Program studii Asistență medicală [622698]

Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova
Facultatea de MOAȘE ȘI ASISTENȚĂ MEDICALĂ
Program studii Asistență medicală

LUCRARE DE LICENȚĂ

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU BRONȘIECTAZII -PROFIL ETIOLOGIC

Coordonator științific
Asistent.Universitar.Dr.Ileana Băzăvan

Absolvent: [anonimizat]
2017

1
CUPRINS

1.Introducere…………………………………………………………………………………pag. 4
Capitolul I
2.Anatomia pămânilor………………………………………………………………………pag. 6
2.1.Definiție……………………………………………………………………………………pag. 6
2.2.Sructura plămânului……………………………………………………………………pag. 6
2.3.Vascularizație……………………………………………………………………………pag. 8
2.4.Inervație…………………………………………………………………………………..pag. 8
2.5.Fiziologia respirației……………………………………………………………………pag. 9
2.6.Ventilația pulmonară……………………………………………………………………pag. 9
2.7.Mecanica respir ației……………………………………………………………………pag. 9
2.8.Volume respirat orii……………………………………………………………………. pag.9
Capitolul II
3.1.Bronșiectaziile…………………………………………………………………………. pag.10
3.1.1.Definiție………………………………………………………………………………..pag. 10
3.1.2.Epidemiol ogie………………………………………………………………………… pag.11
3.1.3.Etiologie………………………………………………………………………………. pag.11
3.1.4.Patogenia bronșiectaziilor…………………………………………………………pag. 14
3.1.5.Morfopatologie………………………………………………………………………. pag.15
3.1.6.Tablou l clinic…………………………………………………………………………. pag.16
3.1.7.Examen fizic………………………………………………………………………….. pag.17
3.1.8.Investigații paraclinice ș i de laborator………………………………………….. pag.17
3.1.9.Diagnostic pozitiv ……………………………………………………………………pag. 19
3.1.10.Diagnostic dife rențial………………………………………………………………pag. 20
3.1.11.Evoluție ………………………………………………………………………………. pag.20
3.1.12.Tratamen t……………………………………………………………………………. pag.21
3.1.13.Ro lul asitentei medicale în bronșiectazii……………………………… ………pag.22
3.2.Hemoptizia ………………………………………………………………………………pag. 22
3.2.1.Caractere distincte………………………………………………………………….. pag.22
3.2.2.Cauzele hemop tiziei…………………………………………………………………pag. 23

2
3.2.3.Tratament………………………………………………………………………………pag. 23
3.2.4.Rolul asitentei medicale în hemoptizie…………………………………………..pag. 23
3.3.Abcesul pulmonar………………………………………………………………………pag. 23
3.3.1.Simptomatologie……………………………………………………………………..pag. 24
3.3.2.Cauzele abcesului……………………………………………………………………pag. 24
3.3.3.Tratament………………………………………………………………………………pag. 24
3.3.4.Rolul asistentei medicale în abcesul pulmonar………………………………..pag. 24
3.4.Tuberculoza pulmonară……………………………………………………………….pag. 25
3.4.1.Factorii care contri buie la apariția bolii…………………………………………pag.25
3.4.2.Clasificarea bolii…………………………………………………………………….. pag.25
3.4.3.Simptomatolo gie…………………………………………………………………….. pag.26
3.4.4.T ratament……………………………………………………………………………… pag.26
3.4.5.Rolul asistentei medicale în tuberculoza pulmonară………………………….pag. 26
3.5.Sindromul bronșiectazic posttuberculos…………………………………………. pag.27
3.5.1.Simptomato logie…………………………………………………………………….. pag.27
3.5.2.Complica ții…………………………………………………………………………….pag.27
3.5.3.Rolul asistentei medicale în sindromul bronșiectazic posttuberculos….. .pag.28
Capitolul III
4.1. Bronhoscopia…………………………………………………………………………. pag.29
4.2.Fibroscopia……………………………………………………………………………..pag. 30
4.3.Puncția pleurală………………………………………………………………………..pag. 31
4.4.Ro lul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu afecțiuni pulmonare.. pag.33
Capitolul IV
1.Motivație……………………………………………………………………………………pag. 34
2.Scopul lucrării……………………………………………………………………………. pag.35
3.Studiul clinic………………………………………………………………………………. pag.35
4.Materiale și metode………………………………………………………………………pag. 35
Concluzii……………………………………………………………………………………..pag. 48
Discuții………………………………………………………………………………………..pag. 49
Caz clinic I ……………………………………………………………………………………pag. 53
Caz clinic II…………………………………………………………………………………..pag. 60
Caz clinic III…………………………………………………………………………………. pag.67

3
Caz clinic IV ………………………………………………………………………………….pag. 73
Caz clinic V …………………………………………………………………………………..pag. 79
Bibliografie…………………………………………………………………………………..p ag.86

4

Introducere

Bronșiectaziile sunt dilatații permanente și ireversibile ale bronșiilor sub
segmentare î nsoțite de alterări structural e ale peretelui și de obliterarea ramificaț iilor lor
distale. Pe fondul acestor modificări ireversibile ale arborelui bronșic se grefează infecț ii
bacteriene cu expresie clinică de tablou supurativ,infecț ii cu caracter recur ent, tendință la
cronicizare, care implică spitalizări prelungite,cu c osturi socio- medicale ridicate ș i cu
invalidarea respiratorie î n timp a bolnavului.
Bronșiectazia a fost descrisă de Laennec in 1819 ca o supurație cronică ce
interesează bronhiile dilatate.
Î n 1904 Couvelaire a descris un făt cu bronhi i dilatate, argument important în
favoarea bronș iectaziilor congenitale.
În 1927 Sergent, Cottenot și Couvrex arată rolul sclerozei pleuro- pulmonare în
geneza bronș iectaziilor.
În 1950 Lecs prezintă relați a dintre tusea convulsivă și bronșiectazii, iar Jones
și Willis au ară tat că , din 34 de copii cu obstrucție bronș ică la 24 s -au dezvoltat
bronșiectazii.
În prez ent bronșiectaziile în rândul populaț iei adulte sunt de 10 -15/ 1000, la
copii 10/100000.
În cursul ultimelor decenii s -a înregistrat în ț ăriile euro pene o scădere
dramatică a frecv enței caz urilor de bronșiectaz ii, scădere atribuită extensiei antibi oterapiei
și vaccină rilor profilac tice. Aceste date au consolidat ipoteza potrivit căreia majoritatea
bronșiectaziilor sunt dobândite postnatal, în stransă relație cu infecțiile bronhoplumonare
severe și î n același timp au restrâns aria bronșiectaziilor congenitale, multă vreme
supraevaluat.

Procesul de nursing
Reprezintă metoda prin care se realizează îngrijirea individului.
Scopul aplicării procesului de nursing este obținerea stării de bine a pacientului din punct
de vedere biologic,psihologic și social.

5
Pentru a identifica problemele unui individ nursa trebuie să evalueze conștiincios cele 14
nevoi fundamen tale în succesiunea lor firească.
Un proces optim de îngrijire se obține d oar dacă nur sa gândește ordonat,științific.
Procesul de nursing cuprinde:
-culegerea datelor despre pacient
-analiza și interpretarea datelor
-planificarea îngrijirilor
-realizarea intervențiilor
-evaluarea procesului de îngrijire
Prin procesul de nursing îngrijirea individului se face conform standardului descri s și
tinând cont de faptul că fiecare individ poate reacționa diferit biologic, intelectual sau
psihologic.

6
CAPITOLUL 1

2..Anatomia plămâ nilor
2.1.Plămâ nii reprezintă organele î n care se realizează schimbul de gaze,oxi gen și
dioxid de carbon.Sunt în numar de doi;drept și stâng, fiind aș ezați în cavitatea toracică de o
parte ș i de alta a mediastinului.
Capacitatea plă manului reprezintă volumul de aer pe care î l conține(conț ine
aproximativ 4500- 5000cm
3).
Culoarea variază cu vârsta ș i cu subsț antele care sunt inhalate (la fumatori și cei
care lucrează î n medii cu pulberi -cenusiu- negricioasa;la copii -roz).
Configurație externă.
Plămâ nul:
-drept format din trei lobi:superior,mijlociu,inferior
-stâng format din doi lobi:superior si inferior
Lobii sunt delimitați de șanțuri adânci (scizuri),în care pătrunde pleura
viscerală.Fiecarui plămân i se descriu:
-doua fețe:costală,în raport direct cu peretele toracic și mediastinală, la nivelul
căreia se află hilul pulmonar.
– trei margini :anterioară,posterioară,inferioară.
-o bază sau față diafragmatică î n raport cu diafragmul și prin el cu lobul hepatic
drept,în dreapta și fundul stomacului, în stânga
-vârful este porțiunea situată deasupra coastei II,formă rotunjită;venind î n raport cu
coastele I și II;corespunzând regiunii de la baza gâtului.
2.2 Structura plămânilor .
-componența bronhială, care se arborizează în ramificații din ce în ce mai mici și
are rol î n conducerea aerului la nivelul parenchimului pulmonar.
-componen ța parenchimatoasă –cu rol în realizarea schimburilor gazoase.
-stroma,care delimitează și uneș te celela lte component e ale plămâ nilor.
-vasele și nervii plămâ nilor.

7
Componența bronhială formează ramificaț ii intrapulmonare bogate,provenite din
ramificarea bronhiilor principale. Bronhia principal ă dreapta dă trei bronhii
lobare:super ioară,mijlocie,inferioară . Bronhia principal ă stângă dă doua bronhii
lobare: superioară și inferioară .
Bronhiile lobare se divid în continuare î n bronhii segmentare.La nivelul plămânului
drept exista zece bronhii segmentare, care deservesc prin ramurile lor acelaș i numă r de
segmente pulmonare, iar la nivelul plămânului stâng exista opt bronhii segmentare ce
deserves c un număr egal de segmente bronhopulmonare.
Segmentele bronhopulmonare se caracterizează prin:
-aerație proprie,dată de bronhia segmentară.
-pedicul arterial propriu .
-stroma intersegmentară care le delimitează de segmentele vecine.
-particularitați radiologice ș i clinice proprii.
Aceste caracteristici conf eră fiecarui segment bronhopulmon ar o individualitate (de
ventilaț ie, arterială, topografică, radiologică și clinică) fiind posibile intervenții chirurgicale
conservatorii ,limitate numai la porț iunile afectate ale plămâ nului.
Ramurile bronhiilor segmentare continuă să se dividă î n bronhiole lobulare sau
terminale. Bronhiolele lobulare se ramifică apoi î n bronhiole respiratorii; acestea continuă
să se ramifice î n ducte alveolare, terminat e prin dilataț ii numite saci alveolari. Sacii
alveolari se compartimentează în mai multe formaț iuni veziculoase numite alveole
pulmonare.
Bronhiola respiratorie și ramificaț iile ei formeaza acinii pulmonari ;totalitatea acinilor
pulmonari alcătuiesc parenchimul pulmonar.
Bronhiile intrapulmonare și alveolele pulmonare prezintă unele
particularitaț i;peretele lor fiind format din:
-tunică:fibrocartilaginoasă,musculară,mucoasă.
-calibrul bronhiilor descrește pe masură ramificarii .
-structura bronhiilor se modifică.
Bronhiile lobare mai au, ca și bronhiile principale,arcuri cartilaginoase,dar pe
masura ramificarii și descreș terii calibrului bronhi ilor cartilajele se fragmentează ș i se
răresc.La nivelul bronhiolelor lobulare,care au diametrul<1mm,nu se mai î ntâlnesc structu ri
cartilaginoase.Bronhiile (lobare și segmenare) au încă pereți cartilaginosi,î n schimb

8
bronhiolele respiratorii ș i terminale sunt lipsite de inelul cartilaginos dar prezintă strat
muscular foarte dezv oltat,el intervenind activ în modificarea lumenului bronhiolelor și astfel
în reglarea circulație aerului în căile pulmonare.
Arborel e bronș ic poate prezenta dilataț ii patologice sub formă de saci,î n care se
strâng secreții(puroi=bronș iectazii).Lobul pulmonar continuă ultimele ramificații ale
arborelui bronș ic,el reprezintă unitatea morfologică și funcțională a plămânului la nivelul
căruia se face schimbul de gaze.Lobul pulmonar este constituit din;bronhiola respiratorie –
>canale alveolare ->alveole pulmonare, împreună cu vase de sânge,limfatice,fibre motorii
nervoase ș i senz itive.
Alveola pulmonară este formată dintr-un epi teliu care provine din ramificaț iile
artere i pulmonare.Epiteliul alveolar î mpreună cu epiteliul capilarelor alveolare formează o
structură funcțională comună numită membrană alveolocapilară;la nivelul acesteia au loc
schimburile gazoase prin difuziune, între aerul din alveole,a cărui compoziție este
menținută prin ventilația pulmonară și sânge. Suprafaț a epi teliului alveolar este acoperită
de o lamă fină de lichid care se numeș te surfactant. Distrugerea pereț ilor
alveolari=emfizem
2.3 Vascularizația plămânul ui.
Exista doua circulații sanguine la nivelui plămânului:
-funcțională
-nutritivă
Cea funcțională asigurată de artera pulmonară care ia naștere î n ve ntriculul
drept,se capilarizează la nivelul alveolelor pulmonare.
Circulația funcțională de întoarcere este asigurată de venele pulmonare care se
varsă în atriul stâng;încheindu- se astfel circulația mică;în care artera pulmonară conținând
sânge neoxigenat ,se încarcă cu oxigen ș i se întoarce prin venele pulmonare care conțin
sânge oxigenat,la atriul stâng.
Circulaț ia nutritivă este asigurată de arterele bronș ice,ram uri ale aortei toracice,ce
irigă arborele bronșic,aducând plămâ nului substanțe nutritive și oxi gen.Cantitatea de sânge
care trece prin anastomozele bronșice este 1% din totalul sângelui care irigă parenchimul.
Circulația limfatică este tributară:ganglionii hilari ș i ganglionii traheobronș ici.
2.4 Inervația plămâ nilor .

9
I.mot orie=>simpatic (fibre postganglionare) cu acțiune bronhodilatatoare ș i
vasodilatatoare.
= >parasimpatic(nervul vag) cu acțiune
bronhoconstrictor ie,vasoconstrictorie,hipersecreț ie de mucus .
II.senzitivă=cele mai multe fibre senzitive sunt în legatură cu nervul vag.
2.5 Fiziologia respiraț iei.
Se compune din doua etape fundamentale:
-procesul de respirație externă sau pulmonară prin care se face schimbul de
oxigen și dioxid de carbon la nivel pulmonar.
-procesul de respirație internă sau celulară,schimbul de gaze la nivel cel ular.
2.6 Ventilația pulmonară.
Aerul a tmosferic este introdus în plămâ ni prin procesul de ventilație
pulmonară,prin care se menține constantă compoziț ia aerului alveolar.
2.7 Me canica respirației.
Schimburile gazoase la nivelul plămânil or se realizează datorită a două
procese:inspirația și expiraț ia.
-inspirația este un proces activ care se datorează contracției mușchilor
inspiratori,prin creșterea volumului pulmonar ,alveol ele se destind și volumul lor crește iar
presiunea aerului în regiunea alveolară scade.
-în expirație se întâlnesc două faze:
Prima fază = revenir ea cutiei toracice la forma iniț ială se face pe seama
elasticitații cartilajelor ș i ligamentelor ei.
C ea de- a doua fază; în tendința de a se retracta spre hil,plămânul fiind
elastic;exercită o presiune de aspirație asupra cutiei toracice.Î n felul acesta volumul
alveolar se reduce,pres iunea aerului intraalveolar crește.Diferenț a de presiune face ca
aerul din plămâni sa fie expulzat în exterior,prin mec anism fizic.
Frecvenț a respiratorie are durată de 3 secunde ce revine la 20 miș cări
respiratorii/minut(norma l aproximativ 12 -20 resp./min).În efortul fizic,frecvenț a
respiratorie,poate ajunge la 40- 60resp/min, de altfel și în condiții
patologice:febră ,hipertiroidism,hipercapnie,hipoxie.
2.8 Volumele respiratorii .
Volumele de gaz în timpul respiraț ie sunt:

10
1.Volum respirator curent – VC, reprezi ntă cantitatea de aer care intră și iese din
plămâni î n timpul unei respiraț ii normale.
2.Volumul inspirator de rezervă –VIR, cantitatea de aer care poate pătrunde în
plămâni la sfârșitul unei inspiraț ii normal e.
3.Volumul expirator de rezervă- VER, cantita tea de aer care poate fi expirată forțat
la sfâ rșitul unei expiraț ii normale.
4.Volum rez idual-VR, cantitatea de aer care rămâne în plămân după o expirație
forțată .
I. Cantitatea de aer ce se găsește în plăm ân la sfârșitul unei inspirații și
expirații forț ate=CPT
CPT=VIR+VC+VER+VR
CI CRF
CPT=capacitatea pulmonară
CI = capacitatea inspiratorie
CRF=capacitatea reziduală funcțională
CV =capacitatea vitală
II. Volum expirat forțat dupa o inspirație forț ată-CV
CV=VC+VIR+VER
III. Volum inspirat forțat la sfâ rșitul unei expiraț ii normale -CI
CI= VC+VIR
IV. CRF=VER+VIR
Debit ul ventilator reprezintă produsul dintre volumul curent și frecvenț a
respiratorie pe minut.
VC x v.resp=500ml*16 resp/min

11

CAPITOLUL 2

3.1. Bonș iectaziile

3.1.1. Definiție -bronșiectaziile sunt dilatații permanente ș i ireversibile ale bronhiilor
de calibru mediu(subsegmentare),însoțite de alterări structurale ale peretelui ș i de
obliterarea ramificaț iilor lor distale(“fund de sac”).
Expresia clinică a bronșiectazii lor este dată de grefarea locală a infecț iei
bacteriene de ti p supurat iv (bronhoree purulentă),cu caracter recurent și tendinț ă la
cronicizare.
3.1.2 Epidemiologie
Date estimative arată ca î n perioada preantibiotică prevalența bronșiectaziilor
era foarte ridicată (100->1000/100.000). Boala afect ează preponderent copiii (0-10 ani) și
îmbracă forme severe, frecvent letale.
În cursul ultimelor decenii s -a înregistrat în țările europene și în America de
Nord o scădere dramatică a frecvenței cazurilor de bronșiectazii, scădere atribuită extensiei
antibioterapiei ș i vaccinarilor profilactice. Aceste date au consolidat ipoteza potrivit căreia
majoritatea bronșiectaziilor sunt dobâ ndite postnat al, în strânsă relație cu infecț iile
bronhopulmonare severe ale co pilariei (rujeola, tuse convulsivă, gripa, tuberculoza,
pneumopati virale, bacteriene sau mixte) ș i în același timp au restrâns aria bronșiectaziilor
congenitale, multă vreme supraevaluată.
Factorii genetici in tervin în geneza unui grup relativ redus de bronșiectazii.În
acest sens pledează ș i unele studii epidemiologice care au identificat grupuri entice la care
boala este neobi șnuit de frecventă.

