Program de studiu : ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [630811]

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
Program de studiu : ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator,
Lect. univ. dr. Pavel STANCIU
Absolventă,
Andreea UNGURENAȘU

Suceava, 2018

2

JUDEȚUL NEAMȚ
POTENȚIAL TURISTIC ȘI VALORIFICARE
Studiu de caz: Zona Turistică Ceahlău

3

CUPRINS
LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 5
Cap. 1. ATRACȚII TURISTICE – COMPONENTE DE BAZĂ ALE DESTINAȚIILOR TURISTICE ………. 6
1.1 Noțiuni specifice turismului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
1.2. Indicatori și metode de înregistrare a fluxurilor turistice ………………………….. ………………………….. ……… 8
1.3. Managementul destinațiilor turistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 9
1.4 Brandul destinațiilor – implicații turistice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 10
Cap. 2. POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI NEAMȚ ………………………….. ………………………….. ….11
2.1. Caracterizare fizico -geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 11
2.1.1. Așezare geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
2.1.2. Relieful și clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 11
2.1.3. Hidrografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……11
2.1.4. Flora și fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …11
2.2. Potențialul turistic al zonei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 12
2.2.1. Atracții turistice naturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 13
2.2.2. Atracții turistice antropice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 17
2.3. Baza materială și gastronomia locală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 26
Cap. 3. ANALIZA SWOT A TURISMULUI DIN JUDEȚUL NEAMȚ ………………………….. ……………………. 30
3.1. Puncte tari ale turismului nemțean ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 30
3.2. Puncte slabe ale turismului județului Neamț ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
3.3. Oportunități și riscurile ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 31
3.4. Propuneri de valorificare a turismului local ………………………….. ………………………….. …………………….. 31
Cap. 4. POTENȚIAL ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DIN ZONA CEAHLĂU ……….. 33
4.1. Metodologia de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 35
4.2. Prezentarea rezultatelor cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 35
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 47
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 48
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 50

4
LISTA FIGURILOR
Figura1: Harta turistică a județului Neamț ………………………….. ………………………….. ……………………. 12
Figura 2: Cascada Duruitoarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 13
Figura 3: Vârfu Toaca ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 14
Figura 4: Cabana Dochia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
Figura 5: Lacul Izvorul Muntelui ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 15
Figura 6: Peisaj din Lacul Cuejdel ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 16
Figura 7: Lacul Bâtca Doamnei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16
Figura 8: Mănăstirea Secu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 17
Figura 9: Mănăstirea Neamț ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 18
Figura 10: Mănăstirea Sihăstria ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 18
Figura 11: Mănăstirea Horaița ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
Figura 12: Mănăstirea Văratic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
Figura 13: Mănăstirea Agapia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 20
Figura 14: Mănăstirea Pângărați ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 20
Figura 15: Mănăstirea Bistrița ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 21
Figura 16: Muzeul Niculai Popa – Târpești ………………………….. ………………………….. ………………….. 22
Figura 17: Muzeul de artă eteolitică Cucuteni ………………………….. ………………………….. ………………. 22
Figura18: Muzeul de istorie Roman ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 23
Figura 19: Muzeul Memorial Calistrat Hogaș ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
Figura 20: Muzeul memorial Ion Creangă – Humulești ………………………….. ………………………….. …… 24
Figura 21: Casa memorială Veronica Micle – Târgu Neamț ………………………….. ……………………….. 25
Figura 22: Cetatea Neamț ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 25
Figura 23: Turnul lui Ștefan cel Mare ………………………….. ………………………….. ………………………….. 26
Figura 24: Monumentul Vânătorilor de Munte ………………………….. ………………………….. …………….. 26
Figura 25: Pensiunea Geona ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 27
Figura 26: Hotel Roman Plaza ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 28
Figura 27: Pensiunea Aristroctatis ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 28
Figura 28: Motel Casa Arcașului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
Figura 29: Pensiunea Lostrița ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 29
Figura 30: Calitatea deținută de persoanele chestionate ………………………….. ………………………….. …. 36
Figura 31: Variantele ce descriu cel mai sugestiv turismul din zona turistică Neamț ………………….. 36
Figura 32: Importanța obiectivelor turistice din județul Neamț ………………………….. ……………………. 37
Figura 33: Obiectivele turistice din județul Neamț ce trebuie neapărat viz itate ………………………….. 38
Figura 34: De unde au aflat persoanele despre zona turistică Ceahlău ………………………….. ………….. 39
Figura 35: Vizitarea zonei turistice Ceahlău ………………………….. ………………………….. …………………. 40
Figura 36: Motivele din cauza cărora persoanele chestionate nu au vizita zona turistică Ceahlău … 40
Figura 37: Numărul vizitelor zonei turistice Ceahlău ………………………….. ………………………….. …….. 41
Figura 38: Ceea ce le place oamenilor la zona turistică Ceahlău ………………………….. ………………….. 41
Figura 39: Schimbările/îmbunătățirile ce ar putea fi făcute în zona turistică Ceahlău …………………. 42
Figura 40: Zona turistică Ceahlău din punc de vedere financiar ………………………….. …………………… 43
Figura 41: Promovarea zonei turistice Ceahlău ………………………….. ………………………….. …………….. 43
Figura 42: Genul persoanelor ce au completat chestionarul ………………………….. ………………………… 44
Figura 43: Vârsta persoanelor ce au completat chestionarul ………………………….. ………………………… 44
Figura 44: Mediul de proveniență ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 45
Figura 45: Persoanelor chestionate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 45
Figura 46: Veniturile lunare pe familie ………………………….. ………………………….. ………………………… 46

5
INTRODUCERE

Ținutul Neamțului are o gamă variată de obiective turistice de la mănăstirile bine cunoscute
până la peisajele , ce dă un plus potențialului turistic al județului.
Pentru început în această lucrare am prezentat câteva noțiuni d e bază ce ține de turism în
general , acesta reprezentând ansamblul relațiilor și fenomenelor care rezultă din deplasarea și sejurul
temporar al persoanelor. Acesta având trei forme : intern, receptor și emițător , care la rândul lor dă
“naștere ” la alte forme dacă sunt asociale în diferite moduri cum ar fi: turismul intern și cel receptor
după asocierea lor se formează turismul interior , din turismul intern și cel emițător se formează
turismul național ș.a.
Fluxurile turistice se prezinte ca a fi reprezentate d e un număr de persoane care circulă între
cerere și ofertă. Formarea fluxurilor depinde de numeroase elemente cum ar fi distanța dintre cere și
ofertă timpul alocat călătoriei, costul călătoriei etc.
Pentru alegerea unei destinații turistice cel mai import ant este prețul ce poate varia de la o
destinație la alta.
Managementul destinațiilor turistice este reprezentat de coordonarea tuturor elementelor care
alcătuiesc o destinație. Acesta are unele avantaje cum ar fi: asigurarea durabilității turismului,
îmbu nătățirea randamentului turismului ș.a.
În capitolul doi al lucrării este vorba despre potențialul turistic al județului Neamț, acest
județ fiind situat în partea central -estică a României, între 4 județe (Suceava, Iași, Harghita și
Bacău), este alcătuit din două municipii, trei orașe și 76 de comune.
Potențialul turistic natural al județului Neamț este alcătuit din peisaje, Masivul Ceahlău,
rezervații naturale, lacuri ș.a.
Potențialul turistic antropic al județului este alcătuit din mănăstiri, muzee, case memoriale, și
alte obiective cum ar fi Cetatea Neamț, Monumentul Vânătorilor de Munte, Turnul lui Ștefan cel
Mare și altele.
Unele din restaurantele din Neamț sunt: Restaurantul Noir, Under Pub Cafeneaua Danioti
ș.a. Ca și locuri de cazare pot enumera: Pe nsiunea Geona, Hotel Roman Plaza, Motel Casa
Arcașului, Apartament Carmen, Pensiunea Eden.
Ca și puncte tari ale turismului din Neamț: diversitatea reliefului, diversitatea florei și faunei,
a obiectivelor de patrimoniu, o ofertă diversificată. Unele din p unctele slabe: lipsa unei autostrăzi,
calitate a drumurilor, lipsa brandurilor etc.
Studiul de caz al a cestei lucrări se interpretează: „Potențial și direcții de dezvoltare a
turismului din zona Ceahlău”, acest studiu este alcătuit dintr -un chestionar ce l-au completat un
eșantion de 100 persoane ce au răspuns la diferite întrebări .
Deși sunt din acest județ, prin intermediul acestei lucrări am învățat și eu multe lucruri
despre turismul din ace astă zonă.

6
Cap. 1. ATRACȚII TURISTICE – COMPONENTE DE BAZĂ ALE DESTINAȚIILOR
TURISTICE

“În prezent, destinațiile turistice sunt tot mai determinate să-și construiască o identitate unică
și competitivă în mintea consumatorului. În ciuda faptului că brandului destinației i s-a acordat o
atenție sporită, în practică există o inconsecvență , uneori chiar o lipsă inexplicabilă a cercetărilor
academice empirice, în unele țări (fără însă „o tradiție în turism”) construindu -se, în scurt timp,
branduri turistice artificiale, fără substanță și fără o argumentație bazată pe imagini/ percepții reale
ale turiștilor/potențialilor turiști. Lucrarea își propune să evidențieze rolul imaginii destinației
turistice în construcția propriului brand, cu identificarea principalelor atracții turistice și forme de
turism asociate fiecărei regiuni istorice din România. ”1
1.1. Noțiuni specifice turismului
„Activitatea turistică este determinată de satisfacerea unor nevoi ca odihna, recreerea,
distracția, cunoașterea etc. Acest lucru este posibil în condițiile existenței unui cadru natural
adecvat, nepoluat, a unor valori de cultură, artă și civilizație, capabilă să trezească interesul
turiștilor, să genereze și să stimuleze călătoria. Cu alte cuvinte, mediul – cu elementele sale naturale
și antropice – calitatea acestuia și implicit, potențialul turistic reprezintă motivația principală a
vacanțelor.
Parte integrantă a ofertei turistice, potențialul constituie, prin dimensiunile și varietatea
componentelor sale, prin valoarea și originalitatea acestora, condiția esențială a dezvoltării
turismului în limitele unui perimetru. În acest context, capătă o semnificație deosebită, pentru
conturarea strategiei expansiunii turistice, evaluarea potențialului și a structurii sale, a gradului de
atractivitate, a stadiului de exploatare și posibilităților de valorificare în viitor.
Pornind de la faptul că “atracția turistică este motivul fundamental al receptării publicului de
către o anumită destinație pentru distracție, curiozitate sau educație”, o zonă sau un teritoriu prezintă
interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o
activitate de turism.
În concordanță cu asemenea abordare, potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit, la
modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează
unei amenajări prin vizitare și primirea călătorilor.
Pentru definirea conținutului potențialului turistic, în literatura de specialitate sunt consacrate
noțiuni ca atracții turistice și resurse turistice, termeni care, în opinia multor autori, au semnificație
și arii diferite. Astfel, atracțiile turistice au o sferă de cuprindere mai restrânsă , limitându -se la
elementele care atrag atenția, produc impresie, incită la călătorie. Totodată, se apreciază că noțiunile
de atracție definește cu precădere latura afectivă a diferitelor componente ale potențialului. Cu toate
acestea, termenul este cel mai apropiat de rolul îndeplinit – motiv de călătorie – și corespunzător,
mai frecvent folosit, cel puțin în literatura străină. Resursele turistice acoperă o arie problematică
mai largă, pe de o parte noțiunea este utilizată pentru a desemna motivul de vizitare și în acest caz,
se referă atât la atracția propriu -zisă, cât și la modul de exploatare, la implicațiile de ordin economic
asupra turismului și pe de altă parte, este folosită pentru a defini mijloacele, sursele necesare
desfășurării activității turistice, respectiv resursele naturale, materiale, umane și financiare.
De asemenea, pentru exprimarea ansamblului atracțiilor se mai utilizează și conceptele de
font turistic și patrimoniu turistic. Și în această situație se impun câteva precizări, dacă noțiune font
turistic, definit prin totalitatea resurselo r naturale și culturale cu destinație turistică, poate fi

1 http://store.ectap.ro/articole/563_ro.pdf

7
echivalentă cu cea de potențial, patrimoniul are o sferă de referință mult mai cuprinzătoare,
incluzând alături de atracții și baza tehnico -materială specifică și chiar infrastructura, componente ce
asigură exploatarea , valor ificarea bogățiilor turistice.
Indiferent de modul de abordare, cu sensul mai larg sau mai restrâns, sub aspectul material –
obiectiv sau afectiv etc., potențialul turistic are rol determinant, fundamental pentru existența și
dinamica activității turistice. Din punctul de vedere al conținutului, el reunește elementele de o mare
diversitate care se constituie nu numai ca motive de călătorie, ci reprezintă chiar „materia primă” a
turismului, consumându -se efectiv – prin deteriorare, prin reducerea valorii sau atractivității – în
procesul desfășurării vacanțelor.
Varietatea componentelor potențialului turistic și rolul lor diferit asupra fenomenului turistic
au făcut necesară structurarea și ierarhizarea lor; astfel, în teoria și practica de specialitate există mai
multe criterii și modalității de grupare a atracțiilor turistice.
Cea mai importantă și frecvent utilizată clasificare în domeniu împarte atracțiile turistice,
după conținutul lor, în două categorii: atracții naturale și atracții antropice”.2
“Turismul reprezintă o activitate umană complexă cunoscută din cele mai vechi timpuri.
Dorința de a călători, de a vizita și descrie noi areale geografice a însoțit în permanență , mințile
luminate și persoanele romantice, dornice de cunoștințe și aventură. Încă din antichitatea timpurie, o
mare influență asupra promovării fenomenului turistic au avut-o călătoriile și schimburile
comerciale prin care se transmite informația despre cale mai frumoase și enigmatice locuri de
agrement și recuperare a sănătății. ”3
“Multiplele conexiuni ale turismului și implicațiilor sale în plan economic, social, cultural și
politic, rolul său activ în societate, transformările sale ca fenomen, argumentează actualizarea
preocupărilor pentru cunoașterea conținutului turismului, a sensibilităților incidențelor sale, pentru
descifrarea mecanismelor de funcționare. ”4
“Dezvoltarea turismului că fenomen de masă și implicit că domeniu de sine stătător cu
aspecte specifice, definiții, principii, instrumente, a generat preocupări numeroase în rândul tuturor
celor implicați direct sau indirect în tot ceea ce reprezintă așa numită actualmente 'industrie a
călătoriilor', în prezent turismul, cu toate semnificațiile sale de-a lungul existenței societății
omenești, este surprins în literatură de specialitate de către reputați specialiști atât pe plan
internațional cât și intern. ”5
“Formele principale ale turismului sunt:
• turism intern (domestic tourism): rezidenții unei țări date care călătoresc numai în
interiorul acesteia;
• turism receptor (inbound tourism): non-rezidenții care călătoresc în țara dată;
• turism emițător (outbound tourism): rezidenții țării date care călătoresc în alte țări.
Aceste trei forme de bază pot fi asociate în modalități diferite, dând naștere altor categorii
ale turismului, și anume:
• turism interior, formă ce regrupează turismul intern și turismul receptor;
• turism național, constituit din turismul intern și turismul emițător;
• turismul internațional, alcătuit din turismul receptor și turismul emitățor.

