PROGRAM DE STUDIU:MEDICINĂ DENTARĂ LUCRARE DE LICENȚĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC PROF.UNIV.DR.VOICU SEBEȘAN ASIS.UNIV.DR.LIVIU TUTURICI ABSOLVENT:… [306641]

UNIVERSITATEA DE VEST,,VASILE GOLDIȘ”ARAD

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

PROGRAM DE STUDIU:MEDICINĂ DENTARĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

PROF.UNIV.DR.VOICU SEBEȘAN

ASIS.UNIV.DR.LIVIU TUTURICI

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DE VEST,,VASILE GOLDIȘ”ARAD

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

PROGRAM DE STUDIU:MEDICINĂ DENTARĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Gingivita și gingivostomatita micotică

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Prof.Univ.Dr.VOICU SEBEȘAN

ASIST.UNIV.DR.LIVIU TUTURICI

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

CUPRINS

INTRODUCERE

Partea generală

CAPITOTLUL 1

[anonimizat].

Morfofiziologia gingiei și a parodonțiului

Morfofiziologia mucoasei orale.

Afecțiuni micotice la nivelul cavitații orale.

Etiologia -[anonimizat]-[anonimizat] – [anonimizat]-[anonimizat]-cutanate – localizate

– familiare

– asociate unor sindroame

1.2.3 Diagnosticul prezumtiv și diferențial al determinarilor patologice micotice și complicațiilor.

CAPITOLUL 2

2.1 Profilaxia gingivitelor și gingivostomatitelor de cauză micotica.

2.2 Terapia gingivitelor și gingivostomatitelor de cauză micotică.

Partea specială

CAPITOLUL 3

Concept și orientare in studiu.

3.1 Motivația studiului.

3.2 Material și metodă.

CAPITOLUL 4

Cazuistica personală.

CAPITOLUL 5

Rezultate și dișcuții.

5.1 Tabele și grafice.

5.2 Rezultate și discuții

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Școala medicală stomatologică din Romania are o [anonimizat] – [anonimizat].

„[anonimizat] – afecțiunile bucale produc manifestări de sisitem.” (Alvin Gardner)

În acest sens o mare pondere o are terapia generală a bolii, [anonimizat], plus o serie de măsuri de profilaxie.

[anonimizat], pentru că factorul etiologic determinant este reprezentat de miceliile din grupa Candida albicans. [anonimizat].

Partea generală

CAPITOLUL 1

[anonimizat]

1.1Morfofiziologia gingiei și a [anonimizat] a osului alveolar.

Aceasta este împarțită în trei zone:

[anonimizat].

Grosimea acestei porțiuni variază undeva între 0,5 și 2 mm, [anonimizat], depresiuni, fiind neted. Șanțul marginii gingivale libere este limita ce separă gingia liberă de gingia fixă, acesta poate fi șters, putând chiar să lipsească. Acest șanț în general corespunde cu cea mai declivă porțiune a șanțului gingival.

Papila interdentară este de fapt ambrazura vestibule-orală ce ocupă spațiul interdentar. Este situată sub punctul de contact, iar dacă acesta lipsește (incongruență dentară cu spațiere sau diastemă primară) aceasta ia o formă de platou respectiv șa sau depresiune concavă.

În regiunea frontală papila are formă de piramidă. În regiunea laterală forma papilei interdentare se aseamană unui cort cu o ușoară depresiune a muchiei superioare.

Volumul și forma papilei interdentare variază în funcție de:

-vârstă, astfel la copii și la tineri spațiul interdentar este ocupat în totalitate cu un vârf rotunjit și punctiform, la vârstnici volumul se reduce datorită involuției iar conturul acesteia se aplatizează. Tot la această vârstă mai înaintată contribuții pentru volumul mai redus au și trauma prin periaj, trauma ocluzală, inflamații supraadăugate și abraziunea.

-osul alveolar subiacent prin morfologia acestuia.

-incongruență dentară cu spațiere în care volumul papilei se reduce datorită impactului alimentar direct cauzând modificarea formei în platou sau o formă concavă.

-periajul excesiv, folosirea intempestivă de scobitori produc traumatisme ce se soldează cu reducerea în volum a papilelor interdentare.

-diastema și tremele ce se produc datorită deplasărilor patologice dentare, produc de asemenea deformări asupra papilelor interdentare, cu volumul și aspectul neregulat de la dinte la dinte.

c) Gingia fixă, aceasta are ca ca și caracteristică adeziunea fermă la dinte și la osul alveolar subiacent.Întinderea ei se află între baza marginii gingiei libere și mucoasa alveolară.Înălțimea verticală este cuprinsă în mod normal între 1 și 9 mm, în funcție de dintele la care se efectuează investigația, localizarea bridelor și frenurilor.

Gingia fixă prezintă, în general, înalțimea mai mare la maxilar în comparație cu cea prezentă la mandibulă.

Gingia fixă prin constituția sa reprezintă o zonă cu rezistență la tendințele de retracție precum și deplasare a marginii gingivale libere. Ca și limită între gingia fixă și mucoasa alveolară putem observa joncțiunea muco-gingivală reprezentată de linia de demarcație, numită și linia muco-gingivală ce se observă pe fața vestibulară atât la maxilarul superior cât și la cel inferior. Pe fața orală a celor două maxilare linia de demarcație este vizibilă doar la mandibulă, aceasta lipsind în zona palatină, deoarece la acest nivel mucoasa palatină aderă ferm la osul subiacent, este bine keratinizată, continuându-se fără o demarcație neta de gingiaa fixă.

Culoare normală a gingiei sănătoase este de roz deschis, aceasta putând varia în funție de grosimea sratului epitelial, a gradului vascularizației corionului gingival, un important rol având și prezența celulelor melaninoformatoare, așa numiții melanoblaști. Gingia capătă o culoare mai palidă, ușor albicioasă în zone cu impact alimentar traumatizant, zone cu hiperkeratoză. La populațiile orientale , de culoare, mediteraneene culoarea gingiei poate îmbrăca o coloristică diversă de albastru închis, maro închis chiar și negru toate datorită epiteliului gingival cu melanină în exces.

Aspectul gingiei la suprafață în zona fixă este de „coajă de portocală” , „gravură punctată” sau „stippling”, toate aceste microdepresiuni de pe suprafața epiteliala a gingiei sunt în fapt niște microfascicule de benzi de colagen ce au o direcție perpendiculară la suprafața osului ele ajutând la menținerea unui strâns contact între osul alveolar subiacent si mucoasa supraiacentă. Acest aspect se observă cu precădere în zona frontală, diminuă progresiv în zonele laterale și dispare complet in zona molară.

Sub vârsta de 5 ani, acel aspect de coajă de portocală nu este prezent, el se accentuează la vârsta adultă iar la bătrânețe dispare, la unele persoane poate lipsi pe tot parcursul vieții.

Prezența aspectului punctat reprezintă un semn al sănătații gingivale, iar absența acestuia semnalează îmbolnavire gingivală.

Consistența gingivală este fermă cu precădere in zona de gingie fixă, în comparație cu aceasta vârful papilelor și marginea gingivală liberă prezintă o consistență ceva mai laxă,depresibilă ușor la compresiune cu sonda butonată.