3.1.3 Etiologie

12
În numeroase cazuri cauza primară a bronș iectaziilor nu poate fi identificată
(bronșiectazii aparent primitive sau idiopat ice).
Princi palele cauze cunoscute ale bronș iectaziilor sunt urmatoarele:
A. Congenitale
1.Primare
2.Secundare -traheobronhomegalia
– bronhomalacia
– sechestraț iile pulmonare
– boala polichistică
– mucoviscidoza
– sindroame imunodeficitare
B. Dobâ ndite
1.Infecții bronhopulmonare(î n copilarie)
– rujeola
– tuse convulsivă
– bronșiolita/bronș ita
– pneumonie
– tuberculoza
2.Obstrucție bronșică localizată
– corpi stră ini
– tumori
3.Fibroza retractilă a parenchimului pulmonar
4.Atelectazia
5.Inflamația bronșică
C. Asociate cu dezordini imunologice
– boli autoimmune
-aspergiloza bronhopulmonară

A.1. Bronș iectaziile primar -congenitale sunt foarte rare, se întalnesc la copil, ocupă
un lob sau un plămân, în care ț esutul pulmonar lipsește c u desăvârșire (agenezie
pulmonară parțială) .

13
A.2. Bronș iectaziile secundar -congenitale sunt rare,dator ită unor anomalii
congenitale: anatomice, metabolice ș i imuno logice, originar nebroș iectatice, dar ca re
favorizează dezvoltarea bronș iectaziilor, cu care apar frecvent as ociate.
a) Dintre anomaliile anatomice cele mai bine studiate sunt:
-traheobronhomegalia – caracterizată prin calibrul gigant al traheei și bronș iilor
centrale.
-bronhomalacia are ca substrat hipoplazia sau agenezia simetrică a cartilajelor
bronșice determinând dilatații generalizate.Apariția sindromului la frați ș i surori este indici u
de boală familială, iar prezența la naștere pledează pentru originea sa congenitală.
-sechestraț iile pulmonare intra lobulare – teritorii cu s tructură
malformată,conținând bronșii dilatate și deformate,iz olate de restul parenchimului lobar.
-boala polichistică -dezvoltarea anormală determină producerea unuia sau mai
multor chisturi,central e sau periferice. Cele centrale sunt unice,cu conț inut mucoid,cele
periferice sunt multiple și pot afecta ambii plămâni.Anomalia pare să se producă într -un
stadiu tardiv al dezvoltarii fetale.
b) Dintre defectele metabolice ereditare pot fi:
– mucoviscidoza- boală metabolică genetică cu transmitere autosomal recesivă
ce asociază insuficienț a pancreatică exocrine cu suferința pulmonară cronică și concentrații
scăzute de sodium și clor în secreț ia glandelor sudoripare .
c)s indroamele imunodeficitare,congenitale sau dobândite pe fond de
predispoziție genetică favorizează infecțiile bronșice și implicit dezvoltarea bronș iectaziilor.
B. În cele dobândite există două categorii de factori:
– prima grupă priveș te o multitudine de microorganism e specifice tractului
respirator,afecțiuni idi opatice (sarcoidoză), pulberi sau gaze iritante (azbes t, siliciu,
ammoniac, etc.)
– a doua c ategorie de factori cauzali dobândiți este reprezentată de leziunile
stenozante.

B.1. Din cauzele bronș iectaziilor 70% au origine primar -infecțioasă.La copii
infecțiile cele mai frecvente î n antecedentel e bronș iectaziilor sunt:rujeola (pneumonia
rujeolică), tusea convulsivă (bronșita necrotică), tuberculoza de primo- infecție, virusul
sincițial respirator,bronșite ș i pneu monii de diverse etiologii.La adulți bronșiectaziile pot

14
aparea în cursul ș i/sau dupa vindecarea pneumoniilor bacteriene necrotice cu bacterii
anaerobe, Klebsiella pneumoiae, Pseudomonas aeruginosa, M.tuberculosis.
B.2. Stenoz ele locale se datoresc obstruc ției de corpi străini,tumori,adenopatii ș i
aspergilom.Un corp străin care rămâne în arborele bronșic mai multe săptamâni poate
provoca bronșiectazii în lobul respectiv, tumorile bronș ice, malig ne sau benigne,pot
provoca bronș iectazii.Dintre adenopatiile traheobr onșice,cea din infecția primară
tuberculoasă este ră spunzatoar e de un număr important de bronșiectazii. Alterările
stenozante difuze (bronșita cronică și astm) pot determina bronșiectazii după o lungă
evoluț ie a bolilor respective.
B.3. Fibroza retractilă a parenchimului pulmonar și a pl eurei este considerată un
factor bronș iectaziant agravant.
B.4. Bronșiectaziile se pot constitui ș i prin intermediul atelectaziei:bronhia,t eritoriul
respectiv se scurtează,își lărgeste calibrul și devine sinuoasă.
B.5. Leziunile inf lamatorii ale peretelui bronșic pot determina dilatarea bronhiilor
chiar în absenț a obstrucț iei.

C. Bronș iectaziile as ociate cu dezordini imunologice
C.1. Asocierea bronș iectaziilor cu unele boli autoimmune(lupus eritematos),artrita
reumatoidă,tiroi dite) este încă insuficient studiată,dar a fost semnalată.
C.2. Colonizarea căilor aeriene din genul Aspergillus poate determina dilatații
bronșiectazice.Infecțiile bacteriene își sporesc patogenitatea dacă se pot repeta și
croniciza.Asemenea situaț ii se întâ mplă în :si nuzite(determină puseuri bronșitice prin
mecanism aspirativ);deficitele imunitare(g amaglobuline);aspirarea repetată a sucului
gastric în că ile aerie ne;perturbarea drenajului secrețiilor prin factori obstructivi ș i/sau prin
modificările de static ă și dinami că bronșică .

3.1.4 Patogenia bronș iectaziilor

În mecanismul dilatarii ireversibile a bronș iilor doi factori joaca un rol important :

15
– scăderea rezistenței la deformarea peretelui bronșic datorită leziunilor
inflamatorii sau dezordinilor congenitale .
– tracțiunea centrifugă crescută,aplicată peretelui bronșic de către leziunile
țesuturilor peribronș iectatice,la care se poate adauga presiunea intraluminală a secreț iilor
stagnante acumulate.
Distrugerea peretelui bronșic și a țesutului de susț inere are la bază î ntotdeauna
o infecț ie,aceasta poate să fie primitiv ă sau secundară,trebuie însoțit ă sau precedată de
obstrucție pentru a determina dilatația unui conduct bronșic.În spatele obstrucției
stagnează secreț iile ,ge rmenii, declanș ând procesul necrozant în straturile pereților
bronș ici.
Indiferent dacă bronș iectaziile congenitale sau cele dobândite au avut o
perioadă de latență ,bronș iectaziile devin boală prin infecț ie.
Î n afara factorilor patogenici implicaț i direct,în patogenia bronș iectaziilor
intervin alti factori:
– leziunile vasculare
– tabagismul

Supurația este favorizată și de factori ce reduc rezistența generală:
– alcoolismul
– hepatita cronică
– boala ulceroasă
– diabetul
– expunerea la noxe profesionale
Acutiză rile sunt frecvente în anotimpul rece datori tă condiț iilor meteorologice
nefavorabile și infecț iilor recurente(virozelor respiratorii).

3.1.5 Morfo patologie

Plămânul bronș iectazic este rezultanta interferenț ei unei serii de factori
imunopatologici, inflamatori, restructuranț i. Dilatațiile bronș ice su nt localizate de obicei pe
bronș iile de calibru mediu și respectă broș iile mari. Topografia predilectă a bronșiectaziilor

16
este lobară inferioară (bazală).Bronș iectaziile unilater ale sunt mai frecvente (2/3) decâ t
cele bilaterale(1/3).
Principalele leziuni sunt:

1. Leziuni ale peretelui bronș ic:
-peretele bronș ic poate fi atro fic sau îngroș at
– glandele bronș ice sunt hiperplaziate
– atrofia sau absența musculaturii bronș ice

2. Leziuni ale parenchimului peribronș iectatic:
– leziuni lobulare ș i interlobulare
– prezența de procese atelectatice și de fibroză
– infiltrate polimorfe interlobulare
3. Leziuni vasculare:
-dilatarea ramurilor locale ale sistemului arterial bronș ic
-vasele interl obulare cu leziuni mezarterice ș i venulite.
Datorită acestor modificari bronșiile îș i pierd structura de s usținere,proprietațile
elastic e și calitatea,ducând la apari ția mai multor tipuri de
dilataț ii:cilindrice(tubulare),moniliforme(varicoase),saculare(ampulare),chistice.Toat e
acestea pot coexista la același bolnav sugerând că ectaziile simple ș i cele mari sunt grad e
diferite ale aceluiaș i proces.

3.1.6 Tabloul clinic

Debutul clinic este de obicei insidio s,manifestat prin puseuri recidivante de catar
bronș ic sau pneumopatii acute apărute în sezonul rece. Între puseurile infecțioase bolnavul
rămane asimptomatic sau prezintă fenomene bronșitice cronice.Cu timpul aceste puseuri
devin trenante i ar semnele de supurație bronșică se accentuează.
Puseul bronșic se caracterizează prin:

17
-bronhoree purulentă – expectorația este abundentă și î n 80% din cazuri
constituie prima manifestare a bolii.De obicei apare matinal , la trezire, cu aspect de
pseudo- vomică , dar sunt situații în care est e fracț ionată și se manifestă pe parcursul
întregii zile, fiind accentuată sau decelată de poziț iile ce favo rizează drenajul br onșic.
Cantitativ este abundentă , 100-200ml/24 ore, este inodoră, conține germeni Gram+ și
Gram -. Expectorația poate deveni fetidă în cazurile cu dilatații -cavită ți rău drenate,în care
se dezvoltă flora microbiană .
– tusea- însoțește de obicei expectoraț ia și survine î n chinte repetate,fiind
favorizată de unele poziții și mai intense dimineața(,,toaleta bronșică matinală”).
– hemoptizia – este in 8% din caz uri simptom de debut, mai ales î n localiză rile
bronși ectazice pe lobul superior. Ca simptom de î nsoțire a bronhoreei este frecvent
întâlnită și are as pect variat, de la sputa striată cu sânge până la hemoptizia mare severă.
– pneumoniile recidivante – afectează teritori i limitate peribronșiectatice.
Întruc ât procesele pneumonice se intrică cu cele supurative, ele produc remanieri fibroase
și retractile,iar repetarea lor duce la noi deformari bronșice și agravarea bronș iectaziilor.
– simptomele gener ale – sunt discrete (temperatura normal ă sau sub febrilitate,
astenie, inapetenț ă, slă bire)
– apariț ia dispneei cu wheezing arată complicarea bronș iectaziilor cu sindrom
obstructiv cronic.
Asocierea febrei, alterarea stări g enerale, creșterea cantitativă și a purulenței
expectoraț iei tradu c exacerbarea procesului infecț ios care se poate complica frecvent cu
pneumonie de vecinatate.

3.1.7 Examenul fizic

Examenul fizic poate fi normal in afara puseelor acute.
– în perioadele de acutizare ascultația toracelui evidenț iează raluri
subcrepitante,ronflante ș i rare sibilante .
– febra apare în acutizări sau marchează retenția secreț iilor.
– uneori respiraț ia este diminuată, iar expirul prelungit .
– hipocratism ul digital ( 20% din cazuri) – în cazurile cu evoluție î ndelungată.

18
– apar semnele de intoxicaț ie a î ntregului organism: anemie, anorexie, scădere
ponderală, scăderea capacită ții de efort fizic și intelectual – după instalarea
supurației cornice.
– cianoza – instalarea insuficienț ei respiratori i; ritmul d e galop ventricular drept indică
cord pulmonar cronic și insuficiența ventriculară dreapta.

3.1.8 I nvestigaț ii paraclinice și de laborator

1. Hemoleucograma si VSH
-în procesele evolutive apar leucocitoza si neutrofilie, creș terea VSH -ului
-în formele grave ș i croni cizate apare anemia normocitară,normocromă sau hipocromă
2. Examenul de spută :
-examenul citologic arată numeroase celule epiteliale,bronșice ș i
polimorfonucleare
-examenul bacteriologic ș i antibiograma sunt utile pentru depistarea germenului incriminat
în producerea episoadelor de suprainfecț ie.

Bacteriile ce suprainfecte ază dilatațiile bronș ice sunt:H.influenzae,Streptoccocus
pneumoniae, Staphayloccocus aureus, streptococi beta- hemolitici, Klebsiella, Proteus,
Pseudomonas aeruginosa. În supuraț iile cronicizate tratate în mediul de s pital flora sputei
este dominată de enterobacteri i și Pseudomonas.
3. Examenele radiologice
– pe radiografia toracică standard anomaniile pot lipsi, iar câ nd sunt prezente î mbracă
urmatoarele aspecte :
a) accent uarea unilaterală sau localizată a desenului bronhovascular hiliobazal.
b) umbre liniare paralele î n” linii de tramvai” (bron șii cu pereți îngroș ați).
c) benzi opace groase (bronșii pline cu secreț ii).
d) clarită ți areolare determinate de bronș iectazile suprapuse.
e) umbre inelare de dimensiuni mai mari, uneor i cu nivele lichidiene, chistice.

19
– bronhografia cu substanță de contrast iodată este metoda de elecție î n diag nosticul de
certitudine al bronș iectaziilor (se stabileș te localizarea, forma și î ntinderea procesului
patologic).Vizual izate prin umplerea cu substantă de contrast bronș iectaziile apar sub
forma:
– cilindrice
– moniliforme
– saculare
– chistice -rotunjite

4. Examenul endoscopic
Evidențiază bronș iile inflamate sau care supurează, permite prelevarea de
material pentru examenul bacteriologic ș i efectua rea toaletei bronșice prin aspiraț ie.
5. Tomografia computerizată
Tehnică modernă, neinvazivă ce permite vi zualizarea cu precizie a dilatației
bronșice,evidențiind dilatațiile bronșice exclusiv în secțiune transversală.
6. Scintigrafiile radioizotopice
Orientează asupra extensiei procesului patologic,î n special sub aspectul
amputării patului capilar la nivelul zonelor bronș iectatice.

7. Explorarea funcț ional ă respiratorie.
În bronșiectaziile limitate funcția pulmonară poate fi normală;î n formele extinse
spirometria indică o disfunc ție ventilatorie restrictivă.

8. Gazometria sanguină
Arată hipoxemie cu hipercapnie în form ele severe complicate și insuficiență
respiratorie.
9. Examenul de urină
Evidențiază î n formele grave/cronicizate:albuminurie, izostenuri e, amiloidoza renală.

20

10.Alte explorări
-EKG pentru cazurile complicate cu CPC
-dozări imuno logice,teste cutanate la pacienții tineri,cu broș iectazii congenitale.

3.1.9 Diagnostic pozitiv.
Diagnosticul pozitiv se stabileș te pe baza asocierii bronhoreei purulente cu date
anamnestice sugestive ș i imagini radiologice caracteristice.Certitudinea f iind oferită de
bronhografie sau tomog rafie computerizată care evidențiază topografia ș i morfologia
dilataț iilor bronș ice.

3.1.10 Diagnostic diferenț ial.
În primul rând trebuie diferențiate bronș iectaziile congenitale de cele dobâ ndite.
Diagnosticul diferenț ial se face cu toate bolile ce prezintă expectorație purulentă ș i
hemoptizie:
-bronșită cronică purulentă
-abcesul pulmonar
-tuberculoza pulmonară
-cancer bronhopulmonar
-stenoza mitrală
-astmul bronsic intrinsec
-bronșiectazia î n perioada de acalmie

3.1.11 Evoluț ie
-forme limitate în care episoadele infecțioase sunt rare și care sunt bine tolerate î n
timp.
-forme î ntinse car e evoluează nefavorabil,complicându- se cu infecț ii respiratorii .

Complicaț ii

21
– infecții locale sau la distanț ă(pneumonii,bro nhopneumonii,pleurezie purulentă de
vecinatate) .
– hemoptizii .
– insuficiență respiratorie și cord ul pulmonar cronic,apar în bronș iectazi ile întinse.

3.1.12 Tratament

– drenajul postural ș i kineziterapia.
– antibioterapia este obligatorie,special î n formele f ebrile sau asociate cu
complicații infecț ioase.
– fluidificarea secrețiilor bronș ice prin hidratare orală sau parenterală
– la bolnavii cu bronhospasm administrarea de br onhodilatatoare orale la indicaț ia
medicului .
– hemoptiziile vor fi tratate prin repaus absolut la pat,poziție semișezandă,repaus
vocal,pungă cu gheaț ă pe hemitorace sau stern,adminis trare de lichide reci.Ca
medicaț ie:hemostatice(Adrenostazin,Vit.K,Venosta t)
– instalarea insuficienț ei respiratorii impune oxigenoterapia pe termen lung pentru
corectarea hipoxemiei .

Profilaxie
-vaccină rile profilactice la copil(rujeola,pertussis,BCG)
-vaccină ri antigripale la copii ș i adulț i
-vaccină ri polimicrobiene

Prognostic

22
Este influenț at de caracterul leziunilor, localiza re,absența sindromul ui
obstructiv ș i mă surile terapeutice, profilactice aplicate. Mortalitatea a scăzut î n
ultimele decenii la 10- 20%, fapt atribuit progreselor antibioterapiei.

3.1.13 Rolul asistentei în bronș iectazii

Asistenta medicală are rolul să calmeze bolnavul și pe cei din anturajul
aces tuia,să-i asigure un salon aerisit,cu temperatură moderată,izolat,semiobscur; să-l
dezbrace cu blândețe și să- l așeze în pat,î n decubit ventral,pe un plan usor înclinat,cu
capul ș i partea super ioară a trunchiului mai jos decât restul corpului fiind ușor tapotat
pe toracele posterior( drenaj postural ,tapotament ) astfel încât să favorize ze eliminarea
prin tuse a secreției bronș ice;ajutarea și învăț area pacientului să folosească
recipiente de colectare a expectoraț iei; acoperite ș i dezinfectate cu cloramină pentr u
prevenirea transmiterii infecț iilor;recomandarea opririi fumatului; administrarea de
lichid e oral sau parenteral pentru f luidificarea secreț iilor și combaterea
febrei ;oxigenoterapie la nevoie; combaterea hemoptiziei prin aplicare de gheaț ă pe
hemitorace sau s tern,recomandarea pacientului să inspire lent ș i
profund,adminis trarea hemostaticelor la indicaț ia medicului;administrarea
antibioterapiei ș i ant itermice la indicaț ia medicului,e ducația pacientului î n ceea ce
privește regimul de viaț ă pentru prevenirea exacerbarilor.