2 Irina -Ștefana Cibotariu – Turismul românesc și exigențele competitivității internaționale, Editura Didactică și
Pedagogică, București 2008
3 Petru Bacal, Iacob Cocoș, Geografia Turismului -Note de curs, Editura ASEM, Chișinău, 2012, p. 7
4 Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea, Neacșu Monica, Econimia turismului -manual de studiu individual, Editura Pro
Universitaria, București, 2012, p.p. 9 -15
5 http://www.creeaza.com/afaceri/turism/Notiuni -fundamentale -utilizate932.php

8
În ceea ce privește turist ul, acesta este reprezentat de orice persoană care se deplasează spre
locul situat în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mare de 12 luni și ale cărei
motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activită ți remunerate în locul vizat .”6
“Cea mai mare influență asupra cererii turistice o au7:
a) Veniturile populației reprezintă principala condiție pentru manifestarea cererii turistice,
fiind deci suportul material al dezvoltăr ii turismului. Nivelul lor este influențat de nivelul
de dezvoltare economică și socială a unei țări.
b) Prețurile și tarifele – influența prețurilor poate viza produsul turistic în ansamblul lui sau
numai una din componentele sale: transport, cazare, alimentație, agrement; se poate
manifesta în raport cu piața internă sau internațională; poate produce mutații cantitative
sau calitative.
c) Oferta turistică – ansamblul elementelor care motivează deplasarea în scop turistic și
anume: resursele turistice naturale și antropice, echipamentele turistice, bunurile și
serviciile destinate consumului turistic, forță de muncă, infrastructura, condițiile de
comercializare (prețuri, facilități etc.). Fiecare dintre aceste elemente are contribuția sa în
dezvoltarea turismului. Existența unor resurse turistice valoroase, deși importantă, nu
este suficientă pentru atragerea turiștilor în zonă.
d) Progresul tehnic înregistrat în domeniul dezvoltării mijloacelor de transport și în
infrastructura turistică vizibilă și invizibilă, aferentă folosirii acestora, constituie un alt
factor important de influență.
e) Evoluția demografică corelată cu dinamica populației și mutațiile în structura acesteia pe
vârste, profesiuni, medii etc.
f) Procesul de urbanizare determină mutații în structura nevoilor populației precum și
asupra evoluției turismului; ca urmare a concentrărilor urbane și a dezvoltării economice
excesive, s-a născut nevoia de evadare spre zone liniștite, nepoluate, pentru odihnă,
distracție , recreere.
g) Timpul liber al sfârșitului de săptămână, al concediilor și vacanțelor influențează prin
mărimea sa posibilitățile de practicare a turismului.
h) Dintre factorii psiho -sociologici care influențează semnificativ turismul amintim: moda,
tradițiile (serbări populare tradiționale și festivaluri), dorința de cunoaștere și instruire
(manifestări științifice, culturale, sportive).
i) Acțiunile guvernamentale și facilitățile acordate de organizatorii de turism. ”
“Turismul reprezintă ansamblul relațiilor și fenomenelor care rezultă din deplasarea și sejurul
temporar al persoanelor . Scopul valorificării potențialului turistic presupune mobilitatea geografică a
populației deosebită prin motivația sa.”8
1.2. Indicatori și metode de înregistrare a fluxurilor turistice
„Flux turistic este reprezentat de 'un număr de persoane care circulă între un bazin de cerere și unul
de oferta'. Bazinele de cerere sunt de regulă țările dezvoltate economic, ce oferă cetățenilor lor
posibilitatea de a efectua călătorii; ele se mai numesc și țări importatoare de turism, întrucât călătoriile
rezidenților în afară granițelor presupun cheltuieli valutare. Bazinele de oferta sunt reprezentate de zonele
cu atracții turistice deosebite, țările respective beneficiind de încasări valutare. ” 9

6 Daniela Turcu, Janeta Weisz, Econimia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008, pp. 5 -6.
7 Daniela Turcu, Janeta Weisz, Op. cit., 2008, pp. 14 -17.
8 http://www.ase.md/files/catedre/geo/bacal_geoturism.pdf , p. 44
9 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Fluxurile -turistice71.php

9
„Formarea și orientarea fluxurilor turistice depind de numeroase elemente cum ar fi distanță dintre
cele două bazine (al cererii și al ofertei), populația țării emițătoare și a celei receptoare, nivelul de
dezvoltare economico -socială al fiecărei destinații, timpul alocat transportului, costul călătoriei etc.”10
„Prețul este foarte important în alegerea destinației. Destinațiile mai apropiate de centrul emițător,
deși de calitate inferioară, vor fi preferate de către turiștii cu venituri mai scăzute. Prețul ofertei turistice
cuprinde și se modifică o dată cu prețul parcurgerii distanței la care se află oferta față de un centru
emițător. Importantă prețului că determinant al direcției de formare a fluxurilor internaționale turistice
este evidențiată și de modificările parităților valutare. ”11
1.3. Managementul destinațiilor turistice
“Managementul destinației reprezintă gestionarea coordonată a tuturor elementelor care
alcătuiesc o destinație (atracții, servicii suport, accesibilitate , marketing și stabilire a prețurilor).
Managementul destinației adoptă o abordare strategică cu scopul de a lega aceste entități , uneori
foarte separate, în vederea asigurării unei mai bune gestionări a destinației.
Managementul integrat poate ajuta la evitarea suprapunerii eforturilor în ceea ce privește
promovarea , serviciile pentru vizitatori, formarea inițială și continuă a resurselor umane, sprijin
pentru afaceri și la identificarea oricăror deficiențe de gestionare care nu au fost abordate încă. ”12
“Industria turismului este menționată, adeseori, că un agent de dezvoltare (sau de
nedezvoltare), care generează crearea de locuri de muncă și încasări valutare pentru o destinație
turistică. Totuși, nivelul la care turismul are potențialul de a contribui la o dezvoltare socio –
economică mai largă a destinației este, într-o mare măsură, condiționat de natură mediului în care
funcționează acea destinație și de deciziile manageriale luate de administrația locală și de guvernul
țării în care se află destinația respectivă. ”13
“Unele avantaje ale managementului eficient al destinației sunt prezentate mai jos:
a) Crearea unui avantaj competitiv
Două cerințe sunt decisive pentru ca destinația să obțină un avantaj competitiv asupra
concurenților săi, și anume:
• stabilirea unei poziționări puternice și unice, adică oferirea unui alt fel de experiență în
comparație cu celelalte destinații, prin dezvoltarea atracțiilor și resurselor destinației într-
un mod care să pună în evidență caracteristicile sale unice;
• livrarea unei experiențe de o calitate excelentă și a unei valori superioare pentru bani,
prin garantarea că toate aspectele legate de experiența vizitatorilor sunt la cel mai înalt
standard și coordonate. Ambii factori de succes menționați mai sus necesită o abordare
de management coordonată, bazată pe o viziune colectivă și pe parteneriate puternice.
b) Asigurarea durabilității turismului .
Dezvoltarea turismului într-un mod durabil, cu o bună planificare și un bun management,
garantează că destinația își menține integritatea ecologică și că resursele și caracterul, care au făcut –
o atractivă, sunt protejate. Buna gestionare poate ajuta, de asemenea, la evitarea conflictelor sociale
și culturale și la prevenirea afectelor negative ale turismului asupra stilului de viață, tradițiilor și
valorilor locale.
c) Diseminarea beneficiilor din turism.
Cheltuielile turistice și beneficii care decurg de aici ar putea fi răspândite de exemplu, prin
sprijinirea dezvoltării de produse și experiențe cu baza în comunitatea locală, prin dezvoltarea

10 Neac șu Nicolae, Economia turismului , Editura Uranus, Bucuresti, 2005, p. 148
11 Cristureanu C., Economia și politica turismului internațional , Editura Ase, București, p. 83
12 https://www.scribd.com/document/45949860/Ghid -Practic -Pentru -Managementul -Destinatiei -Turistice
13 http://www.scritub.com/geografie/turism/destinatiile -turistice71514.php

10
turismului rural și a celui bazat pe o experiență reală și autentică a locurilor, prin promovarea
dezvoltării întreprinderilor mici, explorând în acest sens potențialul artelor și meseriilor locale etc.
d) Îmbunătățirea randamentului turismului.
Printr -o dezvoltare spațială concentrată și un marketing direcționat (țintit), destinațiile pot
prelungi durata medie de ședere, crește cheltuielile vizitatorilor pe cap de locuitor și reduce
sezonalitățile nedorite în sosirile vizitatorilor , toate acestea contribuind la o rentabilitate și un
randament al investițiilor pe vizitator îmbunătățite .
e) Construirea unei identități de brand puternice și vibrante (care impresionează).
OMD -urile realizează din ce în ce mai mult valoarea și forță unor branduri de destinație
puternice. Aceasta, prin livrarea constantă a unei valori excelente, prin creșterea loialității față de
brand și prin revenirea vizitatorilor în mod regulat. ”14
1.4 Brandul destinațiilor – implicații turistice
“Brandul unei destinații turistice definește o construcție simbolică care subliniază într-un
mod pozitiv, memorabil, atractiv, unic, relevant și durabil calitățile unei stațiuni. Prin urmare,
imaginea unei destinații turistice se referă la un set de convingeri, idei și impresii pe care o persoană
le are despre un anume areal turistic. Aceste percepții și/sau preconcepții determina dezvoltarea unei
țări, cal mai frecvent a turismului, a exporturilor și a investițiilor directe. ”15
“Conceptul de branding aplicat țărilor, regiunilor și orașelor a început să fie utilizat la
mijlocul anilor ‘90 cu scopul de a susține aceste zone geografice în competiția lor acerbă din mediul
concurențial. În această eră a super -brandurilor nu este nimic neobișnuit în a considera o țară, o
regiune sau un oraș ca fiind un brand de succes. Ne confruntăm astăzi cu cea mai comunicativă
societate a tuturor timpurilor. Țările, regiunile și orașele se află în competiție pentru atragerea
turiștilor, investițiilor , talentelor și credibilității . Clienții au la dispoziție o paletă foarte largă de
locuri din care pot alege, fiecare cu mesaje atractive și cu promisiuni extrem de credibile”16
“Brandurile facilitează procesul de alegere a oamenilor. În multe cazuri, promovarea
turismului se află la baza eforturilor de construire a brandurilor pentru țări, regiuni și orașe. Brandul
de țară are asupra turismului efecte similare cu cele pe care brandul unui produs le are în privința
achiziției sau consumului acestuia. Brandul creează notorietate pentru țară (prin sintetizarea
elementelor de diferențiere și prin evidențierea punctelor de atracție ale statului).
În final, se poate spune că turismul poate crea un brand „umbrelă” care înglobează eforturi
de marketing în direcția dezvoltării economice, investițiilor sau exportului. Astfel, în multe cazuri,
turismul este principalul produs de export al unei țări, brandul de țară influențând , în primul rând,
comportamentul turiștilor, și apoi pe cel al oamenilor de afaceri, al companiilor sau posibililor
rezidenți .”17

14 https://www.scribd.com/document/45949860/Ghid -Practic -Pentru -Managementul -Destinatiei -Turistice
15 https://www.cazarepelitoral.ro/stiri -turism/imaginea -si-brand -ul-destinatiei -turistice.html
16 Popescu, R.I., Rolul strategiei de brand a Japoniei în dezvoltarea turistică a țării , Revista Transilvană de Științe
Administrative, 2011, p. 145
17 http://docpla yer.net/35442984 -Creșterea -competitivitătii -unei-destinații -turistice -prin-brand -și-branding -studiu -de-
caz-românia -1.html

