PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ: [626926]
UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘIINȚE ECONOMICE
PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ:
MANAGEMENT
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. Dr. Daniel Vlad
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017
UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘIINȚE ECONOMICE
PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ:
MANAGEMENT
LUCRARE DE LICENȚĂ
ORGANIZAREA TRANSPORTULUI
FEROVIAR DE CĂLĂTORI LA
SUCURSALA REGIONALĂ DE
TRANSPORT CĂLĂTORI C.F.R.
CLUJ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. Dr. Daniel Vlad
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017
2
CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………….. 5
Obiectivele urmărite ………………………………………………………………………………………5
Etapele cercetării și elaborării lucrării ……………………………………………………………8
Cap. 1 Rolul transportului în cadrul economiei …………………………………………………….9
1.1Organizarea sistemului feroviar român ……………………………………………….10
1.2Managementul proceselor feroviare …………………………………………………….14
1.3Managementul circulației trenurilor …………………………………………………….16
Cap. 2 Prezentarea generală a S.R.T.F.C. Cluj ……………………………………………………..21
2.1 Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Cluj (S.R.T.F.C.
Cluj) ……………………………………………………………………………………………………..21
2.2 Organizarea S.R.T.F.C. Cluj ………………………………………………………………..21
2.3 Conducerea S.R.T.F.C. și atribuțiile ei …………………………………………………23
2.3.1 Atribuțiile serviciului control trenuri și calitatea serviciilor ……………27
2.3.2 Serviciul Managemnetul Traficului ……………………………………………….32
Cap. 3 Organizarea transportului feroviar de călători la S.R.T.F.C. Cluj ……………….39
3.1 Planul de mers ……………………………………………………………………………………..40
3.2 Programarea circulației trenurilor de călători ……………………………………….41
3.3 Formarea, numerotarea și rangul trenurilor ………………………………………….44
3.4 Mersul trenurilor …………………………………………………………………………………45
3.5 Analiza și tratarea întârzierilor față de graficul de circulație …………………45
3.6 Analiza tehnico-operativă a circulației trenurilor ………………………………….46
3.7 Urmărirea și analiza realizării programului de circulație ……………………..47
CAP. 4 GRADUL DE MUL ȚUMIRE AL CĂLĂTORILOR CU TRENUL ………….58
4.1 Evaluarea realizat ă din perspectiva sociologică, prin utilizarea metodei
CATI …………………………………………………………………………………………………………………….58
4.2 Evaluare realizată printr-un proces de consultare ad-hoc, la fața locului …61
Cap. 5 Concluzii,propuneri și recomandări …………………………………………………………..64
3
Anexe ………………………………………………………………………………………………………………… 73
Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………….. 80
Declarație de originalitate a lucrării de licență ……………………………………………………. 81
4
INTRODUCERE
Studiul, structurat în cinci capitole principale, își propune să analizeze și să reflecte
starea transporturilor feroviare de călători din România, în special după anul 1998, an în care,
în baza OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății
Naționale a Căilor Ferate Române, a debutat activitatea de reformare a domeniului. Pe lângă
evidențierea unor disfuncționalități cu care se confruntă în prezent transportul feroviar de
călători, vor fi avute în vedere o serie de recomandări, care să permită și să asigure o mai
bună funcționare a acestuia.
Obiectivele urmarite
Sectorul feroviar de transport de călători prezintă o importanță deosebită pentru
funcționarea economiei în ansamblu, cu impact direct și semnificativ asupra consumatorilor,
în speță, a călătorilor.
Ca și în cazul altor domenii de activitate, după aderarea României la Uniunea
Europeană, transportul feroviar de călători nu mai poate fi analizat într-un context separat,
fiind necesară o abordare mult mai complexă, determinată de integrarea în spațiul feroviar
unic.
În acest sens, este important să înțelegem evoluțiile și experiențele celorlalte state
membre, precum și măsurile ce urmăresc dezvoltarea acestui domeniu de activitate, în
conformitate cu politicile adoptate de organismele europene abilitate.