Parodonțiul

Parodonțiul se împarte din punt de vedere clinic și anatomic în doua mari categorii:

Paradonțiul de înveliș (protecție)

Parodonțiul de susținere (profund sau funcțional)

Parodonțiul de înveliș (protecție)

Este alcătuit din fibromucoasa ce înconjoară dintele pe întreaga sa circumferință și cupriinde:

-gingia aderenta, ce acoperă osul alveolar și cementul cervical, fiind aderentă intim la aceste structure, cu o lățime ce variază între 2-9 mm, în continuarea sa se află mucoasa mobile (cu fornixul vestibular), iar la nivel coronar se află gingia liberă marginală. Ea aderă la periost prin fascicule fibroase, gingiva periostale, iar la cement aderă prin fibre gingivo-cementare.

-gingia liberă marginală, ce prezintă o lățime de aproximativ 0,5-1,5 mm, cu localizare vestibulară și orală în jurul dintelui prezentând două versante: cel extern format din marginea liberă a gingivo-festonului respectiv șanțul în V ce demarcă gingia aderentă și un altul intern ce este determinat cervical prin marginea liberă gingivală iar apical prin inserțiile epiteliale.

-gingia interdentară, se plasează mezial și distal în raport cu dintele, formează papila interdentară ce umple și ocupă asest spațiu interdentar.

Histologic, mucoasa este formată dintr-un corion si un epiteliu:

Corionul reprezintă țesutul de susținere al gingiei, este un țesut conjunctiv, bogat în fibre, ce au rolul de a mări rezistența mucoasei gingivale. Membrana bazală fibrilară separă corionul de epiteliul acoperitor, are un aspect hialin și marchează joncțiunea dermo-epidermică.

În corion se disting două zone:

-Zona papilară subiacentă epiteliului, prezintă prelungiri papilare spre epiteliu, ce se interpun printre prelungirile epiteliale, rolul primordial este acela de a împiedica dehiscența dintre corion și epiteliu, plus marirea suprafeței de schimburi metabolice

-Zona fibroasă, este situată deasupra periodonțiului, de care este legat prin fibre colagenice și reticulare. De importanță mare sunt fibrele conjunctive, supraalveolare cu orientare direcțională diferită ce reprezintă elemente morfologice cu rol în închiderea spațiului periodontal.

Corionul este foarte bogat în elemente limfatice ce realizează o barieră pentru contactul cu noxele exterioare.

Vascularizația mucoasei gingivale este tributară vaselor cu origine alveolară precum și spațiului periodontal. Se formează anse capilare în profunzimea fiecărei papile având un segment arterial respectiv unul venos. Este foarte important numărul capilarelor măsurat în unitate de suprafață și starea activă de vasomotricitate, ambele influențând starea fiziologică și fiziopatologică a gingiei. Microcirculația din parodonțiu are un rol fundamental în menținerea troficității țesuturilor parodontale.

Epiteliul pluristratificat pavimentos prezintă 4 straturi:

-bazal (germinativ)

-spinos

-granulos

-cornos, acesta din urmă se reânoiește permanent datorită exfolierii și proliferării celulelor din profunzime

Microscopia electronică a evidențiat la nivelul stratului germinativ o puterică adeziune celulară cu ajutorul desmozomilor, citoplasmei cu numeroasele ei elemente printre care și complexul metabolico-secretor Zellickson (aparat Golgi și mitocondrii), ce scad treptat în volum către stratul spinos.

Histoenzimologia arată prezența de numeroase enzime ce sugerează un metabolism activ și care influențează gradul polimerizării mucopolizaharidelor din substanțelel fundamentale, ce au rol în blocarea și neutralizarea de agenți nocivi.

Parodonțiul de susținere (profund sau funcțional)

Este învelit de parodonțiul superficial de înveliș și este constituit din:

-complexul tisular periodontal (periodonțiu sau desmodonțiu)

-parodonțiul osos

Complexul tisular periodomtal este format din elementele ce se află în spațiul periodontal:

Fibre ligamentare – sunt fibre conjunctive ce sunt diferențiate, grupate diferit în funcție de fiziologia ce o îndeplinesc.

Fibrele dento-alveolare ce se numesc și fibre de colagen principale, sunt formate din mai multe grupe de fibre astfel:

Fibre orizontale

Fibre oblice

Fibre apicale

Fibre interradiculare

Fibre alveolo-crestale

Aceste fibre de colagen prezintă un aspect ușor ondulat , oferindu-i dintelui posibilitatea de mișcare în propria alveolă, mișcare ce poartă numele de mișcare fiziologică. Fibrele principale ce au diametrul mai mic și se inseră pe cement sunt în numșr mai mare decât cele de la nivelul osului alveolar.

Elementele celulare:

-osteoblaste, ce au rolul de secretant al țesutului osos

-cementoblaste, cu rol formator pentru matricea organică a cementului

-fibroblaste, fibrocite, ce prezintă importante funcții metabolice în producerea a noi fibre ligamentare, dar și substanță fundamewntală

-histiocite, ce au rolul de macrofage și se comportă ca elemente componente ale sistemului reticulo-histiocitar

-celulele epiteliale restante

Vascularizația este asigurată de vasele periodontale cu proveniență din vasele apicale (cu destinație pulpară), de vasele perforante (ce stabat pe toată suprafața sa compacta internă a osului alveolar), și de vasele gingivale (ce reprezintă rețeaua vasculară a mucoasei). Complexul limfatic conduce limfa din periodonțiu spre osul alveolar, iar de la acest nivel în ganglionii locoregionali.

Inervația periodonțiului este formată din elemente nervoase ce au în general un traiect vascular, constituind un adevărat sistem proprioceptiv. Așadar fibrele nervoase vegetative au rol în reglarea irigației și prin influența vasomotrică asupra patului vascular terminal. De remarcat este că elementele vasculare și cele nervoase îsi pun o puterină amprentă pe mecanismul vasculo-nervos cu loc de declanșare la nivelul structurilor parodnontale. Prin troficitatea vasculo-nervoasă se menține un echilibru la nivelul metabolic al complexului parodontal.

Parodonțiul osos este format din elemente asemănătoare morfologic: cementul radicular respectiv osul alveolar.

Cementul radicular – rol fundamental în asigurarea inserției alveolodentare. Caracteristic cementului este procesul continuu de apoziție de țesut nou cementos realizând astfel o modalitate de adaptare în timp la solicitările funcționale.

Osul alveolar, este format din osul alveolar propriu-zis (lamina dura, lamina cribriforma, compacta interna) și osul alveolar susținător, împreună reprezintă substratul osos de morfologie și funcționalitate al parodonțiului marginal.

Osul alveolar prezintă capacitatea de adaptare permanentă, de restructurare funcțională, cu scopul de a face față solicitărilor funcționale de maxima intensitate – prin alternanța între rezorbție și osteogeneză.

Din prezentarea de mai sus reiese unitatea structurală și funcțională pentru parodonțiul marginal. Ea se realizează datorită întrepătrunderii dintre elmentele structurale ce o compun, unitatea de vascularizație și inervație, dar și modalității de participare la realizarea funcțiilor comune: protecție și permanentă adaptare, în acțiunile funcționale dar și în cele patologice, mai mult chiar și în cele iatrogene. Rol marcant în această unitate au elementele vasculonervoase, ce asigură troficitate tuturor structurilor parodontale în raport cu, condițiile de solicitare, prin aceasta se explică și unitatea patologică din parodonțiul marginal. Explicația rezultă din mecanismele patogene declanșate de factorii nocivi ce acționează asupta întregului parodonțiu marginal.