3.2.Hemoptizia
Hemoptizia este el iminarea pe gura a unei cantită ți de sânge,provenind din
căile aeriene inferioare.Trebuie facută diferențierea cu: epistaxisul(sângele provine de
la nivelul rinofaringelui); gingivoragia (sângele provine de la nivelul gingiilor);

23
hematemeză (sânge de la nivelul stomacului) deoarece, cu excepția
epistaxisului(sângele elimindându- se pe nas), în celelalte cazuri sâ ngele este eliminat
tot pe gura.

3.2.1 Caracter e distincte
Hemoptizia poate apărea pe neaș teptate ,dar este precedată de senzație de
caldură ret rosternală, gust metalic, sărat, gâdilitură laringiană, care precedă imediat
tusea. Bolnavul prezintă o criză de tuse, în cursul căreia elimină sânge curat, roșu-
viu, aerat spum os (100-300ml), paloare, transpirații, tahicardie, dispnee. După câteva
ore bolnavul mai poate prezenta doar spute hemoptoice,care persistă 2-3 zile;dar pot
apărea ș i hemopt izii masive, fulgeratoare (dilatații bronș ice, tuberculoză pulmonară),
bolnavul eliminâ nd o mare cantitate de sânge, fără prodroame, murind prin asfixie.
Forma minimă a hemoptizi ei este car acterizată prin sputa hemoptoică fie striată cu
sânge, fie ro șie sau negricioasă .

3.2.2 Cauzele hemoptiziei pot fi multiple:
– bronșiectaziile (spută striată cu sânge până la hemoptizie masivă) .
– tuberculoza pulmonară (hemoptizii minimale sau hemoptiz ii masive,
fulgeratoare) .
– cancerul bronhopulmonar (hemop tizie puțin abundentă, dar frecventă) .
– stenoza mitrală.
– infarctul pulmonar (sput e hemoptoice aderente, închise la culoare) .

3.2.3 Tratament
Tratamentul hemoptiziei urmărește repaus la pat; poziție semișezandă; dacă
este posibil pe partea leziunii; repaus absolut vocal; alimentaț ie exclusiv din lichide
reci (compot, sirop, lapte); pungă cu gheaț a pe hemitoracele presupus bolnav;
administrarea hemostaticelor (Adrenostazin; Vit.K, Venostat, etc.) la indicaț ia
medicului.
3.2.4. Rolul asistentei medicale î n hemoptizie

24
Asistenta m edicală are rolul de a- l ajuta și calma pe bolnav, dar ș i pe cei din
anturajul bonavului. Repartizarea î ntr-un salon bine aerisit, semioscur, izolat,cu
temperatur ă moderată. Asistenta medicală așează pacientul î n pat , în poziție semișezândă,
dezbracarea cu blândeț e, impunerea de imobilitate absolută și tăcere, recomandare să nu
tușească, să inspire lent și profund, să-i curețe gura de cheaguri și să administreze cuburi
de gheaț ă.

3.3 Abcesul pulmonar
Reprezintă necroza parenchimului pulmonar de cauză infecțioasă ,cu apariț ia de
colecție purulentă care s e drenează prin bronhia aferentă,rezultând o cavitate pulmonară.
În funcț ie de durata simptomelor de la debutul bolii se clasifică astfel:
-abces acut -simptom e cu durată mai mică de patru săptămâni
-abces cronic -simptome insidioase timp de o lună
-abces primar -apare la pacienții sănătoși anterior predispuși să aspire secrețiile î n
bronhii
-abces secundar -la imunodeprimaț i cu transplant de organe,SIDA
-în funcț ie de agentul microbian patogen (Pseudomonas, Aspergillus, bacterii
anaerobe)

3.3.1 Simptomatologie
Debut br utal, caracterizat prin frisoane; febră(40
0C); junghi toracic ; urmează 5-
10zile cu caracter de pnemonie; tuse cu expectoraț ie mucoasă, fetidă , circa 100 –
300mi/24ore (vomică ), facies palid, transpiraț ii nocturne, scădere î n greutate, astenie fizică,
hemoptizii.
3.3.2. Cauzele abcesului pulmonar
Sunt bacteriile (anaerobe, aerobe), fiind cauză majoră, paraziț ii, fungii,
microbacterii, microorganisme oportuniste.

3.3.3 Tratamentul abcesului pulmonar

25
Este un tratament de lungă durată, în medie 4- 6 să ptămâ ni,drenaj postural al
secrețiilor bronș ice, hidratare, oxigenoterapie, drenaj și spălatură pleurală(î n empiem
pleural),bronhodilatatoare,asociere de antibiotice cu spec tru bacterian larg pe anaerobi ș i
aerobi.
3.3.4.Rolu l asistentei medicale
În abcesul pulmonar constă î n educarea bolnavului pent ru a folo sii batista
individuală de unică folosință,pentru a evita împraștierea secrețiilor,va învăț a bolnavul să
tușească eficient,să expectoreze;așezarea bolnavului î n decubit ventral(drenaj
postural),mi croclimat adecvat;hidratare orală 2-3l/24h;regim igieno- dietetic;va asi gura
aportul de oxigen prin menținerea temperaturii și umiditații în salon;administrarea,la
indicația medicului,a antibioterapiei ș i antitermice.

3.4.Tubercul oza pulmonară
Definiție -este o boală infecto -contagioasă provocată de bacilul Koch,afectând
organismul în î ntregime ,interesând plă mânul,având o evoluț ie cronică.

3.4.1 Factorii care contribuie la apariț ia bolii:
-caracterul contaminării(prelungită,masivă)
-apărare naturală slabă
-scăderea rezistenței organismului(epuizare fizică,subalimentație,sarcină,ală ptare)
-vârsta,ter enul(ansamblul caracterelor care fac un organism rezistent sau fragil)
-unele terapeutici(corticoterapia)
Anatomie patologică: în tubercul oză se disting doua leziuni,exudative ș i
productive,care apar izolate sau asoci ate.Leziunile exudative se caracterizează printr-o
reacție inflamatorie banală a alveolelor,care poate dispărea sau cazeifica.
Leziunea productivă- tubercul sau folicul tuberculos,alcătuit dintr -o celulă
gigantică,cu nuclei numeroși,celule epiteloide ș i celule limfoide. O formă particulară o
reprezintă tuberculomul -formatiune rotundă ș i bine delimitată ,diametrul 1-4cm,rezultând din
unirea mai multor focare nodulare mici.Î n tubercul oză mai pot apărea ș i alte
leziuni:adenopatii,emfizem pulmonar ,atelectazie.

26

3.4.2.Clasificarea bolii
Tuberculoza poate fi clasificată în funcț ie de variate criterii:
-în raport cu manifest ările clinice,radiologice,situaț ia bacteriologică
-în raport cu organul afectat:
– pulmonară(respiratorie)
– extrapulmonară(extrarespiratorie)
– mixtă (localizari multiple)
-în raport cu cu momentul infecț iei:
– primară
-secundară

3.4.3. Simptomatologie
-tusea cronică- persistând cel putin 3 să ptămâ ni,aspect mucos,muco -purulent sau
striată cu sâ nge
-subfebrilitatea prelungită
-transpirațiile,însoțesc stările febrile,mai ales nocturne
-astenia,destul de frecventă
-expectoraț ia-sub forma de spută mucopurulentă ,verzuie,fetidă,întâ lnită de obicei
în leziunile cavitare
-inapetența- simptom constant î n numeroase cazuri
-pierderea în greutate- consecinț ă a inapetenței sau tulburări metabolice
-dispneea- expresie a eforturilor de compensare ventilatorie a unei insuficienț e
pulmonare de tip restrictiv sau mixt
-hemoptizia- constituie un simptom alarmant,cele fulgerat oare,masive pot duce la
exitus în câteva minute.
3.4.4. Tratamentul tuberculozei pulmonare
Tratamentul se i nițiază când rezultatul microscopic al sputei identifică prezenț a
bacteriilor,se face sub directa urmarire a pers onalului medical,fiind gratuit,începându- se în

27
secții de spital,izolate,până la negativarea sputei.Scopul tratamentului este vindecarea
bolii.

3.4.5. Rolul asistentei medicala î n tuberculoza pulmonară
Preluarea bolnavului de la internare; asigurându- i susținere,atât pacientului,cât și
celor aflați în anturajul său ;plasare î n salon izolat,bine aerisit ,verificarea igienei personale;
recoltarea de produse b iologice;recoltarea sputei ;instruirea pacientului să expectoreze doar
în vasul dat, fără salivă, solicitâ nd colectarea expectoraț ie după un efort de tuse;
administrarea tratamentului tuberculostatic sub stricta supraveghere a asistentei medicale;educaț ie pentru sănă tate-profilaxia bolii.

3.5. Sindromul bronș iectazic posttuberculos

Se d efineș te prin instalarea unor ectazii bronș ice de diverse tipuri pe fondul unor
bronș ite posttuberculoase,după vindecarea leziunilor tuberculoase.Tuberculoza pulmonară
este considerată ca afecțiunea cea mai bronșiec taziantă ,sindromul bronș iectazic
posttuberculos reprezentâ nd 25% din totalul cazurilor cu sindroame posttuberculoase
respiratorii. Dilatațiile bronșice se produc î n/sau diverse tipuri de leziuni tuberculoase:
-leziuni tuberculoase endobronș ice
-compresiuni stenozante
-fistualiză ri gangliobronș ice
-procese ectaziante
În dilatațiile bronș ice tardive intervin și procese bronșitice infecțioase cu floră
variabilă,această infecție declanș ează procese supurative care accentuează ectazia
bronșică.
Sindromul bronș iectazic posttuberculos se întâlnește la toate vârstele ș i la am bele
sexe(mai frecvent la bărbaț i).
3.5.1.Si mptomatologie

28
Este mai estompată și î n general tabloul clinic este mai benign decât în boala
bronș iectazi că fără legatură cu tuberculoza. Pacienții prezintă simptome pe care le- au mai
prezentat la î nceputul bolii(tuberculoza):tuse,expec torație,hemoptizii,jenă toracică.Î n fazele
avansate ale bolii poate predomina br onhoreea,durerea toracică rebelă,insufi cienț a
respi ratorie temporară sau definitivă.

3.5.2. Complicații
Cea mai frecventă complicație este reprezentată de hemoptizii repetate,mai ales î n
localiz ările din lobii superiori. Boala bronșiectazică se soldează cu complicații grave
:insuficienț a respiratorie,cordul pulmonar cronic, amiloidoza.
Evoluția în timp a sindromului bronș iectazic post tuberculos este mai benignă decât
a bronș iectaziilor non- tuberculoase.
Profilaxia se face printr -o depistare precoce a cazur ilor de tuberculoză,tratament
cât mai eficace,cu prevenirea proceselor fibroase retractile,pahipleuritelor.

3.5.3 Rolul asist entei medicale î n sindromul broș iectazic posttuberculos
Asistenta medicală încurajează și calmează pacientul,îl dezbracă cu blândețe; îl
așează în pat în poziție semișezandă, într-un salon aeris it, cu temperatură moderată.
Pacientul va fi educat să folsească batista individuală de unică folosință pentru evitarea
împraștierii secreț iilor; va fi educat să folosească doar recipi entele de colectare a
expectorației ; i se va recomanda să inspire lent ș i prof und. Asistenta medicală va curață
gura bolnavului de cheaguri ș i administrare de cuburi de gheată î n cazul hemoptiziilor.
Explicare a pacientului unor tehnici ș i necesitatea lor.

29

CAPITOLUL 3

4.1 Bronhoscopia
Reprezi ntă o metodă directă de examinare a arborelui traheo bronș ic, realizată cu
ajutorul br onhoscopului rigid sau flexibil (fibrobronhoscop) introdus pe trahee după
anestezie locală bronșică. Se realizează î n sco p diagnostic (vizualizare directă, biopsie
bronșică, prelevare de secreț ii) sau terapeutic (extracție de corpi străini, tapotament
bronșic în hemoptiziile masive). Indicaț iile diagnostice sunt reprezentate de suspiciunea
clinică și radiologică de cancer pulmonar, hemoptizie de cauză necunoscută, orice
simptomatologie bronșică persisten tă și a cărei origine nu a putut fi precizată prin examen
clinic și radiologic.
Bron hografia este metoda radiologică care se efectuează după un examen
bronhoscopic și constă î n vizualizarea arborelui traheobronsic dupa introducerea pe
bronhoscop a unei subs tanțe de contrast. Se apreciază calibrul bronhiilor, aspectul
peret elui, topografia leziunilor bronșice și relaț ia lumen bronș ic –parenchim pulmonar. Este
utilă în diagnosticul bronșiectaziilor și stenozelor bronș ice.
Bronhoscopul rigid este alcătuit dintr -o serie de tuburi metalice de 30- 40cm
lungime si 4 -9cm diametru prevăzute cu u n canal c entral și laterale de iluminare; au orific ii
laterale; extremitatea distală tăiată oblic , tubul fiind conectat la o sursă de lumină ,printr -un
sistem de cabluri.

30
Fibrobrohoscopul transmite imaginea printr -un sistem de fibre optice,având
extremitatea flexibilă ceea ce permite examinatorului imprimarea diferitelor unghiuri de
examinare inclusiv conducte aerice de gradul IV sau V (bronhi i segmentare ș i
subsegmentare).
Pregatirea instrumentel or și a materialelor necesare:măș ti de unică f olosință;
mănuși sterile; casolete cu tampoane ș i comprese de tifon s terile; pense port tampon;
seringă laringiană; oglindă frontală; tăviță renală ;aparatele(bronhoscop sau fibroscop)cu
toate anexele sterilizate.
Sterilizarea aparatelor principale și a anexelor se face tinând cont de anumite
instrucț iuni (componentele au mod individual de sterilizare) . Se verifică sursa de lumină,
cuplarea corecta a cablurilor,verificarea aspiratorului, suprafaț a mesei pe care se află
instrumentarul va fi î ncălzită la 40- 450, pentru a preveni aburirea acestuia.
Pregatirea pacientului se face î ncepân d cu explicarea tehnicii și necesi tatea
acesteia; pregatirea fizică și psihică; creearea unui microclimat adecvat, pentru cooperarea
acestuia pe tot parcusul examinarii.
Participarea la efectuarea tehnicii,fiind necesare doua asistente medicale:
– asistenta 1 așează pacientul î n decubit dorsal,pe masa de ex aminare,cu
extremitatea cefalică î n extens ie,punâ ndu-se sub umerii pacientului o pernă tare care ajută
la extensia capului și orientează capul în direcția indicată de către medic.
– asistenta 2 servește medicul cu instrumentarul și materialele solicitate.
Supravegherea p acientului după efectuarea bronhoscopică este importantă,
pacientul nu va mânca timp de o ora,î n acest tim p asistenta va supraveghea funcțiile vitale
(TA,puls,etc.), având tot timpul la î ndemână hemostatice, pentru administrarea în caz de
apariție a hemoptiz iei și anunț ând medicul de toat e modificările survenite î n starea
pacientului.

4.2 Fibroscopia
Participarea la efectua rea tehnicii -fiind necesare două asistente:
– pacientul va fi așezat pe un scaun de către asistenta 1, pe care î l va conec ta la
sursa de oxigen,apoi plasându- se î n spatele pacientului,fixându- i piesa bucală,

31
,imobilizând -o din lateral cu indexul ș i degetul mijlociu,de la ambele mâini,având- o sub
supraveghere pe tot parcusul examinarii
– asistenta 2 serv ește medicul cu materiale ș i instrumentarul solicitat
Supraveg herea pacientul ui dupa fibroscopie este aceiași ca și în cazul
brohoscopiei.Incidentele și accidentele î n ambele cazuri, bronhoscopie si fibroscopie
sunt:hemoragii ,stare febrilă, suprainfecții cu diferiț i germeni, disfagie,cefalee,
tuse,expectoraț ie.

4.3 Puncț ia pleurală
Puncț ia pleural ă(toracocenteza) se efectuează în sco p diagnostic (pecizarea
existenței lichidului în cavitatea pleurală și recoltarea acestuia în vederea examinării
complexe), fie în scop terapeutic(evacuator). Principalele contraindicaț ii ale efect uării
acestei tehnici sunt:refuzul pacientului ,starea generală alterată,infecț ii ale peretelui toracic,
suspiciunea existenț ei unui chist hidat ic pulmonar, tulburări de coagul are a sângelui
(tratament cu anticoagulante).
Instrumentarul necesar t rebuie pregătit anterior efectuării puncției: tinctură de iod,
vată, pansamente st erile, seringi de mărime diferită (10-20ml), ace de 8-10 cm lungime cu
bizou scurt, eprubete (inclusiv sterile) recipiente gradate, robinet bidirecț ional (pentru
puncția evacuatorie), medicaț ie pentru resuscitare (in caz de lipotimie,sincopa); xilina 1%
pentru anestezia locală.
Pregatirea psihică a pacientului -se informează cu privire la scopul și necesitatea
tehnicii și la poziț ia în care va sta în timpul puncț iei.
Pregatirea fizică -pacientul este așezat de că tre asiste nta 2 la marginea patului sau
a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scăunel, cu mâna ridicată peste cap
pâna la urechea opusă, de partea bolnavă sau cu t runchiul usor aplecat î n față ,cu
antebraț ele flectate pe brațe,mâinile la ceafă,coatele înainte. Pacienții cu stare bună se
așează pe un scaun cu spătar, antebrațele fiind sprijinite pe spătarul scaunului,pacienții în
stare gravă se așează î n decubit lateral , pe partea sănatoasă, la marginea patului.