Deși ultimii ani au adus transformări importante pentru sistemul de transport feroviar
din România printr-o serie de restructurări, inclusiv prin procesul de liberalizare a pieței, nu
poate fi omisă din vedere situația dificilă a infrastructurii de cale ferată, aflată într-o continuă
degradare, care a condus la pierderi importante în domeniu, situând România pe o poziție mai
puțin favorabilă în raport cu multe alte state de pe continent.
La peste 17 ani de la restructurarea din 1998, căile ferate din România se află în fața
unor provocări, determinate de necesitatea integrării în spațiul feroviar european. De
asemenea, la zece ani de la aderare, se pune în discuție, tot mai acut, necesitatea valorificării
oportunităților oferite de calitatea de membru al Uniunii Europene, orice ezitări în această
privință urmând să întârzie semnificativ capacitatea pieței feroviare din România de a micșora
decalajele majore existente.
Așa cum bine se cunoaște, transportul feroviar reprezintă un mod de transport mai
curat și mai puțin poluant întrucât produce mult mai puține emisii de dioxid de carbon față de
5
transportul rutier, dar și mai eficient și mai sigur, cu o rată a accidentelor considerabil mai
scăzută. În acest context, promovarea transportului feroviar de călători a devenit o prioritate
în cadrul politicilor Uniunii Europene. După adoptarea, în anul 2001, a Cărții Albe1 a
Transporturilor, care a promovat o nouă viziune în domeniu, Cartea Albă din 2011
accentuează importanța și avantajele pe care acest sistem de transport le oferă mediului
înconjurător, ca parte a realizării obiectivelor privind reducerea, până în anul 2050, a
emisiilor de gaze cu efect de seră (cu 80-95% față de nivelul din anul 1990)2 .
Astfel, pornind de la necesitatea reducerii drastice a emisiilor poluante și a
dependenței de petrol a economiilor europene, Cartea Albă recomandă creșterea
competitivității transportului feroviar, ca măsură primordială prin care să fie atinse aceste
obiective și stabilește traseul “către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de
vedere al resurselor”, ca alternativă viabilă la transportul auto.
În România, principala direcție de dezvoltare și echilibrare a modurilor de transport,
susținută atât la nivel instituțional, precum și de către operatorii din piață, prin Platforma
România Feroviară 20203 , promovează corelarea politicilor naționale din domeniu cu
obiectivele acestui document european strategic, având în vedere:
finalizarea, până în anul 2050, a unei rețele feroviare europene de mare viteză,
triplarea, până în anul 2030, a lungimii rețelei feroviare de mare viteză
existente și menținerea unei rețele feroviare dense în toate statele membre;
preluarea, de către calea ferată, până în anul 2050, a celei mai mari părți din
transportul de călători pe distanțe medii;
implementarea, până în anul 2030, a unei „rețele primare” TEN-T, multimodale
și complet funcționale la nivelul întregii Europe și, până în anul 2050, a unei
rețele de mare capacitate și viteză, care să eficientizeze și să crească substanțial
calitatea serviciului de transport de călători pe calea ferată în toate statele
membre ale Uniunii Europene;
conectarea, până în anul 2050, a tuturor aeroporturilor „rețelei primare” la
rețeaua feroviară, de preferință la rețeaua de mare viteză.
Luând în considerare regresul în care se află căile ferate din România în raport cu
evoluția ascendentă a acestui sistem de transport în vestul Europei, este necesară o identificare
a resurselor și strategiilor care să reechilibreze balanța dintre modurile de transport,
1CARTE ALBĂ – Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de
transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor COM/2011/0144 final. 2Conform comunicării Comisiei intitulate “Foaie de parcurs pentru o economie competitivă cu emisii reduse de
carbon în 2050”, COM(2011) 112 3Platforma România Feroviară 2020 este susținută de un grup de lucru din care fac parte “Club Feroviar” și
principalele organizații de operatori feroviari, în scopul dezvoltării unei strategii de relansare a transportului și
industriei feroviare în România
6
urmărinduse punerea în aplicare a obiectivelor privind mobilitatea, pe fondul reducerii
poluării și a descongestionării traficului rutier în interesul consumatorilor.
