Program de Valorificare a Potentialului Turistic al Judetului Suceava

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

PROIECT LA ECONOMIA TURISMULUI

TEMA:PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI SUCEAVA

CUPRINS

1.Localizarea și caracterizarea județului

1.1.Scurt istoric

1.2.Legendă

1.3.Așezarea geografică

1.4.Căi de acces

1.5.Nivel de dezvoltare economică

1.6.Nivel de dezvoltare socială

2.Prezentarea potențialului turistic al județului

2.1.Resurse turistice naturale

2.2.Resurse turistice antropice

2.3.Principale trasee turistice în zonă

3.Analiza bazei tehnico-materiale a turismului

3.1.Unități de cazare

3.2.Unități de alimentație

3.3.Instalații și modalități de agrement și tratament

4.Analiza circulației turistice

4.1.Numărul de turiști cazați pe total din care români,străini

4.2.Număr înnoptări

4.3.Durata medie a sejurului

4.4.Densitatea turistică

5.Soluții de îmbunătățire a activității turistice în județ

6.Hartă,pliant de promovare a județului

Bibliografie

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI SUCEAVA

1.LOCALIZAREA ȘI CARACTERIZAREA JUDEȚULUI

Județul Suceava este situat în nordul regiunii Moldova a României, cea mai mare parte a sa suprapunându-se peste Bucovina de Sud.

1.1 SCURT ISTORIC

Județul Suceava a marcat istoria românilor cu momente memorabile, începand cu 1359, anul fondării primului stat centralizat, Moldova, în timpul domniei lui Bogdan I (1359-1365).Cei mai importanți voievozi, alături de Bogdan I, au fost, Petru Mușat(1375-1391), Alexandru cel Bun(1400-1432) și Ștefan cel Mare(1457-1504).Odată cu domnia lui Petru Mușat, statul Moldova s-a consolidat, capitala a fost mutată la Suceava(1388), care a devenit cel mai important centru politic, cultural, economic și militar al țării. În această perioadă apar construcții impunătoare din piatră, fortificații, cetăți. Dintre acestea se evidențiază, cetățile de la Siret,Scheia(una dintre cele mai vechi din Moldova, dărâmată în timpul domniei lui Alexandru cel Bun) și, mai ales, Cetatea de Scaun a Sucevei.În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, Moldova cunoaște o perioadă de dezvoltare pe toate planurile. Principalele elemente care definesc domnia de 32 de ani a voievodului sunt: consolidarea și mărirea Cetății de Scaun a Sucevei, stabilirea Mitropoliei Moldovei la Suceava în 1401, iar pe plan economic, acordarea de privilegii negustorilor lipoveni fapt ce a dus la înflorirea comerțului.Epoca de maxima înflorire avea să fie în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Calitățile sale umane, cele de om politic, de diplomat, de strateg, acțiunile sale pe plan militar pentru apărarea suveranității și independenței Moldovei, realizările sale din domeniul culturii (Voroneț, Putna, etc), l-au transformat într-un erou legendar. Sub domnia sa, Suceava devenise un adevărat centru de comandă și coordonare a sistemului său de apărare.Tradiția voievodului, experiența sa, au fost duse mai departe și de urmașii acestuia, Cetatea Sucevei nefiind niciodata cucerită prin forța armelor. Suceava a fost capitală a Moldovei timp de aproape două veacuri, din 1388 până în 1566, când, în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, capitala a fost mutata la Iași. La 28 noiembrie 1918, Bucovina se unește cu România, făcând parte din Romania Mare până în 1940, când în urma pactului Ribbentrop-Molotov, partea de Nord a Bucovinei a fost anexată de Uniunea Sovietică, iar în prezent face parte din Ucraina.Tratatele de pace postbelice nu au restaurat dreptul istoric al Bucovinei.

1.2 LEGENDĂ

VATRA DORNEI

Foto 1: Vatra Dornei. Pârtia Dealul Negru

Municipiul Vatra Dornei este situat în inima Carpaților Orientali la altitudinea de 800 m, în Depresiunea Dornelor. Așezat pe cursul superior al Bistriței Aurii cu cel mai important afluent al său, Dorna, orașul are o poziție deosebit de favorabilă față de câteva importante căi de comunicație. Astfel Vatra Dornei este străbătută de cea mai importantă cale ferată ce face legătura între Moldova și Transilvania. De asemenea, Vatra Dornei se află pe șoșele de importanță națională, ce leagă Moldova de Maramureș peste pasul Prislop și de Transilvania peste pasul Tihuța.

Legenda povestește despre o întâmplare din vremea domnitorului Dragoș Vodă. Aflat la vânătoare în pădurile din zonă, lui Dragoș i-a apărut în față o căprioară. Sprintenă, căprioară s-a ferit mereu de săgețile vânătorului, dar ostenită, s-a oprit să-și tragă sufletul sub un brad cu trunchiul gros. Dragoș și-a întins arcul, a ochit și a tras. De după copac s-a auzit un strigăt omenesc de durere, iar căprioara a făcut un salt și s-a pierdut în pădure. Dragoș s-a apropiat și a văzut ca în locul căprioarei a ucis o fată frumoasă pe care o chema Dorina. În amintirea ei, domnitorul a botezat locul Vatra Dorinei, devenită mai târziu Vatra Dornei de azi.

Municipiul Vatra Dornei este atestat documentar din anul 1410. Principalele puncte de atracție de natură atropică sunt :clădirea în stil florentin a Primăriei, edificată în anul 1897, gara Vatra Dornei Băi, construită în anul 1910, Vila Cembra – 1895, Izvorul Sentinela – 1896, Stabilimentul balnear și Cazinoul – 1899. Dintre muzee amintim:Muzeul de etnografie și folclor, Muzeul de științe ale naturii. Vatra Dornei este o stațiune balneo-climaterică renumită în special pentru izvoarele sale minerale și pentru condițiile de practicare a sporturilor de iarnă (pârtia de ski de pe Dealul Negru, având o lungime de 3000 m, fiind cea mai lungă pârtie de ski din țară).

1.3 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

Județul Suceava este situat în partea de nord-est a României și, ocupând 3,6% din teritoriul țării, este al doilea ca mărime din țară. Județul se învecinează la nord cu Ucraina (frontieră de stat), la sud cu județele Mureș, Harghita, și Neamț, la vest cu județele Maramureș și Bistrița Năsăud, iar la est cu județele Botoșani și Iași.

1.4 CĂI DE ACCES

Principalele căi de acces în județ sunt :

rutiere :

–         drumul european E 85, care traversează Europa de la nord la sud, făcând legătura între Marea Baltică și Marea Egee, respectiv între Lituania și Grecia, străbătând România pe direcția Siret-Suceava-Bacău-București-Giurgiu ;

– drumul european E 58, care face legătura între Rusia (Rostov pe Don) și Austria (Viena), străbătând România pe direcția Halmeu-Baia Mare-Bistrița-Suceava-Botoșani-Iași-Sculeni (Rep. Moldova).

aeriene :

–         Aeroportul Internațional « Ștefan cel Mare » Salcea, la 14 km de Suceava cu posibilități pentru traficul internațional și la cerere cu asigurarea de servicii de vamă-graniță ;

–         Aeroportul Dealul Floreni, situat la 10 km de orașul Vatra-Dornei și care deservește în special traficul cu aparate de zbor de mici dimensiuni, sau în scop sportiv ;

–         4 heliporturi situate în localiățile Putna, Vatra Moldoviței, Sucevița, Voroneț;

feroviare:

– Județul Suceava este străbătut de magistrala feroviară 5, București-Bacău-Suceava-Vicșani și care se continuă la ieșirea din țară pe direcția Kiev-Varșovia-Moscova. De asemenea, județul Suceava este străbătut de o cale ferată foarte importantă, care face legatura între Moldova și Transilvania, pe direcția Iași-Suceava-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei- Dej-Cluj Napoca- Timișoara.

1.5 NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Profilul economic al județului Suceava este puternic influențat de diversitatea și bogăția de resurse ale zonei. Principalele resurse sunt pădurile (care reprezintă peste 52% din suprafața județului și 7% din suprafața țării);terenuri arabile,majoritatea dintre ele fiind situate deoparte și de alta a râurilor Siret, Suceava și Moldova;pășuni și fânețe,resurse ale subsolului reprezentate de importante zăcăminte de fier, mangan, sulf, sare, calcar, și de salbă de izvoare de ape minerale.Astfel activitățile principale care s-au dezvoltat sunt legate de resursele enumerate,respectiv activitățile extractive și de prelucrare a minereurilor,de exploatare și prelucrare a lemnului, de creștere a animalelor și cultivare a pământului, precum și cele din domeniul industriei alimentare.

Industria

Ramurile industriale reprezentative din județul Suceava sunt:

– industria de exploatare și prelucrare a lemnului, a cărei dezvoltare este în strânsă corelație cu suprafața mare a fondului forestier existent;

– industria celulozei și hârtiei, reprezentată de cea mai mare societate cu acest profil, S.C. „Ambro” S.A. Suceava;

– industria alimentară, dezvoltată în corelație directa cu agricultura județului, se bazează pe prelucrarea produselor animaliere (carne, lapte) și a produselor vegetale; este reprezentată de societăți precum : S.C. ”LaDorna” S.A. Vatra Dornei, S.C. ”Rarăul” S.A. Câmpulung Moldovenesc, S.C.”Facos” S.A. Suceava.

– industria construcțiilor de mașini, reprezentată prin societăți comerciale care produc mașini-unelte, scule, rulmenți: S.C. „MES” S.A. Suceava, S.C. „ Romups” S.A. Suceava, S.C. „URB Rulmenți” S.A. Suceava, S.C. „Dorna Mecanică” S.A. Vatra Dornei etc.

– industria ușoară, reprezentată prin unități de confecții, tricotaje și încălțăminte: S.C. „Modin” S.A. Suceava, S.C. „ Starmod ” S.A. Suceava, S.C. „ Bucovina Tex ” S.A. Rădăuți, S.C. „ Romalfa ' Câmpulung Moldovenesc.

– industria minieră este reprezentată în județ prin unități de exploatare a minereurilor neferoase.

Agricultura

Conform datelor statistice furnizate de Direcția Județeană de Statistică Suceava, la nivelul anului 2008, județul Suceava dispune 349.310 ha de suprafața agricolă (49% din suprafața fondului funciar), din care: 181.316 ha suprafață arabilă, 89.888 ha pășuni, 75.057 ha fânețe și 3.049 livezi și pepiniere pomicole.

Terenurile arabile sunt cultivate, îndeosebi,cu:cereale pentru boabe (81.974 ha), grâu și secară (27.021 ha), orz și orzoaică (5.448 ha), porumb (37.155 ha), plante uleioase (2.143 ha), floarea-soarelui (1.864 ha), sfeclă de zahăr (2.033 ha), cartofi (30.759 ha), legume (7.930 ha). Condițiile pedo-climatice ale județului au favorizat dezvoltarea pomiculturii. Această activitate este concentrată, cu deosebire, în bazinul Fălticeni care deține ponderea ca suprafață și producție pomicola,în cetrele :Rădăseni,Fălticeni,Preutești,Vulturești.Dintre speciile pomicole, mărul ocupă 70% din suprafețele cultivate, prunul 8%, cireșul și vișinul 6%, părul 5%, alte specii 11%.

Un sector important îl constituie și zootehnia, a cărei dezvoltare este favorizată de suprafața mare de pășune existentă în zona montană și în luncile râurilor. Din efectivele de animale existente la nivelul județului Suceava, ponderea o dețin păsările (1.525.000 capete), urmând apoi ovinele (256.950 capete), bovinele (178.479 capete), porcinele (140.160 capete), și cabalinele (43.130 capete). Satele din zona de munte sunt specializate în creșterea bovinelor pentru lapte și carne și a ovinelor.

Comerțul

În ceea ce privește comerțul, principalele produse livrate la export sunt: produse alimentare , băuturi, materii textile și articole din aceste materiale, produse din lemn, articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă și alte materiale similare, încălțăminte, materiale plastice, cauciuc, etc. Principalele produse importate sunt: animale vii și produse animale, produse ale industriei chimice și ale industriilor conexe, produse vegetale, produse alimentare, băuturi, tutun, mașini, aparate și echipamente electrice.

Transporturile (infrastructura)

Drumurile publice asigură legătura între toate localitățile județului, precum și cu județele vecine. Se evidențiază în mod deosebit drumul european E85 – București – Bacău – Suceava –Cernăuți (Ucraina), ce traversează județul pe direcția nord-sud. Lungimea totală a drumurilor publice este de 2.482 km, din care drumurile modernizate însumează 1.023 km, iar cele cu îmbrăcăminți ușoare rutiere 393 km. Din totalul drumurilor publice, lungimea drumurilor naționale este de 632 km (modernizate 613 km), iar drumurile județene și comunale totalizează o lungime de 1.850 km (modernizate 410 km). Rețeaua feroviară are o lungime de 526 km, din care 242 km este electrificată. Liniile cu ecartament normal însumează 524 km, iar cele cu ecartament larg 2 km. Densitatea liniilor de cale ferată este de 61,5 km / 1000 kmp teritoriu. Teritoriul judeului este străbătut de magistrala europeană București – Bacău – Suceava – Vicșani – Moscova. Județul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport internațional, situat în apropierea municipiului Suceava, la o distanță de 14 km, un aeroport destinat aparatelor de mici dimensiuni la Dealul Floreni și patru heliporturi (Putna, Sucevița, Vatra Moldoviței, Voroneț), prin care se asigură legătura permanentă cu restul României și cu alte țări, precum și servicii privind aterizarea altor aeronave din țară și străinătate.

1.6 NIVEL DE DEZVOLTARE SOCIALĂ

Județul este organizat administrativ – teritorial în 5 municipii (Suceava-reședință de județ, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung – Moldovenesc și Vatra Dornei), 11 orașe (Gura Humorului, Siret, Solca, Broșteni, Cajvana,Dolhasca, Frasini, Liteni, Milisăuți, Salceași Vicovul de Sus) și 97 de comune cu 379 de sate.

Tabelul numărul 0. Evoluția demografică 

.