32
Execuția puncției se face de către medic ajutat de doua asistente medicale,în salon
sau î n sala de tratamente.
-asistenta 1 pregateș te radiografia pacientului ,pregăteș te locul puncției,dezinfecție
tip II,serveș te m edicului seringa cu anestezic,după ce me dicul a efectuat anestezia se
așteaptă efectul acesteia,asistenta 1 servește mă nușile sterile,apoi câmpul chirurgical.
După efect ul anesteziei asistenta 1 servește acul de puncție adaptat la
seringă,dezinfectează locul puncț iei;medicul execută puncția,aspiră lichidul ș i asistenta 1
va prelua seringa cu lichid și îl va introduce î n eprubete,servindu- i medicului aparatul
aspiratorul. După ce medicul a retras acul de puncție,asistenta 1 va dezinfecta ș i va
comprima cu un tampon ster il locul puncț iei,apoi va aplica pansament uscat fixat cu
romplast .
– asistenta 2 aș ează mușamaua și aleza pe masa de puncț ie, dezbrac ă toracele
pacientului, așezându -l în poziț ia cor espunzatoarea locului ales de către medic,
menținându- l și supraveghindu- l pe tot parcursul execuției tehnicii, urmărindu- i culoarea
feței, respirația, îndrumându- l să-și reț ina tusea.
Ambele asistente ajută pacientul,cu mișcări blânde,să se așeze în pat,ridicându- i
membrele inferioare,învelind pacientul și îndrumându- l să-și reț ina tusea.
Îngrijirea pacientului dupa puncț ia pleurală
-se asigură repausul la pat pe o perioadă prescrisă de medic .
-se supraveghează: puls, TA, respiraț ia, culoarea tegumentelor .
-se informează imediat medicul în cazul schimbării stări i generale a
pacientului(cianoză, dispnee, tahicardie, secreții bronș ice).
Pregatirea produsului (lichidul extras ) pentru examinarea macrosc opică se face
imediat,observându- se cantitatea,culoare,aspect,miros.
Lichidul pleural poate fi:
– serocitri n: clar, transparent, de culoare gălbuie, coagulează rapid- poate fi
transudat sau exudat .
– serohemoragic sau hemoragic -clar, limpede, colorație roș ietică -poate apărea î n
pleurezia neopl azică,tuberculoasă sau secundară infarctului pulmonar;culoarea purpurie
fiind caracteristică hemotoraxului .
– purulent: cremos, vâscos, culoar e galben- verzuie sau maronie, urât mirositoare
apare î n pleureziile purulente.

33
– chilos: cremos, asemănător unei emulsii lă ptoase-este format din limfa ajunsă î n
cavitatea pleurală prin ruptură traumatică a canalui limfatic .
Examenele biochimice din lichidul pleural sunt:
– reacția Rivalta -permite diferenț ierea transudatului de exudat
– alte dozări biochimice:dozarea proteinelor, glucozei, lipidelor,enzimelor
– examenul citologic -evidențiază:predominanț a polinuclearelor neutrofile(pleurezie
para- sau metapn eumonică);predominanț a lim focitelor(pleurezie tuberculoasă);hematii
frecv ente(pleurezii neoplazi ce,traumatisme toracice);evidenț ierea celulelor
neoplazice(pleurezii neoplazice primare sau secundare)
– examenul bacteriologic -permite diagnosticul etiologic al unei pleurezii(lichidul
recoltat în eprupete sterile fiind însămânțat pe medii obisnuite ș i/sau speciale).
Complicațiile puncț iei pleurale:hemoragii intrapleurale;rupturi pleuropulmonare.
Accidente ș i intervenț ii:
– acce se de tuse determinate de iritaț ia pleurei -se întrer upe puncț ia.
– edem pulmonar acu t,determinat de evacuarea rapidă a lichidului -se suspendă
tehnica,pacientul fiind culcat î n decubit dorsal .
– pnemotorax prin rănirea plămânului cu acul -se întrer upe puncț ia.

4.4. Rolul asistenților medicali în îngrijirea pacienților cu afecț iuni pulmonare
Rolul esențial al asistentului medical în îngrijirea paciențil or cu afecțiuni
pulmonare constă în a ajuta persoana bolnavă să- și recâstige independenț a în cel mai
scurt timp, fiind ală turi de indivizi ș i colec tivitate în vederea promovarii unor condiții de
sănătate și viață mai bune, cu stabilirea relațiilor de încredere între asistent –pacient ș i
rudele acestuia. Asistentul medical trebuie să administreze tratamentul prescri s de medic
din foaia de observaț ie; prelevarea produselor fiziologice ș i patologice, ce vor fi trimise
ulterior la laborator; măsurarea, înregistrarea și interpretarea funcțiilor vitale (respiraț ie,
puls, temperatură, tensiune arterială) în foaia de observaț ie. Transmiterea medicului curant
toate modif icările apă rute î n sta rea pacientului datorită bolii ș i tratamentului administrat ;
informarea pacientul ui cu privire la simptome, evoluție, tratament, profilaxia bolii ș i
asigurarea mediului ambiant favorabile vindecării.

34

Capitolul 4

1.Motivație

Bronșiectaziile af ectează un număr mare de pacienți. Datorită faptului ca am întâlnit
un număr mare de pacienți cu bronșiectazii, pe secț ia unde lucrez (pneumoftiziologie), mi-
am propus s ă studiez mai amănunț it acest subiect, pentru a veni in ajutorul pacienților
care au nevoie de î ngrijiri.
Lucrarea pune î n evidenț ă interpretarea nevoilor multiple în funcț ie de starea
particulară a pacientului căruia asistenta medicală , prin activitatea sa, îi acordă îngrijiri.
Asistenta medicală,prin culegerea datelor, analiza ș i interpretarea datelor;
stabilirea diagnosticului de nursing, a obiectivelor, realizarea intervențiilor, evaluarea
intervenț iilor, dar și procesul de educație pentru sănătate,are rolul de a se implica ac tiv în
procesul nursing.

2.Scopul lucră rii
Scopul lucrării este de a descrie toate î ngrijirile acordate pacienților cu
bronș iectazii.
Această lucrare î și propune culegerea de date privind cauzele apariț iei
acesteia,prevenirea complicaț iilor ș i conduita pacienților cu bronșiectazii.
Se urmăreș te ajutarea pacienților; î nvățarea acestora cum să depăș ească
momen tele dificile provocate de boală, din punct de vedere fizic ș i psih ic, dar ș i
aprofundarea cunostințelor despre bronș iectazii.

35
3.Studiu clinic

Bronșiectaziile sunt dilatații permanente și ireversibile ale bronșiilor subsegmentare
însoțite de alterări structurale ale peretelui și de obliterarea ramificațiilor lor distale. Pe fondul acestor modificări ireversibile ale arborelui bronșic se grefează infecții bacteriene cu
expresie clinică de tablou supurativ, infecții cu caracter recurent, tendință la cronicizare, care implică spitalizări prelungite cu costuri socio- medicale ridicate și cu invalidarea
respiratorie în timp a bolnavului. Această lucrare și-a propus să studieze profilul etiologic al
bronșiectaziilor considerând că printr -o cunoaștere mai exactă a cauzelor să încercăm o
diminuare a numărului de bronșiectazii în viitor. Pentru a atinge scopul acestei lucrări am urmărit evoluția a 86 de cazuri de bronșiectazii internate în cele două clinici de
Pneumoftiziologie ale Spitalului Clinic ,,Victor Babeș ” Craiova, în perioada 01 Ianuarie
2016 – 31 Decembrie 2016.

4.Materiale și metode

Lucrarea a fost elaborată în urma unui studiu retrospectiv pe cazuistica pacienț ilor
internaț i in Spitalul Clinic, , Victor Babes” Craiova, cu Bronș iectazii, în perioada anului 2016.
Îngrijirea a cinci bolnavi internaț i în cele doua secții de pneumoftiziologie , a
Spitalului Clinic ,,Victor Babes” Craiova cu diagnosticul:
– Bronșiectazii bilaterale.Hemoptizie- primul caz
– Tuberculoză pulmonară extinsă bilateral.Bronșiectazii -al doilea caz
– Abces pulmonar -al treilea caz
– Bronșiectazii -cazul patru
– Pneumonie bazală.Bronșiectazii bilaterale- cazul cinci
Din an aliza celor 86 de cazuri internate din punct de vedere al etiologiei, am
constatat : 0 cazuri bronșiectazii congenitale și 86 (100%) de cazuri bronșiectazii dobândite.
Din punct de vedere al vârstei la care au devenit clinic manifeste bronșiectaziile, am înregistrat următoarele date:
– vârstă sub 30 ani – 5 cazuri (5,9%) – femei 2 cazuri, bărbați 3 cazuri
– vârstă între 30- 40 ani – 6 cazuri (6,9%) – femei 2 cazuri, bărbați 4 cazuri
– vârstă între 40- 50 ani – 21 cazuri (24,5%) – femei 4 cazuri, bărbați 17 cazuri

36
– vârstă între 50- 60 ani – 30 cazuri (34,9%) – femei 6 cazuri, bărbați 24 cazuri
– vârstă peste 60 ani – 24 cazuri (27,9%) – femei 11 cazuri, bărbați 13 cazuri
Vârsta Număr cazuri %
Sub 30 ani 5 5.9
30-40 ani 6 6.9
40-50 ani 21 24.5
50-60 ani 30 34.9
Peste 60 ani 24 27.9

1. Repartiția în funcție de vârstă

Se observă că vârful numărului de bronși ectazii apare între 50 -60 ani când se
înregistrează peste1/3 din totalul cazurilor.
Bronșiectaziile devin boli clinic manifeste prin infecție,între dilatație și infecție se
statornicește un raport strâns de influențare reciprocă.Această influențare reciprocă devine

05101520253035
5.9 6.9 24.5 34.9
27.9
Sub 30 ani
30-40 ani
40-50 ani
50-60 ani
Peste 60 ani

37
din ce în ce mai manifest ă la adulți și la persoanele care se îndreaptă spre vârsta a
treia,când prin scăderea rezistenței organismului infecțiile bronșice apar mai usor pe
modificări bronșice preexistente.
Repartiția pe sexe arată o predominență netă a bolii la bărbați :
-sex masculin -61 cazuri(70.4%)
-sex feminin -25 cazuri(29,6%)

2. Repartiția în funcție de sex

După mediul de proveniență al bolnavilor diagnosticați cu bronșiectazii am
înregistrat urmatoarele date:
-mediul urban – 38 cazuri(44,18%)
-mediul rural – 48 cazuri(55,82%)

0102030405060708070.18
29.82 Masculin
Feminin

38

3. Repartiția după mediul de proveniență

Deși diferența dintre mediul urban și cel rural nu este extrem de
semnificativă,prezența mai mare a dilatațiilor în mediul rural poate căpăta o explicație prin faptul că uneori rețeaua sanitară primară nu funcționează în rural la parametrii optimi.Se
înreg istrează ,în rural, tratamente inadecvate ale unor afecțiuni care pot genera dilatații
bronșice at ât la vârsta copilăriei,cât și la vârste mai înaintate.
Studiul a dovedit ca toate cele 86 de cazuri sunt bronșiectazii dobândite.
1.La vârste tinere(sub 35ani) -7 cazuri
a)prin infecții bronhopulmonare în copilărie- 6 cazuri
– rujeola – 2 cazuri
– tuse convulsivă -2 cazuri
– tuberculoza primară -2 cazuri
b)prin obstrucție br onșică localizată
– corp străin intrabronșic -1 caz(1,1%)
2.La vârste adulte și vârstnici -79 cazuri
01020304050607055.82
44.18
rural
urban

39
a)post -tuberculoase – 41cazuri(47,7%)
b)post -pleurezii resorbite – 22 cazuri(25,6%)
c)post -supurații pulmonare circumscrise (abcese pulmonare) -5 cazuri(5,9%)
d)post -pneumonii necrozate – 8 cazuri(9,3%)
e)fără etiologie stabilită – 3 cazuri(3,5%)

4. Repartiția în funcție de etiologie

Toată literatura de specialitate este de acord cu faptul că în majoritatea
cazurilor,diltațiile bronșice sunt afecțiuni dobândite și pun pe locul întâi rolul patogenic al
infecțiilor bronșice.Sunt implicate deopotrivă,infecți i virale,bacteriene,cu mi coplasme și cu
micobacterii.
Înainte de punerea la punct a antibioticelor, SUA raporta peste 1000 cazuri de
bronșictazii/anual la copii și tineri.La marea majoritate s -au raportat infecții cu pertussis,
virusul rujeolic, pneumonii severe sau aspirarea de corpi străini în arborele bronșic.
Număr ul acestora a scăzut cu odată cu punerea la punct și folosirea antibi oticelor.
Studiul nostru arată un număr redus de bronșiectazii la vârste tinere tocmai datorită
punerii la punct și aplicării la nivel național a vaccinărilor și a tratării corecte de către
rețeaua de pediatrie a afecțiunilor caracteristice acestei vârst e.
La adulți și vârstnici se lărgește spectrul agenților infecțiosi care pot genera alterări bronșice.

0510152025303540455047.7
25.6
5.9 9.3
3.5 Post-TBC
Post-pleurezii
Post-supurații
Post-pneumonii
Fără etiologie

40

5. Repartiția în funcție de vârstă

În stabilirea profilului etiologic al bronșiectaziilor antecedentele personale patologice se
dovedesc extrem de utile,o anamneză atentă punând în evidență antecedente patologice
care orientează etiologia.
La persoanele tinere la care s -au înregistrat bronșiectazii, anamneza a oferit date care au
sugerat debutul lor în copilărie.Aceste au relatat că în copilărie au avut rujeolă,tuse
convulsivă cu evoluție gravă,care au necesitat spitalizări prelungite.
Antecedentele personale patologice au fost cele care au orientat etiologia bronșiectaziilor
induse de rujeolă,tuse convulsivă,tuberculoza pulmonară primară,aspirarea de corp stăin în
arborele bronșic.
La persoanele peste 40 ani am descoperit în antecedentele personale patologice:
-existența unei tuberculoze pulmonare.
-o tuberculoză pulmonară tratată cu antibacilare și vindecată cu sechele de par enchim .
-intervenții chirurgicale pulmonare.
0102030405060708090100
10.2 88.9
Tineri
Adulți

41
-existența unei pleurezii de etiologii diverse.
-supurație pulmonară tratată și vindecată .
-o pneumonie necrozată.

Studiul arată că aproape jumătate (47,7%) din totalul bronșiectaziilor au apărut consecutiv
unei tuberculoze pulmonare tratate.Frecvența crescută a bronșiectaziilor post -tuberculoase
este explicată de faptul că în România întotdeauna tuberculoza pulmonară a fost extrem de
raspândită. Într-un sfert din cazuri(25,4%) bronșiectaziile au apărut după procese pl eurale
resorbite.
În studiul nostru am înregistrat în antecedente personale patologice ale acestor bolnavi
pleurezii de diferite etiologii :
-pleurezii bacteriene -4 cazuri(18,18%)
-pleurezii bacilare -13 cazuri(59,1%)
-pleurezii de etiologie necunoscută- (22,72%)

6. Tipuri de pleurezii

0102030405060
18.18 59.1
22.72 Bacteriene
Bacilare
Etiologie neprecizată

42
La adulți pot apare bronșiectazii în cursul și/sau după vindecarea pneumoniilor bacteriene
necrotice induse de bacterii anaerobe sau după supurații pulmonare circumscrise(abcese
pulmonare).
În studiul nostru am găsit 13 cazuri(15,2%) dintre care:
-pneumonii necrozante – 8 cazuri(9,3%)
-abcese pulmonare – 5 cazuri(5,9%)
-în 3 situat ii – (3,5%) nu am putut stabili etiologia

7. Repartiția în funcție de etiologie
În lotul de bolnavi care au fost luați în studiu au prezentat :
-16 cazuri(16,6%) au prezentat sinuzite frontale sau maxilare
-11 cazuri (12,8%) s -au înregistrat cu alte focare infecțioase (amigdaliene, rinofaringite,
bucodentare). În afara factorilor patogenici implicați direct în dezvoltarea bronșiectaziilor
intervin și factori ce influențează reactivitatea locală.
1.Tabagismul – este un factor de t emut prin rolul său nociv asupra clearance- ului bronșic.
-din cei 86 bolnavi luați în studiu 67(77,9%) erau fumători :
– 8 femei (32,2%)
– 59 bărbați ( 96,8%)

0510152025303540455047.7
25.6
5.9 9.3
3.5 Post-TBC
Post-pleurezii
Post-supurații
Post-pneumonii
Fără etiologie

43

8. Repartiția în funcție de tabagism

9. Repartiția pe sex e
2.Expunerea profesională la diverse noxe respiratorii -5 cazuri (5,9%).
3.Reactivitate generală scăzută prin imunodepresie produsă de factori diverși :
– alcoolism -53 cazuri(61,6%)
– hepatită cronică -6 cazuri(6,9%)
– diabet zaharat -5 cazuri(5,9%)

78% 22%
Fumători
Nefumători
3% 97% Femei
Bărbați

44
Repartiția în funcție de principalele probleme de nursing :
-bronhoree purulentă – 62 cazuri(72,2%)
-hemoptizie sau spute hemoptoice- 7 cazuri(8%)
-bronhoree în cantități medi i – 11 cazuri (12,8%)
-pneumonii recidivante -6 cazuri(7%)

10. Tablou clinic

Din punct de vedere al examenului radiologic,î n studiul nostru am obținut urmă toarel e
rezultate:
-80 cazuri (93%) au prezentat modificări radiologice caracteristice
-6 cazuri (7%) au fost cu imagine radiologică pulmonară cvasinormală

0102030405060708072.2
8 12.8
7 Bronhoree
Bronhoree și hemoptizie
Pneumonii recidivante

45

11. Aspect radiologic

Dintre cei cu modificări radiologice pulmon are caracteristice sugestive pentru diagnosticul
de bronșiectazii am constatat :
-58 cazuri (67,44%) au prezentat modificări radiologice unilaterale în câmpul
pulmonar(drept) .
-22 cazuri (32,56%) au prezentat modificări radiologice pulmonare dispuse predominant
bazal .

02040608010093
7 Cu
modif.
Rx
Fără
modif.
Rx

46

12. Modificări radiologice

În studiul nostru din punct de vedere al examenului de spută s -au identificat :
-în aproape 50% cazuri s. pneumoniae
-în 25% cazuri -stafilococul auriu
-în 20% cazuri – germeni Gram
-5% din cazuri -fungi,micobacterii atipice,germeni anaerobi
Din totalul de 86 cazuri,42 de bolnavi (aproape 49%) au prezentat disfuncții ventilatorii :
-disfuncții ventilatorii restrictive -20 cazuri(47,62%)
-disfuncții ventilatorii mixte – 16 cazuri(38,1%)
-disfuncții ventilatorii obstructive -6 cazuri(14,28%)

020406080100
67.44
32.56 Modif.
unilaterale
Modifi.bilaterale

47

13. Disfuncției ventilatorii

Repartiția lotului în funcție de informațiile furnizate de personalul medical :
-din totalul cazurilor, pacienț ii au primit informații legate de boală de la medicul curant.