Studiul își propune, astfel, o analiză detaliată a celor mai importante probleme cu care
se confruntă piața de transport feroviar de călători din România, abordând aspecte referitoare
la:
evoluția pieței transportului feroviar de călători în România;
accesul la infrastructura feroviară pentru întreprinderile feroviare de transport
de călători;
starea actuală și structura pieței
întreprinderile de transport feroviar de călători din România;
structura materialului rulant din piață;
indicatori de volum și de eficiență;
indicatori de calitate;
analiză comparativă a transportului feroviar de călători din România și alte
state europene;
gradul de mulțumire al călătorilor cu trenul în România;
disfuncționalități ale pieței;
siguranța circulației.
Obiectivul lucrării este acela de a prezenta rolul transportului feroviar de călători,
precum și organizarea transportului feroviar de călători a S.R.T.F.C. Cluj.
Capitolul 1 cuprinde rolul transportului în cadrul economiei. Acesta la rândul său este
structurat in subcapitole care prezintă organizarea sistemului feroviar roman, managemnetul
proceselor feroviare și managementul circulației trenurilor.
Capitolul 2 prezintă structura organizatorică a S.R.T.F.C. Cluj.
În capitolul 3 este prezentată organizarea transportului feroviar de călători a S.R.T.F.C.
Cluj, cu planul de mers, programarea circulaței trenurilor de călători, formarea, numerotarea,
rangul trenurilor, mersul trenurilor. Tot în acest capitol este prezentată si analiza și tratarea
întârzierilor trenurilor față de graficul de circulație, analiza tehnico-operativă și urmărirea,
analiza realizării programului de circulație
În urma acestor prezentări și pe baza unor rapoarte puse la dispoziție de către
S.R.T.F.C. Cluj s-au tras concluziile și propunerile schițate in capitolul 5.
7
Etapele cercetării și elaborării lucrării
Realizarea acestei lucrări se concretizează în parcurgerea următoarelor etape :
a)analiza activitîții generale a S.R.T.F.C. Cluj și alegerea temei lucrării sub
îndrumarea conducerii firmei ;
b)căutarea și selectarea bibliografiei ;
c)menționez că, deși documentarea teoretică se bazează pe diferite lucrări din
șiteratura de specialitate, o literatură de specialitate legată strict de obiectivul
cercetării nu există. Este vorba de lipsa unor lucrări de specialitate pe acest
domeniu, adaptate la condițiile economice din România, în țara noastră existând
doar lucrări care abordează problematica economiei occidentale;
d)pentru elaborarea studiului s-au utilizat date și informații din domeniu, și anume:
– rapoarte și statistici ale Comisiei Europene privind crearea unui spațiu feroviar unic
european;
– rapoarte ale operatorilor feroviari de călători din România și din Uniunea Europeană;
– chestionare adresate operatorilor de transport feroviar de călători și administratorului de
infrastructură din România;
– rapoarte și statistici ale Autorității Feroviare Române;
– statistici ale Eurostat4 ;
– sinteze realizate de Clubul Feroviar Român;
– rapoarte si date statistice publicate de Ministerul Transporturilor;
– rezultate ale unui sondaj de opinie adresat beneficiarilor serviciilor de transport feroviar de
călători;
– chestionare privind satisfacția călătorilor față de serviciile de transport feroviar, realizate cu
sprijinul inspectorilor de concurență din cele opt regiuni teritoriale;
– vizite de studiu la Regionalele CFR din Craiova, Cluj, Timișoara, Constanța, Galați;
– monitorizări ale Institutului Național de Statistică privind evoluția economică a României în
perioada 2000 – 2015.
e)întocmirea părții teoretice a lucrării cu ajutorul bibliografiei;
f)elaborarea unor concluzii și propuneri desprinse în urmma prezentării datelor din
lucrare.