1.2.Morfofiziologia mucoasei orale

Mucoasa orală normală

Cavitatea orală este primul segment al aparatului digetiv. Prezintă o formă cubică ce este delimitată anterior de buze iar posterior de istmul oro-faringian. Conține limba, dinții, la nivelul ei deschizându-se canalele de excreție ale glandelor salivare.

Toată cavitatea bucală este tapetată de mucoasă pavimentoasă stratificată, fiind necheratinizată și avănd origini ectomezodermice.

Mucoasa bucala din perspectivă topografică se împarte în:

-mucoasă linguală

-mucoasa jugală

-mucoasă gingivală

-mucoasă palatină

-mucoasă labial

-mucoasă sublinguală

Funcțional se împarte iarăși în urmatoarele:

-mucoasă de acoperire

-mucoasă specializată

-mucoasă masticatorie

Mucoasa de acoperire tapetează în întregime cavitatea bucală, exceptând bolta palatină, osul alveolar și fața dorsală a limbii. Este protector pentru țesuturile subiacente împotriva traumatismelor, a dehiscențelor și a infecțiilor.

Este alcătuită din trei straturi:

-Epiteliul care este pluristratificat, necheratinizat.

-Corionul, ce este un țesut conjunctiv, foarte bine vascularizat ce cuprinde la suprafață zone papilare iar în profuzime zonă reticulată cu o multitudine de filete conjunctive, reticulate și elastice.

-Submucoasa este un țesut conjuntiv bogat in acini glandulari, dar sărac în fibre.

Mucoasa specializată tapetează doar fața dorsală a limbii, este bogată în papile linguale, în grosimea acestora aflându-se muguri gustative.

Mucoasa masticatorie acoperă procesele alveolare și bolta palatină iar ca și particularități prezintă:

-aderență la periost

-un epiteliu stratificat cu celule keratinizate

-lipsește stratul submucos iar drept consecință se remarcă absența mobilității

Fiziologia mucoasei bucale

Mucoasa bucală cuprinde unrmatoarele funcții:

1.Funcția de protecție:

-protejează țesuturile subiacente împotriva noxelor mecanice, chimice, infecțioase, termice datorita integrității epiteliului bucal și al sistemului de keratinizare al acestuia.

2.Funcția de rezorbție:

-substanțele hidrosolubile au un grad de permeabilitate în țesutul bucal, astfel cantitatea de substanță rezorbită are un raport direct proporțional cu timpul efectiv de staționare în cavitatea orală și în aceași măsură cu natura substanței.

3.Funcția de apărare:

-infiltratele limfocitare sunt împrăștiate difuz la nivelul mucoasei bucale, cu preponderență la baza gingiei, a șanțului gingival și a limbii. Cele de la nivelul șanțului gingival sunt denumite și amigdale gingivale. Toți agenții patogeni atât din mediul intern cât și din mediul extern ce eliberează substanțe nocive sunt fagocitați de celulele de apărare cuprinse la acest nivel.

4.Funcția emonctorială:

-diverse substanțe nocive ce au pătruns în sistem sau ce rezultă proceselor metabolice tisulare, alături de antigeni sunt eliminate la nivelul mucoasei bucale. Intoxicațiile endogene, profesionale,medicamentoase cum ar fi cele cu uree, metale grele, corpi cetonici sunt eliminate în cavitatea bucală.

Mucoasa orală răspunde prin inflamație în funcție de intensitatea, durata si natura noxelor, căpatând un aspect de inflamație acută, subacută sau cronică de tip eritematos, ulcerativ sau chiar necrotic, din acest motiv semnele obiective capătă o mare valoare în diagnostic.

Dintre cele mai importante semne obiective se enumera cele legate de culoarea, aspectul, consistența mucoasei, volumul, sensibilitatea la palpare, prezența de factori patogeni(placă, tartru, carie, depozite moi, exudat, fistule, false membrane), soluții de continuitate ale epiteliului(eroziuni, fisuri, ulcerații, necroze tisulare, lambouri flotante), preznța de macule, papule, bule, vezicule, modificarea de rezistență la presiune a vaselor, interlinia ocluzo-articulară cu amprenta dinților pe mucoasa juglă in dreptul acesteia, părțile moi din vecinătate și țesuturile subiacente, starea ganglionilor limfatici regionali, glandele salivare și secreția lor, prezența de halenă fetidă ce apare in formele ulcero-necrotice, de mere putrede în diabet, de amoniac în uremie.

1.2.1Afecțiuni micotice la nivelul cavității orale

Afecțiunile micotice sau candidozice sunt afecțiuni dermatologice cu localizări predilect cutaneo-mucoase, uneori profunde, viscerale, de cauză micotică, datorită cipercilor din grupa Candida.

Candidozele se dezvoltă cel mai propice intr-un mediu cald și umed, prin urmare localizarea lor este mai des întâlnită la nivelul mucoaselor și pliurilor.

Levurile infecteză doar stratul superficial epitelial al mucoaselor(genitală, bucală), această afectare a mucoaselor duce la acumularea celulelor inflamatorii, a scoamelor umede ce afișează un aspect caracteristic de culoare albă sau alb-gălbui cu aspect brânzos,grunjos.

Candidoza orală este o boală localizată, dar în unele cazuri poate să se extindă la nivel faringian sau chiar pulmonar, deseori cu sfârșit letal.

1.2.1.1Etiologia

Rolul factorului determinant

Cel mai frecvent candidoza bucală este determinată de Candida albicans, cu mențiunea că pot fi implicate câteva alte genuri cum ar fi: Candida krusei, Candida tropicalis, Candida glabrata sau Candida parapsilosis. Această ciupercă este controlată imunitar de o serie de bacterii deja prezente la nivelul cavității bucale. Ruperea echilibrului dintre microorganismele prezente deja aici se datorează apariției unei noi bacterii ce se înmulțește și dezvoltă necontrolat.

Candida albicans face parte din clasa levurilor, a ciupercilor de tip superior, ce sunt organisme unicelulare, multiplicându-se prin înmugurire, de reținut că nu toate formele de Candida sunt patogene pentru ființa umană.

Ciuperca este parte din flora normală a mucoasei cavității orale, a mucoasei vaginale și a florei intestinale, reproducându-se prin înmugurire, pe căi asexuale, de la celula mamă luănd naștere, celule noi, așa numitele “celule fiice” cu formarea pseudomiceliilor și a pseudohifelor, fiind momentul ce reprezintă trecerea levurilor de la starea inițială saprofită în starea patogenă

Prim toate aceste mecanisme s-a demonstrat că strea patologică nu se poate obține decât prin prezența unei soluții de continuitate a țesutului prin care se favorizează invazia.

Așadar rolul factorului determinant este bine studiat și argumentat în decursul anilor, fără acesta nu se poate vorbi de boala candidozică și mai ales de candidoza orală.

