PROGRAM DE STUDIU : MEDICINĂ DENTARĂ LUCRARE DE LICENȚĂ FRECVENȚA UTILIZĂRII IMPLANTURILOR DENTARE ȘI PERCEPȚIA MEDICILOR ȘI PACIENȚIL OR ASUPRA… [629712]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
PROGRAM DE STUDIU : MEDICINĂ DENTARĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ
FRECVENȚA UTILIZĂRII IMPLANTURILOR DENTARE ȘI PERCEPȚIA
MEDICILOR ȘI PACIENȚIL OR ASUPRA UTILIZĂRII ACESTORA

Coordonator științific
Prof. Univ. Dr. MANOLEA HORIA -OCTAVIAN

Îndrumător științific
Asist. Univ. Dr. SĂLAN ALEX

Absolvent: [anonimizat]
2020

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
1. PARTEA GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 7
1.1 IMPLANTOLOGIA ORALĂ ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
1.1.1 OBIECTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
1.1.2 TERMINOLOGIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 7
1.2 CLASIFICAREA IMPLANTURILOR ORALE ………………………….. ………………….. 9
1.2.1 IMPLANTUL MODERN ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
1.2.2 CALITATEA OSOASĂ ………………………….. ………………………….. …………………. 11
1.3 SELECTAREA PACIENȚILOR CANDIDAȚI PENTRU A DEVENI
PURTĂTORI DE IMPLANTURI DENTARE ………………………….. ………………………….. …. 11
1.3.1 MOTIVUL PREZENTĂRI I ………………………….. ………………………….. …………….. 12
1.3.2 ISTORICUL PREZENTEI AFECȚIUNI ………………………….. ……………………….. 12
1.3.3 ISTORICUL MED ICAL GENERAL ………………………….. ………………………….. .. 12
1.3.4 DETERMINAREA STATUSULUI DENTO -PARODONTAL …………………….. 13
1.4 ALEGEREA IMPLANTULUI ………………………….. ………………………….. ……………. 13
1.4.1 DIMENSIUNILE IMPLANTULUI ………………………….. ………………………….. ….. 14
1.4.2 TORQUE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 16
1.4.3 ISQ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
1.4.4 FAST & FIXED ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
2. PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 19
2.1 OBIECTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 19
2.2 MATERIAL ȘI METODĂ ………………………….. ………………………….. …………………. 19
2.3 REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ……………….. 26
2.4 CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 70
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 71

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
5

INTRODU CERE

Medicina dentară oferă clinicienilor varietate în privința tehnicilor, echipamentelor sau
materialelor ce pot fi utiliz ate. Materialele dentare oferă în special practicienilor diverse
opțiuni care să se adapteze stilului și necesităților lor dar și a le pacienților. Sfera materialelor
continuă să se extindă, să se imbunătațească, devenind tot mai ușor de folosit și versatile.
Din anii 50-60 practicienii au inceput să folosească implanturile dentare . S-au folosit
diferite metode și materiale cu rezulta te satisfăcătoare, iar cu trecerea timpului și avansarea în
tehnologie și posibilitatea efectuării mai multor studii s -a putut ajunge la un standard de aur al
implantologiei orale, astfel încât practicianul poate oferii un rezultat cât mai bun din punct de
vedere estetic și funcțional.
Pe măsură ce nivelul inovației continuă, practicienii dentari și pacienții se pot bucura
deopotrivă de aceste beneficii.
Medicul are obligația leg ală și morală de a fi informat î n privința evoluției medicinii
dentare, dar pac ientul pe de altă parte are rareori o bază solidă de informații cu privire la
tratamente stomatologice. Pacientul trebuie să fie un consumator activ al informațiilor despre
posibilitățile de tratament , întrucât decizia îi aparține în cele din urmă. Sursele de informare în
privința tratamentelor sunt numeroase, informații care în trecut erau disponibile doar
profesioniștilor pot fi accesate mult mai ușor astazi prin canale precum internetul. Modul în
care se informează pacienții poate modifica comportamentul lor vizavi de sănătatea personală
și relațiile cu cei care oferă servicii medicale , sau poate conduce la așteptări nerealiste din
partea lor, făcând treaba medicului de a informa corespunzător pacientul și mai dificilă.
Asociația Americană de Stomatologi e, organizație de referință în domeniul medicinii
dentare, prin codurile etice pe care le propune, amintește că medicii au obligația de a implica
pacienții în decizii legate de tratament într -un mod semnificativ, de a trata pacientul luând în
considerare d orințele acestuia, atât timp cât acestea se află în granițele în care poate fi
acceptat sau aplicat tratamentul.
Conținutul lucrării prezintă problematica alegerii celor mai bune metode de implantare
și tipuri de implanturi dentare , tinând cont și de dolea nțele pacienților.

Petcu Mihai -Lucian
6 Scopul principal al studiului următor a fost analiza frecvenței utilizării implanturilor
dentare la ora actuală , dar și alte criterii importante în formularea unui plan de tratament
corect în funcție d e fiecare pacient.
Prin prezentul st udiu ne propunem să evidențiem statistic, importanța alegerii unui
implant dentar care să îndeplinească toate cerințele în vederea refacerii funcțiilor aparatului
dento -maxilar, dar și observarea ideilor și parerilor pac ienților în privința tratamentului p rin
implant dentar.
Studiul a fost făcut în baza a unui chestionar adresat către 77 de pacienți trataț i prin
implant dentar la unul sau la ambele maxilare, din care 45 femei și 3 2 barbați, din mediul
urban și rural. Stud iul include de asemenea 25 de medici dentiști din județ ul Dolj, cu vârste
cuprinse între 25 și 50 ani, care realizează tratamente cu ajutorul implanturi dentare .

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
7

1. PARTEA GENERALĂ

1.1 IMPLANTOLOGIA ORALĂ
Implantologia orală este o modalitate de tratament din ce în ce mai frecvent utilizată
pentru rezolvarea situațiilor clinice extrem de diverse, de la cele mai simple la unele deosebit
de complicate, asigurând în același timp un grad de predictibilitate și de siguranță crescut.
Implantul dentar este o metodă d e tratament care implică o etapă chirurgicală ca și o
etapă protetică, iar restaurarea protetică trebuie să respecte aceleași reguli ale ocluziei
funcționale, ghidându -se după considerații estetice și funcționale în același timp.
Cererea tot mai crescută d in partea pacienților pentru tratare a edentației prin restaurări
proteti ce pe implanturi orale este o confirmare a gradului de satisfacție pe care îl oferă acest
gen de tratament, dar și faptul că tot mai mulți medici îl recomandă ca alternativă mult mai
funcțională și mai estetică la metode le clasice. [Iorgulescu D. și colab. 2014 ]

1.1.1 OBIECTIVE
Principalele ținte ale implantologiei sunt restabilirea funcțiilor aparatului dento –
maxilar și a esteticii orale, dar, de asemenea, și restabilirea unui contur facial normal , a unui
confor superior pent ru pacient și asigurarea unei fonații cât mai corecte. Parametrii succesului
în implantologie sunt legați de materialul din care sunt confecționate implanturile, de tipul de
suprafață a implantului, geometria acestuia și de conexiunea dintre bontul proteti c și implant,
considerată foarte importantă în ultima perioadă. Nu în ultimul rând, sunt importante
acuratețea tehnicii chirurgicale, dar și existența unor componente protetice cât mai bine
executate tehnologic și care s ă asigure un grad maxim de funcționa litate și estetică.
Scopul implantologiei moderne este restaurarea de durată a funcției masticatorii și, de
asemenea, a esteticii, a foneticii și a confortului pacientului. Dar, în același timp, tot între
scopurile trat amentului prin implanturi dentare se numără și stabilizarea osului periimplantar
și după a căror prăbușire, în eventualitatea atrofiei osoase, apare un aspect dizgrațios al
dinților și al conturului mucoasei gingivale. [Iorgulescu D. și colab. 2014 ]
1.1.2 TERMIN OLOGIE

Petcu Mihai -Lucian
8 În implantologie întâlnim câ teva noțiuni pe care trebuie să le stabilim înca de la
început pentru a avea un limbaj comun : implant, șurub de vindecare, conformator gingival,
dispozitiv de transfer sau de amprentare, bont protetic, analog de implant.
Din puncte de vedere al terminologi ei, implantul este un dispozitiv medical care este
fabricat în general din titan, având formă de șurub, cu diverse tipuri de filet, cu diverse
dimensiuni, atât ca lungime cât și ca diametru, care se inseră în osul maxila r printr -o tehnică
chirurgicală foar te bine standardizată.
Implantul este de obicei constituit din două părți separate: corpul implantului și bontul
protetic, astfel încât să permită plasarea implantului submucos în faza de vindecare osoasă. De
aceea este necesară o a două procedură chirurgi cală de descoperire a implantului, c a metodă
în două faze, separate de vindecarea osoasă. [Iorgulescu D. și colab. 2014 ]
În cadrul acestei terminalogii folosite în implantologie întâlnim și noțiunea de conexiune între
bontul protetic și implantul propriu -zis. Această conexiune poate fi de mai multe feluri:
• Hexagon extern
• Hexagon intern
• Conexiune conică
Cele mai des întâlnite tipuri de conexiuni sunt cea prin hexagon intern și conexiune
conică.
Implantul poate fi divizat î n trei zone: colet, corp, apex.
Cole tul implantului este zona crestală a implantului care, de obicei, reprezintă
porțiunea care face trecerea la bontul protetic. Această zonă numită și platformă diferă de la
un sistem de implanturi la altul, constituind re zistența fizică la presiunile axiale ocluzale.
Corpul implantului este zona cuprinsă între coletul și apexul implantului, care dă
forma acestuia. Această zonă este responsabilă de stabilitatea pe termen lung a implantului,
putând fi, prin modelul filetului , mai delicat sau mai agresiv cu osu l înconjurător.
Apexul implantului sau vârful implantului este zona care asigură caracterul
autofiletant al acestuia, permințând inserarea fără o tarodare prealabilă a preparației osoase. În
această zonă există șanțuri d e descărcare ce permit evacuarea par ticulelor de os care rezultă în
procesul de inserare a implantului, evitând astfel producerea de traumă mecanică printr -o
presiune crescută la acest nivel.
Șurubul de vindecare este piesa care asigură închiderea implantu lui după inserarea
acestuia, având r olul a împiedica pătrunderea osului sau a părților moi în zona conexiunii
implantului în perioada vindecării, de aceea uneori mai poate fi întâlnit și sub denumirea de
șurub de închidere.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
9 Conformatorul gingival este pisa care se atașează la implant fie ime diat după inserare
fie la 4 -6 luni, asigurând cicatrizarea mucoasei gingivale periimplantare. El are rolul asigurării
unui profil de emergență a viitoarei restaurări protetice cât mai asemănător celui al unui dinte
natur al.
Dispozitivul de transfer sau de amprentare este componenta sistemului de implant care
permite, prin tehnicile de amprentare, reproducerea poziției implantului din cavitatea orală a
pacientului și transferul acesteia în laboratorul de tehinică dentară î n vederea realizării
modelului de lu cru.
Bontul protetic este o parte esențială a unui tot unitar care este implantul și pe el se
realizează ancorarea restaurării protetice pe implant.
Analogul de implant este dispozitivul care înlocuiește pe modelul de lu cru implantul și
permite confecționa rea restaurării protetice pe bontul protetic, asigurând o adaptare cât mai
precisă la acesta. [Branemark P -I, 1984]