4http://ec.europa.eu/eurostat
8
CAP. 1 ROLUL TRANSPORTULUI IN CADRUL ECONOMIEI
Transportul feroviar reprezintă un sector strategic de interes național și un serviciu
esențial pentru societate, a cărui menire este aceea de a interconecta destinații și de a contribui
la circulația sigură și eficientă a bunurilor, mărfurilor și persoanelor, atât pe teritoriul
României, în spațiul Uniunii Europene, cât și în cel al altor zone de interes economic.
Sistemul feroviar din România este reglementat printr-o serie de acte normative,
naționale și europene, care influențează în mod direct structura pieței și comportamentul
operatorilor din piață.
Cadrul legislativ general privind organizarea și funcționarea sistemului este asigurat de
OUG nr. 12/1998, privind transporturile pe căile ferate române și reorganizarea Societății
Naționale a Căilor Ferate Române, cu modificările și completările ulterioare.
Întregul ansamblu de norme precum și entitățile care alcătuiesc și participă la
funcționarea acestui sistem, de la cele de autoritate publică, până la întreprinderile cu capital
de stat și privat, se află într-o dinamică continuă.
Transportul feroviar efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor cu
ajutorul mijloacelor de tractiune (locomotivele) si a mijloacelor tractate (vagoanele) care
circula pe trasee fixe si pe cai ferate. Transportul feroviar se caracterizeaza prin:
· regularitatea efectuarii circulatiei in toate anotimpurile, ziua si noaptea, aproape independent
de vreme;
· mijloacele de transport feroviare dispun de o mare capacitate in raport cu cele auto si
aeriene;
· din punct de vedere economic se remarca costul mai ridicat al transportului feroviar in
comparatie cu cel fluvial, maritim si prin conducte si, de regula, mai mic fata de cel auto si
aerian. Transportul pe calea ferata necesita investitii mari comparativ cu cel auto. Astfel,
investitiile pentru constructia unei cai ferate sunt de 3 ori mai mari decat cele pentru
constructia unei sosele. De asemenea, si investitiile necesare pentru achizitionarea
materialului rulant sunt ridicate. La fel, si costul intretinerii mijloacelor de transport feroviar
si al liniilor se situeaza la un nivel superior in comparatie cu cel auto sau naval.
Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalitati de transport, ocupand in
traficul mondial locul II din punctul de vedere al volumului de marfuri transportate.
Societatile feroviare au depus eforturi sustinute in dezvoltarea si perfectionarea materialului
rulant, precum si in organizarea si expedierea marfurilor, in vederea reducerii duratei de
transport si a micsorarii pretului de transport. Transporturile feroviare au pastrat avantajele
9
detinute fata de celelate modalitati de transport:
1. asigurarea unui flux continuu de transport ce permite o aprovizionare ritmica;
2. obtinerea unei anumite regularitati din punctul de vedere al timpului de transport, datorita
modului de organizare si independentei fata de conditiile atmosferice;
3. realizarea unei integritati mai mari a marfurilor in timpul transportului, pentru ca riscul de
avariere este mai mic in comparatie cu alte modalitati de transport;
4. incasarea mult mai rapida a contravalorii marfurilor transportate, pentru ca incarcarea se
face cand marfa a fost predata, iar negocierea documentelor se face dupa expedierea fiecarui
vagon;
5. o anumita siguranta in privinta primirii marfurilor de catre cumparator, deoarece societatile
de transport feroviar sunt, in mare parte, intreprinderi de stat;
6. simplitatea expedierii marfurilor si cunoasterea din timp a tarifelor, ce permite expedierea
marfurilor fara o pregatire prealabila deosebita si cunoasterea cheltuielilor inca inainte de
efectuarea transportului;
7. cheltuielile si consumurile de materiale pentru ambalare sunt mult mai mici, pentru ca
manipularea si fixarea se face direct de catre producator, cu personal specializat si cu utilaje
specifice operatiunilor de incarcare si descarcare.