Factori patogenici favorizanți

Condiții de umiditate excesivă a mucoaselor și a tegumentelor:

-Sugari, cu precădere cei ce nu folosesc pampers, sau nu sunt schimbați într-un interval de timp rezonabil, datorită mediului umed, a meacerației din cauza persistenței urinei, este factor ce favorizează dezvoltarea intertrigo candidozic fesier, ce se dezvoltă pe un intertrigo initial banal

-Stări fiziologice: perioada intermenstruală sau postmentruală, sarcina, transpirație abundentă mai ales în zona pliurilor cu umiditate sau macerație

-Profesii și meserii care prin natura lor și a condițiilor de muncă predeispun o expunere prelungită la apă și umezeală (casnice, bucătari, spălătorese)

Factori iritativi locali:

-Lipsa de igienă a tetinelor (suzetelor) la sugari

-Contracepticele orale

-Lipsa igienei protezelor dentare, insuficiența dezinfectării lor sau chiar absența totală de igienă și dezinfecție a acestora

-Igiena defectuoasă sau exagerată a igienei intime datorită unor băi repetate cu soluții ce conțin o ridicată concentrație de antiseptic

Antibioterapie sistemică ce se efectuează în cure repetate precum și în doze mari:

-Antibioterapia perturbă flora normală muco-cutanată, prin distrugerea bacteriilor saprofite creează de asemenea un dezechilibru al bioecosistemului,cu repercursiuni clinice ce se traduc prin apariția candidozelor

-Dintre antibiotic cel mai frecvent implicate sunt metronidazolul, ampicilina și amoxacilina

Tratamente sistemice ce produc imunodepresie:

-curele repetate de citostatice, acestea scad rezistența organismului, atât cea locală cât și cea generală, la persoanele ce au ăn istoric deja o boală sistemică severă (boli autoimmune, procese neoplazice, boli hematologice)

-Radioterapia efectuată în vederea a diverse procese cariochinetice

-Corticoterapia sistemică efectuată în doze mari și în cure prelungite, ce se administrează de obicei în afecțiuni dermatologice sau autoimune sistemice (vasculite sistemice, penfigus, colagenoze)

Boli generale și stări debilante ce scad rezistența organismului:

-Vârsta înaintată sau prematuritatea

-Boli endocrino metabolice: obezitatea, hipotiroidia, diabetul zaharat, boala Addison, diabetul zaharat

-Neoplazii viscerale, tuberculoza, hepatopatii cronice, hematopatiile maligne (boala Hodkin), stări carențiale de malnutriție, SIDA, alcoolism cronic

Absența congenitală a factorilor imunologici în cazul:

-Candidoze cutaneo-mucoase generalizate

-Granulomul candidozic

Forme clinice ale afecțiunilor micotice orale

Candidoza se dezvoltă în diverse forme: forma acută sau forma cronică. Forma acută se prezintă sub formă pseudomembranoasă și formă atrofică, forma cronică se împarte în atrofică ți formă hiperplazică, a treia fiind candidoza muco-cutanată.

Candidioza acută

Pseudomembranoasă

Face parte din cele mai obișnuite forme candidozice. Apariția sa poate fi la orice vârstă, dar în mod special este caracteristică pentru bolnavii cronici sau debilitanți și nou-născuților. Leziunile orale se caracterizează prin apariția unor plăci albe de consistență moale, cu precădere pe mucoasa bucală și limbă, au însă și localizări palatinale, gingivale și în planșeul gurii. Plăcile au fost descrise deseori sub aspect de „stropi de lapte”, sunt în principal compuse din mase împletite de fungi, resturi epiteliale descuamate, fibrină, keratină, resturi necrotice, bacterii și leucocite. Această placă albă poate fi îndepărtată cu comprsă și lasă în urma sa o mucoasă de aspect aparent normal sau o ușoară zonă eritematoasă. În cele mai grave cazuri se poate extinde în întreaga cavitate bucală.

Atrofică

Poate fi de sine stătătoare luând nastere „de nuovo “, sau poate să apară sub formă de sechelă a candidozei pseudomembranoase acută despre care am amintit mai sus. Leziunile din această boală prezintă mai de grabă un aspect roșu sau eritematos și nu unul alb, fapt ce le aseamănă cu leziunile pseudomembranoase, în care s-a îndepărtat membrane alba. Are un character flexibil deoarece se poate întâlni practice în orice loc. Dupa Lehner, aceasta este singura varietate din clasa candidozelor orale ce prezintă senzație dureroasă.

Candidioza cronică

Hiperplazică

Portă deseori și denumirea de “leucoplazie” candidozică. Leziunile bucale sunt formate din plăci albe persistente, de consistență fermă, cu predilecție îm zona bucelor, a limbii sau obrajilor. Acest tip de leziuni pot persista și ani de zile, se întălnesc la pacienții purtători de proteze împreuna cu așa numita cheilită angulară.În această speță, Roed-Peterson ajutat de colaboratorii săi au precizat o incidență crescută a organismelor Candida cu prezența intralezională a unei serii de 226 pacienți ce prezentau leucoplazie adevărată. Mai mult, ei au găsit o corelație definită între prezența de organisme și apariția de atipii epiteliale citologice asupra leziunilor leucoplazice supuse biopsiei. De asemenea s-au prezentat date prin care rezultă o relație de legătură între candidoza cronică respective carcinomul epidermoid oral.

Atrofică

Forma aceasta de candidoză cronică se întâlnește în special în rândul persoanelor vârstnice, cu o veche istorie în antecedente în ceea ce privește purtarea de proteze, numindu-se și stomatita de “proteză”, un mare impact având eficința scazută sau în unele cazuri chiar absentu a igienei orale. Mucoasa este subțire, atrofică, eritematoasă, ce prezintă uneori eroziuni, pacienții acuzând în dese rânduri arsuri, usturime, uscăciune a gurii.

Candidoza muco-cutanată

Aceasta se caracterizează prin implicarea bolii candidozice în structurile pielii, scalpului, a unghiilor precum și membranelor mucoase. Pacienții se prezintă cu diverse anomalii în sistemul lor imunitar, mai exact, imunitatea mediată celular este afectată, deficiența IgA izolată, cu rezistențe la formele obișnuite de tratament. Candidoza muco-cutanată familială este o anomalie moștenită, se crede a fi o caracteristică recesiv autosomală cu o apariție devreme în viață, în cele mai multe cazuri înaintea vărstei de 5 ani, neavând o predilecție pentru unul din sexe, ce dezvoltă leziuni bucale.

1.2.2Gingivitele si gingivostomatitele micotice – aspecte clinice subiective și obiective

Acute pseudomembranoase:

-afectează copii mici și vârstnicii

-cu mucosae roșii congestionate

-leziunile orale sunt urmatoarele: – plăci albe, gelatinoase, moi

– noduli ce fuzionează și cresc centrifuge

– plăcile se pot înlătura și lasă o suprafață eritematoasă, ulcerate

sau evidate, sensibile

-locul de elecție: -mucoasa jugală

-orofaringe

-poate evolua prin pierderea membranelor și transormare în forma acută atrofică

-în formele severe prezintă sensibilitate, arsură și disfagie

Acute atrofice:

-leziune roșie

-mucoasa congestionată poate prezenta în anumite locuri mici depozite (pseudomembrane)

-fața dorsală a limbii prezintă pete de depapilare si dekeratinizare

-semnele subiective sunt mult mai marcate din pricina eroziunilor multiple si inflamației intense

Cronice atrofice:

-denumite și stomatite de proteze

-apare cu precădere la vărstnici, aceștia fiind mari purtători de proteze

-predomiă sexul feminin, femeile fiind mai afectate în comparație cu bărbații

-aspectul e de suprafață roșie catifelată sau granulată

-cu predilecție afectează mucoasa palatină

-neadaptarea protezei e majora cauză a traumelor cronice la aceasta contribuind și neândepărtarea ei pe parcursul nopții.

