Program P.n.d.r. Privind Dezvoltarea Colectivitatii Locale din Comuna Gradistea

LUCRARE DE LICENȚĂ

Program PNDR privind dezvoltarea colectivitatii locale din comuna Gradistea

CUPRINS

Introducere

PARTEA I -TEORIE

CAPITOLUL I – PROIECTUL – OBIECT AL MANAGEMENTULUI PROIECTELOR

Particularitățile proiectelor

Deosebirea dintre proiect și program

Caracteristicile unui proiect

Obiectivele proiectului

Gestiunea proiectelor

Factorii care influențează gestiunea unui proiect

Ciclul de viață al unui proiect

Finanțarea proiectelor

CAPITOLUL II – MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Considerații generale privind managementul proiectelor

Principiile managementului proiectelor

PARTEA a II-a – MODEL APLICAT ÎN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA

CAPITOLUL III – OPORTUNITATEA PROIECTULUI ÎN COMUNA GRĂDIȘTEA

Cadrul general

Disfuncționalități – Aspecte socio-economice, arhitecturale și de mediu

CAPITOLUL IV – PROGRAM PNDR IMPLEMENTAT CU SUCCES

Programul Național de Dezvoltare Rurală

Gestiunea proiectelor de specialitate

Studiu proiectelor implementate prin programul PNDR

3.1.Gestiunea proiectelor

3.2.Necesitatea și oportunitatea celor trei proiecte (justificare)

3.3. Descrierea funcțională și tehnologică a lucrărilor

3.4.Metodologia de implementare

3.5.Regulament de organizare – cadrul legislativ

3.6.Proceduri de evaluare

3.7.Bugetul programului

4. Instrumente utilizate în managementul timpului

4.1. Oraganigrama programului (WBS)

4.2. Diagrama Gantt

4.3. Analiza drumului critic. Diagrama cu precedențe

5. Analiza mediului cu ajutorul matricei SWOT

6. Rezultate așteptate

CAPITOLUL V – CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Introducere

Legătura mea cu zona proiectelor cu finanțare europeană a început odată cu studierea materiei management de proiect în anul II de facultate, când la această discilplină trebuia să realizăm singuri sau în echipe și o parte aplicativă, sub forma unui proiect de finanțare sau de cercetare. Acela a fost și momentul când am decis ce îmi doresc să fac pe mai departe, dar, totodată, m-am decis și asupra temei pe care îmi doream să o abordez în lucrarea de licență.

De atunci și până în prezent, mi-am canalizat energia în acest sens și am început să studiez îndeaproape sursele de finanțare europeană, cât și modul de alocare a fondurilor la nivelul comunității din care provin și anume, comunitatea din comuna Grădiștea, județul Vâlcea.

Dată fiind pasiunea mea pentru zona proiectelor, am dobândit convingerea că un adevărat manager și proiectant se bazează pe o bună pregătire academică, dar și pe o cercetare riguroasă a contextului local. Nu mai este un secret pentru nimeni că românii se află printre codașii clasamentului atunci când vine vorba de accesarea fondurilor europene. De aceea, în lucrarea de față nu mi-am propus să fac o analiză a factorilor ce au influențat în mod negativ accesarea fondurilor europene în România, ci îmi doresc să exemplific și să analizez un program european format din trei proiecte, program ce a fost implementat cu succes într-o comunitate rurală din Oltenia, să descopăr acele elemente care i-au asigurat succesul și totodată, să îl transform într-un reper real pentru cei care sunt interesați de sfera proiectelor europene.

De asemenea, în lucrarea de față am dorit să lămuresc confuzia care ia naștere adeseori în asocierea proiectului cu programul, care deși foarte asemănătoare, se deosebesc prin gradul lor de complexitate. În acest sens, studiul de caz realizat în partea a II-a a lucrării vine să analizeze trei proiecte ce compun un program complex ce a fost implementat cu succes la nivelul colectivității rurale din comuna Grădiștea, județul Vâlcea.

Așadar, în temeiul faptului că un proiect de succes ia naștere în urma unei intense pregătiri intelectuale, dar și prin mult efort și perseverență, în prima parte a lucrării m-am ocupat de definirea managemetului de proiect și a obiectului său ca și concepte, iar în a doua parte a lucrării am realizat o ilustrare a modului în care conceptele managementului de proiect se reflectă în practică. Și pentru că trăim în epoca competitivității și a dinamismului, am dorit ca în lucrarea de față să prezint un ansamblu de concepte și teorii cu privire la conținutul, importanța, organizarea structurală și coordonarea unui proiect în cadrul organizației. Totodată, lucrarea redă tehnici folosite în cadrul managementului privind calitatea proiectului, finanțarea și timpul de execuție.

Pe lângă scopurile academice care m-au determinat să realizez lucrarea de față, dorința de a face cunoscută comunitatea rurală din care provin și spiritul cetățenesc au fost factori determinanți în alegerea acestei teme de studiu.

Acestă lucrare reprezintă doar primul pas pe care îl fac în sfera proiectelor europene și am dorit ca utilitatea acesteia să vină în sprijinul analizei proiectelor europene realizate în România comparativ cu proiecctele realizate în alte state membre UE, atât din interes personal cât și pentru cei interesați să realizeze în viitor proiecte de succes.

PARTEA I – TEORIE

CAPITOLUL I

PROIECTUL – OBIECT AL MANAGEMENTULUI PROIECTELOR

Particularitățile proiectelor

Un proiect este o lucrare compusă din multiple activități care au unele cerințe de timp, costuri, domeniu și randament și care se efectuează doar o singură dată în vederea realizării unui scop.

Datorită diferitelor accepțiuni pe care le are termenul de proiect, definirea acestuia a devenit un demers deloc simplu, dar în cele ce urmează vă voi prezenta două dintre cele mai ușoare accepțiuni ale acestuia:

Maestrul în domeniul calității, Joseph M. Juran , definește proiectul astfel:

„Un proiect este căutarea programată a unei soluții la o problemă”.

În viziunea lui Dumitru Oprea:

„Proiectul reprezintă intenția de realizare a unui produs, lucrări sau serviciu unic printr-o idee novatoare privind o anumită stare a componentelor, fenomenelor și proceselor dintr-un sistem, idee definită printr-un obiectiv clar, realizabil prin activități desfășurate la anumite termene calendaristice, în condiții de calitate și costuri bine precizate”.

Deosebirea dintre proiect și program

Nu de puține ori s-a constatat asocierea proiectului cu programul. A nu se confunda aceste două noțiuni. Diferențele dintre acestea sunt evidente. Astfel, s-ar putea spune că proiectele au ca scop realizarea unor elemente de rezultat stabilite, cu minimum posibil de resurse, pe când programele au ca scop utilizarea în mod optim a resurselor, pentru a realiza maximum de beneficii. În cadrul proiectelor, beneficiiile se creează printr-un singur demers și printr-un ciclu de viață relativ scurt. În cadrul programelor, beneficiile se creează prin contribuția adusă de fiecare proiect și acțiune întreprinsă pe durata ciclului de viață al programului.

Așadar, programul reprezintă o suită de proiecte, în timp ce proiectele reprezintă activități atipice care au o viață relativ scurtă, așa cum vom vedea în a doua parte a lucrării în care am realizat un studiu de caz asupra unui program PNDR ce a fost executat la nivelul unei colectivități rurale prin „interconectarea” a trei proiecte.

Caracteristicile unui proiect

Din definițiile date rezultă unele caracteristici specifice, care se regăsesc, într-o măsură mai mică sau mai mare, în fiecare proiect, indiferent de tipul sau mărimea lui. Dintre caracterisitcile proiectelor se pot enumera:

Proiectul reprezintă instrumentul schimbării, deoarece prin finalizarea sa se dorește evoluția și schimbarea unei situații cu una mai bună și astfel se produce produce un impact asupra mediului, oamenilor și stilului lor de viață;

Proiectul este unic deoarece se urmărește relizarea a ceva nou și deosebit;

Proiectele urmează o abordare planificată, organizată spre atingerea obiectivelor propuse;

Proiectele utilizează resurse special alocate derulării lor;

În derularea unui proiect este nevoie de un conducător – managerul- și de echipa propiu-zisă;

Succesul tuturor proiectelor este rezultatul unui echilibru între trei elemente: timp, resurse și rezultate.

Obiectivele proiectului

În cadrul activităților de proiect, există niște obiective clar stabilite cu scopul de a împlini așteptările părților implicate, cum ar fi:

Realizarea obiectivelor legatate de termen;

Realizarea obiectivelor legate de cost;

Obținerea unui anumit nivel de performanță;

Folosirea eficientă a resurselor alocate;

Obținerea aprobării beneficiarului.