1.1 Organizarea sistemului feroviar roman
Infrastructura feroviară publică de pe teritoriul României aparține statului român, prin
Ministerul Transporturilor, fiind atribuită în concesiune CFR SA5 , în calitate de administrator
de infrastructură. Compania de stat s-a constituit în octombrie 1998, an în care a obținut statu –
tul de societate comercială, în urma divizării fostei Societăți Naționale a Căilor Ferate
Române (SNCFR).
Rețeaua feroviară acoperă relativ uniform teritoriul României, deservind o parte im –
portantă din centrele urbane și economice.
Lungimea totală a infrastructurii feroviare aflată în exploatare este de aproximativ
20.730 km, dintre care 13.800 km reprezintă linii curente și directe, iar 6.920 km, linii aflate
în stații. Lungimea rețelei feroviare efective este însă de 10.700 km, circa 2.920 km consti –
tuind calea ferată dublă, formată atât din secții interoperabile cât și din secții neinteroperabile,
în timp ce, diferența de 7.715 km, reprezintă calea ferată simplă.
5Cu un număr de aproximativ 21.500 de angajați, CFR SA își desfășoară activitatea în cadrul structurii centrale,
precum și în cadrul celor opt structuri regionale (București, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Iași,
Galați, Constanța).
10
Acestor coordonate, care situează România pe locul șapte în Uniunea Europeană, li se
adaugă circa 4.030 km de linii electrificate (40% din totalul de 10.700 km), 900 de stații și
halte de mișcare și 176 de tuneluri.
Din punct de vedere operațional, rețeaua feroviară este structurată în infrastructura in –
teroperabilă – 6.804 km și 729 de stații și halte de mișcare și în cea neinteroperabilă/noninter –
operabilă – 3.754 km și 189 de stații și halte
Liniile neinteroperabile au fost transferate, în marea lor majoritate, către sectorul pri –
vat, inclusiv din punct de vedere al gestionării lor. În acest sens, în urma unor licitații publice,
CFR SA a încheiat contracte de închiriere cu mai mulți gestionari de infrastructură feroviară
autorizați. Contractele de închiriere se încheie pentru o perioadă de patru până la zece ani,
ținând seama, în special, de perioada necesară amortizării sumelor pe care operatorul econom –
ic/gestionarul de infrastructură se angajează să le aloce în activități de reparații capitale și/sau
investiții pentru fiecare secție și/sau pentru materialul rulant necesar operării trenurilor pe
secțiile respective
Pe liniile interoperabile, peste 90% din secții sunt operate de CFR Călători. Pe liniile
neinteroperabile, raportul este inversat, compania de stat operând o singură secție, restul fiind
operate de întreprinderile private de transport feroviar de călători din piață.
Structura sistemului feroviar român se distinge prin separarea completă, din punct de
vedere administrativ, a administratorului (managerului) infrastructurii feroviare
și a operatorilor de transport feroviar. Ca urmare, în cadrul sistemului feroviar român pot fi
identificați două categorii de actori relevanți din punct de vedere operațional (fig. 1.).
Pe diagrama de principiu (fig. 1.) se observă că relația directă cu piața este în sarcina
operatorilor feroviari, care prestează serviciile de operare a trenurilor.
Operatorii de transport feroviar acționeaza pe piețele specializate de transport feroviar
de o manieră concurențială. Pe de o parte există concurența dintre operatorii de transport fer –
oviar, iar pe de altă parte există concurența dintre sistemul de transport feroviar și actori
aparținând altor sisteme de transport (în principal transportul rutier).
Funcționalitatea sistemului feroviar român este ilustrată în diagrama din figura urmă –
toare (fig. 2.). Așa cum se vede în diagramă (fig. 2.), relația cu clienții este
asigurată de operatorii de transport feroviar. Aceștia identifică cererile de servicii și le preiau
de la clienți, în vederea rezolvării. Urmare a unui prim nivel de
prelucrare a cererilor de servicii, acestea sunt transpuse în unități standard de transport
(trenuri). Pentru fiecare tren identificat ca fiind necesar pentru satisfacerea cererilor de servicii
de transport, operatorul de transport feroviar întreprinde acțiuni specifice. Ultima etapă de
prelucrare a cererii de transport este asigurată de managerul infrastructurii feroviare .
