PROGRAM DE STUDIU FINANTE SI BANCI FORMA DE INVATAMANT IF LUCRARE DE LICENTA LOCUL SI ROLUL IMPOZITELOR DIRECTE IN FORMAREA RESURSELOR FINANCIARE… [618150]

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANTA
FACULTATEA DE STIINTE ECONONOMICE
PROGRAM DE STUDIU FINANTE SI BANCI
FORMA DE INVATAMANT IF

LUCRARE DE LICENTA
LOCUL SI ROLUL IMPOZITELOR DIRECTE IN FORMAREA RESURSELOR
FINANCIARE PUBLICE

COORDONATOR STIINTIFIC
CONF.UNIV.DR.OPRISAN OANA

ABSOLVENT: [anonimizat]…… ……………………………………………………… ……………….2
CAPITOLUL I.LOCUL SI ROLUL IMPOZITELOR
1.1.SCURTA ISTORIE PRIVIND
IMPOZITELE………………………………………………………………… ……………….
1.2.LOCUL IMPOZITELOR IN CONSOLIDAREA SISTEMULUI
FISCAL……………………………… ……………………………………………………….
1.3.TIPURI DE
IMPOZITE………… …………………………………………………………………………
CAPITOLUL II.TIPURI DE IMPOZITE
DIRECTE………………………………… ………………………………… ……………….
2.1.IMPOZITUL PE
AVERE………… ……………………………………………………………………………
2.2.IMPOZITUL PE
VENIT…………… …………………………………………………………………………
2.3.IMPOZITUL PE
DIVIDENDE……… …………………………………………………………………………
CAPITOLUL III.SISTEMUL FINANCIAR PUBLIC
3.1.DEFINITIA SI STRUCTURA SISTEMULUI FINANCIAR
PUBLIC……………………………………… ……………………………………………..
3.2.IMPOZITELE -PARTE COMPONENTA A
SOCIETATII…………………………………………………… …………………………..
CAPITOLUL IV.STUDIU DE CAZ PRIVIND REPARTIZAREA SURSEI
FINANCIARE………………… ……………………………………………………………
CONCLUZII… ……………………… ……………………………………………… ……..
BIBLIOGRAFIE…………………………… ……………………………………………..

INTRODUCERE

Lucrarea de fata intitulata „LOCUL SI ROLUL IMPOZITELOR DIRECTE IN FORMAREA
RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE” ,aduce in atentie evolutia impozitelor de la stadiul
in care acestea s -au manifestat pe mai multe domenii, ce sunt bine cunoscute si in zilele
noastre,la momentul in care ele au devenit parte pregnanta a societatii.
Resursele financiare au fost definite in multe forme,capatand mai multe valente insa toate
definitiile au ca si simbol impozitul.Astfel ca,fara impozite ar exista un dezechilibru financiar
destul de aprofundat incat statul nu ar mai stii cum sa faca fata,cum sa gestioneze
situatia.Impozitele au menirea de a departaja oamenii cu resurse precare de s upravietuire fata
de cei care au un venit considerabil,astfel asigurandu -se un minimum de echilibru in societate
dar si in anumite domenii,cum ar fi cel economic.
Am decis sa abordez aceasta tema intrucat mi s -a parut interesant felul in care impozitele s -au
dezvoltat,faptul ca ele au existat dintotdeauna si ca in foarte multe tari,rolul acestora a depins
de , dezvoltarea societatii.
Asa cum am mai zis,fara impozite ar exista un haos greu de asimilat,greu de controlat,fiecare
impozit contribuind la ascensiu nea sistemului fiscal,ele contribuie la renasterea societatii din
cenusa exact ca pasarea phoenix.
In multe state au existat niste impozite insituite la momentul nepotrivit in conditii care nu
menite sa ajute la sprijinirea societatii ,astfel ca cei care s e ocupa de impozite ar trebui sa fie
mai expliciti si sa inteleaga mult mai bine nevoile oamenilor si resursele acestora.
Lucrarea de fata este structurata pe patru capitole,fiecare capitol vizand anumite aspecte
importante ce merita a fi subliniate.
In ca pitolul I ,regasim un scurt istoric legat de evolutia impozitelor,cum au aparat si cum s -au
dezvoltat,locul lor in consolidarea sistemului financiar public si tipologia acestora.
In capitolul II ,sunt prezentate pe scurt cateva impozite directe,cum ar fi i mpozitul pe avere,pe
venit si pe dividende pentru a putea evidentia rolul acestora precum si intelegerea cat mai
clara a functionari in cadrul sistemului financiar din Romania.
In capitolul III, avem o mica introducere legata de sistemul financiar public p entru a putea
sesiza cu precizie conexiunea dintre acestea si impozite.
In capitolul IV, este prezentat un studiu de caz privind modalitatea de calcul a sursei
financiare.
Imi doresc sa fi atins toate punctele necesare pentru realizarea unui subiect ce sus cita multe
semne de intrebare si care priveste tot felul de contribuabili,de la cei mici pana la cei mari.
Va multumesc !

CAPITOLUL I.LOCUL SI ROLUL IMPOZITELOR
1.1.SCURTA ISTORIE PRIVIND IMPOZITELE

Odata cu dezvoltarea societatii,oamenii au inceput sa simta din ce in ce mai pregnant apasarea
impozitelor.
Inca din Antichitate,impozitele au fost cunoscute,acestea au aparut concomitent cu evolutia
societatii umane in cadrul acelor formatiuni statale.Impozitele au fost determinate sa se
ramnifice pe mai multe domenii pentru a ajuta statul dar si pentru a asigura un anumit
echilibru financiar.
In functie de factorii economico -financiari ai fiecarei tari,impozitele s -au dezvoltat pe fondul
mai multor factori din tara respectiva.Astfel ca in fostele republice antice grecesti dar si in
statul antic roman,cheluielile destinate functionarii organelor de conducere statala,cheltuielile
pentru intretinerea si asigurarea ordini i publice erau privite ca niste cheltuieli publice.
In statul antic atenian,principalul impozit era pretins din bunuri dar si de la proprietarii de
terenuri.Tot in statul antic atenian,s -a impus impozitul asupra cetatenilor sa finanteze costurile
de razboi ,acest tip de impozit avea denumirea de „tributum”.
In perioada Evului Mediu,impoitele s -au dezvoltat si mai mult capatand tot felul de
forme,caracteristici,avantaje si dezavantaje.In aceasta etapa,in Anglia s -a nuantat impozitul pe
pamant.
Urmatoarea epoc a este cea moderna,aceasta fiiind marcata de varietatea veniturilor
cetatenilor,dezvoltarea conditiilor mestesugarilor,manufacturilor si a comertului.Odata cu
dezvoltarea acestora,cheltuielile au crescut si ele,impozitele au explodat in perioada
urmatoare inmultindu -se semnificativ.
Franta reprezinta tara in care sporirea impozitelor a fost foarte evidenta,rolul monarhilor era
din ce in ce mai apasatoare deoarece monarhii aveau dreptul de a institui tot felul de impozite
pentru ca la urma banii sa revina to t la ei.
Despre Romania,putem spune ca impozitele au existat mereu,ele facand parte din evolutia
societatii.Istoria impozitelor din Romania incepe in anul 512 i.Hr. ,astfel ca Dacia avea trei
feluri de „asezaminte”: coloniile -ce erau formate din cetatenii care aveau toate drepturile ;
municipiile -erau considerate cetati straine iar oamenii aveau mai putine drepturi in comparatie
cu ,coloniile ;si ultima forma se numea „state” ,acestea fiind inlocuite de populatia autohtona.
Exista si o persoana cu un grad i nalt in Dacia ce se numea pro -consule Trium Daciarum.Rolul
acestui functionar se manifesta pe mai multe directii,acesta fiind ajutat in conducerea
provinciei de 3 procuratores.Procuratores se ocupau sa stranga darile dar si sa repartizeze
cheltuielile.La r andul lor,procuratores erau ajutati de mai multi functionari fiscali.Darile
percepute de la locuitorii din Dacia era incasate de pe intregul Imperiului Roman fiind de
doua feluri:directe si indirecte.
Impozitele directe din Dacia erau „tributum soli” si „t ributum capitis”.Aceste doua impozite
inseamna aceea dare funciara asupra proprietatilor imobiliare si impozitul celalalt era achitat
de cei care nu achitau impozitul anterior.

In epoca navalilor barbare(incepand cu anul 270:data ce semnifica eliberarea Da ciei de catre
romanii, pana in secolul XIV cand s -au constituit Principatele) singurele dari erau dijmele si
muncile.
Aparatul fiscal din cadrul Principatelor era alcatuit din „Domnul”(ce se ocupa de ridicarea
tuturor darilor),apoi marele „Vistiernic” si c eilalti functionarii din orase si sate.
Primele dari din Principate ,au fost in natura astfel existau mai multe obligatii ale
functionarilor dupa cum urmeaza : „gablarii”(strangeau dijma pe produsele agricole),
„galetarii” (strangeau produsele agricole) , „fanarii”(strangeau fanul).Locuitorii erau nebvoiti
sa mai presteze si alte muncii in afara de acestea.Numarul clacarilor si
potcovarilor(functionarilor) care se ocupau cu asa ceva era destul de numeros.Strangerea
darilor in banii reprezinta cea mai impor tanta categorie a functionarilor.
In perioada urmatoare,1711 -1821, au fost consolidate reforme ce priveau impozitele.Astfel ca
o insemnata parte a acestora erau menite sa ajute la echilibrarea balantei dintre saraci si
bogati.In acesti ani s -a instituit u nirea venitului „camarii” cu venitul tezaurului public
alcatuind o singura casa de unde se faceau platile.
Un alt eveniment ce a avut loc in aceasta perioada a fost introducerea principiului generalitatii
la impozit conform caruia toti locuitorii tarii era u obligati la plata birului in sistemul „cislei”.
In anul 1862,dupa ce s -au unificat Principatele,domnitorul Alexandru Ioan Cuza,a introdus
mai multe reforme : legea pentru unificarea contributiei de poduri si sosele din 31 martie
1862, legea contributiei funciare din 31 martie 1862,legea pentru unificarea contributiilor
personale din 8 ianuarie 1863.
In zilele noastre,numarul impozitelor si taxelor a ajuns la un numar destul de mare astfel ca
majoriatea sereviciilor si bunurilor sunt impozitate.
In anul 20 10,Romania ocupa locul 3 in ceea ce priveste pnderea impozitelor indirecte(45,2%)
in total impozite,primele locuri fiind ocupate de Ungaria(45,5%) si Bulgaria(55,4%).
Dupa cum am putut observa,istoria impozitelor dateaza inca din Antichitate,ele fiind o pa rte
din viata noastra,de mule ori nedandu -ne seama de faptul ca ele sunt acolo,asteapta sa fie
platite.
Evolutia impozitelor s -a produs intr -un mod accelerat, fiecare etapa a umanitatii fiind
caracterizata de anumite impozite.In tara noastra,au existat cat eva exemple de impozite si taxe
care au fost mult prea exagerate sau mult prea banale pentru a avea o anumita consistenta.
Autoriatile romane au introdus urmatoarele taxe „deosebite” in cadrul Romaniei : taxa pe
artificiii din Timisoara in care acele firme ce se ocupau cu serviciile pirotehnice plateau
autoritatilor locale 200 de lei pentru un singur minut de spectacol cu artificii, taxa pe apa de
ploaie din Craiova in care cetatenii achitau 41 de bani pe metrul cub de apa de ploaie,o alta
taxa speciala a f ost cea pe paragina din Timisoara in care proprietarii de terenuri sau cladirile
care nu erau ingrijite corespunzator riscau sa plateasca o amenda usturatoare.
Romania ,insa,nu a fost singura tara absurda cand vine vorba de impozite, mai sunt si alte tari
ce au introdus taxe si impozite ciudate.