Managementul proiectelor este eficace atunci când țelurile și justificarea economică a proiectului pot fi enunțate sub forma unor obiective clare și măsurabile în termeni de timp, cost și performanță.

Există mai multe tipuri de obiective:

În funcție de gradul de măsurabilitate:

obiective cantitative;

obiective calitative.

În funcție de gradul de complexitate:

obiective pe termen lung (generale);

obiective imediate, pe termen scurt (specifice).

Putem spune că orice proiect depinde de trei factori: bani, timp, scop. Acești termeni definesc „triunghiul obiectivelor proiectului”, iar modificarea oricăruia dintre ei determină modificarea celorlalți doi. De obicei, numai unul dintre ei predomină în cadrul unui proiect, deși sunt la fel de importanți.

Gestiunea proiectelor

„Gestiunea de proiecte constă în a facilita planificarea, calendarul și controlul tuturor activităților care trebuie să se realizeze pentru obținerea obiectivelor proiectului”.

Prima normă a conducerii de proiecte este că cei care vor lucra în cadrul acesteia trebuie să ajute la planificarea sa. Aici intervine implicarea directorului de proiect, iar funcția sa constă în ajutarea echipei să-și îndeplinească lucrarea, să obțină resursele necesare și să amorseze forțele externe care ar putea dezorganiza lucrarea. El trebuie să fie mai mult decât un șef de proiect, ci un lider, în adevăratul sens al cuvântului.

Una dintre cele mai bune definiții ale ledership-ului a fost dată de Vance Packard, în viziunea căruia:

„Ledershipul este arta de a-i convinge pe ceilalți să dorească să facă ceea ce tu crezi că ar trebui să facă”.

Factorii care influențează gestiunea unui proiect

Un proiect este dependent de contextul în care se derulează, deoarece există numeroși factori ce influnențează desfășurarea acestuia. Printre acești factori se remarcă:

Calitățile managerului. S-a demonstrat că există un set de calități ce pot asigura succesul managerului. Cele mai importante dintre acestea sunt următoarele: viziunea, integritatea, aprecierea meritelor, creativitatea, corectitudinea, deschiderea pentru lucruri noi etc;

Climatul de muncă. Este foarte bine cunoscut faptul ca angajații care lucrează în condiții dificile muncă vor avea nevoie de o motivare suplimentară, atât materială cât și morală, în timp ce un climat de muncă favorabil desfășoară și el un alt tip de așteptări cum ar fi promovarea, cariera;

Redistribuirea resurselor. Acest factor se referă la capaciatatea managerului de a aloca corect resursele bazându-se pe intuiție, experiență și, cel mai important, pe niște calcule corecte și exacte;

Complexitatea obiectivului. Obiectivele trebuie să fie foarte clar definite (se au în vedere criteriile SMART).

Reușita unui proiect depinde de măsura în care organizația inițiatoare reușește să evite efectele acțiunii unor factori interni și externi.

Ciclul de viață al unui proiect

Un proiect poate fi demersul prin care doresc să realizez ceva care nu există sau demersul de schimbare a unei situații existente.

Derularea unui proiect necesită metode de lucru specifice, o abordare sistematică și principii adecvate. Pentru a fi mai ușor de gestionat și a permite exercitarea procesului de management, majoritatea proiectelor parcurg o serie de etape care alcătuiesc ciclul de viață al proiectului.

Numărul de etepe care alcătuiesc ciclul de viață al proiectelor pot varia, dar fazele principale ale unui proiect includ conceptul, definiția, planificarea, execuția și controlul, și închiderea. Aceste cinci faze alcătuiesc ciclul de viață elementar al unui proiect. În practică însă se poate folosi aul de muncă. Este foarte bine cunoscut faptul ca angajații care lucrează în condiții dificile muncă vor avea nevoie de o motivare suplimentară, atât materială cât și morală, în timp ce un climat de muncă favorabil desfășoară și el un alt tip de așteptări cum ar fi promovarea, cariera;

Redistribuirea resurselor. Acest factor se referă la capaciatatea managerului de a aloca corect resursele bazându-se pe intuiție, experiență și, cel mai important, pe niște calcule corecte și exacte;

Complexitatea obiectivului. Obiectivele trebuie să fie foarte clar definite (se au în vedere criteriile SMART).

Reușita unui proiect depinde de măsura în care organizația inițiatoare reușește să evite efectele acțiunii unor factori interni și externi.

Ciclul de viață al unui proiect

Un proiect poate fi demersul prin care doresc să realizez ceva care nu există sau demersul de schimbare a unei situații existente.

Derularea unui proiect necesită metode de lucru specifice, o abordare sistematică și principii adecvate. Pentru a fi mai ușor de gestionat și a permite exercitarea procesului de management, majoritatea proiectelor parcurg o serie de etape care alcătuiesc ciclul de viață al proiectului.

Numărul de etepe care alcătuiesc ciclul de viață al proiectelor pot varia, dar fazele principale ale unui proiect includ conceptul, definiția, planificarea, execuția și controlul, și închiderea. Aceste cinci faze alcătuiesc ciclul de viață elementar al unui proiect. În practică însă se poate folosi adesea și un ciclu de viață bazat pe faze de dezvoltare. Acest procedeu presupune repetarea de mai multe ori a activităților de determinare a cerințelor, de evaluare a alternativelor, de stabilire a specificațiilor și de implementare a proiectului. De asemenea, se mai pot folosi ciclurile de viață pe bază de prototip ce presupun prezentarea prototipului unor utilizatori, obținându-se un feed-back rapid și oferind avantajul posibilității de renunțare la prototipul care a avut mai puțin succes.

În ciuda simplității de construire a ciclului de viață corespunzătoor unui proiect, problema care deseori apare în practică este reprezentată de confuzia care se face între ciclul de viață al proiectului și ciclul de viață al produsului proiectului.

Ciclul de viață al unui produs cuprinde: analiza, sinteza, exploatarea și retragerea.

Putem observa că ciclul de viață al unui proiect nu se suprapune neapărat cu cel al unui produs. De asemenea, este remarcabil faptul că efortul dedicat planificării capătă valori diferite pe parcursul fiecărei etape ce intră în alcătuirea ciclului de viață al proiectului. Dacă în primele etape planificarea joacă un rol esențial, în etapele de încheiere vom observa că planificarea va trece în plan secund. Așadar, în cele ce urmează voi face o scurtă prezentare a ciclului de viață corespunzător unui proiect sănătos

Figura 1. Ciclul de viață al unui proiect (Abordare după Dan Chirleșan)

Toate proiectele sunt limitate de unele cerințe de randament, timp, cost și domeniu. Doar trei dintre ele pot avea valori desemnate. A patra trebuie să fie determinată de către echipa proiectului. Așadar, în pașii parcurși în gestiunea unui proiect apar inevitabil anumite întrebări. Pe cele mai frecvente dintre acestea le voi prezenta într-o figură grafică.

Figura 2. Pașii în gestiunea unui proiect și cele mai frecvente întrebări care apar

Finanțarea proiectelor

Finanțarea reprezintă procesul vital în desfășurarea unui proiect, deoarece constă în asigurarea fondurilor bănești fără de care nimic nu ar fi posibli. Ea se poate realiza atât prin surse proprii, cât și prin surse externe.

Deși toate proiectele necesită finanțare, lipsa resurselor financiare determinând imposibilitatea de înaintare a proceselor, natura și valoarea finanțării necesare pot să varieze foarte mult în diferitele stadii ale proiectului.

Finanțatorii publici. Finanțatorii publici sunt instituții legale constituite care implementează programe de finanțare utilizând bani din surse publice.

Integrarea României în Uniunea Europeană a adus efecte pozitive asupra modernizării societății românești în asamblu, asupra imaginii externe a țării precum și asupra vieții cetățenilor. Beneficiile economice nu au întârziat să apară, și constau în: o mică creștere economică, creșterea investițiilor străine directe, crearea unor structuri noi de producție (exemplu fermele), protecție sporită a consumatorilor și extinderea piețelor de capital.

Lista programelor operaționale finanțate de Uniunea Europeană este foarte vastă și acoperă toate domeniile de activitate din România de la agricultură, activități piscicole, resurse umane la programe de finanțare a asistenței sociale fiind împărțite pe categorii de beneficiari.. 

