Program postuniversitar de conversie profesională [627443]

Universitatea din Petroșani
Facultatea de Științe
Program postuniversitar de conversie profesională
Comerț, turism, servicii
Domeniul de licență: Administrarea afacerilor
Programul de studii de licență Economia comerțului,
turismului și serviciilor

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Coordonator
Conf. univ. dr. Oana Baron

Absolvent: [anonimizat]
2017

Universitatea din Petroșani
Facultatea de Științe
Program postuniversitar de conversie profesională
Comerț, turism, servicii
Domeniul de licență: Administrarea afacerilor
Programul de studii de licență Economia comerțului,
turismului și serviciilor

TURISMUL BALNEAR
STUDIU DE CAZ – STAȚIUNEA
SĂCELU

Coordonator
Conf. univ. dr. Oana Baron

Absolvent: [anonimizat]
2017

3

CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………………… 4
Cap. 1 Turismul balnear …………………………………………………………………. 7
1.1Turismul balnear în România …………… …………………………………….
1.2 Potențialul turistic balnear al României …………………………………..
1.3 Factori naturali de cură în turismul balnear din România …………..
1.4 Stațiunile balneare – statistici ……………………………………
1.5 Puncte tari și puncte slabe în turismul balnear din România ……… 7
9
11
16
25
Cap. 2 Prezentarea stațiunii balneare Săcelu ……………………………………… 33
2.1 Prezentarea județului Gorj ……………………………………………………..
2.2 Prezentarea stațiunii Săcelu ……………………………………………………
2.2.1 Așezare geografică ……………………………………………
2.2.2 Condiț ii fizico -geografice …………………………………..
2.2.3 Istoricul localității Săcelu …………………………………..
2.2.4 Izvoarele minerale …………………………………………….
2.2.5 Alte obiective turistice ………………………………………. 33
35
35
35
37
38
40
Cap. 3 Analiza evoluției stațiunii Săcelu ………………………………………….. 41
3.1 Analiza SWOT ………………………………………… ………………………….
3.2 Evoluția bazei tehnico -materiale ………………… ………………………….
3.3 Analiza circulației turistice ……………………………………………………. 41
44
48
Concluzii și propu neri ……………………………………………………………………. 56
Bibliografie …………………………………………………………………………………… 58
Anexe …………………………………………………………………………………………..
Anexa 1: Imagini din stațiune ……………………………………………………..
Anexa 2: Lista tabelelor și a figurilor …………………………………………… 59
59
63

4

INTRODUCERE

Turismul se manifestă ca un fenomen cu implicații ample în existenț a umană prin
efectele directe și pozitive asupra sectoarelor sociale, economice, culturale și educative ale
societății.
În sens larg, turismul reprezintă o serie de activități, de teh nici ocazionate de
călătoriile ș i sejururile de agrement. Denumit în mai m ulte feluri, turism de sănătate, turism
balnear, reprezintă de fapt deplasarea unor persoane de diferite sexe, vârste și profesii în
stațiuni balneare pentru îngrijirea sănătății, odihnă și cure de substanțe balneare naturale
(ape minerale, nămoluri etc.).
Medicina balneară capătă pe zi ce trece noi valențe, paralel cu dezvoltarea social –
economică și cu creșterea ș i modernizarea bazei materiale pentru curele î n stațiunile
balneo -climaterice.
Resursele balneoturistice reprezintă componente determinante ale ofertei balneare,
caracteristicile lor cantitative si calitative, determinând modul și nivelul de organizare ș i
amenajare ale structurilor necesare valorificării lor.
Turismul balnear are numeroase valențe medicale, profilactice, de recuperare dar și
un potențial economic major. Aspectul acesta reies e atât din activitatea specifică de tu rism,
generatoare de capital, cât ș i ca generator de econo mii importante î n cadrul bugetului
social.
Având î n vedere necesitatea dezvoltării acestui segment de t urism – turismul de
sănătate, cât și gradul avansat de uzură al stațiunilor balneare, se impun în mod stringent ș i
obligatoriu, investițiile , ca unic mod de redresare atât din punct de vedere al bazei
materiale, cât ș i al tratamentului balnear.
În ultimele decenii, prin im portantele sale efecte sociale ș i economice, turismul
balnear a devenit un segment major al pi eței turistice internaționale, spre care se
concentrează importante mijloace materiale ș i umane, cu o implicare tot mai profundă a
științei ș i tehnicii, a prestării unor servicii turistice și medicale de o factură complexă ș i de
un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerințele vitale ale omului modern, determinate
de evoluția condițiilor de viață ș i a stării de sănătate a populației.

5
Turismul baln ear reprezintă un sector major î n cadrul industriei turistice românești,
datorita particularităților sale specifice. Este cunoscut că aproape o treime din apele
termale ș i minerale de care ben eficiază Europa este concentrată î n România, iar efecte le
acestora pentru sănătate au fost atestate de -a lungul secolelor. Bogă ția românească de
factori rezidă în două elemente determinante:
 complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea î n aceeași stațiune a factorilor
princi pali de mediu, alături de o gamă largă de substanțe minerale de cură , cu efecte
polifactoriale benefice;
 existența î n România a tuturor genurilor de substanțe minerale balneare care pot f i
utilizate pentru întreaga gamă a profilurilor de tratament balnear.
Turismul balnear presupun e atât realizarea unor tra tamente complexe de recuperare
în stațiunile balneoclimaterice, cât și efectuarea de excursii și călătorii î n împrejur imi și
odihnă .
Principalii factori de cură prin care turismul balnear contribuie la ameliorarea stării
de sănătate a persoanelor venite la tratament sunt: climatul, apele minerale – sulfuroase,
clorurate, ușor iodurate, bromurate, sodiu, calciu, magneziene etc, nămoluri ș i gazele
terapeutice, lacurile cu proprietăți terapeutice, ape destinate îmbutelierii etc. Rolul
profilactic al curelor balneare este bine c unoscut prin creșterea rezistenței generale a
organismului după tratament.
Funcția balneoclimaterică a turismului balnear se completează cu cea recreativă.
Excursiile î n regiune , cu o pondere tot mai însemnată, conferă stațiunilor și o funcție
turistică cu caracter specific. Î n acest sens , pe lângă fiecare stațiune se conturează o arie
imediată de interes turistic și o arie apropiată, aceas ta din urmă formată din celelalte
stațiuni ș i alte obiective turistice.
Dintre toate segmentele de turism, tur ismul balnear este singura formă de turism
care se bazează pe un potențial permanent, de mare com plexitate, practic inepuizabil ș i
independent de condițiile atmosferice; deci turismul balnear nu este influențat de
sezonalitate.
Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci și
celor care vor să se relaxeze, să-și regăsească vitali tatea și o bună condiție fizică ,
mintală și spirituală. Datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte
sociale și economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieței turistice
internaționale, spre care se centrează importante mijloace materiale și uman e, cu implicare
tot mai profundă a științei și tehnicii, a prestării unor servicii turistice și medicale de o

6
factură complexă și de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerințele vitale ale
omului modern, determinate de evoluția condițiilor de viață și a stării de sănătate a
populației. Din păcate, revenirea României în rândul democrațiilor europene, începând cu
1989, a însemnat pentru turismul balnear, în ciuda valorii factorilor naturali de cură,
intrarea într-o criză profundă, baza tehnico -materială suferind o degradare continuă .
România se înscrie printre ț arile europene cu un remarcabil potențial balnear și de
sănătate; (din c irca 8000 de izvoare sunt folosite doar aproximativ 2000, conform unor
date din raportul Consiliului Mondial pentru C ălătorii, organism al Organizției
Mondiale a Turismului) .
Situate, de regulă, în zone pitorești, cu potențial turistic diversificat, ele oferă
posibilitatea practicării diferitelor tipuri de turism (cultu ral, istoric, religios, de iarnă , activ,
de cunoaș tere a naturii, etc.), ceea ce recomandă stațiunile balneare pentru turism pe durata
întregului an.
Valoarea factorilor naturali de cură este certificată periodic de către Institutul
Național de Recuperare Medicală, Medicină Fizică și Balneologie, ca organ ism oficial
abilitat să acorde certificări oficial recunoscute.
Indicațiile de cură acoperă un mare număr de afecțiuni, dintre care enumerăm
câteva grupe majore:
 reumatismale (inflamatorii, articulare degenerative, periarticulare si
musculare), cardiologice,
 ortopedico -traumatice , neurologice (centrale si periferice), respiratorii si ORL,
digestive,
 afecțiuni ale rinichilor, hepatobiliare, ginecologice, dermatologice,
profesionale .

7
1.TURISMUL BALNEAR

1.1. Turismul balnear în R omânia
Turismul balnear reprezintă un sector major î n cadrul industriei turistice românești,
datorită particularităț ilor sale specifice, respectiv complexitatea factorilor natural i care pot
fi utilizaț i pentru î ntreaga gama a profilurilor de tratament balnear.
Acesta reprezinta una dintre fo rmele de circulație turistică cele mai constante, cu o
clientelă relativ stabilă, care se poate constitui într -o sursă majoră de venituri, mai ales
pentru țara noastră , unul dintre statele cele mai bogate î n resurse balneoclim aterice din
Europa. Turismul d e tratament este o formă specifică a turismului de odihnă, care în
general a luat amploare atât ca urmare a dorinței de a preveni și trata anumite afecțiuni, cât
și a creșterii surmenajului ș i a bolilor profesionale determi nate de ritmul vieț ii moderne.
Din această cauză, el est e legat mai mult de anumite staț iuni cunoscute pentru factori i
naturali de cură precum climatul, apele minerale, nămolurile ș i gazele terapeutice
(mofetele), lacurile cu proprietăți terapeutice, apele de stinate î mbutelierii etc .
În cercurile medicale de specialitate din lume este binecunoscut faptul ca România
dispune de o mare bogatie de resurse cu valoare terapeutica: ape minerale, mofete,
nămoluri si lacuri terapeutice, răspândite pe aproape întreaga s uprafața a tarii, in diferite
zone climatice. Varietatea mare a acestor resurse se datorează așezării geografice ș i
structurii geologice complexe a scoarței pământului țării noastre. Prezența lor a permis ca
acestea să fie folosite pentru tratament din vre muri străvechi: astfel, au fost î ntrebuințate î n
scop terapeutic izvoarele cu ape minerale termale de la Băile Herculane. În decursul
timpului ș i alte st ațiuni balneare ca Băile Felix și Vatra Dornei ș i-au înscris numele alături
de Băile Herculane, reprezentând prin virtuțile curative ale apelor lor minerale, centre de
tratament cu renume în zona central -europeană. Mai târziu, o alta stațiune din România,
Călimănești -Căciulata, capătă o faima internațională , apele mine rale de aici fiind
recomandate î n tratamentul bolii renale.
Pe teritoriu l țării noastre există aproape toate tipurile de a pe minerale –
oligominerale, al caline, alcalino -teroase, clorurate sodice, iodurate, sulfuro ase,
carbogazoase, termale etc. cu o mare varietate în privința compoziț iei chimi ce, a gradului
de mineralizare ș i a temperaturii lor.
Nămolurile terapeutice sunt de tip sapropelic, de turbă sau minerale, iar mofetele –
emanații naturale de gaze terapeutice – conțin bioxid de carbon sau hidrogen sulfurat.

8
Dezvoltarea stațiunilo r balneare a apărut î n condițiile solicitărilor crescânde de cure
cu factori naturali terapeutici și îmbogățirii ș i înnoirii conținutului med icinii balneare
moderne, care își găsește astăzi o fundamentare științifică pentru multe din metodele
tradiționale folosite în trecut î n mod empiric.
Curele balneo climatice devin parte integrantă a sistemului de ocrotire a sănătăț ii,
factorii terapeu tici naturali sunt considerați î n prezent, pe de o par te, remedii cu valoare
deosebită, î n unele situa ții fiind indispens abili, de neînlocuit î n realizarea unor efecte
profilactice, terapeutice sau de recuperare, pe de alta parte, o alternativă a terapiei cu
mijloace farmacologice medicamentoase.
Metodele balneoclimatice reprezintă metode tradiționale, bazate pe observațiile
îndelungate ale multor generații de medici balneologi, care au ținut seama de caracterul
particular, specific, de individualit ate al fiecărui factor natural în parte: bioclimat , ape
minerale, nămoluri etc.
Țara noastră dispune î n prezent de peste 160 de s tațiuni și localităț i cu factori
natural i terapeutici. Î n multe stațiuni s -au construit unități mode rne de tipul hotelurilor de
cură și complexelor sanatoriale, î n care serviciile de diagnosticare și tratament sunt oferite
în cadrul aceleiași clădiri, de e xemplu la Băile Călimanești -Căciulata, B ăile Go vora, Băile
Tușnad, Băile Olă nești etc.
O altă particularitate constă în repartizarea geografică a factorilor naturali de cură,
ceea ce determină ca î n zone relativ restrânse teritorial să întâlnim numeroase s urse de apă
minerală, cu concentrații ș i compoziții chimice diferite, fa pt ce permite tratarea simultană
la acelaș i pacient, a mai multor boli asociate. Astfel, stațiunile unde se pot trata mai multe
categorii de boli sunt: Covasna – boli cardio -vasculare , digestive și metabolice;
Călimănești – Căciulata – boli ale aparatului renal, ale aparatului digestiv, ale căilor
respiratorii ș i ale aparat ului locomotor; Băile Olănești – boli ale aparatului digestiv, ale
aparatului renal ș i boli alergice.
Asocierea i ndividualizată a medicației adecvate ș i alimentației dietetice, precum ș i
asigurarea unui regim sanatorial corespunzător profilului terapeutic al fiecărei afe cțiuni dau
posibilitatea efectuării uni tratament complex și ridică stațiunile balneoclimaterice d in
România la nivelul unor centre cura tive-profilactice de o deosebită importanță pentru
îmbunătăț irea stării de sănătate a populaț iei.
Stațiuni le balneoclimaterice pentru cură și odihnă au cunoscut în perioada
postbelică o dezvoltare fără precedent atât în țara noastră, cât și î ntr-o serie de state
europene cu tradiție î n acest domeniu.

9
În țara noastră s -au construit în statiunile balneoclimaterice și pe litoralul Mă rii
Negre hoteluri moderne, cu baze de tratamen t complexe, echipate cu instalații și apara tură
din cele mai noi tipuri, pentru u tilizarea în scopuri terapeutice și de odihnă. Numeroase
stațiuni balneoclimaterice modernizate au intrat în circuitul internațional balnear și sunt
căutate , anual, de zeci de mii de turiști străini din ță ri europ ene s au de pe alte continente. Î n
acest context , s-a acordat o atenție deosebită , pe de o parte, valorifică rii factorilor natura li
terapeutici (ape minerale, nă moluri terapeutice, mofete, climat), iar pe de altă parte,
creșterii și perfecționării continue a asi stenț ei m edicale balneare, prin numirea î n
policlinicile medicale balneare a unor cadre m edicale de specialitate cu pregătire cât mai
bună .
Interesul terapeutic și social pentru curele în stațiunile balneoclimaterice, într -o
continuă creștere în numeroase țări, inclusiv în țara noastră , a determinat d ezvoltarea
balneologiei internaționale, explicabilă, în primul rând, prin eficienț a acestei cure la
categ orii largi de bolnavi cronici. Î n afara rezultatel or imediate, postcura, care după
statistici medicale ro mânești sau străine indică procese impresio nante de amelioră ri ale
simptomatologiei subiective și obiective, un ecou î nsemnat l -au avut o serie de studii
asupra rezultatelor î n timp ale unor cure repetate, folosindu -se indicatori economici de
eficiență , respectiv incapacitatea temporară de muncă determinată de boli pentru care se
practicau curele balneare.
Medicina ba lneară este strâns legată de medicina fizică și reprezintă o specialitate
metodică terapeutică ce studiază și pune în practica medicală mijloa cele fizice terapeutice
(căldura, lumina , energia electrică, electromagnetică, mecanica etc.) ș i factorii terapeutici
naturali (climat, ape minerale, nămoluri etc.).