Ca si exemplu avem impozitul pe dintii ce a fost inventat de turcii medievali,astfel ca
demnitarii turci considerau ca cei care aveau dinti buni isi puteau permite luxul de a manca
mai mult decat ceilalti,astfel tre buiau impozitati.
Un alt exemplu il constituie impozitul pe soare ce este aplicat si astazi in insulele
Malllorca,Ibiza,Menorca s.a. Turistii fiind cei care platesc acest impozit pentru ca vin sa se
bronzeze.
Impozitul pe dansul din buric,este un impozit aparut in Egipt fiind aplicat de secole,el
reprezinta 400 de milioane de dolari fiind considerat pe locul 5 ca marime dintre impozitele
aplicate pentru profesii libere.
In Rusia,Petru Cel Mare a fost un personaj ce s -a facut cunoscut prin introducerea impo zitului
pe baie(orice casa ce avea o camera de imbaiere , era taxata), taxa pe barba(toti cei care aveau
barba,plateau).
In anul 2005 a fost introdusa in Carolina de Nord,taxa pe droguri iar apoi mai multe state
americane au adoptat -o.Desi pare a nu avea l ogica sa platesti ceea ce este ilegal,totusi aceasta
taxa se aplica in mai multe state.
Statul are nevoie de bani,de resurse pentru a -si putea alimenta bugetul ca apoi sa distribuie
mai departe acei bani.Statul ar putea fi considerat un parinte care interv ine in viata copilului
pentru a nu fi nesabuit cu banii.Unii parintii(unele state) sunt mai stricti in ceea ce priveste
respectarea regulilor iar altii stiu sa satisfaca intr -o proportie cat mai mare cele doua
campuri,si anumite capacitatea de a fi parinte si intelegerea nevoilor copiilor tai(societatea –
copiii, parintele -statul).

1.2.LOCUL IMPOZITELOR IN CONSOLIDAREA SISTEMULUI
FISCAL
Dupa cum am aratat in subcapitolul anterior,impozitele au jucat inca din cele mai vechi
timpuri un rol primo rdial in viata societatii.Astfel ca ele au contribuit in unele state la lansarea
statelor iar la altele la decaderea acestora.
Benjamin Frankin,un mare om politic,om de stiinta dar si filozof,spunea : „In aceasta lume
nimic nu este sigur in afara de moarte si de impozite.”Acest citat are multe conotatii ,putem
reiefa faptul ca impozitele apar cand ne nastem si se sting cand murim,chiar si cand murim
,rudele noastre trebuie sa achite alte nenumarate taxe.
O definitie preluata din manualul de fiscalitate al d omnului profesor Negrea
Alexandru,sustine faptul ca : „impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din
veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice,puse la dispozitia statului in vederea
acoperirii cheltuielilor sale.Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu ,cu titlul
nerambursabil si fara o contraprestatie din partea statului.”
Statul reprezinta puterea semnificativa deoarece acesta are dreptul fundamental de a institui
impozite,drept ce este exercitat de catre organele puterii cen trale,adica Parlamentul , dar si
prin organele administratiei de stat locale.
Sursa veniturilor fiecarui contribuabil difera in functie de modalitatea in care acestia isi
asigura existenta.Astfel,pentru agentii economici avem profitul rezultat din urma act ivitatii
lor, pentru proprietarii funciari avem renta,pentru functionari si salariati salariul iar pentru
detinatorii de hartii de valoare venitul produs de acestia.
Exista o diferenta majora intre impozite si taxe ,pentru a putea determina locul impozitel or in
formarea sistemului financiar,trebuie sa specificam faptul ca taxele sunt niste plati
efective,efectuate de catre persoane juridice si fizice pentru anumite servicii prestate
platitorului de catre institutiile sau autoritatile publice.Impozitele se d eosebesc fata de taxe
deoarece,ele nu presupun nici un fel de contraprestatie din partea statului,fiind obligatorii.
Rolul impozitelor se manifesta pe mai multe planuri in functie de mnodul de dezvoltare al
statului respectiv,astfel avem mai multe roluri.
In primul rand,in plan financiar,impozitele joaca un rol covarsitor in sensul ca acestea
constituie mijlocul principal de procurare a resurselor banesti necesare acoperirii cheltuielilor
publice(aproximativ 80%).In anumite tari dezvoltate,contributiile,imp ozitele si taxele asigura
9 zecimi din totalul resurselor financiare ale statului,in timp ce in tarile in curs de
dezvoltare,aceasta pondere este de aproximativ 5 zecimi.Dupa perioada postbelica,impozitele
au cunscut o crestere continua atat in expresie re latva cat si absoluta.
In al doilea rand,in plan economic,impozitele au devenit un mijloc de interventie in viata
economica deoarece sunt un factor de echilibru in economie.Rolul impozitelor se manifesta
prin intermediul masurilor pe care acesta le ia pent ru a asigura o economie echilibrata,uneori
prin crestere impozitelor iar alteori prin micsorarea acestora.
In al treilea rand,in plan social,impozitele au rolul de a redistribui o parte a produsului intern
brut intre diferite categorii sociale,precum si in tre persoanele fizice si juridice.Principala
categorie fiind constituita de impozite si taxe.

In al patrulea rand,in plan politic,impozitele sunt utilizate pentru a stimula relatiile economice
cu alte state sau de a le limita.
Din aceste roluri prezentate succint, rezulta ca impozitele au mai multe functii ,dintre care cea
de redistribuire a veniturilor ,functia de echilibru in societate si functia de interventie in cazul
anumitor dezechilibre.
Impozitele sunt influentate atat de factorii interni(cum ar fi progresivitatea cotelor de
impunere) dar si de factorii externi(nivelul produsului intern brut pe locuitor).
Prin intermediul impozitelor,statul influenteaza o faza sau alta a procesului de reproductie
sociala in functie de interesul sau.Statul foloseste p arghia impozitelor pentru a stimula
cresterea productiei in anumite ramuri ale economiei,de a implementa unitati economice,
pentru a ajuta acele zone slab dezvoltate,dar si posibilitatea de degrevare fiscala a anumitor
categorii de contribuabilii in functi e de obiectivele urmarite.
Locul impozitului in orice stat este de a ajuta economia sa prospere,sa nu ramana la stadiul de
economie precara.Exista insa 10 tari in care cetatenilor nu li se cer sa plateasca impozit pe
venit dar nici contributii sociale potr ivit Forumului Economic Mondial.Acestor tari nu li se
cer sa plateasca impozitele respective deoarece acolo exista rezerve uriase de petrol fie sunt
paradisuri fiscale.
Cele 10 tari sunt : Qatar(tara care poate conta pe rezervele sale de gaz,localnicii tre buie sa
contribuie doar cu 5% din venituri la asigurarile medicale), Emiratele Arabe Unite(se bazeaza
pe imense rezerve de petrol si de gaz,impozitarea cu 55%societatilor care exploateaza aceste
resurse),Andorra(aici nu exista impozite pe venituri,TVA -ul este foarte mic,nu sunt taxate
averile iar taxele vamale sunt platite de catre turistii),Cayman(aceasta insula britanica situata
in Caraibe nu are un sistem de securitate sociala pentru cei 50.000 de locuitori),Bermude(aici
traiesc oamenii foarte bogatii i ntrucat averea lor nu este impozitata),Arabia Saudita(petrolul
se gaseste intr -o cantitate enorma astfrel ca nu este nevoie de impunerea anumitore taxe sau
impozite,o caracteristica a acestui stat fiind aceea ca toate companiile straine care vin sa
exploat eze petrolul saudit trebuie sa -si plateasca dreptul de a intra pe piata celui mai mare
exportator de petrol,aproximativ 20% din veniturile strainilor in acest sector intra in seifurile
tarii),Insulele Virgine Britanice(angajatii nu platesc impozite,fiind t axate firmele la care
lucreaza),Monaco(nu se percepe impozit pe venit,in schimb se taxeaza
cazinourile),Bahrein(veniturile sunt obtinute datorita subsolului astfel ca Guvernul local ii
taxeaza pe cei care inchiriaza spatii rezidentilor straini) si Kuweit(n umai 7% dintre angajati
locali lucreaza la privat,restul activeaza in serviciul public).Aceste tari arata faptul ca nu e
neaparat nevoie de impozite daca economia tarii tale este suficient de dezvoltata,putand face
fata diverselor crize economice sau a alt or probleme fara a apela la introducerea
impozitelor.In tara noastra sistemul privat este destul de mare astfel ca trebuie sa mai existe si
anumite impozite care sa ii aduca banii statului.
Romania nu face parte din grupul tarilor foarte dezvoltate deoarec e economia noastra nu este
asa de bogata in comparatia cu statele enumerate anterior,impozitele constituie o modalitate
pentru a mentine un anumit echilibru financiar -economic.

1.3.TIPURI DE IMPOZITE
„Ti se ia o taxa pe ceea ce economisesti si ti se ia o taxa si cand mori.”(„Tata bogat,tata sarac –
Robert T.Kiyosaki)
Taxele si impozitele afecteaza procesul de luare a deciziilor(Gestiune bancare –
Prof.univ.Dobre Elena) astfel ca foarte putine decizii sunt luate de managerul financiar fara a
lua in considerare impactul taxelor si impozitelor.Atunci cand evaluam noi proiecte,vom
vedea ca impozitarea veniturilor joaca un rol fundamental.Atunci cand firma studiaza
posibilitatea achizitionarii unei fabrici sau unui nou echipament de productie ,veniturile
rezultate din investitie ar trebui evaluate dupa impozitare.Astfel,firma nu va evalua in mod
real fluxurile de numerar adaugate generate de noul proiect.Guvernul realizeaza de asemenea
ca impozitarea si taxarea afacerilor pot afecta deciziile de afaceri si prin urma re se foloseste
de acestea pentru a incuraja consumul si investitiile in anumite zone.Daca spre
exemplu,Guvernul doreste incurajarea investitiilor in dezvoltarea si cercetarea unor noi
proiecte ,poate oferi o amanare de la plata impozitelor pe asemenea in vestitii.Acest lucru ar
reduce efectul reducerii impozitarii acestui domeniu de activitate,care la randul ei,duce la
cresterea fluxurilor de numerar dupa impozitare ale firmei.La randul lor,fluxurile mai mari de
numerar au efectul de a face proiectele de c ercetare si dezvoltare profitabile,fapt ce nu ar fi
fost altfel posibil.De fapt,Guvernul se foloseste de taxe si impozite ca un instrument de a
directiona investitiile spre astfel de proiecte care ar fi ne -profitabile altfel si spre proiecte care
creeaza n oi locuri de munca.Taxarea si impozitarea joaca de asemenea un rol in determinarea
structurii financiare a unei firme,cu alte cuvinte,compozitia active -pasive ale acesteia.Cu toate
ca acest fapt a fost si este subiectul unor intense controverse timp de tre i decenii,un aspect
ramane constant : legile privind taxarea si impozitarea fac finantarea sau creditarea firmei mai
atractive decat emiterea de actiuni.
Cheltuielile privind dovanda sunt deductibile din punct de vedere fiscal pe cand platile de
dividende catre actionarii nu sunt deductibile atunci cand se calculeaza profitul impozabil al
firmei.Cheltuielile privind plata dobanzii pentru creditele atrase reduc profitul,in fapt a plati
dobanzi in loc de dividende ajuta la reducerea taxelor pentru întreprinde re.
Excluzand aceste mici dezavantaje ale impozitelor sa revenim la tipologia
impozitelor.Impozitele au ca si element cheie notiunea de plata baneasca ,obligatorie efectuata
atat de persoanele fizice cat si de cele juridice in favoarea bugetului de stat l a termenenul
stabilit de lege,fara obligatia statului de a -i returna banii intr -un mod direct si imediat.Plata
impozitelor are un caracter obligatoriu pentru toate persoanele care realizeaza venit dintr -o
anumita sursa baneasca,impozitele stabilindu -se pri n lege de catre stat.
Elementele impozitului ce sunt conturate cu prilejul instituirii unui nou impozit sunt :
1.subiectul impozitului(este reprezentat de platitorul obligat prin lege la plata impozitului) ; 2.
Suportatorulimpozitului(este cel care suport a cu adevarat,in adevaratul sens al cuvantului
,impozitul);3.obiectul impozitului(se refera la ceea ce este supus impunerii);4.sursa
impozitului(arata din ce anume se plateste impozitul);5.unitatea de impunere(unitatea de
masura in care se exprima obiectul impozabil);6.cota impozitului(impozitul ce este aferent
unei unitati de impunere);7.asieta(masurile luate de organul fiscal in realizarea sursei din care
se plateste impozitul);8.termenul de plata(subiectul impozitului trebuie sa achite
contravaloarea imp ozitului la data inscrisa).