Pentru perioada 2007-2013, în România pentru finanțarea proiectelor, din surse nerambursabile, s-au utilizat trei instrumente structurale:

– Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), care susține reducerea disparităților interregionale și dezvoltarea și conversia regiunilor, prin acțiuni de sprijin în domeniul infrastructurii de bază, infrastructurii de educație și sănătate și sectorului productiv;

– Fondul Social European (FSE), care urmărește îndeplinirea obiectivelor Strategiei europene de ocupare a forței de muncă, prin finanțarea acțiunilor de prevenire și combatere a șomajului, dezvoltare a capitalului uman și de promovare a integrării pe piața muncii;

– Fondul de Coeziune (FC), prin care se finanțează, în principal, proiectele majore (de interes european) de infrastructură de transport, mediu și energie.

Finanțatorii privați. Finanțatorii privați sunt în general fundații internaționale, naționale sau regionale, pot fi de asemenea asociații neguvernamentale, alte fonduri. Finanțatorii privați sunt animați de anumite principii umanitare, de dezvoltare și ajutorare, de promovare a ideilor democratice, de dezvoltare a societății civile, a parteneriatului întresocietatea civilă și mediul instituțional, de protecție a mediului, de ocrotire a grupurilor defavorizate.

CAPITOLUL II

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Considerații generale privind managementul proiectelor

Odată cu dezvoltarea sistemelor cu dezvoltarea sistemelor informaționale pentru conducerea activităților – în mod special o dată cu generalizarea utilizării tehnicilor moderne aparținând tehnologiei informaționale – managemetul proiectelor s-a extins la nivelul tuturor activităților din economie, deoarece și-a dovedit capacitatea de a face față noilor tendințe manifestate pe plan mondial:

Creșterea accelerată a volumului de informație a cunoștințelor;

Creșterea cererii pentru bunuri și servicii tot mai complexe și mai puternic personalizate;

Creșterea competiției pe piață.

Apărută pentru prima dată în anii ’50, fiind aplicată în S.U.A. la N.A.S.A., cu ocazia cercetărilor spațiale cu caracter complex și interdisciplinar, managementul proiectelor reprezintă o ramură specializată a mangementului. Această ramură a apărut ca un instrument de planificare, coordonare, specializare și control al activităților complexe din proiectele comerciale, industriale, sociale, culturale și politice moderne.

Specialiști reputați, ca Tom Peters, prezintă managemetul proiectelor ca fiind cea mai bună modalitate de a organiza activitatea în cadrul firmelor moderne: folosind acest sistem de management, organizațiile sunt create pentru realizarea unui anumit scop și apoi dizolvate după atingerea acestuia, reorganizându-se sub o formă diferită pentru a răspunde unor noi provocări. Aspecte considerate clasice în managemetul producției sunt incluse în managemetul proiectelor: grafice rețea, analiza drumului critic, structurile matriceale, managemtul grupurilor, alături de concepte și tehnici noi, care ar putea avea un impact important chiar și în cadrul firmelor care folosesc deja organizarea pe proiecte.

Managementul proiectelor este știința managementului resurselor, astfel încât să acopere în întregime realizarea unui proiect. Resursele unui proiect cuprind: resurse umane, resurse financiare, resurse informaționale, echipamente etc.

La baza managementului proiectelor stă un set definit de reguli, ce au ca scop realizarea obiectivelor stabilite, reducerea deficiențelor la zero prin creșterea eficienței activităților și organizarea echipelor de management și implementare a proiectului.

Succesul unui proiect este asigurat prin câteva trăsături proprii ce ar trebui să caracterizeze managementul proiectului. Inovația este una dintre acestea, ea reprezentând modul de rezolvare a unor probleme noi, specifice fiecărui proiect în parte. O altă trăsătură principală este multilateralitatea deoarece implică, pe lângă cunoștințe economice și tehnice de specialitate, din domeniul specific fiecărui proiect, o gamă largă de cunoștințe și aptitudini organizatorice.

Managementul proiectelor este deosebit de complex, iar pentru asigurarea succesului proiectelor, o condiție esențială constă în concentrarea permanentă asupra îndeplinirii obiectivelor propuse, și deci, a schimbării într-un mod organizat a situației existente în vederea relizării situației dorite.

Prin urmare, putem concluziona că managementul proiectelor este un sistem complex, dinamic, de activități interconectate, care trebuie conduse cu ajutorul unui personal eterogen, acționând în cadrul unei echipe. Scopul managementului de proiect este previziunea a cât mai multor probleme ce pot apărea în planificarea, organizarea și controlul activităților, astfel încât proiectul să poată fi realizat cu succes.

Avantajele utilizării managemetului de proiect:

Un control foarte bun asupra utilizării resurselor, economisirea resurselor;

Relații mai bune și mai apropiate cu clienții;

Costuri mai mici, calitate mai înaltă, marje de profit mai mari;

Creșterea eficienței activității în ansamblu, prin orientarea spre rezultate.

Dezavantajele utilizării managementului de proiect:

Gradul ridicat de autonomie a personalului implicat în activitățile organizate pe bază de proiecte poate duce la încălcarea unor componente ale politicii interne a firmei;

Utilizarea incompletă a personalului în intervalul de timp dintre finalizarea unui proiect și inițierea următorului proiect;

Creșterea costurilor anumitor activități.

Principiile managementului proiectelor

Din responabilitatea față de un obiectiv comun și necesitatea de a lucra împreună cu randament optim, a rezultat un set de reguli de bază pe care orice proiect trebuie să le respecte, cu disconfortul de a întâlni, pe toată durata lor de viață, evenimente aleatorii, ce constituie factori de risc și implică măsuri corective suplimentare.

Indiferent de tipul de proiect, independent de personalitatea și stilul managerului său și de metoda științifică adoptată, managementul de proiect va respecta următoarele principii:

Unicitatea obiectivului. Orice proiect are un singur obiectiv principal, celelalte fiind doar obiective specifice secundare;

Managerul de proiect. Conducerea proiectului se realizează de către un singur manager care trebuie să dea dovadă de autoritate și completă responsabilitate în conducerea proiectului. Talentul, stilul său de lucru și capacitatea sa managerială influențează membrii echipei, care răspund pentu propriile decizii în fața managerului;

Descompunerea structurală a proiectului. Pentru a utiliza competența fiecărui membru al echipei, se va face împărțirea în subunități structurale;

Abordarea pornind de la obiectiv către resurse. Se vor identifica toate activitățile necesare, apoi, pentru punera în practică a acestor activități, se calculează și se alocă resursele;

Evaluarea/ reevaluarea. În orice proiect există probabilitatea comiterii unor erori, iar consecințele acestora se pot identifica relativ târziu, abia în faza de implementare. Costul remedierii erorilor este mult mai mare dacă este identificat mai târziu. Prin reevaluări și analize succesive se pot identifica eventualele erori încă din faze de „proiectare”, când costurile sunt minime;

Monitorizarea și controlul. Proiectele sunt obligatoriu permanent monitorizate, dar pot fi monitorizate și extern.

Respectarea acestui set de reguli, cât și adaptarea de noi reguli, atunci când este cazul, în funcție de cadrul de lucru și de evenimentele neașteptate ce pot apărea pe parcursul derulării proiectului/ programului conduc la eficientizarea activității și, prin urmare, pot asigura reușita proiectului.

Acestui set de principii se mai adaugă „triunghiul” proiectului ce este format din trei factori: timp, bani, obiective. Acești factori se află în relație de dependență, iar orice schimbare survenită asupra unuia dintre factori determină schimbări ale celorlalți doi.

PARTEA a II-a – MODEL APLICAT ÎN COMUNA GRĂDIȘTEA,

JUDEȚUL VÂLCEA

CAPITOLUL III

OPORTUNITATEA PROIECTULUI ÎN COMUNA GRĂDIȘTEA

Pentru o mai bună înțelegere a celor deja explicate este necesară și o punere în practică a teoriei, care stă la baza „Gestiunii proiectelor”.

Dacă în prima parte a lucrării de licență am dezvoltat conceptele managementului de proiect ca și teorie, în a doua parte a acestei lucrări doresc să adaug partea practică, dorind să elimin astfel eventualele nelămuriri.

Am ales pentru exemplificare un program PNDR aplicat și implementat cu succes la nivelul comunității din comuna Grădiștea, județul Vâlcea ce are în subordine trei proiecte.

Cadrul general

Cadrul istoric. Grădiștea este atestată documentar din data de 3 august 1489, dar își are începuturile în negura istorie, având o vechime de peste 2000 de ani.

