spitalizării și a intervenției chirurgicale
– Să revină la o stare optimă de sănătate
– Să se stabilească diagnosticul și să fie de acord cu tratamentul și intervenția chirurgicală
pentru a -și redobândi independența
– La ieș irea din spital pacienta să cunoască toți factorii ce duc la apariția bolii , aceasta să îi
cunoască și să fie capabilă să îi evite antibiotic la indicația medicului
Nevoia de a se mișca
,apăstra o bună postură Este afectată din cauza poziției
antalgice pe care pacienta o adoptă din
cauza durerilor în hipocondrul drept Pacienta să se poată mișca și să
aibă o bună postură Asistenta medicală
administrează antialgice ,la
indicația medicului pentru
combaterea dureri i
Ajută pacienta să se mobilizeze Pacienta și -a redobândit
postura și se poate mișca
Durerea a fost combătută
Nevoia de a dormi și a se
odihni Pacienta prezintă insomnie din cauza
durerilor,manifestate prin oboseală
Anxietate din cauza lipsei cunoștin țelor
despre boală Asigurarea unui somn odihnitor
prin combatrea durerilor
nocturne și a anxietății prin
medicamente prescrise de către
medic Administrarea medicamentelor
antialgice și anxiolitice (la
indicația medicului )
Asigurarea unui mediu ambian t
liniștit și aerisit pentru un somn
odihnitor Bolnava se poate odihni
și nu mai prezintă dureri
Nevoia de a comunica Este ușor afectată din cauza vărsăturilor
bilio-alimentare și maifestată prin lipsa
dorinței de a comunica Pacienta să nu mai prezinte
vărsături bilio -alimentare(prin
administrarea de medicamente
antiemetice ,la indicația
medicului ), întocmirea unui
regim alimentar și să își recapete
dorința de a comunica Asistenta medicală îi întocmește
un regim alimentar prin care
învață pacienta să evite
alimentele colecistokinetice
Ajută pacienta să redobândească
dorința de a comunica
Adiministrează la indicația
mediculi tratamentul antiemetic Pacienta nu mai prezintă
vărsături bilio –
alimentare și comunică
cu cei d in jur

Nevoia de a învăța Este ușor alterată din lipsa informării
asupra unui regim alimentar adecvat
,despre boală și recidivele acesteia Exprimarea acceptului de a primi
noi informații a evoluției sale Convingerea bolnavei asupra
responsabilității sale asupra
sănătății
Exploraea nivelului de
cunoștințe privind boala
,prevenirea ei și îngrijirile
ulterioare operației Pacienta și -a însușit
cunoștințele necesare
despre boală și măsurile
de prevenire
Nevoia de a fi curat ,de a -și
proteja tegumentel e
Nevoia de a evita pericolele Incapacitatea de a se adapta la boală de
a-și accepta situația
Incapacitatea de a evita alimentele care
duc la agravarea bolii și de a -și menține
starea de sănătate Acceptarea bolii de către bolnav
Diminuarea semnelor de
anxietate Crearea unui mediu optim
pentru ca bolnavul să își
exprime nevoile ,emoțiile
Explicarea clară și furnizarea
informațiilor pe înțelesul
bolnavului asupra îngrijirilor
generale Bolnavul acceptă
intervenția chirurgicală
Cuno aște toate
pericolele care pot duce
la agravarea bolii
Este pregătit fizic și
psihic pentru intervenția
chirurgicală
Nevoia de a fi uitil Dificultate în realizarea unor activități
datorită intervenției chirurgicale
,manifestată prin lipsa realizării
efortului Recuperarea cât mai repede după
intervenția chirurgicală Explicarea bolnavului ce
activități poate să facă după
intervenția chirurgicală Pacienta înțelege
importanța recuperării
după intervenția
chirurgicală
Nevoia de a -și practica
religia Această nevoie nu este afectată
,pacienta acționând conform propriilor
valori și credințe
Nevoia de a se recrea Nu este afectată

86
– Pacienta să înțeleagă importanța regimului alimentar , să -și-l însușească și să -l respecte