Componența etnică a județului Suceava în 2011

     Români (92.6%)

     Maghiari,Ruteni (0.3%)

     Ucraineni (0.93%)

     Romi (1.91%)

     Germani (0.11%)

     Ruși lipoveni (0.27%)

     Polonezi (0.3%)

     Altă etnie (1.2%)

     Etnie necunoscută (3.65%)

Populația stabilă: 614,4 mii (614451) persoane

Gospodării: 216,5 mii (216478) gospodării

Locuințe (inclusiv alte unități de locuit): 255,6 mii locuințe (255579 locuințe din care: 255487 locuințe convenționale și 92 alte unități de locuit)

Clădiri: 189,7 mii clădiri din care: 188,9 mii clădiri cu locuințe și 772 clădiri cu spații colective de locuit)

Tabelul numărul 3.Repartizarea populației pe sexe și medii de proveniență la 1 ianuarie, 2011 și 2013

Suprafața județului Suceava:8,552 km2

Componența confesională a județului Suceava în 2011

     Ortodocși (83.97%)

     Romano-catolici (1.59%)

     Penticostali (4.11%)

     Necunoscută (7.5%)

     Altă religie (2.8%)

Tabelul numărul 4.Repartizarea populației pe sexe și medii de proveniență în funcție de vârsta de muncă

2.PREZENTAREA POTENȚIALULUI TURISTIC

Potențialul turistic reprezintă „ansamblul de elemente naturale, economice și cultural-istorice de interes turistic, care conferă unui teritoriu dat o anumită funcționalitate turistică și care constituie premize pentru dezvoltarea activității de turism”.Tinând cont de implicare umană la crearea acestor resurse, potențialul turistic poate fi: potențial turistic natural și potențial turistic antropic.

2.1.Resurse turistice naturale

Potențialul turistic natural mai este cunoscut și sub numele de ofertă turistică primară și este alcătuit din totalitatea resurselor naturale valorificabile în scopul practicării activității de turism (relief, clima, resurse de apă, faună și vegetație, rezervații naturale).

1.RELIEFUL

Raportat la marile unități geografice ale țării, teritoriul județului se suprapune parțial Carpaților Orientali și Podișului Sucevei. Relieful județului se caracterizează printr-o mare varietate a formelor: munți, depresiuni intramontane, dealuri, podișuri, câmpii, văi terasate și lunci.În alcătuirea geologică, arhitectura teritoriului județului Suceava are drept caracteristică de bază succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: zona vulcanică, zona cristalinomezozoică, zona flișului și zona de platformă.În funcție de suprafața ocupată de fiecare formă de relief în parte, situația la nivelul județului se prezintă astfel:

– zonă de munte 53%;

– zonă de podiș 30%;

– zonă de luncă 17%.

În ansamblu, pe teritoriul județului Suceava sunt două unități importante de relief: regiunea montană și regiunea de podiș. Acestea coboară în trepte de la vest la est, în fâșii paralele, cu dispunere nord-sud.

Zona montană, integrată în lanțul Carpaților Orientali, cuprinde masive și complexe de culmi separate între ele de văi adânci sau arii depresionare, astfel: Masivele Suhard și Călimani; Munții Bistriței, Stănișoarei; Masivele Giumălău – Rarău; Obcinile Feredeului și Mestecanis.

Relieful munților Călimani (cei mai înalți munți vulcanici de pe teritoriul României, singurii care depăsesc 2.000 m altitudine – Vârful Pietrosul Călimani) oferă cele mai  spectaculoase forme cu potențial de mare atractivitate: craterul vulcanic Călimani, cu un diametru de circa 10 km, formele ciudate de stânci vulcanice de pe Retitiș, Tămău, Lucaciu și Pietrosul, stâncile cu aspect ruiniform ”12 Apostoli”, depozitul fosilifer Glodu (scoici mari), Rezervația de Jnepenis cu Pinus cembra, unde se găsește un arboret natural în amestec intim de molid și zambru, unic în țară și foarte rar în Europa, rezervația naturală Peștera Izvorul Taușoarelor.

Relieful carstic și rezidual al masivului Rarău oferă una dintre cele mai interesante forme geologice din lanțul Carpaților Orientali – „Pietrele Doamnei”, precum și dolinele de pe Todirescu și de sub vârful Rarău, sectoarele de chei de pe Valea Caselor și Izvorul Alb, grohotisurile fosile din vestul Pietrei Zimbrului și Peștera Liliecilor.În partea estică a masivului se află rezervația naturală ”Codrul secular Slătioara”, cu o bogăție de arbori diverși ca specie, care n-a suferit modificări pricinuite de intervenția antropică. Un alt factor de atracție turistică îl reprezintă Cheile Moara Dracului, un sector de chei foarte înguste (între 2- 3 metri lățime, aproximativ 40 m lungime), situat pe pârâul Caselor.

Munții Giumălău, de origine cristalino-mezozoică,reprezintă principala atracție pentru iubitorii de natură, platourile sale oferind una dintre cele mai grandioase priveliști din  Carpații Orientali. Pădurea seculară de la Giumălău, cu speciile masive de conifere,și Cheile Zugreni,săpate la poalele de sud ale munților, constituie principalele atracții ale Munților Giumălău.

Munții Suhard sunt cunoscuți mai ales datorită vârfului Oușoru (1.639 m), care străjuie Depresiunea Dornelor.Totuși,cel mai înalt vârf se află în partea de nord-vest a Munților Suhard și anume Vârful Omu, de 1.932 metri altitudine. Creasta principală a acestor munți reprezintă principala atracție, datorită frumuseții peisajelor și a ușurinței cu care poate fi parcursă.

Munții Bistriței, ce se desfașoară pe dreapta râului Bistrița, formează gruparea cea mai întinsă de munți cristalini. Creasta Pietrosu (cu o altitudine de 1.791 m) oferă o priveliște fascinantă pentru cei ce se încumetă să urce versanții puternic înclinați.

Obcinile Bucovinei cuprind trei mari subunități, dispuse paralel pe direcția nord-vest/sud-est, separate de văile superioare ale râurilor Moldova și Moldovița: Obcina Mestecăniș, Obcina Feredeu și Obcina Mare. Cea mai înaltă și mai spectaculoasă dintre obcini este Obcina Mestecănișului, cu altitudini ce depășesc 1.500 m (1.586 m – Vârful Lucina). Urmează apoi Obcina Feredeu (cu altitudini de 1.400 m), Obcina Brodinei (cu vârfuri de 1.300 m) și Obcina Mare care este cea mai întinsă, dar cu cele mai mici altitudini (sub 1.300 m). Cele mai importante obiective turistice naturale sunt: Ansamblul de stânci Pietrele Muierii,creasta principală a Obcinei Mestecăniș și plaiurile Lucinei, cu Tinovul Găina.

Încadrată de munții Bistriței Aurii la nord, Munții Bistriței la sud-est, Munții Călimani la sud și Munții Bărgăului la vest, se află Depresiunea Dornelor. Unitate geografică distinctă, aceasta se îngustează spre est, spre cheile Zugrenilor,și se deschide larg spre vest,fiind drenată de râul Bistrița.

Depresiunea Câmpulung Moldovenesc reprezintă cea mai mare arie depresionară din lungul râului Moldova. Se remarcă prin prezența unui relief de terase cu altitudine relativă de circa 110 m, dezvoltat aproape în exclusivitate pe dreapta râului Moldova.

Depresiunile Vama, Frasin și Humor sunt alte arii importante de lărgire a văii Moldova, fiind separate de defilee, dintre care cel mai îngust se află la Prisaca Dornei.

Zona de podiș este mai coborâtă cu 200 m față de cele mai joase culmi muntoase. Cele mai importante subunități de relief din această regiune sunt: Podișul Sucevei, Depresiunea Rădăuți, Valea Sucevei, Valea Siretului Subcarpații și Valea Moldovei.

Podișul Sucevei are o înălțime medie de 460 m, dar cota maximă ajunge la 528 m în Vf. Teișoara din Podișul Dragomirnei. Se întinde până la valea Siretului în est și până la valea Moldovei în sud și sud-vest. Se împarte în câteva subunități de relief diferit:masive deluroase, arii depresionare și culoare de văi.

Depresiunea Rădăuți este cuprinsă între râurile Suceava și Sucevița și are altitudinea medie de 360 m. Relieful este acumulativ de pseudo-câmpie, cu forme plane terasate și meandre.

Valea Sucevei se prezintă diferit, fiind împărțită în trei sectoare: unul superior, prin Obcine, până la Straja, unul mijlociu, până la Milisauti și unul inferior, până la vărsarea în Siret, la Liteni. Are un caracter de culoar datorită dimensiunilor mariale luncii și teraselor.

Valea Siretului este cea mai reprezentativă și mai importantă din Podișul Moldovei. Are 6-8 km lățime, prezentându-se ca un adevărat culoar acumulativ.În zona de confluență cu râul Suceava ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare, cu o lățime de 12 km.

Subcarpații se întind la sud de valea Moldovei și corespund unui relief de acumulare, cu aspect deluros, dar și cu unele depresiuni, cum sunt cele de la Solca și Cacica.

Valea Moldovei apare ca o depresiune între Subcarpați și Podișul Sucevei. Datorită luncii largi și joase, până la Ciumulești râul curge despletit, după care începe să bată malul stâng. Lățimea cea mai mare a luncii și teraselor este la Baia, unde valea ia aspect depresionar.

2.CLIMA

Clima este temperat continentală. Spațiul geografic al județului Suceava aparține aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) și celui cu climă continental moderată (partea de vest). Venind dinspre vest, masele de aer își pierd treptat din umezeală în timpul traversării Carpaților Orientali, astfel încât în partea estică a județului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna și ploi reci primăvara și toamna. Din est, județul primește influențe climatice continentale cu secetă vara, cu cer senin, ger și viscole iarna. Temperaturile medii anuale sunt:

– în climatul montan, sub 0 °C pe munții înalți și 6 °C pe versantul estic al Obcinei Mari;

– în climatul extramontan, între 7 – 8 °C.

Temperaturile minime coboară uneori până la -38,5 °C, iar temperatura cea mai ridicată a fost de 39,8 °C (în iulie 2000). Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri, ci în depresiuni și văi,datorită fenomenului de inversiune climatică. Temperatura medie multianuală este de 2 °C la munte și 7,5 °C în zona de podiș. Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea deluroasă. Trecerea de la iarnă la primăvară se face brusc în partea de est a județului, față de partea de vest unde, pe vârfurile înalte și versanții umbriți ai munților, zăpada și înghețul se întâlnesc până la sfârșitul lunii mai și chiar începutul lunii iunie. Precipitațiile variază de la an la an și sunt cuprinse între 800 și 1200 mm, în funcție de zonă. Precipitațiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna februarie,iar cantitățile cele mai abundente sunt,de obicei,în lunile mai și iunie. Regimul vânturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului.În partea superioară a culmilor muntoase domină vântul de vest, iar în regiunea de podiș direcția vântului este influențată de orientarea curenților de vale.În decursul anului,vitezele medii ale vânturilor din direcția nord-vest sunt de 2,6 m/s.În zona de munte, acestea se pot cifra la valori de 20-25 m/s,cele maxime depăsind 40 m/s.

3.HIDROGRAFIE

Resursele de apă cuprind : râuri, pârâie, lacuri, iazuri, mlăștini și importante rezerve de ape subterane.Toate apele care drenează teritoriul județului sunt tributare râului Siret. Principalii afluenți sunt râurile Suceava, Moldova, Bistrița și Dorna,care își au zonele de obârșie în coroana de munți înalți de la vest și nord-vest,în timp ce afluenții mai mici își au izvoarele în regiunea deluroasă.Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează împreună cu afluenții săi 35% din suprafața județului.Urmează ca mărime Bistrița (30%), Suceava (30%) și Siretul (10%).

Apele stătătoare sunt sub formă de lacuri naturale de mici dimensiuni, lacuri antropice, iazuri pentru piscicultura,acumulări industriale și mlăștini.Cele mai importante acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul Somuzului Mare, între care și vestitul lac 'Nada Florilor'.

Apele subterane din județ sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-mezozoice, de flis,în depozite miocene și,mai ales,în formațiunile aluvionare cuaternare. Teritoriul județului înglobează cantități inepuizabile de ape minerale și mineralizate, carbogazoase,sulfatate,sulfuroase și clorurate.Numai în Depresiunea Dornelor există peste 40 de izvoare minerale,renumite fiind deja cele din Vatra Dornei, Saru Dornei, Poiana Negri, Cosna s.a. Nepuse în valoare sunt numeroasele izvoare din zonele Broșteni, Gura Humorului, Solca.

4.FLORĂ,FAUNĂ ȘI ARII PROTEJATE

Flora și fauna conferă județului Suceava o inegalabilă frumusețe și atractivitate. Ponderea vegetației o alcătuiesc pădurile care ocupă peste 52% din suprafața județului, cu o compoziție de 79,4% rășinoase și 20,6% foioase.

În zona de munte predomină pădurile de rășinoase,unde ca speciile dominante sunt molidul și bradul.În zona de deal și podiș caracteristice sunt pădurile de foioase, unde ca specii dominante sunt fagul și stejarul,dar mai întâlnim și carpenul,frasinul, teiul, mesteacănul și o mare diversitate de arbuști.În amestec se găsesc plopul, păltinul, sorbul, mălinul, scorusul și mai rar tisa. La limita superioară a pădurii se dezvoltă etajul subalpin format din arbuști : jneapăn, ienupăr, afin, măceș, merișor. Pe culmile mai înalte se află pajiști alpine alcătuite din ierburi mărunte.Există și câțiva arbori ocrotiți:Stejarul din Casvana (500 ani), Stejarul din Botoșana (350 ani), Ulmii din Câmpulung Moldovenesc (500 ani).

Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată: ursul și cerbul carpatin,căpriorul,râsul,lupul,vulpea,jderul,hermina,dihorul,cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnițe.

Râurile de munte adăpostesc specii rare de pești – lostrișa, păstrăvul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a.

Pe teritoriul județului Suceava se află un număr de 23 rezervații naturale cu suprafața de 4457,20 ha,din care 6 rezervații naturale botanice,9 rezervații naturale forestiere,5 rezervații naturale geologice,și 3 rezervații naturale mixte.

Rezervații naturale floristice/specii ocrotite:

– Rezervația Fânețele seculare de la Frumoasa( rogozul, toporașul, laptele câinelui, stânjenelul de stepă, dedițelul, zambila pitică, usturoiul sălbatic);

– Rezervația Fânețele seculare de la Calafindești(coada cocoșului,stirigoaia,clopoțeii,crinul de munte);

– Rezervația Fânețele seculare de la Ponoare-Bosanci( stânjenelul siberian, frasinelul, ruscuța de primăvară, palamida, dedițelul, trifoiul galben, iarba albastră);

– Rezervația Fânețele Montane de pe plaiul Todirescu-Masivul Rarău(usturoiul siberian, arnica, margaretele, vinețeaua, bulbucii );

– Complexul de nuferi de la Salcea;

– Rezervația Benia (strugurele ursului).