Principiile impunerii sunt in numar de patru.Putem spune ca impunerea poate fi o multitudine
de operatii efectuate in baza legii dar si de masuri,acestea avand menirea de a se putea stabili
impozitul care revine in sarcina anumi tei persoane fizice ,de asemenea pentru ca un principiu
sa fie considerat rational trebuie sa satisfaca mai multe principii.In primul rand,principii de
echitate fiscala.Se refera la dreptate in materie de impozit,egalitatea in fata impozitului
presupune c a impunerea sa se faca in acelasi mod pentru toate persoanele,deosebirile de
tratament fiscal nu trebuie sa existe.Principiul numarul doi,intitulat principii de politica
economica se refera la faptul ca statul utilizeaza impozitele pentru a putea exercita o anumita
influenta in ceea ce priveste dezvoltarea unor ramuri sau sub -ramuri economice precum si de
a extinde sau restrange relatiile economice cu strainatatea.Principiul numarul trei spune ca
impozitele pot fi considerate stabile daca nu sunt influentat e intr -un sens sau altul de ordin
conjucturral ale ciclului economic,acest principiu se cheama principii de politica
financiara.Iar ultimul principiu,numit principii de politica sociala se refera la faptul ca fiecare
stat isi promoveaza obiectivele social politice.
Impozitele se pot clasifica dupa mai multe criterii.In primul rand,dupa obiectul impunerii
exista impozite pe venit,pe avere si pe cheltuieli.In al doilea rand,deosebim impozite dupa
scopul urmarit de acestea la introducerea lor,astfel vom avea : impozite cu caracter fiscal(sunt
acelea care sunt instituite in vederea realizarii veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor
statului) si impozite cu caracter de ordine(pentru limitarea unei actiuni sau in vederea atingeri
unui tel ce nu are caracter fi scal).
In al treilea rand,dupa frecventa cu care se incaseaza la bugetul statului avem impozite
permanente(adica se incaseaza mereu de la bugetul statului) si impozite intamplatoare(cand se
instituie si se incaseaza doar o singura data).
In al patrulea ran d,dupa institutia care le administreaza regasim impozite federale(in cazul
statelor de tip federal,de exemplu S.U.A.)impozite ale administratiei centrale de stat si
impozite ale colectivitatilor locale(in statele de tip unitar,de exemplu Romania).
In ultim ul rand,dupa principalele trasaturi de forma si de foond regasim impozitele directe si
impozitele indirecte.Cele indirecte nu se stabilesc direct si nominal pe persoane asupra
subiectului impozabil,asezandu -se asupra vanzarii bunurilor si serviciilor,aici intra:taxe de
consumatie,taxe vamsale ,taxe de inregistrare si de timbru si monopoluri fiscale.
Cele directe se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice si /sau juridice in functie de
averea lor si/sau pe venituri,pe baza cotelor de impozit prevaz ute de lege.

CAPITOLUL II.TIPURI DE IMPOZITE DIRECTE
2.1.IMPOZITUL PE AVERE

Vom incepe analiza impozitelor directe oferind anumite definitii legate de acestea.
Impozitele directe constituie forma cea mai veche si mai simpla de impunere,aceasta avand
doua forme :impozite reale si impozite personale.Categoria impozitelor reale se caracterizeaza
prin aceea ca ele se stabilesc in permanenta legatura cu anumite obiecte materiale(de
exemplu:pamantul),fata de situatia personala a subiectului impozabil facandu -se abstractie
,acestea purtand denumirea si de impozite pe produs.In categoria impozitelor de tip real intra:
cladirile,activitatile economice neagricole si miscarea capitalului banesc.Categoria de
impozite personale se desosebeste fundamental de c ele reale prin simplul fapt ca tin cont de
situatia personala a subiectului impozabil,numindu -se si impozite subiective.Acestea
intalnindu -se sub forma impozitelor pe venit si impozite pe avere.
Trecerea de la impozite reale la cele personale s -a produs di ferit in tari,in unele manifestandu –
se din a doua jumatate a secolului XIX -lea si in altele in perioada din cele doua razboaie
mondiale.
Impozitul personal sub forma celui pe venit se imparte in impozit pe veniturile persoanelor
fizice si impozite pe venit ul persoanelor juridice.
Impozitul pe venitul persoanelor juridice se diferentiaza in functie de modul cum sunt
organizate acestea,respectiv in societati de capital si societatiu de persoane.In cazul societatilor
de persoane se face mai dificil diferenta i ntre patrimoniul societatii si averea fiecarei persoane
asociate,din cauza aceasta impunerea veniturilor societatilor de persoane se face pe baza
sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice.
Impozitul pe venitul persoanelor fizice se refera la faptul ca sunt datorate de persoanele fizice
care au resedinta intr -un anumit stat precum si de persoanele nerezidente care realizeaza
venituri din sursele acelui stat,cu unele exceptiii prevazute de lege.La plata impozitului nu se
impun urmatoarele categorii de persoane:suveranii si familiile regale,diplomatii straini
acreditati in tara respectiva si uneori,militari si persoanele fizice care realizeaza venituri pana
la un anumit plafon.
Obiectul impozitului il poate constitui veniturile realizate din agricultu ra,banci,comert,asigurari
si profesii libere,mici mestesugarii,liber profesionisti etc.Venitul impozabil este cel care ramane
din venitul brut dupa ce se scad anumite cheltuieli.
Impozitul pe venit se aseaza pe fiecare persoana care a realizat venituri,dec i este o impunere
individuala.In practica fiscala sunt cunoscute doua sisteme de asezare a impozitelor pe
veniturile acestora,impunerea separata a veniturilor provenind din fiecare sursa si cea de -a doua
impunere globala a veniturilor indiferent de sursa d e provenienta.
Impozitele pe avere au fost instituite in stransa legatura cu dreptul de proprietate asupra unor
bunuri mobile si imobile.Acestea se impart pe trei categorii:a.impozite propriu -zise asupra
averii(impozitele stabilite asupra averii si care se platesc din venitul produs de averea

respectiva.Cele mai intalnite fiind acele impozite pe proprietati imobiliare si impozite asupra
activului net);b.impozitele asupra circulatiei averii(in aceasta categorue se includ : impozitele
pe actele de vanzare -cumparare,impozite pe succesiuni,impozite pe donatii,impozite pe hartii
de valoare,impozite pe tranzactiii la bursa,impozit pe circulatia capitalurilor si a efectelor
comerciale.In cazul impozitarii pe succesiuni,sarcina fiscala se stabileste fie asupra intre gului
activ succesoral,indiferent de modul de impartire intre mostenitori);c.impozite asupra cresterii
averii(se refera la sporul de valoare pe care l -au inregistrat anumite bunuri intr -o perioada de
timp.).
Avand in vedere impozitele directr,putem delimit a avantajele si dezavantajele acestora.In
primul rand au ca si avantaj principal faptul ca se pot institui intr -o perioada scurta de timp
acestea fiind relattiv usor de aplicat. Dezavantajul major consta in factul ca ele afecteaza puterea
de cumparare a co ntribuabililor si au incidenta asupra preturilor produselor.
Facand o paralela intre impozitele directe si cele indirecte putem zice ca prima categorie de
impozite ,este mai usor de aplicat insa sunt mai greu de asimilat pe cand cele indirecte,mai cu
seama TVA -ul,se plateste in pretul final al consumatorului.

2.2.IMPOZITUL PE VENIT
“Daca poti evalua un lucru la care te referi si il poti exprima in cifre,poti spune ca stii ceva
despre el,daca nu il poti evalua sau exprima in cifre,cunoasterea ta este saraca si
nesatisfactoare,poate fi inceputul dar ai facut doar un pas mic in conceptiile tale catre stadiul
de stiinta.”Asadar trebuie sa cunoastem cat mai multe notiuni din mai multe domenii pentru a
sti sa le combatem sau pentru a gasi solutii.
Constitutia Romaniei prevede : “Impozitele si taxele si orice venituri ale bugetului de stat si
ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc prin lege.Impozite le si taxele locale se
stabilesc de consiliile locale sau judetene in limitele si conditiile legii.”
Instituirea impozitelor si a celorlalte venituri bugetare este un drept exclusive al
statului,exercitat de organelle puterii centrale prin Parlament si in unele cazuri de catre
Guvern.
Impozitul pe venitul persoanelor fizice se refera la faptul ca sunt datorate de persoane fizice
care au domiciliul sau rezidenta intr -un anumit stat precum si de persoanele n erezidente care
realizeaza venituri din sursele acelui stat,cu unele exceptii prevazute de lege.Aceste exceptii
sunt : suveranii si familiile regale,diplomati straini acreditati in tara respective cu conditia
reciprocitatii iar uneori militari si persoanel e fizice care realizeaza venituri sub un anumit
nivel.
Ca si obiect al impozitului,regasim venituri realizate din
agricultura,comert,banci,asigurari,profesii libere s.a. ,de catre
muncitori,functionari,intreprinzatori ,mici mestesugari,liber profesionisti. Dupa ce se fac
anumite scazaminte(ce reprezinta cheltuielile) ramane un venit din venitul brut numit venit
impozabil.De aici rezulta faptul ca este o impunere individuala asezandu -se pe fiecare
persoana ce a realizat venit.
Impozitele pe venituril e persoan ele juridice se impart in functie de modul in care acestea sunt
organizate ,fie ca vorbim de societati de persoane sau de capital.Pentru fiecare in parte
existand o anumita delimitare precisa,in cazul acelor societati de capital exista o delimitare
exacta intre averea asociatilor si patrimonial societatii iar in cazul societatilor de persoane este
mai dificila distinctia insa nu imposibila.
In categoria impozitului pe venit regasim salariul,acesta reprezentand un subiect amplu
discutat inca din cele mai vec hi timpuri.Adam Smith spunea in lucrarea sa “Avutia natiunilor”
urmatoarele aspect interesante : “Produsul muncii constituie recompense naturala sau salariul
afferent muncii.In acea stare originara a lucrurilor care a precedat atat apropierea pamantului
cat si acumularea de stocuri ,produsul muncii ii apartinea in intregime lucratorului.Nu exista
niciun latifundiar si niciun stapan cu care s ail imparta.Daca aceasta stare ar fi
continuat,salariile aferente muncii ar fi crescut odata cu imbunatatirea puterii sale de
productie la care a dus diviziunea muncii.Incetul cu incetul,toate lucrurile ar fi ajuns mai
ieftine.Ele ar fi fost produse cu o cantitate tot mai mica de munca sip e masura ce bunurile
produse de cantitati egale de munca ar fi fost in mod natural schimbate unele contra
celorlalte,el ear fi putut fi cumparate,de asemenea,contra produsului unei cantitati mai mici de
munca.Dar,desi in realitate multe lucruri ar fi devenit mai ieftine ,in aparenta multe ar fi
devenit mai scumpe decat inainte sau ar fi fost schimbate contra unei cantitati mai mari din
alte bunuri.Sa presupunem,de exemplu,ca forta productive a muncii,in majoritatea ocupatiilor

,a fost imbunatatita de 10 ori sau ca o zi de munca ar putea produce ceea ce se facea la
inceputuri in zece zile ,dar ca intr -o activitate particulara s -a imbunatatit doar de doua,adica o
zi de munca ar putea produce doar dublulul a cee ace producea inainte.Schimband produsele
unei zile de munca dintr -una din primele ocupatii pe produsele unei zile de munca dintre
acestea din urma,vom cumpara o cantitate doar de doua ori mai mare dintre produsele
originare ale acestora din urma pentru de 10 ori cantitatea de produse originare ale celor din
prima categorie.De aceea,orice cantitate dintre produsele din ultima categori e,sa zicem,o
livra,va parea de cinci ori mai scumpa decat inainte. Desi ar fi fost nevoie de o cantitate de
cinci ori mai mare de bunuri pentru a -l cumpara,ar presupune o jumatate din cantitatea de
munca anterioara ,pentru a -l cumpara sau produce.Achizition area sa,de aceea,ar fi de doua ori
mai usoara ca inainte.
Dar aceasta stare initiala a bunurilor,in care muncitorul se bucura de intregul produs al muncii
sale,nu putea sa se perpetueze,mai ales odata ce pamanturile au devenit proprietate private iar
stocu rile au inceput sa se acumuleze.Aceasta s -a intamplat in cele din urma,cu mult ti,p
inainte sa se fi produs imbunatatiri considerabile ale puterii productive a muncii si n -ar avea
niciun rost sa ne apucam sa identificam care ar fi fost efectele asupra reco mpense aferente
muncii sau salariului.
De indata ce pamanturil;e au devenit proprietate private,proprietarul a cerut o parte din
aproape toate produsele pe care muncitorii le cultivau sau le culegeau de pe ele.Arenda sa era
cel dintai lucru dedus din produ sul muncii depuse pe acel pamant.
Rareori se intampla ca persoana care a scapat pamantul sa aiba mijloacele de a se intretine
pana la recoltarea roadelor.Aceste mijloace de subzidenta ii erau oferite in avans din stocurile
patronlui,fermierul care-l angajase si care n -ar fi avut niciun interes s ail angajeze ,daca nu ar
fi droit sa fie partas la roadele muncii acestuia sau daca stocurile sale n -ar fi fost
inlocuite,astfel,de un profit.Profitul este ce -a dea doua parte dedusa din produsul munci i
depuse asupra pamantului.
Produsul aproape al tuturor celorlalte tipuri de munca este supus unei deduceri similar a
profitului.In toate meseriile si mestesugurile,cea mai mare parte a muncitorului au nevoie de
un patron care sa le ofere in avans material ele necesare muncii si salariile necesare
traiului,pan a ce munca sa este terminata .Acesta ia o parte din produsul muncii lor sau din
valoarea pe care o adauga la materialelor asupra carora se aplica aceasta munca,iar de aceasta
parte constituie profitul sau .
Dar salariile obisnuite aferente muncii depend ,peste tot de contractual realizat intre aceste
doua parti ,ale caror interese coincide fara indoiala.Muncitori doresc sa fie platiti cat de mult
iar patronii,sa dea cat de putin posibil.Cei dintai sunt disp usi sa se asocieze in scopul cresterii
salariilor aferente muncii,iar cei din urma,in scopul scaderii acestora.Totusi,nu este dificil de
prevazut care dintre cele doua parti ,are un anumit avantaj in aceasta disputa,fortandu -o pe
cealalta sa –I accepte ter menele.Patronii ,fiind mai putini la munca,se pot asocia mult mai
usor ,pe langa aceasta,legea ii autorizeaza sau ,cel putin,nu le interzice sa se
asocieze,interzicandu -le,in schimb,muncitorilor sa faca acest lucru.Nu avem nicio lege data de
Parlament impo triva asocierii pentru a scadea pretul muncii,dar avem multe impotriva
ascoierii in scopul cresterii acestuia.In toate disputele de acest gen,patronii sunt cei care
rezista cel mai bine.