14. Repartiția lotului în funcție de informațiile
furnizate de personalul medical

05101520253035404550
14.28 38.1 47.62
DV obstructivă
DV mixtă
DV restrictivă
01020304050607062.75
32.23
5.02 Medic
Asistent medical
Nu au primit informatii

48

CONCLUZII

Din analiza datelor obținute în urma studiului efectuat,am constatat urmatoarele:

1. Pentru determinare a profilului etiologic al bronșiectaziilor am studiat 86 cazuri internate
în cele două secții de PNF ale Spitalului Clinic ,,Victor Babeș” Craiova în perioada
1.01.2016- 31.12.2016.
2. S-a constatat că toate cele cinci probleme de nursing sunt întâlnite în c azuistica
studiată(cele cinci cazuri) .
3. Numărul mediu de bronșiectazii internate anual este de 43.
4. Toate cazurile studiate s -au dovedit a fi bronșiectazii dobândite,neînregistrându- se
niciun caz de bronșiectazie congenitală.
5.Din punct de vedere al vârstei la care ele au devenit clinic manifeste se observă că apar
mai frecvent peste 40 ani cu vârf(34,9%) între 50- 60 ani.
6.Bronșiectaziile dobândite predomină net la bărbați (70,4%) față de femei(29,6%).
7.După mediul de proveniență sunt mai frecvente î n mediul rural(55,82%).
8.La vârste tinere s -au înregistrat 6,9% bronșiectazii datorate infecțiilor bronhopulmonare
din copilărie și 1,1% prin corpi străini intrabronșici.
9. -47,7% din bronșiectazii sunt post -tuberculoase,25,6% sunt post pleuretice,5,9% s unt
post-supurații pulmonare,9,3% post pneumonii necrozate,iar 3,5% au rămas fără cauză
bine stabilită.
10.Profilul etiologic al bronșiectaziilor deja clinic manifeste s -a stabilit pe antecedentele
personale patologice ale cazurilor luate în discuție.
11.Se observă că majoritatea informațiilor legate de diagnostic au fost furnizate de către medicul curant.Se impune o implicare mai activă a asistenților medicali în educ ația
pacienților.
12. Bronșiectaziile pot fi reduse doar printr -o profilaxie și un tratament corect al tuturor
afecțiunilor pleuro- pulmonare care vindecate cu sechele induc modificări ireversibile ale
calibrului bronșic.

49
Dis cuții

Nevoile afectate î n tratamentul și evoluț ia bolnavilor cu Bronș iectazii sunt
urmatoarele:

1. Nevoia de a respira ș i a avea o bună circulaț ie
La internare ,cei cinci pacienț i au prezentat dependen ță în a respira,cauzele fiind
restrangerea ariei pulmonare ș i dispneea,obstrucția bronșică,tusea ,expectoraț ia
mucopurulentă și sangvinolentă. Bronșiectaziile,la internare, prezintă grad major de
dependență (3 puncte) .Pentru aceasta nevoie am adoptat poziție ș ezandă (pacientul
sprijindu -se cu braț ele pe genunchi î ntr-o atitudine de apărare)- pentru ameliorarea
dispneei ;pentru drenajul secreț iilor bronș ice-drenajul postural,tapotament,exerciț ii speciale
de gimnastica medicală; monitorizarea tensiuni i arteriale,alura ventriculară și
puls,adm inistrare de oxigen pe sondă nazală și administrarea medicaț iei prescrisă în foaia
de observaț ie de că tre medicul curant.
La externare,pacienții au prezentat independență în satisfacerea acestei nevoi.

2. Nevoia de a bea și a mâ nca
La internare,pacienți au prezentat dependenț ă moderată(2 puncte) în satisfacerea
nevoii,fapt caracteristic pentru aceș ti bolnavi care prezintă inapetenț ă,scădere
ponderală,deshidratare.Pentru această nevoie am adus la cunoș tința pacienț ilor, hidratare
orală 2-3l/zi și regimul impus. La externare pacienții au prezenta t o mică dependenț ă.

3. Nevoia de a elimina
La internare cei cinci pacienți au prezentat dependenț ă mică (1 punct) în
satisfacerea nevoii,datorită repasului la pat.Pentru aceasta am discutat cu pacienț ii
explicându- le importanț a bunei hidratări a organismului,făcându -i să înțeleagă că nu
trebuie să se jeneze atât timp câ t boala îi ț ine în repaus la pat.
Pacienț ii au pr ezentat,la externare,independență în satiface rea acestei nevoi.

50

4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
La internare pacienț ii au prezentat dependență mare (3 puncte) în satisfacerea
nevoii,datorită scăderii capacită ții de efort fizic cauzat de boală .Am ajutat pacienț ii să își
schimbe poziția î n pat,să facă câțiva pași î n salon,le- am e xplicat tehnici de îmbună tățire a
tonusul ui muscular.La externare pacienții au prezentat independenț ă mică î n satisfacerea
nevoii.
5.Nevoia de a dormi ș i odihni
La internare toți pacienț ii nu s -au putut odihni ș i nu au dormit,pr ezentând o mare
dependenț ă(2 puncte) în satisfacerea nevoii,cauzate de dispnee, instalarea insuficienț ei
respiratorii,tuse mucopurulentă,sangvinolentă,febră,condiț iilor spitalice ști manifestate prin
treziri nocturne repetate.
Am asigurat microclimat adecv at,aerisirea camerei,temperatură adecvată,a portul
de oxigen pe sondă nazală și tratamentul prescris de medic în foaia de observaț ie.Pacie nții
,la externare, prezintă independenț ă în satisfacerea nevoii.
6. Nevoia de a se î mbrăca și dezbră ca
Doi din cei cinci pacienț i,aflați la internare,au prezentat dependenț ă
moderată(2puncte) în a-și satisface această nevoie,datorită slăbiciunii,durerii.Pentru
aceasta am ajutat pacienții să se îmbrace ș i să se dezbrace,ori de câte ori a fost nevoie.La
externare,toți pacienții au prezentat indepedență în satisfacerea nevoii.

7. Nevoia de a- și menț ine temperatura corpului î n limite normale
La internare,trei din pacienț i au prezentat dificultate majora(3 puncte) în a-și
menține temperatura datorită febrei(38,7 grade) ,ceilalț i doi neavând perturbată această
nevoie.Pentru aceasta am asigurat un climat adecvat,administrarea antitermicelor prescrise de medic,hidratare orală ș i parenterală ,supravegherea pacientului.

51
La externare,toți pacienții au prezentat independenț ă în satisfacearea nevoii.

8. Nevoia de de a fi curat
La internare,patru din pac ienți au prezentat dependență moderată(2 puncte) fața
de această nevoie,datorită repausului la pat,celălalt neavând aceasta nevoie
perturbată.Intervenția a constat î n ajutorul acordat pacienț ilor sa -și facă toaleta corpul ui pe
regiuni,la pat,schimbatul lenjeriei de corp ,pi jamaua și lenjeria de pat,ori de câte ori aceasta
a fost murdară.
La externare,trei dintre pacienț i au prezentat independeță în satisfacerea acestei
nevoii.
9. Nevoia de a evi ta pericolele
Toți pacienț ii,aflaț i la internare,au prezentat dependenț ă moderată(2 puncte) în
satisfacerea nevoii,datorită durerii,anxietații,neliniș tii privind prognosticul bolii .Am ajutat la
identi ficarea de că tre pacienț i a resurselor proprii de a depaș ii această situaț ie.
La externare,pacienț ii au p rezentat o stare de bine,fizic ș i psihic.

10. Nevoia de a comunica cu semenii
Pacienții prezintă dificultate (2 puncte) în comunicare manifestată prin închidere î n
sine,la internare. Intervenția a constat în discuții cu pacienț ii legate de boală,medicaț ia
administrată,regimul de viață impus,i -am ajutat să depașească această stare,să comunice
cu cei din jur.
La externare pacienț ii au prezentat independenț ă în satisfacerea nevoii.
11. Nevoia de a practica religia
Pacienț ii au avut un comportament normal corespunzator cultului,cu ajutorul
preotului î n satisfacerea acestei nevoi,am obținut independenț ă la toți pacienț ii (1 punct).

52

12. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util
La internare,pacienții au prezentat o mica depedenț ă(2 puncte) în satisfacerea
nevoii,datorită neputinței caracterizată prin incapacitatea de a controla
evenimentel e,apatie,tristeț e,stres .Intervenț iile au constat î n orientarea către activitaț i care
sunt corespunzatoare capacitaț ilor sale de realizare, am stimulat ș i am susținut pacienții în
a obține satisfacția și senzaț ia de utilitate.
La externare pac ienții au prezentat independență în satisfacerea acestei nevoi.

13. Nevoia de a se recrea
Pacienț ii au avut alterată această nevoie(2 puncte) ,datorită lipsei de
cunoaștere,stres,si tuației de criză în care se află,nerespectarea stării de boală .Încet,am
câștigat încrederea pacienților și am stabilit î mpreună cu pacienț ii planul de ingrijire,cu
alegerea orelor cele mai favorabile recreării.Pacie nții au avut acces la televizor.
Toți pacienț ii au avut această nevoie satisfacută,prezentând independență la
externare.

14. Nevoia de a învă ța pentru a -și păstra sănătatea
La internare,toți pacienți i au fost interesați să cunoască cât mai multe date despr e
boală(1 punct) .Ajutorul meu a constat în expunerea ș i explicarea factor ilor de risc,educaț ia
sanitară facut ă pacienț ilor,informarea pacien ților cu privire la mijloacel e și resursele care le
asigură învațarea(pliante,reviste,cărț i)
La externar e toți pacienții au avut cunostinț ele necesare bolii lor.

În urma totalizării punctajelor pacienții au prezentat dependență modrată în
satisfacerea nevoilor fundamentale.

53

CAZ CLINIC NUMARUL I

Î ngrijirea bolnavului cu Bronșiectazii.Hemoptizie
Culegerea datelor
Date de identificare
Pacient : C.I
Sex:masculin
Data nașterii :20.07.1968
Vârsta :48 ani
Domiciliul: Comuna Terpezița,Judetul Dolj
Ocupația: Muncitor la Fabrica de Plastice Bucovaț
Stare civilă :căsă torit
Religia : creștin ortodox
Numă r F.O 17934 Clinica Pneumoftiziologie II a Spitalului Clinic ,,Victor Babeș,, Craiova
Data internării :20.09.2016
Diagnostic internare: Hemoptizie.Bronșiectazii.
Data externării :30.09.2016
Num ăr zile spitalizare :11zile
Diagnosticul la externare: Bronșiectazii bilaterale
Motivele internării :tuse persistentă cu striuri sangvinolente,dispnee de efort gradul
II,inapetență,scă dere ponderală,astenie ,transpirații,cianoza extremită ților.
Antecedente
-antecedente heredo- colaterale :neagă.
-antecedente pesonale,fiziologice și patalogice: BPOC în 2010
-condiții de viață și muncă: bolnav fumător(10 -15 țigări/zi),locuiește cu fa milia într -un
apartament cu două camere salubru,muncește într -o fabrică de plastice cu noxe
respiratorii.
-comportame nte:fumător,consumă alcool ocazional,consumă alimente grase,condimentate.

54
-medicație de fond administ rată înaintea internării: Seretide 50/500- 2 pufuri/zi,Eromed –
3tb/zi.

Istoricul bolii
Pacient cunoscut cu BPOC în tratament,se interneză în serviciul PNF II pentru spute
hemoptoice,tuse persistentă,transprații,cianoza extremităților,dispnee la eforturi
mici,degete hipocratice.Pacientul este internat pentru investigații și tratament de
specialitate.
Examen clinic general
Examen obi ectiv:
Stare generală: medie .
Talie :1,70cm,greutate: 110kg.
Starea nutriției :supraponderal.
Stare de conștiență: pastrată.
Facies: eritroza pomeților.
Tegumente: normal colorate,lipom 7/3cm submaxilar drept.
Mucoase: normale.
Țesut conjunctiv -adipos :fără edeme gambiere,slab reprezentat.
Sistem ganglionar :ganglioni nepalpabili.
Sistem muscular: normotom,normokinetic.
Sistem osteo- articular: integru morfofuncțional.
Aparat respirator:căi respiratorii superioare libere,torace longilin,amplitudinea mișcarilor
respiratorii egală bilateral,murmur vezicular ușor diminuat bazal drept,PSA
nedureroase,raluri subcrepitante bazal stâng.
Aparat cardiovascular :zgomote cardiace ritmice,regiune precordială de aspect normal,TA =
120/75 mmHg,AV = 99bătăi/minut.
Aparat digestiv :cavitate bucală cu lim ba umedă,deglutiție fiziologică, dentiție
complet ă.Abdomen nedureros la palpare,tranzit intestinal prezent.
Ficat,căi biliare,splină :ficat cu marginea inferioară sub rebordul costal,splină nepalpabilă.
Aparat uro- genital :mane vra Giordano absentă bilateral,micțiuni fiziologice,loje renale libere

55
Sistem nervos ,sistem endocrin,organe de simț: ROT prezente normal,orientat temporo-
spațial.

Examene de specialitate
Radiografie pulmonară față 620/20.09.2016 :evidențiază opacitate neomogenă,situată
subclavicular stâng,contur extern neregulat,accentuarea desenului peribronhovascular
stâng,cu zone de condensare.
Examen cardiolog ic 2311 /21.09.2016- Aritmie extrasistolică ,se recomandă tratament cu
Preductal MR 2tb/zi,Verapami l 40mg- 2X1/2tb/zi.
Probă funcțională ventilatorie 1870/20.09.2016

Parametrii Pred Best %Pred Act1

FVC. 4.09 4.33 106 4.33
FEV1 3.15 2.28 72 2.28
FEV/FCV 75.0 52.7 70 52.7
PEF 8.09 3.55 44 3.55
PEF25 7.22 2.62 36 2.62
PEF50 4.25 1.40 33 1.40
PEF75 1.51 0.73 49 0.73
FEF25-75 3.21 1.21 38 1.21
Disfuncție ventilatorie obstructivă cu reducerea VMI cu 30%.

Computer tomograf 321/13.09.2016 relevă: la nivelul toracelui -multiple bule de
emfizem diseminate bilateral cu dimensiuni cuprinse între 1cm si 6,3cm;bronși ectazii
cilindrice bilateral;pahipleurită ventrală stângă;două imagini centrimetrice,bine conturate,cu
densitați tisulare,ce par a aparține pleurei,ce pot fi imagini cu caracter sechelar;fără
revărsat pleural.
La nivelul abdomenului -ficat cu lob stâng =5cm,L caudat=3,80cm,făr ă dilatații de căi biliare
intra și extrahepatice,fără prize de contrast patologice.
-colecist cu aspect postprandial
-pancreas normodimensionat,fără prize de contrast patologice.
-splină cu diametrul =10cm,densitate ș i iodofilie normale.

56
-modificări degenerative pe segmentele de coloană vertebrală din planul de achiziție.

Fibrobronhoscopie 821/22.09.2016
La nivelul laringelui -hipertrofie de corzi vocale.
La nivelul traheei -edem ș i hiperemie moderată de mucoasă,secreții m ucopurulente în
cantitate minimă.
La nivelul arborelui bronș ic stâng -hipertrofie concentrică de mucoasă din regiunea
proximală,ce modifică mult lumenul,secreții mucopurulente în cantitate minimă,fără semne
patente infiltrativ -proliferative.
La nivelul arbor elui bronșic drept -diverticuloză marcată cu edem și hiperemie moderat de
mucoasă.
Aspirat bronșic citologie 2260/22.09.2016=celule pavimentoase superficiale alterate,celule
cilindrice cu nucleu hipertrofiat,mucus .

Examen histopatologic din pintenele traheal 2371/22.09.2012=fragment de mucoasă bronșică cu hipertrofia bazal ă,infiltrat inflamator .

Examene de laborator=examen spută BK 4734 /21.09.2012 NEGATIV microscopie.
Leucocite=7400mm
3,hemoglobina=14,9g%,hematocrit=44,8
%,limfocit e=44%,monocite=2%,eozinofile=3%,polinucleare tinere=5%,polinucleare
neutrofile=45%,trombocite=198.000,g licemie=106 mg%,GPT=13,4u/l,BT=0,86mg% .
În spital s -a instituit tratament cu :Adrenostazin2f/zi,Etamsilat 2f /zi,Fitomenadion
2f/zi,Codenal 2tb/zi,Preductal 2tb/zi,Verapamil 40mg 2X 1/2tb/zi,Spiriva 1cp/zi,Eurespal
2tb/zi.
Evoluț ia la externare este bună,pacientul externându- se cu recomandările:
-evită expunerea la praf,pulberi,umezeală,curenți de aer reci
-interzis fumat și consumul de alimente condimentate ș i grase î n exces

57
-vaccinare antigripală
-monitorizare prin c abinetul de medicină de familie
-control periodic și la nevoie prin cabinetul PNF teritorial.

Nevoia
fundamenta
lă
Diagnostic de
nursing
Obiective Intervenții Evaluare
1.Nevoia de
a
respira și a avea o bună circulație Dificultate în
respirație datorită dipneei,manifestată
prin hemoptizie, obstruc
ția căilor respiratorii
mani festată prin
prezența secrețiilor
abundente,respirație dificilă pe nas. Pacientul să
nu mai
prezinte
hemoptizie în
aprox.2h,să aibă căi respiratorii permeabile,
respirație
suplă pe nas. Curăț căile
aeriene
superioare de
secreții,
administrez
oxigen pe sondă nazală,
administrez
hemostaticele
prescrise de
medi c,măsor și
notez în
F.O:T,P,R,T.A,
informez medicul
cu
privire la starea
pacientului.

După aprox.2h,
pacientul nu
mai prezintă
hemoptizie,căi respiratorii libere,
respirație suplă pe nas.
2.Nevoia de
a
mânca și a bea Alimentație
inadecvată prin
surplus
manifestată prin
greutate mare(100kg)
Pacientul să
constientizeze
că se alimentează
necorespunzăt
or
și să meargă
la un medic
nutriționis t
pentru a stabili
un regim
alimentar pentru
dânsul,la externare.
Îi explic
importanța
regimului aliment
ar asupra
vieții și sănătă ții,îi
ofer cărți,broșuri
pentru a se
informa. Pacientul acceptă
foarte greu
regimul alimentar
impus.