-în cele mai severe forme apar vezicule mici comfluate și eroziuni.

Cronică hipertrofică:

-apre la adulți ce aparent nu prezintă o dispoziție spre infecția micotică

-în localizările sale retrocomisurale seamnă cu leucoplazia pătată

-este considerată o leziune malignă

Muco-cutanate: -localizate

-familiare

-asociate unor sindroame

-formele muco-cutanate apar în ultimele două decade ale vieții

-o formă ce se evidențiază aici este cea familială ce se transmite pe cale autosomal recesivă în boala Addison sau în hipotiroidism

Candidoza palatului:

-în trăimea posterioară a palatului dur și în trăimea anterioară a palatului moale (vălului palatin)

-uneori însoțește candidoza limbii

Cheilita angulară (Perleșul):

-tegumentul e fisurat, de culoare maro, și prezintă o bază ușor eritematoasă

-clinic: cruste, fisuri, eroziuni

-picăturile mici de salivă din aceasă zonă se preling la nivelul comisurilor impregnând pliurile cutanate , fapt ce favorizează colonizarea lor cu micelii, în special candida

-apare la persoane cu o marcată reducere a înălțimii verticale de ocluzie datorită neprotezării corespunzatoare

Candidoza cronică hiperplazică:

-poate afecta în general fața dorsală a limbii, echivalent al glosită romboidă mediană

-formă de romb

-localizată anterior pe limbă în zona papilelor circumvalate

-în suprafață leziunea este netedă, fisurată și nodulară

-ușor indurată, culoarea alternând de la roșu la alb

Hiperplazia papilară:

-este formată din diverși noduli papilari cu localizare la nivelul palatului dur, sub baza protezei totale maxilare

-nodulii sunt sferici sau ovoizi și formează excrescențe cu un diametru de 2-3 mm iar baza acestora este eritematoasă

1.2.3Diagnosticul prezumtiv și diferențial al determinărilor patologice micotice și complicațiilor

Diagnostic diferențial:

-Arsuri chimice

-Ulcere traumatice

-Leziuni albe keratozice

-Pete mucosae din sifilis

-Reacții medicamentoase

-Lupus eritematos discoid

-Lichen plan eroziv

-Eritem multiform

-în cabinet depozitele de la nivelul mucoaselor pot fi îndepărtate, această acțiune lăsând o suprafață congestionată intens cau chiar eroziuni.

Complicații:

-apar în special la peroanele cu teren susceptibil așa numitul „teren tarat”

-în urma administrării excesive de antibiotice sau corticoizi

Locale:

-sângerări repetate

-ulcerații extinse

-suprainfecții bacteriene

Regionale:

-prin aceasta înțelegem extinderea la nivel amigdalian, căile respiratorii, coboară in jos spre esofag, în rare cazuri ajunge și la stomac

Generale:

-abcese specifice

-septicemie

Capitolul 2

2.1Profilaxia gingivitelor și gingivostomatitelor de cauză micotică

Această profilaxie se bazează în special pe igienă, deoarece este cunoscut faptul că miceliile au ca mediu de dezvoltare prponderent acele spații cu igienă precară , pornind de la acest deziderat se desprind câteva masuri de prfolaxie:

-Efectuarea igienei orale corecte și o riguroasă igienizare a protezelor

-Este de dorit evitarea contaminării interumane prin obiecte de lenjerie, pantofi, foarfece de unghii, căsti de ascultat muzică, etc.

-Evitarea factorilor locali ce favorizează apariția reacțiilor gingivale si gingivo-mucoase candidiozice: umiditatea, detergenții, săpunuri acide, soluții de corticoizi, pomezi

-În caz de administrare de antibiotice pe calea orală se vor administra concomitent vitamine din grupul B, fermenții digestive și stamicină

-În caz de graviditate sau al administrării medicației contraceptive orale se va urmarei cu mare atenție alcalinizarea mediului

-Depistarea și tratarea pacienților diabetici, deoarce aceștia prezintă un factor de risc crescut în îmbolnăvirea micotică în special cu Candida albicans

-În ceea ce privește sensibilizările cu Candida albicans, așa numitele levuride, tratamentul de elecție este reprezentat de asanarea focarului primitiv, desigur dacă este descoperit se pot utiliza și desensibilizările cu levurină

Aceste profilaxii sunt țintite asupra miceliilor deci au o componentă antifungică importantă, nu trebuie însă subestimată profilaxia gingivitelor de orice natură (spalarea dinților, folosirea aței dentare, clătiri cu soluții antiseptice,vizite regulate la stomatolog din 6 în 6 luni), prin combinația acestora se reușește de cele mai multe ori o profilaxie eficientă a gingivitelor și gingivostomatitelor de cauză micotică.

2.2Tratament

Atitudine terapeutică:

-evitarea primoinfecției la cei nou nascuți datorită unui tratament corect al candidozelor bucale

-igienă riguroasă

Tratamentul local:

-Nictatin suspensie, cu dozajul de 100000 u/ ml

-Nistatin cremă, 10000 u/ g

-Nistatin tablete, 200000 u/tb, se dizolvș în gură în doză de 1-2 tablete, de 4-5 ori pe zi

-Badijonări cu violet de gențiana

-Amfotericina B cremă sau loțiune. Loțiunea are în componență 1 mg substanță / 5 ml de sirop utilizîndu-se pentru clătiri de 4-5 ori pe zi

-Daktarin (miconazole) este un gel bucal ce se aplică de 3-4 ori pe zi, în a doua parte a zilei, timp de 7-8 zile

-Clătiri cu clorhexidină

Tratamentul general:

-În formele manifeste ale candidozei orale ce ăngreunează alimentația, pentru a ameliora cu rapiditate simptomele subiective, cum ar fi: arsurile, usturimea, sialorea

-În candidozele asociate cum ar fi candidoza orală cu cundidoza faringiană, candidoza digestivă, pentru asanarea focarului micotic pe întregul său traiect digestiv

-În formele recurente ale candidozei bucale, ăn special acea formă cu hiperplazia de papile linguale, la persoanele înaintate în vârstă, ce prezintă o limbă viloasă, la pacienții diabetici, precum și la cei cu un status imun deprimat

Stamicin, drajeuri 3×2/zi, se recomandă în genere pentru sterizilzarea unui focar asociat cum este cel digestiv, fiind un antimicotic sistemic ce acționează local, neresorbabil

Pimafucin, tablete de 100 mg, cu o administrare de 4 ori pe zi, pe o durată de 10-14 zile

Nizoral (ketoconazol), sub formă de tablete, 1-2 tablete/zi, pe o durată de 10-14 zile, dacă sunt forme recurente, rebele la tratamentul local și dacă au o asociere cu alte localizări în infecția candidozică

Orungal (itraconazol) se folosește în infecțiile candidozice severe ale cavității bucale, cu o administrare de 100-200 mg/zi, pentru un timp de 7-14 zile

Diflucan (fluconazol), sunt capsule de 50 mg, se recomandă o administrare sub formă de o singură capsulă pe zi, timp de 7-14 zile

Partea specială

Capitolul 3

Concept și orientare în studiu

3.1 Motivația studiului

Am abordat această tematică în cercetarea mea, încercând să încadrez afectarea gingivo-parodontală și mucozală în manifestările candidozei orale, deoarece factorul etiologic determinant este comun și reprezentat de miceliile din grupa Candida albicans.