În decursul vremii, așa cum notează folcloristul și învățătorul I.N.Dumitrașcu în lucrarea sa „Moșteniri, Povestiri și Amintiri istorice”, Grădiștea a fost vizitată de: Iancu Jianu (1837), Alexandru Ioan Cuza, primul ministru I.Gh.Duca (1922), Președintele Camerei Deputaților – Bogdan Olteanu (2006) etc.

Cadrul geografic. Comuna Grădiștea este situată în partea de sud-vest a județului Vâlcea, fiind străbătută de drumul național Drăgășani – Tg. Jiu, comuna fiind aflându-se la 60 km de Drăgășani, la 70 km de Tg. Jiu și 85 km de Râmnicu Vâlcea.

Unitate a Podișului Getic, comuna Grădiștea este formată din 9 sate dezvoltate pe valea râului Olteț, afluent de dreapta al râului Olt, iar ca forme de relief, predomină dealurile și văile, fiind o comună de zonă colinară, fapt ce a favorizat dezvoltarea agriculturii cu rezultate foarte bune.

Date fiind, potențialul climateric, cât și cel de relief al zonei, vom vedea în lucrarea de față importanța deosebită pe care am acordat-o valorificării resurselor naturale, având convingerea că prin realizarea unor proiecte corespunzătoare comuna ar putea contribui în mode real la creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene la nivel național.

Cadrul cultural. Un rol important în ridicarea culturală a satelor comunei l-a jucat biblioteca. În anul 1902, pe lângă școala din Grădiștea, se înființează prima bibliotecă – Biblioteca Populară Grădiștea. Astăzi, aceeași bibliotecă deține 8817 volume.

La 1 septembrie 1961 la Grădiștea ia ființă Liceul de Cultură Generală Grădiștea. În 1978, liceul este desființat, dar rămâne școala cu 10 clase. 21 de ani mai târziu, prin sprijinul autorităților locale și prin efortul directorului de la vremea respectivă porțile aceluiași liceu se redeschid, schimbându-și denumirea în Liceul Teoretic Grădiștea care funcționează cu succes și astăzi.

Infrastructura. Comuna beneficiază de alimenatare cu apă și iluminat public, proiecte realizate prin program SAPARD. De asemenea, comuna dispune de sală de festivități, târg comunal și parc comunal în interiorul căruia a fost construit un muzeu etnografic. Toate școlile comunei au fost reabilitate după anul 2000 și dotate cu calculatoare și internet.

Disfuncționalități – Aspecte socio-economice, arhitecturale și de mediu

Disfuncționalități socio-economice:

Reducerea și stagnarea activităților în unitățile economice a dus la scăderea drastică a numărului de locuri de muncă;

Structura demografică denotă îmbătrânirea populației.

Disfuncționalități în protecția mediului (inclusiv gospodărie comunală):

Colmatarea drenurilor și a șanțurilor de scurgere și defrișarea pădurilor pot genera în viitor fenomene de alunecare a versanților;

Deversarea apelor uzate se face direct la suprafața terenului.

Disfuncționalități remediabile în domeniul construcțiilor, dotărilor publice și repartizării lor pe teritoriul comunei:

În comună lipsește un nucleu bine conturat, dotat cu servicii publice și de agrement care să polarizeze viața publică a comuității;

Zona de sport și agrement este subdimensionată;

Terenurile agricole sunt repartizate aleatoriu pe toată suprafața satelor.

CAPITOLUL IV

PROGRAM PNDR IMPLEMENTAT CU SUCCES

În cele ce urmează voi face o prezentare a unui program PNDR ce a fost implementat cu succes la nivelul comunității din care fac parte, comuna Grădiștea, județul Vâlcea. Cu ajutorul Consiliului Local al Comunei Grădiștea am reușit să fac rost de toate documentele necesare reconstituirii acestui program față de care am o admirație profundă și care a susținut în mod real dezvoltarea colectivității.

Întregul proces de obținere a finanțării europene se învârte în jurul câtorva poli esențiali, și anume:

Autoritatea contractantă: Ministerul Administrației și Internelor, Oficiul pentru plăți și contractare PNDR.

Numele solicitantului: Consiliul Local al Comunei Grădiștea, Județul Vâlcea

Dosar nr. 111013900106

Cerere de finanțare – Linia de buget RO 0104.02

Programul a fost implementat de Boiangiu Ilie, primarul comunei Grădiștea, Jud. Vâlcea, îndeplinind rolul de manager de proiect. De asemenea, în procesul de implementare au mai fost luați în considerare ca și răspunzători direcți de rezultatul lucrărilor: expertul tehnic, specialistul de achiziții, dirigintele de șantier, cât și echipa de implementare. Armonizarea echipei de implementare s-a realizat cu ușurință, lucru ce a contribuit la parcurgerea eficientă a fiecărui pas necesar în realizarea acestui program.

Acest program s-a desfășurat pe o perioadă de un an de zile, iar după cum vom observa cu ajutorul diagramei Gantt, anumite activități necesare implementării celor trei proiecte se intercalează, acest lucur determinând și responsabiltăți multiple și de o complexitate sporită pentru mangerul de proiect, dirigintele de șantier și expertul de achiziții.

Succesul programului a fost posibil atât printr-un management adecvat practicat de Consiliul Local al comunei Grădiștea, cât și prin finanțarea nerambursabilă în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Program PNDR

Măsura 322:„ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”

Axa III: „Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”

Obiective:

Îmbunătățirea infrastructurii fizice de bază în spațiul rural;

Îmbunătățirea accesului la serviciile publice de bază pentru populația rurală;

Creșterea numărului de sate renovate;

Creșterea numărului de obiective de patrimoniu din spațiul rural sprijinite

Programul „Modernizarea drumurilor vicinale și DC 75, înființarea rețelei de canalizare menajeră și amenjarea terenului și anexelor terenului de fotbal în comuna Grădiștea, județul Vâlcea”

Subcomponente:

Proiect 1: Modernizarea drumurilor vicinale și DC 75

Proiect 2: Înființarea rețelei de canalizare menajeră

Proiect 3: Amenajarea terenului și anexelor terenului de fotbal

Cerere de finanțare: nr.111013900106 – ajutor finanțare nerambursabil 5.388.630 lei

Contract C2/15.04.2009

Tabel 1

Numele solicitantului: Consiliul Local al comunei Grădiștea, județul Vâlcea

Gestiunea proiectelor de specialitate

PNDR MĂSURA 322

Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea

serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare

a moștenirii rurale

Introducere

Planul Național de Dezvoltare are ca scop minimizarea sau chiar eliminarea cât mai rapidă a decalajului de dezvoltare socio-economică a României față de Uniunea Europeană, reprezentând un instrument eficient de acțiune în acest sens.

În contextul reformei Politicii de Coeziune a U.E. pentru perioada 2007-2013 și a modificării subsecvente a reglementărilor privind managementul fondurilor structurale și de coeziune, PND reprezintă documentul pe baza căruia a fost elaborat Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013, reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale.

Măsura 322 se încadrează în Axa III – „Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”.

Obiective:

Îmbunătățirea infrastructurii fizice de bază în spațiul rural;

Îmbunătățirea accesului la serviciile publice de bază pentru populația rurală;

Creșterea numărului de sate renovate;

Creșterea numărului de obiective de patrimoniu din spațiul rural sprijinite.

Accesarea asistenței financiare nerambursabile în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) este implementată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) .

Un proiect poate conține cheltuieli eligibile dar și neeligibile. Fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea acelor cheltuieli eligibile, cheltuielile neeligibile urmând a fi suportate integral de către beneficiarul proiectului.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin măsura 322 sunt:

Comunele prin reprezentanții lor legali conform legislației naționale în vigoare;

Autoritățile locale (comune) sau Asociații de Dezvoltare Intercomunitare prin operatorii regionali pentru investițiile în infrastructura de apă/apă uzată;

Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) realizate între două sau mai multe comune înființate conform legislației naționale în vigoare (Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale cu modificările și completările ulterioare și Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare);

ONG-uri, Așezăminte culturale și Instituții de cult definite conform legislației naționale în vigoare;

Persoane fizice și juridice care dețin în proprietate sau administrează obiective de patrimoniu cultural sau natural.

Fondurile nerambursabile, pe Măsura 322, vor fi acordate beneficiarilor eligibili conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

Pentru crearea și modernizarea infrastructurii fizice de bază:

Înființarea de drumuri noi, extinderea și îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local;

Prima înființare, extinderea și îmbunătățirea rețelei publice de apă;

Prima înființare, extinderea și îmbunătățirea rețelei publice de apă uzată

Prima înființare și extindere a rețelei publice de joasă tensiune și/sau a rețelei publice de iluminat;

Prima înființare și extinderea rețelei publice locale de alimentare cu gaz către alte localități rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la rețea;

Investiții în stații de transfer pentru deșeuri și dotarea cu echipamente de gestionare a deșeurilor.