Obiective specifice
– Combater ea durerii specifice bolii și a disconfortului
– Prevenirea/ ameliorarea senzației de greață/vărsături
– Prevenirea sau minimizarea posibilității de apariție a complicațiilor
– Ajutarea pacientei în redobândirea independenței
– Managementul medicației și al diet ei
–
TRATAMENTUL E FECTUAT – MEDICO -CHIRURGICAL
Intervenția chirurgicală se efectuează de urgență în ziua internării dar se poate opta pentru
temporizarea intervenției și aplicarea unui tratament medical preoperator destinat ameliorării
simptomatologiei și echilibrului hidroelectrolitic a bolnavei care constă în:
Regim alimentar (evitarea alimentelor colecistokinetice )
Glucoză 10% , 500ml +3×10 UI insulină
15mEqKCl +50mg Xilină 1%
Antialgice Algocalmin 3x1g/zi
Antibioterapie Ceftamil 2x1g/zi
Antispastice (NOSPA 3x1g/zi )

TABEL SI NOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENȚĂ
Nevoia La internare La 3 zile La 7 zile La externare
1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație 1 2 1 1
2. Nevoia dea a bea și a mânca 2 2 1 1
3. Nevoia de a elimina 2 1 1 1
4. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură 2 1 1 1
5. Nevoia de a se odihni 2 3 2 1
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca 1 2 1 1
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale 1 2 1 1
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele 1 1 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 2 2 1 1
10. Nevoia de a comunica 2 2 1 1
11. Nevoia de a practica religia 1 1 1 1
12. Nevoia de a se realiza 1 1 1 1
13. Nevoia de a se recrea 1 1 1 1
14. Nevoia de a învăța cum să -ți păstrezi sănătatea 3 2 1 1
Total 25 23 16 14
Nivel ul de dependent Nivelul II Nivelul
II Nivelul
II Nivelul I

87

La internare pacienta prezintă un grad de dependență= 25 puncte . La 3 zile gradul de dependență
(23 de puncte ) ,este dat de nevoia de a se mișca ,de a se alimenta ,de a evita pericolele ,datorită
intervenției chirurgicale . La 7 zile ,gradul de dependență moderată (16 puncte ) este dat de
nevoia de a dormi și a se odihni . La ex ternare pacienta prezintă un grad de dependență de 14
puncte ,redobândindu -și independența .

CAZ CLINIC NR.5

CULEGEREA DATELOR
Nume și prenume S.D
Vârsta 35ani
Sex Feminin
Domiciliu Craiova
Profesie Poștaș
Condiții de viață Locuiește împreună cu soțul și copii în mediul rural
,în condiții foarte bune.
Nu cons umă alcool, cafea și nu fumează
ELEMENTE FIZICE
Grupă sanguină 01 Rh Pozitiv
Greutate 81 kg
Înălțime 1,70 m
Alergii Nu prezi ntă

DATE DESPRE SPITALIZARE
Diagnostic la internare Colecistită cronică litiazică
Diagnosticul la externare Colecistită cronică litiazică
Tehnica operatorie Colecistectomie laparoscopică

MOTIVELE INTERNĂRII Dureri în hipocondrul drept, greturi balonări
postprandiale
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE Fără importanță pentru boala actuală
ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE Menarha la 10 ani; număr de nașteri 1
pe cale naturală, menstruație prezentă ,regulată

88

ISTORIC UL BOLII Boala actuală debutează în urmă cu 3
luni brusc, ca urmare a unui ex ces
alimentar prin apariț ia durerilor
colicative în hipocondrul drep ,
grețuri, senzați de greutate în
epigastru.
Crizele apar de ob icei noaptea , durează 2 -4 ore ,durerea
iradiind în spate și transversal spre hipocondrul stâng. Cu
timpul crizele devin mai dese, cedând parțial la antialgice.
Stare generală la internare bună, stabilă hemodinamic și
respirator , afe brilă , tranzit intestinal prezent , micțiuni
fiziologice; TA=120/60mmHg; P=70 b/min

EXAMENUL CLINIC PE APARATE ȘI SISTEME

Stare generală Bună
Tegumente și mucoase Normal colorate
Aparat osteo -articular Integru din punct de vedere anatomic
Sistem ganglionar limfatic Fără modificări patologice
Sistemul muscular Normal reprezentat
Aparat respirator Torace normal conformat, Resp=18resp/min,
murmur vezicular prezent
Aparatul cardiovascular Zgomote cardiace ritmice, șoc apexian în spa țiul V
intercostal stâng ; TA=120/80mmHg;P=70 b/min,
pulsuri periferice perceptibile.
Aparatul uro -genital Loje renale libere ,nedureroase ,rinichi nepalpabili
,micțiuni fiziologice