Studiul evidențiază și condiționările favorizante în care miceliile pot dezvolta determinări patologice la nivelul cavității orale ( umiditate excesivă, sarcină, diabet zaharat, terapia cortico-steroidă generală sau topică, antihisterapia prelungită SIDA sau iradiere ).

Plecând de la aspectele clinice specifice candidozei orale, cercetarea încearcă să realizeze o sistematizare a candidozei orale și prin aceasta și a manifestărilor orale și gingivoparodontale sub aspect evolutiv (acute și cronice), lezional (atrofice și hipertrofice), tendințele de localizare și extindere, caracterul familiar (hipertensiune, boala Addison), cât și asocierea altor sindroame (infecția cu virusul HIV).

Toate aceste manifestări lezionale, sunt rezultatul apariției unui teren deficitar, sub aspect imunologic, care are drept rezultat ruperea echilibrului dintre microbi și micelii, consecință a factorilor enumerați anterior.

Studiul remarcă și dificultatea elaborării diagnosticului clinic la unele cazuri, situație care impune obligativitatea examenului complementar de laborator, cât și a consultului interdisciplinar.

Cercetarea relevă și asocierea unor aspecte ale candidozei orale, cu cele cutanate în cardul formelor muco-cutanate.

Dintre formele clinice cele mai frecvent întâlnite în cercetare am sesizat gingivita și gingivostomatita miceliană, glosita candidozică, stomatita micotică sub placa protetică, mkicoza interlabială.

De remarcat este că în majoritatea cazurilor apare o asociere între afecțiunile gingivale și cele mucozale sub forma clinică de gingivostomatită, ceea ce exprimă și tendința de extindere lezională reciprocă și de generalizare.

Cercetarea a evidențiat faptul că alături de factorul micelian determinant, am întâlnit și cel microbian, mai ales în condițiile unei igiene orale precare ( absentă datorită leziunilor și durerilor ) sau incorectă și discontinuu practicată.

Alături de acești factori determinanți am regăsit și cei favorizanți și predispozanți locali (tartrul dentar, aparatele gnatoprotetice fixe și mobile incorecte, neadaptate, cât și sistemici, hipovitaminoză, diabet, disfuncții endocrine.

Dat fiind persistența îndelungată a manifestărilor muco-gingivale miceliene, se evidențiază profilaxia acestora prin măsuri care să împiedice infestarea și multiplicarea miceliană alături de evoluția și extinderea mai gravă lezională.

Sub aspect terapeutic studiul a permis să evidențiem 3 obiective principale:

Înlăturarea factorilor predispozanți și favorizanți delimitării acțiunii factorilor determinanți micelieni și microbieni.

Alcalinizarea mediului bucal.

Apelarea și utilizarea medicației antimicotice locale și generale.

În vederea succesului terapeutic este necesară dispensarizarea activă și periodică, cu evaluarea permanentă a rezultatelor, apelăm la mijloace suplimentare care să contribuie la creearea unor condiții optime de realizare a echilibrului optim biologic al mediului bucal.

Material și metodă

În vederea evidențierii gingivitelor și gingivostomatitelor micotice, cât și a micozelor orale, am efectuat un studiu pe un eșantion de …… pacienți, de ambele sexe și cu vârsta cuprinsă între 5-75 ani, selecționați din stagiul la disciplinele Parodontologie și Patologie orală, cât și a clinicii de dermatologie a spitalului județean Arad.

Observațiile culese le-am notificat într-o fișă de studiu întocmită fiecărui pacient și care cuprinde: datele de identitale, examenul clinic general și local al cavității orale, asociate cu examenul de laborator clinic pentru identificare miceliilorcu semnalarea manifestărilor patologice la nivelul gingiei și mucoasei orale, cât și a formelor clinice de afectare miceliană, debutul acestora pentru stabilirea stadiului evolutiv: acut sau cronic, eventual terapia urmată, caracteristicile leziunilor privind localizarea și extinderea acestora, calitatea igienei oro-dentare, cu referire asupra plăcii bacteriene și prezența miceliilor, asocierea unor factori favoriznți locali și generali.

Terapia aplicată și durata acesteia, stabileste prin consulte interdisciplinare a elementelor terapeutice și efectuarea acestora cu urmărirea rezultatelor prin dispensarizarea activă cu evidențierea tendinșelor evolutive pozitive cu referire la refacerea echilibrului biologic și funcțional oral.

Capitolul 4

Cazuistica perasonală

Cazul clinic nr. 1

Date personale:

-Nume: M.G.

-Vârsta: 45 de ani

-Sex: feminine

Gradul de igienă orală: nesatisfăcătoare

Examenul clinic general:

-ciroză hepatică

-hipertensiune arterială

Pacientul este fumător

Diagnostic: Candidoză orală pseudomembranoasă

Factori etiopatogenici: tratament îndelungat cu conrticosteroizi

Examenul cavității bucale:

-pe fața dosrsală a limbii se observă f o zonă centrală albicioasă, grunjoasă, cu diametrul de 2,5- 3 cm, cu margini neregulate, bine conturate, dispusă pe un fond eritematos.

-detașarea depozitului la îndepărtarea cu spatula

Examenul de laborator: Candida albicans – prezent (++++)

Fig.4.1 Candidoză orală pseudomembranoasă

Cazul clinic nr. 2

Date personale:

-Nume: V. G.

-Vârsta: 56 de ani

-Sex: masculin

Gradul de igienă orală: deficitară

Examenul clinic general:

-diabet tip 2

-obezitate

Pacientul este fumător

Diagnostic: Cheilită candidozică

Factori etiopatogenici: tratament îndelungat cu antibiotice, igienă orală deficitară

Examenul cavității bucale:

-pacientul prezintă pe cămpul edentat total maxilar o proteză totală, bine adaptată

-la comisura bucală, pe suprafața mucozală se observă un depozit albicios, net delimitat, de formă neregulată, cu diametrul de 1-1,5 cm.

Examenul de laborator: Candida albicans – present (+++)

Fig.4.2 Cheilită candidozică

Cazul clinic nr. 3

Date personale:

-Nume: I. C.