Pentru crearea și dezvoltarea serviciilor de bază pentru populația rurală:

Înființarea, amenajarea spațiilor publice de recreere pentru populația rurală (parcuri, spații de joacă pentru copii, terenuri de sport – inclusiv sali de sport, piste de biciclete etc);

Renovarea clădirilor publice (ex. primării) și amenajări de parcări, piețe, spații pentru organizarea de târguri etc.);

Investiții în sisteme de producere și furnizare de energie din surse regenerabile ca parte componentă a unui proiect integrat;

Prima înființare și dotarea infrastructurii aferentă serviciilor sociale precum centrele de îngrijire;

Investiții în construcția de grădinițe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;

Pentru protejarea patrimoniului cultural de interes local și natural din spațiul rural:

Restaurarea, consolidarea și conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural grupa B7 și natural din spațiul rural (peșteri, arbori seculari, cascade etc.);

Achiziționare de echipamente pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural (ex. vitrine, postamente, sisteme de alarmă etc.).

Studiul proiectelor implementate prin programul PNDR

Măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale

Anexa III – Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei în zonele rurale

Componenta: Modernizare drumuri vicinale și DC 75, înființare reșea canalizare menajeră și amenjare teren și anexe teren fotbal în comuna Grăditea, județul Vâlcea.

Gestiunea programului

Descriere:

Programul „Modernizare drumuri vicinale și DC 75, înființare rețea canalizare menajeră și amenajare teren și anexe teren fotbal în comuna Grădiștea, județul Vâlcea” este considerat o prioritate pentru comunitatea locală, fiind inclus în Planul Strategic de Dezvoltare Locala al Comunei Grădiștea. Aceste priortăți locale fost stabilite prin dezbateri publice, care au avut loc în toate localitățile comunei. Programul este în conformitate cu obiectivele Planului de Dezvoltare Județean 2007-2013.

Prin tema de proiectare (Anexa A) s-a solicitat modernizarea drumului comunal Grădiștea-Străchinești pe actualul traseu al drumului de piatră, cu o lungime de 1,8 km, înființarea rețelei de canalizare și amenajarea teren și anexe teren de fotbal. Astfel s-au reunit trei proiecte de sine stătătoare și s-a solicitat finanțare comună.

Obiective generale

Prin această investiție se realizează obiectivul general al Măsurii 322, și anume:

Îmbunătățirea infrastructurii fizice de bază în spațiul rural;

Îmbunătățirea accesului la serviciile publice de bază pentru populația rurală;

Creșterea numărului de sate renovate;

Creșterea numărului de obiective de patrimoniu

Obiective specifice

Proiect 1: Modernizare drumuri vicinale și DC 75

Ameliorarea la rețeaua de drumuri comunale, județene, naționale, căi ferate, precum și la exploatațiile agricole, obiective turistice sau alte obiective economice;

Sprijinirea activității economice, comerciale și turistice, prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale;

Ameliorea condițiilor igienico-sanitare ale locuitorilor, localităților și a activității productive desfășurată;

Ameliorarea calității mediului și diminuarea surselor de poluare.

Desfășurarea în condiții normale, inclusiv pe timp ploios sau la viituri mari;

Proiect 2: Înființare rețea canlizare menajeră

Protecția calității apei;

Protecția solului și a subsolului;

Protecția ecosistemelor terestre și acvatice;

Gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament;

Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public.

Proiect 3: Amenajare teren și anexe teren fotbal

Promovarea valențelor educative, stabilirea unor relații asociative civilizate și sporirea contribuției educației fizice la socializarea tinerei generații din comuna Grădiștea;

Favorizarea integrării sociale prin sport;

Dezvoltarea activităților sportive în comuna Grădiștea în corelație cu programele naționale de dezvoltare rurală;

Revigorarea activităților sportive, în special a jocului de fotbal;

Asigurarea unei stări optime de sănătate și a condiției fizice a tinerilor din comuna Grădiștea prin activități sportive.

Criterii de eligibilitate

Generale :

Memoriu justificativ (tema proiectului) – Anexa A;

Studiu de fezabilitate;

Regimul juridic al terenurilor;

HCL privind necesitatea investiției

Tabel 2

Criterii de selecție

Necesitate și oportunitate (Justificare)

Proiect 1: Modernizare drumuri vicinale și DC 75. Drumul comunal DC 75 are originea în DN 676 F (Km 3+000), localitatea Dobricea, străjuit de așezările omenești, exploatații agricole, fânețe și pădure, asigurând accesul spre satul Străchinești și totodată, asigurând legătura cu comuna vecină, Sinești.

Drumul menționat mai sus se derulează pe terenul aparținând domeniului public al comunei Grădiștea, județul Vâlcea. Necesitatea modernizării acestui drum rezultă din starea sa necorespunzătoare ce îngreunează accesul populației la centrul de comună și pune în dificultate posibilitățile de deplasare ale elevilor, mai ales pe timpul iernii, a elevilor către școlile din satele Dobricea și Grădiștea. Deși comuna este dotată cu microbuz pentru transportul elevilor care locuiesc la distanțe mari de școală, pe timp de iarnă, aceesul microbuzului către acest drum devine imposibil

Proiect 2: Modernizarea terenului si anexelor terenului de fotbal. Acest obiectiv pune bazele construirii spațiilor de recreere pentru populația din mediul rural și totodată, sprijinirea echipei de fotbal locale pentru participarea în campionatul județean de fotbal. De asemenea, modernizarea terenului de fotbal poate aduce performațe în sport elevilor de la Liceul Teoretic Grădiștea

Proiect 3: Înființarea rețelei de canalizare a apei menajeră. Acest proiect vine în continuarea unui proiect realizat anterior pentru înființarea rețelei de alimentare cu apă a comunei. Totodată, prin realizarea acestui proiect, se asigură și îndeplinirea condițiilor ecologice și de mediu în comunitatea rurală evitându-se poluarea.

Consiliul local al comunei a recurs la reunirea acestor trei proiect, aparent de sine stătătoare, implementându-le printr-un program unic pentru a spori eficiența lucrărilor, dar și pentru a reduce costurile de proiectare, beneficiându-se de finanțare comună.

Scopul programului. Această investiție urmărește realizarea unei căi de acces modernizate între cei 3200 locuitori ai comunei Grădiștea, creșterea calității vieții sătenilor, îndeplinirea prevederilor de protecția mediului și reținerea băștinașilor în mediul sătesc.

Enumerarea grupurilor țintă:

Numărul anticipat de beneficiari direcți ai proiectului este considerat la 3200 de locuitori ai comunei Grădiștea, în special elevii Liceului Teoretic Grădiștea, deținătorii de autovehicule, firmele de transport, agenții economici locali;

Numărul anticipat de beneficiari indirecți ai proiectului ar putea fi de cca. 50% din beneficiarii direcți, având în vedere necesitatea lucrărilor, la care se adaugă:

instituții publice locale;

turiști care frecventează zona;

investitori existenți și potențiali;

locuitorii comunelor învecinate.

Motivele alegerii grupului țintă și a activităților proiectului. Principalele motive ale alegerii grupului țintă și a activităților sunt:

Proiect 1: Modernizarea drumurilor vicinale și a DC 75:

Vârsta înaintată și greutatea de deplasare către centrul de comună a locuitorilor din satul Străchinești;

Starea necorespunzătoare a drumului propus și a ulițelor satului;

Distanțele relativ mare între centrul de comună și satul Străchinești

Structura și amplasarea geografică a zonei;

Proiect 2: Amenajarea terenului și a anexelor terenului de fotbal:

Existența unui liceu în comună;

Prezența tineretului cu înclinații sportive;

Proiect 3: Înființarea rețelei de canalizare menajeră:

Existența unei rețele de alimentare cu apă extinsă în toate satele comunei;

Necesitatea îndeplinirii condițiilor standard de mediu.

Construirea acestui drum modernizat va influența nemijlocit activitatea economică și comercială și ameliorarea calității mediului, prin exploatarea eficientă a celor 560 ha de teren arabil, adiacente drumului, iar întreținerea și exploatarea celor 1500 ha pădure foioase, din care se exploatează anual cca. 1600 masă lemnoasă, a unui iaz pentru creșterea intensivă a peștelui cu cca. 14,5 ha luciu de apă și creșterea efectivelor de animale, care în prezent se cifrează la cca. 500 capete, vor favoriza aprovizionarea pieței municipiului Vâlcea situat la 85 km distanță.

Prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale, promovarea sportului la nivel de comună, turismul are șansa de a valorifica și scoate în evidență bogăția folclorică și istorică a acestei zone, prin atragerea turiștilor pentru a vedea:

Celebrele costume populare ale zonei;

Biserica  din  satul  Străchinești – monument  istoric – a  fost  ridicată  între  anii  1737-1748. Ca  o  curiozitate, probabil  unică  în  zonă, una  dintre  fresce  reprezintă  un  Sfânt  cu  turban (turc);

Casa Vochița cu o arhitectură aparte, monument al secolului XIX;

Cetatea dacică de la Grădiștea etc.

De asemenea, modernizarea drumului scurtează accesul la comuna Sinești facilitând naveta cetățenilor și contribuind astfel la menținerea populației în spațiul rural.

Relevanța proiectului pentru grupurile țintă

Proiectul 1 vizează îmbunătățirea condițiilor de deplasare indiferent de timp și cu orice mijloc, în interesul cetățenilor, pentru rezolvarea problemelor comunității prin deplasarea acestora din localitățile de domiciliu la centrul administrativ al comunei pentru rezolvarea unor probleme ca:

Probleme de stare civilă;

Probleme de sănătate;

Probleme legate de proprietățile funciare și imobiliare;

Probleme de drepturi și ajutoare sociale;

Acțiuni culturale și de învățământ;

Credite agricole;

Aprovizionarea cu mărfuri, medicamente, produse;

Oferte de produse.

Proiectul 2 privind menajarea ternului și a anexelor terenului de fotbal va permite valorificarea corespunzătoare a echipei locale de fotbal care până în prezent, deși a avut rezultate bune la nivel județean, nu a putut fi încadrată in divizia D deoarece nu se îndeplinesc condițiile tehnice și de igienă pentru desfășurarea de competiții sportive organizate. Aceleași efecte se resimt și asupra elevilor de la Liceul Teoretic Grădiștea care au înclinații sportive.

Proiectul 3 privind înființarea rețelei de apă menajeră datorită cadrului natural, respectiv reliefului zonei, face posibilă realizarea unui sistem de canalizare menajeră cu funcționare gravitațională, dorindu-se: protecția resurselor naturale de apă, controlul și reducerea poluării apei și solului prin realizarea unor tehnologii curate, asigurarea scurgerii apelor pluviale în lungul drumului, în condiții cât mai bune, protecție și conservarea biodiversității.

Relevanța proiectului pentru Consiliul Local:

Deplasarea cu ușurință a membrilor consiliului local în localitățile componente ale comunei pentru a fi mai aproape de problemele cetățenilor;

Protejarea mijloacelor de transport proprii și reducerea cheltuielilor de întreținere a acestora;

Reducerea cheltuielilor și diminuarea forței de muncă necesară întreținerii rigolelor și șanțurilor laterale;

Informarea mai rapidă a cetățenilor cu privire la hotărârile luate de Consiliul Local;

Creșterea sponsorizărilor obținute pentru echipa de fotbal;

Încadrarea echipei de fotbal în divizia D;

Canalizarea apelor provenite din activitatea menajeră în conformitate cu prevederile legislative.

Descrierea funcțională și tehnologică a lucrărilor

Cu toate că legislația europeană și română nu impun autorităților contractante să divizeze pe loturi obiectul contractului de achiziție publică, în practică utilizarea acestei metode se dovedește a fi foarte utilă.

Având în vedere complexitatea celor trei proiecte, pentru o gestionare facilă este necesară împărțirea pe loturi. Decizia de fragmentare a fost luat ca urmare a complexității lucrărilor, dar și pentru economisirea unor materiale, considerându-se că amenajarea terenului se poate efectua simultan cu modernizarea drumului comunal, în timp ce înființarea rețelei de canalizare necesită resurse special alocate.

Noțiunea de lot implică un grup de produse, servicii, lucrări identice și/ sau asemănătoare ce sunt achizișionate simultan sau succesiv având o destinație comună. Așadar, și în cazul programului de față a fost folosită această metodă de divizare a lucrărilor, după cum urmează:

Lotul I: Modernizare drumuri vicinale și DC 75 și Amenajare teren și anexe teren fotbal în comuna Grădiștea, județul Vâlcea

Componenta I: Elaborare proiect tehnic și detalii execuție, antemăsurători, liste de cantități, caiete de sarcini pe specialități, documentații pentru obținere avize și autorizație construire, asistență tehnică din partea proiectantului pe durata execuției lucrărilor, verificarea proiectului de verificatori atestați.

Componenta II: Executarea lucrărilor de modernizare drumuri și Amenajare teren și anexe teren fotbal conform proiectului întocmit.

Lotul II: Înființare rețea canalizare menajeră în comuna Grădiștea, județul Vâlcea

Componenta I: Elaborare proiect tehnic și detalii execuție, antemăsurători, liste de cantități, caiete de sarcini pe specialități, documentașii pentru obținere avize și autorizație construire, asistență tehnică din partea proiectantului pe durata execuției lucrărilor, verificarea proiectului de verificatori atestați.

Componenta II: Executarea lucrărilor de înființare rețea de canalizare menajeră conform proiectului întocmit.

Date tehnice

Proiect 1: Modernizarea drumului comunal DC 75 se face conform STAS 863/1985, cu profil traversal și cu sistem rutier ușor corespunzător clasei tehnice „V”, situat în categoria de trafic ușor. Modernizarea drumului va cuprinde sistematizarea traseului și realizare aunui sistem rutier conform categoriei de trafic ușor.

În conformitate cu HG 577/1997 privind pietruirea drumurilor pentru normalizarea vieții la sate, drumurile ce deservesc mai multe proprietăți se vor amenaja pe o lungime de 50 km.Situația proiectată urmărește:

– îmbunătățirea elementelor geometrice și a căilor de rulare;

– aducerea structurilor rutiere la parametrii tehnici corespunzători categoriei drumului;

– realizarea unui profil transversal cu elemente geometrice care să se încadreze în

prevederile legale;

– traseul se suprapune peste traseul existent;

– viteza de proiectare 20-40 km/h;

– drumul se încadrează în clasa tehnică V, categoria de importanță C;

– nu prevede poduri și podețe.

Pentru drumuri de clasă tehnică V vor fi asigurate :

– lățime parte carosabilă 2x 2,50 m;

– lățime acostament 2 x 0,50 m;

– pantă transversală carosabil 2,5 %.

Proiect 2: Amenajarea terenului și a anexelor terenului de fotbal va fi realizată respectând câteva caracteristici invariabile ale stucturilor:

împrejmuire teren cu plasă din sârmă ce va avea înălțimea de minim 2m, prevăzută cu 4 porți;

terenul de fotbal va avea dimensiunea de 6000 mp, cu dimensiunile terenului de 105/68, va fi cu gazon natural, dotat cu porți fotbal, plasă porți, mingi fotbal, bănci rezerve, tribună 200 locuri, tabelă de marcaj, grupuri sanitare spectatori;

contrucție vestiare și magazie materiale sportive: =160 mp/ =320 mp;

asigurarea utilităților prin racordarea la rețeaua comunală de alimentare cu apă, centrală termică cu combustibil solid și fosă septică vidanjabilă – posibilitatea amplasării unei microstații de epurare ca soluție alternativă, alimentarea cu energie electrică prin racordarea la rețeaua electrică existentă.

Proiect 3: Înființarea rețelei de canalizare menajeră va respecta următoarele caracteristici tehnice:

teren stație epurare: 500,00 mp;

lungime branșament apă propusă: 100,00 ml;

lungime rețea canalizare propusă: 9530,00 ml;

lungime colector canalizare propusă: 332,00 ml;

lungime rețea canalizare menajeră propusă: 119,00 ml.

Cele trei proiecte vor respecta legile, normativele în vigoare, Codul Civil și avizele solicitate prin Certificatele de Urbanism.

Metodologia de implementare

Resurse umane

Numărul și structura personalului pentru realizarea obiectului va aparține antreprenorului conform clauzelor contractuale.

Numărul și structura personalului necesar întreținerii și reparațiilor ulterioare va aparține beneficiarului.

Mijloacele materiale necesare relizării obiectivului vor fi aprovizionate de constructor și suportate de beneficiar, conform devizului general.