1.2 CLASIFICAREA IMPLANTURILOR ORALE
1. După poziția față de țesutul osos:
• implante juxtaosoase (subperiost ale sau submucoase);
• implante endoos oase, implante în masa oaselor alveolare;
• implante mixte (endo -juxtaosoase).
2. După natura materialelor din care sunt confecționate:
• anorganice (metalice, ceramice sau carbon vitrificat)
• organice (polimetacrilat de meta l, os conservat sau liofilizat, hidroxilapatita, burete de
fibrină sau diferite tipuri de gelatine)
• mixte, din combinația metal și nemetal.
3. După modalitatea de transmitere a forței:
• implante care transmit rigid solicitarea spre suportul osos, fapt ce po ate
• genera osteoliză
• implante care t ransmit rezilient forța de solicitare.
4. După modalitatea de fabricație:
• implante individualizate;
• implante standardizate, cu forme și dimensiuni variate (șurub, cilindru)
5. După numărul pieselor componente:
• implante m onolit;

Petcu Mihai -Lucian
10 • implante alcătuite din mai m ulte piese.
6. După formă:
• implante în formă de ac (Scialom)
• implante în formă de șurub, care, la rândul lor, sunt de mai multe feluri:
➢ sub formă de spirală ,
➢ cu spirala dublă,
➢ cu filet redus,
➢ cu spire largi și bontul ext ra–alveolar pătrat ;
➢ șurub tronconic .
• implante cilidrice,de mai multe feluri: implant cilindru I.M.Z., cu orificii
• ovalare, pentru asigurarea retentiei, implant calciu -teck, acoperit cu
• hidroxil -apatită .
• implant lamelar, de mai multe forme: tip Linkow, cu porțiunea retentivă
• ascuțită sau nu, trident, tip Heinrich.
7. După timpii de realizare:
• implante într -un timp;
• implante în doi timpi.
8. După poziția spațială:
• bidimensionale într -un singur plan;
• tridimensionale în două planuri:implant șurub și implantele tronconice. [Miha i A. și
colab. 199 5]

1.2.1 IMPLANTUL MODERN
Caracteristicile de bază ale unui implant modern sunt următoarele:
• Trebuie să fie fabricat din titan, de o puritate cât mai mare; la ora actuală, se folosește
titanul de puritate tip V; bontul protet ic care se atașează în implant trebu ie să fie
confecționat dintr -un alia j de titan bio -compatibil foarte rezistent, capabil să preia
presiunile care se dezvoltă în timpul masticației;
• Trebuie să fie tip șurub, pentru a avea o stabilitate primară crescută î n osul maxilar și,
de asemenea, pent ru ca să beneficieze de o preparare blândă a osului, astfel încât să
prevină traumele termice și mecanice din timpul preparației și inserării implantului în
os;

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
11 • Trebuie să fie livrat într -un ambalaj steril dublu, astfel încât să elimine cât mai mult
posibi litatea de contaminare microbiană a implantului în timpul manoperelor de
inserare. [Iorgulescu D. și colab. 2014 ]

1.2.2 CALITATEA OSOASĂ
Uneori, este nevoie să selectăm tipul de implant în funcție de calitatea osului. Din
punctul de vedere al tipului de os pe c are putem să îl întâlnim în diferite situații clinice, avem
la dispoziție următoarea clasificare, în care întâlnim patru tipuri principale de calitate osoasă:
• D1 – în care întâlnim un os reprezentat de o compactă omogenă și cu o spongioasă
extrem de redusă ;
• D2 – în care compacta osoasă este de asemenea groasă, dar avem și o parte spongioasă
densă ;
• D3 – în care corticala este subțire, iar spongioasa este suficient de densă;
• D4 – în care corticala este foarte subțire, cu o spongioasă aerisită, cu spații trab eculare
mari, un os moale, în care, de multe ori, inserarea implanturilor este dificilă în ceea ce
privește dobândirea stabilității primare, factor decisiv în succesul tratamentului prin
implanturi. [Branemark P -I, 1984]

1.3 SELECTAREA PACIENȚILOR CANDIDAȚI P ENTRU A
DEVENI PURTĂTORI DE IMPLAN TURI DENTARE
În ultimul deceniu, tehnica reconstrucțiilor pe implanturi dentare a fost modificată
considerabil. Dacă înainte atenția era îndreptată asupra dintelui sau dinților care urma u să fie
înlocuiți, astăzi practicia nul trebuie să ia în considerație o multitudine de factori interdependenți
înainte să stabilească planul de tratament.
Consultul preliminar este primul pas în luarea deciziei de a realiza o procedură
restaurativă pe imp lanturi dentare. In cursul acestei ș edințe este explorat și evaluat stat usul
general și dento -parodontal al pacientului. Dacă terapia prin implanturi dentare se poate
aplica, tot în această ședință este schițat planul preliminar de tratament.
Evaluarea sta tusului pacientului se face după reg ulile generale:
• Motivul prezentării
• Istoricul prezentei afecțiuni
• Istoricul medical general
• Determinarea statusului dento -parodontal [Sîrbu I. și colab, 2006 ]

Petcu Mihai -Lucian
12
1.3.1 MOTIVUL PREZENTĂRII
Cele mai frecvente motive variază de la “Nu-mi place felul în care arăt” la “Am purtat
proteză timp de 37 de ani și nu o mai suport”.
Câteodată, discuția poate dezvălui amănunte care nu reies din descrierea inițială a
pacientului. De exemplu, un pacient poate să spună că lucrările sale protetic e nu mai sunt
eficiente, dar ulterio r poate descrie unele dureri în ATM care apar în timpul masticației.
Aceste informații suplimentare pot constitui un ajutor extrem de important în diagnostic.
Dacă un pacient acuză deficiențe fizionomice, acestea trebuie sc plasate în context.
Implantologia orală uneori nu poate rezolva aceste cerințe sau nevoi ale unei persoane a cărei
scop final este o schimbare radicală a aspectului. Dacă însă deficiențele funcționale sunt
principala nemulțumire a pacientului, atunci ac estea se pot rezolva de cele mai mul te ori prin
implanturi dentare. [Sîrbu I. și colab, 2006 ]

1.3.2 ISTORICUL PREZENTEI AFECȚIUNI
Medicul trebuie să identifice cauzele care au dus la situația actuală, mai ales în cazuri în
care maxilarul sau mandibula prezintă grade avansate de atrofie:
• trebuie v ăzut dacă pacientul a avut parte de un tratament de slabă calitate sau dacă a
refuzat să se prezinte la un medic;
• dacă pacientul a pierdut prematur dinții și dacă nu are un suport osos corespunzător;
• dacă pacientul a fos t edentat o perioadă lungă de timp, ceea ce a dus la o atrofie severă
a osului;
• dacă pacientul a fost supus unui traumatism;
• dacă lipsa dentară și osoasă este cauzată de extirparea unei leziuni patologice sau a
unei tumori;
• dacă pacientul are o igiena core spunzătoare. [Sîrbu I. și colab, 200 6]

1.3.3 ISTORICUL MEDICAL GENERAL
O refacere protetică pe implanturi însumează o serie de intervenții și proceduri
traumatice, pe către pacientul trebuie să le suporte: anestezia, uneori extracția dentară, crearea
patului os os receptor, inserarea implanturilor , urmărirea osteointegrării, confecționarea
suprastructurii protetice și echilibrarea ei gnatologică.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
13 La consultația inițială, pacientul va completa un chestionar de sănătate, care, coroborat
cu examenul clinic și paracl inic (de laborator si radiologic), v a încadra pacientul in una din
cele 5 clase de risc chirurgical, formulate de Asociația Americană de Anestezie:
• Clasa I include pacienții clinic sănătoși și care duc o viață normală
• Clasa II cuprinde pacienții cu unele a fecțiuni care sunt ținute sub contro l cu medicație
adecvată, permițându -le o viață normală (de exemplu un pacient hipertensiv, care cu
medicație antihipertensivă menține o tensiune arterială normală).
• Clasa III cuprinde pacienții cu multiple afecțiuni, cum ar fi HTA severă sau diabet
insulin o-dependent, afecțiuni care împiedic ă unele activități din viața de zi cu zi.
• Clasele IV și V includ pacienții cu afecțiuni grave sau foarte avansate. Clasa IV
reprezintă pacienții care au nevoie de îngrijiri medicale
• imediate, iar Clasa V cuprinde pacienț ii muribunzi, care cel mai probabil nu vor
supraviețui următoarele 24 de ore.
Cel mai frecvent, pacienții care solicită restaurări pe implanturi se încadrează în
clasele I și II. Pentru pacienții din clasa III trebuiesc luate măsuri suplimentare, principal a
fiind stabilizarea și controlul af ecțiunii. [Sîrbu I. și colab, 2006 ]

1.3.4 DETERMINAREA STATUSULUI DENTO -PARODONTAL
După aflarea istoricului medical, urmează determinarea statusului dentar și parodontal
al pacientului. Ace asta include o discuție cu pacientul despre afecțiunile dentare suferite in
trecut și un examen clinic minuțios al regiunii oro -faciale.
Examenul radiologic este obligatoriu, și în afară de radiografii se vor realiza atât
fotografii exobucale și endobucale preoperatorii, cât și modele de stu diu.
Endobucal ne interesează prioritar evaluarea dinților restanți, aspectul mucoasei care
acoperă crestele alveolare, contururile osoase (formă, dimensiuni), fundurile de sac, dispoziția
șanțului paralingual. [Sîrbu I. și colab, 2006 ]

1.4 ALEGEREA IMPLANTUL UI
Un d iagnostic adecvat și un plan de tratament bine pus la punct duce la alegerea celui
mai potrivit implant dentar . Este imperativ să se aleagă un tip și o dimensiune adecvată a
implantului pentru fiecare caz întâlnit , astfel încât să ofere cea mai bună restaurare , atât
funcțional, cât și estetic. Pentru a face față cererii și cerințel or de tratament, implanturi le cu o
varietate de modele și dimensiuni au fost introdus e pe piață în ultimii ani . Cu cât numărul

Petcu Mihai -Lucian
14 modelelor de implanturi a crescut și așteptăr ile estetice au crescut de asemenea , iar
responsabilitatea de a alege implantul adecvat pentru fiecare pacient a devenit din ce în ce mai
important. [Prasad DK și colab, 2013]