Sistemul neuro -endocrin ROT normale ; RPM prezente;pupile egale și
centrale ;glanda tiroidă și glanda mamară fără
modificări patologice
EXAMENUL LOCAL
Inspecție Abdomen în plan xifo -pubian ,simetric ,cicatrice
ombilicală de aspect normal ,puncte herniare libere

89
Palpare Abdomen suplu ,nedureros ,la palparea superficială
,dureros la palparea profundă în hipocondrul drept
,manevrea Murphy pozitivă ,ficat la rebordul costal
.nepalpabil ,pol inferior al splinei neperceptibil
,puncte herniare libere
Percuție Zone de matitate , alternând cu zone de timpanism
,matitate prehepati că 7cm ,matitate splenică între
C9-C11 pe LAM
Auscultație Zgomote intestinale prezente

INVESTIGAȚII PARACLINICE
Ecografia abdominală Ficat normal ,cale biliară principală3,5mm,veziculă
biliară cu câteva imagin i de calculi cu dimensiuni
de 18 mm cu pereț i de grosime normală,pancreas
normal,splină normală,rinichi fără calculi ,fără stază
IP păstrat.
EXAMENE BIOCHIMICE
VSH 20mm/h
Nr. total leucocite 4.10mii/mm3
Nr.total hematii 4.34mil/mm3
Hemoglobina 13.5g/dl
Hematocrit 39.5%
Volum eritocita r mediu 91.00fl
Hemoglobină eritrocitară medie 31.10 pg
Conc.medie Hb. 34.20
Nr. total trombocite 251 mii/µL
Lărgimea distribuției eritrocitare 43.10Fl
Curbă de distribuție a trombocitelor 13.10%
Volum trombocitar mediu 11.00fL
Plachetocrit 0.290
Nr.total neutrofile 3.97
Nr.total limfocite 1.67
Nr .total monocite 0.4
Nr.total eozinofile 0.08
Nr. total bazofile 0.01

90
Neutrofile 65.0%
Limfocite 27.40%
Monocite 6.1%
Eozinofile 1.30%
Bazofile 0.20%
Glucoza serică 80mg/dl
Uree serică 47mg/dl
TGP 21 IU/L
TGO 20 IU/L
Creatinină serică 0.70mg/dl
Bilirubina totală 0.41mg/dl

ANAMNEZA ASISTENTEI
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație -ușor afectată
Aparatul respirator este integru din punct de vedere morfo -funcțional. Bolnavul prezintă
respirație ritmică profundă, pu ls 73 p/m ,respirații 18 resp/min . Prezintă T.A. max
110/80mmHg . Nu prezintă zgomote respiratorii . Mucoasa respiratorie este umedă , cu
secreții reduse . Tegumentele sunt palide ,calde ,pr ezintă puls periferic palpabil.
2. Nevoia de a bea și a mânca – este afectată
Refluxul de deglutiție este prezent , starea de nutriție fiind afectată. Bolnavul nu cunoaște
principiile alimentare ,având o alimentație necorespunzătoare (consum ridicat de alimete
grase) ,ceea ce duce la balonări post pra ndiale , gust amar , pirozis .
3. Nevoia de a elimina –nu este afectată
Pacienta prezeintă micțiuni fiziologice, 4/zi .Urina este de aspect normal ,limpede .
Prezintă diureză 1100ml și tranzitul intestinal normal.
4. Nevoia de a se mișca ,a păstra o bună postură – este afectată
Nevoie afectată ,datorită poziției antalgice pe care pacienta o adoptă din cauza durerilor
în epigastru . Deși sistemul muscular este integru morfo -funcțional ,sistemul osteo –
articular este de asemenea integru din p uct de vedere morfo -funcțional.
5. Nevoia de a dormi și a se odihni –nevoie afectată
Nevoie alterată ,pacienta prezintă insomnie din cauza durerilor ce apar cu precădere
noaptea , manifestată prin oboseală , anxietate , datorită lipsei cunoștințelor despre boală .
Somnul este insuficient datorită inso miei ,man ifestat prin treziri repetate .
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca – nu este alterată