Dotarea tehnică – privind realizarea proiectului, aparține în totalitate constructorului.

Regulament de organizare – cadrul legislativ

Cadrul legislativ pentru implementarea acestui program este alcătuit atât din legislația națională, cât și din reglementări europene.

Una dintre principalele probleme care au apărut pe parcursul derulării lucrărilor de implementare a programului o reprezintă actualizările legislative, ceea ce demonstrează încă o dată că sistemul legislativ din România încă se confruntă cu mari probleme ce constituie uneori adevărate piedici pentru solicitanții de finanțare europeană, întrucât apar pe parcurs rectificări în documentele anexate proiectelor.

Respectarea cadrului legislativ în implementarea programului reprezintă o prioritate pentru fiecare beneficiar al finanțării, cazul contrar atrăgând după sine restituirea fondurilor, dar și răspunderea penală.

În realizarea acestui proiect au fost luate în considerare norme de proiectare privind fiecare dintre cele trei proiecte ce constituie programul (a se vedea anexa A).

Proceduri de evaluare

Evaluarea finală a proiectului se va realiza ținându-se cont de două criterii: unul calitativ și altul cantitativ.

Referitor la aspectul calitativ se are în vedere calitatea lucrărilor executate, a materialelor folosite, durata de rezistență a drumului, a rețelei de canlizare, a ternului de fotbal și cheltuielile cu întreținerea acestora.

Sub aspectul cantitativ, evaluarea poate fi măsurată prin numarul de beneficiari (utilizatori) ai instituției.

Bugetul proiectului

„Asigurarea resurselor bănești necesare desfășurării optime a activității economice reprezintă o cerință și o funcție esențială atât la nivelul fiecărei unități economice și administrative, cât și la scara întregii economii naționale”.

După cum se poate observa în tabelul de mai jos, din linia de buget alocată acestui program comunitar în valoare de 5.388.630 lei, cheltuielile eligibile au prezentat o valoare de 4.310.904, ceea ce reprezintă 80% din valoarea investiției, iar cheltuielie neeligibile au prezentat valoare de 1.077.726 lei, respectiv 20% din valoarea investiției.

Așadar, acoperirea cheltuielilor eligibile a fost realizată integral din fonduri nerambursabile, iar cheltuielile neeligibile au fost finanțate prin bugetul local, inclusiv TVA-ul.

De asemenea, putem observa că în calcularea bugetului s-au luat în considerare cheltuielie implicate de fiecare dintre cele trei proiecte componente ale programului, însă deși se cunoaște și costul individual al celor trei proiecte, în documentele justificative se folosește însumarea cheltuielior ca și tot unitar, fapt ce demonstrează avantajul conferit de înglobarea celor trei proiecte într-un program complex, cât și desfășurarea lor simultană.

Agenția APDRP Contract de finanțare

ANEXA III BUGET INDICATIV

SOLICITARE FOND FADRE

CONSILIUL LOCAL GRĂDIȘTEA

Tabel 3

-lei-

Este de remarcat eficientizarea utilizării resurselor financiare determinată de înglobarea celor trei proiecte într-un program complex, obținându-se reducerea cheltuielilor de proiectare și asistență tehnică, întrucât cele trei proiecte s-au desfășurat simultan.

Tabel 4

PLANUL FINANCIAR RESTRÂNS

Instrumente utilizate în managementul timpului

„Planificarea este demersul care guvernează managementul de proiect. Nu te poți, logic, angaja în implementarea unui proiect dacă nu ai un plan bine structurat.”

Așadar, un program sau proiect de succes ar fi imposibil de realizat în lipsa unei planificări riguroase deoarece lipsa unei imagini clare asupra activităților conduce la imposibilitatea îndeplinirii obiectivelor.

„Programarea este ceva mai specifică decât planificarea pentru că aici se pune accentul pe două elemente fundamentale înttr-un proiect: timpul și resursele”.

Estimarea efectivă a timpului necesar derulării unui proiect sau program poate fi realizată doar cu ajutorul unor instrumente specifice a căror eficiență a fost demostrată de fiecare dată de către specialiștii în domeniu. În cele ce urmează voi face o scurtă prezentare a funcționabilității acestor instrumente în cadrul programului PNDR realizat în comuna Grădiștea.

Oraganigrama programului (WBS)

Această organigramă reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente ce ajută la o estimare riguroasă a timpului, reprezentând un procedeu de descompunere a activităților pentru controlul costurilor și raportare. Este foarte important ca activitățile cuprinse în WBS să fie clar definite, asigurându-se astfel estimarea corectă a timpului, costurilor, dar și încărcătura de efort impusă de fiecare activitate.

Organizarea programului PNDR, măsura 322

Figura 3. Work Breakdown Structure

Diagrama Gantt

Reprezintă o tehnică pentru gestionarea timpului și stă la baza următoarei etape specifice managementului timpului – analiza de drum critic.

Acestă tehnică presupune construirea unui tabel în care sunt enumerate activitățile așa cum au fost trecute în WBS, identificare unei scale temporale (în cazul programului de față, luna) și desenarea unei bare orizontale corespunzătoare fiecărei activități cu evidențierea perioadei de timp alocate acesteia. În cazul de față, am adăugat și o coloană pentru a desemna responsabilul în desfășurarea fiecărei activități.

Analiza de drum critic

Dacă prin tehnica Gantt am reușit să cunoaștem durata activităților, în continuare voi recurge la o tehnică ce ne va permite să calculăm și marjele de eroare.

Am ales ca și instrument de lucru diagrama cu precedențe ce îmi va permite exprimarea unor relații complexe între activități. Acest tip de instrument pune în evidență legătura dintre finalizarea unei activități și demararea celei următoare. Astfel, între activități se pot stabili următoarele tipuri de relații:

Conditționare de tip finalizare – demarare;

Condiționare de tip demarare – demarare;

Condiționare de tip fianlizare – finalizare;

Condiționare de tip demarare – fianlizare.

Construirea unei astfel de diagrame este simplă și se completează după următoarea structură:

Figura 4. Model construire diagramă cu precedență

După completarea chenarelor, activitățile vor fi legate între ele în funcție de tipul de condiționare specific.

Pentru analiza drumului critic vom căuta calea cea mai lungă de la stânga la dreapta. Calea cea mai lungă pentru încheierea proiectului poartă denumirea de drum critic și va fi reprezentat prin săgeți mai groase ce leagă activitățile. Pe drumul critic nu sunt admise întârzieri și nu există marjă de timp.

Diagrama Gantt

Tabel 5. Diagrama Gantt

Figura 5. Diagrama cu precedență

Analiza mediului cu ajutorul matricei SWOT

Analiza SWOT este o sinteză a auditului de marketing care prezintă punctele forte și cele slabe ale proiectului ce urmează a fi implementat, oportunitățile și amenințările din mediul extern. Efectuarea acestui tip de analiză reprezintă punctul de plecare pentru formularea unor obiective adecvate situației și relațiilor sale cu mediul extern.

Având în vedere faptul că cererea de finanțare are în subordine trei proiecte, în cele ce urmează voi face o analiză a mediului utilizând matricea SWOT pentru fiecare proiect în parte.

Modernizare drumuri vicinale și DC 75

Tabel 6

Înființarea rețelei de apă menajeră

Tabel 7

Amenajare teren și anexe teren fotbal

Tabel 8

Ținând cont de faptul că toate cele trei proiecte fac parte din același program și că sunt dependente unul de celălalt, putem trage concluzia că doar succesul tuturor celor trei proiecte poate asigura reușita programului.

Așadar, în urma analizei SWOT se pot formula și câteva concluzii care ne vor ajuta la creearea unei viziuni comune a strategiei de dezvoltare a colectivității în cauză.

Concluzii în urma anlizei SWOT:

Pentru menținerea și accentuarea dezvoltării colectivității din comuna Grădiștea se poate acționa prin:

Continuarea accesării de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastucturii pe tronsonul stabilit, cu efecte directe în dezvoltarea agroturismului, având ca și avantaj existența iluminatului stradal, ceea ce va scuti lucrarea și de alte cheltuieli suplimentare;

Înființarea rețelei publice de apă uzată, lucrare ce va fi favorizată de calitatea bună a factorilor de mediu și de riscul redus de apariție a inundațiilor;

Implicarea autorităților în problemele gospodarilor pentru a schimba atitudinea de indiferență a acestora față de problemele de mediuȘ

Demararea lucrărilor de amenajarea terenului de fotbal, acțiune ce va produce mulțumire în rândul tinerilor, și nu numai și va pune în valoare relația bună a autorităților cu Direcția pentru Sport și Tineret Vâlcea;

Valorificarea implicării serioase a cetățenilor în planul de dezvoltarea a sportului și a culturii locale prin reorganizarea echipei de fotbal Știința Grădiștea care în ultima perioadă a fost afectată de plafonarea antrenorului și a unei părți din jucători aflați la final de carieră.