1.4.1 DIMENSIUNILE IMPLANTULUI
Din puncte de vede re al dimensiunilor, implanturile su nt caracterizate de o anumită
lungime și de diametru, astfel încât ele să se adapteze cât mai bine situațiilor clinice pe care le
întâlnim în practică. Aceste dimensiuni sunt, în general, codificate pe culori, astfel înc ât
implanturile să poată fi ușor rec unoscute și să fie ușor de utilizat de către practician.
[Iorgulescu D. și colab. 2014 ]
O axiomă comună a fost să se aleagă un implant cât mai mult lung posibil, deoarece
implanturile mai mari oferă un contact mai larg c u osul și o posibilitate protetică m ai largă,
crescând stabilit atea restaurărilor protetice. Osul disponibil este mai mare în regiunea
anterioară a maxilarelor , în special în zona anterioară a mandibul ei. În regiunile posterioare,
înălțimea osoasă disponib ilă este de obicei mai mică și impla ntul nu poate să aibă un contact
bun cu osul cortical , fie pentru că nu există, ca în cazul zonei maxila re posterioar e sau se află
în afara limitelor anatomice, ca în cazul zonei mandibula re datorită prezenței pachetul
vasculo -nervos . Amplasarea implanturi lor mai lungi în aceste regiuni necesită proceduri
chirurgicale avansate, cum ar fi adiția osoasă și repoziționare nervoasă , proceduri ce pot duce
la complicații. Prin urmare, de multe ori nu este indicat, mai ales atunc i când sunt disponibile
alte opțiuni de tratament prin implant . [Oikarinen K și colab, 2003]
Implanturile mai scurte oferă un sistem mult mai puțin complex și opțiune de
tratament invaziv în cazurile clinice care necesită proceduri auxiliare, cum ar fi cre șterea
crestei, adiția osoasă , sinus lift sau repoziționarea nervilor. În plus, nu necesită o îndepărtare
osoasă la fel de mare ca implanturile mai lungi și prin urmare sunt mai puțin traumatice. Se
mai pot introduce implanturi mai scurte în cazurile unde s-a produs resorbția adiției osoase
realizată înain tea tratamentului prin implant . [Misch C. și colab, 2010]
Deși, studiile au recomandat 7 mm ca cerința minimă pentru lungimea implantului ,
implanturi de 6 mm sunt acum disponibile și plasate cu succes. Rata lor mare de succes poate
fi atribu ită osseointegrării, proiectarea lor macrogeometrică a implantului și distribuția de
forțe lor. Implanturile scurte sunt o opțiune practicabilă atâta timp cât orientarea forței și
distribuția sarcini lor de greutate sunt favorabile . [Prasad DK și colab, 2013 ]

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
15 Diametrul implantului este un alt factor care trebuie luat în considerare în selectarea
unui implant. Implanturile cu diametrul larg au avantaje chirurgicale, de încărcare, precum și
protetice . Asigură o suprafață mai mare și prin urmare, sunt foarte ben efice atunci când sunt
plasate la pacienții cu obiceiuri vicioase , coroane dentare înalte , cu o dinamic ă masticatorie
crescut ă în regiunile posterioare ale gurii. În plus, diametrul larg al implanturilor poate
compensa l ungimea mai scurtă a implantu rilor plasate în regiunea posterioară din cauza
constrângerilor anatomice, dacă orientarea forțe lor și distribuția lor este favorabilă. In orice
caz, un volum osos abundent este necesar pentru amplasarea implanturilor cu diamet ru mai
mare . [Misch CE și colab, 200 8]
Implanturile cu diametrul cuprins între 3 și 3,9 mm a u prezentat o rată de supraviețuire
mult mai mică în comparație cu implanturile cu diametrul între 4 și 4,9 mm. Diametrul ideal
al implantului corespunde cel mai ad esea lățimea dintelui natural lipsă , cu 2 mm sub
joncțiunea smalț -cement . În plus, un implant trebuie să fie cel puțin la 1,5 mm distanță față de
dintele natural alăturat ori de câte ori este posibil. Distanta dintre două implanturi adiacente
trebuie să fi e de cel puțin 3 mm. În general, zona anterioară a mandibulei are suficient spațiu
pentru plasarea a 4 p ână la 6 implanturi. Un i mplant cu diametrul minim de 4 mm este o
necesitate atunci când este plasat în zona posterioară maxilară . [Winkler S. și colab, 2000]
În zona posterioară a mandibu lei, din cauza calității osoa se slabe, rata de succes a
implanturilor dentare este mult mai mică. [Martinez H. și colab, 2001 ]
Este dificil ă estimarea stabilității primare optime în zona posterioară a mandibulei,
fapt ce duce la rata mare de eșec a implant urilor din această zonă. [Miyamoto I. și colab,
2005 ]
Stresul realizat de către implanturi asupra osului din zona posterioară a mandibulei
este influențată atât de diametru cât și se lungime. Cu cât implantul are un diam etru mai mare,
stresul de la nivelul zonei osoase cortile este redus, iar cu cât lungimea este mai mare, stresul
de la nivelul zonei osoase spongioase este redus.
Din punct de vedere biomecanic, implanturile dentare cu diametru mai mare de 40 și
lungime ma i mare de 12, sunt optime în cazul z onelor posterioare ale mandibulei cu calitate
osoasă scăzută. [Tao Li și colab, 2010 ]
Succesul implanturilor dentare ține cont de mai mulți factori: calitatea și cantitatea
osului, designul implantului, textura de supraf ață a implantului, etapele chirurgic ale și așa mai
departe. Pe lângă designul implanturilor, care a fost studiat de nenumărate ori, diametrul și
lungimea lor sunt recunoscute ca fiind factori cheie, deoarece influențează direct stabilitatea
primară, aleger ea locului de inserare, și valorile de torque folosite. [Dilek O. și colab, 2008 ]

Petcu Mihai -Lucian
16
1.4.2 TORQUE
Torque -ul de inserție reprezintă rezistența osului în timpul plasării implantului.
Întrucât un torque prea mic corespunde stabilității mecanic e inițiale scăzute a imp lantului și
nivelurile prea mari ale torque -ului duc la necroză osoasă , periimplant ită avasculară, toeque -ul
de introducere a l implantului trebuie monitorizat și controlat cu atenție.
Stabilitatea primară poate fi definită ca o absență a mobilității implan tului detectabil ă
clinic. Stabilitat ea primară este obligatorie pentru os teointegrare și succesul implantului. O
măsură obiectivă de determinare a stabilit ății primar e este specificarea torque -ului aplicat
(Ncm) în timpul inserției implantului. Torque -ul depinde de parametrii de os și de imp lant,
cum ar fi densitatea oaselor, pregătirea lăcașului , diametrul implantului și designul
implantului. Rapoartele din literatura științifică arată că nivelurile de torque prea mici sau
prea mari pot fi asociate cu eșec ul implantului. Torque -ul de peste 5 0 Ncm este nefavorabil
din cauza tensiunilor de compresie excesive aplicate osului care înconjoară implantul. Stresul
compresiv duce la obstrucția vas elor de sânge și induce necroza osoasă. Pe de altă parte,
torque -ul ar trebui să depășească minim 30 Ncm. În situații ale cuplului mai mic de 30 Ncm,
se recomandă o perioadă de vindecare de 4 -6 luni pentru a permite os teointegrarea. Conform
unor studii, torque -ul minim de 40 Ncm pare a fi una dintre condițiile necesare pentr u o
procedură de succes. Cu toate ac estea, nu există dovezi concludente privind torque -ul minim
sau maxim necesar pentru a preveni tratamentele nereușite prin implant.
Nivelurile de torque pot fi evaluate în timpul introducerii și fixării implantului cu
ajutorul unei piese de mână special co nceput ă pentru documentarea torque -ului sau prin
utilizarea cheii dinamometrice . Utilizarea unei piese de mână special concepută este ușor de
utilizat datorită monitorizării automate și continue a torque -ului, însă nu su nt adecvate pentru
a evalua torque -ul în cazul unui os cu densitate scăzută. [14]

1.4.3 ISQ
Implant Stability Quotient (ISQ) este un standard mondial obiectiv pentru măsurarea
stabilității implantului. Gama clinică de ISQ este în mod normal de 55 -80. Valori mai mari
sunt observate în general în m andibulă decât în maxilă. Scala ISQ are o corelație neliniară cu
micro mobilitatea. Stabilitatea ridicată înseamnă >70 ISQ, între 60 -69 este stabilitate medie și
<60 ISQ este considerată stabilitate scăzută.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
17 Dacă valoare a inițială a ISQ este ridicată, în m od normal, o scădere mică a stabilit ății
se corectează natural, în timp . Se estimează că valorile mai mici vor fi mai mari după perioada
de vindecare. Opusul ar putea fi un semn al unui implant nereușit și ar trebui luat e măsurile
necesare . [15]
Pentru măs urarea ISQ se folosește un instrument de dicat și anume aparatul Osstell
Mentor®, creat de Osstell, Integration Diagnostics, Sudedia. Acest dispozitiv portabil emite
impulsuri magnetice la un magnet mic (Smartpeg ®) înșuru bat direct pe implant cu 5 Ncm ;
magn etul începe să vibrează, iar sonda ascultă tonul și o traduce în o valoare a coeficientului
de stabilitate a implantului (ISQ) . [Cho I. -H. și colab. 2009 ]
Măsurarea ISQ se face imediat după inserarea implantului și dupa aceea la un interval de 15,
30, 45 ș i 60 de zile. În acest mod se poate urmării progresul ISQ în timpul vindecării osului.
După aproximativ 45 de zile se ajunge la o stabilitate primară satisfăcătoare, iar dupa 60 de
zile avem o stabilitate foarte bună. Mă surarea inițială și cea la 60 de zil e sunt obligatorii;
celelalte interv ale de timp pentru măsurare sunt opționale, având în vedere că pacienții nu pot
venii mereu la controale atât de dese. [Gomes R.Z. și colab, 2017 ]

1.4.4 FAST & FIXED
Sky Fast & Fixed define ște o opțiune de protezare fixă pe implante imediată pentru edentatul
total, cu un protocol și materiale specific , prezentat de Bredent Medical (Senden, Germania).
Practic, acest concept de tratament este derivat din conceptele A ll-on-4 și All -on-6, dezv oltate
anterior de profesorul Paulo Malo, împreună cu Nobel Biocare (Göteborg, Suedia)
Principalele caracteristici ale conceptului de tratament Sky Fast & Fixed sunt prezentate mai
jos:
• Este conceput pentru edentatul total, ca stare actuală sau iminentă.
• Poate fi aplicat pe unul sau ambele maxilare .
• Acest concept de tratament folosește 6 implanturi în maxi lar și 4 implanturi în
mandibulă. Implanturile distale sunt așezate înclinate, iar celelalte implanturi sunt
plasate axial. [Preoteasa E. și colab, 2015]
Amplasarea implanturile distale încl inate se datorează mai multor aspecte. Se asociază cu
o scădere a timpului clinic și numărul de programări, prin evitarea adițiilor osoase extinse,
deseori necesare în zona posterioară a maxilarelor pentru a avea un os s uficient pentru
plasarea implantului . Astfel protejăm sinusul maxilar și nervul alveolar inferior. Poziția
înclinată a implanturilor distale se asociază cu o creșterea suprafeței de osteointegrare, iar