1.2. P otențialul turistic balnear al R omâniei
Relieful variat al țării noastre a facilitat existenț a a numeroși factori naturali de cură
care au dus la apariția unui număr foarte mare de stațiuni balneoclimaterice, unele de
interes național, altele de interes regional sau local. Principalul factor care a dus la
dezvoltarea turismului balnear este dat de numărul mare de izvoare de ape minerale din
țară. Calităț ile curative ale acestor ape sunt renumite în toată Europa încă din trecut, fiin d
de asemenea foarte apreciate și î n zilele noastre. Cea mai veche stațiune balneoclimaterică
de la noi, Băile Herculane, a fost atestată documentar încă de pe vremea ocupației romane.
În țara noastr ă exist ă 160 de sta țiuni și localit ăți balneare ce de țin resurse minerale
de cur ă, din care 24 sunt considerate de importan ță național ă cu recunoa ștere și pe plan

10
european. Cele 24 de sta țiuni de importan ță național ă au fost ierarhizate pe baza sistemului
de clasificare din România în func ție de gradul de dotare al acestora. Din numărul mare de
stațiuni ce sunt răspândite uniform pe tot cuprins ul României ce le mai cunoscute ș i
dezvoltate din punct de vedere turistic, dar mai ales din punct de veder e al factorilor
naturali de cură , sunt Băile Felix, Călimănești, Căciulata, Băile Olănești, Băile Tușnad,
Covasna, Sovata, Vatra Dornei, Slănic Moldova.
Potențialu l balnear deosebit de variat al spațiului geografic românesc s -a dezvoltat
inițial sub forma unor stabilimente de cură, iar ulterior ca stațiuni balneare sau
balneoclimaterice, fiind exploatați factori i naturali de cură și, mai ales, apele minerale în
scop terapeutic. Cele mai vechi forme de organizare turistică sunt: stabilimentele
balneare de la Băile Herculane, Geoagiu (Germisara), Băile Călan (Aquae), Săcelu
(Gorj), Călimănești etc. La sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX s -au pus ba zele
exploatării și utilizării nămolului terapeutic și a lacurilor sărate din câmpie și de pe litoral,
ce a dus la creșterea numărului stațiunilor. Începând cu secolul XX apar primele
manifestări ale turismului montan în zona Văii Prahovei, se dezvoltă sta țiunile
Sinaia, Bușteni, Predeal, încep lucrările de amenajare turistică a zonei litorale, realizându –
se, până în anii ’70, sal ba stațiunilor dintre Mangalia ș i Constanta. Stațiunile sunt așezări
care dispun de potențial balnear, de resurse climaterice, fi ind amenajate și dotate în scopul
valorificării lor, în vederea îngrijirii sănătății, recreerii.
Clasificarea stațiunilor balneoclimaterice:
a) dupa importanță :
– stațiuni de importanță internațională : Poiana Brașov, Sinaia, Predeal, Borsec, Sovata,
Eforie Nord și Sud, Mamaia, Mangalia No rd și Sud, Băile Herculane etc.
– stațiuni de importanță națională – sunt stațiunile care prin dotări nu pot concura cu
stațiunile mari din Europa sau alte regiuni ale globul ui (Geoagiu, Moneasa, Bușteni,
Covasna, Băile O lănești, Borșa, Păltiniș, Lacul Roșu etc.)
– stațiunil e de importanță regională sunt destinații pentru turiștii dintr -o anumită parte a
țării servind, în general, turismului de durată scurtă (Bazna, Călan -Băi, Cheia, Lipova,
Pucioasa, Rânca, Stâna de Vale, Vața de Jos, Voineasa etc.);
– stațiuni de importan ță loc ală – caracteristice turismului de durată scurtă (Bixad, Cojocna,
Malnaș – Băi, Lacul Sărat, Ocnele Mari, Băile Homorod, Ocna Dej, Semenic, 2 Mai etc.)

11
b) după funcție:
– stațiunil e climaterice ce asigură un loc adecvat pentru odihna de lungă durată (concediu,
vacanță), având un efect pozitiv asupra organismului. Aceste stațiuni climaterice dispun de
instalații și amenajări specifice cum ar fi: plaje, solarii, ștranduri, piscine, terenuri sport,
trasee marcate etc., fiind amplasate în zona montană și subcarpatică, dar și în zona litorală.
Dintre acestea, mai reprezentative sunt: Buș teni, Brea za, Băița, Chei a, Izvo rul Mureșului,
Păltiniș, Poiana Țap ului, Rânca, Timișul de Sus și de Jos, 2 Mai, Cost inești, Năvodari,
Venus, S aturn, Aurora etc.
– stațiunile balneare, specifice turismului curativ, de îngrijire a sănătății, sunt răspândite în
Carpați, Subcarpați, Depresiunea Transilvaniei, Câmpia de Vest și estul Câmpiei Române
și chiar zona litorală. A u un rol deosebit în prevenirea, ameliorarea sau vindecarea unor
boli (Amara, Bazna, Băile Felix, Buziaș, Lipova, Pucioasa, Sărata Monteor u, Techirghiol,
Târgu Ocna etc.)
– stațiunile cu funcții complexe, balneoclimaterice – sunt cele mai importante stațiu ni,
datorită specializării lor multilaterale, atât pentru odihnă cât și pentru tratament, dat orită
capacități i de cazare mai mari (Sov ata, Voi neasa, Băi le Tușnad, Băile Herculane, Borsec,
Călimănești – Căciulata, Efori e Nord, Mangalia, Moneasa etc.)
– stațiunil e pentru practicarea sporturilor de iarnă se dezvoltă în zonele montane care
dispun de condiții climatice favorabile, strat de zăpada persistent, pantă corespunzătoare cu
structuri de primire adecvate (Predeal, Poiana Brașov, Semenic, Azuga, Sinaia etc.)

1.3. F actori naturali d e cură în turismul balnear din R omânia
Cercet ările hidrogeologice au ar ătat c ă subsolul României con ține o varietate de
resurse balneare situate în interiorul sau la suprafa ța scoar ței terestre.
Aceste resurse sunt reprezentate în primul rând de substan țele minerale terapeutice,
care prin propriet ățile fizico -chimice r ăspund necesit ăților profilactice și medicale de
menținere, consolidare, refacere a st ării de s ănătate, a capacit ății de munc ăși de
reconfortare fizic ă și psihic ă individual ă. În al doilea rând, factorii climatici existen ți în
România, datorit ă poziției geografice (radia ția solar ă, circula ția atmosferic ă, temperatura,
umiditatea, aeroionizarea, microclimatul salinelor) fac din climato -terapie un mijloc
eficient, care contribuie în orice sta țiune balnear ă la completarea ofertei de tratament.
Substan țele minerale terapeutice se reg ăsesc atât în apele minerale și termominerale,
cât și în apa lacurilor terapeutice a n ămolurilor și turbelor.

12
A. Apele minerale

Apele minerale sunt r ăspândite pe mai mult de 20% din suprafa ța țării la diferite
adâncimi, având o larg ă gamă de propriet ăți fizico -chimice și terapeutice în func ție de
geneza lor.
Sunt considerate ape minerale terapeutice , apele ivite la supr afață dintr -o surs ă
natural ă sau aduse la zi prin foraje și ale c ăror caracteristici fizico -chimice pot exercita
efecte farmaco -dinamice cu rol terapeutic.
În func ție de temperatura lor natural ă apele minerale pot fi reci (sub 200C), izoterme
(340C – 370C) și hiperterme (peste 370C). Mineraliz ările medii, ce dep ășesc frecvent
procentul de 1 gram/litru determin ă valoarea balnear ă a apelor minerale și termominerale.
O clasificare fizico -chimic ă a apelor minerale și termominerale, unanim acceptat ă
pe plan interna țional nu exist ă. În România se folose ște o clasificare bazat ă pe propriet ățile
fizico -chimice ale apei minerale. Astfel, apele minerale reci, cuprind:
a) ape oligominerale (Călimănești, Sl ănic – Moldova, B ăile Ol ănești și cu caracter
termal la B ăile Felix, C ălan, Moneasa, Geoagiu B ăi, Va ța de Jos).
Aceste ape slab mi neralizate sunt ape de infiltraț ie cu circulatie prin roci care
conțin substanțe minerale solubile în apa de infiltrație. Dacă apa de infiltrație pătrunde la
mari adâncimi , aceasta se încă lzește proporțional cu treapta geotermică atinsă, iar apa este
împinsă spre suprafață ca apă termală. Dacă rocile străbătute de apă sunt vulcanic e,
termalitatea apei poate fi câștigată și la adâncimi mici. De exemplu, la Bă ile Felix apele
termale provin de l a o adâncime de 1100 metri. Apele încă lzite astfel se numesc
acratoterme și se folosesc î n spe cial, sub forma curei externe, în bazine sau cadă . Ele au un
efect general sedativ, calmant asupra dureri lor, relaxant pentru musculatură ș i resorbant
asupra proceselor inflamatorii cronice.
b) ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Bibor țeni, Vatra Dornei,
Buzia ș, Lipova, Tu șnad, Borsec).
În țara noastră întâ lnim de obicei ape carbogazoase -alacaline, al calino-teroase,
feruginoase, clorurate, sodice e tc. Dioxidul de carbon se găsește în apa minerală în stare
liberă ș i la presiune mare , se dizovă în apă sub formă de acid carbonic. Dacă izvoarele
carbogaz oase pure sunt extrem de rare, în schimb izvoarele ce conțin să ruri minerale
dizov ate de apa carbogazo asă sunt foarte frecvente. În unele stațiuni (Covasna și Băile
Tușnad) dioxidul de carbon se degajă din sol sub formă de gaz, fiind folosit în terapeutică
ca atare (mofete). Tehnica bă ilor cu ape carbogazoase trebuie să evite inhalarea gazului ce

13
se degajă la suprafața băii, gaz care dacă este inhalat pr oduce efecte vasoconstrictorii și de
creștere a tensiunii arteriale.
c) ape minerale alcaline (Slănic -Moldova, Sîngeorz -Băi, Zizin, Bodoc, Biborț eni,
Borsec).
În natură , apele alcaline p ure sunt extrem de r are. Întâ lnim, de obicei, ape alcaline
mixte (calcice, magneziene, feruginoase, carbogazoase). Efectele farmacodinamice ale
apelor al caline sunt imprimate de prezența și ponderea diferiților ioni din apa minerală,
fapt ce explică indivi dualitatea fiecă rui izvor mineral. Cura internă cu apele alcaline
fluidifică bila, ajută depunerea de glicogen în ficat, acționează diferențiat asupra enzimelor
digestive ș i asupra florei intestinale.
d) ape minerale clorurato -sodice pure (Băile Herculane, Some șeni, Ocna Sib iu)
și mixte (Slănic Moldova, Sângeorz B ăi, Băltățești, Malna ș Băi).
Sunt ape minerale în care predomină clorura de sodiu cu limita minima de 1 g /l,
respectiv 393 mg sodiu/l ș i 607 mg c lor/l, originea lor fiind legată de roc ile sedimentare
bogate î n sare.
Alături de izvoarele clorurate -sodice pure, apele de acest tip mai pot conț ine
anionu l bicarbonic (Slanic -Moldova, Sângeorz -Băi) sau anionul sulfat (Băltățești ș i
Ivanda). Apele minerale clor urate sodice pot avea concentrați i uneori foarte mari . Aceste a
sunt apele să rate c oncentrate, care sunt folosite în terapeutică numai sub forma curei
externe (băi). Ele acț ionează asupra organismului prin os molaritatea mare a apei din cadă
sau din bazin, precum și prin să rurile ce se depu n pe piele, formând o adevă rată ,,mant a de
sare", cu deosebite calități terapeutice. La aceste calități specifice apelor sărate concentrate
se mai adaugă și termalitatea băii, atunci când apa este încălzită pentru proceduri calde.
e) ape minerale sulfatat e (Slănic Moldova, S ărata Monteoru, Va ța de Jos, Amara,
Ocna Șugatag, B ălțățești, Băile Govora, C ălimănești);
f) ape minerale sulfuroase , unele având caracter mixt datorit ă componentelor
clorurate, sodice, alcaline (B ăile Herculane, C ălimănești, Băile Ol ănești, Pucioasa, Săcele);
În apa minerală sulfuroasă, sulful se găseș te sub mai multe forme (hidrogen sul furat
liber, grupe sulfhidrice ș i acizi polisulfidrici). Toate acestea sunt forme instabile, ușor
oxidabile. Îngălbenirea, opalescenț a și depunerea un ui precipitat albicios pe fundu l sticlei
cu apă minerală sulfuroasă pe cale de oxidare indică intensitatea procesului oxidativ al apei
prin oxigenul din aer.

14
Apele minerale sulfuroase simple sun t mai rare (Mangalia, Sinaia), în timp ce
foarte frecvent întâ lnim ape sulfuroase alcaline sa u alcalino -teroase (Căciulata și
Călimăneș ti).
Ape s ulfuroase clorurate sodice se găsesc la Călimănești, Băile Govora, Nicolina,
Săcelu, Vizantea. La Băile Herculane se află apele sulfuroase termale folosite în cura
externă .
g) ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malna ș Băi, Vâlcele, Bibor țeni,
Tușnad, Vatra Dornei);
Apele feruginoase se prescriu în cura internă , efectul lor farmacodinamic bazându –
se pe prezența fierului bivalent, foarte ușor asimilabil ș i activ metabo lic-enzimatic, cu
condiț ia ca aciditatea sucului ga stric să fie normală. Curele cu apă minerală feruginoasă se
recomandă în anemii secundare, în covalescențe. Având î n vedere efectul congestiv al
fierului asupra mucoaselor, se contraindica o astfel de cură hidro -minerală în
gastroduodenitele cu tendință la hemoragii (chiar microscopice).
h) ape minerale arsenicale (Covasna, Saru Dornei)
Arsenul din apa minerală provine din spă larea unor roc i cristaline de origine
eruptivă ce însoț esc filoanele m etalifere . Apele arsenicale conțin, de obicei, ș i fier.
i) ape minerale iodurate (Băile Ol ănești, Călimănești, Cozia, Bazna)
Apa minerală sărată -iodurată concentrată se folosește numai în cura externă. Băile
sărate -iodurate sunt indicate î n bolile reumatice degene rative, î n reumatismele articulare, în
bolile neuro logice periferice, afecț iunile ginecologice cronice, unele boli de piele.
j) ape minerale radioactive (Băile Herculane, Sângeorz B ăi, Borsec);
În țara noastră apele minerale de acest tip sunt sub limita minimă internațională
cerută pentru definiț ia lor c a ape radioactive. Emanația radonică are af initate pentru
organele bogate în ț esut gras, pentru glandele suprarenale, sistemul nervos. Băile radonice
stimulează funcț ia sitemului vegetativ simpatic ș i cresc permeabilitatea barierei hemato –
tisulare.
B. Apele termominerale
Prezen ța apelor geotermale și termominerale pe teritoriul României este legat ă de
activitatea tectonic ă, anomalii hidrogeotermice, conductivitate termic ă.
Acestea nu sunt pure, ci reprezint ă diferite concentra ții minerale de s ăruri solubile,
existând astfel ape termale bicarbonate, sulfuroase, clorurate, clorurat -sulfuroase, cu
utiliz ări multiple în cura extern ă și se g ăsesc în sta țiunile: B ăile Herculane, C ălimănești,
Căciulata, B ăile Felix, B ăile 1 Mai, C ălacea și Vața de Jos.