58
3.Nevoia de
a elimina Eliminare
inadecvată
manifestată prin
emisie de
urină,cantitate mică,concentrată. Pacientul să
consume o
cantitate de
lichide de
aprox.1,5-2l/24h,pentru a avea o urină calitativă în cantitate
normală. Îi ofer pacientului
lichidele necesare(ceai,
supă,compot,
apă),aducându- i
la cunoștință
importanța
hidratării. Pacientul
consumă
1,5l/24h,
diferența fiind adusă prin
administrarea
de perfuzii saline
și glucoză.
4.Nevoia de
a
menține
temperatura
corpului în
limite
normale Pacientul nu are
această nevoie
perturbată. Pacientul să
aibă o temperatură normală pe toată perioada spitalizării.
Asigur
temperatura cofortabilă în salon,termometriz
ez ori de câte ori
este nevoie. Pacientul nu a
facut febră pe toată perioada spitalizării.
5.Nevoia de
a se mișca și a avea o bună postură. Datorită greutatii
corporale,prezintă
dificultate în a se
deplasa,manifestată prin mers greoi. Pacientul să
fie susținut ori
de câte ori
este nevoi e,pentru
investigații sau a plimbărilor
scurte în
parcul
spitalului. Însoțesc b olnavul
la investigații și
ori de câte ori
acesta are
nevoie. Pacient
cooperant,solicitâ
nd ajutor când are
nevoie.
6.Nevoia de
a dormi și a
se odihni. Pacientul prezintă
dependență în
satisfacerea acestei nevoi,manifestată
prin insomnie
datorită condițiilor spitalicești și tusei. Pacientul să
poată dormi
aproximativ 6h/noapte. Asigur
microclimat adecvat,aerisirea
camerei,îl î nvăț
tehnici de
relaxare,administr
ez antitusiv la
indicația
medicului. Pacientul doarme
7h/noapte,se poate odihni.
7.Nevoia de
a fi
curat,î ngrijit
,
de a proteja
tegumentele.
Datorită repausu lui
la pat pacientul
prezintă dependență în satisfa cerea
nevoii. Pacientul să
fie curat,să -i
fie schimbată pijamaua și
lenjeria de pat
ori de câte ori
este nevoie. Asigur toaleta
bolnavului la
pat,pe regiuni,schimb lenjeria de corp și pat ori de câte ori
aceasta este
murdară. Pacientul prezintă
tegumente curate,integre,ace
sta colaborând cu
toate cadrele
medicale.
8.Nevoia
de a se
îmbrăca
și Dificultate în a se
îmbrăca și
dezbrăca
determinată de Pacientul să
aibă haine curate,pijam
a Îi ofer pijama curată
ori de câte ori este
nevoie,ajut pacientul
la îmbrăcat și Pacientul este
cooperant se
îmbracă și
dezbracă

59
dezbrăca. slăbiciune,durere,
repaus. curată și
uscată. dezbrăcat. cu ajutor.
9.Nevoia
de a
comunica
cu semenii. Pacient cooperant
cu e chipa
medicală.Acesta
dorind toate
informațiile despre boală. Pacientul să
fie informat
cu privire la
medicație și efectele acesteia,să primească informațții
cât mai clare
despre
boală. Am purtat discuții cu
pacientul referitor la
boala sa cât și
despre medicație și
efectele acesteia
,regimul de
viață impus. Pacientul,împreun
ă cu familia ia
parte la aceste
dicuții.
10.Nevoia
de a evita
pericolele. Dependență în
satisfacerea nevoii
datorită anxietații,neliniștii privind
prognosticul bolii. Pacientul să
bene ficieze
de un mediu
de siguranță
pe toată
durata spitalizării,să
fie echilibrat
psihic în
decurs de
12h. Am
identificat,împr eună
cu pacientul,resursele prin care treb uie să
depășească această situaț ie.Am însoțit
pacientul la
investigațiile care nu
se pot efectua la pat
și ori de câte ori
acesta solicită. Din punct de
vedere
psihic,pacientul se
simte bine.
11.Nevoia
de a
practica religia. Pacientul dorește
ca preotul
spitalului să -l
viziteze o
dată/săptămână. Facilitez
vizitele
preotului ori
de câte ori
pacientul
solicită. Îi aduc la cunoștință
preotului despr e
dorințele pacientului. Pacientul
beneficiază de suport confesional.
12.Nevoia
de a fi
ocupat pentru a fi util. Pacientul prezintă
perturbarea
imaginii de
sine,sentiment de
inferioritate și inutilitate. Pacientul să
se simtă util în 3zile. Organizez activități
prin care să- i
înlăture pacientului
sentimentul de
inutilitate și inferioritate. Pacientul este
cooperant cu
cadrele medicale
si ajută când
acestea îi
cer,simțindu -se
eficient.
13.Nevoia
de a se
recrea. Pacientul este
neliniștit datorită izolăr
ii în
spital,neacceptarea situației. Pacientul să
se recreze în
scurt timp. Pacientul are acces
la tv,îi pregătesc
material necesar
pentru recreere(cărți,reviste
) Pacientul
depașeste situația și se recrează cât
este posibil în
spital.
14.Nevoia
de a
învăța
pentru a -Pacientul prezintă
dificultate în a
învăța datorită
cunoștințelor Pacientul să
cunoască cât
mai multe
date despre Expunerea și
explicarea factorilor
de risc a
bolii,aducerea de Pacientul a
acumulat suficiente
informații despre

60

și păstra
sănătatea
. insuficiente despre
boală. boală. pliante și b roșuri
despre boală. boală.

61
CAZUL CLINIC NR.II

Îngrijirea pacienților cu TBC pulmonara.Bronșiectazii bilaterale
CULEGEREA DATELOR
Date de identificare :
Pacient:M.T
Sex:M
Data nașterii :21.03.1986
Vârsta :30 ani
Domiciliul:comuna Seaca de C âmp,județul Dolj
Ocupație: fără ocupație
Stare civilă :căsătorit
Religia :creștin -ortodox
Nr.F.O. 19504
Data internării :20.12.2016
Diagnostiul medical la internare- Suspect TB pulmonar ă extinsa bilateral
Data externării -24.02.2017
Numă rul total de spitalizare- 66zile
Diagnosticul medical la externare: TB pulmonară extinsă bilatera lă policavitară stângă,
Bronșiectazii bilaterale, BK POZITIV microscopie,caz nou.
Motivele internării -pacientul este internat pentru: tuse cu expectorație mucopurulentă,cu
striuri de sânge, dureri toracice, astenie, inapetență, subfebrilități, scădere în greutate
aproximativ 10- 12kg în 2 luni.
Antecedente
-antecedente heredo- colaterale- mama cu TB pulmonară în urmă cu 1an
-antecedente personale,fiziologice și patologice- apendicectomie în 1996
-condiț ii de viață și muncă -locuiește î mpreună cu mama,într -un apartament
salubru,muncește î n construcții fără contr act de muncă.
-comportamente- consuma tor de alcool,de cafea,mare fumător,are un regim alimentar
dezordonat
-medicație de fond administrată înaintea internării -Bromhexin 3tb/zi, Avelox 1tb/zi -7zile.
Istoricul bolii

62
Pacient în vârstă de 30 ani fără antecedente pulmonare patologice,contact cu mama,care
a avut TB pulmonară în urmă cu 1an,acuză de aproximativ o lună tuse cu expectorație
mucopurulentă ,apoi în ultimele doua săptămâni apariția de striuri sangvinolente
minime ,scădere ponderală, inapetență,dispnee la efort uri mici,degete hipocratice,junghi
toracic.Pacientul este internat secția PNF I pentru investigații și tratament.
Examen clinic general
Examen obiectiv.
Stare generală- medie,talie=1,73 cm,greutate=45kg,stare de conștiență pastrată.
Mucoase=normal colorate,umede.
Tegumente=palide.
Facies=palid.
Țesut conjunctiv -adipos=slab reprezentat.
Sistem ganglionar=superficial nepalpabil.
Sistem muscular=slab reprezentat.
Sistem osteoarticular=integru morfo- funcțional.
Aparat respirator=căi respiratorii superioare libere,raluri subcrepitante,MV ușor
diminuat,AMR bilateral.
Aparat cardiovascular=zonă precordială de aspect normal,șocul apexian în spațiul V
intercostal stâng pe linia mediană claviculară,zgomote cardi ace ritmice,puls 86
bătăi/minut, TA= 120/6 5mmHg,sistem venos permeabil.
Aparat digesti v=abdomen suplu,moale,nedureros.
Ficat, căi biliare,splină=ficat in limite normale,splină nepalpabilă.
Aparat uro- genital=rinichi nepalpabili,micțiuni fiziologice.
Sistem nervos,endocrin,organe de simț=orientat te mporo- spațial,ROT prezente bilateral.
Examene de specialitate
Radiografie pul monară faț ă/19.12.2016 -efectuată în serviciul de urgență
Craiova=evidențiază opacitați nodulare și micronodulare,de intensitați diferite,unele cu tendință la confluare și formare de ulcerații pe ambele arii pulmonare,imagi ni cavitare
apico- subclaviculare,accentuarea desenului bronhovascular hilio- bazal,benzi opace
groase.
Examen spută BK microscopie /67 21/21.09.2016= POZITIV 2+,cultură în lucru .

63
IDR LA 2Uppd=15mm.
În urma acestor investigații se face fișa de anunțare a cazului de tuberculoză,regim
terapeutic I,ritm administrare 7/7(declarar e 612/22.09.2016),cu m edicația:
Izoniazida 200mg=2tb
Rifampicina 450mg=3tb
Pirazinamida 1500mg=3tb
Etambutol 1200mg=3tb
Examenul analizelor de laborator: 20.12.2016/5463
Leucocite=13400mm3
Hemoglobina=9,7g%
Neutrofile nesegmentate=4%
Neutrofile segmentate=84%
Limfocite=10%
Monocite=3%
Trombocite=457000
VSH=120 MM la 1h,135 mm la 2h
Glicemie=87mg
Uree=20mg
La o lună de tratament tuberculostatic=di scretă anizocitoză,cu VSH în
scădere(80/110mm ),creatinina serică=0,62mg% .
Examen spută BK la 2 luni de tratament strict supravegheat,nr.
847/22.02.2017=NEGATIV microscopie.
Pe perioada internarii a urmat tratament cu :tratament tuberculostatic,Clorocalcin 30
picături/zi (timp de 3 zile) ,Codenal 3 tb/zi (timp de 5 zile) ,hemostatice la 12h(timp de 3
zile),Glucoza 5%1 fl/zi,Vitaminele B 1,B6,Calciu gluconic 1f/zi,A ugumentin 1000mg
2tb/zi,Bromhexin 2tb/zi,drenaj postural cu tapotament 10- 15 minute- 2-4 sedințe/zi.
La externare pacientul are evoluție favorabilă,acesta externându- se cu recomandările:
-continuă DOT până la 6 luni 3/7 prin cabinetul PNF teritorial
-control lunar prin cabinetul PNF teritorial ș i medicină de familie
-evită soarele,frigul ,intercurențele respiratorii
-abandonarea fumatului,consumului de alcool
-vaccinar e antigripală și antimicrobiană

64

Nevoia
fundamentală Diagnostic de
nursing Obiective Intervenții Evaluare
1.Nevoia de a
respira și a
avea o bună
respirație. Nevoie alterată
manifestată prin durere toracică,
dipnee,
tuse persistentă cu expectorație
mucopurulentă
sangvinolentă.
(în cant.mică).
Pacientul să
respire normal,să
i se
diminueze cât
mai rapid
hemoptizia(1h),
calmarea durerii,pacientul să nu devină sursă de infecție. Pacientul
așezat în poziție semișezândă,i
se va da
recipient steril
pentru recoltarea s
putei,se va
pune pungă cu gheață ,se
administrează antitusive și
hemostatice ,la
indicația
medicului. Pacientul respiră
permeabil pe
nas,nu mai
prezintă hemoptizie,
durerea s -a
diminuat.
2.Nevoia de
mânca și a bea. Pacientul
prezintă dependență manifestată prin
inapetență
datorită stării
generale alterate și hemoptiziei. Pacientul să fie
echilibrat
hidroelectrolitic,
asigurare de
calorii,vitamine și lichidele necesare prin
alimentație. Se
administrează
supă,compot,
(cu paiul).
asigurarea
aportului de
protein e și
glucide prin
alimentaț ie
semilichidă. Pacientul
consumă mâncare semilichidă,se alimentează și se hidratează corect.
3.Nevoia de a
elimina. Dificultate în a
avea scaun
manifestată prin constipație datorită alimentării sărace în lichide și repausului la pat. Pacientul să
aibă tranzit
intestinal în
limite normale. Pacientul va fi
hidratat cu o
cantitate mai
mare de lichide,
La indicația medicului
administrare de
laxative sau
clismă evacuatorie.
Pacientul
prezintă tranzit
intestinal.
4.Nevoia de a
menține
temperatura corpul
ui în
limite normale. Pacientul
prezintă dificultate manifestată prin subfebrilități,
tegumente și Pacientul să
aibă o stare de bine,să prezinte tegumente și mucoase
integre,să -și Asigurarea unui
mediu ambiant(20- 22
grade),cu
umiditate
medie, Pacientul
prezintă temperatura
corpului normală.

65
mucoase
umede și calde. mențină
temperatura
corpului în limite normale. bine aerisită
îmbrăcăminte adecvată,
monitorizarea
temperaturii ori
de cât e ori este
nevoie.
5.Nevoia de a
se mișca și a
avea o postură
adecvată. Dificultate în
satisfacerea nevoii datorită
repausului la
pat
și durerii
toracice. Diminuarea
durerii toracice,poziție
semișezândă până la remiterea
hemoptiziei,
salon bine
aerisit. I se va aduce
masa la
pat,urinarul,
pentru a evita
mișcarea,până
la oprirea
definitivă a hemoptiziei. Pacientu l face
plimbări scurte,
nu mai prezintă durere toracică,nu mai prezintă spute cu striuri de sânge.
6.Nevoia de a
dormi și a se
odihni. Alterarea
somnului prin
treziri
frecvente,somn agitat,oboseală. Pacientul să
aibă un somn de minim 6h/noapte,
pacientul să
aibă o igienă
corespunzătoare pentru a se
putea
odihni i. Creez
microclimat
adecvat pentru
odihnă,învăț pacientul tehnici

de relaxare
pentru a
induce somnul. Pacientul este
odihnit și cu
tonus fizic și pshic bun,are
somn corespunzător vârstei.

7.Nevoia de fi
curat,îngrijit de a proteja
tegumentele și
mucoasele. Pacientul
prezintă o mică
depență
datorită durerii
și hemoptiziei. Pacientul să -și
mențină
tegumentele
curate,pacientul să prezinte
tegumente și
mucoase curate
și integre. Educ pacientul
cu privire la
importanța menținerii tegumentelor și mucoaselor curate pentru
prevenirea infecțiilor și
complicațiilor. Pacientul este
cooperant ,acesta
respectă regulile
elementare de
igienă.
8.Nevoia de a
se îmbrăca și
dezbrăca. Pacientul nu are
afectată această nevoie. Pacientul să
prezinte
autonomie în
satisfacerea
nevoii. Îi ofer pijama
curată și îi
schimb lenjeria
mudară ori de
câte ori este
nevoie. Pacientul se
îmbracă și se dezbracă singur.
9.Nevoia de a
comunica cu
semenii. Prezintă
dependență
datorită aflării
diagnosticului
de boală,
manifestată prin Pacientul trebuie
respectat ,să
comunice în cel
mai scurt
timp,să se poată
afirma,să aibă Asigur
pacientului un
mediu de
securitate și de liniște,îl
familiarizez cu Pacientul
acceptă
statutul de
bolnav,acesta
comunică
adecvat cu

66
neliniște,stare
de teamă,
izolare.

o percepție
pozitivă. mediul ambiant,
învăț pacientul
tehnicile de
afirmare, îi dau
pacientului
toate informațiile
legate de boală.
ceilalți pacienți și
cadre medicale.
10.Nevoia de a
evita
pericolele. Depen dență
manifestată prin anxietate. Pacientul să știe
și să
recunoască
semnele eventualelor
complicații. Ajut pacientul
să identifice
resursele și
punctele sale
forte pentru a
depăși această
situație. Pacientul
prezintă stare de bine fizic și
psihic.
11.Nevoia de a
practica religia. Imposibilitatea
de a- și practica
religia datorită condiț
iilor de
spital manifestată prin
închidere în
sine. Pacientul să -și
practice religia. Facilitez
accesul
preotului la pat
pentru împăcare cu sine. Pacientul îsi
practică religia.
12.Nevoia de a
fi ocupat pentru
a fi util. Pacientul nu se
mai simte util
pentru familie
datorită bolii infec to-
contagioase. Pacientul să fie
susținut de familie și cadrele medicale. Port discuții atât
cu pacientul,cât
și cu familia
pentru a
întelege importanța internării
pacientului. Pacientul
vorbește în
fiecare zi cu
familia la telefon
și primește vizite o dată/săptămână.
13.Nevoia de a
se recrea. Pacientul
prezintă dezinteres faț ă
de orice
activitate. Pacientul să
prezinte o stare
de bine fizic și psihic,să se recreeze. Îi facilitez
accesul la
televizor,îi aduc
reviste,pliante,
broșuri,îl implic în tehnicile de relaxare. Pacientul are
acces la
televizor,își urmarește emisiunile preferate,face plimbări scurte în
parcul spitalului.
14.Nevoia de a
învăța pentru a-
și păstra
sănătatea. Pacientul
dorește să
acumuleze cât
mai multe date
despre boala și
tratamentul său. Pacientul tr ebuie
să conștientizeze
că boala sa este
infecto –
contagioasă și
să urmeze
tratamentul Îi explic
pacientului că
boala sa se
vindec ă,
importanța
tratamentului și
izolării față de
familie până la Pacientul a
conștientizat că
este contagios
pentru cei din
jurul său și știe
că tratamentul va fi de lungă
durată.

67
până la capăt. negativare a BK.

68
CAZUL CLINIC NUMARUL III

Îngrijir ea pacientu lui cu Abces pulmonar .Bronșiectazii bilaterale.
Culegerea datelor
Date de identificare
Pacient :C.D.
Sex:M
Data nașterii :03.12.1961
Vârsta :55 ani
Domiciliul:Caiova,jude țul Dolj
Ocupație:pensionar
Stare civilă :căsătorit
Religia :creștin –ortodox
Nr.F.O.23333
Data internăr ii:12.09.2016
Diagnostic la internare -Bronșiectazii bilaterale.Suspect abces pulmonar drept
Data externării :13.10.2016
Număr zile spitalizare -32 zile
Diagnosticul la externare: Abces pulmonar drept.Bronșiectazii bilaterale
Motivele internării :debut brutal cu tuse cu expectorație muco- purulentă, galben-
verzui e,fetidă,abundentă,transpirații nocturne,febră(40 grade),paloare,inapetență,scădere
în greutate,astenie fizică,dispnee de efort grad II.
Antecedente
-antecedente heredo- colaterale- neagă.
-antecedente personale,fiziologice și patologice- Bronșiectazii în anul 2008,HTA
gr.II-în 2006
Condiții de viață și muncă- mare fumă tor,locuiește cu soția într -o garsonieră
salubră,pensionar(armată)
Comportamente -fumător,consumator de alcool,alimentație condimentată
Medicație de fond administrată înaintea internarii -Tertensif 1tb/zi,Monopril 2tb/zi,Simvacard
1tb/zi,Erdomed 3tb/zi

69
Istoricul bolii
Pacient cunoscut cu HTA gr.II din anul 2006 și Bronșiectazii bilaterale(2008) pentru care
nu a urmat tratament medicamentos, se prezintă pentru tuse
abundentă,fetidă,mucopurulentă,transpirații nocturne,febră(40 grade) ,paloare,astenie fizică
marcată,dispnee la eforturi mari ș i mici,scădere în greutate.