-Vârsta: 39 de ani

-Sex: masculin

Gradul de igienă orală: discontinuă

Examenul clinic general:

-insuficiență renală

-cardiopatie ischemică

Pacientul este fumător

Diagnostic: Cheilită angulară

Factori etiopatogenici: diskinezie biliară, igienă orală deficitară

Examenul cavității bucale:

-pacientul nu prezintă edentații, se remarcă însă multiple leziuni carioase datorită igienei deficitare

-nu prezintă leziuni candidozice pe mucoasa orală

Examenul cervico-facial:

-la nivelul comisural, pe hemifața stângă, pacinetul prezintă cruste micotice la intersecția buzei superioare cu cea inferioară, acestea se inconjoară de un fond eritematos, sunt slab delimitate, cu un diametru de 1-2 cm, de formă neregulată.

Examenul de laborator: Candida albicans – present (++)

Fig.4.3 Cheilită angulară

Cazul clinic nr. 4

Date personale:

-Nume: P. A.

-Vârsta: 30 de ani

-Sex: feminin

Gradul de igienă orală: nesatisfăcătoare

Examenul clinic general:

-nesemnificativ

Pacientul nu este fumător

Diagnostic: Stomatită cu glistă eritematoasă candidozică

Factori etiopatogenici: tratament cu antibiotic (ampicilină), igienă orală deficitară

Examenul cavității bucale:

-la nivelul palatului dur și moale se descriu multiple depozite candidozice intense, neregulate, slab delimitate, de culoare lăptoasă, cu diameter variabile.

-lingual pacienta prezintă deasemenea depozite candidozice sub un fond eritematos.

Examenul de laborator: Candida albicans – present (++++)

Fig. 4.4 Stomatită cu glosită eritematoasă candidozică

Cazul clinic nr. 5

Date personale:

-Nume: S. R.

-Vârsta: 62 de ani

-Sex: feminin

Gradul de igienă orală: discontinuă

Examenul clinic general:

-HTA stadiul 1

-lambliază ( ex. Coproparazitologic +, prezent chisturi pe lamblii )

Pacientul nu este fumător

Diagnostic: Gingivită micotică asociată cu cheilită

Factori etiopatogenici: tratament cu antibiotic (amoxacilină și metronidazol), igienă orală deficitară

Examenul cavității bucale:

-pacienta poartă o proteză partială inferioară, deficitar adaptată, în jurul căreia datorită insuficientei igienizări s-au dezvoltat depozite candidozice ce au evoluat spre gingivită și cheilită de cauză micotică.

-lingual pacienta nu prezintă depozite candidozice.

Examenul de laborator: Candida albicans – prezent (++)

Fig 4.5 Gingivită micotică asociată cu cheilită și proteza acrilică mandibulară neadaptată

Cazul clinic nr. 6

Date personale:

-Nume: A. G.

-Vârsta: 28 de ani

-Sex: masculin

Gradul de igienă orală: nesatisfăcătoare

Examenul clinic general:

-gastrită

Pacientul este fumător

Diagnostic: Gingivită micotică

Factori etiopatogenici: igienă orală deficitară, tratament îndelungat cu antibiotice

Examenul cavității bucale:

-pacientul prezintă la nivelul arcadei inferioare pe versantul vestibular depozite candidozice, bine delimitate, de formă neregulată, în imediata apropiere e marginii gingivale libere, de culare albicioase pe un fond iritativ eritematos

-gingia este eritematoasa și inflamată

Examenul de laborator: Candida albicans – prezent (+++)

Fig. 4.6 Gingivită micotică

Cazul clinic nr. 7

Date personale:

-Nume: M. V.

-Vârsta: 48 de ani

-Sex: feminin

Gradul de igienă orală: deficitară

Examenul clinic general:

-diabet tip 2

-obezitate

Pacientul nu este fumător

Diagnostic: Stomatită micotică

Factori etiopatogenici: igienă orală deficitară, bronsite repetate, antibioterapie sustinută pe o perioadă lungă de timp

Examenul cavității bucale:

-relevă prezență de depozite tartrice, sub influența unei igiene necorespunzătoare, retracții gingivale

-mucoasa bucală este de colorație normală, cu excepția zonei de depozit micotic, ce este slab delimitată, cu un contur neregulat,cu dimensiunea de 3-4 cm.

Examenul de laborator: Candida albicans – prezent (++)

Fig. 4.7 Stomatită micotică

Cazul clinic nr. 8

Date personale:

-Nume: B. N.

-Vârsta: 57 de ani

-Sex: masculin

Gradul de igienă orală: nesatisfăcător

Examenul clinic general:

-insuficiență renală clasa a 2 a

-sinuzită

-hipocalcemie

Pacientul este fumător

Diagnostic: Stomatită pseudomembranoasă candidozică

Factori etiopatogenici: igienă orală deficitară, multiple obturații deficitare, carii secundare

Examenul cavității bucale:

-pacientul prezintă în cadrul examenului cavității bucale la nivelul fibromucoasei palatine și mucoasei palatului moale un amplu depozit micotic, ce ocupa intreaga suprafață palatină, neregulat, cu delimitări imprecise, cu o colorație alb lăptoasă.

-se observă multiple restaurări cu coroane metalice prost adaptate

Examenul de laborator: Candida albicans – prezent (++++)

Fig. 4.8 Stomatită pseudomembranoasă candidozică

Cazul clinic nr. 9

Date personale:

-Nume: F. A.

-Vârsta: 33 de ani

-Sex: feminin

Gradul de igienă orală: satisfăcător

Examenul clinic general:

-hipovitaminoză

-actinomicoză

Pacientul este fumător

Diagnostic: Stomatită atrofică micotică

Factori etiopatogenici: deficienta vitaminică, igienă precară

Examenul cavității bucale:

-pe suprafața fibromucoasei palatine se observă formațiuni de etiologie micotică, de culoare roșie, bine delimitate, neregulate, cu contur șters, localizate in treimea mijlocie a palatului, de dimesiuni aproximative 2,5-3,5 cm.

-pacienta nu prezintă depozite tartrice, nu prezintă inflamații gingivale sau parodontale.

Examenul de laborator: Candida albicans – prezent (+)

Fig. 4.9 Stomatită atrofică micotică

Cazul clinic nr. 10

Date personale:

-Nume: C. E.

-Vârsta: 50 de ani

-Sex: feminin

Gradul de igienă orală: satisfăcător

Examenul clinic general:

-HTA stadiul 1

-diabet zaharat tip 2

-obezitate

Pacientul nu este fumător

Diagnostic: Hiperplazie cronică candidozică

Factori etiopatogenici: tratament îndelungat cu antibiotic, diskinezie biliară

Examenul cavității bucale:

-pacienta prezintă arcade integre, cu un grad bun de igienă orală, fără carii

-suprafața bolții paltine este neregulată, prezintă numeroase formațiuni hiperplazice, eritematoase slab delimitate, ce ocupa cele două trăimi posterioare ale palatului dur și trăimea anterioară a palatului moale

Examenul de laborator: Candida albicans – prezent (++)

Fig. 4.10 Hiperplazie cronică candidozică

Cazul clinic nr. 11

Date personale:

-Nume: L. A.

-Vârsta: 42 de ani

-Sex: masculin

Gradul de igienă orală: discontinuă

Examenul clinic general:

-hipocalcemie

-bronșită

Pacientul este fumător

Diagnostic: Candidoză atrofică

Factori etiopatogenici: antibioterapie pe perioade îndelungate, carii simple și complicate

Examenul cavității bucale:

-la examinare cavității bucale se evidențiază arcade integre, multiple obturații fizionomice cu, compăozit și nefizionomice cu amalgam.