15
C. Apa lacurilor terapeutice
România dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent din care 63% au
origine natural ă, iar 27% antropice. Prin calit ățile farmacologice și farmacodinamice ale
apelor lor, o bun ă parte din lacuri prezint ă interes terapeutic deosebit.
Din punct de vedere al genezei lacurile terapeutice se împart în trei categorii
distincte: lacuri de liman, lacuri de câmpie, lacuri din masivele de sare .
Lacurile de liman au luat na ștere prin bararea gurii de v ărsare a unei ape curg ătoare
cu un grind fluviatil sau cordon marin. Principalul lac de liman utilizat în scop terapeutic
este lacul Techirghiol care are trei ramifica ții: Techirghiol, Tuzla, Urlichioi, cu ap ă
cloruro -magnezian ă-sulfurat ă, utilizat ă în cur ă extern ă.
Lacurile de câmpie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirl ău, Balta Amar ă, Câmpeni,
Movila Miresii, Ianca, S ărat-Brăila. Toate aceste lacuri au compozi ție chimic ă variat ă
alături de s ărurile de natriu fiind prezen ți sulfa ții de magneziu și calciu. Apele acestor
lacuri sunt utile în curele terapeutice externe. Lacurile din m asivele de sare sunt Sovata,
Tg-Ocna, Sl ănic, Ocnele Mari, Cojocna.
Mineralizarea neomogen ă a apelor lacu rilor s ărate și gradul diferen țiat de înc ălzire,
explic ăfenomenul de heliotermie care are caracter terapeutic. Toate aceste lacuri depun pe
fundul lor n ămoluri sapropelice care al ături de calitatea terapeutic ă a apelor sporesc
valoarea balnear ă a acestora și gama de tratamente balneare ce pot fi aplicate.
D. N ămoluri și turbe
Nămolurile reprezint ă mâluri care con țin peste 10% substan țe organice, iar turba
este un depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse, în condi ții de
exces de umid itate anacrobian ă. Exist ă nămoluri:
 sapropelice, bogate în hidrosulfur ă de fier coloidal ă (Amara, Lacul Sărat,
Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) care au luat nastere în timp î ndelungat sub
acțiunea microorganismelor din substanț a anorganică a solului, din flora ș i fauna
bazinului acvatic.
 minerale sulfuroase (S ăcelu) sau nesulfuroase (Sângeorz B ăi).
Valoarea terapeutic ă a nămolurilor este dat ă de temperatura, compozi ția chimic ă,
acțiunea mecanic ă și puterea farmacologic ă a acestora.
Nămolurile de turbă au luat naș tere prin descompunerea resturilor vegetale
acumulate de -a lungul timpului pe fundul un ei mlaștini sub acț iunea microorg anismelor.
Turbele sunt bogate în substanțe organice, conținâ nd procente ridicat e de acizi humici,
bitumine , grăsimi, ceruri, pectine, celuloză și substanț e pro teice. Depozitele de turbe se

16
găsesc la Mangalia -Nord (turba m arină ), la Covasna, Borsec, Poiana Stamp ei etc. Uneori
este necesar ca înainte de folosire, turba să fie fin măcinată pentru a putea fi aplic ată pe
piele.
Tratamente cu n ămoluri și turbe se practic ă în sta țiunile Ocna Sibiului, Vatra
Dornei, B ăile Govora, Sovata, Amara, Ocnele Mari, Techirghiol, Eforie Nord, Bazna.
E.Gazele mofetice
Prin intermediul fisurilor din scoar ța terestr ă și în urma escav ării rocilor, ajung la
suprafa ță gaze libere rezultate din procesele biochimice ale scoar ței terestre. În țara
noastr ă, zona Harghita -Căliman este foarte bine cunoscut ă pentru emana țiile gazoase
numite mofete . Băile Tu șnad, Borsec, Balvanyos, Buzia ș, Covasna sunt sta țiunile cele mai
importante unde acest factor terapeutic este valorificat în spa ții amenajate.
Solfatarele reprezint ă emana ții naturale de gaze unde gazul carbonic include și
hidrogen sulfurat. În jude țele Covasna și Harghita exist ă emana ții carbogazoase -sulfuroase
de altitudine, unice în Europa. La Turia, Șugaș Băi, Harghita sunt prezente asemenea
emana ții și utilizate în scop terapeutic.

1.4 Stațiunile balneare – statistici
În România, noțiunea de “sănătate” și turism social s unt, în general asimilate cu cea
de turism balnear, formă de turism cu o tradiție de lungă durată. Pe teritoriul țării, peste
160 de localități beneficiază de resurse minerale terapeutice, dintre care mai mult de 27%
au fost declarate stațiuni turistice de importanță națională sau locală, conform legislației
României, stațiuni recunoscute și pe piața turistică europeană. Cele mai importante sunt:
Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Tușnad, Vatra Dornei, Techirghiol, Mangalia,
Călimănești – Căciulata, Olăn ești, Govora etc.
Produsul turistic oferit de stațiunile balneare se bazează în special pe servicii de
tratament, cum ar fi asistență medicală, convalescență, elemente care se adresează în
special oamenilor vârstnici bolnavi, însă există și stațiuni care o feră pachete wellness.
Medicina alternativă de întreținere are posibilități mari de dezvoltare putându -se adresa,
prin oferte adecvate, turiștilor interni și externi.
În anul 2011, se înregistrau 413 unități de cazare în stațiunile balneare,
reprezentând 8 ,3% din totalul unităților de cazare turistică din țară. Acestea dispuneau de
37.810 locuri – 13,6% din numărul locurilor totale înregistrate. Numărul mediu al turiștilor
cazați anual în stațiunile balneare depășește 600.000 de persoane, reprezentând în ju r de

17
10% din totalul turiștilor cazați în Romania pe perioada unui an. Stațiunile balneare
acumulează un număr de 5 milioane de înnoptări într -un an, reprezentând 27% din totalul
înnoptărilor anuale înregistrate în România. Turiștii interni reprezintă peste 95% din totalul
numărului de sosiri turiști în stațiunile balneare și peste 97% din totalul înnoptărilor. Acest
aspect demonstrează importanța pe care o are turismul de sănătate în cadrul turismului din
România: chiar dacă sunt atrași doar 10% din număru l total de turiști, ei înregistrează ¼
din totalul numărului de înnoptări înregistrate în unitățile de cazare într -un an. De
asemenea, reiese evident din statistici că turismul balnear, principala formă de manifestare
a turismului social, este vizată în pr incipal de turiștii români.
Turiștii străini vin în special din Ungaria, Republica Moldova, Germania, Israel,
Italia, Austria, Franța și Polonia, având ca principală motivație pentru călătorie relaxarea
și odihna. În ceea ce privește tipul de turiști rom âni, aceștia sunt în principal persoane de
vârsta a treia. Un procentaj important al clientelei stațiunilor balneare o reprezintă turiștii
care beneficiază de bilete oferite de sistemul asigurărilor sociale de stat. În perioada 1993 –
2003, numărul total d e tichete oferite de Fondul Național de Pensii, Casa Națională de
Pensii Publice și alte Drepturi la Asigurări Sociale (CNPP), aproape s -a dublat de la
148.143 la 334.817. Ultimii opt ani au înregistrat o fluctuație semnificativă în ceea ce
privește număru l de tichete furnizate către populație; tendința generală este, oricum de
descreștere, situ ația critică înregistrându -se în anul 2010 , când au fost vândute 169.816 de
tichete.
Cele 169.816 tichete de tratament subvenționate public au totalizat un număr de
3.056.688 înnoptări în stațiunile balneare. Astfel, sistemul tichetelor subvenționate a
reprezentat aproape 80% din totalul numărului de înnoptări din procentul de doar 30% al
numărului de turiști cazați în stațiunile balneare. Aceasta demonstrează legătur a directă
între turismul balnear românesc și sistemul public de tichete și definirea corectă a
turismului balnear și de sănătate ca formă principală a turismului social. Luând în
considerare potențialul balnear deosebit și factorii naturali terapeutici val oroși (izvoare
minerale, nămol, gaze ) existenți pe întreg teritoriul țării, care oferă o diversitate de
posibilități de tratament (cardiovascular, reumatic, digestiv, ginecologic și recuperator)
împreună cu funcția profilactică de prevenire a îmbolnăvirii, se poate concluziona că
turismul românesc de sănătate are posibilități mari de dezvoltare. Totuși, susținerea
dezvoltării acestui sector face necesară modernizarea infrastructurii existente, cât și
atragerea diferiților operatori pe anumite piețe specific e atât pentru segmentul timp liber
cât și pentru afaceri (conferi nțe, pregătire profesională ). Oferta turistică trebuie dezvoltată,

18
modernizată și diversificată în conformitate cu schimbările ce au loc în cererea turistică
internă și externă legate de trat amentul balnear.
Din 160 de stațiuni balneare, 40 de stațiuni sunt de nivel național, și din acestea,
22 de stațiuni sunt recunoscute pe plan international, datorită unei îndelungate tradiții
(unele sunt cunoscute în că de pe vremea romanilor) a eficacității factorilor naturali de cură.
Abundența și diversitatea factorilor naturali de cură a favorizat și dezvoltarea
stațiunilor balneare, în care s -au construit, în diferite etape, hoteluri și pensiuni, baze de
tratament; în prezent sunt cca 40. 000 locuri cazare în toată țara, din care c irca 10.000 locuri
pe litoral, reprezentând cca 20% din total capacitate de cazare în țară, distribuite în hoteluri
de 2, 3 si 4 stele, multe cu baze proprii de tratament.
Forța de muncă ocupată în turismul balnea r cuprinde diferite categorii profesionale,
inclusiv cele medicale, de la medici specialiști la ocupații specializate (băieș, nămolar,
etc.), oferind servicii de calitate, care constituie un atuu important.
Sosirile în stațiunile balneare se cifrează între 600.000 turiști anual din care
aproximativ 7 -10% st răini (Germania, Israel, Belgia etc)
Sejurul mediu în stațiuni balneare este de 6,5 zile (cel mai ridicat indice raportat la
alte tipuri de turism), ceea ce ar trebui să stimuleze interesul pentru acest sector; dacă
adăugăm că, în general, un turist de tratament sosește – cel puțin în sezonul de vară, însoțit
de 1-2 persoane, cărora li se pot recomanda diferite tratamente de refacere sau întreținere
sau alte activități cu caracter turistic, rezultă că ace st tip de turism este benefic pentru toți
cei implicați.
Turismul balnear se confruntă cu proble me structurale, dificil de depășit pe termen
scurt. Astfel, investiț iile din ultimii ani sunt reduse, iar baza materială a structurilor
hoteliere ș i de tratame nt a suf erit un proces de deteriorare, î n cazul unora dintre ele foart e
avansat. Categoriile de clienți ș i veniturile provenite de la acești clienț i, permit s tructurilor
balneare cel mult să -și acopere cheltuielile de funcționare, neî nregistrarea un or prof ituri
importante perpetuâ nd deficitul de investiții î n moder nizarea structurilor de cazare ș i
tratament.
Infrastructura urbană a stațiunilor este, în general, într -o stare avansată de
degradare: căile de circulație, parcările, spațiile verzi, fațadele clă dirilor nu sunt î n general
la standardele unei staț iuni turistice.
Oferta de servicii de turism balnear este eterogenă și de calitate inegală,
predominând însă standardele medii și submedii. Astfel, CNPAS deț ine prop riile sale
structuri de cazare și tratament, ai căror beneficiari sunt, î n special, pensionari i cu bilete de

19
tratament subvenț ionate. Sin dicatele au numeroase hoteluri ș i baze de trat ament, multe
dintre ele aflate în stare de degradare. Hoteluri ș i baze de tratament care se situează
deasupra nivelului mediu, sunt deț inute de operatori precum SIF Transilvania sau
Danubius, sau de investitori privaț i care au diversificat oferta de servicii cu cen tre spa.
Know -how-ul existent și reputația î n tratamentele balneare, reprezintă un atuu î n
dezvoltarea turismului balnear, deș i sectorul nu mai motivează tinerii medici și cercetarea
medicală .
În România este încă dezvoltată o cultură a balne arului, care poate fi exploatată în
condițiile dezvoltării și diversifică rii ofertei de servicii.
Vacanț ele b alneare sunt, de fapt, efectul unei politici sociale, iar beneficiar ii acestor
vacante, pensionarii ș i membri i ai sindicatelor, reprezintă o clientelă captivă, care în
condițiile reducerii sau eliminării subvențiilor ar dispărea ca segment de piață . Coa bitarea
acestui segment de piață (clientelă vâ rstnic ă și socială) cu turiș tii curelor libere
nesubvenționate, este din ce în ce mai dificilă , ceea ce conduce la orientarea acestora din
urmă, spre vacanțe active în străină tate.
Aspectul econo mic al acestu i sector reiese atât din activitatea specifică de tu rism,
generatoare de capital, cât și la un nivel mult mai puțin vizibil ș i cuantificabil, ca ge nerator
de importante economii î n cadrul bugetului soci al, prin reducerea semnificativă a
cheltuielilor de sp italizare, consum de medicamente și a numă rului t otal al zilelor de boală .
Turismul balnear este singura formă de turism care se bazează pe un potenț ial
permanent, de mare com plexitate, relativ inepuizabil și independent de condițiile
atmosferice. Deș i tur ismul balnear poate fi practicat continuu, indepe ndent de sezon,
specifică pentru majoritatea staț iunilor este limitarea sezonului la perioada aprilie –
decembrie.
Turiștii cărora li se adresează turismul balnear sunt deci, î n general , persoane de
vârsta a treia care vin în mod regulat la tratament în staț iunile balneare. Durata sejurului î n
cadrul acest ei forme de turism este ridicată, cuprinsă î ntre 12 si 18 zile.
Piața internă a tu rismului balnear este dependentă de prețuri, specialiștii
considerând că o creștere cu 20% a prețurilor poate duce la o scă dere cu 40% a cererii.
Aceasta se datorează în parte sejurului mai lung în staț iunile balneare, cee a ce face ca
turismul balnear să fie relativ mai scump decâ t celelalte forme de turism. Existența pe piață
a biletelor de tratament compensate pentru anumite categorii sociale, si a pachetelor oferite
de opera torii de turism contrabalansează însă acest dezavantaj, tu rismul balnear fiind
practicat î ndeosebi de categ orii sociale cu venituri medii și scăzute. Dealt fel, în toate ță rile

20
europene, cererea este puternic mar cată de gradul de acoperire a cheltuielilo r legate direct
de cura balneară, din bugetele asigurărilor sociale și de sănă tate.
Pe piața internă există trei oferte de produse balneoclimaterice principa le: tratament
medical – elemente naturale cu proprietăț i terapeutice, convalescență – recuperare prin
stimulare ș i întreț inere – fitness . În prezent, accentul cade î n special pe elementele
medicale ș i de convalescență, care creează o imagine asupra staț iunilor balneare drept
locuri de odihnă și tratament pentru bolnavi și vâ rstnici.
În prezent există circa 400 unități de cazare înregistrate în stațiunile balneare, care
oferă aprox. 40.000 locuri de cazare (15% din totalul locurilor de cazare din Romania).

Figura nr. 1.1 Număr structuri de primire turistică în stațiunile balneare, în perioada
1993 -2010; Sursa: I nstitutul Național de Statistică

În perioada 1993 -1996 s -a înregistrat un numă r de pes te 500 unități de primire
turistică, în stațiunile balneare, pentru ca în perioada 1997 -2000, numărul acestora să scadă
la 400. Tendința ușor descrescă toare, raporta t la perioada 1993 -1996, se menține și după
anul 2000, în anul 2010 fiind î nregistrat un nu măr de 38 6 structuri de primire turistică . La
nivel ul anu lui 2010 circa 45% dintre unitățile de primire turistică din staț iunile balneare
erau clasificate la 2 stele, 25% la 3 stele, iar 14% la 1 stea. Numă rul stucturilor de 4 si 5
stele este extreme de re dus, în anul 2010 fiind înregistrată o singură unit ate de 5 stele și 12
unităț i de 4 stele, ponderea acestora fiind de numai 3,5% din ansamblul unităților de
primire turistică din staț iunile balneare.