11
Cap. 2. POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI NEAMȚ
2.1. Caracterizare fizico -geografică
2.1.1. Așezare geografică
“Județul Neamț este situat în partea central -estică a României și se suprapune parțial ,
Carpaților Orientali, Subcarpaților Moldovei și Podișului Moldovenesc, având o suprafață de 5896
km2, ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul României. Limitele geografice ale județului Neamț sunt
date de: județul Suceava – la Nord; județele Vaslui și Iași – la Est; județul Bacău – la Sud; județul
Harghita – la Vest iar reședința județului Neamț este Municipiul Piatra Neamț. ”18 Acest județ este
alcătuit din două municipii (Roman și Piatra Neamț), trei orașe (Târgul Neamț, Roznov și Bicaz) și
76 de comune
2.1.2. Relieful și clima
“Relieful județului Neamț se suprapune parțial Carpaților Orientali, Subcarpaților Moldovei
și Podișului Moldovenesc. Așadar unitățile de relief predominante în județ sunt cea muntoasă,
reprezentată de Carpații Orientali (prin munții Bistriței, masivul Ceahlău, munții Hășmaș, munții
Tarcău și munții Stânișoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafața județului). De asemenea
putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpații Moldovenești, și cea de dealuri, ale
Podișului Central Moldovenesc.
Clima județului Neamț este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate de
variațiile de altitudine și de particularitățile circulației atmosferice.
Temperatura medie anuală crește progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea
dealurilor subcarpatice și de podiș. Cât privesc maximele termice, temperatura maximă absolută de
38,6 oC (august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra -Neamț, în timp ce minima de -33,2 oC (februarie
1954) s-a înregistrat la Roman. Precipitațiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană,
scăzând cu cât ne deplasăm spre est (Ceahlău -Toaca peste 700 mm, Piatra -Neamț 649 mm, Roman
529 mm).”19
2.1.3. Hidrografia
„Hidrografia este tributară Siretului prin colectorul principal din această zonă – Bistrița (cu
Bistricioara, Bicaz, Tarcău, Cracău). Alt râu important din județ este Moldova cu afluenții săi
(Sărata, Ozana, Umbr ări, Toplița). Lacurile de pe teritoriul județului sunt artificiale și se folosesc
pentru producerea de energie electrică și pentru piscicultură (Izvoru Muntelui, Pângărați , Bâtca
Doamnei).”20
2.1.4. Flora și fauna
“În funcție de altitudine și relief se pot evidenția următoarele etaje de floră:
• etajul subalpin în zonele cele mai înalte ale Masivului Ceahlău, a Munților
Hășmașului și Budacului unde se dezvoltă tufărișuri de jnepeni și pajiști;
• etajul pădurilor de molid cu extindere maximă în jumătatea de vest a județului, pe toți
versanții munților;

18 http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/pages/geogr.ro.do
19 http://www.neamt.ro/Date_gen/Jud_NT/index.html
20 https://www.ropedia.ro/ju detul/Neamt/

12
• etajul pădurilor de foioase în amestec cu rășinoase, în zona montană mai joasă;
• etajul pădurilor de foioase în zona dealurilor submontane și zona de podiș;
• luncile se dezvoltă în lungul malurilor râurilor, predominând o vegetație ierboasa iar o
mare parte a lor fiind ocupată de terenuri agricole ”21
“Domeniul forestier adăpostește o fauna bogată și de mare interes cinegetic: urs, lup, cerb,
căprior, ras, vulpe, jder, veverița, cocoș de munte, șoim, ierunca. În apele curate din zona montană,
în râuri și lacuri, trăiesc diverse specii de pești: păstrăv, lipan, scobar, clean, moruna ș, babușcă. ”22
Ca și vegetația, fauna are o mare diversitate:
– în zonele pădurilor se găsește o faună bogată alcătuită din: cerbi, lupi, urși, râși, vulpi,
jderi, veverițe, cocoși de munte, șoimi, căprioare;
– în apele zonelor montane trăiesc mai multe specii de pești cum ar fi: păstrăv, lipan,
babușcă, scobar, lipan.
„Rezervația de zimbri și faună carpatină Dragoș Vodă – în România sunt doar 3 astfel de
rezervații, atracția principală din această rezervație sunt cei 24 de zimbri”23
2.2. Potențialul turistic al zonei
“Datorită poziției geografice, varietății condițiilor naturale, monumentelor istorice de valoare
națională și internațională, precum și ospitalității recunoscute a oamenilor de pe aceste meleaguri, în
decursul timpului, potențialul turistic al județului Ne amț a crescut în ofertă, pitoresc și atractivitate.

Sursa: http://www.neamt.ro/Info_utile/tour_nt.html
Figura1: Harta turistică a județului Neamț

21 ***, Monografia Jude țului Neamț , 2011, @ .bg15mc.ro/wp -content/uploads/2011/01/Monografia_judetului_Neamt.pdf
22 Monografia jude țului Neamț
23 Idem, p. 46

13
2.2.1. Atracții turistice naturale
Peisaje spectaculoase, configurație variată a peisajului și condiții climatice favorabile
Masivul Ceahlău, considerat în vechime ”muntele sfânt”, domină întregul ținut al Moldovei. De pe
piscurile sale înalte pot fi admirate cascada Duruitoarea (Figura 2), vârful Toaca (Figura 3) și cabana
Dochia (Figura 4) Cheile Bicazului – monument al naturii și rezervație naturală – este un alt obiectiv
deosebit de pitoresc care se întinde pe o lungime de 10 km și se prezintă sub forma unor pereți înalți
de aproximativ 300-400 m.
Rezervații naturale: Parcul național Ceahlău, rezervațiile forestiere Goșmanu , Codrii de
aramă și Codrii de argint, Rezervația de zimbri și faună carpatină, parcurile dendrologice Roznov,
Văleni, Grumăzești și Români, peșterile Munticelu, Toșorog.”24
“Pădurea de argint – rezervație naturală evocată memorabil de Eminescu. Are 2,4 ha, iar
arborii săi cei mai bătrâni cu coajă de un alb strălucitor au trecut de 100 de ani.
Codrii de aramă – rezervație naturală ce intră în eternitate tot datorită lui Eminescu. Are
circa 9,5 ha și este alcătuită din goruni seculari, a căror coroane devine arămii toamna.”25

Sursa: Fotografie realizată de către autor
Figura 2: Cascada Duruitoarea

24http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/pages/turism.ro.do;jsessionid=e81426d34e71fa328982 328244c7fa8ddd03127
54864737bc1988e97a4e06196.e34Ma3mNaNaTb40Nchf0 .
25 Constantin Bostan, Cristina Costachi – Jude țul Neamț, Ghid Turistic Editura Acțiunea, Piatra Neamț, 2008, p.38

14

Sursa: Fotografie realizată de către autor
Figura 3: Vârfu Toaca

Sursa: http://www.turistderomania.ro/altele/cabana -dochia/
Figura 4: Cabana Dochia

În județul Neamț există mai multe lacuri . Principala atracție a acestor lacuri este reprezentată
de frumusețea naturală.
Aceste lacuri sunt:
• “Lacul Izvorul Muntelui, șoseaua de-a lungul acestui lac are o lungime de 35 km, ne
oferă zeci de perspective asupra Ceahlăului, din diverse unghiuri. Lângă viaductul din
comuna Poiana Largului, din apele lacului se înalță stânca Piatra Teiului, cu o înălțime
de 17 m, formată din calcare recifele compacte de vârstă cretacică. Lacul Izvorul

15
Muntelui se întinde în dreptul mai multor localități nemțene: Bicaz, Pângărați,
Ceahlău, Hangu și Poiana Teiului.”26

Sursa: http://adevarul.ro/locale/piatra -neamt/cele -mai-frumoase -lacuri -pescuit -judetul -neamt -1_5502b6f2448e03c0fd8439a3/index .html
Figura 5: Lacul Izvorul Muntelui

• “Lacul Roșu, cu o suprafață de 13 ha și o adâncime de 10,5 m, s-a format în anul 1837, după
ce mari bucăți de stâncă de pe coasta nord-vestică a Muntelui Ghilcoș s-au prăbușit în urma unor
precipitații abundente, închizând Valea Verescheului (Roșului) – situată la punctul de confluență a
unor pârâuri (Roșu, Bicaz, Pârâul Oilor, Licaș). La suprafața acestui lac de baraj natural încă se mai
văd trunchiul brazilor din pădurea care a fost inundată atunci.
Lacul Roșu a purtat mult timp denumirea ungurească a muntelui din preajma sa – Ghilcoș
(Ucigașul). Mai multe legende locale explică deopotrivă cele două denumiri ale lacului: o turmă de
oi, ciobanii și câinii care păzeau au fost acoperiți de lacul format după prăbușirea muntelui, sângele
lor înroșindu -i multe zile apele. Potrivit unei alte povești, stâncile de pe Suhardul Mic s-au prăbușit
la ruga unei frumoase fete, Estera, răpită de un tâlhar și dusă pe vârful muntelui. O altă explicație –
de această dată științifică – pune în legătură numele acestui lac, în care reflectă stânca roșiatică a
Masivului Suhard, cu aluviunile, formate din argile cu oxizi de fier, transportate din Pârâul Roșu.27”
• “Lacul Cuejdel, coline ce se rostogolesc una peste alta, păduri de foioase și pășuni cu turme
de oi și apa Cuejdelului zăgăzuită de un versant alunecat peste cursul ei: un peisaj pitoresc al unui
lac de munte format nu de mult. Acesta este Cuejdelul, un lac de baraj natural, format în perioada
1978 -1991, în Munții Stânișoarei. Cu o lungime de 1 km, o suprafață de 12,2 km și adâncimi ce
variază între 7 și 14 m a devenit cel mare lac de acest gen din țară. Un luciu de apă străpuns de
trunchiuri de copac, înconjurat din toate părțile de pădure, cu o floră și o faună specifică zonei,
această arie naturală protejată se prezintă drumeților drept o oază de sălbăticie, un peisaj ce își
schimbă culorile de la un anotimp la altul, impresionând de fiecare dată.”28

26 Florin Andreescu, Mariana Pascaru, Călător prin țara mea – Ținutul Neamțul ui, Editu ra AdLibri, București, 2012,
pp. 11 și 15
27Idem , p. 26
28 http://www.viziteazaneamt.ro/2017/09/04/15 -motive -sa-vizitezi -judetul -neamt -3/

16

Sursa : http://www.ariiprotejateneamt.ro/media.html
Figura 6: Peisaj din Lacul Cuejdel

• “Lacul Bâtca Doamnei este așezat chiar la marginea municipiului Piatra Neamț, în
apropierea șoselei de centură a orașului, la ieșirea spre Bicaz. Fiind o oază de liniște și de agrement
pentru locuitorii și vizitatorii orașului Piatra Neamț, zona oferă o priveliște deosebită a Văii Bistriței,
apele lacului mărginind abrupta Bâtcă a Doamnei, pe platoul căreia stau ascunse ruinele cetății
dacice Petrodava. Pe malul Bistriței, imediat în vecinătatea hidrocentralei ce stăvilește apele lacului,
se află Complexul de agrement ”Peste Vale” și Baza hipică ”Col. Virgil Bărbuceanu”, locuri de
interes pentru cei ce își doresc o gură de liniște și aer curat la poalele muntelui Cernegura.

Sursa: http://www.geoportal -mediu.ro/lacurineamt/bdoamnei/home.html
Figura 7: Lacul Bâtca Doamnei

Pe lac există un centru de închirieri caiace de agrement și hidrobiciclete în zona ”ponton”, iar
imediat în apropierea lacului, în Complexul de agrement ”Peste Vale” din Piatra Neamț există
posibilitatea închirierii de biciclete, cu care aveți posibilitatea de a face o plimbare pe drumul de pe
malul lacului, unde puteți admira un peisaj superb. Zona este des frecventată de bicicliști, atleți cât și
de cei ce preferă sporturile mai relaxante precum pescuitul sportiv.”29

29 http://www.viziteazaneamt.ro/2016/06/13/lacul -batca -doamnei -piatra -neamt/

17
• “Lacul Vaduri este un lac de acumulare format în anul 1966 cu scopul producerii de
energie electrică. Alături de lacul Pângărați, acesta este printre primele lacuri de acumulare realizate
pe răul Bistrița și reprezintă o zona importantă pentru păsările ce se deplasează pe culoarul de
migrație est carpatic. În ultimii ani pe acest lac și-au stabilit cartier de iarnă specii că: lebădă de
vara, rată mare, rată sunătoare și corcodel mic. Alături de acestea pe luciul apei au fost observate și
exemplare de rată sulițar, rată roșie, rată cu cap castaniu dar și cea mai mare populație de lebădă de
iarnă care a iernat aici.”30
• Lacul Pângărați la o altitudine de aproximativ 371 m, este situat între Munții Stânișoara și
Muntele Goșmanu, lângă comuna Pângărați. Lacul este format pe cursul superior al râului Bistrița și
este primul lac de baraj situat în apropierea hidroelectricului Dimitrie Leonida din Stejaru. Turiștii
pot admira lebedele care vin aici, de pe malul lacului.
2.2.2. Atracții turistice antropice
2.2.2.1. Mănăstiri
“Neamțul este ținutul cu cea mai mare densitate a mănăstirilor și schiturilor din țară; pract ic,
nu este munte în care să nu fie pitit cel puțin un schit ori mănăstire. Perimetru în care se află
mănăstirile Neamț, Secu, Sihăstria, Sihla, Agapia și Văratec constituie un adevărat centru spiritual al
Neamțului.”31 Printre aceste mănăstiri importante din județul Neamț, se mai enumeră și altele, cum
ar fi: Horaița, Pângărați, Bistrița și multe altele ce completează ramura turismului din acest județ.
• “Mănăstire Secu: biserica mănăstirii, de la poalele Munților Vasanu, ctitorită în 1620 de
vornicul Nestor Ureche, îmbină elemente arhitecturale moldovenești și muntenești.

Sursa: https://locuridinromania.ro/judetul -neamt/page/4
Figura 8: Mănăstirea Secu
• Mănăstirea Neamț, ctitorită în secolul al XIV-lea de domnitorul Petru I Mușat, a fost
refăcută ulterior de Alexandru cel Bun. În 1497, Ștefan cel Mare a înălțat o biserică de piatră, cu
hramul “Înălțarea Domnului” – strălucită ilustrare a stilului moldovenesc din acea epocă.