Rezervații naturale forestiere:

– Rezervația Quercetumul de la Crujana (cuprinde arboreț de specii de foioase, cu participarea majoritară a stejarului) ;

– Rezervația Fagetul Dragomirna(arborețul din rezervație are o proveniență naturală în proporție de 97%);

– Rezervația Tinovul Mare Poiana Stampei(reprezintă cea mai întinsă rezervație de turbă naturală din țara noastră; dintre speciile de arbori amintim, pinul silvestru, mesteacănul pufos, scorusul, plopul tremurător;flora erbacee este alcătuită din specii acidofile:feriga,merișorul, afinul, răchițeaua, ruginarea, rogozul, iar dintre mușchi – Saphagnum wulfianum – relict arctic și subarctic caracteristic unor zone periferice de zăvoaie de tip finlandic);

– Rezervația Tinovul Sarul Dornei(vegetația este alcătuită în marea majoritate de mușchiul de tip arctic (Sphagnum), peste care, în condiții vitrege de vegetație s-a dezvoltat un arboreț de pin silvestru pe un strat de turbă a cărui grosime variază între 1,10 m și 3,20 m);

– Rezervația Tinovul Găina Lucina (mesteăcanul pitic, mesteacănul pufos, merișorul, afinul);

– Rezervația Codrul Secular Giumălău(vegetația forestieră este dominantă de molid, sporadic apar scorusul, păltinul de munte, plopul tremurător, sălcii; pătura erbacee este reprezentată prin: ferigi,clopoței, pojarnița,afinul alpin;în zona subalpină predomină ienupărul și jneapănul;fauna este specifică zonei montane și remarcăm: râsul, cocoșul de munte sau corbul – monument al naturii);

– Rezervația Codrul Secular Slătioara(monumentele naturii întâlnite în codrul secular Slătioara sunt: tisa, vulturica de stâncă, tulichina, alga roșie de apă dulce; vegetația lemnoasă cuprinde numeroase specii:molidul,bradul,pinul silvestru,tisa,fagul,scorusul,carpenul;arbuștii sunt reprezentați de agriș, cununita, zmeurul, afinul, merișorul);

– Rezervația Zamostea Lunca(stejarul,frasinul,teiul,cireșul,păltinul de câmp, plopul tremurator);

– Rezervația de jnepenis și Pinus cembra Călimani.

Rezervații naturale geologice:

– Rezervația geologică Piatra Tibaului (calcare fosilifere);

– Rezervația geologică Piatra Pinului și Piatra Șoimului (reprezintă un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de pești fosiliferi care demonstrează existența unei faune specifice: pești, corali, scoici, etc.);

– Rezervația Cheia Lucavei(stânci calcaroase ce adăpostesc cele două monumente ale naturii: strugurele ursului și floarea de colț) ;

– Rezervația Clipa de calcare triasice Pârâul Cailor(formațiuni geologice foarte vechi și importante prin diferitele specii de pești,scoici și amoniți de origine marină încrustate în stâncile rămase ca martori ai unor mișcări tectonice și ai vieții din oceanele calde de altădată);

– Rezervația Cheia Dracului(formațiunile geologice întâlnite aici nu au un caracter unitar, pe margine apărând formațiuni carbonatice, în timp ce în partea centrală sunt depozite noi argilo-marnoase de vârstă cretacică, cu clipe calcaroase și blocuri dispuse pe mai multe niveluri).

Rezervații naturale mixte: – – Rezervația 12 Apostoli(adăpostește multe figuri zoomorfe și antropomorfe,sculptate în decursul vremurilor, constituite din fragmente de lavă cimentată;alături de aceste formațiuni se găsesc jnepenisuri și ienupărețe care adăpostesc cocoșul de mesteacăn-monument al naturii).

–  Rezervația Pietrele Doamnei Rarău(prezintă calcare cu încrustații de corali, amoniți, alge marine,elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani; în perimetrul rezervației, se află complexul de stânci „Pietrele Doamnei” și  Peștera Liliecilor; dintre speciile unicat, aici întâlnim: micsandra sălbatică, gușa porumbelului,clopoțelul,margareta,floarea de colț pe stânci și argentica);

– Rezervația Cheile Zugrenilor (găzduiește formațiuni stâncoase impresionante;pe cele mai înalte stânci întâlnim, petrosia – Andryalla levitomentosa, relict glaciar, unicat mondial).

2.2 Resurse turistice antropice

Potențialul turistic antropic mai este cunoscut și sub numele de ofertă turistică secundară și cuprinde totalitatea resurselor create de om și valorificabile din punct de vedere turistic. Amintim:vestigii și monumente istorice,așezări,monumente de arta, muzee și case memoriale, datini și obiceiuri, etc.

Municipiul Suceava reprezintă îmbinarea perfectă între tradiție,istorie,religie,spiritualitate și modernism.Toate acestea alături de ospitalitatea recunoscută a localnicilor fac din Suceava un important centru turistic din nordul Moldovei, poartă de intrare în Bucovina.

Cele mai importante obiective turistice, pe care Suceava le oferă vizitatorilor săi sunt :

        Cetatea de Scaun a Sucevei, situată pe un platou înalt,în partea de est, restaurată în ultimii ani,este o ctitorie a voievodului Petru Mușat,menționată pentru prima oară într-un document din anul 1388; construită din piatră, a fost întărită ulterior de Alexandru cel Bun și apoi de Ștefan cel Mare, cu ziduri de peste 10 m înălțime și o grosime de 4 m, înconjurată de un șant cu apă, făcând-o de netrecut. De altfel, Cetatea Sucevei nu a fost niciodată cucerită prin forța armelor.

        Rămășițele Cetății Scheia,aflate în partea de nord-vest a orașului.Cetatea Scheia a fost ridicată în sec.XIV sub forma unui romb cu latura de 36 m. în interior și ziduri groase de 3 m. Cetatea este una dintre cele mai vechi cetăți din Moldova și a fost dărâmată în timpul domniei lui Alexandru cel Bun.În momentul de față mai există doar ruinele unui contrafort din partea de Vest a fostei cetăți.

        Ruinele Curții Domnești, aflate în zona centrală a orașului de astăzi. Peste resturile unui palat de lemn datând din timpul domniei lui Petru Mușat, voievodul Ștefan cel Mare a ridicat o clădire de piatră, refăcută apoi,în cărămidă,de Vasile Lupu. S-au păstrat urmele unor încăperi și beciuri.În ultimii ani ruinele Curții Domnești au intrat într-un proces de restaurare.

        Biserica Beizadelelor,aflată în apropierea pieții centrale a orașului,denumită și Biserica Domnițelor a fost fondată în 1642 de voievodul Vasile Lupu,cu rol de paraclis al Curții Domnești. Planul bisericii este un dreptunghi, având spre est o absidă circulară (interior și exterior),iar spre vest un pridvor poligonal la exterior și circular în interior. Pronaosul este despărțit de naos prin doi stâlpi octogonali susținând trei arcuri. Naosul este boltit în stil moldovenesc,turla naosului fiind supraînălțată pe o bază patrată și una stelată. Decorația exterioară preia caracteristicile sec. XVII -brâul în 'dinți de fierăstrău' (deasupra soclului); arcături oarbe,în acolada,pe aproape tot perimetrul bisericii.Turnul-clopotnița este alipit bisericii pe latura de nord, iar înspre vest prezintă un subsol boltit a cărei funcționalitate nu se cunoaște încă.

        Biserica Învierii a fost fondată în 1551 de soția voievodului Petru Rares, doamna Elena (Brancovici).Construcția păstrează planul inițial intact,desi a suferit modificări în timp, încadrându-se tipului de biserică de târg,respectiv-în dreptul naosului absidele laterale sunt înlocuite prin rezalite vizibile la exterior,limitate de contraforturi;pronaosul este împărțit printr-un arc cu pilastri și console mai pronunțate.Cupola naosului nu este de tip moldovenesc ceea ce înseamnă că,probabil,a fost refacută.Biserica nu are turlă.Nu se păstrează urme de pictură în dreapta bisericii se află o frumoasă clopotniță.Anul acesta,în cadrul programului turistic <Paștele în Bucovina>, Biserica Învierii a fost locul de unde a plecat Lumina Învierii adusă de la Betleem, către toate zonele țării.

        Muzeul județean, înființat în anul 1900,expune interesante piese care evocă trecutul bogat în evenimente și fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene,din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre;un interes aparte îl reprezintă 'Sala tronului',în care,mobilier, costume și alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Ștefan cel Mare.

        Muzeul de arta populară care funcționează în clădirea fostului Han Domnesc, construcție de la sfârșitul sec.XVI; adăpostește colecții de etnografie și artă populară.

Biserica 'Mirauti',ctitorie a lui Petru I Mușat(sec. XIV), a fost refăcută din temelii în sec.XVII și restaurată în forma actuală la sfârșitul secolului trecut.În acest edificiu avea loc încoronarea domnitorilor Moldovei.

        Mănăstirea Sfântul Ioan-prima construcție din cadrul complexului a fost ridicată în sec.XVI, de când datează și urmele de pictură exterioară de pe fața sudică; alte construcții aparțin secolelor XVII și XIX. Mănăstirea,cu obste de călugări,adăpostește în biserica sa moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, prilej de pelerinaj a zeci de mii de credincioși.

          Biserica Sf. Dumitru,ctitorie a lui Petru Rareș din anii 1534-1535.Din punct de vedere arhitectonic păstrează caracteristicile stilului moldovenesc.Pisania,așezată deasupra ușii de la intrare,în partea dreaptă,are în partea superioară doi îngeri ce poartă o cunună în interiorul căreia se află stema Moldovei,elemente de artă renascentistă.Turnul clopotnița (înalt de 45 m) aflat în curtea bisericii a fost construit de Alexandru Lăpușneanu în 1560,are baza pătrată, trei etaje și un al patrulea construit în sec.al XIX-lea.Turnul păstrează încrustată pe una din laturile sale una dintre cele mai bine realizate steme ale Moldovei.

          Mănăstirea Zamca(armenească)a fost ridicată în 1606, pe un platou din partea de vest a orașului de armenii refugiați în Moldova încă din sec.XVI. Este o mănăstire înconjurată de ziduri, având o poartă de intrare monumentală, bolțită,pe latura de vest. Istoria consemnează că aici și-a așezat tabăra regele Sobieski în anul 1601.

          Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, opera sculptorului Eftimie Bărlădeanu, dezvelită în anul 1977,este amplasată pe înălțimea de unde Cetatea de Scaun domină orașul.

          Statuia lui Petru Mușat este situată în punctul zero al orașului și îl reprezintă pe domnitor, arătând cu degetul spre pământ, locul de zidire a Cetății de Scaun a Sucevei.

          Parcul central,aflat în inima orașului,adăpostește două lucrări de arta:bustul compozitorului Ciprian Porumbescu și bustul voievodului Petru Rareș.

          Gara Suceava (cunoscută sub numele de Gara Burdujeni),este o copie la scară redusă a celei din Freiburg(Germania).Gara a fost deschisă în 1869,cu ocazia inaugurării căii ferate Roman-Suceava,făcând legătura la granița,între Regat și Bucovina(aflată sub stăpânire austro-ungară).Până în 1960,sala principală era singura sala festivă din municipiu,în care se desfășurau balurile CFR și ale Primăriei.

CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Foto 2: Câmpulung Moldovenesc. Vedere de ansamblu

              Municipiu în județul Suceava, Câmpulung Moldovenesc se află la altitudinea de 600-650 m,în Depresiunea cu același nume. Nu departe se înalță Rarăul și Giumălăul, cei mai vestiși munți ai Bucovinei. Câmpulung Moldovenesc a devenit cu timpul o stațiune turistică tot mai renumită, beneficiind de condiții naturale propice și de obiective turistice numeroase.

            După tradiție,în apropiere de Câmpulung Moldovenesc,și-ar fi găsit sfârșitul Molda, câinele de vânătoare al lui Dragoș Vodă,în apele râului pe care, mai apoi, l-a botezat Moldova. Statuia voievodului se află în zona centrală a orașului.

Cele mai importante obiective turistice pe care le întâlnim în Câmpulung Moldovenesc sunt: Muzeul „ Arta lemnului ”; Colecția de linguri a profesorului Țugui; două monumente de arhitectura populară: Casele Gramada și Prundeanu; sera și parcul dendrologic ale liceului „Dragoș Vodă”; ulmul multisecular (cca 700 ani). Dintre obiectivele turistice ale orașului, o atenție cu totul aparte merită:

Muzeul lemnului, o veritabilă monografie închinată unei îndeletniciri tot atât de vechi ca și așezarea – prelucrarea lemnului. Muzeul reprezintă în cele circa 20 de săli, într-o concepție tematică și evoluție cronologică unitară, bazată pe criterii științifice și muzeistice moderne: unelte,arme,obiecte de uz gospodăresc,elemente și complexe de arhitectură populară, mijloace de transport, obiecte de artizanat și opere de artă, piese diverse, specifice zonei montane și cu o evidență nota de originalitate, care ne introduc, rând pe rând, în universul unor ocupații străvechi – vânat, cules, păstorit, albinărit, rotărit, dulgherit etc.

Colecția profesorului I.Țugui, cuprinde una dintre cele mai bogate colecții din țară de linguri de lemn, de diverse forme, mărimi și motive ornamentale. Clădirea mai adăpostește de asemenea și valoroase colecții de prosoape, monede, ceramică, cusături etc.

GURA HUMORULUI

Foto 3: Gura Humorului. Vedere de ansamblu

Orașul este situat în depresiunea intramontană cu același nume,dezvoltată la confluența Moldovei cu râul Humor, la o altitudine de 490m. La nord sunt culmile Obcinei Humorului, la sud Obcina Voronețului iar la vest Obcina Mare. Acești munți sunt bine împăduriți, iar climatul de adăpost conferă orașului un cadru plăcut și pitoresc.

Orașul face parte din acel străbun ținut al Bucovinei, unde nenumărate monumente și vestigii ale trecutului sunt atestări ale statorniciei și continuității poporului român.

Dintre obiectivele pe care le oferă orașul amintim: muzeul etnografic, zona de agrement Lunca Moldovei, muzeul obiceiurilor populare din Bucovina(care a fost înființat în 1959 și deține peste 2000 de piese adunate din bazinul mijlociu al Moldovei, precum și din bazinul Dornelor; aici sunt expuse piese, după următoarea tematică:culesul din natură și vânătoarea ; pescuitul și albinăritul;păstoritul;agricultura,industria textilă casnică;ștergare decorative, ceramică de Păltinoasa, fierăritul și prelucrarea artistică a lemnului; portul popular din bazinul Dornelor; portul popular din zona Câmpulung; podoabe de găteală pentru costumul de sărbătoare și ștergare de cap (marame); portul din bazinul Humorului; interior țărănesc. Anual aici se organizează concursul de caricatură “Umor…La Gura Humorului”, care reunește cei mai buni caricaturiști din țară. Orașul Gura Humorului se recomandă ca bază de plecare spre cele două obiective turistice renumite din apropiere: Mănăstirea Humor (la nord) și Mănăstirea Voroneț (la sud).