21

Figura nr. 1.2 Număr structuri de primire turistică în stațiunile balneare, pe categorii de
clasificare, în anul 2010; Sursa: Institutul Naț ional de Statistică
Numai 9% din zilele de cazare au fost vândute î n struct urile de 3, 4 sau 5 stele,
majoritate a fiind vândute în unitățile de 2 stele și î n cele clasificate sub acest nivel (1 stea,
neclasificate pe stele sau clasificate ca pensiuni turistice).
O tendință majoră pe pieț ele turistice este accentul tot mai pr egnant pe concediile
asociate sănătăț ii. Aceasta a dus l a crearea unei game de produse ș i servicii axate pe
satisfacerea nevoilor diferitelor segme nte. Aceste nevoi pot varia de la „ soft” unde
oaspetele beneficiază de un mediu plă cut, cu plimbă ri relaxante , într-un cadru frumos ,
tratament ne medicamentos de înaltă calitate prin masaj și oportunitatea desfășurării de
activități precum yoga, iar la celă lalt ca păt, produsele „hard” care implică un regim de
tratament medical bazat pe o serie de tratamente pornind de la calitățile unice ale apelor și
namolului disponibil în respectiva locaț ie.
Un studiu care să acopere principalele pieț e generatoare de tur ism axa te pe
segmentul bal near ar trebui propus pentru a îndruma operatorii existenți din turismul
balnear î n orie ntarea programelor de renovare ș i reabilitare.
Peste 95% dintre clienții stațiunilor balneare din țară sunt români, iar categoria
principală o cons tituie turiș tii de peste 50 de ani.
Există însă și un număr mic de turiști străini proveniți, î n special, din Israel,
Germania, Olanda, Franța, Belgia, Italia, Ungaria și Spania. Turiștii străini preferă în egală
măsură relaxarea generală și proprie tățile medicale/curative ale diferitelor resurse nat urale

22
(ape minerale, termale, nămol etc.), optâ nd pentru structurile din categorii de clasificare
superioare, structuri pentru care oferta de turism balnear este extrem de limitată .

Figura nr. 1.3 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în stațiuni balneare
din România, pe tipuri de turiști; Sursa: Institutul Național de Statistică
În perioada 1993 -2010, numărul de sosiri ale turiștilor în stațiunile balneare din
România a scă zut cu aprox imativ 25%, această curbă descrescătoare fiind întreruptă în
anul 2008, când se înregistrează un numă r de sosiri aproape de nivelul celui din 1993.
Cea mai drastică scădere apare între 2008 și 2010, când numărul de sosiri a scăzut
cu aproximativ 160.0 00.
Tendinț a de screscătoare este mult mai accentuată în rândul turiștilor străini,
numărul sosirilor acestora în unitățile turistice din stațiunile balneare scăzând cu aproape
50%, î n perioada 1993 -2010.
Datorită perioadelor medii de funcționare, unităț ile de cazare din stațiunile balneare
au oferit circa 20% din locurile de cazare disponibile ș i peste 5 mi lioane zile de cazare au
fost vâ ndute în anii trecuț i. Gradul anual de ocupare al camerelor disponibile a fost de
peste 50%. Sub 3% din zilele de cazare au fost vâ ndute clienților stră ini.

23

Figura nr. 1.4 Înnoptari ale turiștilor în structuri de cazare turistică în stațiuni balneare din
România, pe tipuri de turiști; Sursa: Institutul Național de Statistică
În perioada 1994 -2010, numărul înnoptărilor î n structu rile de cazare turistică din
stațiunile balneare din România a înregistrat o scădere de 33%, scăderea cea mai drastică
având loc între anul 2008 și anul 2010, perioadă în care numărul acestor înnoptari a scă zut
cu aproape 1,5 milioane.
Tendința de screscă toare în rândul turiștilor străini este mult mai accentuată,
numarul înnoptărilor acestora, în stațiunile balneare din România scăzând cu peste 70%, î n
perioada 1994 -2010.
Nu există date disponibile cu priv ire la veniturile generate de către staț iunile
balneare î n urma acestui grad de ocupare .
Piața de tur ism balnear poate fi considerată drept un continuum care reflectă
cerințele și interesele segmentelor care î l compun.
Astfel, segmentul principal este constituit di n consumatorii de servicii de s ănătate
cu scop predominant recuperator, satisfăcuți de standarde medii ale unităților de cazare și
tratament, clienți ai biletelor subvenț ionate.
Un alt segment îl reprezintă turiștii care caută facilități de înaltă calitate, un meniu
sănătos, oportunită ți de plim bare î ntr-un cadru natura l nealterat, disponibilitatea sălilor de
gimnastică .
Segmentul de nișă este format din turiști care caută facilităț i tip spa, fitness,
tratament e anti -age, purificare cosmetică .

24
Selectarea zonelor de dezvoltare a produs elor turis tice încurajate și sprijinite se
bazează î n parte pe det erminarea resurselor care există deja în România și pe tendințele
curente ș i anticip ate viitoare privind gusturile și preferințele pieț ei turistice.
Satisfacția legată de facilităț ile complementare existente (în special în ceea ce
privește oportunitățile de distracție) este, în general, redusă .
După cum s -a arătat anterior, gradul de ocupare în staț iunile balnear e este mare
(circa 70%) datorită fluxului relativ constant de clienț i asigurat d e Casa de Pensii care
furnizează bilete de tratament subvenționate. Majoritatea clienților vin î n perioade
prestabilite, pe baz a biletelor de tratament, unitățile respective putând să adapteze
perioadele de deschidere și funcționare, în consecin ță.
Distribuirea biletelor de tratament reprezin tă de fapt motorul care păstrează în viață
majoritatea staț iunilor balneare. Totu si, acesta nu poate readuce stațiunile în bună formă,
putând fi decuplat î n orice moment.
Nivelul tarifelor practicate în sistemul biletelor subvenț ionate este mult sub tarifu l
la care se pot oferi facilități ș i servicii de calitate rezonabilă și care să aducă un profit
corespunză tor operatorilor de turism.
De asemenea , nu există garanții în legătură cu menținerea pe scară la rgă a ace stui
sistem al biletelor subvenționate, î n condițiile restricț iilor bugetare actuale.
Rolul profilactic al curelor balne are este bine cunoscut prin creșterea rezistenței
generale a organismului după tratament. Statisticile întocmite în numeroase ț ări au
evidențiat faptul că membrii populaț iei active care au efectuat cure balneare în timpul
concediilor de odihnă pe o perioadă de mai mulț i ani, au înregistrat ulterior un numă r redus
de zile de incapacitate de muncă și un număr redus de consultaț ii me dicale.
Deși rolul profilactic al turismului balnear ar putea fi semnificativ , în Româ nia,
turismul balnear poate fi considerat un turism preponderant recuperator , adresându -se în
special turiștilor care vin în mod declarat și organizat în stațiuni pentru a-și îngrij i și
ameliora sănă tatea, pentru recuperar ea anumite funcțiuni organice afectate de stări
anterioare de boală sau traumatisme. În țările în care oferta este redusă și în care, datorită
absenț ei unei game l argi de factori naturali de cură, există un număr limitat de staț iuni sau
centre balneare (ex. Belgia cu 5 centre), s -au dezvoltat metodologii alternative, de tipul
centrelor de talazot erapie sau al celor de fitness ș i remise en forme (repunere în formă ),
cure anti stres etc. Turismul balnear româ nesc este extrem de deficitar din punctul de
vedere al dezvoltă rii unor astfel d e linii de tratament alternativ, care ar putea lă rgi
adresabilitatea acestei forme de turism pe piața turistică internă .

25
Functia balneoclimaterică a turismului balnear se completează cu cea recreativă.
Excursiile î n regiune, c u o pondere tot mai însemnată, conferă stațiunilor și o funcție
turistică cu caracter specific. Î n acest sens , pe lângă fiecare stațiune se conturează o arie
imediată de interes turistic și o arie apro piată, aceasta din urmă formată din celelalte
stațiuni ș i alte obiective turistice.
Una din constrângerile majore puse în fața solicitantului de cură balneară de astă zi
din Europa, puternic resimțită și în România, este reprezentată de capacitatea stațiuni lor
balneare de a răspunde la o dublă nevoie a acestuia: a primi îngrijiri medicale adecvate ș i a
fi tratat ca turist.

1.5 P uncte tari și puncte slabe în turismul balnear din R omânia
În funcție de caracteristicile fiecărei stațiuni, nivelul investițiilor , resursele naturale
și infrastructura edilitară, există o variație importantă a punctelor tari și slabe ce
caracterizează oferta de turism balnear.
Există o categorie de stațiuni de interes național și chiar internaț ional , cu potențial
balnear valoros, dar a căror atractivitate turistică este influențată negativ, într -o măsură mai
mare sau mai mică , de celelalte componente ale ofertei turistice cum ar fi: modul defectuos
de exp loatare a resurselor, gradul scăzut de cunoaș tere al resursel or naturale, polu area
accentuată a aerului și a apei, valoarea estetică redusă a cadrului natural, gradul ridicat de
uzură fizică și morală al bazelor de cazare ș i tratament, diversit atea redusă a structurilor de
alimentație publică, densitatea mare a construcțiilor în spa ții publice locuibile, numărul
redus, calitatea și diversitatea necorespunză toare a structurilor de agrement din majoritatea
stațiunilor, comerțul general ș i specific necorespunzător, calitatea improprie a dotărilor de
infrastructură .
Prezentarea succintă a acestor aspecte evidențiaza faptul că dincolo de
particularitățile staț iunilo r balneoturistice, determinate în mod obiectiv de poziția lor în
teritoriu ș i fondul balnear, există o serie de elemente defavorizante, comun e tuturor, care
include cu precăder e, calitatea ș i diversitatea structur ilor de cazare, servirea mesei și
agrement, comerțul general și specific și calitatea unor dotări de infrastructură .
Pentru stațiunile de interes naț ional sau zonal, pot fi identificate urmatoarele
elemente de atractivi tate:
-potenț ial balnea r valoros sub aspect calitativ ș i cantitativ;
-tradiția balneoturistică importantă ;

26
-apropierea de capita lă sau alte centre urbane importa nte, emitente de turiș ti;
-dezvoltarea de structuri balneoturistice ample;
-condiții de practicare pe o scară extinsă a activităț ilor balneare cu caracter preventiv ș i a
odihnei active.
Punctele slabe ale acestor staț iuni sunt fie potenț ialul mai redus al resurselor
balneare , fie lipsa de diversitate a factorilor de cură , care în ultimă insta nță au influențat
modul de dotare al staț iunilor, fie posibilităț ile mai reduse de valorificare a factorilor de
cură, î ndeo sebi al celor din grupa substanț elor terape utice, cel mai frecvent întâ lnite.
Elemente defavorizante în valorificarea prezentă și vii toare a acestor staț iuni, pot fi
considerate: insuficienta cunoaștere a zăcămintelor balneare și a calităț ii factorilor naturali,
deficiențe de ordin tehnic î n exploa tarea substanțelor, pozitia excentrică în teritoriu a
anumitor staț iuni.
Pentru aceste st ațiuni, ansamblul elemen telor de atractivitate determină dezvoltarea
în perspectivă a funcției balneoturistice corelată cu potențialul resurselor și cererea
turistică .
O altă grupă cuprinde stațiuni balneoturistice de importanță zonală și locală. Ele se
caracterizează prin predominarea funcției balneare care, în unele cazuri este completată ș i
cu functia de a grement, respectiv de recreere în timpul și la sfârșit de săptămâna. În
general, aceste stațiuni au potențial cantitativ ș i calitativ important, benefe ciind de un cadru
natural exterior reconfortant. El e sunt defavorizate de pozitia î n teritoriu, de accesibilitatea
uneori dificilă, dar mai ales de existenț a unor st ructuri balneoturistice cu uzură fizică și
morală avansată, î n cele mai multe cazuri, precum ș i a unor servicii necompetitive. Toate
aceste el emente fac, ca cererea turistică să fie mai redusă .
Dezv oltarea structurilor turistice în unele staț iuni din aceas tă grupă va determina ș i
o intensificare a cererii turistice, mai ales î n cazul acelor a care dispun de factori de cură
utilizați în tratarea afecț iunilor cu grad de morbi ditate ridicat sau care prezintă condiții
pentru promovarea activităț ilor balneare cu caracter preventiv.
Sintetizând, pentru repoziț ionarea ofe rtei turismului balnear din România, este
necesară depășirea urmă toarelor aspect e problematice, comune majorității stațiunilor
balneoclimaterice: stațiunile balneare sunt aproape î n intregime depend ente de piața
internă; oferta limitată a unităț ilor de 3 -5 stele, solicitate de către turiștii străini; dependenț a
de sistemu l biletelor de tratament subvenț ionate, ceea ce face din activitatea de turism
balnear o afacere puțin rentabilă; majoritate a spațiilor de cazare din staț iunile balneare
sunt de 1 sau 2 stele sau neclasificate și nu îndeplinesc în niciun fel standardele așteptate

27
de turiști; gradul avansat de uzură specific majorității spațiile de cazare ș i tratament;
dezvoltarea deficitară sau chiar absentă a infrastructurii ș i a facilităț ilor de petrecere a
timpului liber în multe stațiuni; slaba cunoaștere în străină tate a beneficiilor terapeutice
deosebite ale u nor tratamente balneare din Româ nia.
În concluzie, cele mai multe staț iuni balneare supraviețuiesc datorită subvenționă rii
biletelor de tratament o ferite prin Casa de Pensi i, la un nivel care nu generează suficient
profit pentru a permite investiții în modernizarea spațiilor de cazare sau facilităț ilor de
tratament.
Sondajul de opinie “Consumul de servicii turistice balneare în Româ nia”, realizat
de Ministerul Turismului î n august 2009, a relevat un grad scă zut de utilizare a serviciilor
de turism balnear. Astfel, 85% din populația adultă nu au mers în nicio formă de
concediu/vacanță în anul 2009, cu 20 de procente mai mult decât în anul anterior. Cel mai
puțin au mers î n concedii cei cu vârsta peste 65 de ani. Cei care nici nu au fost în vacanță
în 2009 și nici nu intenționau să meargă până la sfârș itul anu lui sunt din mediul rural, au
vârste de peste 50 de ani și un nivel de educație scă zut. D intre pensionari, circa 80% se
încadrează în această categorie.
Aproape 70% d intre persoanele adulte din România nu au fost cazate în ultimii doi
ani, în niciun hotel sau pensiune turistică, nici mă car pen tru o durată de câ teva zile .
Datele de sondaj au arătat că 16% din populația adultă preferă ca în vacanță să
desfașoare activități de întreținere/refacere a sănătăț ii.
Aspectul cel mai atractiv al staț iunii preferate din Romania este:
– în primul râ nd peis ajul și mediul înconjurător (41, 5% dintre respondenț i au declarat
astfel);
– felul în care respondenții își pot trata sănă tatea – 15,4%;
– felul în care se pot distra în respectiva stațiune turistică – 15,4%.
Dintre cei care au mers î n concediu, 3,5% au achiz iționat bilete prin Casa de Pensii.
Dintre persoanele care intenționează să se deplaseze ca turiști în anul următor, 20%
preferă ca primă opțiune o stațiune balneară din Româ nia.
Aproximativ 60% dintre per soanele adulte sunt interesate în mare măsură să
meargă ca turist într -o stațiune/localitate turistică ce oferă posibilitatea practică rii unor
tratamente de prevenire / îngrijire a sănătăț ii.
Criterile considerate cele mai importan te pentru alegerea unei destinații turistice
constau în “raportul preț /calit ate convenabi l (68,2% din populatie consideră important
acest aspect), în “felul în care își pot trata sănă tatea” (39,7% au indicat acest criteriu ca

28
fiind important), “calitatea cază rii, a s erviciilor de servire” (38,8%) și “calitatea peisajelor
și a medi ului înconjurator” (26%)

Figura nr. 1.5 Sosiri ale vizitatorilor străini în România, în perioada 2000 -2010 (mii
persoane); Sursa: I nstitutul Național de Statistică
Studiile realizate în țări europene, privind percepția României ca destinaț ie turistică,
au relevat urmă toarele aspecte:
România, ca destinație turistică, nu are conturată o identitate clară în percepțiile
cetățenilor țărilor europene; nu are o reputație bună ca destinație de încredere pentru turiștii
de ocazie, această percepție fiind cauza tă, în parte, de: deficiențe în marketingul și
promovarea destinației, insuficiența sprijinului guvernamental pentru t urism, practici
neprofesionale î n sectorul turismului de a faceri, standarde scă zute ale serviciilor,
infrastructura turistică, facilități și moduri de petrecere a timpului liber insuficiente ș i
neadecvate.
Există o diferență considerabilă î ntre cei care au avut o experiență turistică directă
în Româ nia (cei care au vizitat țara) și cei care nu au trăit o astfel de experiență. Astfel,
primii au o percepție mult mai bună a României decât ceilalț i: maghiarii care au vizitat
România au remarcat faptul că infrastructura turistică și frumuseț ea peisajelor de provincie,
căldura și ospitalitatea le -au depășit așteptă rile, iar prin contr ast, cei care nu au vizitat
România au o percepție negativă în ceea ce privește drumurile, unitățile de cazare,
siguranța publică, igiena ș i nivelul serviciilor.