Desi in disputele pe care le au cu muncitori lor,patronii au,in gene ral,un avantaj,exista totusi
un nivel sub care este imposbila sa se reduca,pentru o perioada de timp considerabila,salariile
obisnuite ale panei si cele mai joase forma de munca.
Omul trebuie sa poata trai din munca sa,iar salariul trebuie sa fie suficient de mare incat sa -I
permita sa se intretina.In unele situatii,salariile pot fi chiar oarecum mai mari,altminteri i -ar fi
fost impobil sa -si intemeieze o familie ,iar specia sa n -ar fi trait mai mult de o generatie.
Cand in orice tara,cererea de muncitori,z ilieri,servitor de orice tip -care traiesc din salariu –
creste incontinuu,cand fiecare an adduce noi ocazii de angajare pentru un numar mai mare de
oameni decat anul precedent,munictorii nu au ocazia de a se asocial in scopul cresterii
salariilor lor.Lipsa m ainii de lucru duce la o competitive intre patronii,care liciteaza unii
impotriva celorlalti pentru a -si obtine muncitorii,distrugand in acest fel,in mod
voluntary,combinatia naturala care -I leaga pe patroni,in scopul mentinerii salariilor.Cererea
de oame nii care traiesc din salarii,este evident,nu poate sa creasca direct proportional cu
cresterea fondurilor destinate platii salariilor.Aceste fonduri sunt de doua feluri :
primul,veniturile care depasesc ce este necesar pentru intretinere,iar cel de -al doil ea
fel,capitalul care depaseste partea necesara pentru angajarea de oameni,de catre patroni.
Cand latifundiarul,rentierul sau omul cu banii are un venit mai mare decat cel pe care -l
considera suficient pentru a -si intretine propria familia,el fie il folose ste pe tot,fie doar o parte
din surplus,pentru intretinerea unuia sau mai multor servitor domestici.Daca acest surplus ar
creste,in mod normal si numarul acelor servitor ar creste.
Cand un muncitor independent ,cum ar fi un testator sau un cizmar,are stocu ri mai mare decat
cele necesare pentru cumpararea materialelor muncii sale si cele necesare intretinerii sale pan
ace va putea dispune din nou de acestea,el va folosi,in mod natural,unul sau mai multe calfe,in
contul acelui surplus pentru a face un profit din munca lor.Daca acest surplus ar cretste si
numarul acelor calf ear creste.
Astfel,cererea de persoane care traiesc din salriu va creste odata cu necesitatea cresterii
veniturilor si a capitalului dintr -o tara .Cresterea veniturilor si a capitalului re prezinta o
sporire a bogatiei nationale.Prin rumare,cererea de oamenii care traiesc din salariu va creste in
mod natural,odata cu sporirea bogatiei nationale si nu poate creste altminteri.
De fapt,nu marimea efectiva a bogatiei nationale,ci continua sa cre stere este cea care duce la
cresterea salariilor aferente muncii.De aceea,nu in cele mai bogate tari,ci in cele care infloresc
mai rapid se intalnesc cele mai mare salarii aferente muncii.La momentul acesta,Anglia
este,fara indoiala,o tara mult mai bogata decat orice parte a Americii de Nord.Totusi,salariile
aferente muncii sunt mult mai mari in America de Nord decat in orice parte a Angliei.In
provincial New York,muncitorii obisnuiti castigau in 1773,inainte sa inceapa tulburarile
recente(revolutia America na),echivalentul a trei silingi si sanse pence pe zi (aproape doi
silingi sterlini),dulgherii de vapoare,zece silingi si sanse pence si o jumatate de litru de rom
in valoare de sase silingi sterlini,tamplarii si zidarii de casa ,opt silingi(aproape 4 sili ngi si 6
pence sterlini),croitori zilieri,cinci silingi(aproape doi silingi si zece pence sterlini).Aceste
preturi sunt mult mai mari decat cele din Londra si se spune ca salariile sunt la fel de marii in
celelalte colonii din New York.
Proprietarul capita lului,care angajeaza un numar mare de muncitori,se straduieste cu
necessitate ,spre propriul breneficiu,sa imparta sis a distribuie forta de munca de asa maniera

incat sa o abiliteze sa produca cea mai mare cantitate de munca posibila.Din acelasi motiv se
va stradui sa le furnizeze cele mai bune utilaje la care el sau ei s -ar fi putut gandi.
Cee ace li se intampla muncitorilor dintr -un atelier de productie ,li se intampla ,din acelasi
motiv,tuturor muncitorilor din societate.Cu cat mai mare este numarul lor ,cu atat mai natural
se vor diviza intre ei in diferite clase de ocupatii si subdiviziuni ale acestora.Prin urmare,cu
cat sunt mai multe minti ocupate cu inventarea celor mai adecvate utilaje pentru executarea
muncii fiecareia dintre acestea,cu atat e mai probabil ca acestea sa fie inventate.De
aceea,multe dintre bunuri vor ajunge sa fie produse cu atat mai putina munca decat
inainte,incat cresterea pretului lor sa fie mai mult decat compensate de diminuarea cantitatii
muncii.
Cresterea salariilor aferente muncii duce cu necessitate la cresterea pretului multor
bunuri,sporind partea din acestea in care se regasesc salariile si ducand ,deocamdata,la
scaderea consumului acestora,atat in tara,cat si in strainatate.Totusi,aceeasi cauza care duce la
cresterea sal ariilor aferente muncii,si anume sporirea stocurilor,tinde sa duca si la cresterea
fortei sale productive,astfel ca o cantitate tot mai mica de munca produce o cantitate mai mare
de bunuri.
Salariile exprimate in banii si profit,sunt extrem de diferite de -a lungul si de -a latul Europei
de la o ocupatie la alta si de la o afacere la alta .Dar diferenta apare partial datorita
circumstantelor vaiate ale diferitelor ocupatii care,fie la modul realist fie doar in imaginatia
oamenilor ,sunt compensate de castigur i banesti mici in celelalte si partial ca urmare a
politicilor Europei de a nu lasa ca lucrurile sa se desfasoare in perfecta libertate.”

2.3.Impozitul pe dividende

Dividentele reprezinta acea parte de profit banesc rezultat dintr -o investitie,o parte din
profitul unei societati pe actiuni care revine fiecarui actionar in raport cu numarul de actiuni
pe care le poseda.Impozitul pe dividend este impozitat cu 5% chiar daca sunt anumite idei de
a se elimina complet acest tip de impozit.
Avem si un exemplu in cazul intelegerii cat mai concrete a impozitului pe dividende : daca in
cursul anului 2017 o persoana a obtinut venituri din dividend de 200.000 de lei fara a mai fi
asigurat in sistemul asigurarilor sociale de sanatate,vom avea : imp ozit pe dividend –
5%*200.000lei=10.000lei si 5,5%*200.000lei=11.000lei reprezentand CASS.Astfel suma
total ava fi de 21.000 lei.Daca ar fi fost asigurat in sistemul asigurarilor sociale de sanatate ar
fi platit doar 11.000 lei.
Distribuirea dividendelor se realizeaza dupa aprobarea situatiilor financiare anuale,suma lor
este reglementata de Adunarea Generala A Asociatilor.Aceasta adunare are loc o data la cinci
ani la incheierea exercitiului financiar.
Este obligatorie in cazul dividendelor depunerea urmatoa relor declaratii de venit : declaratia
201(veniturile realizate in strainatate),declaratia 205(raportarea impozitului retinut la sursa) si
declaratia 100(este depusa pana la data de 25 a lunii urmatoare repartizarii dividendelor).
Obligatia calcularii si r etinerii impozitului pe veniturile din dividend revine platitorului de
venit la momentul platii,acesta trebuie platit pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care
se distribuie dividendul.
Dividendul este o distribuire in bani sau in natura ,efectuat a de o persoaana juridical unui
participant drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la aceea persoana
juridical,exceptand urmatoarelor :
a.o distribuire de titluri de participare noi sau majorarea valorii nominale a titlurilor de
participa re existente,ca urmare a unei operatiuni de majorare a capitalului social potrivit legii;
b.o distribuire efectuata in legatura cu dobandirea(rascumparea titlurilor de participare proprii
de catre persoana juridica);
c.o distribuire in bani sau in natura efectuata in legatura cu lichidarea unei persoane juridice;
d.o distribuire in bani sau in natura efectuata cu ocazia reducerii capitalului social,potrivit
legii;
e.o distribuire de prime de emisiune,proportional cu partea ce ii revine fiecarui participant;
f.o distribuire de titluri de participare in legatura cu operatiuni de reorganizare,prevazute la art
32 si art 33.
Se considera dividende din punct de vedere fiscal si se supun sub aceluiasi registru fiscal ca
veniturile din dividende : castigurile obtinu te de persoanele fizice din detinerea de titluri de
participare ,definite de legislatia in materie ,la organisme de plasament colectiv , si veniturile
in bani si in natura distribuite de societatile agricole ,cu personalitate juridica,constituite

potrivit legislatiei in materie ,unui participant la societatea respective drept consecinta a
detinerii partilor sociale.