91
7. Pacienta se poate îmbrăca și dezbrăca singură ,iar hainele sunt corespunzătoare spațiului
(pijamale). Pacienta prezintă haine curate ,este ordonată.
8. Nevoia de a -și menține temperatura corpului în limite normale -nu este afectată
Temperatura coprului este în limte normale – 36,5◦ C. Tegumentele sunt palide,calde
,temperatura mediului ambiant este cuprinsă între 18 -24 ◦ C. Pac ienta nu prezintă
transpirații.
9. Nevoia d e a fi curat , a -și proteja tegumentele –nu este afectată
Pacienta își poate efe ctua singură igiena coroprală .
10. Nevoia de a evita pericolele –ușor afectată
Pacienta prezintă anxietate datorită necunoașterii afecțiunii ,a rezultatelor analizelor
manifestată prin nelini ște precum și ușoară agitație .
11. Nevoia de a comunica – ușor afectată
Este ușor afectată din cauza pirozisului și manifestată prin lipsa dorinței de a comunica .
Neplăcerile provocate de pirozisul retro -sternal fac pacienta să ridic e o barieră în dorința
de a comunica , ceea ce aduce după sine și o ușoară anxietate ,făcând ca pacienta să
devină retrasă.
12. Nevoia de a -și practica religia – nealterată
Pacienta este de religie ortodoxă , merge la slujbele bisericești , este conștientă de ceea
ce i se întâmplă și acționează conform propriilor convingeri .
13. Nevoia de a fi util –nealterată
Pacienta își acceptă boala , poate depăși momentele critice.
14. Nevoia de a învăța cum să își păstreze sănătatea – este afectată
Este o nevoie afectată din cauza lipsei de informații pe care pacienta le deține asupra unui
regim alimentar corect și asupra bolii și recidivelor acesteia.
Este o nevoie alterată din cauza lipsei /dezinteresului bol navei de a -și păstra sănătatea.
15. Nevoia de a se recre ea – nu este alterată
Pacienta este interesată de ceea ce se petrece în jurul său și se implică în acti vitățiile
cotidiene ale vieții.

INTERPRETAREA DATELOR . NEVOI AVECTATE . PROBLME DE ÎNGRIJIRE

1. Nevoia de a bea și a mânca .
Stare de nutriție deficita ră ,prin apetit modificat ,senzație de greață ,gust amar
Alimentație inadecvată , bogată în grăsimi care a dus la apariția bolii
Risc de deshidratare dat de vărsături

92

2. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură
Este o nevoie afectată din cauza poziției antalgice impuse de boală , manifestată prin
repaus la pat , mers îngreunat
3. Nevoia de a dormi și a se odihni
Perturbarea somnului este dată de durere în hipocondrul drept ,manifestată prin oboseală
Somnul este i nsuficient din cauza durerilor ce apar cu precădere noaptea ,manifestată prin
treziri repetate
4. Nevoia de a comunica
Este afectată din cauza pirozisului retro -sternal și manifestată prin retragere ,lipsa
dorinței de aco munica
5. Nevoia de a învăța să -și pă streze sănătatea
Ușor afectată din lipsa informațiilor deținute de către pacientă asupra bolii și a
alimentației , manifestată prin apariția bolii.
Lipsa informării poate duce la complicarea patologiei prezente.

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE

Obie ctive generale
– Pacienta să înțeleagă importanța spitalizării și a intervenției chirurgicale
– Să revină la o stare optimă de sănătate
– Să se stabilească diagnosticul și să fie de acord cu tratamentul și intervenția chirurgicală
pentru a -și redobândi independența
– La ieșirea din spital pacienta să cunoască toți factorii ce duc la apariția bolii , aceasta să îi
cunoască și să fie capabilă s ă îi evite
– Pacienta să înțeleagă importanța regimului alimentar , să -și-l însușească și să -l respecte

Obiective specifice
– Combaterea durerii specifice bolii și a disconfortului
– Prevenirea/ ameliorarea senzației de greață/vărsături
– Prevenirea sau mini mizarea posibilității de apariție a complicațiilor
– Ajutarea pacientei în redobândirea independenței
– Managementul medicației și al dietei

93
TRATAMENTUL EFECTUAT -MEDICO -CHIRURGICAL

Se introduce pneumoperitoneul și se constată ficat de aspect normal ,colecist cu seroasă
mată și îngroșată ,restul viscerelor de aspect normal vizual .
Se secționează dupăclipare canalul și artera cistică . Colecistectomie retrogradă . Control
hemostază . Lavaj .Drenaj cu tub de politen scos la nivelul orificiului trocarului 3 .Extragerea
colecistului . Evacuarea pneumoperitoneului ,ață la piele . Pansament .
Colecist cu seroasă mată și îngroșată locuit de elemente litiazice 1 cm .
Glucoză 10% , 500ml +3×10 UI insulină
15mEqKCl +50mg Xilină 1%
Algocalmin 3x1g/zi, la nevoie Mialgin 15mg
Ceftamil 2x1g/zi
Fragmin 2500UI 2xf1s.c
Suprimarea firelor de sutură ,în ambulator la 7 zile postoperator .