29
Mulți dintre turiștii stră ini în Româ nia, au remarcat nivelul relativ redus al
protecției mediului, în sens ul prezenței unor cantități mari de gunoaie î n mediul natural.
Prețurile serviciilor din România sunt percepute pe toate pieț ele ca fiind mici. Acest
aspect poate fi atâ t un avantaj pentru dezvoltarea turismului , cât și o problemă. Deși
prețurile mici pot constitui un stimulent pentru dezvoltarea sectorului, destinația care
devine cunoscută pretutindeni ca o destinație „ieftină” va întâmpina dificultăți în atragerea
atenț iei pie ței în cazul în care încearcă să se diversifice î n categorii mai ridicate de at racții
și facilități (în râ ndul unor noi segmente de populație). Prețurile mici nu ar trebui să
constituie o componentă importantă a strategiei de marketing a acestor destinaț ii din
Româ nia.
Consecințele slabei informări și cunoașteri a atracțiilor turisti ce din România este
aceea că motivațiile de călătorie sunt relativ scăzute comparativ cu destinaț iile concurente.
Managementul unor st ructuri hoteliere din unele staț iuni balne are a inițiat măsuri
de modernizare și diversificare în vederea repoziționării lor pe piața turistică, acționând în
direcția modernizării spaț iilor de cazare de 3 sau 4 stele și înființării unor facilităț i moderne
de tratament.
Aceste unităț i s-au orienta t către u n marketing al produsului de “sănătate” și mai
puțin al produsului “med ical”. În acest sens, oferă servicii sup limentare moderne de
wellness, înfrumusețare și refacere și dezvoltă atracț ii suplimentare ca motive de vizitare
(de exemplu, facilităț i pentru sporturi de iarnă și săli de conferință ).
Rezultatul acestor direcții de dezvoltare se regăsește î n:
– prelungirea sezonului, prin asigurarea unui flux relativ continuu de clienț i care au
posibilitatea de a be neficia de ofertele acestor staț iuni di n luna aprilie până î n luna
decembrie;
– lărgirea pieț ei prin ofe rirea de tratamen te preventive ș i de refacere, pe ntru a atrage
segmentul de piață al celor care plă tesc pentru aceste servicii;
– oferirea unor facilități de wellness (sănătate și frumuseț e) pentru a atrage un nou
segment, clasa de mijloc și piaț a familiilor;
– penetrarea mai largă pe piețele stră ine pri n oferirea unor servicii de bună calitate.
Deși ridicarea nivelului serviciilor oferite în staț iunile balneare este obligatorie,
viitorul turismulu i balnear din România rămâne sub semnul întrebării, întrucât nu există
studi i sectoriale aprofundate care să prezinte cererea de pe piața internă și internațională
pentru gama de produse balneare.

30
În urma evaluărilor referitoare la staț iunile balneare, vor rezul ta axele prioritare de
intervenție: bazele de cazare ș i tratament care tr ebuie renovate, pro dusele care trebuie
dezvoltate ș i modul de reorientare a activității, dar și modalitățile prin care staț iunile
balneare pot fi cel mai bine promovate, î n spe cial în străinatate, către segmente de piața cu
potenț ial.
În scopul propriei re generări, fiecare stațiune balneară trebuie să își reașeze marca
sa specifică, să își regăsească propria personalitate.
Unele stațiuni îș i pot extinde oferta de produse de la "stațiune pentru îngrijirea
sănătății" cu conotaț ia de tratament medical, către cea de "oraș balnear", care sugerează o
stațiune în care clienții se pot relaxa într -un mediu de refacere a forțelor, angajându -se în
activități de wellness dacă doresc, dar bucurându -se și de alte activități și excursii î n
stațiune și î mprejurimi. Altele pot continua să se specializeze în tratamente unice specifice
și să caute să -și dezvolte segmente de nișă, iar altele pot încerca să -și dezvolte campusuri
de învățământ ș i instruire.
Estimă rile privind cererea de cazare ind ică faptul că există o supra ofert a de camere
de hotel de 1 ș i 2 stele, multe dintre aceste camere aflându -se în stațiuni balneare a căror
existență este semnificativ marcată de clienț ii biletelor de tratament subvenț ionate, oferite
de Casa de Pensii. Acest e bilete de tratament subvenționa te sunt tot mai limitate datorită
constrâ ngeri lor bugetare din ultima perioadă .
Daca sistemul biletelor de tratament este oprit, multe stațiuni balneare vor înceta să
mai fie viabile. Chiar dacă sistemul continuă , majori tatea stațiunilor balneare trebuie să
identifice o nouă direcție. Dacă au una sau mai multe forme de tratament unice ș i foarte
solicitate, este nevoie ca prin îmbunătățirea produselor și marketing să poată fi capabile să
continue să funcționeze ca staț iuni balneare. Acele staț iuni care nu au nimic deosebit de
oferit în ceea ce priveș te forma tratamentelor vor trebui să se reorienteze, fie să devină
stațiuni de odihnă, oferind o gamă de atracții, facilități și activităț i inclusiv tratament
balnear, fie să facă o schimbare mai radicală .
Deși cererea pen tru structurile de cazare de 3 și 4 stele este în creștere, posibilitatea
renovării și moderniză rii unora dintre structurile existente este relativ limitată datorită
constrângerilor existente în ceea ce priveș te mărimea redusă a acestor camere; a stfel, multe
structuri de cazare nu pot fi upgradate în vederea ridicării standardului. În această situație,
ar exista varianta demolării sau unei utilizări alternative. Una din opț iuni ar putea fi o
schimbare radicală a destinației, cum ar fi dezvoltarea în scopul utilizării de spații pentru

31
birouri, școală hotelieră sau unități de cazare (cămine) pentru elevi/studenți, asociate unei
instituții de învățămâ nt.
Pentru a veni în întâmpinarea cerințelor clienț ilor, cercetar ea pieței interne este
necesară pent ru a identifică tipurile de tratamente balneare cerute de segmentul reprezentat
de clienț ii biletelor de tratament subvenționate dar și solicită rile celorlalte segmente de
clienți care nu beneficiază de astfel de subven ții; tot prin intermediul cercetării poate f i
identificată cererea existentă și profilul sejururilor de wellness ș i al pachetelor d e tratament
preventive, precum și activitățile suplimentare pe care clienții le așteaptă în afara
facilităț ilor de tratament sau wellness.
Cercetarea pieț ei exte rne ar putea conduce la:
– identificarea țărilor ale căror sisteme de asigurări de sănătate subvenționează tratamentul
balnear ș i care ar pu tea fi interesate de oferta Româ niei;
– identificarea concurenței î n ceea ce p rivește preț urile pachetelor oferite, pe piețele
apropiate, precum Ungaria ș i Bulgaria;
– identificarea modalităț ilor de atragere a diferitelor segmente, mai ales a acelora interesate
de gama de tratamente speciale oferite în România (mofete, nă moluri unice etc.),
– mai buna cunoaștere a of ertei stațiunilor de tratament și de wellness – de către clienți,
medici, companii de asigurări, tur -operatori specializați, media ș i canalele de publici tate,
pentru a promova turismul balnear româ nesc în râ ndul clienților stră ini.
Rolul major în finanț area acestor studii revine instituției publice centrale cu
atribuții î n domeniu, respectiv Ministerului Dezvoltării Regionale ș i Ministerul Turismului.
Marketingul și promovarea stațiunilor balneare de că tre Ministerul Dezvoltării
Regionale ș i Ministerul Turismului sunt concentrate pe urmă toarel e componente:
participarea la târgurile de turism, tipărirea de pliante/broș uri, dez voltarea paginilor de
internet ș i publicitatea prin diferite forme de prezentare media – instrumente de comunicare
neexploatate maxim al.
Tendința de scădere a interesului pentru staț iunile balneare ar putea fi diminuată
prin oferirea de servicii alternative/conexe pent ru segmentele specifice de piață , inclus iv
pentru cele de divertisment ș i afaceri.
Proprie tarii structurilor hoteliere și/sau de tratament din stațiunile balneare trebuie
să coopereze cu autoritățile locale în vederea reorientării gamei de produse ale stațiunilor ș i
imaginii acestora, pe ba za cererii identificate pe piață, să iniț ieze planuri d e dezvoltare
integrată a sta țiunilor pentru îmbunătățirea ș i extinderea motivelor de vizitare și să decidă

32
măsurile necesare la nivelul stațiunilor în funcție de direcția de dezvoltare a staț iunii pentru
viitor.
Acto rii cheie din industria balneară trebu ie să proiecteze și să implem enteze un plan
de marketing pentru a crea imagini adecvate ale stațiunilor balneare din România ș i ale
ofertei lor de produse specifice.
Personalul din bazele de tratament din staț iunile ba lneare trebuie instruit astfel încâ t
să se manifeste mai degrabă ca pe rsonal al industriei ospitalității decâ t ca personal pur
"medical" sau "para -medical", dar și pentru a face față tratamentelor generale și
specializate, wellness, înfrumuseț are etc.
România se afla, înainte de 1989, î ntre țările central ș i est -europene cele mai
cuno scute pentru oferta lor balneară, ală turi de Cehia, Slovacia, Rusia, Polonia, statele
desprinse din fosta Yugoslavi e, Bulgaria. Cu toate acestea, într -un studiu realizat î n anul
2000 de Institutul Croat pentru Ce rcetări în Turis m, se remarca faptul că, dintr -un număr
de 14 ță ri europene, numai 7 mai prezentau o imagine de marcă pentru produsul balnear pe
piața turistică europeană , si anume: Austria, Bulgaria, C ehia, Ungaria, Italia, Polonia și
Slovacia. Româ nia, d eși deține c irca 1/3 din tot alul resurselor minerale de cură din Europa
și 20 de staț iuni balne are deschise turismului internațional, se prezintă astăzi ca o destinație
tot mai neinteresantă pentru consumatorii de cură balneară și agenț iile tur -operatoare
europene .
Turism ul balnear românesc poate recâștiga locul pierdut pe piața turistică
europeana, printr -un efort de creș tere a competitivităț ii, deschizâ ndu-se către circuitul
internaț ional al serviciilor, prin modernizarea produsului oferit și a distribuț iei
informațiilor . În acest sens, este esenț iala d iversificarea serviciilor propuse clientelei, din
punctul de vedere al naturi i produsului, duratei curelor (î ngrijiri medicale, cure antistres ș i
remise en forme), al programelor de divertisment, programelor pentru însoțitori și al
practicării unor tarife diferenț iate. Toate aceste a necesită o politică structurală susținută
pentru a ră spunde obiectivului major, de atragere a unei clientele cât mai largi, prin
distribuția echilibrată a fondului de investiții î n toate componentele care alcă tuiesc
produsul balnear.

33
2. PREZENTAREA STAȚIUNII BALNEARE SĂCELU
2.1. P rezentarea județului G orj
Județul Gorj este situat în partea de sud -vest a țării, în nordul Olteniei, pe cursul
mijlociu al Jiului, fiind delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine nordică, ce trece în
apropiere de localitatea Țânțăreni.
Limita estică se află în apropierea localităților Alimpești și Polovragi, pe lângă care
trece meridianul de 23°39' longitudine estică, iar limita vestică este reprezentată de vârful
Dobru din Munții Godeanu, situat pe meridianul de 22°6' longitudine estică.
Paralela de 45° străbate teritoriul județului prin partea de sud a reședintei acestuia,
municipiul Tg -Jiu.
Organizarea administrativă include 2 municipii: T g-Jiu și Motru, 5 orașe: Rovinari,
Tg-Cărbunești, Bumbești -Jiu, Novaci, Țicleni, 63 comune și 414 sate.
Cadrul natural include 3 mari unități fizico – geografice: Carpații Meridionali,
formați din versanț ii sudici ai mun ților Godeanu, Vâlcan și Parâng, cu altitudini ce
depășesc frecvent 2.0 00 m (altitudine maximă : 2.519 , vârful Parângu Mare) și cu urme ale
glaciației cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene); Subcarpații Getici, situați
între Motru și Olteț constituiți din mai multe aliniament e de dealuri, mai importante:
Săcelu, Mogoș, Stroiești, Bran și d epresiuni: Polovragi, Novaci, Tîrgu Jiu -Cîmpu Mare;
dealurile colinare situate în partea sudică, aparținând Podișului Getic.
Rețeaua hidrografică aparține în majoritate unui singur bazin cole ctor, Jiul, care
adună apele mai multor afluenți: Sadu , Tismana, Jilțu, Motru, Gilort, Amaradia s.a. d e pe
o suprafață de peste 10.000 mp. Excepție fac extremitățile NE și NV ale județului, care
sunt drenate de cursurile superioare ale Oltețului și Cern ei. Există pe teritoriu județului
numeroase lacuri naturale: Gâlcescu, Slăveiu , Mija și antropice: Cerna, Ceauru.
Clima este temperat -continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu temperaturi
medii anuale de 10,2°C, în depresiuni, 6°C în zona dealuril or înalte, 3°C în depresiuni și
0°C pe munții înalți; precipitațiile medii anu ale sunt repartizate neuniform, 585 l/m2 în S,
în lunca Jiului, 753 l/m2 în depresiuni, 925 l/m2 în zona dealurilo r subcarpatice și peste
1.200 l/m2 pe culmile montane; vânturi p redominante dinspre N, S și V .
Flora și fauna județului este variată. Flora se compune din peste 2000 de specii de
plante de tip submediteranean, pontic, balcanic și balcano -dacic. Zona pădurilor de foioase
ocupă în sudul județului dealurile dintre Gilort și Jiu și înălțimile de peste 200 m, con stând
în păduri de cer și garniț ă, fag și gorun.