11
Diagramele și fluxurile funcționale prezentate anterior sunt orientate spre client, prin
ilustrarea relațiilor funcționale pe baza cărora se realizează serviciul de transport feroviar. Ca
urmare nu a fost figurat un actor important al sistemului feroviar român. Este vorba despre
Autoritatea Feroviară Română (AFER), care are un rol foarte important pentru funcționarea
corectă a sistemului feroviar în ansamblul său.
Fig. 1 Structura de principiu a sistemului feroviar român
MANAGER INFRASTRUCTURĂ
Fig. 2 Diagrama funcțională de principiu a sistemului feroviar român
De asemenea, pot fi considerate parte integrantă a sistemului feroviar român unele de –
partamente ale Ministerului Transporturilor și Infrastructuri din România a căror activitate
este orientată spre transportul feroviar. În principal, rolul acestora este de a asigura interfața
sistemului cu Statul, în dubla calitate a
acestuia din urmă față de sistemul feroviar: calitatea de proprietar al infrastructurii feroviare
respective calitatea de beneficiar al unor servicii sociale (în traficul de călători).
12 PIAȚA transporturilor de
marfăPIAȚA transporturilor de
pasageri
CLIE
NȚI
CLI
EN
ȚICFR MARFĂ OTF capital de stat
OTF marfă capital privat
CFRManager InfrastructurăCFRR CălătoriOTF Capital de stat
OTF
pasageri capital privat
CLIE
NȚI
OPE
RAT
ORI
FER
OVI
ARI
MAN
AGE
MENT
TRAFI
C
M
E
N
T
E
N
A
N
Ț
A
I
N
F
R
A
S
T
R
U
C
T
U
R
I
ICerere serviciuCerere circulație trenCerere disponibilitate
Serviciu livratTren circulatDisponibilitate oferta
Din cele prezentate mai sus rezultă că, deși este compus din multiple organizații, une –
ori cu interese concurente, sistemul feroviar român funcționează ca un sistem (ansamblu)
funcțional eficient.
Principalul obiect de activitate al S.N.T.F.C. constă în efectuarea transportului feroviar
de călători de lung parcurs în trafic intern și internațional precum și în „efectuarea transportu –
lui feroviar în trafic regional și interregional, pentru satisfacerea interesului public național și
a nevoilor sociale și de apărare a țării, pe bazele economiei concurențiale, în scopul realizării
de profit”.
Materialul rulant motor deținut de compania de stat, constând în locomotive, automo –
toare și rame electrice, deși semnificativ ca număr de unități, are o vechime medie de peste 30
de ani. Din parcul total, de aproximativ 1.090 de unități, CFR Călători utilizează în prezent în
jur de 800. Dintre acestea, circa jumătate au fost modernizate în ultimii 15-20 ani. Printre
achizițiile efectuate în ultimii ani se regăsesc 120 de automotoare DESIRO, cunoscute ca
„Săgeata albastră” și 11 automotoare AM tip ADH11. Cu ocazia redeschiderii, în anul 2014,
după modernizare, a tronsonului București – Constanța, CFR Călători a achiziționat de la pro –
ducătorul român de material rulant din Craiova, Softronic, trei locomotive electrice, care pot
circula cu viteză de până la 200 km/h .
În materie de vagoane, CFR Călători deține circa 2.290 de unități, 90% fiind vagoane
clasă (I sau II). Dintre acestea, 304 vagoane sunt de construcție nouă (fabricate în perioada
1996 – 2011), fiind climatizate și apte de circulație, cu viteze de până la 160-200 km/h.