Examen clinic general
Examen obi ectiv-stare generală:medie;talia:1,82cm;greutate:65kg;stare
nutriție:ponderal;stare de conștiență :păstrată.
Facies :eritroza pome ților;tegumente și mucoase palide.
Țesut conjunctiv -adipos – slab reprezentat, cu edeme gambiere.
Sistem ganglionar :ganglioni nepalpabili;sistem m uscular:normotom,normokinetic;si stem
osteo- articular:intergru morfofunc țional.
Aparat respirator :căi respiratorii libere,junghi toracic drept,murmur vezicular abolit bazal
drept,raluri subcrepitante bazal stâng.
Aparat cardiovascular :regiune precordială de aspect normal,zgomote cardiace
aritmice,TA=165/110 mmHg,AV=100 bătăi/minut.
Aparat digestiv :cavitate bucală umed ă,gingivită,deglutiție dificilă,abdomen nedureros la
palpare,tranzit intestinal prezent.
Ficat,căi biliare,splină -normale.
Aparat uro- genital cu loje renale libere,manevra Giordano absentă bilateral,micțiuni
fiziologice.
Sistem nervos,endocrin,organe de simț -normal,orientat temporo- spațial.

Examene de specialitate
Radiografie pulmonară față 3412/12.09.2016- evidențiază infiltrat pneumonic,cu o
cavitate hidro- aerică localizată în segmentul posterior al lobului superior drept,accentuarea
desenului peribronhovascular stâng,cu zone de condensare,buton aortic mărit.
Examen cardiologic :HTA gr.II-recomandări :Tertensif 1tb/zi,Simvacard 1tb/zi.
Computer tomograf 243/14.09.2016- evidențiază imagine de cavitate hidro- aerică în
segmentul posterior al lobului superior drept,bronșiectazii cilindrice bilateral,imaginii cu caracter sechelar localiz ate bazal inferior,bine conturate ,cu densitați spontane tisulare.

70
Examene de laborator
Examen citologic al sputei 243/13.09.2016 –celule epiteliale pavimentoase alterate și
celule cilindrice cu nucleu hipertrofiat.
Examen spută BK 4567/13.09.2016- NEGATIV microscopie
Leucocite=15600mm3,hemoglobina=14,6g%,hematocrit=44,5%,limfocite=55%mon
ocite=20%,neutrofile nesegmentate=6%,neutrofile
segmentate= 73%,eozinofile=6%,elemente anormale=prezente limfocite
activate,glicemi100.6mg%,uree=60mg%,GOT=82,1 u/l,G PT=128u/l,proteina C
reactivă=11mg/l,fibrinogen=508mg/dl,VSH la 1h=90mm,la 2h=130mm.
În spital s -a instituit tratament cu Penicilina 1000000u.i 20fl/zi,Metronidazol
1tb/6h,Ampici lină 500mg 4cp/zi,Eurespal 2tb/zi,Codenal 1tb/seara,Ser fiziologic
2fl/zi,Tertensif 1 tb/zi,Monopril 2tb/zi,S imvacard 1tb/zi,Glucoza5% 1fl/zi.

Evoluția la externare este favorabilă,pacientul externându- se cu recomandările:
-evită expunerea la praf,pulberi,curenți de aer rece
-interzis fumatul,consumul de băuturi alcoolice
-vaccinare antigripală și imunostimulare cu Bronhovaxon 10 zile/lună,trei luni consecutive
-tratament antiinfecțios în perioadele acute ale bolii
-control periodic prin cabinetul de Medicină de Fa milie,Cardiologic și PNF ter itorial

Nevoia
fundamentală Diagnostic
nursing Obiective Intervenții Evaluare
1.Nevoia de a
respira și a
avea
o bună
circulație. Dificultate în a
respira datorită
obstruării căilor
respiratorii,
dispneei,tusei cu
expectorație
abundentă,durere . Pacientul să
respire liber pe
nas,să prezinte
o bună respirație,să nu devină sursă de infecție prin evacuarea conținutului abcesului. Poziționarea
pacientului
(semișezândă),
pacientul va
tuși în mod
eficient, va
folosii batista
individuală de unică folosință,
educarea pentru a evita
împrăștierea
secretiilor nazale.
Administrare de Pacientul
respiră mai ușor,căi
respiratorii
permeabile,
durerea s -a
diminuat.

71
antialgice la
indicația
medicului.
2.Nevoia de a
mânca și a
bea. Alimentație
inadecvată prin deficit datorită stă rii
generale alterate ,
inapetență,
scădere în
greutate. Pacientul să fie
echilibrat
electrolitic,
urmărirea
combaterii febrei. Administrez
lichide,ceaiuri,
compoturi,se
va asigura necesarul de
vitamine și
minerale.
Starea de
slăbiciune va
dipărea în
câteva zile,febra a scăzut,durerea
s-a diminuat.
3.Nevoia de a
elimina Pacientul prezintă
dificultate în
satisfacerea acestei
nevoi manifestată
prin
transpiratii nocturne
și
eliminare de
vomică. Pacientul să nu
mai prezinte
transpiratii
nocturne și
elminare de
de secreții în cantitate mare. Poziț ionarea
pacientului semișezand,
toaleta bucală,
învăț pacientul
să f olosească
corect
recipientele de
colectare,cum și de ce să nu își inghită
sputa.
Administerez
lichide la
temperatura camerei,2- 3l/zi,
urmaresc și
notez în foaia
de observație
funcțiile vitale. Pacientul
elimină cantități
mai mici de
secreții,se hidratează
corespunzator.
4.Nevoia de a
menține
temperatura
corpului în
limite normale. Dificultate datorită
febrei
manifestată prin sete,urini
concentrate,
cefalee,stare
generală
alterată.
Pacientul să – și
mențină
temperatura
corpului în
limite normale. Îi asigur
pacientului
microclimat
adecvat,
administrare de
compoturi,ceai ,
apă 2l/zi,schimb
pacientul ori de
câte ori este
nevoie, aplicare
de gheață în axile și inghinal,
monitorizez
temperatura și
o notez în F.O. Pacientului îi
este menținută
temperatura
corpului în
limite
normale.
5.Nevoia de a Pacientul prezintă Pacientul să nu Îl așez într -o Pacientul nu

72
se mișca și a
avea o
postură
adecvată. dificultate de a se
deplasa
manifestată prin
slăbiciune,oboseală,
durere. mai prezinte
durere,să
beneficieze de un somn
corespunzător. poziție
comodă,se va
combate febra
cu lichide calde,
administrez la
indicația medicului
antialgic. mai prezint ă
durere ,febra a
scăzut,face
mici plim bări
prin
salon,își schimbă singur
poziția în pat.
6.Nevoia de a
dormi și a se odihni. Dificultate datorită
tusei și dispneei
manifestat ată
prin slă biciune,
oboseală,durere. Pacientul să
aibă un somn
corespunzător
calitativ și cantitativ. Asigur
microclimat adecvat,asigur
aportul de
oxigen,
calmarea tusei
după
expectoraț ie. Pacientul
doarme și se odihnește 6ore/noa pte.
7.Nevoia de a
fi curat. Dificultate în a -și
respecta igiena
datorită imobilizării
la pat. Pacientul să
prezinte
tegumente și mucoase integre,curate,
să aibă
lenjerie curată. Asigur igiena
corporală a
pacientului la
pat,schimb
lenjeria ori de
căte ori este
murdară. Pacientul este
curat,prezintă
tegumente și mucoase integre,
colaborează cu cadrele medicale ori de

câte ori este
nevoie.
8.Nevoia de a
se îmbrăca și dezbrăca. Pacientul prezintă
dificultate
determinată de
febră,s lăbiciune,
durere. Pacientul să
prezinte independență în satisfacere a
nevoii în maxim
3 zile. Acord timp
suficient
pacientului,
ajutându- l să se
îmbrace și să
se dezbrace,îl
ajut
cu tot ce are
nevoie. Pacientul se
îmbracă și se dezbracă cu ajutor.
9.Nevoia de a
comunica cu
semenii. Comunicare
insuficientă cu cei
din jur datorită bolii,
manifestată prin
închidere în sine. Pacientul să
comunice cu
familia și cei din jurul său. Stau de vorbă
cu pacientul,într –
un cadru
liniștit,
explicându- i
despre boală,medicație
și efectele
acesteia. Pacientul se
simte bine din
punct de
vedere
psihic,nu se
mai simte
singur.
10.Nevoia de
a evita
pericolele. Imposibilitate de a
se proteja datorită
anxietații. Pacientului să i
se asigure
liniște,calmarea I se va explica
pacientului că
nu este în Pacientul este
mai puțin
anxios,durerile

73
durerilor,
îndepărtar ea
stării de
anxietate,
umarirea
funcț iilor vitale. pericol,i se vor
explica anumite
tehnici,
schimbarea
poziție în caz
de nevoie. au mai cedat ,
pacientul nu
prezintă
escare.
11.Nevoia de
a practica
religia. Pacientul prezintă
dificultate datorită
internării în spital. Pacientul să
aibă dreptul la
vizita preotului
spitalului. Facilitez dorința
pacientului prin
anunțarea
preotului de a
venii la patul
pacientului. Pacientul își
satisface
această nevoie,preotul îi face 2 vizite/
săptămână.
12.Nevoia de
a fi ocupat
pentru a fi util. Perturbarea imaginii
de sine
manifestată prin
inutilitate și
inferioritate. Pacientul să se
simtă util în 3 zile. Stimularea
pacientului în
activită ți care
să-i înlăture
sentimentul de
inferioritate și
inutilitate. Pacientul ajută
echipa medicală ori de
câte ori este
solicitat.
13.Nevoia de
a se recrea. Neputința de a se
recrea datorită
neacceptării situației sale. Pe cât posibil
pacientul să se recreeze. Îi facilitez
accesul la
televizor,îi aduc
obiectele de
care are nevoie
să se recreeze. Pacientul se
recreează pe
cât este posibil
în spital,depășind
situația.
14.Nevoia de
a învăț a
pentru a- și
păstra sănătatea. Pacientul prezintă
dependență
manifestată prin
cunoștiințe insuficiente,
anxietate datorită
lipsei de
informare. Pacientul să
prezinte interes
pentru sănătate
și pentru
acumularea unor
cunoștiințe
privind boala
sa. Expunerea și
explicarea
potențialului
infecțios al expectorației. Pacientul s -a
adaptat mediului
spitalicesc.

74

CAZUL CLINIC NUMARUL IV

Îngrijirea pacientului cu Bronșiectazii
Culegerea datelor
Date de identificare
Pacient :M.B
Sex:feminine
Vârsta :48 ani
Domiciliul:localitate Valea Lungului,jude țul Dolj
Ocupație: fără ocupație
Stare civilă :căsătorită
Religia :creștin -ortodoxă
Numar F.O.=34567
Data internării :14.01.2016
Diagnosticul medical la internare: Bronșiectazii bilaterale.Sindrom febril.
Data externării :27.01.2016
Numă rul zilelor de spitalizare: 14 zile
Diagnosticul la externare: Bronșiectazii bilaterale
Motivele internarii :tuse cu expectorație spumoasă,di spnee de
efort,febră,frison,inapetență,cianoza extremitaților,astenie, hipocratism digital.
Antecedente
-antecedente heredo- colaterale= neagă
-antecedente personale,fiziologice și patologice=TBC pulmonară cavitară bilaterală în 2011
-condiții de viață și muncă=locuiește cu soțul și doi copii,intr -o casa cu 3
camere,salubră,fără ocupație
-comportamente=fumătoare,nu consumă alcool
-medicație de fond administrată înaintea internării=neagă

75
Istoricul bolii
Pacientă cunoscută cu tuberculoză pulmonară cavitară bilaterală în urmă cu 5 ani,se
internează î n secția PNF I,pentru tuse cu expectorație spumoasă,inodoră,dispnee la
eforturi mici,febră(38,4 grade),frison,inapetență,degete hipocratice,cianoza extremitaților.

Examen clinic general
Examen obiectiv :stare general ă= medie,talie= 1,63cm,greutate=64kg,starea de
nutriție=ponderală,stare de conștiență=păstrată,tegumente și mucose =normal
colorate,țesut conjunctiv=bine reprezentat,sistem ganglionar=ganglioni nepalpabili.
Aparat respirator :căi respiratorii superioare libere,murmur vezi cular diminuat bilateral,raluri
subcrepitante bazal stâng.
Aparat cardiovascular :zonă precordială de aspect normal,zgomote cardiace
ritmice,TA=120/65 mmHg,AV=87 bătăi/minut.
Aparat digestiv :cavitate bucală cu dentiție prezentă,limbă umedă, abdomen
mobil,n edureros la palpare,tranzit intestinal prezent.
Ficat,căi biliare,splină :ficat cu marginea inferioară sub rebordul costal,splină nepalpabilă.
Aparat uro- genital :manevra Giordano pozitivă dreapta.
Sistem nervos,endocrin,organe de simț :orientată temporo- spațial,ROT prezente.
Examene de specialitate
Radiografie pulmonară față 98/14.01.2016=accentuarea desenului peribronhovascular
bazal bilateral,cu zone de condensare .
Examen cardiologic 56/15.01.2016= cord compensat hemodinamic
Probă funcțională ventilatorie 89/15.01.2016

Parametrii Prezis Actual Procente
FCV 3.22 2.24 70
FEV1 2.76 1.55 56
FEV1/FVC 80.0 69.0 86
PEF 6.58 2.89 44
FEF25 5.75 2.13 37
FEF50 4.03 1.23 30
FEF75 1.65 0.60 36
FEF25 -FEF75 3.36 1.13 34

76
Fibrobronhoscopie 15/16.01.2016=evidențiază,la nivelul larigelui,corzi vocale cu mobilitate
păstrată,edem și hiperemie moderată de mucoasă,secreții seroase în cantitate mare la
nivelul traheei.La nivelul arborelui bronșic stâng ;la nivelul primitivei stângi hipertrofie
concentrică de mucoasă,bronșiectazii cilindrice cu calibru mare și absența îngustării prin ramificarea lor distală,terminate brusc.La nivelul arborelui bronșic drept -diverticuloză
marcată cu edem și hiperemie moderat ă de mucoasă,secreț ii seroa se în cantitate mică.
Aspirat bronșic citologie 111/15.01.2016- celule epiteliale pavimentoase superficiale
alterate,celule cilindrice cu nucleu hipertrofiat,mucus.
Examen spută citologie 108/15.01.2016- numeroase celule epiteliale bronșice și
polimo rfonucleare.
Examen spută BK 234/15.01.2016 NEGATIV microscopie
Examen spută bact eriologie 97/15.01.2016- germeni Gram -,Staphayloccocus
aureus ,antibiogramă: sensibil la Biseptol, Gentamicină, Cefalotin, Cefamandol, Norfoxacin,
Ciprofloxacin, Oxacilină, Penicilină , Cefoperazon.

Examene de laborator
Leucocite=11000mm
3, hemoglobina=11,4g%, hematocrir=44,5%, Limfocite=44%,
monocite=2%,eozinofile=2%, polinucleare tinere=4%, polinucleare neutrofile=46%,
trombocite=343000, glicemie=78mg%, GPT=13u/l, GOT=8,9u/l, VSH=60mm la 1h,92 mm
la 2 h, takara=negativ, kunkel zinc=12,2 uml, bilirubina=0,46 mg%, uree=30mg%.
În spital a urmat tratament cu: Cefoperazon 1gr2 fl/zi, Ventolin 2 pufuri/zi, primele trei zile
apoi 1puf/la nevoie, spiriva 1 capsulă/zi, Ser fiziologic 1fl/zi, Glucoza5% 1fl/zi.
Evoluția pacientei la externare este favorabilă,externându- se cu recomandările:
-evită expunerea la praf,pulberi,expunerea la frig și curenți reci
-interzis fumatul
-vaccinare antigripală și antimicrobiană
-tratament antiinfecțios în perioadele de acutizare abolii
-control periodic și la nevoie prin cabinetul PNF terotorial si medicină de familie

Nevoia
fundamentală Diagnostic de
nursing Obiective Intervenții Evaluare
1.Nevoia de a Dificultate în a Pacienta să nu Așez pacient a în Pacienta

77
respira și a
avea o bună
circulație. respira datorită
dispneei,
obstrucție de căi respiratorii manifestată prin prezența secrețiilor
abundente. mai prezinte
dispnee,să aibă căi respiratorii permeabile. pozitie
șezândă,
administrez oxigen pe s ondă
nazală,
monitorizez funcțiile vitale și
le notez în F.O. prezintă căi
respiratorii
permeabile,
respirație suplă pe nas.
2.Nevoia de a
mânca și a bea. Dificultate de a
se alimenta și a
se hidrata
manifestată
prin
inapetență,febră
,frison. Pacien ta să fie
echilibrat ă
hidro- electrolitic
și să se asigure caloriile,vitaminele și lichidele necesare.
alimentației. Îi ofer pacient ei
lichide(ceai,apă,
compot),
administrez antitermice la
indicația
medicului,se va
asigura aportul
de proteine și
glucide prin
alimen tație. Pacient a se
alimentează și se hidratează
corect,pacient a
fiind
cooperant ă.
3.Nevoia de a
elimina. Dependență în
satisfacerea
nevoii datorită
febrei și tusei
manifestată prin
tanspirații și
secreț ii
spumoase. Pacient a să
consume o
cantitate de
lichide de 1,5-
2l/zi pentru a
avea o urină cantitativă și
calitativă ,să-i
scadă febra. Determin
pacienta să
ingere o
cantitate suficientă de lichide.
Pacienta
prezintă urini
fiziologice,s -a
hidratat corespunzator.
Pacienta nu mai
prezintă
transpiratii
nocturne.
4.Nevoia de
menține
temperatura
corpului în
limite normale. Dificultate în a
menț ine
temperatura
corpului în
limite normale
datorită temperaturii ridicate (38
grade),
frisonului . Pacienta să -și
mențină temperatura
corpului în limite
fiziologice. Administrez
lichide, umezirea
corpului cu apă călduță,punerea
de gheață în axile și inghinal,aerisirea camerei,scadere
a temperaturii
ambiante,
administrez
antitermice la
indicația
medicului. Temperatura
corpului este în
limite normale,
pacienta
participând la
toate îngrijiririle
care i se acordă.
5.Nevoia de a
se mișca și a avea o bună
postură. Pacienta nu are
perturbată această nevoie. Pacienta să se
miște și să aibă o bună postură. Ajut pacienta ori
de câte ori
solicită ajutor. Pacienta face
plimbă ri scurte
în salon și în
curtea spitalului.
6.Nevoia de a
dormi și a se Dificultate în a
se odihnii și Pacienta să fie
odihnită ,să aibă Creez condiții de
microclimat Pacienta doarme
6h/noapte,este