CAPITOLUL III.SISTEMUL FINANCIAR PUBLIC
3.1.DEFINITIA SI STRUCTURA SISTEMULUI FINANCIAR

Dintotdeauna finantele au reprezentat o modalitate prin care relatiile economice puteau fi
exprimate in forma baneasca ,aceste legaturi apareau din necesitatea repartizarii fondurilor
financiare dar si constituirea finantelor a fost un subiect destul de aprofundat de catre mari
economisti ai lumii.
Atunci cand utlizam cuvantul”finante”,automat mintea proceaza echivalentul cu notiunea de
venituri,cheltuieli dar si importanta statului in procesarea si impartirea veniturilor si
cheltuielilor intr -un mod cat mai echitabil.
Resursele financiare sunt acele mijloace prin care banii pot fi facuti sa circule.Rolul resurselor
financiare publice fiind determinat de anumiti factori,cum ar fi : factori monetary(reprezinta
categoria de factor ice constau in legatura cu dovanda dar si volumul un ei mase
monetare),factori militari(reprezinta intretinerea si imbunatatirea sistemului de armata
correlate cu nevoile statului respective),factori economici(acestia fiind diversificati,paleta lor
intinzand -se pe mai multe domenii insa au ca si simbol produ sul intern brut,acest indicator
avand rolul de a stabili cheltuielile si veniturile unei tari) si factori sociali(aceasta tipologie de
factori conduce la implementarea rolului decisional al statului).In afara acestor factori ,mai
sunt si alte elemente ce d etermina un important pas in repartizarea resurselor financiare
publice.
Analizand aceste tipuri de factori,putem deduce faptul ca finantele publice indeplinesc doua
roluri pregnante si anume :functia de control si functia de repartitie.Cea dintai functie se
manifesta prin intermediul Ministerului de Finante,directiile generale de finante publice iar un
control restrains il au Parlamentul si Guvernul,cu ocazia elaborarii si aprobari bugetului de
stat.Functia de repartitie arata modalitatea de repartizare si formare a fondurilor financiare la
nivelul statului.
Fiind un subiect amplu,resursele financiare publice se clasifica astfel :
A.din punct de vedere economic : 1.regasim impozitele,taxele si contributiile.Acestea
contribuie la imbunatatirea sistemului statului conducand la cresterea veniturilor acestuia ca
apoi sa poata fi redistribuite catre populatie;
2.resursele de trezorerie : se refera la bonurile de tezaur (“titlu de credit emis de stat in vederea
atragerii unor resurse suplimentare pe termen scurt de pana la 1 an” -definitie luata din DEX);
3.resursele din imprumuturi publice : aceste resurse sunt mai dificile deoarece sunt niste
datorii pe termen mediu de 2 -5 ani si termen lung de peste 5 ani purtatoare de dobanda;
4.emisiunea baneasca : consta in emiterea de bani de catre Banca Centrala sub forma unui
imprumut;
B.din punct de vedere al structurii organizatorice: 1.resursele statelor de tip federal;
2.resurs ele statelor de tip unitar ;

C.rapiditatea prin care acestea sunt incasate la buget: 1.resurse financiare ordinare(categoria
de resurse la care statul apeleaza in mod obisnuit,adica venituri fiscale) ;
2.resurse financiare extraordinare cuprind acele impoz ite extraordinare,emisiunea baneasca si
imprumutri de stat interne si externe;
D.clasificarea resurselor prin bugetul general consolidat : 1.resurse financiare ale bugetelor
unitatilor administrative teritoriale(impozite,taxe si venituri nefiscale;cote aditionale la unele
venituri ale bugetului de stat;transferuri cu destinatie speciala);
2.resurse financiare cu destinatie speciala/9contribu tii ce alimenteaza fondurile special la
nivel central
E.clasificarea resurselor financiare in functie de provenienta lor : 1.resurse financiare
externe(ajutoare nerambursabile si imprumuturi externe);
2.resurse financiare interne(donatiile interne,venituri fiscal ,imprumuturi de stat intern).
Asadar,o insemnatate destul de mare o au impozitele si taxele in cadrul resurselor financiare
publice.

3.2.Impozitele -parte pregnanta a societatii
Atunci cand spunem societate ,automat ne gandim la stat ,la impozitele datorate catre
acesta.Noi,contribuabili,suntem obligati prin lege de a achita anumite impozite sit axe
reglementate prin lege pentru a ajuta la echilibrarea sistemului financiar si nu numai.
Impozitele,indiferent de natural or,fie ca vo rbim de cele directe,fie de cele indirecte,au
capacitatea de a procura sume de bani necesare functionari statului.Fara acestea,statul nu ar
mai avea suficient de multi banii pentru a -si acoperi cheltuielile si pentru a asigura mninimul
necesar existentei p ersoanelor sub -dezvoltate economic(aici,vorbim despre asigurarile
sociale).
Ele au existat mereu,numindu -se sub mai multe forme insa esenta a fost aceeasi: procurarea
de bani necesari existentei statului fiind obligatorii si nerambursabile.
Tara noastra ar e nevoie de impozite pentru a putea supravietui,pentru a diminua dezechilibrul
economic si pentru ajutorarea asigurarii unei balante cat mai corecte in cee ace priveste
veniturile si cheltuielile.
Instituirea impozitelor a fost,candva,acceptata decatre con tribuabili pentru ca ele acopereau in
proportie de 80 -90% totalul resurselor financiare publice.
Incetul cu incetul,dupa parerea unor mari economisti, “impozitul devine un instrument al
politicii economice a statului,precum si al politicii sale sociale.”A stfel se echilibreaza puterea
intreprinzatorilor particular ice pastreaza conducerea firmelor(societatilor) in economia
capitalista.
Gabriel Ardont,un mare om al economiei spunea ca rolul impozitului era de a limita consumul
in perioada de criza si de a sy imula cresterea cand capacitatile de productie pot sa se orienteze
spre indeplinirea nevoilor in timp de pace si de a -l frana atunci cand economia cunoaste
elemente inflationiste.
Impozitul este o parghie,un frau controlat de stat pentru a asigura armonie din toate punctele
de vedere.
Acestea pot fi considerate parte pregnanata a societatii intrucat fara ele,s -ar duce de rapa
intregul sistem economic si tarile care nu preau au de unde sa isi procure resurse,decat din
impozite,cum ar fi cazul Romaniei,ar suf eri un mare dezastru.
Intr-adevar,Adam Smith admite un lucru destul de important si anume ca : “Nu exista talent
desprins mai repede de un guvern decat acela de a goli buzunarele oamenilor.”Adica
Guvernul are si anumite parti negative,impozitele nu intotde auna sunt consolidate pe idei
fundamentale care sa ajute la cresterea economiei,unele sunt impuse pentru beneficiul
acestora.
“Societatea pare o masinarie imensa atunci cand o contemplam intr -o lumina abstracta si
filosofica.” -Adam Smith,astfel ca atunci c and nu cunoastem destul de multe detalii despre
ceva anume,ni se pare ca totul este in regula insa de fapt lucrurile poate ca nu sunt atat de
stralucitoare precum credeam noi.

Pentru ca sa existe un mediu cat mai eficient din punct de vedere economic,impoz itele ar
trebui sa respecte urmatoarea schema,preluata din cartea “Economia idei fundamentale”
tradusa din limba engleza de catre Alexandru Macovescu,Adela Craciun,Gabriel Tudor :

“Fiecare expansiune a diviziunii personale a muncii aduce avantaje celor care fac parte din
ea.”-Ludwig Von Mises ,adica cu cat este repartizat mai eficient sistemul de munca,cu atat
angajatii vor fi mai satisfacuti.
In cartea “Economie,idei fundamentale”, regasim urmatoarele idei interesante : Turgot a
sustinut ca impozitele interfereaza cu piata libera si trebuie simplificate.Grupurile puternice
nu trebuie scutite de la impozitare,dar detaliile implementarii conteaza.
Sfatul lui a constat in perceperea unu i singur impozit pe produsul net al unei tari -valoarea
tuturor bunurilor si serviciilor,minus deprecierea.
In ultimele decenii,impozitarea a evoluat mult,integrand corectitudinea si
eficienta.Teoria”pietelor perfecte”sugereaza ca impozitele pe marfuri ar t rebui sa fie uniforme
si sa se aplice doar bunurilor”finale”(de vanzare utilizatorilor finali) ; impozitul pe venit ar
trebui legat de capacitate si nu de venit,iar taxele pe profitul companiei si venitul din capital ar
trebui sa fie minime.Insa analiza”es ecului pietei” sugereaza ca impozitarea lucrurilor
indezirabile,cum ar fi poluarea,creste bunastarea oamenilor.
In general,politicile de impozitare s -au dus in directia aratata de asemenea teorii,fiind atente,in
acelasi timp la venituri si la acceptabilita tea politica.
Ar trebui cheltuielile guvernamentale finantate de imprumuturi sau in urma
impozitari?Aceasta intrebare a fost tratat in detaliu de catre economistul britanic David
Ricardo,in timpul costisitoarelor razboaie napoleoniene impotriva Frantei(180 3-1815).In
lucrarea din 1817 “Principles of Political Economy and Taxation”,Ricardo a sustinut ca
metoda finantarii nu ar trebui sa conteze.Contribuabilii ar trebui sa is idea seama ca
imprumuturile guvernamentale din present vor duce la o impozitare cresc uta in viitor.In orice
caz,vor fi impozitati asa ca ar trebui sa isi puna deoparte economiile egale cu suma cu care ar
fi fost impozitati acum pentru a putea acoperi respectivele impozite pe viitor.Ricardo a
sugerat ca oamenii inteleg constrangerile bugeta re ale unui guvern si continua sa cheltuiasca
la fel,indiferent de hotararea acestuia de a impozita si de a se imprumuta,pentru ca stiu ca ii va
costa le fel,in cele din urma.Ideea aceasta a devenit cunoscuta ca echivalenta ricardiana.
•trebuie sa le plateasca cei capabili sa plateasca
cel mai mult
•trebuie sa fie egale pentru acelasi grup de
oameni.
Impozitele trebuie
sa fie corecte
•trebuie sa fie colectate eficient,trebuie sa
perturbe cat mai putin pietele
•trebuie sa sporeasca bunastraea si sa creasca
venitul suficient.
Impozitele trebuie
sa fie eficiente

Asadar,nu conteaza daca guvernul alege sa impoziteze acum sau sa “se imprumute acum si sa
taxeze mai tarziu .”
O alta idee interesanta prezentata in cartea “Economie idei fundamentale” ar fi acea ca
institutiile asigura structura de stimulente a unei economii. -Douglas North I

Bunul simt ne spune ca,daca Guvernul vrea sa adune mai multi banii ,destinati servciilor
publice,trebuie sa creasca taxele,oricat de nepopulara ar fi aceasta masura.Totodata,scaderea taxelor
pare sa implice reducerea serviciilor publice.Dar unii economi sti au sugerat ca nu stau mereu asa si ca
reducerea taxelor ii pot permite Guvernului sa adune mai multi banii ,nu mai putini.
Argumentul reducerii taxelor a fost adus de economistul American Arthur Laffer.El a spus ca daca un
guvern,nu colecteaza taxe,nu obtine venituri.
Daca impune taxe de 100% tot nu obtine venituri,caci nimeni nu va mai dori sa munceasca.Dar,chiar si
sub 100% un nivel foarte ridicat de impozitare va descuraja oamenii sa munceasca. Institutiile reprezinta
legile,obiceiurile si traditiile
unei societatii.Indivizii si companiile
conlucreaza in limitele acestor
institutii,cand
muncesc,cumpara si vand.Institutiile"bune"promoveaza
progresul economic si
social.Institutiile bune sunt
importante.Ar trebui
cheltuielile
guvernamentale
sa fie finantate
prin imprumuturi
sau impozitare ?
Daca guvernul
creste impozitele
acum…
…oamenii vor
trebui sa
plateasca mai
multe impozite….oamenii vor stii
sa vor plati mai
multe impozite
mai tarziu pentru
a stinge datoriaDaca Guvernul se
imprumuta
acum…

Astfel avem urmatoarea schema :

Daca Guvernul nu impune taxe,nu
are venituri.•daca nivelul taxelor este de 100% guvernul nu are venituri pentru ca
nimeni nu va mai dori sa munceasca .
Daca taxele sunt prea
ridicate,muncitorii au tendinta sa
lucreze mai putin si platesc in
total,taxe mai reduse,deci veniturile
guvernului scad.•undeva intre 0 si 100% se afla punctul in care veniturile din taxe ating
un maximum.
Dar daca taxele scad,muncitorii sunt
incurajati sa lucreze mai mult si
veniturile cresc.•reducerile de taxe pot creste nivelul de colectare .