34
În pădurile de quecinee întâlnim e lemente termifile: mojgreanul, h edera helix,
curpenul de pădure.
Pe stâncăriile calcaroase din Munții Vâlcan și Mehedinți apar elemente floristice de
climat cald ca: alunul turcesc, scumpia, liliacul sălbatic, ghimpele. În valea Sohodolului de
Runcu se întâlnesc și mici pâlcuri de pin negru, iar la poalele Munților Vâlcan se dezvoltă
păduri de castan brun. În zonele de munte apar pajiști cu păiuș roșu, iarba vântului, iar pe
calcare , pajiști de stâncărie. Etajul pădurilor de molid ocupă suprafețe foarte restrânse pe
versanții sudici ai Munților Parâng, fiind alcătuit din păduri de brad și molid. Etajele
subalpin și alpin caracteriz ează extremitatea nordică a județului ce depășește 1900 m atât
în Parâng cât și în Munții Godeanu.
Lumea animală ce populează pădurile de foioase este reprezentată prin cerb, cerb
lopătar, colonizat în bazinul Tismanei, căprior, mistreț, urs, jder, cocoș d e munte, veveriță,
râs, pisică sălbatică, alunar, viperă cu corn, scorpionul, broasca țestoasă de uscat. În etajul
subalpin și alpin întâlnim: capra neagră, alături de care trăiește endemismul carpatic.
Ocupația populației se diferențiază în funcție de poziția în teritoriu a așezărilor și
exploatarea resurselor naturale. Astfel, la contactul culoarului depresionar cu munții,
ocupația principală este creșterea animalelor, cultura pomilor fructiferi, a cere alelor și
lucrul la exploatările forestiere în zona montană. În Subcarpați și Podișul Getic se
intensifică creșterea animalelor, cultura cerealelor, a pomilor fructiferi, a viței de vie, iar în
lungul văilor cultura legumelor și zarzavaturilor. În centrele de exploatare a cărbunelui și
petrolului o parte din locuitori lucrează ca mineri și sondori sau ca muncitori la
termocentralele Rogojelu, Turceni și microcentralele de pe râul Gilort, Șușița Seacă.
În centrele urbane, în funcție de structura lor economic ă, populația este ocupată în
diferite ramuri de producție și servicii. În municipiul Tg -Jiu, în care sunt dezvoltate cele
mai importante ramuri economice și servicii din t oate domeniile, lucrează un numă r mare
de salariați.
Turism ul este intens, legat de v arietatea condițiilor naturale (defileul Jiului, cheile
Oltețului, cheile Sogodolului, Valea Galbenului, Corcoaiei ș.a., peșterile Polovragi, a
Muierilor, Cloșani, lacurile glaciare montane ș.a), de vestigiile a rheologice (castrul de la
Bumbeș ti-Jiu, așeză rile daco -romane de la Su șeni, Bârsești, Boroșeni ), de trecutul istoric
(Câmpia Padeșului – loc unde, la 23 ianuarie 1821 , Tudor Vladimirescu a citit Proclamația ,
casa memorială a lui Tudor Vladimirescu de la Vladimir, casa memorială a Ecaterinei
Teodoroiu din Vădeni ), de numeroasele obiective arheologice (mânăstirile Tismana și
Polovragi, schitul Lainici, cula de la Curtișoara), de operele monumentale ale lui

35
Constantin Brâncuși de la Tî rgu-Jiu (Coloana Infinitului, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului),
casa me morială a marelui sculptor de la Hobița, precum și de datinile, obiceiurile
tradiționale și portul gorjenesc.
Tîrgu Jiul este orașul ales de Constantin Brâncuși, geniul sculpturii moderne,
pentru a -și înǎlța Ansamblul Monumental ,,Calea Eroilor” alcǎtuit d in Masa Tǎcerii, Aleea
Scaunelor, Poarta Sǎrutului, Coloana Infinitului. Un important punct de atracți e sunt și
numeroasele mânăstiri din zonă : Mâ năstirea Cămărășească (Tg -Cărbunești), Mânăstirea
Polovragi, Mâ năstirea Icoana, Schitul Crasna, Mâ năstirea Ti smana , Mânăstirea Lainici .
De reținut că în Gorj se află unicate ale programului – biserici cu pridvor pe altar – o
rezolvare ingenioasă din punct de vedere arhitectural.
În ultimii ani s -a dezvoltat de asemenea, stațiunea montană Rânca, recomandată
pentru practicarea sporturilor de iarnă, ski, snowboard, patinaj, săniuș , snowmobil, dar și
vara pentru peisajele montane minunate și pentru spo rturile cu motor, bicicletă, ATV și
parapantă. Este situată la 1.600 m altitudine, la poalele vârfului Păpușa , în Munții
Novaciului din Masivul Parâng , la 18 km de orașul Novaci , pe minunata șosea Transalpina.

2.2. Prezentarea stațiunii S ăcelu
2.2.1 . Așezare geografică
Stațiunea Săcelu se află în județul Gorj, este situată la est de orașul T îrgu-Jiu, pe
paralela 45 grade 10 minute și 12 secunde, latitudine nordică și pe meridianul 23 grade 40
minute și 5 secunde, longitudine estică. Este amplastă în culoarul de vale creat de râul
Blahnița la trav ersarea dealuril or subcarpatice. În stațiune se poate ajunge din Tg -Jiu pe
drumul național 67 Tg -Jiu – Rm-Vâlcea și apoi pe drumul județean 661, în total 32 de km
(sunt autobuze și microbuze care circulă din 2 în 2 ore) , venind dinspre Rm -Vâlcea (80
km) sau dinspre Tg – Cărbunești (18 km), parcurgând Cî mpul Mare.
Comuna Săcelu este alcătuită din următoarele sate: Săcelu, Blahnița de Sus, Hăiești,
Jeriștea și Magherești.
2.2.2 . Condiții fizico -geografice
Localitatea se află la 11 km de Parâng, chiar pe axul anticlinalului căruia îi aparțin
dealurile subcarpatice interne Ciocadia -Săcelu – Voitești. Este așezat între dealurile
subcarpatice dintre Olteț și Jiu, „zonă de dealuri ulucită la nord și sud de depresiunea
Crasna și Cî mpul Mare. Dealurile fac parte din orogeneza carpatică ducând la formarea

36
unui lanț de dealuri cutate, nașterea lor fiind arătată și de sâmburii de cristal care ies la
suprafață în matca râului Blahnița în centru, la băi și în Talfoaca din versantul de est al
băilor de deasupra fostei clădiri aparțănând lui Bubi Sadoveanu. În fundamentul straturilor
de la Săcelu se gă sesc sâmburi masivi de sare, iar printre crăpăturile scoarței își fac loc la
suprafață izvoare clorosodice care fac renumită stațiunea balneoc limaterică” [ 1, pag.9 ].
Stațiunea Săcelu datorează deci apariția și dezvoltarea ei apelor minerale ce ies la
suprafață prin faliile și fisurile formate în conglomeratele de Săcelu. Mișcările tectonice de
la sfârșitul terțiarului au dus la ridicarea și cutarea sedimentelor transportate de ape din
Munții Parâng, conturând arealul Subcarpaților și Piemontului Getic. Trăsătura fizico –
geografică dominantă pentru subcarpații dintre Gilort și Jiu este dată de dubla alternanță
între depresiuni și dealuri: depresiun ea submontană, dealurile subc arpatice interne,
depresiunea Cî mpu-Mare Tg -Jiu și dealurile subcarpatice externe.
Stațiu nea Săcelu este mărginită de dealul Ciocadia (579 m) la est și dealul Săcelu
(570 m) la vest. Cele două dealuri sunt despărțite de valea î ngustă și adâncă a râului
Blahnița , care arată antecedența sa, direcția generală de curgere N -S păstrându -se pe
perioada ridicării anticlinalului. Peste conglomeratele de Săcelu, de vârstă eocenă, se află
depozite de marnă vineție și argilă care au favoriz at dezvoltarea alunecărilor de teren. În
cuaternar, râul Blahnița și -a dezvoltat terase în zonele depresionare, mai bine păstrate și cu
extindere mare fiind în depresiunea Câmpu Mare. Climatic, Băile Săcelu beneficiază de
caracteristicile temperat contine ntale cu influența dominantă a maselor de aer mediteranean
și adriatic. În general iernile sunt blânde, cu strat de zăpadă în 15 -20 de zile, cu o
temper atură medie multianuală de 10,2 ș C și cu precipitaț ii medii multianuale de 595 l/m2.
Dinamica locală a m aselor de aer determinată de culoarul îngust al văii râului Blahnița,
oferă condiții favorabile plimbărilor pentru cură de aer, mai ales în perioada zilelor
călduroase de vară.
Vegetația dealurilor ce mărginesc stațiunea Săcelu este repre zentată de păduril e de
foioase, fag, stejar, tei, plop, pe unele locuri găsindu -se și esențe de brad, pin, cătină .
Climatul de adăpost din partea sud -vestică a Dealului Ciocadia a permis dezvoltarea mai
multor exemplare de castan comestibil. Influneța mediteraneană se obser vă prin prezența în
localitate a unui număr mare de nuci și smochini, mai ales în cătunul Bereasca, unde
temperatura este mai ridicată. Pe marginea apelor crește răchita, o specie de salcie, folosită
de locuitori la împletirea unor coșuri de nuiele. Supraf ața cea mai întinsă este ocupată cu
fânețe și pășuni.

37
Acestei vegetații de deal îi corespunde o faună felurită. Lupul dă târcoale în timpul
iernii, vulpile dau iama prin cotețe, toamna oamenii păzesc recoltele de mistr eți și de
bursuci. Sunt întâlniți pest e tot iepuri și veverițe, iar în ultimii ani au apărut căprioarele.
2.2.3 Istoricul localității Săcelu
Pe teritoriul comunei Săcelu, cele mai vechi urme ale așezărilor umane datează din
epoca neolitică (cir ca 5500 – 2200 î.Hr.). Dovezile în acest sens sun t cele două topoare
găsite în această zonă, unul la via lui Mișu Meșoianu și altu l la casa lui Gheorghe
Tomoială, obiecte care se găsesc la Muzeul Județean Gorj.
În perioada interbelică s -a descoperit tezaurul de la Săcelu, compus din 27 de piese,
din care 16 de tip Adâncata – Mânăstirea, aparținând secolului al II -lea î.Hr. și 11 piese de
tip Rădulești – Hunedoara, datate între 150 și 70 î.Hr.
Continuitatea populației în comună este atestată de găsirea altor obiecte romane,
ceea ce demonstrează că și în ti mpul stăpânirii romane aici exista o populație . În satul
Magherești s -au descoperit monede romane, resturi de băi, pietre sculptate, trei statui de
piatră, o bază de stelă funerară, partea superioară a unei alte stele, un coronament de
mormânt cu doi lei ș i un coronament de stelă funerară. De asemenea, s-a descoperi t o
inscripție săpată în piatră , din ordinul lui Marcus Teberius Marcianus, drept recunoștință
față de zeii medicinei și ai farmaciei (Aesculapius și Hygienae), pentru efectul binefăcător
al apel or.
„În punctul Jidovii au fost descoperite resturi de ziduri, țigle, fragmente ceramice,
ruine, provenind probabil de la băi romane (terme). Apele erau aduse prin conducte de
ceramică. S -a mai găsit o monedă din timpul lui Traian și una din timpul lui Antoninus
Pius. Istoricul Grigore Tocilescu amintește existența un ui castru roman ” [1, pag.21].
Descoperirea și valorificarea izvoarelor termale de către romani au constituit baza
continuității și dezvoltării așezării Săcelu. Castrul roman a fost un cent ru militar, de cultură
și de învățământ.
Săcelu este situat în inima viitoarei Țări Litua, din timpul voievodului Litovoi, sec.
al XIII -lea. Păstrarea drumului roman ce făcea legătura între castrul roman de la
Bumbești -Jiu și Grădiștea -Vâlcea a influențat dezvoltarea așezărilor din zonă.
Între 1536 și 1543, la scaunul domnesc a fost ca grămătic boierul Nanul din Săcelu.
În sec. XVI -XVII, la Săcelu a funcționat un centru de judecată zonal, ceea ce arată că aici
era o localitate importantă din punct de vede re economic, social și cultural. Bisericile

38
existente în sec. XVIII în toate satele din zonă au contribuit la dezvoltarea interesului
pentru carte al moșnenilor.
Pe raza comunei Săcelu au avut moșie prințul Gheorghe Bibescu și paharnicul C.
Obedeanu de la Craiova, lucru ce a favorizat apariția primelor școli în zonă și construiea
unei noi biserici (1817 ).
La sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, începe construirea de vile pentru
primirea persoanelor ce veneau la tratament, izvoarele minerale fiind tot mai cunoscute în
partea de nord a Olteniei și apoi chiar pe plan național. Au fost folosite în mod neorganizat
și empiric până când medicul primar al județului, doctorul Vasile Grosu s -a ocupat de
analiza chimică și a studiat puterea radioactivă a cestora, în perioada 1865 – 1866.
Rezultatul analizelor a fost deosebit de favorabil, fapt pentru care doctorul Grosu a luat
inițiativa în ființării unei societăți de tipul celor apărute pe Valea Oltului. „În urma unui
documentar minuțios întocmit și trimis Direcț iei Generale a Serviciului Sanitar, Ministrul
de interne, de care depindeau problemele sanitare în acea perioadă, a declarat stabilimentul
de la Săcelu STAȚIUNE BALNEARĂ” [7, pag. 107]. Terenurile pe care se găseau
izvoarele naturale eraupe moșia boierului Dumitru Săceleanu. Nou declarata stațiune
balneară va trece în posesia lui Ștefan Sadoveanu, revizor școlar, prin căsătoria acestuia cu
Sevastița, nepoata lui Dumitru Săceleanu.
În 1884 s -a construit un hotel și au început să fie captate izvoarele minera le, iar în
1888, proprietar ul băilor, Bubi Sadoveanu, a co nstruit un stabiliment pentru băi și un salon
de distracții. La puțin timp s -a construit vila generalului Tătărăscu.
După 1989, stațiunea Săcelu a avut o perioadă de regres, ca urmare a revendicări i
terenurilor și imobilelor co nstruite înainte de 1948. Începâ nd cu anul 2000, bazinele cu
izvoare minerale au fost mai bine întreținute, au apărut vile și pensiuni noi cu condiții
moderne de cazare și tratament, existând perspectiva dezvoltării stațiunii în scop terapeutic
și turistic.
2.2.4 Izvoarele minerale
Dealurile care mărginesc stațiunea Săcelu (dealul Ciocadia la est și dealul Săcelu la
vest) se încadrează tectonic în anticlinalul Tg -Jiu-Săcelu -Ciocadia . Rocile componente ale
anticlinalului (conglo merate, microconglomerate, calcare, gresii), de vârstă terțiară, sunt
afectate de numeroase falii și fisuri prin care ajung la suprafață apele minerale. Râul
Blahnița, prin crearea unei văi înguste și adânci la traversarea dealurilor subcarpatice, a pus
în evidență izvoarele minerale cu caracter ascendent.

39
Potențialul surselor hidrominerale este valorificat la Săcelu prin 4 bazine cu apă
minerală, izvoare și foraje.
Bazinele cu apă minerală au valoare terapeutică prin conținutul bogat în sulf, clor,
brom și iod.
Există și i zvoarele minerale, în afara celor de pe fundul celor 4 bazine, care au
proprietăți curative distincte:
 Izvorul de ochi, numit și Sadoveanu, se află în albia minoră a râului Blahnița, apa
lui cu o mineralizație totală de 47 .090 mg/l este folosită de multe decenii la v indecarea
unor boli ale ochilor;
 Izvorul Săcelata (Sfânta Treime) situat pe versantul stâng al râului Blahnița în
partea de sud -est a stațiun ii, apare pe o falie ce separă conglomeratele de Săcelu cu șisturile
argilo -bituminoa se. Analizele chimice , 287 făcute din 1954 până în prezent, arată o
mineralizație totală între 2 .248-3.282 mg/l. Datorită efectelor hidrogenului sulfurat asupra
organismului, apa izvorului este utilizată pentru tratarea gastritei hipotone, colitei,
diabetu lui zaharat, intoxicației cu metale grele.
Primele foraje, în anii 1952 -1953, s -au făcut în zonă pentru prospectarea
hidrocarburilor. În perioada 1963 -1964, Institutul de B alneologie și Fizioterapie a
recondiționat 5 foraje existente la nord de centrul sta țiunii pe malul drept și stâng al
Blahniței. În anii 1964 -1965 în partea sudică a stațiunii a fost săpat un foraj de 3 .212 m
adâncime pentru prospectarea hidrocarburilor. În anul 1971, lângă bazinul nr. 3 s -a
executat un foraj de cercetare hidrogeologică ( 1.990 m. adâncime) ce asigură un debit de
2,7 l/s de apă minerală (mineralizație totală de 44 .500 mg/l). Apa forajului alimentează
bazinele nr. 3 și 4. Tot cu scop hidrogeologic în partea de sud a stațiunii a fost executat un
foraj cu adâncimea de 570 m. T oate forajele, săpate în conglomerate și gresii, au pus în
evidență existența apei minerale.
Potențialul terapeutic al stațiunii Săcelu
Apele minerale de zăcământ, nămolul terapeutic și climatul zonei au constituit
factorii determinanți ai apariției și dezvoltării stațiunii.
Principalele afecțiuni care pot fi tratate la Băile Săcelu sunt: afecțiuni ale
aparatului locomotor (afecțiuni reumatismale, inflamatorii, degenerat ive,
abarticulare, osteoporoză) ; afecțiuni neurologice periferice (pareze ușoare, p aralizii) ;
afecțiuni ale sistemului nervos central , afecțiuni ginecologice , afecțiuni ale aparatului
respirator , afecțiuni dige stive, hepato -biliare și renale.