Petcu Mihai -Lucian
18 utilizarea unor implanturilor mai lungi favorizează o bună stabilitate primară. [Ata-Ali J .
și colab, 2012]
• O proteză provizorie fixă rigidă, fără extensii, este utilizată imediat. Prin urmare,
pentru pacienții dentați , edentația tratată prin proteze mobilizabile poate fi evitată –
extracția dinților, plasa rea implantului și proteza provizori e se fac în timpul unei
singure ședințe . Proteza este de obicei concepută scrutată , cuprinzând dinții anteriori și
premolarii.
• O proteză rigidă fixă care cuprinde implanturile , asigură stabilizarea, proiectată cu sau
fără extensii, este utilizat ă pentru restaurarea definitivă.
• Implementarea tratamentului necesită o echipă bine pregătită, cu cunoștințe despre
acest concept. T rebuie să includă un medic stomatolog cu experiență clinică în
protetică și implantologie și un t ehnician dentar capabil .
• Sky Fast & Fixed implică utilizarea unor materiale, componente și instrumente
specifice Bredent Medical, unele dintre ele create special pentru acest concept, cum ar
fi implanturile și bonturile . Implanturile distale care sunt dest inate a fi așezate
înclinate sunt pr oiectate cu lungime de 14 sau 16 mm și diametre peste 4 mm.
Implanturile axiale trebuie să aibă o lungime de cel puțin 10 mm și un diametru de
peste 3,5 mm. Pentru înclinațiile implantului, bonturile de compensare sunt p roiectate
cu angulații de 0°, 17,5° și 35° și un con exterior de 17,5° . De asemenea, bonturile au
o platformă unică de 4mm și sunt concepute pentru înălțimile variabile ale gingiei , de
la 0,9 mm la 3,6 mm.
• Asigură o reabilitare orală mai simplă și rapidă, cu proceduri chirurgicale limitate pe
parcursul unei singure ședințe și cu costuri reduse, comparativ cu metodele
convenționale de protezare fixă pe implanturi . [Preoteasa E. și colab, 2015]

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
19 2. PARTEA SPECIALĂ

2.1 OBIECTIVE
Obiectivele principale ale acestui s tudiu a fost analiza statistică a fr ecvenței utilizării
implanturil or dentare și percepția medicilor și pacienților asupra utilizării acestora. Au fost
analizate mai multe criterii, printre care: dimensiuni, localizarea pe arcadă , metoda de
implantare, necesitatea adiției osoase și alte le.

2.2 MATERIAL ȘI METODĂ
Am elabo rat pentru prezentul studiu în cadru l disciplinei de Materiale Dentare două
chestionare referitoare la frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și
pacienților asupra utilizării acestora.
Un chestionar a f ost destinat medicilor dentiști și a fost înmânat unui număr de 28
medici dentiști, primind răspuns de la 25 medici. Chestionar ele au fost înmânate personal
alături de o scurtă descriere a studiului și mai ales a obiectivelor sale. Completarea
chestionarel or a fost anonimă și s -a făcut individual de către fiec are medic dentist.
Un chestionar a f ost destinat pacienților ce prezentau restaurări protetice fixe la nivelul
aparatului dento -maxilar și a fost înmânat către 77 persoane. Pacienții au fost ajutați în
completarea chestionarelor de către studenți la Facult atea de Medicină Dentară în cadrul
Universității de Medicină și Farmacie din Craiova, fiindu -le explicate scopul studiului și
obiectivele sale, precum si termenii specifici prezenți în cadrul întrebări lor. Completarea
chestionarelor a fost anonimă.
Pentru analiza utiliz ării diferitelor dime nsiuni , lungime și diametru, ale implanturilor
în practica curent ă am solicitat medicilor dentiști completarea unui tabel cu c âteva informa ții
legate de caracteristi cile implanturilor inserate în ultimele 6 luni de pract ică: lungime,
diametru.
Prin prezent ul studiu ne propunem să evidențiem importanța deținută de alegerea unui
implant dentar corespunzător oricărei situații pentru un rezultat mulțumitor al tratamentulu i,
dar și discrepanța uneori între așteptările, ideile pacienților și lipsa de colaborare s au
disponibilitate a lor pentru real izarea tratamentelor visate.

Petcu Mihai -Lucian
20 Rezultatele obținute au fost prelucrate statistic pe baza mai multor criterii pe care le –
am consider at demne de interes. Rezultatele au fost discutate și i nterpretate în cadrul
disciplinei de Materiale Dentare.

Prezentăm mai jos formularele folosite pentru chestionarul studiului.

Chestionar destinat pacienților participanți la studiu:
CHESTIONAR PRIVIND FRECVENȚA UTILIZĂRII IMPLANTURILOR DENTARE ȘI
PERCEPȚIA MEDICILOR ȘI PACIENȚILOR A SUPRA UTILIZĂRII ACESTORA
Următorul studiu are drept scop determinarea frecvenței utilizării implanturilor dentare
și percepția medicilor și pacienților asupra utili zării acestora . Răspunsurile dumneavoastră
sunt necesar e realizării studiului de caz în cad rul lucrării de licență.
Datele sunt confidențiale și folosite strict pentru prelucrare statistică. Timp de
completare: maxim 5 minute.
De sinceritatea dumneavoastr ă depinde validitatea studiului. Vă multumesc!

1. Vârsta: □<20 ani □ 20 -30 □ 30 -40 □ 40 -50 ani □ 50 -60 □ >60 ani
2. Sex: □ Masculin □ Feminin
3. Domiciliu: □ Rural □Urban
4. Ultima școală absolvită: □ Școala primară □ Gimnaziu □ Liceu □Universi tate
5. Statut professional: □ Elev/student □ Angajat □ Antreprenor □ Pensionar □ Șom er
6. Motivul prezentării în cabinetul de medicină dentară la momentul realizării restaurării
protetice fixe:
 Tulburări funcționale: masticație, fonație, deglutiție
 Tulburări estetice
 Altul
7. În cazul în care prezentați o ede ntație, aceasta se încadrează într -una din următoarele
categorii:
 Unidentară
 Pluridentară
 Nu prezint
8. În cazul în care prezentați implanturi dentare:
 Niciunul

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
21  Un singur implant
 2 sau mai multe
9. Implantur ile dentare sunt de diferite firme/branduri. V -au fost prezentate de către medicul
dentist mai multe posibilități?
 Da
 Nu
10. Prin ce mijloace ați obținut informațiile necesare pentru a întelege diferențele între
materialele dentare și a accepta planul de trata ment?
 Medicul dentist curant
 Internet
 Cunoștiințe
 Altul , precizați…………………………
 Nu m -am infor mat
11. Ati alege un brand de implanturi mai scump pentru un rezultat cât mai bun?
 Da
 Nu
12. Ați sacrifica vitalitatea unui dinte în scopul realizării unei restaurări prote tice fixe pe
implanturi ( extirparea pulpară în scop pro tetic)?
 Da
 Nu
13. Cât vă asteptați să d ureze implantul/impla nturile?
 Până în 5 ani
 5-10 ani
 10 ani
 10-15 ani
 15 ani
 15-20 ani
 Mai mult de 20 ani
14. Căt de des mergeți la control stomatologic?
 La 6 luni
 1 an
 Cănd apare o problema
15. Cum vă descrieți statusul dentar actual?

Petcu Mihai -Lucian
22  Bun
 Echilibrat
 Nesatisfăcăto r
16. De câte ori vă periați pe zi?
 O dată
 De 2 ori
 După fiecare masă
 Nu mă periez zilnic
17. Folosiți alte mijloace de igiena dentară auxiliare?
 Ață dentară
 Apă de gură
 Duș bucal
 Nu folosesc

Chestionar destinat medicilo r dentiști participanți la studiu:
CHESTIONAR PRIVIND FRECVENȚA UTILIZĂRII IMPLANTURILOR DENTARE ȘI
PERCEPȚIA MEDICILOR ȘI PACIENȚILOR ASUPRA UTILIZĂRII ACESTORA
Următorul studiu are drept scop det erminarea frecvenței utilizării imp lanturilor dentare
și percepția medicilor și pacienților asupra utilizării acestora . Răspunsurile dumneavoastră
sunt necesare realizării studiului de caz în cadrul lucrării de licență.
Datele sunt confidențiale și folosi te strict pentru prelucrare statist ică. Timp de
complet are: maxim 5 minute.
De sinceritatea dumneavoastră depinde validitatea studiului. Vă mulțumesc!

1.Vârsta: □ <30 ani □ 30 -40 ani □ 40 -50 ani □ 50 -60 ani □ >60 ani
2. Sex: □ masculin □ feminin
3. Statut profesional: □CMI □ asociat □ angajat
4. Localizare cabinet: □ urban □ rural
5. Grad profesional: □ medic dentist □ medic specialist □ medic primar
6. Pregătire postuniversitară în domeniu l proteticii:
□ cursuri postunivers itare □ masterat □ altele și precizări…………………..
□ nu am o pregătire specială în domeniul proteticii
7. Câte implanturi dentare apreciați că efectuați i ntr-o luna?