Spațiul rural dispune de un bogat potențial turistic care există atât în zonele montane, cât și în cele submontane. Pe lângă monumentele istorice și naturale de care sunt strâns legate, interesul turistic este crescut de existența unor valoroase resurse în câmpul biodiversității. O atracție deosebită specifică zonei rurale o constituie numeroasele activități artizanale care se practică și astăzi,fiind transmise din generație în generație:pictarea icoanelor încondeierea ouălelor,meșteșugul lemnului (artizani care fabrică butoaie, sculptori în lemn,fabricanți de instrumente muzicale tradiționale),olărit (în special olăritul cu argilă neagră), sculptură în piatră, țesutul și lucrăturile din piele, blănărie, măști populare.

Satele agroturistice mai renumite sunt :Arbore,Botoșana,Ciprian Porumbescu, Marginea, Moldova Sulița-Izvoarele Sucevei,Pojorata,Putna,Rasca,Slatina,Sucevița,Vama,Vatra Moldoviței.

ARBORE, se afla la sud de Rădăuți (19 km), pe râul Solca, afluent al Sucevei, și poartă numele celebrei familii din vremea lui Ștefan cel Mare.În anul 1502, Luca Arbore, portarul Sucevei și hatman,sfetnic al lui Ștefan cel Mare,al fiului acestuia Bogdan al III-lea, precum și al fiului lui Bogdan,Ștefan cel Tânăr,(acesta din urmă l-a omorât pe Arbore, precum și doi copii) a ridicat aici o biserică monumentală.În Arbore se află și un interesant muzeu sătesc, cu caracter istoric și etnografic, rod al strădaniilor de o viață ale săteanului autodidact Toader Hrib. Muzeul adăpostit în două camere și în cerdacul casei, impresionează prin autenticitatea pieselor expuse, printre care se află și adevărate unicate.

BOTOȘANA, este situat la 6 km de Arbore, aici aflându-se un interesant muzeu care sintetizează rezultatele cercetărilor arheologice efectuate în zonă ce au relevat o impresionantă continuitate de locuire dacică și daco-romană, întinsă pe parcursul unui mileniu (secolul III  I.Ch– secolul VII D.Ch.). Aici ,ca și în localitatea vecină Casvana, se află câte un stejar multisecular – monumente ale naturii. De stejarul din Casvana este legată o legendă locală, care afirmă că el există de pe timpul lui Ștefan cel Mare , având deci o vechime de cca 500 de ani.

CIPRIAN PORUMBESCU, comuna de pe valea pârâului Stupca, la adăpostul pădurii, este situată între Gura Humorului (11 km) și Suceava (15 km). Localitatea s-a numit inițial Stupca, numele actual datorându-se compozitorului Ciprian Porumbescu (1853 – 1883), unul dintre înaintașii de seamă ai muzicii românești, născut la Sipot dar copilăria și-a petrecut-o în satul ce-i poartă azi numele. Aici s-a și stins din viață, tânăr, la vârsta de 30 de ani. Din cele peste 250 de lucrări ale sale, amintim : „Crai Nou', „Balada', „Serenada'.În localitate se află muzeul memorial „Ciprian Porumbescu' ce evocă sugestiv prin numeroase și variate exponate viața și opera compozitorului. Un alt aspect care reprezintă zona e faptul ca în acest sat s-au descoperit cuptoare de ars teracotele,alături de zgure și smalțuri, precum și fragmente de teracote rămase nesmălțuite, toate din vremea lui Ștefan cel Mare.

MARGINEA, este una dintre cele mai importante comune din judeșul Suceava. Fiind situat la contactul Podișului Sucevei cu Obcina Mare, teritoriul comunei, ocupă în proporții relativ egale cele două forme de relief. Denumirea localității derivă de la poziția geografică, fiind destul de sugestivă.Condițiile cadrului natural sunt favorabile, comuna beneficiind de resursele podișului dar și ale muntelui.

Poziția de contact munte-podiș dar și situarea satului la intersecția a două importante rețele rutiere,favorizează dezvoltarea activităților comerciale,dar agricultura rămâne una din ramurile economice importante alături de industrie,turismul având mari perspective de dezvoltare. Localitatea și-a câștigat un renume bine meritat prin tradiția deosebit de valoroasă în meșteșugul olăritului.În sat există mai bine de 30 de familii de olari care produc renumita ceramică neagră,de diferite forme și cu decoruri variate. De asemenea,aici vizitatorii pot urmări intregul proces tehnologic:pregătirea lutului,modelarea lui pe roata olarului,decorarea prin lustruire și procesul final de ardere.O expoziție permanentă cu vânzare pune la dispoziția vizitatorilor produsele de la Marginea. Ceea ce impresionează foarte mult pe turist în această zonă este arhitectura populară, al cărei specific este dat de casele și porțile de lemn frumos ornamentate. Marginea este și o străveche vatră folclorică,cu obiceiuri și datini păstrate din străbuni,cu port bucovinean de o rară frumusețe și autenticitate.

MOLDOVA SULIȚA – IZVOARELE SUCEVEI, zonă cunoscută mai ales celor două râuri care izvorăsc din munții din apropiere :Suceava și Moldova.Tot aici se pot vizita câteva rezervații științifice interesante: Tinovul Lucina – Găina care adăpostește mesteacănul pitic – relict al erei glaciare,și Rachitișu Mare,unde se găsește un alt relict glaciar– strugurele ursului, apoi Cheile Lucavei, precum și vestita herghelie Lucina,centru de creștere și dresare a căilor de rasă hutula .

POJORATA, se află la câțiva kilometri de Câmpulung Moldovenesc, pe drumul european ce leagă Suceava de  Bistrița, având o poziție pitorească, avantajoasă pentru turism, din această localitate deschizându-se drumuri spre Mestecănis–Vatra Dornei,spre Câmpulung și,mai departe,la Vatra Moldoviței,Voroneț și Humor,spre zonele etnografice Fundu Moldovei și Breaza și,mai departe, spre Izvoarele Sucevei.De la Pojorata poteci de munte duc spre Rarău și Giumălău.Local se pot face ascensiuni pe Măgura (1176 m),Muncelu (1302 m),Adam și Eva (1047 m și 1009 m).Având în vedere aceste elemente, Pojorata se recomandă ca un centru important pentru excursii.De menționat este faptul că în apropiere se află rezervația geologică „Stratele de la Pojorata'.

PUTNA, este o vestita localitate din nordul Obcinelor Bucovinei,locul în care Ștefan cel Mare a înfăptuit prima ctitorie bisericească din lunga și valoroas sa serie de lăcașuri construite în toată Moldova și nu numai.În interiorul bisericii se află mormântul domnitorului,loc de pelerinaj al credincioșilor de pretutindeni.În cadrul mănăstirii se află un muzeu cu exponate de mare valoare.Tot în localitatea Putna,în cimitirul satului se află o biserică de lemn,atribuită domnitorului de legenda,Dragoș Vodă,și adusă aici de Ștefan cel Mare din satul Volovaț.În partea de est a satului,sub pădure,se află 'Chilia lui Daniil Sihastrul',părintele duhovnic și sfătuitorul lui Ștefan cel Mare.

RAȘCA,comună situată în zona de contact a Subcarpaților Neamțului cu prelungirile Munților Stănișoarei,pe cursul superior al râului Rașca.În satul Rașca se află o mănăstire de călugări,ctitorie din 1540 – 1542 a lui Petru Rareș.

SLATINA,comună situată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Munții Stănișoarei, pe râul Suha Mică.În satul Slatina se află Mănăstirea Slatina(de maici),ansamblu monastic fortificat și bine conservat,ctitorie din anii 1554 – 1561 a domnului Alexandru Lăpușneanu.

SUCEVIȚA, este un sat pitoresc așezat pe valea cu același nume în interiorul Obcinelor Bucovinei.Aici se află celebra Mănăstire Sucevița,una dintre cele mai frumoase mănăstiri din țară.Cu aspect de fortăreață mănăstirea are o biserică centrală cu picturi interioare și exterioare de mare valoare artistică.Astfel a fost restaurată și inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Sucevița este și o bogată zonă etno- folclorică.

VAMA, comună situată pe valea Moldovei, la confluența acesteia cu Moldovița.Aici se află o veche biserică de lemn,cu sculpturi și crestături bogate,cu motive geometrice la grinzi,la stâlpi și la portalul de intrare.La Vama, ca și la Rădăuți este renumită ceramica smălțuită.În partea de sud-vest, lângă șoșea se află „stâlpul lui Vodă' monument ridicat de Mihail Racoviță,după campania întreprinsă în Transilvania,împreună cu tătarii și zaporojenii,împotriva ungurilor.

VATRA MOLDOVIȚEI, comună în județul Suceava,alcătuită din 3 sate,situată la poalele Obcinei Feredeului și cele ale Obcinei Mari,pe cursul superior al râului Moldova.În satul Vatra Moldoviței se află Mănăstirea Moldovița.

RESURSE ANTROPICE

Județul Suceava are un potențial antropic deosebit de complex: mănăstiri,biserici, ruine de cetăți,case memoriale.Aici se află principalele necropole domnești,iar bisericile cu pictură exterioară deosebită sunt recunoscute internațional pentru valoarea lor inestimabilă.

Zona Sucevei este un pământ al legendelor,locul de naștere a unei vechi civilizații, cunoscut sub numele de Bucovina,un loc unde istoria este prezentă pretutindeni. Una din trăsăturile de bază ale acestei zone este faptul că, pe o suprafață restrânsă,se găsesc un mare număr de atracții turistice,se găsesc facilități pentru practicarea sporturilor de iarnă,pentru pescuit și vânătoare, pentru odihnă și recreere.

Analizând spațiul turistic și agroturistic sucevean, se constată ca acesta este păstrătorul și conservatorul unui inestimabil tezaur de monumente istorice,de arhitectură și vestigii istorice, ca și a unui veritabil patrimoniu etnofolcloric de o valoare și o puritate neasemuită. Ofertele turistice antropice formează și perpetuează imaginea spațiului turistic și agroturistic al județului Suceava.Cele mai reprezentative resurse antropice din spațiul turistic și agroturistic al județului Suceava sunt:

Vestigii istorice

Biserici și mănăstiri

Muzee și case memoriale

Meșteșuguri și artă populară

Gastronomia tradițională suceveană

Festivaluri și sărbători

VESTIGII ISTORICE

Cetatea de scaun

              Situată pe un platou înalt,în partea de est a orașului,restaurată în ultimii ani,este o ctitorie a voievodului Petru I Mușat,menționată pentru prima oară într-un document din anul 1388. Cetatea este construită din piatră,fiind  întărită ulterior de Alexandru cel Bun și de către Ștefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m și o grosime de aproape 4 m.Cetatea nu a fost niciodată cucerită prin forța armelor.Prima armată « străină »care a intrat în cetate a fost armata lui Mihai Viteazul în 1600.

Hanul Domnesc

              Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi construcții civile din Moldova, parterul și pivnițele datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea.Clădirea a fost destinată mai întâi adăpostirii dregătorilor și negustorilor sosiți în zonă,iar mai apoi,în perioada secolului al XVII-lea și al XIX-lea a servit ca han,casă domnească,casă de vânătoare pentru împăratul Franz Josef.

Monumentul de arhitectură medievală Mirauti

              Biserica Mirauti este cel mai vechi monument religios din Suceava, operă a domniei lui Petru Mușat.Odată cu crearea Mitropoliei Moldovei și aducerea în 1402 de către Alexandru cel Bun a moaștelor Sf. Ioan cel Nou la Suceava,lăcașul devine catedraăa mitropolitană și implicit loc de ungere a viitorilor domni ai țării.Distrusă de turci,probabil la 1476, Ștefan cel Mare o reclădește dându-i o nouă înfățisare.

Ruinele Palatului Domnesc

              Se află la numai câțiva zeci de metri de biserica Sf. Dumitru.Odată cu stabilirea reședintei domnești de la Siret la Suceava, Petru Mușat construiește în extremitatea vestică a așezării o casă domnească și un turn.Ștefan cel Mare definitivează ansamblul Palatului Domnesc prin care Curtea Domnească de la Suceava a devenit cel mai reprezentativ monument de gen din întreaga Moldova.

BISERICI SI MĂNĂSTIRI

Numărul impresionant al bisericilor din Bucovina,cu interesantele fresce interioare și exterioare,a fost păstrat încă din timpurile medievale.Datorită unicității și valorii lor artistice, acestea au fost adăugate la “Lista cu Moșteniri Culturale Internaționale” a UNESCO, în 1993. Într-adevăr,nu există alt loc pe pământ în care se află un astfel de grup de biserici,cu o așa de înaltă calitate a frescelor exterioare.În majoritatea cazurilor,bisericile au fost întemeiate ca loc al familiilor nobile pentru îngropare.

Frumușetea frescelor,culorile vii,s-au păstrat până în zilele noastre, identificându-se și dând o notă de originalitate creațiilor artistice.Astfel,culori precum Albastrul de Voroneț, Roșul de Humor sau Verdele de Arbore,au descris poveștile biblice ale pământului și ale raiului,scene din viața Sfintei Fecioare și a lui Iisus Hristos,povestiri despre începuturile omenirii și viața după moarte.Motivele pentru astfel de scene vaste erau atât religioase,cât și didactice: pentru a promova ortodoxismul și pentru a educa oamenii de rând.

Mănăstirea Humorului

Foto 4: Mănăstirea Humor

La o distanță de 5 – 6 km de orașul Gura Humorului,în pitorescul sat Mănăstirea Humor, pe coama unei coline,înconjurată de arbori și pajiști,este așezată biserica mănăstirii Humor,una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu românesc.Din pisania săpată în piatră, așezată la intrare pe peretele exterior al sfântului locaș,aflăm că biserica a fost zidită în anul 1530 deToader Bubuioga,mare logofat și membru al divanului Moldovei și,soția sa,Anastasia. Sfântul locaș se înalță la o distanță aprox.300 de metri de ruinele unei mai vechi biserici mănăstirești a cărei construcție a fost realizată încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400 – 1432).

Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezintă un interes aparte.Aici apare,pentru prima dată în construcția bisericilor din Moldova, pridvorul deschis și o încăpere nouă la etaj numită tainiță,care se suprapune camerei mormintelor.Din pridvor,se pătrunde în pronaos,iar mai departe,în camera mormintelor și naos.Spre răsărit,biserica se termină prin absida de formă circulară a altarului,despărțit de naos printr-o foarte veche catapeteasma,excepțională sculptură în lemn.Biserica mănăstirii Humor se numară,alături de bisericile Voroneț, Moldovița,Arbore și Sucevița,printre cele cinci ctitorii împodobite peste tot,în interior și exterior,cu fresce bizantine,prin care se disting de toate celelalte biserici de acest fel din lumea ortodoxă.Fresca exterioară de la Humor, pictată de Toma Zugravul în 1535,deschide șirul celorlalte biserici cu pictură exterioară.Acest fapt reprezintă o prioritate care rânduiește momentul între marile realizări ale artei plastice bisericești,deschizătoare de școală și epocă în domeniu.Pătrunzând în interiorul Bisericii,privitorul este întâmpinat în pronaos,de scene din Calendarul bisericesc,de icoanele Adormirii Maicii Domnului și a Sfintei Fecioare rugătoare, de sfinți,îngeri și profeți.În camera mormintelor,bolta este acoperită cu scene din viața Sfintei Fecioare Maria.În naos sunt pictate chipuri de sfinți,ciclul Patimilor și Învierea,iar,pe boltă, Iisus Hristos.Tot în naos sunt tablourile ctitorilor.Ceea ce impresionează și atrage în mod deosebit admirația,la biserica Humor,sunt frescele sale exterioare.Principalele teme iconografice exterioare sunt: Acatistul Bunei Vestiri (fațadă sudică), Arborele lui Eseu (fațadă nordică), Judecata din urmă (fațadă vestică)și Cinul care cuprinde o procesiune a sfinților îngeri,profeți,apostoli,ierarhi,martiri și cuviosi(absidele laterale și cea a altarului).Pe peretele exterior sudic este de semnalat,în partea inferioară,scena Asediului Constantinopolului,o prezentare a evenimentelor grave care au dus la ocuparea Capitalei Imperiului Bizantin de către turci la 1453.Întreaga alcătuire a momentului sacru de la Humor, dar, îndeosebi, pictura acestuia este subordonată ideii teologice de mântuire a omului care,aflat sub puternica impresie pricinuită de contemplarea frescelor care înfățișează scene din istoria mântuirii,se simte atras irezistibil către realizarea idealului desăvârșirii crestine-dobândirea mântuirii ființei umane.

Mănăstirea Voroneț

Foto 5: Mănăstirea Voroneț

A fost ctitorita de Stefan cel Mare, in 1488, in stilul moldovenesc al epocii. Pictura interioara (exceptand pridvorul) dateaza din timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457 – 1504). In naos se afla tabloul votiv, cu portretele membrilor familiei lui Stefan cel Mare.

Faima Voronețului se datorează mai ales picturii exterioare (secolul al XVI – lea), realizată pe un fond albastru inimitabil,cunoscut în întreaga lume ca „albastru de Voroneț”.Lumina soarelui dă culorilor și mai ales acestui albastru o frumusețe aparte,ce a devenit astăzi o expresie care definește o culoare specific românească.Bisericii i s-a dat supranumele de 'Capela Sixtină a Estului'.S-au scris multe rânduri despre scenele religioase zugrăvite pe zidurile exterioare ale Voronețului:,,Judecata de Apoi” de pe peretele vestic;,,Arborele lui Eseu”întruchipat pe fațada sudică;,,Asediul Constantinopolului”,,,Geneza”desfașurată pe fațada nordică;cele doisprezece scene înfățisând viețile Sfinților Nicolae și Ioan cel Nou de la Suceava;imaginea Sfântului Gheorghe – patronul locașului –ucigând balaurul.Toate acestea au apărut folosindu-se var stins,nisip și paie tocate,din culori de extracție minerală,se pare, savant amestecate,din  piatră măcinată,care au reușit să dea inimitabila culoare albastră. Ștefan cel Mare este înfățisat la Voroneț în tabloul principal din naos,ca un bărbat viguros, rotund la față,cu mustață și pletele blonde. Poartă în mâini,miniatural,chiar locașul Voroneț. Lângă el,se află cea mai iubită dintre cele trei soții,Maria Voichița,ce-i fusese inițial prizonieră,după ce îl învinsese într-o luptă pe tatăl ei,Radu cel Frumos, domnitor al Țării Românești.  

Mănăstirea Putna

Foto 6: Mănăstirea Putna

Biserica mănăstirii Putna,este prima dintre ctitoriile lui Ștefan cel Mare.Lucrările de construcție a mănăstirii ce urma sa fie necropola domnească,au început la 10 iulie 1466 și s-au încheiat în 1469,iar în 1481 erau finalizate fortificațiile de incință.Lăcașul a avut mult de suferit,de-a lungul timpului,din cauza unui puternic incendiu,prădat în două rânduri de cazaci, apoi de polonezi.Puternicul cutremur din 1739 a contribuit și mai mult la ruinarea mănăstirii. Biserica necropola din mijlocul incintei avea dimensiuni neobișnuit de mari pentru acea vreme.Zidurile sunt din piatră brută legate cu mortar,sprijinite de 12 contraforți.Turla este înaltă și bine proporționată,cu tamburul în stil baroc,pe o baza stelară,împodobită cu coloane răsucite și capiteluri corintice.În pronaos se află mormintele lui Bogdan al III–lea mort la 1517,a surorii acestuia Maria(1518 m.),al Mariei,soția lui Petru Rareș(1529m.)și al lui Ștefanița Vodă (1527m.).În partea de sud a gropniței,se află mormantul lui Ștefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmură albă.Sarcofagul are motive ornamentale de o înaltă valoare artistică.Lângă mormântul domnitorului,se află cel al soției sale Maria Voichița, decedata în 1511.În partea de nord a gropniței se află mormântul Mariei de Mangop,cea de a doua soție a domnitorului (1476m.)și al fiilor marelui domnitor,Bogdan și Petru.Așezământul de la Putna și-a câștigat un binemeritat renume și datorită inestimabilelor valori artistice (broderii, țesături, manuscrise împodobite și ferecate în aur și argint,icoane,obiecte de cult), care se găsesc în muzeul amenajat în incinta mănăstirii.

Mănăstirea Sucevița

Foto 7: Mănăstirea Sucevița

În vremurile tulburi,pline de nesiguranța și amenințare,de la sfârșitul secolului al XVI-lea, Sucevița a fost construită ca o adevărată mănăstire-cetate,cu masive ziduri de incință și cu puternice turnuri de apărare,destinată a fi necropola,strălucită ctitorie voievodală,adevarat blazon al familiei Movilă.Construcția a fost finalizată la 9 iunie 1591.Biserica mănăstirii cu hramul'Învierea Domnului',având planul moldovenesc treflat,resimte puternic tradiția bizantina a artei locale.Pictura are o serie de trăsături noi, atât în concepția iconografică,cât și în compoziție și desen.Sucevița reprezintă un adevărat 'testament al artei moldovenești'.Cei doi pictori ai Suceviței,Ioan și Sofronie,formați la școala de miniaturiști ai lui Anastasie Crimca,au aplicat la pictura bisericii canoanele specifice miniaturii și iconografiei.Îmbinarea culorilor,predominante fiind verdele crud metalic și roșu sângeriu,creează impresia unei uriase pagini de carte miniată.Specific la Sucevița,este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a făcut ca unitatea ansamblului să fie fărămițată într-o mulțime de mici tablouri, fiecare cu personalitatea lui artistică.Printre cele mai reprezentative teme prezente în pictura exterioară a Suceviței se află Arborele lui Ieseu,Scara lui Ioan Climax în care este redată luptă dintre bine și rău,Friza profeților și filozofilor antichității,între care regăsim pe David și Solomon, Homer, Sofocle, Aristotel.Pictura Suceviței este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile feudale din Moldova.Tabloul votiv din naos,îl prezintă pe ctitor,domnitorul Ieremia Movila,împreună cu familia.Muzeul mănăstirii,situat în fostele case domnești,adăpostește capodopere de o excepțională valoare ale artei medievale bisericești.

Mănăstirea Moldovița

Foto 8: Mănăstirea Moldovița

Ctitorie din 1532 a domnitorului Petru Rareș.Zidul de incință închide un patrulater cu latura de 40 m,grosimea 1,20 m și înălțimea de 6 m.În colțul de nord-vest se află clisiarnița, construită la începutul secolului al XVII-lea.Este una dintre puținele locuințe moldovenești din secolul XVI-XVII,fiind construită între 1610-1612 de Efrem,egumenul Moldoviței. Biserica cu hramul 'Buna Vestire',continuă concepția constructivă,deplin cristalizată de artisții epocii de strălucire a lui Ștefan cel Mare.aducând ca elemente specifice epocii raresiene, dimensiunile mărite,tendința de înălțare și sveltete.Elemente tipice goticului târziu transilvănean dovedesc ca la construcție au participat meșteri pietrari transilvăneni.Pictura Moldoviței realizată la 5 ani după ridicarea bisericii,reprezintă,alături de pictura Voronețului, un excepțional document artistic al epocii de mare strălucire spirituală a lui Petru Rareș. Tendința de umanizare a figurilor divine,prezența simtămintelor profund omenești în multe din scenele ciclului evanghelic,sunt trăsături proprii minunatelor fresce care și-au păstrat nealterate prospețimea și strălucirea culorilor.Pictura interioară,repictată culoare peste culoare în secolul al XVII-lea, respectă conținutul ideatic și programul iconografic al epocii lui Ștefan cel Mare.Tabloul votiv în care este prezentat ctitorul împreună cu familia sa,deși păstrează caracterul unor portrete oficiale,vădește preocuparea artistului de a reda prin intermediul tehnicii proprii portretului,viața launtrică a personajelor.

Biserica Arbore

Foto 9: Biserica Arbore

În anul 1503,Luca Arbore –boier și „Portar' al Sucevei pe vremea lui Ștefan cel Mare –a înălțat un paraclis la curtea sa din comuna care-i poartă numele,situată pe valea râului Solca în Bucovina.Din întregul complex,astăzi mai există doar biserica;curtea boierescă a fost distrusă de un incendiu în secolul al XIX–lea.Biserica poartă placa comemorativă dedicată Sfântului Ioan Botezatorul.Concepută și construită într-o formă simplă,pornind de la ideea unei  biserici de tip longitudinal,construcția uimeste prin marea sa stilizare.Prelungirile zidurilor laterale legate printr-un arc semicircular,delimitează în exterior,pe fațada apuseană,o mare nișă, destinată lăcașului clopotelor.Meșterii lui Arbore au realizat pereți drepți,cu imense suprafețe netede,conferind bisericii proporții elegante.În anul 1541,la inițiativa Anei–sora boierului Arbore –se va realiza ansamblul de pictură exterioară și interioară.

Mănăstirea Slatina

Foto 10: Mănăstirea Slatina

Ctitorie a domnitorului Moldovei,Alexandru Lăpușneanu.Construită între 1554 – 1558 ca necropola domnească a familiei.Are aspectul unei adevărate fortărețe remarcându-se printr-o deosebită valoare arhitectonică și artistică,ce reînvie și continuă tradițiile epocii lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș.În interiorul incintei,se află Casa Domnească ce trebuia să slujească familiei domnitorului nu numai că locuința ci și ca loc de refugiu în caz de primejdie.Deși a suferit transformări de-a lungul anilor,ea păstrează ramele de piatră ale ferestrelor,cu profile în stilul renașterii transilvănene,confirmând astfel legăturile strânse ale lui Lăpușneanu cu orașele de peste munți și în special cu Bistrița,de unde au fost aduși meșterii pietrari care au lucrat la Slatina.Așa cum se prezintă astăzi,mănăstirea este rezultatul unor restaurări succesive.

Mănăstirea Probota

Foto 11: Mănăstirea Probota

Este prima ctitorie a domnitorului Petru Rareș,ridicată în 1530 pe locul consacrat de o bisericuță în lemn (1398) și alta din piatră (în jur de 1440) ale cărei urme se mai văd în vecinătate;de altfel „probota” înseamnă frăție,desigur,a slujitorilor bisericii.În biserică se află 21 de pietre tombale epigrafe,realizate între 1464–1640,de o remarcabilă valoare documentară și artistică;pietrarii au trecut de la elemente decorative geometrice la cele accentuat vegetale, inovație reprezentativă pentru sculptura secolului al XVI–lea.Colecția de istorie și artă veche, în organizare,cuprinde piese obținute în urma săpăturilor arheologice,țesături din sec. XVI – XVII,obiecte de cult, veșminte (sec. XVIII). Edificiu monumental armonios,cu turla deasupra naosului,pridvor închis de înalte ferestre gotice cu chenare din piatră cioplită,abside poligonale marcate de arcade oarbe și ocnite,soclu prelungit cu banca de jur-împrejur „…una dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii românești,reprezentativă pentru secolul XVI” (V. Drăguț).Ziduri de apărare înalte de 6 metri,turnuri pătrate și Casa domnească (vestigii),întregesc ansamblul monahal cu elemente ale arhitecturii civile moldovenești– printre puținele piese din secolul al XVI-lea care mai există.

Mănăstirea Rașca

Foto 12: Mănăstirea Rașca

Este construită în mai multe etape: 1512, Bogdan al III–lea a zidit chiliile,în 1540,episcopul Românului Macarie împreună cu logofatul Ioan și Teodor Bals zidesc biserica cu hramul „Sf. Nicolae',în jurul bisericii se construiesc din porunca lui Petru Rareș,ziduri înalte și puternice cu creneluri și turn,lucrare terminată în 1542.Pictura interioară și exterioară a fost executată între 1551–1554.Tabloul votiv îl prezintă pe domnitorul Petru Rareș împreună cu familia. Biserica mai deține două valoroase icoane din secolul al XV-lea.Într-o cameră din clopotnița mănăstirii Rasca,a stat închis timp de șașe luni marele istoric și om de stat Mihail Kogălniceanu,surghiunit în 1844 din porunca domnitorului Mihai Sturza.

MUZEE ȘI CASE MEMORIALE

Muzeul de artă populară Suceava,funcționează în clădirea fostului han Domnesc, construcție de la sfârșitul sec XVI; adăpostește colecții de etnografie și artă populară.

Muzeul de istorie Suceava,înfiintat în anul 1900,expune interesante piese care evocă trecutul bogat în evenimente și fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene,din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre;un interes aparte îl reprezintă 'Sala tronului', în care,mobilierul, costumele și alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Ștefan cel Mare.

Muzeul de Artă 'Ion Irimescu' din Fălticeni,conține 313 lucrări de sculptură, peste 1.000 de lucrări de grafică,la care se adaugă și biblioteca personală (peste 1.500 de volume)și o colecție de pictură și grafică în dezvoltare.Muzeul este o instituție unică în România,prin faptul că e cea mai bogată colecție de autor din țară.

Casa muzeu Solca,situată pe drumul de acces spre mănăstirile Arbore,Humor este un monument reprezentativ în ce privește arhitectura tradițională și cultura și civilizația populară bucovineană.Casa este de tip cameră-tindă-cameră cu foișor și prispa lutuită.Bucătaria are un cuptor tradițional cu vatră și plită reconstituit după tipologia mijloacelor de încălzit din zonă.