30 http://www.geoportal -mediu.ro/l acurineamt/vaduri/home.html
31 Florin Andreescu, Mariana Pascaru, Călător prin țara mea – Ținutul Neamțului, Editura AdLibri, București, 2012, p.
5

18

Sursa: https://locuridinromania.ro/judetul -neamt/page/5
Figura 9: Mănăstirea Neamț
• Mănăstire Sihăstria, complexul monahal se află în mijlocul Poienii Atanasie. De la Sihăstria
un drum forestier cu lungimea de 3 km urcă prin pădure spre schitul Sihla, situat la aproximativ
1.000 m altitudine. Se spune că într-o peșteră dintre blocurile imense de stâncă din vârful Muntelui
Sihla și-a găsit sălaș, în secolul al XVII -lea, Sfânta Teodora. ”32

Sursa: http://www.ghidulmanastirilor.ro/manastiri -din-romania/manastirea -sihastria.html
Figura 10: Mănăstirea Sihăstria

• “Mănăstirea Horaița , biserica mănăstirii, cu opt turle, a fost construită după modelul unui
lăcaș de pe Muntele Tabor .

32 Florin Andreescu, Mariana Pascaru, Ținutul Neamțului – ghid turistic, Editura AdLibri, București, 2008, p.p. 32 -35

19

Sursa: https://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/manastirea -horaita -67931.html
Figura 11: Mănăstirea Horaița
• Mănăstirea Văratec a fost întemeiată în anul 1785 de maica Olimpia. Ca și la Agapia,
călugărițele duc viața în sine, locuind în case proprii în satul mănăstiresc.

Sursa: https://locuridinromania.ro/judetul -neamt/page/2
Figura 12: Mănăstirea Văratic

• Mănăstirea Agapia, unul dintre cele mai vizitate lăcașuri de cult al Moldovei, este situată la
poalele Munților Stânișoarei, la altitudinea de 480 m. Biserica nouă a Mănăstirii Agapia a fost
ridicată între 1642 și 1644 de hatmanul Gavril, fratele domnitorului Vasile Lupu și soția sa Liliana.
Pictura bisericii a fost realizată între anii 1858 și 1860 de către Nicolae Grigorescu. ”33

33 Florin Andreescu, Mariana Pascaru, Ținutul Neamțului – ghid turistic, Editu ra AdLibri, București, 2008, p p. 43 -45

20

Sursa: https://locuridinromania.ro/judetul -neamt/page/2
Figura 13: Mănăstirea Agapia

• “Mănăstirea Pângărați , a fost ridicată la sfârșitul sec. XIV de către sihastrul Simeon.
Biserica inițială, de lemn, a fost arsă de turci iar pe locul ei, în 1560, Alexandru Lăpușneanu a
construit o biserica de piatră. După 1872 mănăstirea a rămas în ruină. Mănăstirea Pângărați a fost
redeschisă după 1991.”34

Sursa: https://locuridinromania.ro/judetul -neamt/page/3
Figura 14: Mănăstirea Pângărați

• “Mănăstirea Bistrița , a fost construită în anul 1406, această având o mare valoare istorică și
arheologică, numărându -se printre cele mai vechi mănăstiri din Moldova . În interiorul mănăstirii
Bistrița se păstrează Icoană Sfintei Ana, creație bizantină cu mare valoare istorică și spirituală,
Icoană făcătoare de minuni primită în dar de la împăratul Manuel ÎI Paleologul și mormântul
domnitorului Alexandru cel Bun. La această mănăstire a stat până în 1990 părintele Iustin Pârvu de
la Mănăstirea Petru Vodă , un alt loc plin de liniște între mănăstirile din Moldova.”35

34 https://www.crestinortodox.ro/manastiri/manastirea -pangarati -117675.html
35 http://www.viziteazaneamt.ro/2010/02/17/9 -manastiri -din-moldova -care-trebuie -vizitate -daca-ajungi -in-neamt/

21

Sursa: https://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/manastirea -bistrita -neamt -68046.html
Figura 15: Mănăstirea Bistrița
2.2.2.2. Muzee
• “Muzeul Neculai Popa din Târpești . Există oameni care lasă moștenire urmașilor roadele
muncii lor de o viață – ca un bogat tezaur. Este cazul familiei Neculai Popa din Târpești , care o viață
întreagă a creat necontenit lucrări realizate în lemn și piatră, dar mai ales măști de mare diversitate și
expresivitate.
Dar cele mai atractive sunt creațiile personale ale lui Neculai Popa, scalpate în lemn și piatră,
reprezentând o întreagă suită de personaje din basmele populare și din istoria neamului: Scufița
Roșie, Peneș Curcanul, Ciobănașul, ostașul roman, ostașul dac, Horia, Cloșca și Crișan, femeie la
rugăciune, autoportret și foarte multe alte figuri. Toate acestea sunt distribuite în curtea largă și în
interioarele caselor, alături de mulțimea chipurilor hazlii reprezentate în numeroasele forme de
măști , care au dus faima acestor creatori în toată lumea. În domeniul măștilor , o contribuție
deosebită a avut-o Elena Popa.
Găsim aici un întreg univers al valorilor culturale și al tradițiilor populare, care te învăluie
prin farmecul și ineditul lor. Peste tot plutește spiritul hâtru și binevoitor al celui care, timp de nouă
decenii, a creat și însuflețit această oază de tradiție și tihnă a satului nemțean .”36

36 http://www.viziteazaneamt.ro/2018/01/09/arhitectura -populara -in-judetul -neamt -2-2-2-2-2-2/

22

Sursa: http://vilaq.ro/casa -muzeu -nicolae -popa -tarpesti/
Figura 16: Muzeul Niculai Popa – Târpești

• “Muzeul de istorie și Arheologie Piatra Neamț – Acest muzeu a fost înființat în anul 1934 de
către preotul Constantin Matasă. Muzeul deține cea mai importantă colecție aparținând culturii
eneolitice „Cucuteni”, ce se remarcă prin ceremica pictată cu motive în formă de spirală, meandre
sau cercuri, culorile predilecte fiind albul, roșul și negru -ciocolatiu.
• Muzeul de artă eneolitică Cucuteni – A fost deschis în iunie 2005, în localul fostei Bănci
Petrodava, acest “prim muzeu Cucuteni din România” deține cea mai variată și bogată colecție a
culturii Precucuteni -Cucuteni. Dezvoltată într-o epocă ce corespunde marilor civilizații ale
Orientului Antic, această cultură are o dezvoltare ce durează aproximativ un mileniu, remarcându -se
prin ceramica pictată, bogat și rafinat ornamentată.

Sursa: https://locuridinromania.ro/judetul -neamt/page/6
Figura 17: Muzeul de artă eteolitică Cucuteni

• Muzeul de Artă Piatra Neamț – A fost înființat în anul 1980, pe baza unei colecții constituite
pri anii 1960. Expoziția valorizează operele artiștilor români legați de ținutul Neamțului, unii dintre
acești artiști fiind: C. D. Stahi, Aurel Băeșu, Victor Brauner, Corneliu Baba, Simona Vasiliu –
Chintilă.
• Muzeul de Științe Naturale – A fost deschis în anul 1960, acesta deținând o colecție de pești
fosili unică în lume, dar și exponate rare din geologie, floră și faună din zonele montane a județului
Neamț. Pe lângă acestea mai sunt exponatele de mineralogie și petrografie, dioramele și biogrupele

23
ce prezintă ecosisteme reprezentative, cu multe rarități floristice și faunistice ce provin din parcurile
naționale Ceahlău și Cheile -Bicazului Hășmaș.
• Muzeul de Etnografie – A fost înființat în anu 1980. Acesta prezintă aspecte și evoluții ale
costumului popular și ale țărănești tradiționale de pe Valea Bistriței, principalele ocupații și
meșteșuguri din zona subcarpatică a Moldovei, precum și munci agricole din ținutul Neamț.”37
• „Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț – funcționează în clădirea Școlii Domnești, în
care au învățat Ion Creangă și filosoful Vasile Conta. Exponatele autentice, ilustrează istoria
meșteșugurilor tradiționale din întreaga zonă.
• Muzeul de Istorie Roman – organizat în Casa Nevruzzi, remarcabilă prin arhitectură,
decorație morală și trecut istoric. Stilul baroc al costrucției a fost pus în valoare prin ornamentele
plafonului, realizate în anul 1884 de Ludwig Branner. Între marile comori ale celor 15 săli ale
muzeului: vestigiile Stilului arheologic de la Brad și Tezaurul cu peste 480 obiecte de podoabă ,
toate aparținând Culturii Cucuteni, una din cele mai importante din sud-estul Europei.

Sursa: https://locuridinromania.ro/judetul -neamt/page/7
Figura 18: Muzeul de istorie Roman

• Muzeul de Artă Roman – din 1970 este situat într-o clădire monument de arhitectură,
construită la sfârșitul secolului al XIX- lea. Deține un număr important de lucrări, doar parțial
expuse în cele 6 săli de expoziție. Prin tematică, expoziția de bază pune în valoare creația artiștilor
români legați de zona Roman: Oscar Han, Nicu Enea, Constantin Isachie, Aurel Nedel, Maria și
Iosif Stoerer și alții.
• Muzeul de Științele Naturii Roman – prezintă paleontologia și pedologia zonei Roman,
ilustrând flora și fauna principalelor tipuri de ecosisteme prin diorame, vitrine, diapozitive și
fotografii color. Muzeul dispune de un fond de peste 10.000 de coli de ierbar și un număr de peste
40.000 din colecțiile de faună, reprezentând isecte, moluște, roci și minerale.”38
• “Muzeul memorial Calistrat Hogaș – reface ambianța casei de la începutul secolului al XX-
lea, evocând prin documente și diferite obiecte viața și activitate lui Calistrat Hogaș, neobositul
călător “În munții Neamțului”.

37 Constantin Bostan, Cristina Costachi – Jude țul Neamț, Ghid Turistic Editura Acțiunea, Piatra Neamț 2008 pp. 16 -18
38 Idem, pp. 44, 58 .

24

Sursa: www.google.co.uk
Figura 19: Muzeul Memorial Calistrat Hogaș

• Muzeul memorial Ion Creangă, Humulești – a fost ridicat în anul 1830 de către bunicul
Petrea Ciubotariu, casa nașterii și copilăriei lui Ion Creangă a fost amenajată ca muzeu în anul 1951.
A devenit repede unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale, nu numai datorită încărcăturii
emoționale a scrierilor marelui povestitor, ci și fiindcă reprezintă un autentic produs al arhitecturii
populare specifice zonei. Atât în scunda odaie cu morocei legați de hornul sobei, cât și în bătătura
casei ori dincolo de zăplazurile gardului de nuiele, imaginația fiecăruia aleargă spre întâlnirea cu
Nică a lui Ștefan a Petrei .

Sursa: http://blog.hotelguru.ro/5 -case-memoriale -din-romania -ce-merita -vizitate/
Figura 20: Muzeul memorial Ion Creangă – Humulești

• Casa memorială Veronica Micle, Târgu Neamț – construită în anul 1834, în cel mai autentic
stil românesc, cu tindă și trei încăperi la stradă, este casa de zestre a Veronicăi Micle. În 1886, cu 3
ani înainte de moartea poetei, casa a fost donată Mănăstirii Văratec, pentru maicile care primeau
îngrijiri la Spitalul din Târgu Neamț.

25

Sursa : http://www.viziteazaneamt.ro
Figura 21: Casa memorială Veronica Micle – Târgu Neamț

• Casa memorială Mihail Sadoveanu – pe Dealul Vovideni, se află muzeul “patriarhului
literaturii române”. Casa a fost construită de către mitropolitul Visarion Puiu în anul 1937 și oferită
spre folosință marelui scriitor de obștea mănăstirii.”39
2.2.2.3. Alte atracții turistice antropice
• Cetatea Neamț -”Târgu -Neamț, de pe terasa râului Ozana, își datorează dezvoltarea
construirii unei puternice cetății pe Culmea Pleșului, între anii 1374 și 1391, în vremea lui Petru I
Mușat. Cetatea Neamț – una dintre cele mai puternice fortificații ale Moldovei – amplificată de
Ștefan cel Mare între 1475 și 1476, a fost distrusă în 1718 de Mihai Racoviță, la ordinul turcilor.

Sursa: https://locuridinromania.ro/judetul -neamt/page/8
Figura 22: Cetatea Neamț
• Turnul lui Ștefan cel Mare – încă din 1446 în Piatra Neamț se aflau o curte domnească și o
biserică; în timpul domniei lui Ștefan cel Mare aici se construiesc o nouă curte domnească (1491),
biserica Sfântul Ioan și turnul – clopotniță (1497 -1499).”40

39 Constantin Bostan, Cristina Costachi – Jude țul Neamț, Ghid Turistic Editura Acțiunea, Piatra Neamț, 2008, p p. 18, 40,
44, 46 .
40 Florin Andreescu, Mariana Pascaru, Călător prin țara mea – Ținutul Neamțului, Editu ra AdLibri, București, 2012, p p.
36 și 51 .