Din cele 929 vagoane modernizate în intervalul 1997- 2013, 406 nu sunt dotate cu in –
stalații de climatizare, 164 sunt vagoane etajate individuale și 28 sunt vagoane etajate, grupate
în șapte formații fixe de câte patru vagoane, așa numitele trenuri etajate.
Vagoanele speciale includ un număr de 227 unități cu locuri de dormit, 22 vagoane
restaurant, modernizate în intervalul 2002 – 2008 și două vagoane seria 9883, destinate trans –
portului de automobile în trenuri de călători.
La nivelul anului 2015, CFR Călători furniza servicii de transport feroviar de călători
alături de alți operatori feroviari, pe mai multe rute, cele mai frecventate fiind: Brașov – Bu –
curești Nord – Constanța, Craiova – București Nord – Constanța; Timișoara Nord – Brașov,
Oradea – Cluj Napoca, Pitești – Golești – București; București – Ploiești Sud – Buzău, Iași –
Ploiești Sud.
Gradul de ocupare al locurilor disponibile deținute de CFR Călători pe total trenuri,
Regio și Interregio, se situează încă sub 50%, cu un procent ceva mai ridicat pe trenurile In –
terregio.
13
1.2. Managementul proceselor feroviare
Din cele prezentate anterior s-a evidențiat necesitatea realizării unor sisteme destinate
sprijinirii conducerii procesului de transport feroviar. În figura următoare (fig. 3.), este
prezentată schema funcțională de principiu a conducerii unui proces.
Conform teoriei sistemelor, procesul poate fi tratat ca un bloc funcțional care, pe baza
unei mulțimi de legi (reguli) proprii, prelucrează un set de intrări pentru a genera setul de
ieșiri necesar. Prelucrarea în interiorul procesului este supusă unor perturbații externe sau in –
terne care conduc la alterarea rezultatelor (ieșirilor) procesului.
Fig. 3 Principiul conducerii unui proces
Teoria sistemelor a impus noțiunea de „ buclă de reglaj“ (feed-back) care verifică per –
manent valorile mărimilor de ieșire în raport de obiectivele propuse și, prin prisma setului de
reguli proprii procesului, decide asupra emiterii unor comenzi de corecție a modului de prelu –
crare astfel încît valorile mărimilor de ieșire să fie cît mai apropiate față de obiective.
Procesul de reglaj este permanent, ceea ce este de natură să asigure o funcționare a sistemului
pe cât posibil mai conformă cu obiectivele propuse.
14 Perturbații
PROCES
Conducere
proces
ObiectiveIntrări IeșiriD
ec
izi
aInformații derulare proces
În cazul sistemelor complexe, obiectivele funcționării sistemului suferă, la rândul lor,
o permanentă adaptare în raport de mediu (perturbații) și variația mărimilor de intrare. La
modul general adaptarea obiectivelor face obiectul activității de planificare. Planificarea este
o componentă a unei activități de conducere mai complexe, în bucle de reglaj consecutive,
care realizează adaptarea succesivă a obiectivelor, pînă la nivel de comenzi operative de
reglare a procesului.
Cel mai înalt nivel de conducere este reprezentat de conducerea strategică care re –
glează funcționarea procesului pe un orizont larg de timp, pe baza obiectivelor strategice și ale
evaluării statistice a funcționării procesului în perioada anterioară. Deciziile acestui nivel de
conducere se materializează sub forma obiectivelor impuse conducerii tactice.
Din punct de vedere temporal, atît conducerea tactică cît și cea strategică sunt activități
care se desfășoară anterior procesului. Conducerea tactică și cea strategică se bazează pe
rezultatele activității de analiză post-proces a activității prestate. Analiza postproces este o ac –
tivitate ulterioară procesului, situație reprezentată inclusiv în diagrama din figura 4. În figura
4 este reprezentat schematic principiul distribuției în timp a etapelor conducerii unui proces
feroviar. Figura exemplifică situația procesului de conducere a circulației trenurilor. Conduc –
erea operativă se desfășoară pe durata derulării efective a procesului condus, respectiv, pentru
exemplul considerat, pe perioada în care trenul este în circulație (intervalul dintre momentul
expedierii și momentul sosirii). Conducerea operativă a circulației trenurilor se efectuează pe
baza unui plan (program de circulație), care se întocmește anterior expedierii trenului.