Casa muzeu Bilca din zona etnografică Rădăuti, îm localitatea cu același nume fiind reprezentativă pentru așezările din zonă.Interioarele sunt amenajate cu mobilier tradițional polițe,laițe,blidare,țesăturile de interior(scoarțe,laicere,grindărașe)înfrumusetând pereții din căsuță și din casa mare.Obiectele din lemn și ceramică,de uz casnic completează inventarul casei.Casa a fost donată de către George Muntean și Adela Popescu.

Muzeul Satului Bucovinean din apropierea Cetății de Scaun a Sucevei,pune în valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factură populară din Țara de Sus.Cel mai tânăr dintre muzeele în aer liber ale României s-a înfiripat în deceniul al VIII-lea al secolului trecut când satul bucovinean dispunea de nenumărate monumente de arhitectură populară dar din păcate activitatea –concretizată prin transferul mai multor obiective și reconstruirea a trei dintre acestea – a fost întreruptă.

Casa memorială Simion Florea Marian,situată în centrul municipiului Suceava, “câștigată cu condeiul” de marele etnograf și folclorist,cum scrie pe o placă memorială, cumpărată cu banii proveniți din premiul acordat,în anul 1883,de Academia Română,pentru lucrarea “Ornitologia  Poporană Română”.

Casa memorială Ciprian Porumbescu, sat Ciprian Porumbescu, inaugurată în 1953, este adăpostită într-o anexă originală –singura care s-a păstrat – a fostei case parohiale de la Stupca (Ciprian Porumbescu),locuită de familia preotului,scriitorului și militantului român din Bucovina, Iraclie Porumbescu, între anii 1865–1883.

Casa memorială Nicolae Labiș ,aflată în satul Malini,inaugurată în 1975,Casa Memorială este amenajată în locuința din centrul satului Malini,care a aparținut părinților poetului și unde acesta a trăit un timp din scurta și fulgerătoarea sa viață, zamislind aici poate cea mai semnificativă parte a inestimabilei sale moșteniri poetice.

BUNURI ȘI VALORI ETNOGRAFICE

Fondul etnografic și folcloric al județului Suceava pune în evidență talentul și sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone.Bogăția elementelor etnografice este evidentă în Țara Dornelor unde se mai păstrează și astăzi vechile ocupații și obiceiuri,precum și un port popular autentic,lucrat cu o neîntrecută maiestrie artistică,exprimată în alcătuirea modelelor și îmbinarea culorilor.

Câteva dintre așezările cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10 km de Rădăuți)renumit centru de ceramică neagră,lustruita cu piatră,tehnica preluată de la geto-daci și care dovedește continuitatea populației autohtone în regiune;Dorna,cu arhitectura specific bucovineană cu frumoase decorații exterioare,având motive florale sau geometrice; Ciocănești (la 22 km de la Vatra Dornei),renumit prin covoarele care se fac aici și ouă încondeiate;Cacica,un important centru ceramic;Vama (confecționarea cojoacelor, pieptarelor); Fundu Moldovei (centru de construcție a instrumentelor populare și de prelucrare artistică a lemnului);Carlibaba(port popular și țesături de interior);Arbore (scoarțe și ștergare).

GASTRONOMIA TRADIȚIONALĂ SUCEVEANĂ

          Gastronomia tradițională suceveană se remarcă prin elementele valoroase legate de un anumit mod de preparare a produselor alimentare,păstrat de-a lungul secolelor,fiind cunoscute și apreciate dincolo de granițele țării noastre.În practicarea agroturismului aceasta reprezintă o resursă deosebit de valoroasă și „gustată”din plin de toți turiștii caselor tărănești sucevene.Dintre mâncărurile specifice zonei amintim:ciorba rădăuțeană,borșul de sfeclă roșie, rasolul din hrean cu smântână,balmosul dornean,găluștele cu crupe,răciturile de porc, păstravul în cobză de brad, tocineii prăjiți din „barabule”, etc.

FESTIVALURI ȘI SĂRBĂTORI

Viața în Bucovina este marcată de o serie de evenimente,sărbători și festivaluri care au loc anual.Aceste tradiții vechi sunt bine păstrate în aceste locuri.Există multe ocazii de sărbătoare,în primul rând,sunt sărbătorile religioase,Crăciunul,Paștele și sărbătorile Sfinților importanți,apoi,mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice,la acestea pot fi adăugate alte manifestări culturale și târguri.

Între festivalurile și sărbătorile religioase și culturale,cele mai importante sunt(în ordine cronologică):

aprilie-mai:Suceava- „ Paștele în Bucovina”

24 iunie: Suceava- „Zilele Sucevei”- Hramul mănăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava

iunie: Sucevița- „Urmașii Movileștilor”- Zilele Culturii Suceviței

iunie-iulie: Gura Humorului-Zilele Municipiului Gura Humorului- „Umor la … Gura Humorului”

iulie: Fălticeni-Zilele Municipiului Fălticeni;Festivalul Național de Folclor „Sezătoarea”

iulie: Vatra Dornei – Zilele Municipiului Vatra Dornei

iulie: Câmpulung Moldovenesc-Festivalul Internațional de Folclor„Întâlniri Bucovinene”(parada portului popular,spectacole folclorice,târg al meșterilor populari)

august: Suceava – „Festivalul de Artă Medievală Ștefan cel Mare” din Cetatea Sucevei

august: Suceava-  Festivalul Național de Dans „Hora de la Prislop”.

august: Ciocănești – „Festivalul Național al Păstrăvului”

august: Suceava –„Târgul Meșterilor Populari”

august: Câmpulung Moldovenesc- Zilele Câmpulungului

septembrie: Vama- Zilele Vamei – „Istorie, tradiție și turism”

septembrie: Câmpulung Moldovenesc- Târgul lăptarilor

decembrie: Fălticeni- „Sculați, gazde, nu dormiți!” – Festival Național de Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou

decembrie: Sucevița- „Am pornit să colindăm” – Festivalul Tradițiilor și Obiceiurilor de Iarnă

decembrie:Vatra Dornei-„Porniți plugul Feți Frumoși” –Festival internațional de datini și obiceiuri de iarnă

2.3 Trasee turistice din județ

Dintre traseele turistice în județul Suceava și în regiunile învecinate enumerăm:

1.Suceava – Dragomirna – Rădăuți – Putna – Marginea – Sucevița – Vatra Moldoviței – Câmpulung Moldovenesc – Voroneț – Mănăstirea Humorului – Stupca – Suceava. (262 km)

2. Suceava – Dragomirna – Rădăuți – Putna – Marginea – Sucevița – Vatra Moldoviței – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Zugreni – B – Pasul Tarnița – Voroneț – Mănăstirea Humorului – Stupca – Suceava (380 km)

3. Vatra Dornei – Pasul Mestecăniș – Câmpulung Moldovenesc – Slătioara – Mănăstirea Humorului – Cornu Luncii – Malini – Slatina – Baia – Fălticeni – Suceava – Dragomirna – Gura Humorului – Voroneț – Ostra – Broșteni – Zugreni – Vatra Dornei

4. Fălticeni – Rașca – Baia – Malini – Slatina – Voroneț – Mănăstirea Humorului – Stupca – Suceava – Fălticeni (200 km)

5. Gura Humorului – Mănăstirea Humorului – Cacica – Solca – Arbore – Rădăuți -Putna – Marginea – Sucevița – Vatra Moldoviței – Vama – Voroneț – Gura Humorului

3.ANALIZA BAZEI MATERIALE A TURISMULUI JUDEȚULUI SUCEAVA

Valorificarea patrimoniului turistic al unei țări,regiuni sau zone geografice implică asigurarea unor condiții minime pentru deplasarea,sejurul și petrecerea agreabilă a timpului liber de către turiști.În esența,îmbinarea acestor elemente oferă vizitatorilor cea mai mare satisfacție într-o călătorie sau vacanță.

Pentru ca un teritoriu să poată fi declarat „de interes turistic, potențialul sau turistic trebuie să răspundă la două cerințe esențiale:-să dispună de resurse naturale și de alte elemente de atracție preferate de turiști;-să dispună de posibilități de acces,de transport,de cazare,de alimentație,de unități comerciale,de instalații,de alte amenajări adiacente,într-un cuvânt de bază materială și de inflastructură necesară pentru a facilita activitățile turistice.
Baza tehnico-materială a turismului cuprinde următoarele componente:

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică;

Structuri de primire turistică cu funcțiuni alimentație publică;

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de tratament;

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de agrement;

3.1. BAZA MATERIALĂ A CAZARII

Structurile de primire turistică,cu funcțiuni de cazare,reprezintă componenta principală a bazei tehnico-materiale a turismului,cazarea turistică făcând parte din serviciile turistice de bază.

Unitățile de cazare turistică sunt acele construcții special amenajate și dotate,clasificate după gradul de confort oferit și după funcțiunile pe care le îndeplinesc,a căror principal scop este de găzduire a turiștilor și de prestarea unui set de servicii pe toată perioada șederii turiștilor în respectivele unități.

Conform prevederilor legale, unitățile de cazare turistică se împart în următoarele tipuri:

Hoteluri și hoteluri-apartament;

Hosteluri;

Hoteluri pentru tineret;

Moteluri;

Vile;

Cabane și unități de tip căsuță;

Bungalouri;

Sate de vacanță;

Campinguri;

Pensiuni turistice rurale și urbane;

Camere de închiriat în locuinte particulare;

Nave maritime și fluviale.

Tabelul numărul 0.Forme de proprietate în anii 2011-2013

Tabelul numărul 1.Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, la nivelul anului 2011 și 2013 în județul Suceava.

Analizând datele prezentate în tabelul numărul 1 se observă ca ponderea cea mai mare o dețin unitățile de tip pensiuni agroturistice,aproape 50%, ceea ce reflectă un nivel mare de dezvoltare a turismului rural; ponderi mari dețin și pensiunile urbane, hotelurile.

Tabelul numărul 2. Capacitatea de cazare turistică turistică

După cum observăm din tabelul numărul 2 cea mai mare pondere la capacitatea turistică o dețin hotelurile(3510-2926 locuri)2011-2013,urmată de pensiunile agroturistice(1968-2462 locuri),iar cea mai mică o deține căsuțele turistice(10 locuri).

În județul Suceava,baza unităților de cazare este constituită de patrimoniul fostului OJT, preluat apoi de trei societăți, Bucovina Turism, Rarău Turism și Dorna Turism, reprezentat de majoritatea hotelurilor și motelurilor din județ.Alături de acestea,în categoria de hoteluri se înscriu construcții noi,private,situate în special în orașele turistice din județ.Majoritatea hotelurilor din județul Suceava se înscriu în categoriile de 2-3 stele,singurul hotel de 4 stele din județ fiind inaugurat în urmă cu 2 ani,Hotelul Best Western Bucovina din Gura Humorului.Hotelul Best Western Bucovina 4* oferă turiștilor o serie de servicii și facilități dintre care amintim:130 de camere,2 restaurante cu specific autohton și internațional,un centru de conferințe cuprinzând 7 săli dotate și echipate corespunzător astfel încât să faciliteze organizarea evenimentelor business-conferințe,întâlniri,simpozioane,cocktail-uri,evenimente de inaugurare,etc,bar și terasă,centru spa,parcare,posibilitatea organizării de programe turistice în zonă.

Hotelurile administrate de societatea Bucovina Turism se află în zona municipiilor Suceava și Fălticeni,fiind încadrate în categoria hotelurilor de 2 stele: Hotel Arcașul, Hotel Bucovina, Hotel Suceva (din Suceava), Hotel Turist (din Fălticeni).

Societatea Rarău Turism administrează Hotelul Zimbru 2* din Câmpulung Moldovenesc și Cabana Rarău.Hotelul Zimbru a fost recent renovat și dispune de facilități de cazare, un centru de conferințe,posibilitatea organizării de programe turistice în zonă,posibilitatea contactării și angajării de ghizi montani, etc.

Dorna Turism administreză hoteluri din zona Vatra Dornei: Hotel Bradul și Hotel Călimani, hoteluri modernizate recent și aduse la nivelul de clasificare de 3 stele.Acestea dispun de asemenea de o bază de tratament proprie,2 restaurante,un club,oferind multiple posibilități turiștilor de a petrece sejururi plăcute.

O altă categorie,semnificativă din punct de vedere numeric și al amplorii luate în ultimii ani, este reprezentată de pensiunile turistice și agroturistice.Pensiunile sunt întâlnite în zona orașelor,ca o alternativă la hotelurile existente precum și în zonele rurale,oferind turiștilor servicii suplimentare,în special legate de tradițiile locale sau de viața la tara în special.

3.2. BAZA MATERIALĂ PENTRU ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

 Baza materială pentru alimentație publică cuprinde totalitatea localurilor în care au loc o serie de activități complexe,de la prepararea mâncărurilor,a produselor de cofetărie și patiserie,până la servirea acestora,împreună cu alte produse,gen băuturi alcoolice și nealcoolice,clienților/turiștilor,într-un mediu relaxant,plăcut,astfel încât să fie satisfăcute cerințele acestora.

Unitățile de alimentație publică se împart în următoarele tipuri:

restaurant clasic specializat 

 a) pescăresc – vânătoresc;

 b) dietetic;

 c) lacto-vegetarian;

 d) rotiserie, zahană;

 e) familial, pensiune.

-cu specific național sau local;

-cu program artistic;

-braserie;

-berărie;

-grădina de vară.

-bar

a) de noapte;

b) de zi;

-café-bar;

-disco-bar;

-bufet-bar.

-unități de tip fast-food

-restaurant cu autoservire;

-restaurant fast-food;

-bufet tip expres;

-pizzerie;

-cofetărie,patiserie,plăcintărie,covrigărie,simigerie

-snack-bar

În județul Suceava unitățile de alimentație publică sunt întâlnite în special în cadrul complexurilor hoteliere,care oferă astfel funcțiuni multiple turiștilor.O altă categorie de unități de alimentație publică,dezvoltată în special în ultimii ani o reprezintă,restaurantele cu specific românesc,unde întâlnim produse tradiționale ale zonei Bucovinei, foarte atractive pentru turiști.Acestea apar fie în cadrul pensiunilor agroturistice,deci în zona turismului rural,fie în zona traficului turistic cel mai ridicat,respectiv a stațiunilor turistice,a orașelor din județ sau în zona mănăstirilor-cea mai cunoscuăa și mai apreciată,care se identifică practic cu județul Suceava.

Merită menționate cele mai cunoscute restaurante,din cadrul complexurilor hoteliere: Restaurantul Arcașul,Restaurantul Central,Restaurantul Gloria,Restaurantul Bucovina- restaurante de primă categorie din Suceava,apoi restaurantele Zimbru, Bradul, Călimani, etc.