26

Sursa: https://locuridinromania.ro/judetul -neamt/page/7
Figura 23: Turnul lui Ștefan cel Mare

• “Monumentul Vânătorilor de Munte din orașul Târgu Neamț – Construcția monumentului a
fost inițiativa Societății „Cultul eroilor”, având sprijinul autorităților orașului, în frunte cu Ioan
Balan.
Acesta a fost realizat de arhitectul Theodor Burca, fiind unul dintre cele mai mărețe
monumente de tip mausoleu din regiune. Plăcile de marmură ce se regăsesc la temelia sa ne aduc
aminte de data de 27 iulie 1917, data la care vânătorii de munte pleacă la luptă. Pe o altă placa stau
inscripționate numele celor 172 de eroi căzuți pentru patrie, iar pe cea de-a treia placă stă scris textul
scris cu ocazia dezvelirii monumentului. ”41

Sursa: https://locuridinromania.ro/judetul -neamt/orasul -targu -neamt/monumentul -vanatorilor -de-munte.html
Figura 24: Monumentul Vânătorilor de Munte
1.1 2.3. Baza materială și gastronomia locală
Restaurante din județul Neamț:
La Terrazza da Bruno – Este o pizzerie cu specific italienesc din municipiul Piatra Neamț.
Clienții acestei pizzerii sunt foarte mulțumiți de serviciile acordate și de mâncarea foarte gustoasă, ei
chiar recomandând acest loc.
Restaurant Noir- Este un restaurant tot din Piatra Neamț, acest restaurant având o varietate
de preparate internaționale, capacitatea restaurantului este de 120 de locuri. Unii clienți nu prea sunt
mulțumiți de preparatele acestui restaurant dar sunt foarte mulțumiți de serviciile și de amenajarea și

41 https://locuridinromania.ro/judetul -neamt/orasul -targu -neamt/monumentul -vanatorilor -de-munte.html

27
atmosfera plăcută a acestuia. Dar cu toate că unii clienți nu sunt impresionați de preparate cei mai
mulți dintre ei sunt foarte mulțumiți de acestea.
Pizzeria La Cuptor – Este o pizzerie din orașul Târgu Neam ț care are o multitudine de feluri
de pizza italiene. Pizzeria dă posibilitatea clienților de a comanda la domiciliu. Pizzeria se află în
centrul orașului, fiind foarte ușor de găsit. Cei ce au mâncat acolo sunt foarte mulțumiți de pizza și
de prețurile accesibile.
Cafeneaua Danioti- Este o frumoasă cafenea din Târgu Neamț care are o gama veriată de
cafea, fresh -uri, croassante și alte preparate și băuturi ce nu conțin alcool. Clienții acestei cafenele
sunt foarte mulțumiți de serviciile, preparatele, amenajarea și prețurile foarte accesibile ale aceste
cafenele.
United Pub- Este un restaurant din orașul Roman care are o gama largă de produse insperate
atât din bucătăria tradițională cât și de cea internațională. Acest restaurant este inspirat din stiluri
englezești și irlandeze îmbinând clasicul cu modernul. Restaurantul dispune de o cofetărie unde se
pot face comenzi pentru diverse evenimente. Prețurile oferite de acest restaurant pentru preparatele
acestuia, sunt pentru toate buzunarele.
Cofetăria Tosca – Este o cofetărie din orașul Roman care oferă o gamă variată de produse
cum ar fi: prăjituri, torturi, produse de patiserie, fursecuri, cozonaci și alte produse din acest
domeniu a produselor de cofetărie și patiserie. Unii clienții apreciază prăjiturile și serviciile acestei
cofetării dar ca în orice situație mai sunt și critici cărora nu le plac designul interior a cofetăriei și
prăjiturile li se par prea dulci.
Acestea au fost unele dintre cele mai apreciate locuri în care ne putem bucura de o gamă
variată de produse după gustul tuturor, atunci când mergem să vizităm obiectivele turistice din
împrejur sau pur și simplu când vrem să ieșim undeva cu prietenii, familia sau colegii.
În continuare vă voi prezenta unele dintre cele mai apreciate locuri de cazare din județul
Neamț:
„Pensiunea Geona – Acestă pensiune din Poiana Teiului este situată într-un loc liniștit la
doar 8 km de Izvorul Muntelui și la 3,5 km de mănăstirea Petru Vodă. Pensiunea deține o grădină,
un bar și un restaurant cu preparate românești;

Sursa : www.booking.com/hotel/ro/pensiunea -geona
Figura 25: Pensiunea Geona

Hotel Roman Plaza – Este situat în orașul Roman , acest hotel are un restaurant care are
preparate cu specific românesc, saună și alte beneficii. Fiecare cameră a hotelului este dotată cu baie
propie care include toate articolele necesare și un mini bar. În apropierea hotelului (la 1 km) se află
Cetatea Musatin;

28

Sursa : www.booking.com/hotel/ro/roman -roman1.ro
Figura 26: Hotel Roman Plaza
Pensiunea Aristocratis – Este o pensiune din Târgu Neamț, situată la 5 km de Cetatea
Neamțului. Pensiunea deține 17 camere, spa și are acces gratuit la internet;

Sursa: www.booking.com/hotel/ro/aristocratis
Figura 27: Pensiunea Aristroctatis

Motel Casa Arcașului – Motel care se află tot în orașul Târgu Neamț, la poalele Culmii
Pleșului (pe vârful căreia se află Cetatea Neamțului) . Acest motel are o capacitate de 44 de locuri de
cazare , mai deține o sală de conferință de o capacitate de 30 de locuri. Restaurantul acestui motel are
o capacitate de 250 locuri, acest restaurant are o gamă variată de produse, unele chiar fiind foarte
gusto ase;

Sursa: www.casaarcasului.ro
Figura 28: Motel Casa Arcașului

29
Apartament Carmen – Situat în Piatra Neamț, la o distanță de aproximativ 35 km de stațiune
Durău și la 47 km de lacul Roșu, Apartamentul Carmen pune la dispoziția clienților o gamă largă de
facilități cum ar fi: internet gratuit, unele unități avân un balcon care oferă o priveliște care include
muntele;
Pensiunea Lostrița – Este o pensiune care se află pe malul Lacului Bicaz. Pensiunea este
dotată cu un restaurant cu specific românesc, toate camerele acestei pensiuni au balcon. Pensiunea
deține o sală de fitness la care clienții au acces gratuit;

Sursa: www.booking.com/hotel/ro/pensiunea -lostrita
Figura 29: Pensiunea Lostrița

Pensiunea Eden – Este situată în comuna Agapia, la 7 km de mănăstirea Agapia. Această
pensiune este una cu specific tradițional, chiar având în camere țesături tradiționale. Restaurantul
pensiunii oferă atât preparate tradiționale moldovenești cât și preparate internaționale .”42
Județul Neamț ca și celelalte județe are o gamă largă de pensiuni și hoteluri cu restaurante
unde se pregătesc cele mai gustoase bucate.

42 www.booking.com

30
Cap. 3. ANALIZA SWOT A TURISMULUI DIN JUDEȚUL NEAMȚ
3.1. Puncte tari ale turismului nemțean
• “Diversitatea reliefului care este dispus în trepte de la vest la est, începând cu munții , care
ocupă mai mult de jumătate din suprafața județului compartimentați prin văi longitudinale,
apoi dealurile subcarpatice, care închid depresiunile subcarpatice care se pierd în valea largă ,
cu caracter de culoar lărgit prin terase bine dezvoltate, mai ales la confluența Siretului cu
Râul Moldova;
• Existența a 3 parcuri : Parcul Național Ceahlău, Parcul Național Cheile Bicazului Hășmaș și
Parcul Natural Vânători Neamț pe care iubitorii naturii le pot vizita;
• Diversitatea florei și faunei , cu multe specii rare care fascinează turiști;
• Diversitatea obiectivelor de patrimoniu : mănăstiri, șantiere arheologice, așezări fortificate,
cetăți medievale, muzee pe diverse tematici, case memoriale – 552 obiective declarate
monumente de interes național sau județean;
• gamă largă de festivaluri de tradiții și folclor , meșteșuguri populare răspândite în tot județul ;
• Spectacole de nivel național și internațional ;
• Stațiuni cu izvoare terapeutice unde cei bolnavi merg la tratament;
• Ofertă turistică diversificată: ecumenic, cultural, balnear, ecoturism, agroturism , dându -i
turistului posibilitatea de a alege.
3.2. Puncte slabe ale turismului județului Neamț
• Lipsa unei autostrăzi care să facă legătura între Moldova și Ardeal ;
• Lipsa unei rețele de căi ferate care să străbată județul pentru a le fi mai ușor călătorilor și
turiștilor să ajungă în locul dorit;
• Calitatea slabă a drumurilor și a mijloacelor de transport ;
• Lipsa sistemelor de canalizare și de alimentare cu apă în cea mai mare parte a mediului rural ;
• Starea de degradare a numeroase clădiri și monumente istorice ce nu au fost restaurate;
• Dotări depășite în stațiunile balneare ;
• Facilități de campare de slabă calitate ;
• Lipsa brandurilor ;
• Lipsa parcărilor și a grupurilor sanitare în numeroase obiective turistice și în lungul
drumurilor naționale, județene și comunale ;
• Lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele și atracțiile turistice – indicatoare turistice
convenționale internaționale de culoare maro ;
• Lipsa centrelor de informare turistică ;
• Lipsa susținerii față de tradițiile locale și folclor ;
• Calitatea slabă a prezentării și traducerii în obiectivele turistice ;
• Conștientizarea slabă a importanței turismului pentru economie ;
• Migrația forței de muncă din sectorul turistic
• Lipsa unor cursuri performante de pregătire profesională în teritoriu. ”43

43http://www.cjneamt.ro/Strategii/Strategie%20de%20dezvoltare%20a%20turismului%20in%20judetul%20Neamt.ppt .

31
3.3. Oportunități și riscurile
Oportunități
• Deschiderea unor centre de informare turistică în orașele din Neamț;
• Promovarea obiectivelor turistice;
• Amenajarea mai multor indicatoare turistice;
• Amenajarea parcărilor și lucrarea drumurilor către obiectivele turistice;
Amenințări
• Promovarea mai detaliat a altor obiective turistice din alte județe;

3.4. Propuneri de valorificare a turismului local44
“Restaurarea obiectivelor de patrimoniu cu potențial turistic și realizarea amenajărilor
corespunzătoare pentru punerea în valoare a acestora;
Identificarea și amenajarea corespunzătoare a unor locații în interiorul sau vecinătatea
obiectivelor culturale, în care turiștii să poată servi o gustare sau o băutură răcoritoare, astfel încât
vizita la un muzeu să fie atât o oportunitate de instruire, cât și de relaxare;
Îmbunătățirea interpretării exponatelor pentru vizitatori, inclusiv materiale lingvistice
suplimentare ; Reabilitarea spațiilor de cazare la standarde europene ;
Dezvoltarea turismului de afaceri prin crearea facilităților pentru întâlniri în cadrul
structurilor hoteliere ; Crearea, modernizarea și diversificarea dotărilor de agrement ;
Dezvoltarea și diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesară pentru realizarea
unei oferte de petrecere a timpului liber (hipism, parașutism , sporturi extreme, etc.), la periferia
orașelor și a stațiunilor ;
Crearea unor zone de atracții turistice – parcuri de distracție , parcuri de folclor/cultură ;
Sprijinirea intrării în circuitul turistic internațional a stațiunilor turistice ; Amenajarea spațiului
înconjurător al pensiunilor turistice ;
Punerea în valoare a: resurselor gastronomice specifice zonei/localității , stilului arhitectonic
al clădirilor/caselor/pensiunilor , culturilor, fermelor, anumitor procese, procedee specifice locului ,
stilului de ospitalitate specific zonei/satului/pensiunii ;
Oferirea unui meniu compus din produse alimentare naturale și specifice ; Prezentarea unei
oferte de activități externe: ce se poate vizita, vedea, cumpăra și atracțiile din jurul unității turistice
Reabilitarea stațiunilor balneare prin: renovarea spațiilor de cazare cel puțin de nivelul
standardelor de 3 sau 4 stele, instalarea unor facilități moderne de tratament, instalarea unor facilități
suplimentare moderne de wellness, înfrumusețare și refacere , dezvoltarea unor atracții suplimentare
ca motive de vizitare, cum ar fi facilități pentru practicarea unor sporturi și săli de conferință ,
promovarea produsului de sănătate și mai puțin a produsului medical ; Dezvoltarea zonelor montane
pentru a oferi facilități și atracții oaspeților pe parcursul întregului an;
Elaborarea unor planuri de dezvoltare durabilă pentru parcurile naționale și naturale, prin
care să se identifice oportunitățile de extindere a activităților turistice deja existente și introducerea
altora noi, în special ciclism, sporturi pe apă, urmărirea păsărilor și mamiferelor, etc. (ex. Planului
Parcului Național Retezat, apreciat pe plan internațional ca un model excelent, care cuprinde
îmbunătățiri ale facilităților pentru vizitatori, cum sunt traseele de drumeții , zonele de primire,
centrele de interceptare, toaletele, marcajele, indicatoarele, turnurile de observare, refugiile, precum

44 http://www.cjneamt.ro/Strategii /Strategie%20de%20dezvoltare%20a%20turismului%20in%20judetul%20Neamt.ppt

32
și o serie de activități promoționale și cooperare dintre autoritățile de administrare a parcurilor și
comunitățile locale) ;
Dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor turistice în întregul județ (semnale de
intrare/ ieșire în județ, panouri, hărți, indicatoare pe drumurile naționale și județene , în gări,
autogări, etc.)
Crearea de centre de informare turistică în toate municipiile și orașele cu potențial turistic și
ghișee de informare în zona atracțiilor turistice, care să ofere informații turistice, rezervări de cazare,
vânzări de bilete la spectacole, hărți turistice și vânzări de publicații
Dezvoltarea rețelelor de comunicare între centrele de informare din regiune și cele naționale
și internaționale și integrarea standardizată a acestora prin interconectare vizând direct dezvoltarea și
îmbunătățirea sistemului de rezervări, crearea de rețele de rezervare on-line a serviciilor turistice ;
Crearea unor circuite turistice la nivelul județului și/sau rute turistice tematice, care să
permită vizitatorilor să cunoască atât atracțiile urbane și obiectivele de patrimoniu, cât și stilul de
viață rural ;
Introducerea zonelor rurale în circuitul turistic – dezvoltarea ecoturismului prin punerea în
valoare a tradițiilor locale, meșteșugurilor locale, arhitecturii tradiționale, a florei și faunei ;
Organizarea de târguri, expoziții muzeale, etnografice și manifestări culturale, expoziții
florale, festivaluri, acțiuni și campanii de promovare integrată a produsului turistic local și
sprijinirea participării la acest tip de evenimente pe plan intern și internațional ;
Editarea de publicații promoționale și materiale audio -video ;
Întocmirea unor hărți GPS a tuturor traseelor autorizate, prezentarea traseelor în formă
detaliată, punct cu punct și în forma circuitelor ;
Perfecționarea și actualizarea paginilor web dedicate turismului ; Extinderea siteurilor
administrației locale cu un capitol despre turism ; Dezvoltarea unei baze de date complexe în
domeniul turismului ; Dezvoltarea parteneriatului între sectorul public și cel privat în vederea
dezvoltării și promovării turismului în județul Neamț ;
Grupuri țintă: personalul hotelier și din restaurante, ghizii de turism, personalul din centrele
de informare turistică, autoritățile publice locale, factorii indirect implicați în turism dar care intră în
contact direct cu vizitatorii (șoferii de taxi, personalul din muzee, etc.), elevii, furnizorii de servicii
de educație generală și profesională, publicul în general ;
Derularea unor programe aplicative de conștientizare care constau în: organizarea unor
seminarii de scurtă durată, de cel mult o zi sau două conduse de instructori special pregătiți , editarea
și distribuția de publicații, broșuri, postere, etc., pentru diferitele grupuri țintă, campanii media de
conștientizare (radio, televiziune, presa scrisă, evenimente) organizate în mod regulat , educația
turistică în scoli și licee ;
Brandul turistic = crearea, dezvoltarea și mentinerea unei relații reciproc avantajoase între
județul Neamț și o serie de consumatori de produse turistice cu un mesaj convingător care să fie
transmis constant în timp;
Identificarea și dezvoltarea unui brand turistic de destinație pe baza atributelor principale ale
resurselor turistice ale județului, a atracțiilor și facilităților proprii, cu parcurgerea următoarelor
etape: selectarea echipei/firmei pentru realizarea brandului, evaluarea pieței țintă, identificarea
produselor, adaptarea produselor la piață, formularea brandului, prezentarea acestuia factorilor de
turism, pregătirea strategiei de comunicare și crearea și dezvoltarea de noi produse.
Și cel ce este cel mai important: păstrarea unui mediu înconjurător sănătos: a aerului, solului,
apelor subterane sau de suprafață, a pădurilor, florei, faunei, etc., păstrarea curățeniei în localități,
înfrumusețarea acestora, etc., conștientizarea tuturor locuitorilor că turismul în Județul Neamț
depinde de atitudinea fiecăruia dintre noi.