PLANUL NURSING DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnostic nursing Obiective Intervenții Evaluare
Nevoia de a respira și a
avea o bună circulație Dificultate în a respira ,înaintea
intervenției chirurgicale ,manifestată
prin creșterea TA , tahipnee
TA-145/65mmHg
AV-98 b/min
Înainte de operație Asigurarea unei respirații
și circulații adecvate
Asigurarea unui mediu
ambiant pentru
combaterea anxietății
Asigurarea unui echilibru
psihic al bolnavului Monitorizarea TA înainte de operație cât și
după operație și notarea valorilor in FO
Măsurarea TA în primele 3 ore postoperator
la interval de 15 min , apoi de 2ori pe zi
Aplicarea tratamentului la indicația medicului
(anxiolitice ,sedative ) Bolnava este echilibrată
circulator , TA revine la
normal

Nevoia de a bea și a
mânca Deficit nutrițional prin alimentație
necorespunzătoare ,bogată în grăsimi
Risc de deshidratare cauzat de vărsătri Echilibrarea
hidroelectrolitică a
pacientei
Pacienta să fie pregătită
din punct de vedere al
alimentației pentru
intervenția chirurgicală ș i
să respecte indicațiile
preoperatorii Supravegherea funcțiilor vitale
(TA,P,T,respirație)
Întocmirea bilanțului ingesta -excreta
Pregătirea pacientei pentru intervenția
chirurgicală
Administrarea soluțiilor perfuzabile ( Glucoză
5% , Ser fiziologic ) la indicația medicului
Instruirea unei diete hidrice în următoarele 48
de ore
Administrarea bolnavei ceai ,apoi supă de
zarzavat(după operație) respectând regimul
alimentar prescris de medic
Explicarea pacientei despre importanța
regimului alimentar . Pacienta este echilibrată
hiroelectrolitic ,nu se
indentifică semne de
deshidratare
Vărsăturile au fost
suprimate
Nevoia de a elimina Nu este afectată
Nevoia de a se îmbrăca și
dezbrăca Dificultate parțială în a se îmbrăca și
dezbrăca datorită mobilității reduse
manifestată prin mișcări limitate
datorită operației Pacienta să se îmbrace și
să se dezbrace singură Indentificarea capacității de a se îmbrăca și
dezbrăca în limitele fizice al e pacientei . Pacienta se îmbracă și se
dezbracă singură
Nevoia de a menține
temperatura în limite
normale Alterarea stării de termoreglare
datorită unei posibile infecții la nivelul
plăgii operatorii Păstrarea temperaturii în
limite normale Masurarea temperaturii de 2 ori pe zi și
notarea in foaia de observație
Administraea tratamentului antibiotic la Pacienta este afebrilă

94
indicația medicului
Nevoia de a se mișca
,apăstra o bună postură Este afectată din cauza poziției
antalgice pe care pacienta o adoptă din
cauza durerilor în epigastru Pacienta să se poată mișca
și să aibă o bună postură Asistenta medicală administrează antialgice
,la indicația medicului pentru combaterea
durerii
Ajută pacienta să se mobilizeze Pacienta și -a redobândit
postura și se poate mișca
Durerea a fost combătută
Nevoia de a dormi și a se
odihni Pacienta prezintă insomnie din cauza
durerilor ce apar cu precădere noaptea
,manifestate prin oboseală
Anxietate din cauza lipsei
cunoștințelor despre boală Asigura rea unui somn
odihnitor prin combatrea
durerilor nocturne și a
anxietății prin
medicamente prescrise de
către medic Administrarea medicamentelor antialgice și
anxiolitice (la indicația medicului )
Asigurarea unui mediu ambiant liniștit și
aerisit pentru un somn odihnitor Bolnava se poate odihni și
nu mai prezintă dureri în
timpul nopții
Nevoia de a comunica Este ușor afectată din cauza pirozisului
și maifestat prin lipsa dorinței de a
comunica Pacienta să nu mai
prezinte pirozis(prin
administrarea de
medicamente antiacide ,la
indicația medicului ),
întocmirea unui regim
alimentar și să își
recapete dorința de a
comunica Asistenta medicală îi întocmește un regim
alimentar prin care învață pac ienta să evite
alimentele și comportamentele care provoacă
pirozis
Ajută pacienta să redobândească dorința de a
comunica
Adiministrează la indicația mediculi
tratamentul antiacid Pacienta nu mai prezintă
pirozis și comunică cu cei
din jur