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
23 □ până în 5 □5 -10 □ 10 -20 □ mai mu lt de 20
8. Ce calitate considerați că apreciază pacienții cel mai mult la un implant?
 Estetica
 Durabilitate
 Restaurarea funcțiilor aparatului dento -maxilar
 Accesibil financiar
9. Ce procentaj din pacienț ii dumneavoastră credeți că ar alege un brand de implan turi mai
slab cotat pentru un preț d e cost mai mic?
 0-20%
 20-40%
 40-60 %
 60-80 %
 80-100 %
10. Procentual, din totalul implanturilor realizate în zona anterioară maxilară, necesitatea
adiției osoase repre zintă:
 0-20%
 20-40%
 40-60 %
 60-80 %
 80-100 %
11. Procentu al, din totalul implanturilor realiz ate în zona posterioară maxilară, necesitatea
adiției osoase reprezintă:
 0-20%
 20-40%
 40-60 %
 60-80 %
 80-100 %
12. Procentual, din totalul implanturilor realizate în z ona anterioară mandibulară, necesitatea
adiției osoase reprezintă:
 0-20%
 20-40%
 40-60 %
 60-80 %

Petcu Mihai -Lucian
24  80-100 %
13. Procentual, din totalul implanturilor realizate în zona posterioară mandibulară, necesitatea
adiției osoase reprezintă:
 0-20%
 20-40%
 40-60 %
 60-80 %
 80-100 %

14. Procentual, implanturile realizate imediat după o extracție dentară reprezintă:
 0-20%
 20-40%
 40-60 %
 60-80 %
 80-100 %
15. Procentual, implanturile realizate pe o creastă edentată integră , fără necesitatea adiției
osoase reprezintă:
0-20%
20-40%
40-60 %
60-80 %
80-100 %
16. Procentual, implant urile realizate prin metoda Fast and Fixed reprezintă:
0-20%
20-40%
40-60 %
60-80 %
80-100 %
17. Îi prezentați pacientului mai multe posibilități de tratament indiferent de statusul
financi ar?
 Da
 Nu

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
25 18. Pentru ca pacientul să înțeleagă avantajele unui implant dentar și a lua o decizie în
cunoștiință de cauză:
 îi explicați dumneavoastră avantajele si dezavantajele
 Îl trimiteți către o sursă externa (internet)
 Nu ii explicati
19. Cât de frecvent real izați extracții dentare în scop implantologic?
 0-20%
 20-40%
 40-60 %
 60-80 %
 80-100 %
20. Cât apreciați că ar rezista un implant dentar, strict din punct de vedere al materialului
folosit?
Mai puțin de 5 ani
5-10 ani
10-15 ani
15-20 ani
Mai mult de 20 ani

Vă mulțumesc!

Petcu Mihai -Lucian
26 2.3 REZULTATE ȘI DISCUȚII
Rezultate le chestionarului pacienților:

Fig II.3-1 Distribuția pacienților pe intervale de vârstă

Din totalul de 77 de pacienți participanți în cadrul studiului nostru, distribuția pe grupe
de vârstă a fost următoarea:
– Mai puțin de 2 0 de ani: 1 pacient;
– 20 – 30 de ani: 17 pacienți;
– 31 – 40 de ani: 25 pacienți;
– 41 – 50 de ani: 24 pacienți;
– 51 – 60 de ani; 8 pacienți;
– Mai mult de 60 de ani: 2 pacienți.
Se observă astfel predominanța grupei de vârstă 31 -40 de ani, urma tă îndeaproape de
grupa de vârstă 41 -50 de ani, însumând un total de 64% din pacienții chestionați. Această
distribuție este explicabilă prin prevalența mai mare a edentațiilor unidentare, edentațiilor
parțiale la această vârstă, consecința finală a cariil or dentare și a afecțiunilor gingivale severe
(parodontită) ignorate, netratate. Afecțiunile orale sunt de obicei progresive și cumulative, dar
în acest interval de vârstă suportul dento -alveolar resta nt permite agregarea unei restaurări
implantare la nive lul său.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
27

Fig. II.3-2 Distribuția pacienților pe sexe

Din cei 77 de pacienți chestionați, 45 pacienți sunt de sex feminin și 32 de sex
masculin. Se constată astfel prevalen ța sexului feminin care poate fi corelată pe de o parte cu
interesul mai mare acordat stării generale de sănătate, și pe de de altă parte cu cerința esențială
asociată acestui sex – estetica.

Petcu Mihai -Lucian
28

Fig. II.3-3 Distribuția pacienț ilor pe mediul de proveniență

Din lotul de pacienți ch estionați, cea mai mare parte provine din mediul urban – 67
pacienți, și numai 10 provin din mediul rural. Factorul de proveniență trebuie corelat cu
condițiile de viață și muncă ce influențează semnif icativ statusul oro -dentar, fără a exclude
cunoașterea de către pacienți a soluțiilor terapeutice existente prin intermediul internetului sau
mass -mediei. Lipsa accesului la servicii de medicină dentară în numeroase zone din mediul
rural este un factor soc ial de importanță majoră.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
29

Fig. II.3-4 Distribuția pacienților în funcție de ultima școală absolvită

Din totalul de 77 de pacienți care au participat la studiu, 32 au declarat că ultima școală
absolvită este liceul , urmați de cei 40 care au absolvit o formă superioară de învățământ.
Numai 5 persoane au declarat că învățământul gimnazial este ultimul absolvit.

Fig. II.3-5 Distribuția pacienților în funcție de statutul profesional

Din cei 77 de pacienți participanți la studiu, c ei mai mulți sunt angajați, 52%, urmați de
antreprenori, 30%. Acest lucru se explică prin corelarea intervalele de vârstă în care se
încadrează 64% din lot: 31 -50 de ani.

Petcu Mihai -Lucian
30

Fig. II.3-6 Distribuția pacienților în funcție de motivu l pentru care au solicitat serviciile de
medicină dentară la momentul realizării restaurării protetice fixe

În cadrul studiului, cei 77 de pacienți au fost rugați să ne spună motivul care i -a
determinat să se prezinte în cabinetul de medicină de ntară și să solicite o soluție de tratament
la momentul realizării implantului dentar.
Un număr de 40 de persoane au afirmat că motivul a fost reprezentat de tulburările
funcționale, de tipu l masticației mai ales, acesta determinându -i să solici te servicii de
medicină dentară. 28 de pacienți au afirmat că i -a deranjat aspectul estetic.
9 persoane din cele chestionate au spus că motivul este altul, precizând că s -au
prezentat în cabi netul de medicină dentară pentru altă problemă la nivel ul cavității orale,
medicul dentist explicându -le și importanța pe care o posedă restaurarea edentației prezente și
consecințele ignorării problemei.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
31

Fig II.3-7 Distribuția edentațiilor în funcție de numărul de unități dentare absente

Din totalul de 77 pacienți chestionați, 67 (87%) prezintă atât edentații parțiale unitare
(situațiile de prezență a unei singure breșe la nivelul arcadelor, indiferent de numărul din ților
absenți), cât și edentații parțiale multiple (sit uațiile de prezență a mai multe brese la nivelul
arcadelor, indiferent de numarul de dinți absenți):
– Edentații unitare: 45 de pacienți;
– Edentații multiple: 22 pacienți.
Din punctul de ve dere al numărului de dinți absenți, edentațiile parțial e sunt repartizate
astfel:
– Edentații unidentare: 21 (27%);
– Edentații pluridentare: 46 (60%)
Se observă atfel o prevalență a edentațiilor pluridentare, ceea ce relevă faptul că în
momentu l instalării unei edentații, pacienții temporizează tra tame ntul până la momentul în
care le produce o tulburare mai gravă.
10 pacienți (13%) nu prezintă edentație, însă din cauza gradului avansat de distrucție
coronară, extracția urmată de implant constitu ie cea mai bună opțiune pentru pacient.

Petcu Mihai -Lucian
32

Fig. II.3-8 Distribuția pacienților în funcție de numărul de implanturi deja existente

Din totalul de 77 de pacienți, 60 (78%) dintre aceștia nu prezintă niciun implant, 14
(18% ) prezintă un singur implant, iar 3 (4%) pacienți prezi ntă 2 sau mai multe implanturi.
Se observă astfel o predominanță a pacienților care se întâlnesc pentru prima oară cu
necesitatea unui tratament de tipul implantului dentar.
Un număr mai redu s de pacienți (22%) prezintă deja contact cu tratamentu l prin
implant dentar, însă revenirea acestora pentru o altă intervenție denotă tulburări mai grave ale
aparatului dento -maxilar.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
33

Fig II.3-9 Distribuția pacienților în fun cție de informarea privind opțiunile de implanturi
dentare

Pentru un implant dentar se pot folosi o gamă destul de variantă de firme/branduri.
Cei 77 de pacienți au fost întrebați dacă la momentul realizării restaurării implantului
dentar, medicul dentist le -a prezentat mai multe tipuri pos ibile de implanturi, din punct de
vedere al firmei/brandului, indiferent de implicațiile financiare și statusul lor economic. 73
dintre ei au afirmat că posibilitățile le -au fost prezentate mai multe v ariante și numai 4
pacienți au spus că nu.

Petcu Mihai -Lucian
34

Fig II.3-10 Distribuția pacienților în funcție de mijloacele de informare în privința planului de
tratament

Pentru a fi de acord cu un plan de tratament, pacientul ar trebu i să fie în cunoștiință de
cauză în ceea ce privește: t ipul implantului si firma/brandul folosit, avantajele si dezavantajele
lui, durata tratamentului, costul tratamentului, recomandările post -tratament.
Întrebați prin ce mijloace au obținut aces te informații, 64 de pacienți au afirmat că
medicul den tist curant le -a furnizat datele necesare, iar 13 dintre ei au apelat și la alte metode
precum internetul sau cunoștiintele care prezentau deja restaurări protetice fixe pentru mai
multe păreri.
Din cei 13 pacienți care nu au primit informații suf iciente de la medicul dentist curant, 3
nu s-au informat mai departe, iar ceilalți au apelat la internet, cunoștiinte sau alte mijloace.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
35

Fig II.3-11 Distribuția pacienților în funcție de prioritățile privind alegerea implantulu i dentar

În cadrul studiului, cei 77 de pacienți au fost întrebați dacă ar fi dispuși sa aleagă un
brand de implant mai scump pentru un rezultat cât mai bun.
Rezultatele inregistra te sunt apropiate ca valori, un procent mai mare fiind atribuit
totuși celor care ar fi de acord:
– Da: 46 de pacienți;
– Nu: 31 de pacienti.

Petcu Mihai -Lucian
36

Fig. II.3-12 Distribuția pacienților în funcție de prioritățile privind alegerea pl anului de
tratament

Întrebați dacă ar sacrif ica vitalitatea unui dinte (extirparea pulpară în scop protetic )
pentru a primi o restaurare protetică fixă cu sprijin implantar și o estetică superioară, 30 din
cei 77 de pacienți spun că nu ar fi de acord și 47 din ei afirmă că da.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
37

Fig. II.3-13 Distribuția pacienților în funcție de așteptările privind durabilitatea unei restaurări
protetice fixe

Cei 77 de pacienți participanți la studiu au fost întrebați cât se așteaptă să dureze
implantul/implanturile. Răspunsuril e au fost cele mai variate, de la o perioadă mai scrută de 5
ani, răspuns dat de 2 pacienți, până la perioade mai lungi de 15, 15 -20, peste 20 ani, răspuns
dat de 5, 2, respetiv 4 pacienți.
Se observă o predominanță a celor care au estimat o per ioadă de 10 ani – 33 de pacienți.
19 au estimat un interval de 10 -15 ani, iar 12 au spus că 5 -10 ani.