CAPITOLUL IV.STUDIU DE CAZ
Conform articolului 9 din “Codul fiscal si normele metodologice” actualizat in data de 9
februarie 2017,impozitele taxele si contributiile sociale se platesc in moneda nationala a
Romaniei.
Sumele inscrise pe o declarative fiscala se exprima in moneda nationala a Romaniei,sumele
inscrise intr -o moneda straina se convertesc in moneda nationala a Romaniei dupa cum
urmeaza:
a. In cazul unei persoane care desfasoara o activitate intr -un stat strain si iti tine
contabili tatea acestei activitati in moneda statului strain,profitul impozabil sau venitul
net din activitati independente si impozitul platit statului strain se convertesc in
moneda nationala a Romaniei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar
pentru perioada careia ii este afferent profitul impozabil sau venitul net.
b. In oricare alt caz,sumele se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin utilizarea
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se platesc sumele respective
ori la a lta data prevazuta expres in prezentul cod.
Conform art.13 din 9 februarie 2017,contribuabili sunt obligati la plata impozitului pe
profit,conform prezentului titlu,urmatoarelor persoane denumite in continuare contribuabilii:
a.persoane juridice romane;
b.persoane juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent
sau mai multor sedii permanente in Romania;
c.persoane juridice straine care au locul de exercitare a conducerii efective in Romania;
d.persoanele juridice straine care realizeaza venituri astfel cum sunt prevazute la art.12 lit.h.
e.persoane juridice cu sediul social in Romania,infiintate potrivit legislatiei europene.
Nu intra sub incidenta prezentului titlu urmatoarele persoane juridice romane :
a.Trezoreria Statului;
b.institutia publica,infiintata potrivit legii,cu exceptia activitatilor economice desfasurate de
acestea;
c.Academia Romana in calitate de fondator unic,cu exceptia activitatilor economice
desfasurate de acestea;
d.Banca Nationala a Romaniei;
e.Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar,constituit potrivit legii;
f.Fondul de compensare a investitorilor,infiintat potrivit legii;
g.Fondul de garantare a pensiilor private,infiintat potrivit legii
h.persoana juridical romana care plateste impozit pe veniturile microintreprinderilor in
conformitate cu prevederile titlului III;
i.fundatia construita ca urmare a unei legat;

j.entitatea transparenta fiscala cu personalitate juridical.
Conform Art.58 din “Codul fi scal si normele metodologice” actualizat in data de 9 februarie
2017 regasim la sectia contribuabilii urmatoarele informatii : Urmatoarele persoane datoreaza
plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite in continuare contribuabili :
a.persoan e fizice rezidente;
b.persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independent prin intermediul unui
sediu permanent in Romania;
c.persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;
d.persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art.129.
Conform art.61,categoriile de vebituri supuse impozitului pe venit sunt :
a.venituri din activitati independente;
b.venituri din salarii si assimilate salariilor;
c.venituri din cedarea folosintei bunurilor;
d.ven ituri din investitii;
e.venituri din pensii;
f.venituri din activitati agricole ,silvicultura si piscicultura;
g.venituri din premii si din jocuri de noroc;
h.venituri din transferal proprietatilor imobiliare;
i.venituri din alte surse.
Conform acestor articole din “Codul fiscal si normele metodologice”,reiese faptul ca le revine
responsabilitatea de a -si indeplini la termen toate obligatiile fiscal impuse conform
legii,contribuabililor,pentru a indeparta acel risc de control fiscal dar si pentru a omite plata
sanctiunilor si penalitatilor ce pot fi impuse de nerespectarea obligatiilor.Nu conteaza felul
companiei,indiferent daca exista o unitate economic ace urmeaza sa intre pe piata,o firma care
trece de la veniturile microintreprinderilor la impozitul p e profit,o companie care urmeaza sa
aiba o paleta de produse si de servicii diversificata,trebuie sa se aiba in
vedere,intotdeauna,reglementarile privind distribuirea obligatiilor fiscal ale contribuabilor in
materie de impozitare directa,impozitare indire cta,contributii sociale dar si creante bugetare si
majorarile,amenzile.
Un aspect important avand in vedere impactul pe care il are fiscalitatea asupra dezvoltarii
activitatii unei intreprinderi,indiferent de vechimea agentilor economici(cei care au o anu mita
experienta pe piata sau cei care vor sa intre pe piata),trebuie sa se precizeze pozitia fiscala
acelui agent economic.Astfel ca orice categorie fiscala prezinta avantaje dar si dezavantaje
,important este sa stie contribuabilii ce alegere au de facut.
Fiecare regula din reglemtarile in vigoare,le sunt disponibile contribuabililor(de
exemplu:angajati cu contract individual de munca,ori in colaborare cu o persoana fizica

autorizata;platitori sau neplatitori de TVA,platitori pe impozitul pe venitul
microi ntreprinderilor s.a.).
In cadrul studiului de caz vom analiza anumite exemple din categoria impozitului pe venit si
am decis sa impart exemplele astfel:
I.PLATA FACTORULUI FORTA DE MUNCA
Orice firma care urmareste sa -si extinda obiectul sau de activitate e ste nevoit sa aiba si o
anumta forta de munca,adica angajatii,imprejurare in care are mai multe variante : fie alege da
incheie un contract de colaborare(PFA) sau pentru activitati cu caracter ocazional(zilier -platit
la zi),fie alege sa incheie un contract individual de munca(angajat).
Zilierii(cei care lucreaza cu ziua)pot desfasura anumite activitati doar in domeniul
agriculturii,silviculturii si acestia nu isi pot indeplini actiunea mai mult de 90 de zile intr -un
an la aceeasi companie,astfel ca cel mai bine orientat punct de remunerare a fortei de munca
este realizarea unei comparatii intr -un contract individual de munca si o colaborare cu o
persoana fizica autorizata(PFA).
Studiu de caz bazat pe un contract individual de munca :
Angajatul cu contractual individual de munca Ion Diana ,realizeaza urmatoarele venituri in
luna aprilie 2018 :
-salariu brut,prevazut in contractual de munca,cu norma intreaga de munca
8h\zi,40h \saptamana,repartizarea programului de lucru seface inegal -2.211 lei;
-sporuri : se ac orda un spor lunar de 1 leu conform art.137 alin(3) din Legea53 \2003,pentru
munca prestata in zilele de sambata si de duminica;
-tichete de masa:aferente zilelor lucratoare in care salariatul a fost prezent la locul de munca.
Angajatul nu are persoane in i ntretinere.
-spor la vechime 20%;
-salariu de baza 2.211 lei.
Venit brut=Salariu de baza+Spor de vechime=2.211lei+20%=2.653,2 lei
Conform Codului fiscal,atat persoanele fizice cat si cele juridice,in calitate de angajator,sunt
supuse platii contributiilor de asigurari sociale obligatorii dupa cum urmeaza :
Denumirea contributiei Contributia individuala(%) Contributia datorata de
angajator(%)
Contributia de as igurari
sociale(CAS) -Conditii
normale de munca 10.5 15.8
Contributia de asigurari
sociale(CAS) -Conditii
deosebite de munca 10.5 20.8
Contributia de asigurari
sociale(CAS) -Conditii
speciale de munca 10.5 25.8

Contributia de asigurari
sociale de sanatate(CASS) 5.5 5.2
Contributia pentru concedii
si indemnizatii de asigurari
sociale de
sanatate(FNUASS) – 0.85
Contributia de asigurari
pentru somaj(CFS) 0.5 0.5
Contributia pentru accidente
de munca si boli
profesionale(FAMBP) – O.15 -0.85
Contributia la fondul de
garantare pentru plata
creantelor salariale(FGCS) – 0.25
Sursa : legea nr 227 \2015 privind Codul Fiscal ,cu modificarile si completarile ulterioare.
CAS=10.5%*Venit brut=10.5%*2.653=278.5,aproximativ 279 lei
CASS=5.5%*Venit brut=5.5%*2.653=145.9,aproximativ 146 lei
CFS=0.5%*Venit brut=0.5%*2.653=13.26,aproximativ 13 lei
Total contributii=279 lei+146 lei + 13 lei = 438 lei
Venit net=Venit brut -Total contributii
Venit net=2.653 lei -438 lei
Venit net=2.215 lei
Persoanele fizice au dreptul la deducerea unei sume din venitul net lunar din salarii ,acordata
pentru fiecare luna a perioadei impozabile si aplicata doar veniturilor din salarii aferente
locului unde se gaseste functia d baza.
Astfel,deducerile de care poate beneficia ang ajatul se prezinta sub urmatoarea forma :
Tipul deducerii Venitul brut lunar din salarii Suma dedusa
1.Deducere personala -pana la 1.500 lei -fara persoane in intretinere –
300 lei
-pentru o persoana in
intretinere -400 lei
-pentru doua persoane in
intretinere -500 lei
-pentru trei persoane in
intretinere -600 lei
-pentru patru sau mai multe
persoane in intretinere -800
lei
-Intre 1.501 si 3.000 de lei -deducerea*(1 -VBL -1500
lei).nu se acorda deducere
personala
-peste 3.000 lei -nu se acorda deducere
personala

2.cotizatie sindicata – -suma platita in luna
respectiva
3.contributia la schemele de
pensii facultative suportata
de angajat – -contributia lunara,in limita
a 400 de euro anual
4.primele de asigurare
voluntara de sanatate
suportat de angajat conform
legii nr.95 \2006 privind
reforma in domeniul
sanatatii – Contributia lunara,in limita a
400 de euro anual
Deducerea personala aferenta unui contribuabil cu un venit brut lunar de pana la 1.500 lei,in
functie de numarul persoanelor aflate in intretinere.
Sursa : art 77 si 78 din codul fiscal
In acest caz,angajatul nu are o deducere personala fiindca nu se incadreaza in conditiile
stabilite,nu are persoane in intretinere si ar putea beneficia de acea deucere insa are salariul
peste 1501 lei deci nu primeste deducere.
Tichetele de masa,cu toata ca reprezinta venituri salariale si se supun impozitarii,nu se iau in
calcul la determinarea contributiilor.
Venit impozabil=(Venit net -Deducere)+Tichete de masa
Venit impozabil=(2.215 lei -0 lei)+(22 zile* 12 lei \zi)
Venit impozabil=2.215 lei +264 lei=2.479 lei
Impozit pe salariu=16%*Venit impozabil=16%*2.479 lei=397 lei
Salariu net=Venit net -Impozit pe salariu
Salariu net=2.215 lei -397 lei =1.818 lei
Inregistrari contabile privind angajatul :
-cheltuiala cu salariul brut :
2.211 lei 641”Cheltuieli cu salariile per sonalului”=421”Personal salarii datorate” 2.211
lei
-contributia la asigurari sociale
279 lei 421”Personal salarii datorate”=4312”Contributia personalului la asigurarile
sociale” 279 lei
-contributia la asigurarile sociale de sanatate
146 lei 421”Personal -salarii datorate”=4314”Contributia angajatilor pentru asigurarile
sociale de sanatate” 146 lei
-contributia la fondul de somaj
13 lei 421”Personal -salarii datorate”=4372”Contributia personalului la fondul de somaj”
13 lei

-impozitul pe salarii
397lei 421”Personal -salarii datorate”=444”Impozitul pe venituri de natura salariilor”
397 lei
Sumele(retinerile)platite de angajator se prezinta astfel :
CAS=15.8%* 2.653 lei=419 lei
CASS=5.2%*2.653 lei=138 lei
CFS=0.5%*2.653 le i=13 lei
FNUASS=0.85%*2.653 lei=23 lei
FAMBP=0.4%*2.653 lei=10 lei
FGCS=0.25%*2.653 lei=7 lei
Inregistrarea contributiilor sociale suportate de angajator :
-contributia la asigurari sociale
419 lei 6451”Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale
“=4311.01”Contribuatia unitatii la asigurarile sociale” \CAS 419 lei
-contributia la asigurarile sociale de sanatate
138 lei 6453”Cheltuieli privind contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de
sanatate”=4313.01”Cont ributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate” \CASS
138 lei
-contributia la fondul de somaj
13 lei 6452”Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de
somaj”=4371.01”Contributia unitatii la fondul de somaj” \CFS 13 lei
-contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate
23 lei 6453”Cheltuieli privind contributia angajatorul pentru asigurarile sociale de
sanatate”=4313.02”Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate” \FNUASS
23 lei
-contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
10 lei 6451”Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile
sociale”=4311.02”Contributia unitatii la asigurari sociale” \FAMBP 10 lei
-contributia la Fo ndul de garantare pentru plata creantelor salariale
7 lei 6452”Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de
somaj”=4371.02”Contributia unitatii la fondul de somaj”FGCS 10 lei
Presupunem ca angajatul Ion Diana,are un al doilea loc de munca,in urma caruia obtine un
venit de 700 lei.
Salariu de baza=Venit brut 700 lei

CAS=10.5%*700 lei=74 lei
CASS=5.5%*700 lei=39 lei
CFS=0.5%*700 lei=4 lei
Total contributii=74 lei+39 lei+4 lei =117 lei
Venit net=Venit brut -Total contributii
Venit net=700 lei -117 lei=583 lei
Avem de facut o precizare si anume ca salariatii ce au un al doilea loc de munca,nu li se
acorda deduceri din venitul net si acestia nu pot beneficia de tichete de masa.
Venit impozabil=Venit net -Deducere=583 lei
Impozit pe s alariu=16%*Venit impozabil
Impozit pe salariu=16 %*583 lei=93 lei
Salariu net=Venit net -Impozit pe salariu
Salariu net=583 lei -93 lei=490 lei

2.Exemplu de calcul in cazul contractului de colaborare cu o persoana fizica autorizata(PFA)
O societate a inchei at un contract cu o persoana fizica autorizata,caz in care obligatiile
intocmirii declaratiilor si platii contributiilor sunt sarcini ce revin celei din urma.Persoana
fizica autorizata tine contabilitatea in partida simpla si recunoaste venitul din prestar ea
serviciilor in momentul incasaraii creantei ,nu la intocmirea facturii.La fel se intampla si in
cazul cheltuielilor,suma acestora fiind recunoscuta in momentul platii lor,nu la data facturarii
propriu -zise.
Persoana fizica autorizata obtine venituri de 80.000 lei si cheltuieli de 20.000 lei(nu exista
angajati).
Venit net=Total venituri -Total cheltuieli
Venit net=80.000lei -20.000lei
Venit net=60.000lei
CAS=10.5%*Venit net
CAS=10.5%*60.000lei=6.300lei
CASS=5.5%*Venit net
CASS=10.5%*60.000lei=3.300lei
Avem de facut o mica observatie si anume ca incepand cu anul 2016,contributia la asigurarile
sociale de sanatate se suporta anticipat in cursul anului la nivelul a 35% din salariul mediu
brut si se plateste pana la data de 25 a ultimei luni din fiecare trimestr u.Calculul final se va
face in anul urmator,pe baza veniturilor realizate de persoana fizica.