40
În prezent , terapia în stațiunea Săcelu se desfășoară în perioada 1 mai – 15
septembrie, lunile iulie – august reprezentând intervalul de timp în care stațiunea este
solicitată peste capacitate, mulți pacienți din județul Gorj deplasându -se zilnic pentru
tratamentul în cură externă.
2.2.5 Alte obiective turistice
În afară de terapie, în localitatea Săcelu, turiștii au parte și de alte atracții.
Lacul BOLCA este situat la aproximativ 2,5 km de Săcelu. Acesta are o istorie
aparte, fiind subiectul multor legende locale. Un loc unde civilizația este doar un cuvânt
banal, te invită să uiți de problemele cotidiene, pentru a te relaxa în mijlocul naturii, la o
partidă de pescuit sportiv, călărie, curse cu ATV -ul, sau numai pentru a te odihni. Pierdut
parcă printre dealuri, „lacul fără fund”, cum este denumit de săteni, p oartă cu el leg endele
locale și ale istoriei ( de la brazii ascunși pe fundul lacului, pe vremea celui de -al doilea
război mondial, deși în zonă nu există această esență de lemn, până la secarea acestuia în
regimul comunist). Actualul proprietar investește în zona din jurul lacului, amenajând o
păstrăvărie cu 4 bazine. Preparatele naturale sunt la ele acasă: păstrăv la grătar sau copt în
folie de aluminiu, diferite preparate pe bază de pește, brânză și lapte proaspăt.
Piatra Buhă are forma unei statui . Se g ăsește pe malul stâng al Blahniței , aproape
de „băile romane” și de locul unde a fost descoperită , cu ani în urmă, inscripția dedicată
zeilor medicinei. „Buha”, după părerea arheologilor este „mai întâi, rezultatul intervenției
omului și apoi al modelării în timp, în forma actuală, de agenții externi,, la care se adaugă
și intervențiile antropice, făcute pe unele stânci izolate, dar mai ales, cele de pe peretele de
vest al ogașului „Ciucur”, situat în stânga Blahniței. Cercetătorii spun că aceste interve nții
au fost făcute după o tehnică și un plan bine stabilite și cu o unealtă specială” [1, pag 189].
În spatele Buhăi, la o distanță de 30 – 35 m în linie dreaptă, se găsește o mică grotă, în
interiorul căreia se observă pe pereți, urme de șpiț, care au în ceput să dispară datorită
descompunerii rocii și intervenției distructive a turiștilor. Buha este înaltă de 4,5 m și este
despicată la mijloc de o fantă.
Casa Moangă, se găsește în curtea Școlii Gimnaziale cu clasele I – VIII. Aceasta
este de tip culă – fortăreață de apărare – cu o singură intrare în partea de sud, zidurile
groase de circa 1 m, cu creneluri în ziduri, cu uși bine ferecate. După Moangă, casa a fost
propr ietatea mai multor familii: Dumitrache, Săceleanu, Pleșoianu. În timpul Revoluției de
la 1821, Tudor Vladimirescu și pandurii săi și -au găsit aici refugiul de mai multe ori.

41
3. ANALIZA EVOLUȚIEI STAȚIUNII SĂCELU

3.1. Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLAB E
Geografie și mediu
 Peisaj nealterat;
 Clima temperat continentală;
 Izvoarele minerale, geotermale
și nămolurile terapeutice;
 Existența în apropiere a unor
zone cu mare potential touristic:
valea Galbenului, cheile
Oltețului ;
 Diversitatea florei și faunei  Poluarea râurilor;
 O slabă implementare a
legislației de mediu;
 Utilizarea abuzivă a bazei
forestiere;
 Puncte de colectare și reciclare
a deșeurilor slab răspândite sau
insuficiente.
Cultură și patrimoniu cultural
 Diversitatea obiectivelor de
patrimoniu din împrejurimile
stațiu nii – mănăstiri ;
 Apropierea de orașul Tg -Jiu,
unde se află operele
sculptorului Constantin
Brâncuși: Masa Tăcerii, Poarta
Sărutului și Coloana Infinitului
 Așezări rurale în care se poate
experimenta stilul de viață
tradiț ional;
 Muzee – pe diverse tematici;
 Păstrarea meșteșugurilor
tradiționale;
 O gamă largă de festivaluri de
tradiții și folclor.  Lipsa investițiilor în dezvoltarea
și promovarea obiectivelor
culturale – muzee, monumente
etc.;
 Lipsa unei baze de date și a uno r
calendare ale festivalurilor și ale
evenimentelor culturale care să
permită o promovare eficientă
pentru turiști;
 Neimplementarea legislației
privind conservarea clădirilor și
păstrarea caracteristicilor
arhitecturale.
Infrastructură, transport și comunicații
 Rețea de drumuri amplă cu
legături bune în toate direcțiile;
 Autocare de calita te pentru
transportul județean și alte
mijloace de transport prin tur –
operatori;
 Rețele de telecomunicații bine
dezvoltate – telefon, radio,
GSM, satelit.  Numărul s tructurilor de cazare;
 Dotări în general uzate în
structurile de cazare ;
 Lipsa unei rețele feroviare ;
 Accesul limitat pentru
persoan ele cu dizabilități la
hoteluri și puncte de atracție
turistică;
 Necorelarea rutelor și a orarelor

42
de transport în special a celor
intermodale;
 Lipsa rețelei de centre de
informare turistică;
 Lipsa indicatoarelor turistice la
obiectivele și atracțiile turistice;
 Lipsa unui aeroport în apropiere;
 Folosirea foarte slabă a surselor
de energie alternativă.
Resurse umane
 Populație cu abilități
lingvistice, ce oferă un
potențial pentru resursele
umane din turism
 Existența în zonă a liceelor cu
profil economic, touristic și
servicii , care contribuie la
pregătirea profesională din
industria hotelieră (Colegiul
Economic Virgi l Madgearu și
Liceul Teoretic Novaci) ;
 Oameni primitori și cu
ospitalitate tradițională;
 Numeroși operatori turist ici
calificați și experimentați în
județ  Salarii mici și condiții de muncă
grele, care stimulează migrația
forței de muncă din industria
hotel ieră;
 Pregătirea profesională din
sectorul hotelier nu corespunde
întocmai nevoilor angajatorilor;
 Lipsa cursurilor de pregătire
profesională în teritoriu;
 Conștientizarea slabă a
oportunităților și a potențialului
de dezvoltare a carierei în
industria tur ismului;
 Conștientizarea slabă a
importa nței turismului pentru
economie.
Cadrul legal și organizarea
 Cadru legal și strategic solid
pentru gestionarea ariilor
protejate și pentru protecția
mediului  Lipsa parteneriatelor public –
private în turism;
 Organizarea slabă a operatorilor
de turism în asociații de profil;
 Lipsa structurilor instituționale
de dezvoltare regională a
turismului;
 Lipsa planurilor de dezvoltare
turistică integrată a
orașelor/stațiunilor;
 Lipsa stimulentelor și a
mecanismelor de sprijin pentru
investitori;
 Nesoluționarea problemelor
juridice privind proprietatea
asupra terenurilor și a

43
proprietăților imobiliare care
limitează dezvoltarea;
 Implementarea legislației
curente este adesea inadecvată –
este necesară stabilirea de
priori tăți.
Marketing și Promovare
 Sector dinamic al operatorilor
din turism;
 Un număr însemnat de
propuneri de proiecte care
vizează turismul, rezultat al
preocupării permanente a
autorităților locale în acest
sens.  Lipsa unui plan de marketing
oficial la nivel județean, regional
și național;
 Lipsa unui brand județean și a
brandurilor locale;
 Lipsa unui „piețe” vir tuale unice
a turismului gorjean ;
 Cercetarea insuficientă a pieței;
 Insuficienta utilizare a
mijloacelor informatice și a
internetului pentru inf ormare,
marketing și rezervare;
 Colaborare redusă a sectorului
public/privat pe probleme de
marketing.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
 Asocierea unui număr cât mai
mare de operatori de turism în
vederea realizării intereselor
comune;
 Finanțarea proiectelor de
instruire a personalului din
Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane;
 Finanțarea dezvoltării
turismului cu ajutorul
finanțărilor nerambursabile din
cadrul instrumentelor de
postaderare și al programelor
de finanțare naționale.  Mentalit atea nefavorabilă
constituirii și lucrului în
parteneriat între autoritățile
publice locale și mediul de
afaceri;
 Fondurile reduse pentru
investiții și neprioritizarea
acestora datorită lipsei
strategiilor;
 Costurile mari ale reabilitării
infrastructurii rutiere;
 Migrația personalului din
sectorul turismului;
 Lipsa angajamentului clar al
membrilor parteneriatului pentru
realizarea acțiunilor asumate.

44
0123456789
1990 1991 1992 1996 1997 1998 2001 2004 2016Numărul de structuri de primire
numărul de structuri de
primire3.2. Evoluția bazei tehnico -materiale
Conform datelor puse la dispoziție de In stitutul Național de Statistică ,
[http://statistici.insse.ro/shop/ ], evoluția numărului de structuri de primire turistică, între
anii 1990 – 2016, este dramatică, acesta a scăzut de la 8 în anul 1990 la 2 în anul 2001 și a
urcat la 3 din anul 2004, menținându -se la această valoare până în anul 2016.

Figura nr. 3.1 Evoluția numărului de structuri de primire în Săcelu (1990 – 2016)
Sursa: Institutul Naț ional de Statistică

Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată), care reprezintă numărul de
locuri de cazare de folosință turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare,
clasificare al unităților de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala
în caz de necesitate a avut ur mătoarea dinamică:

45
0100200300400500600700
1990 1991 1992 1996 1997 1998 2001 2004 2016Capacitatea de cazare
capacitatea de cazare

Figura nr. 3.2. Evoluția capacității de cazare în Săcelu (1990 – 2016)
Sursa: I nstitutul Național de Statistică

BAZA DE TRATAMENT reprezintă inima stațiunii Săcelu.
Este o construcție modernă, inaugurată în 1986. Este dotată c u aparatură
ultramodernă, aici putându -se efectua sute de tratamente și de proceduri asociate. Baza
aparți ne Complexului Energetic Oltenia, care se ocupă permanent de dezvoltarea acesteia.
Foarte aproape de baza de tratament se găsește baza pentru cura e xternă, compusă
din patru bazine în aer liber, care conțin ape minerale clorurate, iodurate, bromurate, sărate
și nămol sapropelic.
Bazinul nr. 1 sau bazinul mic, este numit și „Izvorul Lumina” , are o lungime de
7,50 m și o lățime de 3,50 m, adâncimea de 2 m. Pereții sunt formați din pietre de râu
rulate, prinse în mortar, fundul este nedalat, constituit din conglomerate,
microconglomerate și gresii eocene, pe fisurile cărora apar emergențele de ape minerale.
Acest bazin e ste important prin stratul gros de nămol terapeutic ce se folosește la tratarea
bolilor reumatismale; debitul izvoarelor ce ies prin fisurile conglomeratelor , măsurat în
1978 este de numai 2,6 m3 /zi (0,03 dm3/s). Apa minerală es te însoțită de slabe degajări de
gaze.
Bazinul nr. 2 sau „Bazinul de nămol”, prezintă o lungime de 32,50 m, lățime 17
m, adâncime circa 2 m, în total o suprafață de 550 m2. Construcția este asemănătoare

46
bazinului mic. Emergențele apei mineralizate apar din conglomeratele și gresiile ecocene,
care se află într -un grad avansat de alterare. Debitul total al izvoarelor de 14,6 m3 /zi
(0,17 dm3/s), mineralizația totală a apei este cuprinsă între 34 .950-53.560 mg/l. Și la acest
bazin este important nămolul tera peutic ce se formează anual, acesta cuprinzând a treia
parte din suprafața bazinului.
Bazinul nr. 3 sau „Bazinul mijlociu”, are o lungime de 50,50 m, lățime de 17 m și
o adâncime de la 0,50 m la 2 m, cu o suprafață de 800 m2. Apa este asigurată de 8 izvoa re
existente pe fundul acestuia, cu un debit al izvoarelor de 8,6 m3/zi (0,11 dm3/s) Bazinul
mai primește apă de la sonda nr. 1453, situată în imediata vecinătate, sondă care are un
debit de 2,50 dm3/s. În urma golirii s -au făcut analize chimice pentru pro bele de apă
prelevate de la izvoarele de pe fundul lacului, mineralizația totală fiind cuprinsă între
22.170 – 22860 mg/l. Stratul de nămol terapeutic care se acumulează pe fundul bazinului,
are grosimea redusă, fiind impurificat cu nisipul adus în lac de apele de șiroire.
Bazinul nr. 4, „Bazinul mare” sau „Izvorul Tămăduirii”, are o formă
neregulată, cu suprafață de 3.000 m2, are adâncimi de 2 – 2,5 m. Cu ocazia golirii
bazinului, în 1979, au fost localizate pe fundul acestuia 17 zone de emergențe de ape
minerale, uneori însoțite de gaze libere, un debit total de 17 m3 /zi (0,2 dm3/s) și
mineralizație totală de 44500 mg/l. Prin pompare din acest bazin se asigură și apa minerală
necesară băilor la ca dă. Numele “ Izvorul tămăduirii” l-a primit de la bolnavii c are se
vindecau de afecțiuni reumatice . Acest bazin are legătură cu bazinul mijlociu, primind la
preaplin apa deversată din acesta.
Complexul balnear este compus din:
– baza de tratament;
– spații de cazare în Hotelul Minerul, cu o capacitate de 140 locuri; camere cu două
locuri, apartamente cu 4 locuri și grupuri sanitare proprii;
– spațiu pentru servirea mesei si bar;
– bazine în aer liber ;
– plaja, care a beneficiat de investiții de modernizare în anul 2013, alocate de CE
Oltenia, putând oferi un c adru modern și dotările necesare petrecerii unui sejur plăcut:
nisip fin, 100 de șezlonguri, umbrele, dușuri, grupuri sanitare noi, punct de prim ajutor și
o terasă unde pot fi consumate produse alimentare și băuturi răcoritoare diverse .

47
TABĂRA din S ăcelu constituie și ea un Centru de Agrement. Aparține Direcției
Județene de Tineret Gorj. Are o capacitate de 80 de locuri pentru cazare și 200 de locuri
pentru masă. Cazarea este asigurată în bungalouri și căsuțe de tip champing.
Centrul funcționează se zonier, urmând să se extindă. Dispune de parc de joacă și
bază sportivă, cu toată dotarea.

Cu toate că populația majoritară se ocupă cu agricultura, iar România a trecut prin
perioade în care au putut să fie accesate cu succes programe europene pentru dez voltarea
agroturismului, în Săcelu nu există decât două pensiuni. Nu se știe dacă aceasta este
urmare a nepăsării locuitărilor, a comunității locale sau a forurilor superioare, respectiv
Ministerul Turismului (în diferitele sale denumiri, de -a lungul timpu lui). Nu au existat
suficiente campanii de promovare a acestor programe comunitare în rân dul populației (mai
ales în rândul tineri lor). De asemenea, primăria era datoare să organizeze sesiuni de
documentare și de informare a persoanelor șomere, care poate ar fi fost interesate să -și
dezvolte afaceri mici, de familie, în domeniul agroturismului.

Pensiunile existente în localitate sunt pensiunea Teodora și pensiunea Lucica.
Pensiunea Teodora, situată în centrul stațiunii, are restaurant cu o sală de 80 de
persoane. Oferă servicii de masă (mic dejun, dejun, cină, mese festive, evenimente
speciale). Este dotată și cu o sală de conferințe, cu 10 camere prevăzute cu baie, duș,
televizor, internet, frigider.
Pensiunea Lucica, este situată la circa 200 m spre su d-vest de actuala clădire a
primăriei. Oferă turiștilor cele mai bune condiții de cazare și masă, la prețuri accesibile.
Are 25 de locuri de cazare și oferă servicii de masă, televizor, internet. De asemenea, are
un magazin cu mărfuri variate.