33
Cap. 4. POTENȚIAL ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DIN ZONA
CEAHLĂU

“…Vedeam Ceahlăul la apus, Departe -n zări albastre dus, Un uriaș cu fruntea -n soare…” (Vara – G. Coșbuc)
“Această zonă este alcătuită dominant de acest masiv integrat în bazinul Bistriței și culoarele
văilor ce -l încadrează. Specificul este legat de predominarea obiectivelor naturale, o infrastructură
relativ bună și de unele dotări axate pe forme de activități turistice.
Munții Ceahlău se impun în raport cu masivele limitrofe printr -o fizionomie aparte determinată în
mare măsură de masa de conglom erate din care este alcătuit ceea ce -i conferă o valoare turistică
deosebită. De aceea a fost deseori numit în diverse moduri “Regele Carpaților”, ”Nestemata
Carpaților”, ”Olimpul Moldovei”.
Munții sunt încadrați de văi largi și adânci (Bistrița, Bistricio ara și Bicaz) care îi separă de
masivele vecine, alcătuite din șisturi cristaline (Munții Bistriței) sau de fliș gresos (Munții
Stânișoarei, Munții Tarcău). De -a lungul văilor se ajunge în diferite puncte de unde se pot realiza, pe
drumuri forestiere sau p oteci turistice marcate, ascensiuni la vârfurile principale sau la diverse alte
obiective turistice.
Turistic Ceahlăul întrunește câteva caracteristici notabile:
• Altitudini de peste 1600 m ceea ce oferă o largă perspectivă asupra masivelor din
Carpații Or ientali (de pe culmea Ceahlăului se pot vedea Munții Rarău, Călimani, Hășmaș iar spre
est Podișul Moldovei);
• Un număr mare de obiective (îndeosebi cele legate de formele de relief și de
vegetație) la care se ajunge într -un interval scurt de timp și cu un efort nu prea mare;
• Abrupturi de peste 600 m care mărginesc un platou aflat la 1600 -1800 m;
• Numeroase puncte de acces pe fiecare latură a masivului și trasee care converg de
la exterior spre platou care folosesc în bună măsură văile.
Șoselele din lungul c elor trei văi sunt modernizate și fac legătura cu așezări din Moldova,
Transilvania. La acestea se adaugă calea ferată ce ajunge la Bicaz, principala localitate turistică din
estul masivului.
Potențialul turistic este definit de varietatea formelor de reli ef sculptate în conglomerate, de
asociațiile vegetale diverse care creează peisaje aparte și de câteva obiective social -culturale grupate
în stațiunea Durău sau în așezările de pe văile limitrofe.
Cele mai importante forme de relief care atrag mulți turișt i sunt concentrate în sectorul înalt,
central. Mai importante sunt:
• Abrupturi cu amplitudine de peste 500 m orientate spre vest, nord, est și care se
prezintă sub forma unor fronturi cuestice puternic fragmentate de văiugi seci ce formează obârșiile
râuri lor ce coboară spre Bistrița (Schitu, Izvoru Alb) și Bicaz (Izvorul Muntelui).
• Câteva vârfuri cu înălțimi de peste 1800 m (Ocolașu Mare 1907 m, Ocolașu Mic,
Ghedeon, Toaca 1900 m, Panaghia), cu formă de piramidă sau cupolă de pe care se deschid largi
panorame;
• Relieful ruiniform reprezentat de coloane și turnuri cu înfățișare și grupare variate, de
unde și multitudinea de legende (Căciula Dorobanțului, Pietrele lui Baciu, Piatra Lată, Turnul
Sihăstria, Piatra Lăcrimată, Turnul lui Budu, Ana, Stănilele , Clăia lui Miron, Dochia);
• Existența unor platouri întinse (ajung la peste 1000 m înălțime și câțiva kilometră
lungime) dispuse în două trepte (la peste 1750 m și la 1400 -1500 m) acoperite cu pajiști și dominate
de stânci și vârfuri.

34
Parcul Național Ceah lău se află în parte a centrală a masivului, are o suprafață de 7742 ha,
iar în cadrul său sunt incluse o serie de rezervații: Polița cu Crini (concentrează exemplare de larice),
Cascada Duruitoarea. De asemenea s-a creat o zonă de cercetare științifică cu o suprafață de 5830
ha, cuprinsă între complexul Lepsezi, Piciorul Șchiop (la vest de cabana Dochia) și Scaunele Zeilor –
Ocolașul Mare la sud.
În interiorul muntelui obiectivele turistice de ordin social -cultural sunt puține și se află pe
unele văi de la p oalele lui. Între acestea însemnate sunt:
• Durău – stațiune climaterică, principalul punct de plecare în traseele montane,
climat montan tonifiat; biserica din stațiune (1835, pictură în frescă într -o tehnică specială realizată
de către Nicolae Tonitza și ucenicii săi), muzeu etnografic, centru pastoral Sf. Daniil Sihastru; aici
se organizează în a doua duminică din luna august – Ziua Muntelui legată de hramul Schimbarea la
Față; pârtii de schi.
• Ceahlău este localitatea unde se află ruinele Palatului Cnezilo r (1639) și o
păstrăvărie.
Pe cele trei văi principale (Bistrița, Bistricioara, Bicaz) care încadrează masivul, atracțiile
turistice sunt legate de unele construcții din sate, Lacul Izvorul Muntelui (suprafața de 3200 ha, în
volum de apă maxim de 1,2 mili arde m3 și minim de 350 mil m3, o lungime de la 21,5 kilometri
până la 19,1 kilometri; lățime de la 1,85 kilometri până la 0,2 kilometri și adâncime între 37 -97 m.
Apa este coborâtă de la barajul terminat în anul 1960, printr -o conductă la hidrocentrala St ejaru.) și
de peisaje aparte.
Pe Bistrița, la Piatra Teiului există viaductul, coada lacului, cu imense acumulări de nisip și
pietriș, pe care râul se ramifică în numeroase brațe (o deltă) și o celebră stâncă de care se leagă
legenda și numele localității.
• Drumul de pe valea Bistricioarei, trece prin satul omonim (vestigii din paleolitic,
biserică din lemn de la 1780 și drumul spre stațiunea Durău), apoi prin mai multe localității cu
gospodării și obiceiuri tradiționale (Grințiești, Tulgheș, Corbu) și în final ajunge în Borsec (oraș
3044 locuitori în 2002; din 1956, 23 de izvoare minerale cu ape carbogazoase, calcice, bicarbonate,
magneziene; turbărie; stațiune balneară cu prime amenajări la finele secolului XIX). De aici se poate
merge fie la obârșia Bis tricioarei, la Biborțeni (izvoare minerale și peisaje distincte) fie peste pasul
Borsec (1105 m) la Toplița.
Valea Bistriței de la Poiana Teiului până la Bicaz, separă Munții Stânișoarei (puține
obiective de interes turistic) de Munții Ceahlău pe ea rezult ând unul din marile lacuri de baraj
hidroenergetic.
Pe malul lacului se află mânăstirea de la Buhalnița (ctitorie a lui Miron Bornovschi 1626 –
1629); satul Ceahlău (urme de cultură materială din paleolitic); mai multe amenajări turistice (vile â,
case de va canță, motel uri, debarcadere etc.).
Orașul Bicaz (8418 locuitori în 2002) situat la vărsarea râului omonim în Bistrița este atestat
documentar la 1855; în 1951 a fost construită calea ferată ce vine de la Piatra Neamț. Azi este un
însemnat centru al indust riei cimentului și al altor materiale de construcții. Există un muzeu de
istorie ce are piese colectate cu ocazia săpăturilor realizate pentru amenajarea complexului
hidroenergetic.
Din Bicaz se poate merge în vest la Stațiunea climaterică Lacu Roșu (situa tă pe malul lacului
Roșu între munții Suhard și Ghilcoș; stațiune în 1931; hoteluri, cabană, pârtii pentru sporturi de
iarnă; trasee de alpinism; lacul are o suprafață de 12,7 ha, o lungime 1000 m, o adâncime de 12,5 m,
s-a format în 1837). Tot aici se găs esc și Cheile Bicazului (lungime de 6,2 km, rezervație naturală).
Echipamentul turistic în cadrul zonei este variat și relativ bine distribuit. Două șosele
modernizate înaintează în est pe marginea lacului Izvorului Muntelui până la cabana omonimă, iar în
nord-vest de la Bistricioara la stațiunea Durău, între acestea legătura se face printr -un drum forestier

35
ce înconjoară pe la nord și est masivul. Capacitățile de cazare sunt reprezentate de următoarele
cabane (Dochia și Toaca pe platou, Izvorul Muntelui la baza abruptului estic și altele la exteriorul
munților pe văile Bistrița și Bicaz) și vilele și hotelurile din stațiunea Durău, pensiunile din Durău și
de la Bistrița. Există și instalații pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Ca forme de turism în mun ții Ceahlău se practică: drumeția la sfârșit de săptămână, drumeții
pe mai multe trasee (vara) care cuprind cea mai mare parte a platoului, sporturi de iarnă mai alea în
apropierea stațiunii Durău, alpinism (pe pereții verticali ce mărginesc Dochia, Ocolaș ul Mare,
Ocolașul Mic, Piatra Sură, Piatra Detunată și Claia lui Miron) și odihnă în cadrul stațiunii Durău.”45
4.1. Metodologia de cercetare
Cerceta rea realizată de mine stă la baza unui chestionar format din 12 întrebări referitoare la
zona turistică Ceahlău din județul Neamț.
Etalonul cercetări este de 100 persoane. Chestionarea am făcut -o cu ajutorul rețelei de
socializare facebook, am fost și la o clasă de liceu la Colegiul Tehnic “Ion Creangă” din Târgu
Neamț, deoarece acei elevi au avut ocazia să aibă parte de o excursie în zona turistică Ceahlău.
Obiectivele cercetării sunt:
• Identificarea celor mai importante atracții turistice din județul Neamț;
• Evidențierea frecvenței de vizitare a zonei Ceahlău, atât de către turiști cât și de
localnicii jude țului;
• Reliefarea motivațiilor de călătorie;
• Identificarea a cea ce le -a plăcut celor ce au vizitat zona turistică Ceahlău;
• Identificarea îmbunătățirilor necesare zonei turistice Ceahlăul;
Ipoteze:
• Cele mai cunoscute obiective turistice din județul Neamț s unt: Cetatea Neamț,
Muzeul Memorial “Ion Creangă”, Masivul Ceahlău, Mănăstirile din zona Târgu
Neamț;
• Cei mai mulți dintre persoanele chestionate au aflat de zona turistică Ceahlău de la
școală;
• Cei ce nu au vizitat zona turistică Ceahlău, majoritatea dint re ei nu au avut timp
pentru a o vizita;
• Multora dintre cei ce au vizitat zona turistică Ceahlăul le -au plăcut peisajele.
1.2 4.2. Prezentarea rezultatelor cercetării
Întrebare nr. 1 (Calitatea pe care o aveți.)
Chestionarul pe care l -am făcut începe cu o întrebare referitoare la calitatea persoanelor
chestionate. În continuare vă voi prezenta diagrama rezultată de la prima întrebare din chestionar:

45 Ielenicz Mihai, Comănescu Laura – România potențial turistic Editura Universitară, București 2009, pp 183 -187.

36

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 3 0: Calitatea deținută de persoanele chestionate
După rezultatele obținute la această întrebare observăm că cei mai mulți dintre persoanele
chestionate sunt turiști (61 % din persoane), după care 58% dintre persoanele chestionare sunt
localnici și doar 3 % sunt localnici ce lucrează în turism.
Întrebarea nr. 2 (Care dintre următoarele variante considerați că descrie cel mai
sugestiv turismul din zona Ceahlău?)
Întrebarea numărul doi este: “Care dintre următoarele variante considerați că descrie cel mai
sugestiv turismul din zona Ceahlău?”. Rezultatele obținute o să le arăt în următoarea diagramă:

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 3 1: Variantele ce descriu cel mai sugestiv turismul din zona turistică Neamț