Petcu Mihai -Lucian
38

Fig. II.3-14 Distribuția pacienților în funcție de frecvența vizite lor la medicul dentist

Din totalul de 77 de p acienți chestionați în cadrul studiului nostru, mai mult de jumatate
dintre ei – 42 de pacienți, se prezintă la medicul dentist numai când apare o problemă: fie
durere, tulburări estetice sau funcționa le.
Dintre cei care afirmă că merg regulat la control periodic, 12 de pacienți respectă
recomandările medicilor dentiști și efectuează vizite din șase în șase luni, iar 13 de pacienți
merg la control periodic o dată pe an.

Fig II.3-15 Distribuția pacienților în funcție d e gradul de mulțumire în privința statusului
dentar

Din cei 77 de pacienți participanți la studiul nostru, cei mai mulți își consideră sănătatea
dentară nesatisfăcătoare, reprezentând un numă r de 43 de persoane. 21 pacienți consideră că
statusul lor dentar este echilibrat și 13 sunt satisfăcuți de sănătatea lor dentară per ansamblu.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
39

Fig. II.3-16 Distribuția pacienților în funcție de frecvența periajului dentar

Menținerea unor dinți sănătoși precum și a unor l ucrări stomatologice (obturații, coroane
dentare, punți dentare, proteze mobilizabile, implanturi dentare etc.) cu o durată lungă de
viață, este direct condiționată de o igienă orala corectă si minuțio asă. Fără o igienă bucală
riguroasă, cele mai sofistica te și complexe lucrări dentare au un prognostic nefavorabil iar
apariția cariilor și a bolii parodontale nu va putea fi evitată.
Medicii dentiști recomandă periajul de 2 ori pe zi, dimineața ș i seara, timp de minim 2
minute, utilizând o tehnică co rectă cu mișcări verticale de la colet spre fața ocluzală/marginea
incizală a dintelui.
Din cei 77 de pacienți chestionați, 48 au afirmat că se periază de două ori pe zi
respectând astfel rec omandările de igienă orală. 17 de pacienți se periază o singură dată pe zi,
de regulă dimineața. Pacienții cu o igienă dentară riguroasă care se periază după fiecare masă
sunt în număr de 8. 4 pacienți au recunoscut că nu se periază zilnic.

Petcu Mihai -Lucian
40

Fig. II.3-17 Distribuția pacienților în funcție de folosirea mijloacelor de igienă dentară
auxiliare

O igienă orala completă necesită pe langă periajul dentar zilnic mijloace auxiliare
precum: ața dentară destinată suprafețelor in terdentare unde perii normali nu pătrund, apa de
gură c are acționează și pe părțile noi ale cavității orale sau dușul bucal, un mijloc modern,
ușor de folosit și extrem de eficient.
Din cei 77 de pacienți chestionați, mai mult de jumătate foloses c apa de gură, dar numai
14 folosesc ața dentară. Dușul bucal este folosit de un număr restrâns de pacienți fiind încă
privit ca un mijloc de igienizare excentric și având un preț mai ridicat. 18 dintre pacienți au
recunoscut că nu folosesc nici unul din m ijloacele auxiliare enumerate mai sus.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
41 Rezulta tele chestionarului medicilor dentiști

Fig. II.3-18 Distribuția medicilor dentiști în funcție de vârstă

Din totalul de 25 de medici dentiști care au fost de acord să participe la studiu,
distribuția pe grupe de vârst ă este următoarea:
– Până în 30 de ani: 8 medici (32%);
– 30 – 40 de ani: 13 medici (52%);
– 40 – 50 de ani: 4 medici (16%).
Lotul de medici dentiști cuprinde astfel atât medici tineri, care au tendința de a folosi
cele mai noi metode și material e, precum și medici cu o experiență clinică demnă de luat în
calcul, care cunosc foarte bine diversele tehnici si materiale ce au trecut proba timpului sau
nu.

Petcu Mihai -Lucian
42

Fig. II.3-19 Distribuția medicilor dentiști în funcție de sex

Din cei 25 de medici chestionați, un număr de 10 sunt de sex feminin (40%) și 15 sunt
de sex masculin (60%).

Fig. II.3-20 Distribuția medicilor în funcție de localiz area cabinetului de medicină dentară

Din tota lul de 25 de medici dentiști participanți la studiu, 24 dintre aceștia profesează în
mediul urban și unul în mediul rural.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
43

Fig. II.3-21 Distribuția medicilor dentiști în fu ncție de statutul profesional

Din punct de ve dere al statului profesional, cei 25 de medici dentiști sunt distribuiți:
– CMI: 12 medici (48%);
– Angajat: 9 medici (36%);
– Asociat: 4 medici (16%).

Fig. II.3-22 Distri buția medicilor dentiști în funcție de gradul profesion al

Din punct de vedere al gradului profesional, dintre cei 25 de medici, 18 au un grad
profesional superior: 14 specialiști și 4 medici primari.

Petcu Mihai -Lucian
44

Fig. II.3-23 Dis tribuția medicilor dentiști în funcție de pregătirea po st-universitară în
domeniul implantologiei

În sensul medicinei dentare, implantologia tratează metodele de restaurare morfo –
funcțională și estetică a aparatului dento -maxilar (ADM) cu ajutoru l unor implanturi
biocompatibile.
Întrebați d acă au o specializare în domeniul implantologiei, din cei 25 medici luați în
studiu, cei mai mulți au participat la cursuri post -universitare pentru a se perfecționa – 12
medici, iar 9 medici sunt spec ialiști. 4 din ei au declarat că nu au o pregătire sup limentară.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
45

Fig II.3-24 Distribuția medicilor dentiști în funcție de volumul de implanturi dentare inserate
într-o lună

În cadrul studiului, medicii dentiști au fo st rugați să aprecieze câte implanturi dentar e
inseră în me die într -o lună. Răspunsurile celor 25 de medici sunt distribuite astfel:
– Mai puțin de 5: 8 medici (28%);
– Între 5 și 10: 12 medici (40%);
– Între 10 și 20: 4 medici (20%);
– Mai mult de 20: 1 m edici (12%).
Cei mai mulț i cu un procent destul de important, 48% au declarat că efectuează Între 5 și
10 implanturi dentare într -o lună, urmați de cei care efectuează mai puțin de 5 implanturi
dentare într -o lună (32%).

Petcu Mihai -Lucian
46

Fig. II.3-25 Distribuția medici lor în funcție de calităț ile implantului dentar apreciate de
pacienții lor

Cei 25 de medici dentiști luați în studiu au fost întrebați ce calitate apreciază cel mai
mult un pacient la un implant dentar, din punctu l lor de vedere, și rugați sa alea gă o singură
variantă de răspuns.
Cei mai mulți, 10 dintre ei (40%), au afirmat că pacienții doresc ca implantul dentar să
reziste cât mai mult în cavitatea orală, deci apreciază durabilitatea. 7 medici dentiști ( 28%)
consideră că estetica este fo arte importantă pentru pa cienți, iar 6 din ei – restaurarea funcțiilor
aparatului dento -maxilar, pacientul dorind să poată mânca orice cu ajutorul restaurării. Doi
medici afirmă că accesibilitatea financiară este o priorit ate pentru pacienți.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
47

Fig. II.3-26 Distribuția medicilor dentiști în funcție de prioritățile pacienților lor in privința
tratamentului prin implant dentar

Cei 25 de medici dentiști au fost întrebați ce procentaj din pa cienții lor ar alege un brand
de implanturi mai slab cotat pentru un preț de cost mai mic. Aceștia au răspuns după cum
urmează:
– 0 – 20% din pacienți: 8 medici (32%);
– 20-40% din pacienți: 3 medici (12%);
– 40-60% din pacienți: 8 medici (32%);
– 60-80% d in pacienți: 5 medici (20%);
– 80-100% din pacienți: 1 medi ci (4%).

Petcu Mihai -Lucian
48

Fig. II.3-27 Distribuția medicilor dentiști în funcție de necesitatea adiției osoase în zona
anterioară maxilară în cadrul tratamentului prin implant dentar

Cei 25 de medici dentiști au fost întrebați ce proc entaj din totalul implanturilor realizate
în zona anterioară maxilară, necesitată adiției osoase. Aceștia au răspuns după cum urmează:
– 0 – 20% din pacienți: 3 medici (12%);
– 20-40% din pacienți: 3 medici (12%);
– 40-60% din paci enți: 7 medici (28%);
– 60-80% din pacienți: 7 medici (28%);
– 80-100% din pacienți: 5 medici (20%).

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
49

Fig. II.3-28 Distribuția medicilor dentiști în funcție de necesitatea adiției osoase în zona
posterioară maxilară în cadrul tr atamentului prin implant dentar

Cei 25 de medici dentiști au fost întrebați ce procentaj din totalul implanturilor realizate
în zona posterioară maxilară, necesitată adiției osoase. Aceștia au răspuns după cum ur mează:
– 0 – 20% din pacienți: 2 m edici (8%);
– 20-40% din pacienți: 3 medici (12%);
– 40-60% din pacienți: 8 medici (32%);
– 60-80% din pacienți: 6 medici (24%);
– 80-100% din pacienți: 6 medici (24%).

Petcu Mihai -Lucian
50

Fig. II.3-29 Distribuția medicilor dentiști în funcție de necesitatea adiției osoas e în zona
anterioară mandibulară în cadrul tratamentului prin implant dentar

Cei 25 de medici dentiști au fost întrebați ce procentaj din totalul implanturilor realizate
în zona anterioar ă mandibulară, necesitată adiției osoase. Aceștia au răspun s după cum
urmează:
– 0 – 20% din pacienți: 1 medici (4%);
– 20-40% din pacienți: 2 medici (8%);
– 40-60% din pacienți: 4 medici (16%);
– 60-80% din pacienți: 8 medici (32%);
– 80-100% din pacienți : 10 medici (40%).

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
51

Fig. II.3-30 Distribuția medicilor dentiști în funcție de necesitatea adiției osoase în zona
posterioară mandibulară în cadrul tratamentului prin implant dentar

Cei 25 de medici dentiști au fost înt rebați ce procentaj din totalul im planturilor realizate
în zona posterioară mandibulară, necesitată adiției osoase. Aceștia au răspuns după cum
urmează:
– 0 – 20% din pacienți: 4 medici (16%);
– 20-40% din pacienți: 9 medici (36%);
– 40-60% din pacienți: 9 medici (36%);
– 60-80% din pacien ți: 1 medici (4%);
– 80-100% din pacienți: 2 medici (8%).

Petcu Mihai -Lucian
52

Fig. II.3-31 Distribuția medicilor dentiști în funcție implanturile realizate imediat după o
extracție dentară

Cei 25 de med ici dentiști au fost întrebați ce procentaj din totalul imp lanturilor realizate
au fost inserate imediat după o extracție dentară. Aceștia au răspuns după cum urmează:
– 0 – 20% din pacienți: 2 medici (8%);
– 20-40% din pacienți: 3 medici (12%);
– 40-60% d in pacienți: 7 medici (28%);
– 60-80% din pacienți: 7 medic i (28%);
– 80-100% din pacienți: 6 medici (24%).