Total contributii=6.300 lei+3. 300 lei=9.600 lei
Venit net impozabil=60.000lei -9.600 lei=50.400 lei
Impozit pe salariu=16%*Venit net impozabil
Impozit pe salariu=1 6%*50.400 lei
Impozit pe salariu=8.064 lei
Castig persoana fizica autorizata este egal cu :50.400 -8.064=42.336 lei
Putem concluziona faptul ca prin alegerea incheierii unui contract de colaborare cu o persoana
fizica autorizata,transfera toate obligatiile sociale catre aceasta.
In situatia in care agentul economic decide pentru angajarea personalului cu un contract
individual de munca ,ii va revine sarcina sa colecteze sis a vireze contributiile sociale catre
bugetul de stat.
Avantajele incheierii unui cont ract individual de munca -angajat consta in faptul ca se pot
incheia contracte individuale de munca pe o perioada determinate (3 \6\12 luni) , contractele
de munca successive incheiate pe perioada determinata(fara a depasi 36 de luni pentru acelasi
angajat), existenta unei perioade de proba si existenta unui program de munca.
Dezavanatajele incheierii unui contract individual de munca -angajat : dificultatea de a
termina o colaborare cu un angajat neperformant,retinerea si achitarea taxelor aferente,costuri
mai ridicate cu serviciile de contabilitate,respectarea restrictiei cu privire la salariul minim pe
economie.
Avantajele incheierii unui contract de colaborare cu o persoana fizica autorizata consta in :
costuri mai mici si transferarea contributiilor si tax elor catre PFA.
Dezavantajele incheierii unui contract de colaborare cu o persoana fizica autorizata consta in :
incetarea contractului poate avea loc in orice moment,nesinguranta din partea celeilalte
persoane.
Cu alte cuvinte,atat contractual individual de munca -angajat cat si cel de colaborare cu o
persoana fizica autorizata,prezinta atat avantaje cat si dezavantaje.
Contractul individual de munca -angajat prezinta anumite restrictii,anumite leg ice trebuie
neaparat respectate de catre angajator dar si de angajat.Contractul de colaborare PFA prezinta
riscut de a putea fi incheiat in orice moment.
Ca si o concluzie,putem spune faptul ca agentul economic inainte de a decide intre cele doua
forme de contracte,trebuie sa priveasca in ansamblu atat avantajele c at si dezavantajele
precum si forma care ii va adduce mai mare venit \profit.

Studiu de caz realizat pe impozitul pe profit in cadrul unei societati de impozit pe profit:
Confrm Art.14 din “Codul fiscal si Normele metodologice”actualizat din 9 februarie
2017,sfera de cuprindere a impozitului pe profit se aplica astfel :

a.in cazul persoanelor juridice romane,al persoanelor juridice straine avand locul de exercitare
a conducerii effective in Romania,precum si al persoanelor jurifdice cu sediul social in
Rom ania ,infiintate potrivit legislatiei europene ,asupra profitului impozabil obtinut din orice
sursa,atat din Romania cat si din strainatate;
b.in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu
permanent \mai multor sedii permanente in Romania,asupra profitului impozabil atribuibil
sediului permanent,respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului permanent
desemnat sa indeplineasca obligatiile fiscale;
c.in cazul persoanelor juridice straine care realizeaz a venituri astfel cum sunt prevazute la art
12 lit h. asupra profitului impozabil afferent acestora.
Exemplul 1 : O societate platitoare de impozit pe profit prezinta urmatoarele elemente extrase
din contul de profit si pierdere din bilant :
Total venitur i : 3.350.000 lei din care :
-venituri din vanzarea produselor finite : 900.000 lei
-venituri din servicii prestate -400.000 lei
-venituri din vanzarea marfurilor -2.000.000 lei
-venituri din activitati diverse -30.000lei
-venituri din despagubiri,amenzi si penalitati -10.000 lei
-venituri din ajutari pentru deprecierea activelor curente(pentru ca la constituire a fost
cheltuiala nedeductibila) : 10.000 lei
Total cheltuieli : 2.875.000 lei din care
-cheltuieli cu materiile prime -300.000 lei
-cheltuieli pr ivind energia si apa -800.000 lei
-cheltuieli cu colaboratorii -90.000 lei
-cheltuieli cu alte impozite,taxe si varsaminte assimilate -50.000 lei
-cheltuieli cu salariile personalului -350.000 lei
-cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala -90.000 lei
-cheltuieli privind dobanzile bancare -50.000 lei
-cheltuieli de protocol -30.000 lei
-cheltuieli cu asigurarea unui bun ce nu apartine societatii -8.500 lei
-cheltuieli privind dobanzile aferente imprumuturilor de la asociati -90.000 lei
-cheltuieli de spons orizare -30.000 lei
-cheltuieli din despagubiri,amenzi si penalitati -40.000 lei
-cheltuieli cu amortizarea -70.000 lei

-cheltuieli privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor -336.500 lei
-cheltuieli financiare privind ajutarile pentru imobilizari fi nanciare -80.000lei
-cheltuieli cu impozitul pe profit current -70.000 lei
Se mai cunosc urmatoarele date despre societate :
-pierdere an precedent : -60.000 lei(Rezultat fiscal an precedent= -10.000 lei; Rezultat
contabil= -50.000 lei)
-capital social 300.000 lei
-rezerva legala constituita 20.000 lei
Dobanda provine dintr -un credit in valuta primit de la asociati ,rata dobanzii fiind de 5%,iar
gradul de indatorare de 3,7%.
Rezultat contabil=Total venituri -Total cheltuieli
Rezultat contabil=3.350.000 lei -2.875. 000lei=475.000 lei
a.Cifra de afaceri -3.330.000 lei
-venituri din vanzarea produselor finite -900.000 lei
-venituri din servicii prestate -400.000 lei
-venituri din vanzarea marfurilor -2.000.000 lei
-venituri din activitati diverse -30.000 lei
b.Venituri impozabile -3.330.000 lei
-venituri din vanzarea produselor finite -900.000 lei
-venituri din servicii prestate -400.000 lei
-venituri din vanzarea marfurilor -2.000.000 lei
-venituri din activitati diverse -30.000 lei
c.Venituri neimpozabille -20.000lei
-venituri din despagubiri,amenzi si penalitati -10.000 lei
-venituri din ajutari pentru deprecierea activelor curente(pentru ca la constituire a fost
cheltuiala nedeductibila) -10.000 lei
d.Cheltuieli deductibile -1.920.000 lei
-cheltuieli cu materiile prime -300.000 lei
-cheltuieli privind energia si apa -190.000 lei
-cheltuieli privind marfurile -800.000 lei
-cheltuieli cu colaboratorii -90.000 lei
-cheltuieli cu alte impozite,taxe si varsaminte assimilate -50.000 lei

-cheltuieli cu salariile personalului -350.000 lei
-cheltuieli privind asigurarea si protectia sociala -90.000 lei
-cheltuieli privind dobanzile bancare -50.000 lei
Cheltuieli de protocol=(Rezultat contabil -Cheltuieli cu impozitul pe profit -Cheltuieli de
protocol)*2%
Cheltuieli de protocol=(475.000 lei -70.000 lei -30.000 lei)*2%=7.500 lei
e.Cheltuieli nedeductibile -947.500 lei
-cheltuieli cu asigurarile(reprezinta o cheltuiala nedeductibila deoarce asigurarea este aferenta
unui bun ce nu apartine societatii) -8.500 lei
-cheltuieli cu protocol nedeductibile -30.000 -7.500=22.500 lei
-cheltuieli privind dobanzile aferente imprumuturilor de la asociati(sunt integral nedeductibile
deoarece gradul de indatorare depaseste limita de 3%,fiind reportate pentru perioadele in care
se vor indeplini conditiile) -90.000 lei
-cheltuieli de sponsorizare -30.000 lei
-cheltuieli din despagubiri,amenzi si penalitati -40.000 lei
-cheltuieli cu amortizarea -70.000 lei
-cheltuieli privind ajutarile pentru deprecierea imobilizarilor -536.500 lei
-cheltuieli financiare privind ajustarile pentru imobilizari financiare -80.000 lei
-cheltuieli cu impozitul pe profit current -70.000 lei
Grad de indatorare=Capital imprumutat (inceput de an)+Capital imprumutat(sfarsit de an) :
Capital propriu (inceput de an)+Capital propriu(sfarsit de an).
Grad d e
indatorare<0 Grad de
indatorare(3;0) Grad de
indatorare>3
Rata
dobanzii>1.75%(lei);>6%(valuta) Cheltuielile
nedeductibile
care nu sunt
reportate pentru
perioada
urmatoare Cheltuieli
nedeductibile
care nu sunt
reportate pentru
perioada
urmatoare Cheltuie li
nedeductibile
care nu sunt
reportate pentru
perioada
urmatoarea
Rata
dobanzii<1.75%(lei);<6%(valuta) Cheltuieli
nedeductibile
reportate pentru
perioada
urmatoare Cheltuieli
deductibile Cheltuieli
deductibile
reportate pentru
perioada
urmatoare

Rezult at fiscal=(Venituri totale -Venituri neimpozabile) -(Cheltuieli totale -Cheltuieli
nedeductibile)
Rezultat fiscal=(3.350.000 lei -20.000 lei) -(2.875.000 -947.500 lei)

Rezultat fiscal=3.330.000 lei -1.927.500=1.402.500 lei
Rezerva legala ce poate fi constituita=5%*Baza impozabila
Rezerva legala ce poate fi constituita=5%*545.000 lei=27.250 lei
Baza impozabila=Rezultat contabil+Cheltuiala cu impozitul pe profit
Baza impozabila=475.000 lei+70.000 lei=545.000 lei
Rezerva legala deductibila=(max 1;2)
1. 20%*Capital social=20%*300.000 lei=60.000 lei
2. 5%*Rezultat contabil=5%*475.000 lei=23.750 lei
27.250<60.0000=Rezerva care se poate constitui este de 27.250 lei,cu conditia ca suma
adunata cu suma constituita ca rezerva(10.000 lei) sa nu depaseas ca 60.000 lei.