Rezultate așteptate

Impactul estimat asupra grupurilor țintă

Având în vedere că prezentul proiect se adresează grupurilor de cetățeni din mediul rural, se dorește ca acesta să aibă un impact puternic care să ducă la îmbunătățirea condițiilor existente.

Se urmărește:

Proiect 1: Modernizarea drumurilor vicinale și a DC 75:

Cei 3200 de locuitori ai comunei să aibă condiții optime de deplasare în localitate;

Cei 400 de elevi ai Liceului Teoretic Grădiștea să poată participa la evenimente sportive;

Numărul de copii școlari estimat la 500 să aibă condiții normale de deplasare la școlile din sate și către centrul de comună pentru din satul Străchinești care urmează clasele I-VIII la școala din satul Dobricea;

Medicii de familie să se poată deplasa cu ușurință la pacienții din zonă, mai ales pentru copii și persoanele în vârstă;

Asistența maternală să poată fi asigurată astfel încât căile de acces să nu fie un impediment;

Tinerii să se deplaseze cu ușurință în localitățile unde au loc manifestări culturale, educative, distractive etc;

Dezvoltarea mediului de afaceri ce va duce la creearea de noi locuri de muncă și păstrarea tineretului în mediul sătesc din cele două comune.

Proiect 2: Înființarea rețelei de canalizare menajeră:

Se va reduce poluarea apei freatice și a apei de suprafață din zonă prin stoparea evacuării directe a apelor uzate;

Va fi redusă poluarea solului și a subsolului prin dirijarea apelor uzate;

În timpul lucrărilor se va produce un impact negativ asupra locuitorilor, dar acest impact este temporar și limitat ca suprafață, dar va fi compensat de efectele pozitive ce se vor remarca după finalizarea lucrărilor.

Se va produce efect negativ asupra vegetației din zonă în timpul lucrărilor, dar executantul lucrărilor are obligația de a face reparațiile neceare și operațiunile de readucere la starea inițială la sfârșitul lucrărilor.

Proiect 3: Amenajarea terenului și a anexelor terenului de fotbal:

Va crește promovarea valențelor educative și sporirea contribuției sportului la socializarea tinerei generații din comuna Grădiștea;

Investiția va avea un impact deosebit asupra performanțelor elevilor Liceului Teoretic Grădiștea;

Tinerii se vor dezvolta armonios prin practicarea sportului, echipa reprezentativă a comunei va avea rezultate din ce în ce mai bune, iar activitățile sportive se vor desfășura în condiții optime;

Amenajarea terenului și a anexelor terenului de sport vor asigura noi locuri de muncă pentru locuitorii comunei Grădiștea.

Efectele multiplicatoare

Rezultatele acestui proiect vor fi extinse prin încheierea de parteneriate între autoritățile administrației lolcale cu asociațiile agricole, organismele similare din localitățile rurale învecinate, ONG-uri etc.

Întrucât ulterior punerii în folosință a acestui drum comunal, a punerii în funcțiune a rețeli de canalizare și a inaugurării terenului de fotbal cheltuielile de întreținere vor fi suportate din bugetul local al comunei Grădiștea, proiectul nu mai are nevoie de finanțare ulterioară de către UE.

Tabel 9

DEVIZ GENERAL (fără detalieri)

Tabel 10

FINANȚAREA INVESTIȚEI

Finanțarea FEADR prin Programul PNDR, Măsura 322 realizată prin contractele: 166/04.03.2009 și 162/03.12.2009 are la bază:

45233140-2- Lucrări de drumuri (Rev 2)

45212221-1- Lucrări de construcții de structuri pentru terenuri de sport (Rev 2)

45232400-6- Lucrări de construcții de canalizare de ape reziduale (Rev 2)

71322000-1- Servicii de proiectare tehnică pentru construcția de lucrări publice (Rev 2)

71322500-6- Servicii de proiectare tehnică pentru infrastructura de transport (Rev2)

Cerere de finanțare nr. F111013900106.

Împrumutul intern garantat de Ministerul Finanțelor Publice are ca bază:

Cererea de garantare a împrumutului;

Scrisoare de garanție către BCR (MFP).

CAPITOLUL V

CONCLUZII

Întrucât promovarea programelor europene s-a dovedit a fi insuficientă în România, iar ghidurile solicitantului apar doar cu câteva zile înainte de începerea sesiunii, este de înțeles că românii se afla printre codașii clasamentului atunci când vine vorba de accesarea fondurilor cu finanțare europeană. De cele mai multe ori, funcționarii reprezintă suprafața unui mecanism birocratic și plin de capcane, iar fără un specialist devine foarte dificil să accesezi banii europeni.

Lucrarea de licență reunită sub denumirea „Program PNDR privind dezvoltarea comunității locale din comuna Grădiștea” își propune să reunească probleme comune atât mediului public, cât și mediului privat. Pe de altă parte, prezenta lucrare vine în explicarea modalităților de finanțare a proiectelor de investiții din Fondurile Strucutrale Europene având ca scop investigarea unor noi investiții strategice la nivel local și național.

Demersul științific al prezentei lucrări a constat în identificarea, monitorizarea și evaluarea unei strategii eficiente de accesare a unei finanțări strucutrale europene. Observăm astfel că deși asistența nerambursabilă financiară a fost concepută inițial cu scop politic, evoluția odată cu apariția primelor programe nerambursabile moderne este de un nivel remarcabil.

Un alt element remarcabil al acestei lucrări îl constituie asocierea celor trei proiecte, aparent cu scopuri diferite, într-un program strategic ce vine în diminuarea principalelor probleme ale comunității, cum ar fi: disfuncționalități socio-economice, reglementări de protecția mediului, lipsa unui nucleu bine conturat, dotat cu servicii publice și de agrement care să polarizeze viața publică a comuității. De asemenea, se poate spune că succesul acestui program a fost asigurat de justificarea necesității și oportunităților aduse de fiecare dintre cele trei proiecte în mod individual.

Dacă de cele mai multe ori se ajunge la propunerea unor proiecte ce nu au relevanță reală pentru solicitanți, lucru ce a condus în perioada 2007-2013 la apariția unor decalaje considerabile între gradul de absobție al fondurilor europene în România față de gradul de absorbție al acestora în țările care formează UE-10, putem observa că principalul avantaj în cadrul acestui program a constat în nevoia reală a implementării sale într-o zonă rurală expusă pericolului de degradare a moștenirii rurale. De asemenea, se poate constata eficiența utilizării unor instrumente specifice managementului timpului, a estimării corecte a bugetului, a oferirii unei imagini corecte și exacte în baza analizei de mediu, aspecte fără de care rezultatele pozitive ar fi întârziat să apară. Este evident că obținerea unui criteriu cât mai mare la evaluarea proiectelor și îndeplinirea criteriilor de eligibilitate ar trebui să fie principalele preocupări ale aplicanților de proiecte.

BIBLIOGRAFIE

Codruț, Constantinescu. „Anatomia unui proiect”. Revista 22, martie 2011

Dan, Chirleșan. Gestiunea proiectelor – Teorie și modele, Ediția a II-a. Iași, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, 2009

Dennis, Lock. Project Management, ed. 7-a. Gower, Aldershot, 2000

Gheorghe, Crețoiu. Viorel, Cornescu. Ion, Bucur. Economie, ed. 2-a, Editura C.H.Beck, București, 2008

Paul, Marinescu. Management de proiect. București, Editura Universității din București, 2011

Tom, Peters. „The circle of innovation”. New York, 1997

BIBLIOGRAFIE

Codruț, Constantinescu. „Anatomia unui proiect”. Revista 22, martie 2011

Dan, Chirleșan. Gestiunea proiectelor – Teorie și modele, Ediția a II-a. Iași, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, 2009

Dennis, Lock. Project Management, ed. 7-a. Gower, Aldershot, 2000

Gheorghe, Crețoiu. Viorel, Cornescu. Ion, Bucur. Economie, ed. 2-a, Editura C.H.Beck, București, 2008

Paul, Marinescu. Management de proiect. București, Editura Universității din București, 2011

Tom, Peters. „The circle of innovation”. New York, 1997