După cum se observă din diagrama de mai sus cele mai multe persoane consideră că varianta ce
descrie cel mai sugestiv zona turistică Ceahlău este principalul punct de atracție al zonei Masivului
Ceahlău, cu peisajele și aerul curat (29%), după care următoarea variantă este: cele mai frumoase
obiective turistice din zona ce sunt legate de existența apelor curgătoare cu un procent de 26%,
urmat de varianta Cetatea Neamț și întreaga istorie legată de domnia lui Ștefan cel Mare ce sunt
elemente cen trale ale turismului local, cu un procent de 24%, cu un procent de 20% este Localnic – 58 persoane (58%)
Localnic, lucrător în turism – 3 persoane (3%)
Turist 61 – persoane (61%)
29%
26%24%20%1%
Principalul punct de atracție al zonei este Masivul
Ceahlău cu peisaje extraordinare și aer curat
Cele mai frumoase obiective turistice din zonă sunt
legate de existența apelor curgătoare (Lacul Roșu,
Cheile Bicazului, Barajul de la Izvorul Muntelui) 2
Cetatea Neamțului și întreaga istorie legată de
domnia lui Ștefan cel Mare sunt elemente centrale
ale turismului local
Este o zonă frumoasă care atrage turiști în special
pentru frumoasele biserici și mănăstiri din zonă
Parcul Național Ceahlău

37
reprezentată varianta că această zonă este una frumoasă ce atrage turiști în special pentru bisericile și
mănăstirile din zonă. Dând posibilitatea de a scrie și alte variante, una dintre persoanele chestionate
crede că varianta cea mai sugestivă este Parcul Național Ceahlău.
Întrebarea nr.3 (Cât de importante considerați că sunt următoarele obiective din
județul Neamț?)
A treia întrebare dă posibilitatea persoanelor de a alege impo rtanța unor destinații turistice
din județul Neamț. În continuare vom observa rezultatele acestei întrebări:

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 3 2: Importanța obiective lor turistice din județul Neamț
Din perspectiva persoanelor chestionate obiectiv turistic foarte important din județul Neamț este
Cetatea Neamț cu un procentaj de 88% (important 10%, puțin important 2%), urmat de către Muzeul
Memorial "Ion Creangă"/ Bojdeuca din Humulești cu un procent de 76% (important 22%, puțin
important 2%), acesta la rândul lui fiind urmat de Masivul Ceahlău cu ca scada Duruitoarea, vârful
Toaca și cabana Dochia cu un procent de 68% (important 24%, puțin important 8%), obiectivul
turistic Cheile Bicazului are un procentaj de 67% (important 29%, puțin important 3%, irelevant
2%), Mănăstirea Neamț – "Ierusalimul Ortodoxiei Române" are un procentaj de 64% (important
25%, puțin important 8%, irelevant 2%, iar 1% din persoanele chestionate nu cunosc acest obiectiv
turistic), Mănăstirile de maici Agap ia și Văratec au un procent de 59% (important 35%, puțin
important 5%, irelevant 1% iar 1% nu cunosc aceste mănăstiri), la același procentaj sunt și
Mănăstirile de maici Agapia și Văratec (important 31%, puțin important 6%, irelevant 1%, iar 3%
nu cunosc a ceste mănăstiri), dar și Lacul Roșu (important 34%, puțin important 6% iar irelevant
2%), următorul obiectiv turistic este stațiunea Durău cu un procent de 48% (important 43%, puțin
important 8% iar irelevant 1%), procentul Zimbrăriei Dragoș Vodă este de 4 4% (important 38%, 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Foarte important 1
Important 2
Puțin important 3
Irelevant 4
Nu cunosc 5

38
puțin important 16%, irelevant 1% iar 3% din persoane nu cunosc acest obiectiv turistic), Lacul
Izvorul Muntelui cu un procent de 34% (important 58%, puțin important 9% iar 2% nu cunosc acest
lac) este în fața Mănăstirilor Bistrița și Pâ ngărați, în clasamentul obiectivelor turistice foarte
importante din județul Neamț, acestea având un procentaj de 32% (important 42%, 14% puțin
important, 2% irelevant, iar 10 % nu cunosc aceste mănăstiri), Telegondola din Piatra Neamț are un
procentaj de 30% (important 38%, puțin important 27%, 4 % irelevant iar 3% nu o cunoaște), pe
lângă mănăstirile enunțate mai sus am mai ales pentru această întrebare și Mănăstirea Horaița, cu un
procent de 29% (important 40 %, puțin important 15%, iar 16% nu cunosc ace astă mănăstire),
Muzeul de Artă Eneologică Cucuteni, un muzeu din Piatra Neamț ce a acumulat un procentaj de
25% (39% consideră că este important, puțin important îl consideră 19% din persoane, iar încă 19%
nu cunosc acest muzeu), Lacul Cuedel are un proce nt 23% (44% important, 22% puțin important,
1% irelevant, 12% nu cunosc acest lac), ultimul obiectiv turistic este Muzeul particular Niculae
Popa de la Târpești cu un procent de 16% (49% important, 19% puțin important, 3% irelevant, iar
13% din persoanele chestionate nu cunosc acest muzeu).
Întrebarea nr. 4 ( Dați exemplu de 3 obiective turistice din această zonă care considerați
că trebuie neapărat vizitate? )
Întrebarea numărul patru dă oportunitatea persoanelor chestionate de a da exemplu de 3
obiective turistice din zona Neamțului ce trebuie neapărat vizitate, aceste obiective sunt cele ce o să
le prezint în diagrama de mai jos:

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 33 : Obiectivele turistice din județul Neamț ce trebuie neapărat vizitate
După analiza chestionarelor reiese că: cele mai multe persoane (56% din persoanele
chestionate) spun că obiectivul turistic Cetatea Neamț merită neapărat vizitat; după care cu un
procent de 29% din persoanele chestionate zic că merită vizitat Muze ul Memorial “Ion Creangă” din
Humulești; obiectivul Cheile Bicazului are un procentaj de 28%; Masivul Ceahlău, cu un procent de 0%10%20%30%40%50%60%

39
20%; Lacu Roșu, 19% din persoanele chestionate au zis că trebuie neapărat vizitat; 20% din
persoanele ce au completat chestiona rul au spus că Zimbrăria Dragoș Vodă trebuie neapărat vizitată
dintre obiectivele turistice ale județului Neamț; Cascada Duruitoarea, mănăstirile din zona Târgului
Neamț și Mănăstirea Neamț au fiecare un procent de 11% din persoanele chestionate; Mănăstire a
Văratec, Stațiunea Durău și Muzeul Memorial Veronica Micle din Târgu Neamț au fiecare un
procentaj de 8 %; cel mai puțin procent le au obiectivele turistice: Cabana Fântânele, Casa
Memorială Alexandru Vlahuță – Agapia, Lacul Pângărați, Mănăstirea Durău, Muzeele, Palatul
Cnejilor, Peștera Sfintei Teodora de la Sihla, Schitul Vovideni, Turnul lui Ștefan cel Mare din Piatra
Neamț, acestea având un procent de 1% fiecare.
Întrebarea nr. 5 (De unde ați aflat despre zona turistică Ceahlău?)
În continuare, vă voi prezenta diagrama din care reiese de unde au aflat persoanele chestionate
despre zona turistică Ceahlău:

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 3 4: De unde au aflat persoanel e despre zona turistică Ceahlău
După cum putem observa în diagrama de mai sus 32% din persoane au aflat despre zona
turistică Ceahlău de la școală, 21% au aflat de la familie, 15% de pe internet (site -uri și/sau
Facebook), 13% au aflat de la prieteni, 10% de la colegi, iar 9% au aflat din mass -media.
Întrebarea nr. 6 (Ați vizitat zona turistică Ceahlău?)
Deși majoritatea persoanelor ce au completa chestionarul sunt din județul Neamț, în
continuare vom vedea câți au vizitat zona turistică Ceahlău și câți nu au vizitat -o: 32%
13%
10%21%9%15%
Scoală
Prieteni
Colegi
Familie
Mass-media

40

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 35: Vizitarea zonei turistice Ceahlău

După cum observăm, dintre persoanele ce m -au ajutat prin completarea chestionarului, 63%
au vizitat zona turistică Ceahlău, stând câteva zile în acesta zonă, 14% au fost în tranzit (în drum
spre Transilvania, Iași sau Bucovina), 18% încă nu au fost dar își doresc să meargă, 3% nu cunosc
absolut d eloc zona, iar încă 3% nu știu.
Întrebarea nr. 7 (Care este motivul pentru care încă nu ați vizitat această zonă
turistică?)
Acum vă voi arăta câteva mo tive din cauza cărora unele persoane nu au vizitat zona turistică
Ceahlău:

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 3 6: Motivele din cauza cărora persoanele chestionate nu au vizita zona turistică
Ceahlău
Analizând diagrama de mai sus observăm că motivul cel mai des întâlnit ce nu a dat voie
persoanelor să viziteze zona turistică Ceahlău este lipsa de timp, 41% din persoane având acest
defect, 32% din persoane nu au avut ocazia să viziteze această zonă, iar lipsa de bani, nu au știut
motivul și nu au vrut să viziteze această zonă sunt motive ce au un procent de 9% fiecare. Da, am rămas câteva zile în zonă 63%
Da, am fost în tranzit (în drum spre
Transilvania, Iași, Bucovina) 14%
Nu, dar îmi doresc să ajung 18%
Nu, nu cunosc absolut deloc zona 3%
Nu știu/Nu răspund 3%
32%
41%9%9%9%Nu au avut ocazia
Lipsa de timp
Lipsa de bani
Nu știu motivul
Nu au vrut să viziteze această zonă

41
Întrebarea nr. 8 (De câte ori ați vizitat această zonă turistică?)
În continuare voi analiza de câte ori persoanele chestionate au vizitat zona turistică Ceahlău:

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 3 7: Numărul vizitelor zonei turistice Ceahlău
Din diagrama de mai sus reiese că majoritatea persoanelor au vizitat ne mai multe ori (31%
din persoane) zona turistică Ceahlăul, 30% din persoane au viz ita doar o singură dată această zonă,
16% au vizita de două ori, 13% nu au știut să răspundă exact, iar numai 10% au vizita această zonă
de trei ori.
Întrebarea nr. 9 (Ce v -a plăcut cel mai mult la această zonă turistică?)
După analiza diagramei de mai j os v-om observa ceea ce le -a plăcut persoanelor ce au
completat chestionarul la zona turistică Ceahlău:

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 38: Ceea ce le place oamenilor la zona turistică Ceahlău
La întrebarea numărul 9 din chestionar, după analiza chestionarelor completate de către
diferite persoane, după cum se poate vedea și în diagrama de mai sus, reiese faptul că cel mai 31%
10%
16%30%13%
De mai multe ori
De trei ori
De două ori
O singură dată
Nu știu/ Nu răspund
40%
10% 12%11%8%8%5%1%1%1% 3%
Peisajele
Cascada Duruitoarea
Aerul curat
Drumețiile pe Masivul Ceahlău
Ospitaliatea localnicilor
Este o zonă frumoasă
Liniștea
Restaurantele

42
persoanelor ce au vizitat zona turistică Ceahlău, le -au plăcut peisajele (40%), după care la 12% din
persoane le -au plăcut aerul curat, la 11% le -au plăcut drumețiile pe Masivul Ceahlău, 8% le -au
plăcut ospitalitatea localnicilor dar tot la 8% le -au plăcut că este o zonă frumoasă, 5% le -au plăcut
liniștea zonei, 3% le -au plăcut Parcul Național Ceahlău, iar 1% le -au plăcut restaurantele, distracția
cu familia și istoria ce o are fiecare obiectiv turistic al zonei.
Întrebarea nr. 10 (Dacă ați putea, ce ați schimba/îmbunătăți la zona turistică
Ceahlău?)
În următoarea diagramă sun t prezentate schimbările/îmbunătățirile pe care persoanele ce au
completat chestionarul le -ar face dacă ar putea la zona turistică Ceahlău:

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 39 : Schimbările/îmbunătățirile ce ar putea fi făcute în zona turistică Ceahlău
După diagrama de mai sus putem observa schimbările/îmbunătățirile ce pot fi făcute în zona
turistică Ceahlău:
– 33% reprezintă repararea drumurilor de acces spre obiectivele turisti ce;
– reabilitarea drumurilor importante are un procent de 23% din persoanele ce au completat
chestionarul;
– 16% este reprezentată de semnalizarea obiectivelor turistice;
– 8% ar vrea să schimbe mentalitatea oamenilor ce ar putea fi asociată cu câștigul imediat
din turism;
– calitatea serviciilor turistice, mai ales a celor de cazare și cei ce nu au răspuns sau nu știu
să răspundă au un procent de 7% fiecare;
– 5% reprezintă calitatea serviciilor turistice, mai ales a celor de alimentație publică;
– o persoană mai glu meață a zis că ea ar pune un lift pe vârful toaca.
Întrebarea nr. 11 (Din punct de vedere financiar cum vi se pare această zonă turistică?)
În următoarea diagramă este prezentată zona turistică Ceahlău din punct de vedere financiar: 16%
23%
33%7%5%8%7%1%
Semnalizarea obiectivelor
turistice
Reabilitarea drumurilor
importante
Repararea drumurilor de acces
spre obiectivele turistice
Calitatea serviciilor turistice, mai
ales a celor de cazare
Calitatea serviciilor turistice, mai
ales a celor de alimentație
publică

43

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 4 0: Zona turistică Ceahlău din punc de vedere financiar
Din punct de vedere financiar, după perspectiva celor 81 de persoane ce au vizitat zona
turistică Ceahlău este:
– Acceptabilă, 79% din persoane zicând asta;
– Ieftină, 10% din persoane;
– Relativ scumpă, 9% din persoane;
– 2% au zis că nu știu cum este.