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
53

Fig. II.3-32 Distribuția medicilor dentiști în funcție implanturile realizate pe o creastă edentată
integră

Cei 25 de medici dentiști au fost î ntrebați ce procentaj din totalul implanturilor realizate
au fost inserate pe o creastă edentată integră. Aceștia au răspuns după cum urmează:
– 0 – 20% din pacienți: 5 medici (20%);
– 20-40% din pacienți: 3 medici (12%);
– 40-60% din pacienți: 9 medici (3 6%);
– 60-80% din pacienț i: 6 medici (24%);
– 80-100% din pacienți: 2 medici (8%).

Petcu Mihai -Lucian
54
28%
32%
20%
16%
4%Procentual, implanturile protezate prin metoda Fast and
Fixed reprezintă :
0-20%
20-40%
40-60%
60-80%
80-100%
Fig. II.3-33 Distribuția medicilor dentiști în funcție de frecvența implantu rilor protezate prin
metoda Fast a nd Fixed

Implanturi den tare protezate prin sistemul Fast & Fixed sunt implanturi care se
inserează în zone anatomice cu os dur și în poziții care pot susține o lucrare fixa cu ajutorul
unui număr mai mic de implanturi (6 la maxilar si 4 la ma ndibul ă), put ându-se atașa ime diat o
lucrare fix ă provizorie.
Cei 25 de medici dentiști au fost întrebați ce procentaj din totalul implanturilor realizate
au folosit metoda Fast and Fixed. Aceștia au răspuns după cum urmează:
– 0 – 20% din pacienți: 7 medici ( 28%);
– 20-40% di n pacienți: 8 medici (32%);
– 40-60% din p acienți: 5 medici (20%);
– 60-80% din pacienți: 4 medici (16%);
– 80-100% din pacienți: 1 medici (4%).

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
55

Fig. II.3-34 Distribuția medicilor dentiști în funcție de modul d e informare al pa cienților

Toți cei 25 de medici d entiști chestionați au afirmat că prezintă pacienților toate
variantele de tratament indiferent de statusul financiar al fiecăruia.

Fig. 5.35 Distribuția medicilor den tiști în funcție de modul de informare al pacienților

Toți cei 25 de medici dentiști chestionați susțin că explică avantajele și dezavantajele
diferitelor branduri de implanturi dentare pe care le poate folosi, astfel încât pacientul să ia o
deciz ie în ceea ce le privește în cunoștință de cauză.

Petcu Mihai -Lucian
56

Fig. II.3-36 Distribuția medicilor dentiști în funcție de frecvența real izării extracțiilor dentare
în scop implantologic

Cei 25 de medici dentiști chestionați în cadr ul studiului nost ru efectuează extirpări în
scop implantolo gic după cum urmează:
– 0 – 20% din cazuri: 3 medici ( 12%);
– 20-40% din cazuri: 3 medici ( 12%);
– 40-60% din cazuri: 5 medici (2 0%);
– 60-80% din cazuri: 8 medici ( 32%);
– 80-100%: din cazuri: 6 medici ( 24%).
De multe ori, medicul dentist se găs ește pus în fața situațiilor care impun extracția
dentară în scop implantologic , altfel având lăcașul pentru implant deja realizat, fiind nevoie
doar de eventualele retușuri.
În anumite cazuri nu este posibilă rea lizarea unui implant imediat după extracți e
(infecții, afecțiuni parodontale, etc.) și este necesară așteptarea vindecării lăcașului respectiv,
până la 3 luni de zile. După vindecare se poate realiza implantul dentar.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
57

Fig. II.3-37 Distribuția medicilor în funcție de ap roximarea rezistenței unui implant dentar

Cei 25 de medici dentiști chestionați au fost rugați să aprecieze rezistența un ui implant
dentar strict din punct de vedere al implantulu i folosit . Din cei 25, 21 medici au oferit un
răspuns aprox imativ. 15 medici plasează durabilitatea implanturilor undeva în intervalul 10 –
15 ani, 3 medici în intervalul 1 5-20 ani, unul în intervalul 5-10 ani . Un singur medic a afirma t
că poate rezista si m ai mult de 20 ani și niciunul că se deteriorează mai repede de 5 ani.
Cei 4 medici care nu au oferit un răspuns concret susțin că nu se poate aprecia
durabilitatea fără a lua în calcul terenul pacientului și condițiile de î ntreținere. Dintre
răspunsuri amintim:
– Rezistă atât timp cât rezistă suportul osos;
– Depinde de condițiile igienă ;

Petcu Mihai -Lucian
58

Fig. II.3-38 Calitățile un ui implant dentar prin comparație între părerea pacienților și părerea
medicilor den tiști

Compar ând calitățile apreciate cel mai mult la un implant dentar , de către pacienți, cu ce
consideră medicii dentiști că apreciază pacienții lor, putem observa următoarele:
– Primul loc este ocupat de rezistența implantului dentar , întrucât cel mai mare procent,
atât din totalul pacienților chestionați cât și din totalu l medicilor dentiști chestionați, o
apreciază ca fiind cea mai importantă;
– Pe locul 2 și 3 observăm o inversare: un porcent mai mare de pacienți apreciază
restaurarea funcți ilor aparatului dento -maxilar ca fiind prioritară, iar medicii sunt de părere ca
pacienții lor își doresc o estetică superioară în primul rând;
– Cei mai puțini spun că accesibilitatea financiară este calitatea cea mai apreciată, un
procent ușor mai mare f iind înregistrat în râ ndul medicilor.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
59

Fig. II.3-39 Distribuția comparativă a medicilor dentiști și a pacienților în funcție de
aprecierea rezistenței unei restaurări protetice fixe

Analizând reprezentarea grafică a r ăspunsurilor paciențil or comparativ cu răspunsurile
medicilor dentiști chestionaț i, în ceea ce privește rezistența unei restaurări protetice fixe,
putem afirma următoarele:
– Cel mai mare procent, atât din totalul pacienților, cât și din totalul medicilor ,
încadrează durabilit atea în intevalul 10-15 ani, urmați de cei care o situează în intervalul 5-10
ani;
– Dintre cei care estimează un interval de 10 -15 ani, mai mulți sunt reprezentați de
medici; iar în intervalul 15 -20, mai mulți sunt reprezentați de pa cienți.

Petcu Mihai -Lucian
60 Rezu ltatele din tabelul completat de medici i dentiști:

Fig. II.3-40 Distribuția implanturilor dentare în funcție de arcada pe care au fost plasate

În urma completării tabelului de către cei 25 de medici s -a constatat un număr
semn ificativ mai mare de implanturi realizate în zona maxilară. Din totalul de 133 de
implanturi declarate și înregistrate, 86 au fost inserate la maxilar și numai 47 la nivelul
mandibulei.

Fig. II.3-41 Distr ibuția implanturilor d entare în funcție de hemiarcada pe care au fost plasate

În urma completării tabelului de către medici avem o distribuție aproximativ egală la
nivelul cadranelor I și II, respectiv III și IV, însă putem observa un număr mai mare de
implanturi inserate în t otal în cadranele II și III. Această creștere se poate expl ică prin
preferința mai multor pacienți de a mesteca mai des în partea stângă.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
61

Fig. II.3-42 Distribuția implanturilor dentare în funcție de diame trul folosit

Este im portant diametrul implantului, care trebuie s ă fie dimensio nat în funcție de
lățimea osului. În cazul în care implantul are un diametru prea mare, osul care r ămâne în
lateral, de o parte si de alta a implantului, este prea sub țire pen tru a sus ține implantu l ți
coroana, exist ând riscul de resorb ție a osului si dezg olire a implantului.
S-a constatat utilizarea, în cele mai multe cazuri, de către medicii dentiști, a
implanturilor cu diametrul de 4 mm (46%), respectiv 3 ,5mm (51%). Într -un numă r redus de
cazuri au fost folosite implanturi cu diametrul de 4 ,5mm (3%).

Petcu Mihai -Lucian
62

Fig. II.3-43 Distribuția implanturilor dentare în funcție de lungimea folosită

Este importantă alegerea implantului cu lungimea potrivită adâncimii osul ui
pacientului. În situația în care implantul este mai mare decât înălțime a osulu i, ultimele spire
vor rămâne neacoperite de gingie, favorizând infiltrarea bacteriilor și inflamarea zonei de
contact între implant ți os, ceea ce poate conduce în timp la pie rderea implantu lui și a osului
care l -a susținut.
Din tabelul completat d e cei 25 de medici s -a constatat utilizarea considerabilă a
implanturilor dentare cu lungimea de 12 mm (40%). În raport aproximativ egal sunt folosite
cele de 10 mm (22%) și 1 4mm (29%), iar în mai pu ține cazuri sunt necesare implanturile cu
lungimea 16 mm (9%).

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
63
Fig. II.3-44 Distribuția implanturilor dentare în funcție de lungimea și diametrul
folosit
În urma completării tabelului de către medici i dentiști am constatat urmă toarele
statistici cu privire la dimensiunile implnaturilor dentare:
• Cele mai utilizate implanturi sunt cele de lungime 12 mm și diametru 3 ,5mm sau
4mm și cele de lungime 14 mm și diametru 3 ,5mm;
• Implantele cu lungimea de 14 mm și diametru de 4mm și cele de lungime 10 mm și
diametru 3 ,5mm sau 4 mm, sunt pe locul 2 la frecvența utilizării;
• Implantele cu diametrul de 4 ,5mm, indiferent de lungime, sunt folosite extrem de
rar sau chiar deloc;
• Implantele cu lungime de 16 mm și diametrul 3 ,5mm sau 4 mm se folosesc num ai
în cazuri speciale și nu sunt atât de des utilizate.

Petcu Mihai -Lucian
64
Fig. II.3-45 Distribuția implanturilor dentare în funcție de lungimea și diametrul
folosit la nivelul maxilarului

În urma completării tabelului de către cei 25 de medici s-a constatat utilizarea
considerabilă a implanturilor den tare, la nivelul maxilarului, de lungime 12 mm și diametru
3,5mm sau 4 mm și de lungime 14 mm și diametru 3 ,5mm. Într-un număr mai redus de cazuri
sunt folosite implanturile de lungime 14 mm și diamet ru 4mm și cele c u lungime 1 0mm și
diametru 4 mm. Numai în câ teva cazuri au fost necesare alte dimensiuni ale implantelor,
respectiv lungime de 10 mm și diametru 3 .5mm sau 4 ,5mm și lungime de 16 mm și diametr u
3,5mm sau 40 mm.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
65

Fig. II.3 -46 Distribuția implanturilo r dentare în funcție de l ungime a și diametrul
folosit la nivelul mandibulei

Se observ ă la nivelul mandibulei o schimbare în frecvența dimensiunilor implanturilor
dentare folosite de către medicii dentiști.
În această zo nă sunt folosite cel mai des, într -un număr aproximativ ega l, implanturile
de lungimi 10 mm, 12mm sau 14 mm și diametre de 3 ,5mm sau 4 mm. De asemenea, într -un
numar mai mare față de maxilar, sunt folosite în mai multe ca zuri implanturile de lungime
16mm și diametru de 3 ,5mm sau 4 mm. Există câteva situații clinice în care au fost nevoie de
implanturi cu diametru mai mare, 4 ,5mm, iar lungimile folosite au fost de 12 mm sau 14 mm.