O altă categorie este formată din restaurantele cu specific tradițional:Popasul Căprioarei, Casa Bucovineană- din Suceava; Restaurantul Hanul Obcina Voronțtului, Popasul Bucur- Gura Humorului ; Restaurant Taverna- Câmpulung Moldovenesc.

3.3. BAZA MATERIALĂ PENTRU AGREMENT

          Baza materială pentru agrement,componentă a bazei tehnico-materiale a turismului, include o gamă largă de mijloace și dotări destinate să asigure diferite modalități pentru petrecerea timpului liber de către turiști.

O clasificare generală a bazei materiale pentru agrement în cadrul județului Suceava ar cuprinde:

– baza destinată distracțiilor.Există în județul Suceava diferite elemente ale bazei destinate distracțiilor,în special în zona orașelor și stațiunilor turistice,cuprinzând cluburi,săli de jocuri electronice,săli de bowling și biliard, parcuri de distracții cu program sezonier, etc.

– baza de agrement sportiv,cuprinde terenuri de sport,centre de călărie(există în județ o multitudine de posibilități de practicare a echitației,atât în cadrul celor două renumite herghelii,Rădăuți și Lucina cât și în cadrul unor centre mai mici, în zona montană,pe trasee foarte apreciate de către turiști),înot,în cadrul bazinelor special amenajate sau în cadrul ștrandurilor,patinaj-în Suceava există un patinoar artificial,schi-practicat pe pârtii special amenajate.

Pârtii de schi din județul Suceava:

– Vatra Dornei:Pârtia Parc 1: 900 m lungime, 150 m diferența de nivel, înclinare 28,5 %, dificultate medie; este deservită de un babyschi și 2 teleschiuri;

Pârtia Parc 2: 550 m lungime, 50 m diferența de nivel, dificultate ușoară, serviciu teleschi;

Pârtia Dealu Negru: 3000 m lungime,cea mai lungă pârtie omologată din țară, 400 m diferența de nivel, dificultate medie; este deservită de un telescaun;

– Câmpulung Moldovenesc:

Pârtia Runc: 400 m lungime,200 m diferența de nivel,dificultate medie.

Pârtia Rarău: 300 m lungime,30 m diferența de nivel, grad de dificultate ușor.

– Gura Humorului:

Pârtia Gura Humorului: în construcție; 1.476 m lungime, 283 m diferența de nivel; va fi dotată cu telescaun, nocturnă și bazin olimpic;vor exista și 8 tunuri de zăpadă.

– Sucevița:

Pârtia Sucevița: 320 m lungime,40 m diferența de nivel, grad de dificultate ușor.

– Malini:

Pârtia Malini: inaugurată în decembrie 2007;este amplasată în partea de sud a comunei,la ieșirea spre pasul Stănișoara;de categorie medie,800 m lungime,106 m diferența de nivel; dispune de o instalație de teleschi și de instalație de nocturnă.

– Carlibaba:

Pârtia Magura 1: 1010 m lungime,200 m diferența de nivel,dificultate medie,dispune de o instalație de teleschi de aproape 1,5 kilometri și,datorită orientării spre Nord,pe ea se poate schia până în luna mai.

Pârtia Măgura 2: 540 m lungime,140 m diferența de nivel,dificultate medie.

– baza de agrement cultural,cu multiple posibilități legate de numeroasele obiective turistice culturale și istorice din județul Suceava.

Forme de relief

Existența unor forme de relief accesibile și armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima favorabilă practicării turismului în tot timpul anului,potențialul hidrografic,faunistic și floristic bogat,patrimoniul cultural-istoric și arhitectural apreciat pe plan național și internațional,precum și binecunoscuta ospitalitatenbucovineană,tradițiile și obiceiurile populare, specificul gastronomiei fac din județul Suceava o adevărată destinație turistică.

            Tipurile de turism care se pot practica la nivelul județului sunt:

a) Turismul Montan

Practicarea turismului montan în județul Suceava este favorizată de potențialul oferit de versantul estic al Carpaților Orientali.Astfel,relieful munților Călimani cu complexul vulcanic aferent,stâncile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”,relieful carstic și rezidual al masivului Rarău,pădurea seculară de la Giumălău,gruparea cea mai întinsă de munți cristalini –Munții Bistriței Aurii și Munții Bistriței Mijlocii –precum și Masivul Suhard și Obcinele Bucovinei ofera condiții pentru practicarea de drumeții montane,escalada,alpinism,echitație, vânătoare,pecsuit,mountain bike,via–ferrata,river rafting,zbor cu parapanta,sporturi de iarnă.

Drumețiile

Expunerea geografică a munților Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau(în funcție de opțiunea turiștilor) de mai multe zile,care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în același loc din care s-a plecat.Drumețiile,în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă,sunt legate de stațiunile Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc și sunt favorizate de înățimile moderate ale Munților Călimani, Rarău, Giumălău,Suhard și Bistriței.În masivul Rarău-Giumălău există 24 de trasee turistice amenajate și omologate, acestea conducând până la Hotelul Alpin «Rarău»,Cabana Păstorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe Giumălău.Rețeaua de trasee montane pe care turiștii o au la dispoziție în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km.Traseele sunt amenjate și patrulate periodic de către membrii Formației Salvamont Vatra Dornei.Pe tot cuprinsul zonei montane a județului există însă și trasee turistice care nu sunt marcate corespunzător,lipsa marcajelor reprezentând un punct slab pentru practicarea drumețiilor montane.

Turismul ecvestru

Bucovina oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui:echitație, plimbări cu calul pe trasee de munte.Activitate de marcă în cadrul Parcului Național Călimani, turismul călare a înregistrat până acum o foarte bună evoluție,ca urmare a solicitărilor și prizei de care s-a bucurat acesta în rândul clienților participanți.Au fost create o serie de trasee și pachete turistice adecvate turismului ecvestru și s-au procurat echipamente și căi pe toate gusturile.Traseele au grade de dificultate diferite:ușoare (cu durate cuprinse între două și până la patru ore)și mai complexe (de una și până la cinci zile).Punctul de plecare al acestor expediții îl constituie baza hipică din Gura Haitii.Ca puncte de sosire menționăm: 12 Apostoli, Tamău,Cariera,Călimanul Cerbului etc.Oferta de turism ecvestru este completată într-un mod fericit de cele 2 herghelii renumite, Rădăuți și Lucina care oferă turiștilor multiple posibilități de echitație pe poligoane special amenajate.

Escalada, alpinism

Reprezintă o atracție deosebită pentru sportivii amatori și alpiniștii profesioniști. Escalada începe în luna mai și se termină în luna octombrie.Sezonul de escaladă pe gheață începe în decembrie și se termină în martie.Alpinismul se practică atât vara,cât și iarna,mai ales în Călimani,Rarău.Giumălău,Suhard.

Locuri de desfășurare:

– Stânca Rușca (Giumălău) – oferă condiții optime pentru escaladă

– Pietrele Doamnei – Masivul Rarău – oferă condiții optime pentru escaladă și alpinism. Traseul turistic desfășurat pe verticala unei stânci,utilizând tehnici specifice alpinismului are un grad scăzut de dificultate,însă oferă garanția parcurgerii unor peisaje inedite.

– Stânca Alpină Dorna (Vatra Dornei) – oferă posibilități multiple doritorilor de

inițiere în alpinism.

– Moara Dracului (defileul Zugreni) – o cascadă izolată, de 25 m înălțime,care îngheață

complet iarna,oferind un cadru perfect pentru escaladări pe gheață.

Schi

Județul Suceava oferă condiții optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. Zone precum:Vatra Dornei,Crucea,Broșteni,Saru Dornei,Gura Haitii,Dorna Candrenilor, Ciocănești,Carlibaba,Pojorata,Câmpulung Moldovenesc,Gura Humorului și Sucevița sunt zone cu potențial pentru dezvoltarea domeniului schiabil și practicarea altor sporturi de iarnă.

În prezent,Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turiști practicanți ai sporturilor de iarnă.Stațiunea pune la dispoziție turiștilor 2 pârtii de schi omologate,în lungime de 900 si 3000 m,deservite de un telescaun,un teleschi și un babyschi,dar și 2 pârtii de schi fond.

Schi fond

Este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Miniera,dar numai în anumite condiții,în funcție de grosimea stratului de zăpadă.

Schi de tură

Schiul de tură combină plăcerile 'tehnice' ale schiului de coborare cu libertatea oferită de schiul fond.Astfel,se pot explora foarte multe trasee alpine care de obicei sunt practicate vara, dar care iarna sunt foarte spectaculoase.Solicitarea este maximă,coborârile se fac pe pârtii neamenajate,acest lucru necesitând foarte bune cunoștinte de schi de coborâre.Traseele principale de creastă ale munților Giumălău,Călimani,Suhard și Bistriței oferă posibilități deosebite de practicare a schiului de tură.

Un alt element important care caracterizează calitatea ofertelor pentru sporturile de iarnă,îl reprezintă existența școlilor de schi și dotarea lor cu monitori și calificarea acestora, precum și programele oferite.

 Mountain bike

Mountain biking-ul este un sport extrem și reprezintă călătoria cu o bicicleta,pe cărările munților,dealurilor,pădurilor sau ale oricărui teren mai accidentat.Se practică,de obicei,în lunile de vară,iulie-august,luni ce au în general o vreme mult mai stabilă.Pentru că în momentul de față nu prea există marcaje specifice,mountain biking-ul poate fi practicat pe orice traseu marcat de drumeție.

Zborul cu parapanta

Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta,datorită condițiilor deosebite oferite de Munții Suhardului,în special în Vârful Oușorul,care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea sporturilor aeronautice,în special a parapantei și deltaplanului.

River rafting

River rafting-ul reprezintă o activitate sportivă și de agrement în aer liber,care presupune coborârea într-o barcă gonflabilă a unui râu cu apa rapidă.Râurile Dorna și Bistrița sunt perfecte pentru plimbările cu barca.Puterea curenților apelor este variată,cursurile de apă fiind potrivite atât pentru începători,cât și pentru turiștii experimentați.

Traseul de rafting de pe râul Bistrița este unul dintre cele mai incitante din întreaga Europa. Bistrița oferă senzații tari în zona Vatra Dornei,unde există cataracte,praguri și vârtejuri care provoacă emoții puternice.Bistrița are 3,5 gradul mediu de periculozitate,maximumul fiind de 5.La Vatra Dornei,de obicei,raftingul este combinat cu alpinismul,rapelul,zborul cu parapanta, schi extrem și călăria.Aici,toți cei care vor să facă sporturi extreme pot încerca de la coborâri pe ape repezi,până la cățărări pe vârfuri abrupte.

Teambuilding

Reprezintă în fapt priceperea de a folosi și dezvolta capacități și calități ale oamenilor de diferite condiții și posibilități fizice și cognitive,respectiv măiestria de a le aduna și folosi într-un unic mod:spiritul de echipă.Turiștii pot participa,în cadrul unei echipe,la parcurgerea mai multor activități descrise mai sus(mountain-bike,escaladă,river rafting,tiroliană),pe parcursul mai multor zile,în cadrul unui program bine pus la punct,adaptat în funcție de capacitățile și cunoștintele în domeniu ale întregii echipe.

b) Turismul Balnear

Definit ca fiind acea parte a turismului în care motivația destinației este păstrarea sau redobândirea sănătății,turismul balnear este folosit de o largă categorie de turiști,în mod regulat.

Județul Suceava dispune de un potențial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli,dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale,bicarbonatate sodice și calcice din Vatra Dornei cât și cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate și concentrație de CO2,nămolul de turbă din Tinovul Mare,Poiana Stampei,apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni,bioclimatul tonic, constituie materia primă pentru zeci de proceduri care se efectuează în bazele de tratament. Calitatea fizico-chimica și valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură sunt similare și chiar superioare celor existente în stațiunile balneare consacrate pe plan mondial.Beneficiază de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic și intelectual,cu tulburări funcționale pe fond nervos hiperactiv,cu sedentarism,activitate în mediu cu noxe,microtraumatisme etc.La nivelul județului Suceava,se remarcă în mod deosebit stațiunea balneoclimaterică de interes național Vatra Dornei,inclusă în circuitul internațional și recomandată în tratamentul unor afecțiuni ale aparatului cardio-vascular,afecțiuni ale aparatului locomotor,boli ale aparatului respirator,boli ginecologice,boli ale sistemului nervos etc.Există izvoare speciale pentru cura internă cu apă minerală.Cazarea în stațiune este asigurată în hoteluri,vile și locuințe particulare,totalizând un număr de aproximativ 2300 locuri de cazare.

Turismul balnear este o formă de turism social.Această formă de turism aduce o categorie specifică de turiști,care din punct de vedere economic nu sunt foarte profitabili.O altă caracteristică a turismului balnear constă în faptul că aceasta formă de turism este marcată de sezonalitate.

Dezvoltarea turismului de afaceri,prin dotarea hotelurilor cu facilități pentru organizarea de conferințe,simpozioane și training-uri,este o metodă optimă de reducere a sezonalității turismului balnear.Agrementul balnear se dezvoltă,în general,în funcție de cadrul geografic, profilul stațiunii și grupele de vârstă care frecventează stațiunea.În stațiunea Vatra Dornei agrementul cuprinde:terenuri de sport,pârtie de schi cu teleschi și teleferic(până la înălțimea de 1500 m),pistă pentru sănii,excursii pentru vizitarea cunoscutelor mănăstiri din nordul Moldovei și a altor monumente de arhitectura,cinematografe,biblioteci,muzee,discoteci,săli de spectacole,parcuri.

c) Turismul Cultural

Județul Suceava deține un patrimoniu cultural-istoric și etnofolcloric de mare valoare și atractivitate turistică:obiective cu caracter istoric-militar(Cetatea Scheia,Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea Zamca),construcții civile(Curtea Domnească și Hanul Domnesc din Suceava),precum și peste 25 de unități muzeale,printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”,o realizare de excepție,unicat în România,Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului,Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc,Muzeul de Știinte Naturale din Vatra Dornei,Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuți,Muzeul de Artă „Ion Irimescu”,Muzeul Apelor și Pădurilor din Fălticeni, Casa – muzeu de la Solca etc.

Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor,tradițiilor,meștesugurilor și obiceiurilor străvechi,unde talentul și atracția către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică,covoare țesute manual,cojocărit,țesături,instrumente populare,măști etc.Bucovina este renumită pentru muzeele sale etnografice,bine conturate și realizate tematic(Suceava, Rădăuți,Gura Humorului,Câmpulung Moldovenesc,Solca,Vatra Dornei,Vama,Marginea), precum și pentru importantele centre de creație sau ateliere individuale ale meșterilor populari vestiți pentru meștesugurile lor(Vatra Moldoviței,Ciocănești,Brodina,Poiana Stampei – încondeiere ouă,Marginea,Rădăuți–ceramică,Mănăstirea Humorului,Rădăuți,Arbore– țesături, Suceava,Rădăuți,Vatra Dornei,Molid,Fundu Moldovei – icoane,Marginea,Gura Humorului – împletituri,Bilca,Vama,Fundu Moldovei – pielărie,cojocărie);nu în ultimul rând,prelucrarea lemnului se regăsește în toate zonele menționate.