Nevoia de a învăța Este ușor alterată din lipsa informării
asupra unui regim alimentar adecvat
,despre boală și recidivele acesteia Exprimarea acceptului de
a primi noi informații a
evoluției sale Convingerea bolnavei asupra responsabilității
sale asupra sănătății
Exploraea nivelului de cunoștințe privind
boala ,prevenirea ei și îngrijirile ulterioare
operației Pacienta și -a însușit
cunoștințele necesare
despre boală și măsurile
de prevenire
Nevoia de a fi curat ,de a –
și proteja tegumentele
Nevoia de a evita
pericolele Incapacitatea de a se adapta la boală
de a-și accepta situația
Incapacitatea de a evita alimentele
care duc la agravarea bolii și de a -și
menține starea de sănătate Acceptarea bolii de către
bolnav
Diminuarea semnelor de
anxietate Crearea unui mediu optim pentru ca bolnavul
să își exprime nevoile ,emoțiile
Explicarea clară și furnizarea informațiilor pe
înțelesul bolnavului asupra îngrijirilor
generale Bolnavul acceptă
intervenția chirurgicală
Cunoaște toate pericolele
care pot duce la agravarea
bolii
Este pregătit fizic și
psihic pentru intervenția
chirurgicală
Nevoia de a fi uitil Dificultate în realizarea unor activități
datorită intervenției chirurgicale
,manifestată prin lipsa realizării
efortului Recuperarea cât mai
repede după intervenția
chirurgicală Explicarea bolnavului ce activități poate să
facă după intervenția chirurgicală Pacienta înțelege
importanța recuperării
după intervenția
chirurgicală
Nevoia de a -și practica
religia Această nevoi e nu este afectată
,pacienta acționând conform propriilor
valori și credințe
Nevoia de a se recrea Nu este afectată

95
TABEL SINOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENȚĂ

La internare pacienta pr ezintă un grad de dependență= 28 puncte . La 3 zile gradul de
dependență (25 de puncte ) ,este dat de nevoia de a se mișca ,de a se alimenta ,de a evita
pericolele ,datorită intervenției chirurgicale . La 7 zile ,gradul de dependență moderată (16
puncte ) este da t de nevoia de a dormi și a se odihni . La externare pacienta prezintă un grad de
dependență de 14 puncte ,redobândindu -și independența .

Nevoia La internare La 3 zile La 7 zile La externare
1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație 1 2 1 1
2. Nevoia dea a bea și a mânca 2 2 1 1
3. Nevoia de a elimina 2 1 1 1
4. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură 3 1 1 1
5. Nevoia de a se odihni 2 3 2 1
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca 1 2 1 1
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale 1 2 1 1
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele 1 1 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 2 1 1
10. Nevoia de a comunica 3 3 1 1
11. Nevoia de a practica religia 1 1 1 1
12. Nevoia de a se realiza 1 1 1 1
13. Nevoia de a se recrea 1 1 1 1
14. Nevoia de a învăța cum să -ți păstrezi sănătatea 3 3 1 1
Total 28 25 16 14
Nivelul de dependență Nivelul II Nivelul
II Nivelul
II Nivelul I