Exemplul 2: O microintreprindere obtine urmatoarele venituri la data de 31 decembrie 2017:
Elemente Suma(lei) Impozitat \neimpozitat
Venituri din subventii pentru
materii prime si material
primate de la APIA
(cont7411) 40.000 lei N
Venitu ri din vanzarea unui
teren(cont 7583) 150.000 lei I
Venituri din productia de
imoblizari corporale(cont
722) 60.0000 lei N
Venituri din servicii in curs
de executie(cont 712) 9.000 lei N
Reduceri comerciale
acordate ulterior(cont 709) 6.000 lei I(-)
Venituri din diferente de
curs valutar(cont 765) 5.000 lei N
Venituri din anularea unui
provision pentru
garantii(cont 7812) 7.000 lei N
Venituri din sconturi
obtinute(cont 767) 3.000 lei I
Venituri din despagubiri
acordate de o societate de
asigurare(cont 7581) 20.000 lei N
Reduceri comerciale primite
ulterior(cont 609) 6.000 lei I(+)
Venituri din dividend
primite de la o filiala(cont
762) 20.000 lei I

Venituri din dobanzi(cont
766) 2.000 lei I

Daca in calculul impozitului pe profit baz a de impozitare era reprezentate de rezultatul
contabil, de data aceasta la calculul impozitului pe profit asupra veniturilor
microintreprinderilor baza impozabila o constituie veniturile obtinute din toate sursele din
care se scad cele prevazute de legisl atia fiscala.
Baza impozabila=cont 7583+cont 767+cont 609+cont762+cont 766 -cont 709 -casa de
marcat(5.000 lei)
Baza impozabila=150.000 lei+3.000 lei+6.000 lei+20.000 lei+2.000 lei -6.000 lei -5.000 lei
Baza impozabila=181.000 lei -6.000 lei -5.000 lei=170.000 lei
Impozit pe venit=3%*170.000 lei=5.100 lei
-In situatia in care intreprinderea realizeaza venituri care depasesc plafonul de 100.000 de
euro,aceasta devine platitoare de impozit pe profit incepand cu trimestrul in care a fost
depasita limita,luandu -se in considerare veniturile obtinute si cheltuielile rezultate din acea
perioada.
-Daca la sfarsitul anului 2017 intreprinderea a fost platitoare de impozit pe profit,iar la data de
31 decembrie 2017 totalitatea veniturilor impozitate la o microintreprindere nu depaseste
plafonul de100.00 euro,societatatea trebuie sa depuna formularul 010”Declaratie de
inregistrare fiscala \Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice,asocieri si alte entitati fara
personalitate juridica” , la organul fiscal pana la data de 31 martie 2018 ,iar de la 1 ianuarie
2018 va devein microintreprindere.
-Daca societatea ar fi demarat activitatea la inceputul anul 2016 avand cel putin un salariat cu
norma intreaga si fiind constituita pentru o perioada ce depaseste 48 de luni,iar acti onarii
\asociatii nu ar detine titluri de participare la alte persoane juridice,cota de impozitare ar fi de
1% din veniturile prevazute de lege.
Impozitul pe profit prezinta urmatoarele avantaje :
-societatea nu plateste impozit daca nu inregistreaza profit
-aceasta isi poate recupera pierderile din exercitiile precedente
-nu exista limita pentru numarul de angajati
Impozitul pe profit are urmatoarele dezavantaje :
-impozitul se plateste lunar
-costurile la infiintare si cu serviciile de contabilitate sunt ridicate
Impozitul pe veniturile microintreprinderilor prezinta urmatoarele avantaje :
-cota de impozit este mai mica, de 2% sau 3% in functie de incadrarea legala
-cota de impozit pentru societatile nou infiintate este de 1% din veniturile obtinute daca
acestea indeplinesc conditiile prevazute de lege.

-costurile la infiintare,la incetarea activitatii si cu serviciile de contabilitate sunt mai mici
-plata impozitului se face trimestrial
Dezavantaje privind impozitul pe venitul microintreprinderilor :
-societatea poate avea maxim 9 angajati
-aceasta plateste impozit chiar daca nu are profit.
Daca obiectul de activitate al intreprinderii implica un nivel scazut al cheltuielilor,impozitul
pe veniturile microintreprinderilor prezinta avantaje.
In caz cont rar,un nivel al cheltuielilor ridicat creste riscul aparitiei unui deficit,motiv pentru
care cea mai favorabila optiune este impozitul pre profit,avand in vedere ca in aceasta
situatie,agentul economic nu plateste impozit in cadrul unor pierderi,pentru ca nu exista
profit,si,mai mult,in anii urmatori are dreptul de a le recupera.
Exemplul 3 : In anul 2017,o persoana fizica autorizata cu doi angajati prezinta urmatoarea
situatie :
Elemente Suma(lei)
Venituri obtinute din prestarea de servicii
contabile 7.000 lei
Venituri din dobanzi aferente activitati
economice desfasurate 80 lei
Venituri din sponsorizarii 400 lei
Cheltuieli cu achizitionarea de materiale
consumabile si servicii 1.800 lei
Cheltuieli cu salariile 1.700 lei
Cheltuieli privind amenzi datorate
autoritatilor romane 135 lei
Cheltuieli sociale 60 lei
Cheltuieli platite la organisme profesionale 180 lei
Cheltuieli de protocol 70 lei
Cotizatia platita la ACCA 200 lei

Venitul net annual din activitati independente se determina in sistem real,pe baza datelor din
contabilitate,ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile efectuate in scopul
realizarii de venituri.
Persoana fizica autorizata(PFA) datoreaza CAS de 10.5% sau 26.3%(in functie de
optiune),CASS de 5.5% si o cota d e impozit pe venit de 16%.
Avantajul persoanei fizice autorizate este ca poate utiliza in cursul anului banii obtinuti ,iar
contributiile aferente ii confera statutul de persoana asigurata.
Venit brut -7.080lei :
-venituri incasate din prestarea de servicii -7.000 lei
-venituri din dobanzi aferente activitatilor economice desfasurate -80 lei

Cheltuieli deductibile -3.759 lei
-cheltuieli cu achizitionarea de material consumabile si servicii -1.800 lei
-cheltuieli cu salariile -1.600 lei
-cheltuieli cu cotizatiile profesionale=5%*Venit brut=5%*7.080 lei=354 lei
-cheltuieli cu cotizatia ACCA deductibile(in limita a 4.000 de euro) -5 lei
Venit net=Venit brut -Cheltuieli deductibile
Venit net=7.080 lei – 3.759 lei=3.321 lei
CAS=10.5%*3.321 lei=348,70 lei
CASS=5.5%*3.321 l ei=182.65 lei
Total contributii=531.36 lei
Venit impozabil=Venit net -Total contributii
Venit impozabil=3.321 -531.36 lei=2.789,64 lei
Impozit pe venit=16%*Venit impozabil
Impozit pe venit=16%*2.789,64 lei=446.3424 lei
Avantajele microintreprinderilor :
-platesc impozitul de doar 1 %,2% sau 3% in functie de incadrarea legala;
-pot repartiza profitul la dividende ;
-pot activa in orice domeniu fara pregatire profesionala;
-pot activa in mai multe domenii in acelasi timp.
Dezavantajele microintreprinderilor :
-exista obligativitatea colaborarii cu un contabil autorizat;
-asociatii nu pot utiliza resursele financiare in cursul anului,.dar pot distribui profitul la
dividend pentru care suporta un impozit de 5%;
-au costuri mai mari la infiintare.
Avantejele in cazul persoanelor fizice autorizate :
-costurile de infiintare sunt mai mici;
-nu exista obligativitatea colaborarii cu un contabil autorizat;
-pot dispune de bani inca de la incasarea lor;
-contributia la pensia integral este o optiune;
-profitul realizat poate fi valorificat oricand,fara necesitatea impartirii dividendelor sau
mentionarii anului in documentele oficiale;

-contributiile aferente le confera statutul de persoane asigurate
Dezavantaje in cazul persoanelor fizice autorizate :
-platesc CAS,CASS si impozit(16%);
-se pot infiinta doar pe baza documentelor care sa ateste pregatirea lor profesionala;
-posibilitatea de dezvoltare este limitata.
In momentul in care patrunde in sfera afacerilor,agentul economic poate opta fie pentru a fi
persoana fizica autorizata ori intreprindere individuala,ori intreprindere familiala sau societate
comerciala.
Este foarte important ca atunci cand se are in vedere demararea sau extinderea unei afaceri sa
fie stabilita o viziune clara a acesteia,definite d e obiective si strategii care sa conduca la
realizarea obiectului de activitate si care sa fie compatibile cu prevederile legale in vigoare.
In concluzie,impozitul realizat pe profit si pe venit se impoziteaza in conformitate cu
relementarile in vigoare,a stfel incat contribuabilii indiferent de natura lor trebuie sa
indeplineasca condiile prevazute de lege.
Cotele aferente acestora se regasesc in codul fiscal,codul fiscal avand menirea de a ajuta acei
contribuabili care nu stiu exact cum sa repartizeze sum ele deduse,sumele incasate si sa
asigure echilibrul financiar necesar dezvoltarii oricarei societatii.
Aceste exemple de impozite au fost preluate din
http://www.ceccarbusinessmagazine.ro \studiu -de-caz-privind -gestiunea -impozitelor -si-
contributiilor -afere nte-contribuabilililor –a-1058 \
Toate informatiile legate de impozitele directe si forma lor de repartizare se regasesc de
asemenea si pe site -ul Ministerului de Finante : http://www.mfinante.ro ,pe site -ul de statist ica
: http://www.insse.ro dar si pe http://www.ceccar.ro

Concluzii
Referitor la lucrarea de licenta ce are ca tema “Locul si rolul impozitelor directe informarea
resurselor financiare publice”, putem spune faptul ca maniera in care este structurata lucrarea
de fata,arata definitia impozitului,locul impozitului intr -o economie precum si rolul sau
essential de a combate evaziunea fiscala dar si alte forme de sustragere de la p lata.
Felul in care capitolele sunt structurate arata cat de mult conteaza impozitele pentru ajutorarea
resurselor financiare publice,faptul ca aceste resurse provin majoritatea din impozite si taxe.
Impozitele contribuie la eficacitatea sistemului econo mic,la imbunatirea mediului de afaceri,la
corectitudinea achitarii contributiilor dar si la dezvoltarea societatii.
Impozitele pot foi similar cu notiunea de dare,leafa sau parte baneasca obligatorie ce nu este
neaparat necesara pentru a fi restituita de c atre stat.
Banii sunt cei care conteaza intr -o societate,acestia provenind pentru stat,din impozitele
instituite in vederea asigurarii unui trai cat mai decent.
Am aflat faptul ca impozitele au fost acceptate inca din cele mai vechi timpuri si ca oamenii
chiar erau convinsi ca asa e cel mai bine pentru ca statul sa poata pune frana in momentul in
care era nevoie dar sis a dea mai mult populatiei in momentul in care astia nu dispuneau de
prea multe resurse.
Intr-adevar,in diverse perioade au existat niste i mpozite instituite mult prea riguros insa
trebuie sa vedem partea plina a paharului si sa nu ne lasam influentati de nicio
parte.Impozitele au menirea de a fi o parghie necesara statului pentru a asigura o stare
economica cat mai buna.
Toata lumea lucreaza pentru banii,astfel ca veniturile acestora trebuie impozitati.Daca nu s -ar
impozita venitul din salarii sau din orice alta forma,contribuabilii ar avea doua optiuni,fie nu
mai lucreaza deloc ,fie nu isi mai inregistreaza profiturile,veniturile.
Statul pri n intermediul organelor de conducere “are grija” celor care nu sunt binevoitorii de a
plati cele necesare.
In zilele noastre,intr -o proportie destul de mare,exista lucratori calificati care obtin
venituri,venituri ce sunt impozitate de catre stat.Daca ne i maginam un stat ca si Romania fara
impozite si taxe, vom realiza faptul ca tara noastra ar suferi un impact de criza economic ace
nu ar putea fi cotrolat facil.
Economia Romaniei este de piata,aceasta fiind echilibrata atat de impozite cat si de alte
mijlo ace.
In studiul de caz ,preluat dintr -o idee procurata de catre CECCAR,am vazut cum sunt
distribute banii si ca in marte parte lucram mai mult pentru stat decat pentru noi.
Ca si in orice alt caz,avem atat avantaje cat si dezavanataje insa nu trebuie sa ui tam faptul ca
impozitele directe dar si cele indirecte sunt importante si trebuie,intotdeauna sa cunoastem cat
mai multe detalii pentru a stii cum sa ne organiz am sursele.

Bibliografie

1.Dobre Elena -“Gestiune bancara”
2.Negrea Alexandru -“Metode si tehnici fiscale” Editura Ex Ponto 2016
3.”Codul fiscal si normele metodologice”Editura Tamangiu 2017
4.Macovescu Alexandru,Craciun Adelsa,Tudor Gabriel(traducere din limba engleza) –
”Economie idei fundamentale” Editura Litera2017
5.Ada m Smith -“Avutia natiunilor”Editura Publica(traducere din engleza de Monica Mitarca)
2011
6.Robert T.Kiyosaki -“Tata bogat,tata sarac”Editia a III -a Editura Curtea Veche
2008(traducere din limba engleza de Irina -Margareta Nistor)
Articole,rapoarte si legi :
7.Art.76 -77-78
8.Art.13
9.Art.14
10.Art.17
11.Art.41
12.Art.43
13.Art. 58, Art.59, Art. 60
Pagini WEB :
14.http: \\www.ceccarbusinessmagazine.ro \studiu -de-caz-privind -gestiunea -impozitelor -si-
contributiilor -aferente -contribuabililor -a1058 \
15.http :\\www.stiucum.com
16.http: \\www.mfinante.ro
17.http: \\www.insse.ro
18.https: \\ro.wikipedia.org \wiki\impozit
19.https: \\conspecte.com \Contabilitate \impozite -notiuni -generale -html
20.https: \\dexonline.ro \definitie \impozit