Manifestările artistice și sărbătorile populare tradiționale din tot cursul anului aduc în atenția publicului larg spiritul autentic al meleagurilor bucovinene,prin portul popular,cântece și dansuri,obiceiuri străvechi –festivaluri de artă plastică,de folclor,de datini și obiceiuri. Aspectele problematice majore cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces la obiectivele de interes, lipsa spațiilor de parcare dotate cu puncte de informare și promovare a obiectivului cultural,lipsa punctelor de belvedere pentru fortificații, cetăți medievale,monumente istorice etc.

d) Turismul Religios

Componentă a turismului cultural,turismul religios se cuvine a fi tratat în mod distinct, ca urmare a priorității pe care acesta o ocupă în rândul vizitatorilor județului Suceava.Forma de turism care există de secole și care mai pastrează încă unele trăsături în privința pelerinajului propriu-zis,turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare și diversificare,păstrându-și însă elementul de baza care l-a consacrat: religia.Această formă de turism implică din partea turiștilor un nivel de instruire și un grad de cultură ridicate,care să permită aprecierea obiectivelor cultural-religiose din punct de vedere al arhitecturii,construcției,valorii,semnificațiilor spirituale și conținutului de obiecte de artă. La nivelul județului Suceava,existența a numeroase biserici și mănăstiri precum:Sucevița, Moldovița,Voroneț,Humor,Putna,Dragomirna,Probota,Arbore,Pătrăuți,Mănăstirea„Sf.Ioan cel Nou” din Suceava(unele dintre ele fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismului religios sub două forme:vizite la lăcașurile sfinte și pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult,a hramurile mănăstirilor și bisericilor.Numărul turiștilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creștere în ultimii ani.Aspectele problematice cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate de infrastructură de acces la obiectivele de interes,lipsa spațiilor de parcare dotate cu puncte de informare și promovare a obiectivului cultural,lipsa spațiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj.

e) Ecoturismul

Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivație a turistului este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură.Acțiunile turistice trebuie să conducă în mod obligatoriu la conservarea și protejarea naturii și să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural și socio-cultural.Unicitatea Parcului Național Călimani,a Parcului Natural Bogdăneasa și a celui dendrologic de la Rădăuți,precum și frumusețea rezervațiilor naturale(Fânețele seculare de la Calafindești– Siret,Rezervația Cheia Lucavei –Câmpulung Moldovenesc,Rezervația „12 Apostoli” –Dorna,Rezervația Tinovul Mare –Dorna etc.) constituie potențial pentru practicarea ecoturismului la nivel local.

f) Turismul Rural și Agroturismul

Turismul rural ca și agroturismul au posibilități mari de dezvoltare,deoarece zonele rurale ale județului dispun,pe lângă un cadru natural pitoresc,nepoluat și cu multiple variante de recreere și de un valoros potențial cultural și istoric.Din ce în ce mai mulți turiști autohtoni și străini vin să se cazeze în casele oamenilor,atrași de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de viață,precum și de activitățile sportive din natură.Numărul pensiunilor rurale din județul Suceava a crescut în mod considerabil,mai ales în ultimii ani.Zonele deluroase și montane îndeplinesc toate condițiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism.O serie de localități precum:Sucevița,Vama,Moldovița,Putna,Ciocănești, Mănăstirea Humorului,Sadova,Lucina,Cacica,Neagra Sarului,Poiana Sarului,Poiana Negri, Dorna Candreni,Cirlibaba,Poiana Stampei,Saru Dornei,Dorna Arini,Brodina, sunt deja consacrate în practicarea acestui tip de turism,ele devenind treptat destinații turistice în sine.

Turismul rural practicat la nivelul județului Suceava se desfășoară în principal în cadrul pensiunilor turistice(cu până la 10 camere,totalizând un număr de până la 30 de locuri, clasificate de la 1-4 margarete),popasurilor turistice,satelor de vacanță și a vilelor grupate în jurul unor spații comune pentru masă și distracții sportive.Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de echitație(tot mai multe pensiuni turistice rurale oferă solicitanților posibilitatea de a călări în spații special amenajate și sub îndrumarea unui bun cunoscător), drumeții pedestre,cicloturism,pescuit și vânătoare,vizite la stâne,degustarea unor produse specifice bucătăriei țărănești din zona Bucovinei.

g) Turismul de afaceri și evenimente

Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă.În ultimii ani,la nivel național,s-a înregistrat o creștere a numărului sosirilor în interes de afaceri.Destinațiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt orașele mari,astfel încât beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au fost înregistrate de către acestea și într-o mai mică măsură de către orașele mai mici.La nivel local, unitățile hoteliere sunt dotate cu facilități pentru organizarea de conferințe,simpozioane și training-uri. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinței,beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii:cazare,transferuri de la aeroport la hotel,bilete de avion,servicii de secretariat,servicii de traducere simultană,vizite pentru participanți,programe de divertisment și mese festive.O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din județul Suceava o constituie implementarea proiectului investițional «Centrul Economic Bucovina».Centrul Economic și de Afaceri Bucovina este situat lângă Aeroportul Internațional «Ștefan cel Mare» și cuprinde spații expoziționale,un parc tehnologic,un incubator de afaceri,mai multe săli de conferințe și un restaurant.

Dacă în anii trecuți turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră,în ultima vreme și turismul rural a început să ofere soluții pentru turismul de afaceri.În accepțiunea celor implicați,turismul rural este o alternativă mai interesantă,în special pentru programele de teambuilding,pentru grupuri ce nu depășesc 30 de persoane,deoarece oferă o plajă mult mai largă de distracții,cum ar fi focul de tabără,grătarul în aer liber,aroma mâncărurilor, practicarea diverselor sporturi,excursii și drumeții.

3.4. BAZA MATERIALĂ PENTRU TRATAMENT

          Baza materială pentru tratament a județului Suceava cuprinde spații destinate întreținerii sănătații,în general integrate în cadrul complexurilor hoteliere din Vatra Dornei, stațiune balneo-climaterica renumită.Județul Suceava dispune de un potențial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli,dat fiind fondul de resurse disponibile.Apele minerale carbogazoase,hipotone,atermale,bicarbonatate sodice și calcice din Vatra Dornei cât și cele din Bazinul Dornelor,mofetele naturale de sondă cu mare puritate și concentrație de CO2,nămolul de turbă din Tinovul Mare,Poiana Stampei,apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni,bioclimatul tonic,constituie materia primă pentru zeci de proceduri care se efectuează în bazele de tratament.Calitatea fizico-chimică și valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură sunt similare și chiar superioare celor existente în stațiunile balneare consacrate pe plan mondial.Beneficiază de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic și intelectual,cu tulburări funcționale pe fond nervos hiperactiv,cu sedentarism,activitate în mediu cu noxe,microtraumatisme etc.La nivelul județului Suceava,se remarcă în mod deosebit stațiunea balneoclimaterică de interes național Vatra Dornei, inclusă în circuitul internațional și recomandată în tratamentul unor afecțiuni ale aparatului cardio-vascular,afecțiuni ale aparatului locomotor,boli ale aparatului respirator,boli ginecologice,boli ale sistemului nervos etc.Există izvoare speciale pentru cura internă cu apă minerală.

Din păcate,în ultima perioadă,stațiunea Vatra Dornei a intrat într-o zonă de declin în ceea ce privește serviciile oferite în sectorul de turism balnear și de tratament,alte ramuri cum ar fi turismul montan și sportiv fiind practicate în prezent pe scara mai largă.

4.ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE

4.1.Numărul turiștilor cazați

Tabelul numărul 3.Sosiri ale turiștilor

   Din tabelul numărul 3 observăm o creștere a sosirilor turiștilor români cât și a străinilor,crește cu aproape 10000 persoane în numai 2 ani de zile.

4.2.Numărul înnoptărilor

Tabelul numărul 4.Înnoptări în structuri de primire turistică

4.3.Sejurul mediu

Sm = nr. înnoptări (nr. zile turist) / nr. turiști sosiți (nr. turiști cazați)(zile)

Tabelul numărul 5.Sejurul mediu înregistrat în județ în anii 2011 și 2013

Se observă că durata sejurului este mică,deși județul prezintă numeroase atracții și resurse turistice. Sejurul mediu preferat de turiști în anii 2011 și 2013 este de 2,42 zile/turist respectiv 2,39 zile/turist, ceea ce ne arată că Suceava nu reprezintă o zonă supra aglomerată în acești ani.

4.4.Densitatea turistică în raport cu populația/suprafața

Dt în raport cu pop. = turiști sosiți / număr locuitori

Dt în raport cu suprafața = turiști sosiți / suprafață

4.5.Gradul de ocupare

G=[nr.înnoptări(nr.zile turist)/nr.locuri cazare*nr.zile de funcționare ]*100

5.SOLUȚII DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ACTIVITĂȚII TURISTICE

CONCLUZII

Puncte tari:

Posibilități de acces relativ ușor: din sudul țării se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe drumul european E85,cu trenul pe ruta București-Suceava,iar cu avionul la aeroportul Salcea;din vestul țării se ajunge la Suceava pe drumul european E576 Cluj-Napoca-Suceava și pe calea ferată Cluj Napoca-Suceava;din nord-vestul țării,din Maramureș se ajunge la Suceava prin pasul Prislop,pe drumul național DN18 Baia Mare–Sighetul Marmației – Iacobeni;în zona mănăstirilor sunt cinci heliporturi,iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic aeroport pentru avioane de capacitate redusă.

Protecția continuă a mediului înconjurător face ca zona să fie nepoluată.Elemente determinante: calitatea aerului,calitatea apelor de munte,produse ecologice și naturiste.

Cele șapte monumente incluse în patrimoniul UNESCO, la care se adaugă numeroase alte mănăstiri,biserici,muzee și elemente ale arhitecturii tradiționale,fac ca zona să fie extrem de atractivă pentru turiști:patrimoniul UNESCO include mănăstirile, Humor, Moldovița,Probota, Sfântul Ioan cel Nou din Suceava,Voroneț, precum și bisericile Pătrăuți și Arbore;

alte mănăstiri atractive: Sucevița,Rașca,Slatina,Putna.

muzee:Complexul Muzeal Bucovina Suceava,Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni, Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc,Muzeul Etnografic Suceava,Muzeul Tehnicii Populare Rădăuți,Muzeul „Apelor” Fălticeni,Muzeul Satului Bucovinean Suceava etc.; arhitectura caselor bocovinene,cetăți și clădiri medievale.

Numărul mare de rezervații naturale –23 de rezervații:6 rezervații botanice,8 rezervații forestiere,5 rezervații geologice,o rezervație paleontologică,o rezervație științifică și 2 rezervații mixte.

Condițiile geografice favorabile, alături de peisajele naturale atractive și obiectivele naturale originale,conduc la practicarea mai multor forme de turism,inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism,lansări cu parapanta și deltaplanul,navigație,caving,river rafting etc.

Fondul de vânătoare și pescuit.Suprafața mare a pădurilor,râurile repezi de munte fac ca atât fondul de vânătoare,cât și cel piscicol să fie deosebit de bogate:

-27 fonduri de vânătoare,de un deosebit interes cinegetic:cerb,căprior,urs,mistreț,râs,cocoș de mesteacăn etc.;

-41 fonduri de pescuit: lostriță,păstrăv,știucă,crap,clean,etc.

Stațiuni turistice și balneoclimaterice

Vatra Dornei – stațiune balneoclimaterică;

Câmpulung Moldovenesc și Gura Humorului –stațiuni turistice de interes național atrag turiștii pe tot parcursul anului,datorită cadrului natural deosebit de frumos,a pârtiilor de schi,a posibilităților de drumeție și petrecere în mod agreabil a timpului liber.

Dezvoltarea turismului rural. Satele apărute din timpuri străvechi,care au păstrat și mai păstrează încă aspecte și manifestări tradiționale,date și obiceiuri străbune,elemente valoroase de etnofolclor etc.,în care se desfășoară activități specifice turismului rural și turismului ecologic.

Calendar bogat de târguri tradiționale și manifestări folclorice pe tot parcursul anului.

Marca turistică « Bucovina » promovată în cadrul târgurilor de turism atât pe plan intern cât și internațional.

Puncte slabe :

Probleme critice care influențează asupra activității turistice:

-Situația precară a infrastructurii rutiere.

-Lipsa unor rute internaționale regulate pe Aeroportul „Ștefan cel Mare” Salcea

-Lipsa unităților de cazare de categorie superioara( 4-5 stele)

-Lipsa unei politici de promovare a Bucovinei ca destinație turistică pe durata întregului an și nu neapărat legată de sărbători și tradiții creștine

-Lipsa centrelor de informare și promovare

-Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meșteșuguri artizanale și a rețelei de distribuție de produse artizanale specifice.

PROPUNERI

În ceea ce privește zonele de interes turistic, o atenție deosebită trebuie îndreptată în următoarele direcții :

susținerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective și evenimente culturale și spirituale din Bucovina;

dezvoltarea unor noi stațiuni turistice:Câmpulung Moldovenesc,Cacica,Botus (stațiune etnografică);

dezvoltarea unor spații de vânzare a produselor artizanale;

amenajarea domeniului schiabil ;

constituirea Parcului Național Regional al Mănăstirilor din Bucovina;

restaurarea monumentelor istorice,mănăstirilor și refacerea unor obiective turistice de mare interes (Cazinoul de la Vatra Dornei);

        includerea unor case de vacanță (pensiuni agroturistice)în rețeaua de agenții de turism din România și în rețelele europene profesionale ;

    modernizarea infrastructurii aeriene;modernizarea,extinderea și refacerea infrastructurii de transport rutier.

6.HARTĂ

7.PLIANT DE PROMOVARE

Important centru industrial, cultural și de afaceri, Suceava este și un centru universitar de tradiție. Datorită numeroaselor monumente istorice și artistice, el este unul dintre cele mai importante centre turistice ale țării.

.

Imaginile de mai sus sunt personale.

Bibliografie

***http://www.clementmedia.ro/2011/06/14/harti-suceava/

***http://www.aboutromania.com/MapSuceava.gif

***http://locuridinromania.ro/categorie/locuri-de-vizitat-in-romania/locuri-din-judetul-suceava

***http://www.horabucovinei.ro/judetul-suceava

***https://statistici.insse.ro/shop/