Petcu Mihai -Lucian
66

Fig. II.3 -47 Distribuția impl anturilor dentare în func ție de lungime a și diametrul
folosit în zona frontală a maxilarului

În urma completării tabelului de către cei 25 de medici dentiști am constatat folosirea
în zona frontală a maxilarului, în cele mai multe cazuri, a implanturilor de lungime 12 mm și
diamet ru 3,5mm sau 4 mm și a implanturilor de lungime 14 mm și diam etru 3,5mm, mai rar cu
diametru 4 mm.
În zona frontală a maxilarului observăm că nu s -au folosit implanturile cu lungime
16mm, iar cele două cazuri înregistrate unde s -au folosit implantu rile de lun gime 10 mm și
diametru 3 ,5mm și 4mm au fost în locul corespu nzător frontalilo r centrali.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
67
Fig. II.3 -48 Distribuția implanturilor dentare în funcție de lungime a și diametrul
folosit în zona laterală a maxilarului

Se observă în zona laterală a maxilarului o creștere a numărului de implan turi inserate
față de zona frontală. Numărul este de aproximativ două ori mai mare în această zonă.
Implanturile cele mai folosite sunt cele de lungime 12 mm și diametru 3 ,5mm sau
4mm, urmate de cel e de lugime 14 mm ș i diametru 3 ,5mm sau 4 mm. Tot în zona lat erală a
maxilarului au fost f olosite mai multe față de zona frontală, implanturile de lungime 10 mm și
diametre variabile, 3 ,5mm, 4mm sau chiar 4 ,5mm. Comparativ cu zona frontală, în zona
laterala s -au folosit și i mplanturile de lungime 16 mm și diametru de 3,5mm sau 4 mm.

Petcu Mihai -Lucian
68
Fig. II.3 -49 Distribuția implanturilor dentare în funcție de lungime a și diametrul
folosit în zona frontală a mandibulei

În urma completării tabelului de către cei 25 de me dici dentiști chestionați am observat
la nivelul zonei frontale mandibulare un nu măr foarte mic de cazuri în care a fost necesară
inserarea de implanturi dentare. Mai exact, în numai 5 cazuri s -au folosit implanturi dentare,
iar dimen siunile folosite au fo st: implanturile de lungime 14 mm și diametru 3 ,5mm (4
implanturi) și un implant de lun gime 16 mm și diametru 3 ,5mm.
Putem observa, chiar dacă avem un număr redus de cazuri, preferința de a folosii
implanturi cu lungimi mai mari pentru zona frontală din zona mandibul ară.
Un motiv des întâlnit din cauza căruia implantarea în zona frontală mandibul ară este
mai rară îl constituie calitatea osoasă precară, cu zone de os subțiri vestibulo -oral.

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
69

Fig. II.3 -50 Distribuția implanturilor dentare în funcție de lungime a și dia metrul
folosit în zona laterală a mandibulei

Observăm la nivelul zonei laterale a mandibulei, în urma completării tabelului de către
medicii dentiști, un număr semnificativ mai mare de implanturi folosite față de zona frontală.
Cele mai folosite dimensiun i sunt cele de lungime 12 mm și diametru 3 ,5mm sau 4 mm
și cel e de lungime 10 mm și diametru 3 ,5mm sau 4 mm. Se remarcă preferința utilizării unor
implanturi de lungimi mai mici în zona laterală a mand ibulei.
Sunt folosite în anumite cazuri și implanturi de l ungimi mai mari. S -a înregistrat
utilizarea implanturilor de lungi me 14 mm și diametru 3 ,5mm sau 4 mm și de lungime 16 mm
și diametru 3 ,5mm sau 4 mm, într -un număr mai redus, dar constant.
Mult mai rar sunt folosite implanturile cu diametre mai mari, de 4 ,5mm. Au fost
notate numai 3 cazuri, iar lungimile implanturilor respective au fost de 12mm și 14 mm.

Petcu Mihai -Lucian
70 2.4 CONCLUZII
În urma studiului realizat pe un număr de 77 de pacienți cu implanturi dentare și un
numă r de 25 de medici dentiști din județul Dolj, putem concluzi ona următoarele:
• În realizarea unei manopere de tipul implantului dentar, medicii de ntiști sunt nevoiți să
urmeze un protocol exact și să adune cât mai multe informații despre pacient în
vederea a legerii implantului ideal, iar acesta din urmă să îndepline ască toate
necesitățile pacientului.
• Din punct de vedere al dimensiunilor, medicii de ntiști folosesc cel mai mult
implanturile de lungime 12 mm și diametrul 3 ,5mm sau 4 mm, în toate zonele cavității
orale. Într -un număr aproximativ egal sunt folosite și impl anturile d e lungime 14 mm,
însă numai cu diametrul 3 ,5mm; cele cu diametrul 4 mm sunt utilizate de două ori mai
puțin.
• La nivelul mandibulei se preferă implanturile mai scurte, astfel, cele mai utili zate sunt
cele de lungime 12 mm și 10 mm. În continuare întâl nim și implanturi de lungime
14mm sau chiar 16 mm, însă într -un număr mai redus.
• Implanturile cu diametru mai mare, 4 ,5mm, sunt folosite extrem de rar, numai în
cazuri speciale. Lungimea acestor imp lanturi variază, existând cazuri cu lungime
10mm, 12mm și 14mm, însă niciun practician nu a folosit o lungime de 16 mm.
• Observăm totuși câteva probleme, în principal limitările financiare ale pacienților care
nu le permit un tratament la standarde superioar e, optând pentru tratamente mai
accesibile din acest punct de vedere, fiind una din prioritățile lor;
• Altă problemă este nivelul de educație în ceea ce privește importanța une i igiene
dentare corecte atât în păstrarea dinților naturali cât și a restaurăril or dentare fixe pe o
perioadă cât mai lungă, precum afirmă că își doresc: aproximativ 6 2% din pacienți au
afirmat că se periază de două ori pe zi și că folosesc mijloacele aux iliare de îngrijire;

Frecvența utilizării implanturilor dentare și percepția medicilor și pacienților asupra uti lizării acest ora
71 BIBLIOGRAFIE

1. Iorgulescu D., Curs de Implantologie Orală, editura SITECH, Craiova, 2014
2. Brånemark P -I.: An experiment al and clinical study of osseointegrated implant
penetrating the nasal cavity and maxillary sinur, J. Oral Maxillofa cial Surg.
42:497 -505, 1984
3. Augustin Mihai et al. – „Implantele endoosoase osteoi ntegrate in stomatologie”,
Editura Sylvi, Bucu resti, 1995;
4. Sîrbu I., Nimigean V., Săndulescu M. și colab. Curs Practic de Implantologie
Orală – ediția a II -a, editura CTEA, Bu curești, 2006
5. Prasad DK, Shetty M, Mehra DR. Anatomical Considerations in Implant Selection
and Positioning . Int J Oral Implant ol Clin Res 2 013;4(1):24 -29.
6. Oikarinen K, Raustia AM, Fartikainen M. General and oral local contradinctions
for endosteal implant s: An epidemiological panoramic radiographic study in 65 –
years -old subjects . Comm Dent Oral Epidemiol 1995;23:114 -18.
7. Misch C. Dental implan t complications: Etiology, prevention and treatment (1st
ed). Wiley – Blackwell 2010:57 -62.
8. Misch CE. Contemporary im plant dentistry (3rd ed ). St Louis:Mosby, Inc.
2008:168 -72.
9. Winkler S, Morris HF, Ochi S. Implant survival to 36 months as rela ted to lenght
and diameter . Ann Periodontol 2000;5:22 -31.
10. H. Martinez, M. Davarpanah, P. Missika, R. Celletti, R. Lazzara, Optima l implant
stabilization in low density bone, Clin. Oral Implants Res. 12 (5) (200 1) 423 –432.
11. I. Miyamoto, Y. Tsuboi, E. Wada, H . Suwa, T. Ii zuka, Influence of cortical bone
thickness and implant length on implant stability at the time of surgery – clinical ,
prospective, biomechanical, and imaging study, Bone 37 (6) (2005) 776 –780.
12. Tao Li, Kaijin Hu, Libo Cheng, Yin Ding, Yuxiang D ing, Jinling Shao, Liang
Kong , Optimum selection of the dental implant diameter and length in the
posterior mandible with poor bo ne quality – A 3D finite element analysis, 2010 .

Petcu Mihai -Lucian
72 13. O. Dilek, E. Tezulas, M. Dincel, Required minimum primary stability and torque
values for i mmediate loading of mini dental implants: an experimental study in
nonviable bovine femoral bone, Oral Surg. Oral Me d. Oral Pathol. Oral Radiol.
Endod. 105 (2) (2008) e20 –e27.
14. https://www.for.org/en /treat/treatment -guidelines/edentulous/treatment –
procedures/surgical/surgical -protocols -general/placement -implants –
torque?activ e_tid=444
15. https://www.osstell.com/isq/
16. I.-H. Cho, Y. -I. Lee, and Y. -M. Kim, “A comp arative study on the accuracy of the
devices for measuring the implant stability, ” Journal of Advanced Prosthodontics,
vol. 1, no. 3, pp. 12 4–128, 2009.
17. Zita Gomes R, de Vasconcelos MR, Lopes Guerra IM, de Almeida RAB, de
Campos Felino AC. Implant Stabilit y in the Posterior Maxilla: A Controlled
Clinical Trial. Biomed Res Int. 2017;201 7:6825213. doi:10.1155/2017/6825213
18. Elena Preo teasa, Lauren tiu Iulian Florica, Florian Obadan, Marina Imre and
Cristina Teodora Preoteasa (February 25th 2015). Minimally Invas ive Implant
Treatment Alternatives for the Edentulous Patient — Fast & Fixed and Implant
Overdentures, Current Concepts in Dent al Implantolo gy, Ilser Turkyilmaz,
IntechOpen, DOI: 10.5772/59369. Available from:
https://www.intechopen.com/books/current -concepts -in-dental –
implantology/minimally -invasive -implant -treatment -alternatives -for-the-
edentulous -patient -fast-fixed -and-implant –
19. Ata-Ali J, Peñarroc ha-Oltra D, Candel -Marti E, Peñarrocha -Diago M . Oral
Rehabi litation with Tilted Dental Implants: a Metaanalysis. Medicina Oral
Patologia Oral y Cirugia Bucal 2012;17(4):e582 -7.