-mucoasa cavității orale este de colorație normal cu excepția zonei candidozice atrofice, de culoare eritematoasă, slab delimitată, neregulată, de dimensiuni aproximative 2-2,5 cm

Examenul de laborator: Candida albicans – prezent (+++)

Fig. 4.11 Candidoză atrofică

Cazul clinic nr. 12

Date personale:

-Nume: S. A.

-Vârsta: 60 de ani

-Sex: masculin

Gradul de igienă orală: deficitar

Examenul clinic general:

-HTA tip 2

-diabet zaharat tip 1

-cardiopatie ischiemică

Pacientul este fumător

Diagnostic: Stomatită cu leziuni ulcerative

Factori etiopatogenici: tratament îndelungat cu corticosteroizi, igienă precară, hipovitaminoză

Examenul cavității bucale:

-mucoasa este de aspect normal roz deschis, de consistență normală, cu excepția zonei ulceroase ce se află pe fibromucoasa platului dur bine delimitată de un depizit candidozic, regulat sub formă ovalară, de dimensiuni aproximative de 1,5-2 cm

-arcadele dentare sunt integre, cu multiple leziuni carioase, deasemenea importante cantități de tartru

Candida albicans – prezent (+++)

Fig. 4.12 Stomatită cu leziuni ulcerative

Cazul clinic nr. 13

Date personale:

-Nume: S. I

-Vârsta: 26 de ani

-Sex: masculin

Gradul de igienă orală: nesatisfăcător

Examenul clinic general:

-nesemnificativ

Pacientul este fumător

Diagnostic: Hiperplazie papilară candidozică

Factori etiopatogenici: igienă precară, sistem imunitar deficitar

Examenul cavității bucale:

-pacientul prezintă multiple restaurații directe și indirecte, deasemenea multiple carii secundare atât pe arcada superioară cât și pee cea inferioară, precum și o edentație unilaterală maxilară stângă

-pe fața dorsală a limbii regăsim pe un fond candidozic leziuni hiperplazice slab delimitate, cu un contur neregulat, ce oferă mucoasei linguale un aspect depapilat, cu un diametru de 3-4 cm.

Examenul de laborator: Candida albicans – prezent (++)

Fig. 4.13 Hiperplazie papilară candidozică

Cazul clinic nr. 14

Date personale:

-Nume: T. A.

-Vârsta: 55 de ani

-Sex: masculin

Gradul de igienă orală: nesatisfăcător

Examenul clinic general:

-Hepatita C

-sinuzită

Pacientul este fumător

Diagnostic: Gingivostomatită hiperplazică candidozică

Factori etiopatogenici: sistem imunitar deficitar, administrare indelungată de antibioterapie, igienă orală necorespunzătoare

Examenul cavității bucale:

-se observă însemnate placarde micotice la nivel gingival si mucosal. Astfel avem la nivelul mucoasei jugale placarde candidozice hiperplazice, bine reprezentate, cu un contur slab delimitat, cu o suprafață coloristică albă

-la nivel gingival este însemnată cu precădere inflamația de cauză micotică

-igiena bucală este aproape absentă, fiind prezente importante depozite de placă bacteriană și tartru

Examenul de laborator: Candida albicans – prezent (++++)

Fig. 4.14 Gingivostomatită hiperplazică herpetică

Cazul clinic nr. 15

Date personale:

-Nume: D. L.

-Vârsta: 38 de ani

-Sex: masculin

Gradul de igienă orală: deficitar

Examenul clinic general:

-astm pulmonar

-nevralgie trigeminală

Pacientul nu este fumător

Diagnostic: Candidoză hipertrofică cronică

Factori etiopatogenici: medicația antibiotică, igiena deficitară din cazuan declanșării crizelor trigeminale datorită “trigger zone”

Examenul cavității bucale:

-pacientul prezintă multiple depozite micotice pe toată suprafața mucozală orală, dar cu o precădere mai mare pe fața dorsală linguală, au aspect coloristic alb lăptos, cu margini neregulate, slab delimitate, cu un diametru aproximativ de 2-2,5 cm

-prezintă depozite de tartru

Examenul de laborator: Candida albicans – prezent (+++)

Fig. 4.15 Candidoză hipertrofică cronică

Cazul clinic nr. 16

Date personale:

-Nume: N. C.

-Vârsta: 71 de ani

-Sex: feminin

Gradul de igienă orală: nesatisfăcător

Examenul clinic general:

-HTA

-diabet zaharat tip 1

-hipovitaminoză

Pacientul nu este fumător

Diagnostic: Glosită candidozică

Factori etiopatogenici: deficiența vitaminică și neglijența igienică

Examenul cavității bucale:

-la inspecția bucală pacientul prezintă multiple leziuni micotice de culoare albă, marea lor majoritate sunt localizate pe mucoasa linguală, pe fața dorsală. Depozitul este bine delimitat, cu margini regulate, bine localizat, ocupă aproape în întregime suprafața dorsală a limbii.

-prezintă edentație totală superioară neprotezată, si edentație subtotală la arcada inferioară.

Examenul de laborator: Candida albicans – prezent (++++)

Fig.4.16 Glosita candidozică

Capitolul 5

Rezultate și discuții

Studiul clinico-statistic, epidemiologic și de laborator, este constatat în tabelele și graficele adiacente.

5.1

Incidența gingivitei, gingivostomatitei și afecțiunilor mucoasei orale de etiologie micotică

Fig. 5.1 Incidența gingivitei, gingivostomatitei și afecțiunilor mucoasei orale de etiologie micotică

Remarcăm că avem un procentaj de 51% (22 cazuri) afecțiuni ale mucoasei orale micotice, 21% (9 cazuri) gingivostomatite, 12% (5 cazuri) alte afecțiuni, 9% (4 cazuri) gingivite, 7% (3 cazuri) cazuri indemne.

5.2

Frecvența gingivitei, gingivostomatitei și afecț iunilor mucoasei orale micotice pe grupe de vârste

Fig. 5.2 Frcvența gingivitei, gingivostomatitei și afecțiunilor mucoasei orale micotice pe grupe de vârstă

Sa constatată o prevalență mai mare a gingivitei și gingivostomatitei la vârsta 21-35 ani și respectiv la 51-65 ani la 3 pacienți cu procentajul de 8 %, iar în cazul afecțiunilor mucoasei orale micotice predomină la intrevalele de vârsta 51-65 ani și 66-75 ani la 5 pacienți având procentajul de 15 %.

5.3

Frecvența gingivitelor, gingivostomatitelor și afecțiunilor mucoasei orale în funcție de sex

Fig.5.3 Frecvența gingivitei, gingivostomatitei și a mucoasei orale în funcție de sex

În urma studiului se remarcă predominanța patologică asupra sexului masculin, gingivite 14% (5 cazuri), gingivostomatite 20% (7cazuri), afecțiunile mucoasei orale micotice 23% (8 cazuri) spre deosebire de sexul feminin cu o prevalență mai scăzută astfel: gingivite 12% (4 cazuri), gingivostomatite 17% (6 cazuri) și afecțiunile mucoasei orale micotice 14% (5 cazuri).

5.4

Condiționări etiopatogenice în gingivite și gingivostomatite de cauză micotică