48
3.3 Analiza circulației turistice
Din analiza numărului de turiști cazați în unităț ile turistice din Săcelu , se observă cǎ a cesta a crescut din 2012 până în 2014, urmând apoi
o scădere drastică, în 2014, cu o ușoară revenire în anul 2016. Din punct de vedere economic, această scădere a sosirilor turiștilor poate fi
datorată ofertei de servicii turistice de slabă calitate, dar și slabei promovări a turismului în zonă.
Tabelul nr. 3.1.
Analiza turiștilor cazați în unități de cazare turistică (sosiri) în perioada 2012 – 2016
Anul Sosiri
(mii
persoane) Modificări
absolute Indice relativ (%) Ritmuri de
creștere (%) y Δ I R
yi Δi/1 Δi/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1
2012 2,3 0 0 100 0 0 0 2,26 -0,1 0,95 0,05
2013 2,2 -0,1 -0,1 95,65 95,65 -4,34 -4,34
2014 3,5 1,1 1,2 152,17 159,09 52,17 59,09
2015 1,4 -0,9 -2,1 60,86 40 -39,14 -60
2016 1,9 -0,4 0,5 82,60 135,71 -17,4 35,71

49
Analizând perioada anterioară anului 2012, se constată că numărul de turiști a
avut un maxim în anul 2014, dar în ceilalți ani a fluctuat mai puțin.

Figura nr. 3.3 Sosiri turiști în perioada 2001 – 2016 în Săcelu
Sursa: I nstitutul Național de Statistică

În tabelul nr. 3. 2. sunt redate sosirile și înnoptările turiștilor în Săcelu, în anii
2012 – 2016.
Sosirile reprezintă numărul turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică, și
cuprind toate persoanele (români și străini) care călătoresc în afar a localităților în care
își au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte
într-o unitate de cazare turistică în zone vizitate din țară; motivul principal al călătoriei
este altul decât acela de a desfășura o activita te remunerată în locurile vizitate.
Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră,
pentru care persoana este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și
beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spați ului ocupat, chiar dacă durata de
ședere efectivă este inferioară i ntervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările
aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți).

05001000150020002500300035004000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Sosiri turiști
ssosiri

50
Tabelul nr. 3.2.
Sosiri și înnoptări ale turiștilor în Săcelu, p e luni, în perioada 1012 – 2016
Anul Luna Sosiri Înnoptări
2012 Ianuarie 13 54
Februarie 43 127
Martie 138 562
Aprilie 13 43
Mai 102 373
Iunie 208 1123
Iulie 471 4758
August 412 4585
Septembrie 250 1128
Octombrie 337 1428
Noiembrie 263 1114
Decembrie 112 654
2013 Ianuarie 24 52
Februarie 40 185
Martie 55 218
Aprilie 19 148
Mai 42 209
Iunie 65 481
Iulie 571 4914
August 421 3623
Septembrie 278 1095
Octombrie 343 1685
Noiembrie 244 953
Decembrie 122 475
2014 Ianuarie 22 146
Februarie 34 270
Martie 39 97
Aprilie 21 90
Mai 58 229
Iunie 742 1878

51
Iulie 507 4117
August 427 3169
Septembrie 929 2057
Octombrie 676 1840
Noiembrie 30 99
Decembrie 20 85
2015 Ianuarie 17 45
Februarie 24 68
Martie 51 151
Aprilie 53 233
Mai 48 343
Iunie 43 295
Iulie 527 3108
August 486 2666
Septembrie 323 1780
Octombrie 146 672
Noiembrie 32 125
Decembrie 28 117
2016 Ianuarie 41 126
Februarie 156 544
Martie 55 195
Aprilie 47 222
Mai 64 271
Iunie 34 147
Iulie 684 4739
August 633 4179
Septembrie 104 777
Octombrie 44 305
Noiembrie 24 56
Decembrie 20 127

52

Figura nr. 3.4 Evoluția sosirilor pe luni, în perioada 2012 – 2016
Sursa: Institutul Național de Statistică

Se observă din figura nr. 3.4 că numărul de sosiri în stațiunea Săcelu variază
foarte mult, în timpul anului, în perioada de vară acesta crescând vizibil. Este normală
această evoluție, deoarece stațiunea oferă foarte puține soluții de tratament terapeutic în
interior, neexistând variantele bazinelor închise.

Analizând mai atent, se observă că în anul 2016, lunile care se detașează net ca
sosiri de turiști sunt lunile iulie și august, adică exact sezonul de vară, când stațiunea
este asaltată nu numai de cei doritori de tratament, dar și de cei care caută un refugiu
estival, litoralul fiind prea departe și uneori prea costisitor. 01002003004005006007008009001000
2012
2013
2014
2015
2016

53

Figura nr. 3.5. Sosiri turiști în anul 2016, pe luni
Sursa: Institutul Național de Statistică

Figura nr. 3.6 Evoluția înnopt ărilor pe luni, în perioada 2012 – 2016
Sursa: Institutul Național de Statistică

Din evoluția înnoptărilor turiștilor în ultimii 5 ani se observă foarte clar că
perioada sezonului de vară, respectiv lunile iunie – septembrie, reprezintă vârful detașat
al cererii, în ultimul an remarcându -se lunile iulie și august.
0100020003000400050006000
2012
2013
2014
2015
2016

54

Figura nr. 3.7 Înnoptări în anul 2016, pe luni
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tabelul nr. 3.3
Previziunea populației turistice viitoare prin metoda sporului mediu
Anul Sosiri (y i – mii persoane) ti y=y 1 + Δ·t i (yi – y)2
2012 2,3 0 2,3 0
2013 2,2 1 2,2 0
2014 3,5 2 2,1 1,96
2015 1,4 3 2 0,36
2016 1,9 4 1,9 0
2017 5 1,8
2018 6 1,7
2019 7 1,6
2020 8 1,5
2021 9 1,4 0500100015002000250030003500400045005000înnoptări turiști
înnoptări turiști

55
Calculele realizate pentru previziunea populației turistice din tabelul nr. 3 .3:
Din tabelul nr. 1 se cunoaște:
Δ = – 0,1
y = y 1 + Δ·t i
y2012 = 2,3 – 0,1·0 = 2,3
y2013 = 2,3 – 0,1·1 = 2,2
y2014 = 2,3 – 0,1·2 = 2,1
y2015 = 2,3 – 0,1·3 = 2
y2016 = 2,3 – 0,1·4 = 1,9
y2017 = 2,3 – 0,1·5 = 1,8
y2018 = 2,3 – 0,1·6 = 1,7
y2019 = 2,3 – 0,1·7 = 1,6
y2020 = 2,3 – 0,1·8 = 1,5
y2021 = 2,3 – 0,1·9 = 1,4
(2,3 – 2,3)2 = 0
(2,2 – 2,2)2 = 0
(2,1 – 3,5)2 = 1,96
(2 – 1,4)2 = 0,36
(1,9 – 1,9)2 = 0
Abaterea medie pătratică a seriei ajustate este:
σ = √0+0+1,96+0,36+0
5 = 0,46
Coeficientul de variație:
v = 0,46
2,26 ·100 = 20%

56
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Turismul reprezintă astăzi pentru orice țară a lumii o componentă de primă
importanță a vieții economice și sociale, o chintesență a optimismului economic și
social. Turi smul este considerat ca fiind “cea mai importantă industrie a viitorului”.
Mon umentele istorice și lă cașurile de cult din județul Gorj , reprezintă importante
puncte turistice atât pentru locuitorii din zonă , cât și pentru cei din țară sau străinătate.
Gorjul beneficiază de un patrimoniu turistic valoros, impresionant prin bogăție și
varietate, dar totodată insuficien t valorificat. Autoritățile locale trebuie să investigheze
anumite căi de îmbunătățire pentru exploatarea și amenajarea teritoriului pentru a fi cât
mai atractiv pentru turiști, deoarece nu este îndeajuns frumusețea naturii fără un efort
din partea factorilor responsabili și fără o investiție financiară corespunzătoare.
În cazul stațiunii Săcelu se apreciază că nu există o mare diversitate de structuri
de cazare. De asemenea, capacitățile de tratament din stațiune sunt reduse, bazate mai
ales pe băile externe, inferioare comparativ cu cele ale altor stațiuni de profil din țară.
Baza materială din stațiune este nedezvoltată structural și se găs ește într -un grad de
uzură fizică și morală destul de ridicată.
Este necesară existența unor structuri de cazare cu un grad mai mare de confort
decât cel existent.
O altă cerință ce se impune în cadrul acestei stațiuni, este aceea de diversificare
a serviciilor, prin includerea unor servicii de agrement, oferta turistică fiind o
combinație de elemente materiale și servicii, în care acestea din urmă joacă un rol
important.
Numărul de turiști este destul de redus î n ultimii ani. Si tuația se datorează atât
faptului că nivelul de trai în România a scăzut în ultima perioadă de timp, dar și
diminuării interesului turiș tilor pentru practicarea acestei forme de turism, tendința
descrescătoare fiind manifestată datorită stă rii proa ste în care se află majori tatea
echipamentelor de cazare ș i tratament din ace astă stațiune .
Datorită faptului că dispune de resurse de substanțe minerale științific dovedite
și tradițional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalații specifice pentru cură, dar
și pentru că di spune de o organizare ce permite acordarea asistenței medicale balneare
în condiții corespunzătoare, stațiunea Săcelu figurează pe lista stațiunilor turistice
balneoclimaterice.

57

Deși redusă, stațiunea dispune de o rețea turistică, formata în principal din tr-un
complex hoteliere cu bază de tratament dotată corespunzator în vederea asigurării
serviciilor pe întreaga perioadă a anului.
În afara turismului balnear, care se adresează în general segmentului de
populație în vârstă, în ultimii ani (cu un varf în anul 2014, urmat de o scădere în anii
următori) s -a dezvoltat turismul de week -end și turismul de eveniment, practicat de
turiștii din orașul Tg -Jiu și din județul Gorj, distanțele scurte fiind un factor important în
dezvoltarea acestor forme de turism. S tațiunea este recunoscută în zonă ca „mica mare a
gorjenilor”.
În ultima perioadă nu au mai fost făcute nici un fel de investiții de modernizare
a instalațiilor de t ratament, care aparțin exclusiv Complexului Energetic Oltenia,
companie, la rândul ei cu probleme financiare .
Viitorul stațiunii se va sprijini pe investiții directe sau complementare. Este
nevoie urgentă de modernizarea și îmbunătățirea cazării și dotărilor, ca și a
infrastructurii (d rumuri, rețele de apă și canalizare, încălzire) și dezvoltări ale spațiilor
publice deschise și a străzilor.
Stațiunea va trebui să -și ridice standardul și să ofere și alte activități și atracții
compleme ntare interesante. Produsul balnear trebuie reorient at în mod gradat către
păstrarea formei fizice, sănătate și medicină preventivă și dezvoltarea unor atracții
turistice conexe, ameliorarea întreținerii, introducerea de zone cu flori și arbuști și
repararea aleilor și băncilor din cadrul stațiunii.
În con cluzie, trebuie luate de urgență mă suri pentru relansarea turismul ui
balnear, pentru dezvoltarea ș i modernizarea produsului turi stic oferit, astfel ca acesta să
ajungă î n viitor la standardele cerute atât de piața internă, da r și de piata internațională ,
pentru ca circulația turistică să înceapă să urmeze un curs ascendent, pentru ca speranța
gorjenilor, stațiunea Săcelu , să nu rămână doar o amintire.
„Mica mare a gorjenilor” are șanse reale, împreună cu stațiunea montană Rânca,
să aducă județul Gorj în fr untea turismului românesc.

58

BIBLIOGRAFIE

1. Ion Vilău, Viorel Vilău, „MONOGRAFIA COMUNEI SĂCELU ” , Editura
ETNA, București, 2010
2. Vasile Glavan, „GEOGRAFIA TURISMU LUI IN ROMANIA”, Editura
Fundației România de mâine, Bucureș ti, 1995
3. Rodica Minciu, „AMENAJAREA T URISTICĂ A TERIT ORIULUI”, Editura
Iylvy, Bucureș ti, 1995
4. Gheorghe Mecu, „TURISM Ș I TRATAMENT BALNEAR PE LITORAL ”,
Editura Naț ional, 2001
5. Florina Bran, Melinda Candea, Irina Cimpoieru , „ORGANIZAREA,
DEZVOLTAREA Ș I AMENAJAREA SPAȚIULUI TURISTIC ”, Editura
Universitară, București, 2006
6. Sondajul de opinie “Consumul de servicii turistice balneare în România” ,
Ministerul Turismului , august 2009
7. Constantin Câșlaru , „BĂILE SĂCELU, UN TEZAUR NATURAL”, Editura
Agora, Craiova, 2010
8. http://statistici.insse.ro/shop
9. http://www.tratamentbalnear.ro/sacelu
10. http://www.ro -cazari .ro/cazare -balneo -spa.html
11. https://www.tourismguide.ro/cazare_centre_spa.html

59

ANEXA 1
Imagini din stațiune
Bazinele

Izvorul Săcelata sau Sfânta Treime

60

Pavilionul de la izvorul Săcelata

Panou informativ

61

Baza de tratament

Râul Blahnița

62

Lacul Bolcii

Pensiunea Lucica

63
ANEXA 2
Lista tabelelor și a figurilor

Lista tabelelor:

Tabelul nr.3.1 : Analiza turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică
(sosiri), în perioada 2012 – 2016 …………………………………………………… Pag.

48
Tabelul nr. 3.2 : Sosiri și înnoptări ale turiștilor în Săcelu, pe luni, în
perioada 2012 – 2016 ……………………………………………………………………

50
Tabelul nr. 3 .3 : Previziunea populației turistice prin metoda sporului
mediu ………………………………………………………………………………………….
54

Lista figurilor:

Figura nr. 1.1: Numărul structurilor de primire în stațiuni balneare, în
perioada 1993 – 2010 …………………………………………………………………… Pag.
20
Figura nr. 1.2 : Număr structuri de primire turistică în stațiunile
balneare, pe categorii de clasificare, în anul 2010 …………… ………………..
21
Figura nr. 1.3: Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în
stațiuni balneare din România, pe tipuri de turiști ……………………………..
22
Figura nr. 1.4: Înnoptari ale turiștilor în structuri de cazare turistică în
stațiuni balneare din România, pe tipuri de turiști ……………………………..
23
Figura nr. 1.5 Sosiri ale vizitatorilor străini în România, în perioada
2000 -2010 …………………………………………………… ……………………………..
28
Figura nr. 3.1 : Evoluția numărului de structuri de primire în Săcelu
(1990 – 2016) ……………………………………………………………………………..
44
Figura nr. 3.2 : Evoluția capacității de cazare în Săcelu (1990 – 2016) … 45
Figura nr. 3.3 : Sosiri turiști în perioada 2001 – 2016 în Săcelu ………….. 49
Figura nr. 3.4 : Evoluția sosirilor pe luni, în perioada 2012 – 2016 ……… 52
Figura nr. 3.5 : Sosiri turiști în anul 2016, pe luni …………………………….. 53
Figura nr. 3.6 : Evoluția înnoptărilor pe luni, în perioada 2012 – 2016 … 53
Figura nr. 3.7 : Înnoptări în anul 2016, pe luni …………………………………. 54

Declarație pe proprie răspundere privind respectarea drepturilor
intelectuale în elaborarea lucrării de absolvire

Subsemnata, STANCU (VULPE) CARMEN RODICA , domiciliată în Tg -Jiu,
județul Gorj, legitimată cu CI, seria GZ, nr. 346206, CNP 2690724181171, declar pe
proprie răspundere și în conformitate cu art. 292 Cod Penal, privind falsul în declarații,
că lucrarea cu titlul: TURISMUL BALNEAR, STUDIU DE CAZ – STAȚIUNEA
SĂCELU, elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor
postuniversitare de conversie profesională organizate de către Facultatea de Științe din
cadrul Universității din Petroșani, sesiunea iunie, a a nului universitar 2016/2017, avâ nd
conducător de lucrare pe conf. univ. dr. OANA BARON , reprezintă o contribuție
proprie, originală.
La realizarea lucrării am folosit doar sursele bibliografice menționate în
bibliografia prezentată la sfârșitul lucrării, cu respectarea legislației române și a
convențiilor internaționale privind drepturile de autor.
Lucrarea este elaborată de mine și nu reprezintă un plagiat.

Petroș ani,
Semnătura
Data : 12.06.2017
Absolvent, Carmen Rodica Stancu (Vulpe)

_________________________