Întrebarea nr. 12 (Considerați că zona turistică Ceahlău este suficient de bine
promovată?)
Această întrebare e referă la cât de promovată este zona turistică Ceahlău:

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 41: Promovarea zonei turistice Ceahlău

Promovarea zonei turistice Ceahlău din perspectiva persoanelor ce au vizitat această zonă
este:
– 42% au spus că este parțial promovată această zonă; 9%
79%10%2%
Relativ scumpă
Acceptabilă
Ieftină
Nu știu/Nu răspund
28%
42%22%6%2%
Da
Parțial
Cred că nu
Nu, sub nicio formă
Nu știu/Nu răspund

44
– 28% au zis că este promovată;
– 22% cred că nu este promovată în de ajuns ;
– 6% spun că nu e promovată sub nicio formă;
– 2% au zis că nu știu dacă zona turistică este sau nu promovată.

După aceste întrebări despre zona turistică Ceahlău o să mai prezint câteva întrebări
referitoare la date cu caracter personal, să pot identifica ce persoane au fost interesate de acest
chestionar.
Prima întrebare cu caracter personal se referă la genul persoanelor:

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figu ra 42: Genul persoanelor ce au completat chestionarul
După cum se poate observa în diagrama de mai sus mai multe persoane de gen feminin
(59%) au completat chestionarul decât de gen mascu lin (41%).
A doua întrebare cu caracter personal se referă la vârsta persoanelor:

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 43: Vârsta persoanelor ce au completat chestionarul
59%41%
Feminin
Masculin
43%
19%23%14%1%
Sub 20 ani
21-26 ani
27-40 ani
40-65 ani
Peste 65 ani

45
După diagrama de mai sus se observ ă că cei mai mulți ce au completa chestionarul au vârsta
sub 20 de ani (43%), după care 23% au o vârstă cuprinsă între 27 și 40 de ani, 19% au o vârstă
cuprinsă între 21 și 26 de ani, 14% au vârsta cuprinsă între 40 și 65 de ani, iar 1% are o vârstă peste
65 de ani.
Următoarea întrebare se referă la mediul de proveniență:

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 4 4: Mediul de proveniență
Mediul de proveniență a persoanelor ce au completa chestionarul este: 64 % mediu rural, iar
36% mediul urban.
Penultima întrebare din acest chestionar se referă la ocupația persoanelor chestionate:

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 45 : Ocupația p ersoanelor chestionate
După ocupație persoanele chestionate se clasifică în: angajați 38 %, șomeri 9 %, studenți 13%
iar elevi 40 %. 64%36%
Rural
Urban
38%
9%13%40%Angajat
Șomer
Student
Elev

46
Ultima întrebare din acest chestionar se referă la venitul pe familie a persoanelor chestionate :

Sursa: Date preluate după analiza chestionarelor
Figura 46 : Veniturile lunare pe familie
Veniturile lunare pe familie a persoanelor chestionate sunt: 20% au venit 0 -500lei, 25% au
venitul minim brut pe economie adică între 500 -1450 lei, 22% au venituri cuprinse între 1450 și
3000 lei, 18 % au venituri de circa 1000 euro adică între 3000 și 4600 lei, iar 15 % au ve niturile de
peste 4600lei.
20%
25%
22%18%15%0-500 lei/Fără venituri
500-1450 lei/ Minumumbrut
pe economie
1450-3000 lei
3000-4600 lei (cca. 1000
Euro)
peste 4600 lei

47
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Chiar dacă este un județ destul de mic, județul Neamț are un potențial turistic destul de
puternic, pe care ar trebui să îl promovăm fiindcă nu este în de ajuns de promovat. Strategiile de
promovare ar trebui realizate cu ajutorul a câtorva obiective cum ar fi: segmentarea turiștilor,
amenajarea a mai multor agenții de turism ce ar putea promova produsele turistice din județ.
Pentru ca județul Neamț să fie recunoscut ca destinație turistică, este necesa ră crearea unui
brand al județului , care să fie asumat de nemțeni – recunoscut, acceptat și promovat ca simbol.
Pentru crearea unui br and ar trebui o imagine reprezentativă al acestui județ.
Ar trebui să se facă mai multe site -uri de promovare a turismulu i din acest județ și pe aceste
site-uri să fie și o secțiune pentru agențiile de turism fiindcă persoanele mai mult caută pe internet
pentru a găsi ofertele atractive și necesare.
Pentru promovare important ar mai fi ca reprezentanți turismului județului Neamț șă
participe la cât mai multe târguri de turism.
Tot pentru promovarea ar trebui să se publice cât mai multe cărți și ghiduri fiindcă nu prea
există, și eu m -am confruntat cu această problemă pentru realizarea acestei lucrări.
Ar trebui să investim mai mult în turismul local dar și să atragem alți investitori străini,
tragerea acestora, în special a marilor lanțuri hoteliere, ar aduce după sine nu numai beneficiile în
ceea ce privește dezvoltarea zonelor turistice, dar și interesul marilor tour -operatori pentru oferta
turistică și pentru promovarea acestei județ la nivel internațional.
După analiza chestionarelor din studiu de caz al acestei lucrări reiese că deși unele persoane
sunt locuitorii acestui județ nu știu prea multe despre turismul acestu i județ și în mare parte nu au
timp de a vizita unele atracții turistice. Ar trebui să ne facem mai mult timp pentru a observa
frumusețea obiectivelor turistice ce ne înconjoară.
Din punctul meu de vedere orice obiectiv turistic este foarte important pent ru turismul unei
regiuni fiindcă fiecare are frumusețea și istoria lui ce ar t rebui să ne intereseze mai mult

48
BIBLIOGRAFIE
Cărți
1. Constantin Bostan, Cristina Costachi – Județul Neamț, Ghid Turistic Editura Acțiunea, Piatra
Neamț 2008;
2. Cristureanu C., Economia și politica turismului internațional , Editura Ase, București;
3. Daniela Turcu, Janeta Weisz, Econimia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008;
4. Florin Andreescu, Mariana Pascaru, Călător prin țara mea – Ținutul Neamțului , Editura
AdLibri, Buc urești, 2012;
5. Florin Andreescu, Mariana Pascaru, Ținutul Neamțului – ghid turistic, Editura AdLibri,
București, 2008;
6. Ielenicz Mihai, Comănescu Laura – România potențial turistic Editura Universitară, București
2009.
7. Irina -Ștefana Cibotariu – Turismul rom ânesc și exigențele competitivității internaționale,
Editura Didactică și Pedagogică, București 2008;
8. Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea, Neacșu Monica, Econimia turismului -manual de studiu
individual, Editura Pro Universitaria, București, 2012;
9. Neacșu Nicolae, Economia turismului , Editura Uranus, Bucuresti, 2005;
10. Petru Bacal, Iacob Cocoș, Geografia Turismului -Note de curs, Editura ASEM, Chișinău,
2012;
Reviste:
1. Popescu, R.I., Rolul strategiei de brand a Japoniei în dezvoltarea turistică a țării , Revista
Transilvană de Științe Administrative, 2011;
Monografii
***, Monografia Județului Neamț , 2011
Site-uri
1. http://docplayer.net/35442984 -Creșterea -competitivitătii -unei-destinații -turistice -prin-brand –
și-branding -studiu -de-caz-românia -1.html
2. http://store.ectap.ro/articole/563_ro.pdf
3. http://www.ase.md/files/catedre/geo/bacal_geoturism.pdf
4. http://www.cjneamt.ro/Strategii/Strategie%20de%20dezvoltare%20a%20turismului%20in%
20judetul%20Neamt.ppt .
5. http://www.creeaza.com/afaceri/turism/Notiuni -fundamentale -utilizate932.php
6. http://www.geoportal -mediu.ro/lacurineamt/v aduri/home.html
7. http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/pages/geogr.ro.do
8. http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/pages/turism.ro.do;jsessionid=e81426d34e71fa328
982328244c7fa8ddd0312754864737bc1988e97a4e06196.e34Ma3mNaNaTb40Nchf0
9. http://www.neamt.ro/Date_gen/Jud_NT/index.html
10. http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Fluxurile -turistice71.php
11. http://www.scritub.com/geografie/turism/DESTINATIILE -TURISTICE71514.php
12. http://www.viziteazaneamt.ro/2010/02/17/9 -manastiri -din-moldova -care-trebuie -vizitate –
daca-ajungi -in-neamt/
13. http://www.viziteazaneamt.ro/2016/06/13/lacul -batca -doamnei -piatra -neamt/
14. http://www.viziteazaneamt.ro/2017/09/04/15 -motive -sa-vizitezi -judetul -neamt -3/
15. http://www.viziteazaneamt.ro/2018/01/09/arhitectura -populara -in-judetul -neamt -2-2-2-2-2-
2/

49
16. https://locuridinromania.ro/judetul -neamt/orasul -targu -neamt/monumentul -vanatorilor -de-
munte.html
17. https://www.cazarepel itoral.ro/stiri -turism/imaginea -si-brand -ul-destinatiei -turistice.html
18. https://www.crestinortodox.ro/manastiri/manastirea -pangarati -117675.html
19. https://www.ropedia.ro/judetul/Neamt/
20. https://www.scribd.com/document/45949860/Ghid -Practic -Pentru -Managementul –
Destinatiei -Turistice
21. www.booking.com

50
ANEXE
CHESTIONAR ZONA TURISTIC Ă CEAHLĂU
Bună ziua! Numele meu este Ungurenașu Andreea , sunt studentă la Universitatea „Ștefan cel Mare” din
Suceava, Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor, specializarea Economia Comerțului, Turismului
și Serviciilor și doresc să vă adresez câteva întrebări referitoare la zona turistică Ceahlău din județul Neamț.
1. Calitatea pe care o aveți:
 Localnic
 Localnic, lucrător în turism
 Turist
2. Care dintre următoarele variante considerați că descrie cel mai sugestiv turismul din zona Ceahlău?
 Principalul punct de atracție al zonei este Masivul Ceahlău cu peisaje extraordinare și aer curat
 Cele mai frumoase obiective turistice din zonă sunt legate de existența apelor curgătoare (Lacul Roșu, Cheile
Bicazului, Barajul de la Izvorul Muntelui)
 Cetatea Neamțului și întreaga istorie legată de domnia lui Ștefan cel Mare sunt elemente centrale ale turismului
local
 Este o zonă frumoasă care atrage turiști în special pentru frumoasele biserici și mănăstiri din zonă
 Altă variantă (Care?) ………………………………………….
3. Cât de importante considerați că sunt următoarele obiective din județul Neamț? Marcați una dintre variante!
Obiective turistice Foarte
important Important Puțin
important Irelevant Nu
cunosc
1 2 3 4 5
Lacul Cuejdel
Lacul Roșu
Cheile Bicazului
Masivul Ceahlău cu cascada Duruitoarea, vârful Toaca și
cabana Dochia
Lacul Izvorul Muntelui
Stațiunea Durău
Zimbrăria Dragoș Vodă
Cetatea Neamț
Muzeul Memorial ”Ion Creangă” / Bojdeuca din
Humulești
Muzeul particular Neculai Popa de la Târpești
Mănăstirea Neamț – “Ierusalimul Ortodoxiei Române”
Mănăstirile Secu, Sihăstrie și Sihla
Mănăstirile de maici Agapia și Văratec
Mănăstirile Bistrița și Pângărați
Mănăstirea Horaița
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni – Piatra Neamț
Telegondola din Piatra Neamț
4. Dați exemplu de 3 obiective turistice din această zonă care considerați că trebuie neapărat vizitate?
a. …………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
b. …………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
c. ………………………………………………………………………………………………… ……………………………
5. De unde ați aflat despre zona turistică Ceahlău?
 Școală
 Prieteni
 Colegi  Familie
 Mass -media
 Internet (site-uri și/sau Facebook)

6. Ați mai vizitat zona turistică Ceahlău?
 Da, am rămas câteva zile în zonă
 Da, am fost în tranzit (în drum spre Transilvania, Iași sau Bucovina)

51
 Nu, dar îmi doresc să ajung aici
 Nu, nu cunosc absolut deloc zona
 Nu știu / Nu răspund
Dacă răspunsul este DA, treceți la întrebarea cu numărul 8, dar dacă răspunsul este NU, treceți la următoarea
întrebare.
7. Care este motivul pentru care încă nu ați vizitat această zonă turistică?
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………
………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………
8. De câte ori ați vizitat această zonă turistică?
 De mai multe ori
 De trei ori
 De două ori
 O singură dată
 Nu știu / Nu răspund
9. Ce v-a plăcut cel mai mult la această zonă turistică?
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………
………………………………………….. …………………………………………………………………………………………. ……………………..
10. Dacă ați putea, ce ați schimba/îmbunătăți la zona turistică Ceahlău?
 Semnalizarea obiectivelor turistice
 Reabilitarea drumuril or importante
 Repararea drumurilor de acces spre obiectivele turistice
 Calitatea serviciilor turistice, mai ales a celor de cazare
 Calitatea serviciilor turistice, mai ales a celor de alimentație publică
 Mentalitatea oamenilor asociată cu câștigul imediat din turism
 Altă variantă (Care?) ………………………………………………………………….
 Nu știu / Nu răspund
11. Din punct de vedere financiar cum vi se pare această zonă turistică?
 Relativ scumpă pentru ceea ce are de oferit
 Acceptabilă
 Ieftină
 Nu știu / Nu răspund

12. Considerați că zona turistică Ceahlău este suficient de bine promovată?
 Da
 Parțial
 Cred că nu
 Nu, Sub nicio formă
 Nu știu / Nu răspund
DATE CU CARACTER PERSONAL

A. Genul
a. Feminin
b. Masculin
B. Vârsta
a. Sub 20 ani
b. 21-26 ani
c. 27-40 ani
d. 41-65 ani
e. Peste 65 ani
C. Mediul de proveniență
a. Rural
b. Urban D. Ocupație
a. Angajat
b. Șomer
c. Student
d. Elev
E. Venituri lunare pe familie
a. 0-500 lei / Fără venituri
b. 500-1450 lei / Minimum brut pe economie
c. 1450 – 3000 lei
d. 3000 – 4600 lei (cca 1000 Euro)
e. peste 4600
Vă mulțumesc pentru timpul acordat!