78
odihni. dormi datorită
tusei, dispneei
manifestate
prin treziri
nocturne
frecvente. un somn
corespunzator
calitativ și
cantitativ. necesare odihnei
pacientei. odihnită,are un
tonus fizic și psihic bun.
7.Nevoia de a
fi curat,îngrijit,de a proteja
tegumentele
și mucoasele. Prezintă
independență în satisfacerea
nevoii. Pacienta să fie
curată și să aibă
lenjeria curată. Îi acord ajutorul
când îl solicită,îi
schimb lenjeria
ori de câte ori se
murdărește. Pacienta
prezintă tegumente și mucoase integre.
8.Nevoia de a
se îmbrăca și
dezbrăca. Pacienta
prezintă în
primele ore de
la internare
dependență
manifestată
prin slă biciune ,
oboseală,
dispnee. Pacienta să aibă
pijama curată și uscată ori de câte ori este nevoie. Ajut pacienta,la
internare,să se
dezbrace de
hainele de stradă și să îm brace
pijamaua. Pacienta este
cooperantă,se îmbracă și se
dezbracă fără
ajutor.
9.Nevoia de a
evita pericolele. Depend ență
datorită
suspiciunii de
a-i fi afectată
integritatea
fizică și psihică. Pacienta să
bene ficieze de un
mediu de
siguranță fără
accidente și infecții pe toată perioada
internării. Port discuții cu
pacienta câștigându- i
încrederea și facând- o să -și
spună temerile,
preocuparile și
îndoielile sale. Pacienta se
simte bine din
punct de vedere
psihic.
10.Nevoia de
a practica
religia. Pacientă
creștin –
ortodoxă, dorește ca preotul spitalu lui să o
viziteze în
fiecare
duminică. Facilitarea
preotului să îi facă vizite pacientei. Anunț preotul cu
privire la dorința pacientei. Pacienta
primește vizite
din parte
preotului o
dată/săptămână .
.
11.Nevoia de
a fi ocupat
pentru a fi util. Pacienta
prezintă perturbarea imaginii de sine
manifestată
prin
inutilitate. Pacienta să se
simtă utilă cât
mai curând
posibil. Stimularea
pacientei prin
angajarea unor
activitaț i care să -i
înlăture
sentimentu l de
inutilitate. Pcienta este
cooperantă și
ajută echipa medicală ori de
câte ori i se
solicită ajutor.
12.Nevoia de
a se recrea. Neputința în a
se recrea
datorită Pacienta s ă se
recreeze pe cât
posibil. Facilitez accesul
la televizorul din
salon,îi asigur Pacienta se
recreează
urmarind

79
internării în
spital. obiecte de care
are nevoie(
cărți,reviste). emisiunile
preferate la
televizor,citește,
face plim bări
scurte în parcul
spitalului.
13.Nevoia de
a comunica
cu semenii. Prezintă
independenț ă
în satisfacerea
nevoii. Pacienta să aibă
o bună
comunicare cu
familia și echipa
medicală. Neavând
perturbată această nevoie ,
pacienta a luat
parte la toate
discuțiile purtate. Pacienta
comunică bine cu
familia,cu cei
din jur și echipa medicală.
14.Nevoia de
a învăța pentru a- și
păstra sănătatea. Dependență de
a învăța
manifestată prin cunoști nțe
insuficiente,
lipsă de
informare despre păstrarea
sănătății. Educarea
pacientei în ceea
ce privește boala și pă strarea
propriei sănătăți. Stimulez dorința
de cunoaștere a pacientei și conștientizez
pacienta asupra
propriei
responsabilită ți
privind sănătatea. Pacienta are
suficiente cunoștințe despre boală și despre cum să-și păstreze propria sănătate.

CAZUL CLINIC NUMARUL V

80
Îngrijirea pacientului cu Pneumonie bazală dreaptă.Bronșiectazii .

Culegerea datelor
Date de identificare:
Pacient :G.N
Sex:masculine
Data nașterii :20.05.1945
Vârsta :71 ani
Domiciliul:Comuna Bratovoie ști,Județul Dolj.
Ocupația:pensionar
Stare civilă :căsătorit
Religia :creștin -ordodox
Data internării :12.05.2016
Numă r F.O/ 23405/12.05.2016 Clinica de Pneumoftiziologie I Spitalului Clinic Victor Babeș
Craiova
Diagnosticul medical de internare:Pneumonie bazală dreaptă.Bronșiectazii bilaterale.
Data externării: 25.05.2016
Diagnosticul de externare: Pneumonie bazală dreaptă.Bronșiectazii bilaterale.BPOC.
Numă r total de spitalizare: 14 zile
Motivele internării :pacient ul este internat pentru tus e productivă cu expectorație muco –
purulentă,junghi toracic drept,febră(38 grade) ,frison,d ispnee,tahicardie,inapetență,
fatigabilitate,confuzie.
Antecedente
-antecedente heredo- colaterale :fără importanță
-antecedente personale: Ulcer duodenal operat în 1993,Adenom de prostată în 1996,
Bronșiectazii și BPOC ÎN 2010.
-condiții de viață și muncă: locuiește singur într -o casă cu 4 camere(soția
decedată),pensionar la limită de vârstă.
-comportamente: pacientul este fumator de aproximati v 40 ani,(20- 25 țigări/zi),are un regim
alimentar dezordonat.
-medicație de fond administrată înaintea internării :pacientul nu și -a mai luat tratamentul
prescris de medici pentru bolile cu care este diagnosticat.

81
Istoricul bolii
Pacient în vârstă de 71 ani ,diagnosticat cu BPOC și Bronșiectazii în 2010,pentru care nu a
mai luat tratament după ieșirea din spital,acuză de 10 zile,tuse productivă cu expectorație
muco -purulentă,galben -verzuie,dispnee,febră,frison ,inapetență.Pacientul este internat în
Clinica de PneumoftiziologieII a Spitalului ,,Victor Babeș” Craiova pentru investigații și
tratament.
Examen clinic general
Examen obiectiv
Stare generală: medie,talie=1,78cm,greutate=65kg,stare de conștiență=confuză.
Mucoase=umede.
Tegumente=palide
Facies=palid,erit roza pomeților
Țesut adipos= bine reprezentat
Sistem ganglionar=nepalpabil
Sistem muscular=slab reprezentat
Sistem osteoarticular=integru morfo- funcțional
Aparat respirator :căi respiratorii superioare libere,matitate la percuție,raluri crepitante bazal
drept .
Aparat cardiovascular :zonă precordială de aspect normal,șocul apexian în spațiul V
intercostal stâng pe linia mediană claviculară,zgomote cardiace aritmice,TA=165/110
mmHg,AV=110 bătăi/minut.
Aparat digestiv :abdomen suplu,moale,dureros la palpare.
Ficat,căi biliare,splină :splină nepalpabilă,f icat în limite normale.
Aparat uro- genital :rinichi nepalpabili,Giordano negativ bilateral,micțiuni fiziologice.
Sistem nervos,endocrin,organe de simț :ROT p rezente normal,pacientul prezintă tulburări
ale statusului mental(confuzie).

Examene de specialiate

82
Radiografie pulmonară față 240/12.05.2016=evidențiază opacitate omogenă,imprecis
delimitată,situată bazal drept,accentuarea desenului bronhovascular hil io-bazal bilateral,cu
zone de condensare,buton aortic mărit.
Examen cardiologic 202/13.05.2016=Insuficiență mitrală,HTA gr II
Recomandări :Indapamid 1tb/zi,Monopril 10mg 2tb/zi.
Probă funcțională ventilatorie 168/13.05.2016

Parametrii Prezis Actual Procente
FVC 4.09 2.11 52
FEV1 3.13 1.54 50
FEV1/FVC 74.6 72.7 97
PEF 8.07 3.54 44
FEF25 7.22 2.26 31
FEF50 4.23 1.18 28
FEF75 1.49 0.70 47
FEF25 -75 3.14 1.18 37

Disfuncție ventilatorie mixtă cu reducerea VEMS cu 50%.
Examene de laborator :
Leucocite=16200m3
Hemoglobina=16,2 g%
Hematocrit= 44,2 %
Limfocite=46%
Monocite=6%
Eozinofile=7%
Polinucleare tinere=4%
Polinucleare neutrofile=47%
Trombocite=227000
Glicemie=115 mg%
GPT=24 U/L
GOT=40 U/L
BT=1,54 mg%
VSH=98 mm la 1h/110 mm la 2h
Examen spută BK 2748/13.05.2016 NEGATIV microscopie

83
Examen citologic spută 2111/13.05.2016 =celule epiteliale pavimentoase alterate,celule
cilindrice cu nucleu hipertrofiat,leucocite granulocitare alterate.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament cu:Ampiplus 1000mg/500mg 1fl/8h,Gentamicină 80mg
1f/12h,Bromhexin 3tb/zi,Codenal 1tb/seara,Indapamid 1tb/zi,Monopril 10mg 2tb/zi,Clorură de
sodiu 1fl/zi,Glucoză 5% 1fl/zi,Vitamina B 1,B6,C 1f/zi,Spiriva 1cp/zi,Ventolin 2 pufuri/zi
primele 3 zile,apoi 1 puf/la nevoie.
Evoluția pacientului este favorabilă,externându- se cu recomandările:
-urmează tratamentul conform Rp
-evită expunerea la praf,pulberi
-interzis fumatul,consumul de alimente grase
-control periodic prin cabinetul de Medicină de familie și PNF teritorial
-consult prin serviciul cardiologie
-vaccinare antigripală și antipneumococică

Nevoia
fundamentală Diagnostic
nursing Obiective Interventii Evaluare
1.Nevoia de a
respira și a
avea o bună circulație. Dependenț ă
datorită dispneei,
prezența secrețiilor abundente. Pacientul să
aibă căi respiratorii
permeabile,să nu mai prezinte dispnee. Așez pacientul în
poziție comodă,
administrez oxigen
pe sondă nazală,
administrez la
indicația medicului
tratamentul prescris,urmăresc funcțiile vitale și le
notez în F. O. Pacientul
prezintă căi respiratorii permeabile,
respirație suplă pe nas,
dispneea se
diminuează.
2.Nevoia de a
mânca și a
bea. Alimentație
inadecvată datorită stă rii
generale alterate manifestată prin
inapetență. Pacientul să fie
echilibrat
electrolitic,se urmă rește
combaterea febrei. Administrez lichide
călduțe,se va
asigura necesarul
de proteine,glucide,
vitamine și
minerale. Pacientul
mănâncă și se hidratează puțin,
neîntelegând regimul
alimentar impus.
3.Nevoia de a
elimina. Dependența
datorită febrei manifestată prin transpiratii abundente. Pacientul să fie
hidratat
corespunzător . Va fi realizat zilnic
bilanțul hidric,se asigură schimbarea lenjeriei și a pijamalei
pacientului. Pacientul are
lenjerie și pijama uscată.
4.Nevoia de a Dependență Pacientul să -și Schimb lenj eria Pacientului i -a

84
menține
temperatura
corpului în
limite normale. datorită
tegumentelor
calde și umede manifestată prin febră(38 grade) pastreze
temperatura
corpului în
limite normale. pacientului,șterg
cu apă călduța tegumentele,apl ic
gheață axilar și inghinal,aeris irea
camerei,scăderea temperaturii ambientale,
monitorizez T și o notez în F.O.
administrez la
indicația medicului
antitermice. scăzut febra,
participând activ
la toate
îngrijirile care i
se acordă.
5.Nevoia de a
se mișca și a avea o bună postură. Imobilitate în a
se mișca datorită durerii manifestată prin
junghi toracic
drept. Asigurarea
unei posturi
adecvate,
diminuarea durerii toracice. Învăț pacientul
care este postura
adecvată,previn escarele,înv ăț
pacientul cum să respire profund și să tușească,
pregătesc pshic
pacientul înaintea
oricărei intervenții. Pacientul își
schimbă singur poziția în pat,face plimbări
scurte în
salon,durerea toracică s –
a mai
diminuat.
6.Nevoia de a
fi curat,îngrijit,de a proteja
tegumentele și mucoasele. Incapacitate de
a se autoîngrijii
datorită impotenței funcționale manifestată prin durere. Pacientul să
prezinte tegumente și mucoase curate pe toată durata spitalizării,să
participe activ
la toate
îngrijirile igienice acordate. Particip la toaleta
pacientului,pe
regiuni,ajut la
toaleta cavității bucale, explic
pacientului care
este rolul
igienei,să nu devină sursă de infecție pentru alți indivizi. Pacientul
acceptă ajutorul
dat în acordarea
îngrijirilor igienice,
respectând regulile
generale de
igienă,
prezentând tegumente și mucoase
curate.
7.Nevoia de a
se îmbrăca și dezbrăca. Dificultate în
satisfacerea nevoii determinată de durere și fatigabilitate. Pacientul să
aibă o stare de bine și să- l ajut
să se îmbrace și să
dezbrace
ori de câte ori
este nevoie. Acord timp
suficient
pacientului pentru
a-l ajuta la
îmbrăcat și dezbrăcat . Pacientul
acceptă ajutorul
dat,are hainele
adecvate mediului și anotimpului.
8.Nevoia de a
comunica cu
semenii. Comunicare
ineficientă manif estată prin
dificultatea de a
înțelege Pacientul să
comunice cu
echipa medicală și cu
cei din jurul Ajut pacientul
pentru a face tot
ce poate cu
propr iile mijloace
în scopul Pacientul
acceptă statutul de bolnav,
comunicând
adecvat cu

85
informațiile
primite. său. comunică rii,învăț
pacientul să- și
recunoască
preferinț ele,limitele
și posibilitațile,îl ajut să se
orienteze în timp și
spatiu. ceilalți pacienți
și cu personalul medical.
9.Nevoia de a
evita pericolele. Dificultate prin
pierderea
imaginii de
sine,stare generală
influențată. Pacientul să
recunoască
semnele unei
eventuale
complicații. Mențin un mediu
sănătos,asigur condițiile de mediu
adecvate pentru a
evita pericolele
prin accidentare. Pacientul
prezintă o stare de bine fizic și psihic.
10.Ne voia de
a-și practica
religia. Dificultate
datorită internării în spital. Pacientul să își
poată practica religia pe toată durata
spitalizării. Respect nevoile
de natură spirituală,
colaborând cu
preotul spitalului. Pacientul este
vizitat de preot
duminica.
11.Nevoia de a
se recrea. Dificultate în a
se recrea
datorită vârstei,confuziei
,singurătății. Pacientul să se
recreeze în
maxim 3 zile. Stabilesc planul de
îngrijire și aleg
orele cele mai
favorabile recreării,faclitez
accesul la
televizor,învă ț
tehnici de
relxare, fac
plimbări împreună cu acesta în parcul
spitalului. Pacientul
vizionează
emisiunile
preferate la
televizor,este
implicat în
activitătile
propuse de
personalul medical.
12.Nevoia de a
învăța pentru a-și păstra
sănătatea. Dificultate de a
învăța datorită vârstei manifestată prin
dificultate de a
întelege și a interpreta informația. Pacientul să
conștientizeze
toate datele
referitoare la
boala sa,
complicațiile
ulterioare care
pot apărea. Informez pacientul
cu privire la
mijloacele și
resursele pe care
le pot asigura
pentru a favoriza
învățarea(cărți,
pliante),organizez activită ț
i de
educație pentru
sănătate. Pacientul se
externează cu evoluție favorabilă,având cunoștințe
necesare despre boală.
13.Nevoia de a
dormi și a se odihni. Dificultate în a
se odihni
datorită tusei și dispneei manifestată prin
treziri nocturne. Pacientul să
dormă cel puțin 6h/noapte. Aerisesc
salonul,asigur aportul
de oxigen
necesar pe sondă nazală,aș ez
pacientul într -o Pacientul se
odihnește și doarme 6h/noapte.

86
poziție favorabilă
odihnei.
14.Nevoia de a
fi ocupat
pentru a fi util. Dificultate în a fi
util datorită
vârstei și bolii,manifestată prin durere,confuzie,
stare generală
influențată. Pacientul să
își continuie
activitatea fără
probleme,să se simtă util în 3 zile. Orientez pacientul
asupra activitaților
care sunt
corespunzătoare capacităților sale de realizare și încurajez activitatea favorabilă care prezintă interes
pentru pacient. Pacientul este
cooperant,
participând la
toate activitațile p
ropuse de
echipa medicală.

87
BIBLIOGRAFIE

1.Anatomia omului -Iuliana Nicolescu,Dana- Maria Albulescu- Editura Medicală Universitară
Craiova 2010.
2.Semiologie medicală -Letiția Adela Maria Streba- Editura Medicală Universitară Craiova
2013.
3.Bazele științifice ale nursingului -Mădălina Manea- Editura ALMA Craiova 2008
4.Caiet de lucrări practice- Cotoi Bogdan Virgil,Adriana Iliescu- Editura Sitech Craiova 2013
5.Nursing clinic boli interne -Dr.Surdulescu Mihai –Cursuri Anul II,semestrul II.
6.Tuberculoza –urgență de sănătate comunitar –Ileana Băzavan- Editura Sitech Craiova
2007
7.Tehnicii de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali,ghid de nursing,volumul II –
Lucreția Titircă – Editura Viața Medicală Românească 2007
8.Îndrumar pentru asistenții medicali ,implementarea strategiei DOTS de control al
tuberculozei în România 2004 – Ministerul Sănătații
9.Nursing comunitar – Cursuri Anul IV,semestrul II -Dr.Trăistaru Ana Maria
10.Practica me dicinei de urgență- Conf.Univ.Dr.Luciana Rotaru- Editura Sitech Craiova
2015
11.Urgențele medico- chirurgicale sinteze pentru asistenții medicali -Lucreția Titircă -Editura
Medicală București 1999
12.Pediatrie- Ligia Stănescu,Dumitru Bulucea,Cristian Gheonea- Editura Medicală
Universitară Craiova,2012.
13.Medicină internă –Dr.Ene Gabriela- Cursuri Anul III,semestrul II.