96
DISCUȚII

Studiul efectuat este unul retrospectiv ,de analiză a unei experiențe de 5 ani în
colecistectomia laparoscopică pentru patologia litiazică a veziculei biliare , a Secției de Chirurgie
a Spitalului Militar ,Craiova .
Colecistectomia laparoscopică este indicația de elecție pentru colecistita acută prin
prisma rezultatelor comparativ cu colecistectomia clasică. Numeroase studii de literatură au
demonstrat că abordul laparoscopic este cel puțin la fel de sigur pentru pacient ca abordul
convențional.
Colecistectomia laparoscopică este net superioară c elei clasice în ceea ce privește
evoluția postoperatorie a pacientului ( durerile postoperatorii ,consumul de analgezice ,reluarea
tranzitului digestiv ,reluarea activităților normale , efectul cosmetic al operaț iei).
Repartiția cazurilor în funcție de sex
În ceea ce privește repartiția cazurilor din lot în funcție de sex , predomină sexul feminin
, (1392 de cazuri de sex feminin și 2 78 de cazuri de sex masculin ).
Durata medie a simptomatologiei
Un aspect interesant este acela ala duratei medii a simptomatologiei până în momentul
prezentării la medic. Astfel , majoritatea pacienților au fost operați într -un interval între 1 și 5 ani
de la debutul bolii, e xistând și un procent de 22,4% din pacienți la care debutul clinic al bolii nu
s-a putut pune în evidență cu precizie din punct de vedere anamnestic. Disponibilitatea chirurgiei
ce se ocupă cu abordul laparoscopic poate influența decizia de tratament chirurgical atât al
medicului curant cât și al b olnavului, prin aceea că poate grăbi momentul operator cu apariția
simptomatologiei . În cazul patologiei colecistitei acute , pacienții care s -au prezentat în primele
48-72 de ore de la debutul simptomatologiei au avut o rată mai scăzută a conversiilor î n raport
cu cei care au depășit acest interval .
Durata siptalizării
Unul din avantajele majore ale abordului laparoscopic este reducerea duratei spitalizării
cu toate avantajele care derivează din acesta. Pe lotul studiat durata medie a spitalizării a fos t de
3,5 zile pentru colecistectomia laparoscopică, în timp ce pentru abordul clasic al colecistectomiei
a fost de 8,4 zile .
Complicații postoperatorii

Complicațiile postoperatorii au fost foarte reduse, numai (1%) din totalul cazurilor au
prezentat com plicații ,iar majoritatea dintre ele nefiind lega te de intervenția chirurgicală

97
BIBLIOGRAFIE

1. Chirurgie ,vol III Patologie Chirurgicală , Dorin Mercuț ,(sub redacția) Ghelase Fane
(2013) Ed. Sitech, Craiova
2. Chirurgie ,vol II Semiologie Chirurgicală –Dorin Mercuț , Editura Sitech, Craiova 2007
3. Nursing Chirurgical ,Lucrări practice ,(sub redacția) Dorin Mercuț , Editura Universitară
Craiova ,2007
4. Lucrări practice de nursing , Vol I – Dorin Mercuț ,Mădălina Manea ,Editura
Universitară Craiova ,2004
5. Bazele șt iințifice ale Nursingului sub redacția Mădălina Manea ,Editura Alma .Craiova
2008
6. Tehnica îngrijii bolnavului ,C arlos Mozes , ediția a VII-a ,Editura Medicală ,București
2007
7. Noțiuni de nursing general și în specialități chirurgicale , sub redacția Emil Tr așcă
,Editura Medicală Universitară Craiova ,2013
8. Anatomia Omului, Victor Papilian ,vol II Splahnologică , Ediția a X –a revizuită de Prof
Dr. Ion Albu în colaborare cu Prof Dr. Alexandru Vaida , Editura Medicală Universitară
Craiova ,2006
9. Bolile ficatul ui căilor biliare și pancreasului , vol. II ,L.Buligescu ,A. Ribet ,Editura
Medicală București ,1981
10. Compediu de anatomie și fiziologie a omului ,sub redacția Gheorghe Mogoș ,Alexandru
Ianculescu , Editura Științifică ,1989
11. Peopedeutică semiologie și clini că chirurgicală , Prof . Dr Florin Mandache ,Editura
Didactică și Pedagogică,București 1981
12. Chirurgie – vol I, Propedeutică și tehnici de bază , Prof .Univ .Dr. Dorin Mercuț, Fane
Ghelase , Editura Sitech 2012
13. Caiete de tehnici chirurgicale ,vol III , sub redacția Nicolae Ang elescu , Florian Popa ,
editura Medicală,București 2011
14. Prezentări de cazuri chirurgicale pentru examene și concursuri , sub redacția Constantin
Copotoiu , Editura University Press ,Târgu Mureș ,2013
15. Anatomia omului ,vol II , sun redac ția Iuliana Nicolescu, Dana -Maria Albulescu , ediția a
IV-a revizuită și readăugită, Editura Medicală Universitară ,Craiova , 2010