Programul de circulație reprezintă rezultatul principal al etapei de conducere tactică a
circulației trenurilor. Etapele conducerii unui proces reprezintă activități consecutive în timp
și sunt înlănțuite funcțional, în sensul că rezultatele unei etape reprezintă elemente de intrare
pentru etapa următoare. De asemenea sunt activități iterative, deoarece fiecare etapă se reia ci –
clic pe baza informațiilor privind rezultatele obținute în ciclul anterior (informații elaborate în
cadrul activităților de analiză post-proces).
Diagrama de principiu ilustrează cazul general al conducerii unui proces de livrare de
servicii. Intrările relevante ale activității sunt cererile de servicii și resursele disponibile pentru
execuția serviciilor.
Activitatea parcurge succesiv următoarele etape:
conducerea strategică , finalizată prin planul strategic de executare a serviciilor;
conducerea tactică , finalizată prin programul (tactic) de realizare a serviciilor;
conducerea operativă , al cărei rezultat constă în livrarea serviciilor programate;
15
analiza post-proces , ale cărei rezultate servesc la inițierea unor noi cicluri de conducere a
procesului; pe baza acestor rezultate pot fi identificate, la nivelul fiecărei etape, măsuri de
ameliorare a eficienței activității de conducere a procesului.
În cadrul acestei diagrame de principiu nu este reprezentată acțiunea factorilor cu in –
fluență perturbatoare asupra procesului. Ca urmare, pe parcursul acestei lucrări se va utiliza
convenția că această diagramă reprezintă un mod de reprezentare sintetic al diagramei gen –
erale prezentate în figura 4.
1.3. Managementul circulatiei trenurilor
În cazul circulației trenurilor, modul general de organizare a conducerii procesului
(Fig. 5.) trebuie reconsiderat prin prisma aspectelor particulare referitoare la siguranța circu –
lației trenurilor. În cazul conducerii circulației trenurilor mai există încă o buclă de reglaj su –
plimentar față de organizarea generală prezentată în capitolul anterior. Este vorba despre bucla
de reglare a siguranței. Această buclă de reglaj este cea mai apropiată de proces, în sensul că
orice decizie privind derularea circulației (în principiu este vorba despre deciziile conducerii
operative) se aplică procesului exclusiv prin intermediul filtrului introdus de regulile de sigu –
ranță pe care trebuie să le satisfacă procesul.
Fig. 4 Distribuția în timp a etapelor conducerii unui proces feroviar
16Câteva luni Câteva zileanterior anterior
expedierii expedierii TIMP Circulație tren
Management strategic Analize post-procesManagement OperativManagement tacticSosire trenExpediere tren
Fig. 5 Organizarea conducerii circulației trenurilor
17Obiective
strategice
Decizii operativeObiective tactice
Obiective
operaționaleManagement strategic
Management operativ
PROCES CIRCULȚIE
TRENURIManagement tactic
Reglare siguranțăPerturbații
PerturbațiiPerturbații
Ieșiri IntrăriInformații
InformațiiInformațiiInformații privind deciziile tactice
Informații privind siguranțaInformații privind deciziile operative
Informații
decizii
Aria de acoperire funcțională a acestei activități nu acoperă în mod direct problemele
referitoare la bucla de reglare a siguranței. Cu toate acestea, analiza de business referitoare la
managementul traficului trebuie să ia în considerație toate aspectele relevante privind bucla de
reglare a siguranței circulației.
Cel mai înalt nivel de conducere este reprezentat de conducerea strategică care re-
glează funcționarea procesului pe un orizont de timp larg, pe baza obiectivelor strategice și ale
evaluării statistice a funcționării procesului în perioada anterioară. Deciziile acestui nivel de
conducere se materializează sub forma obiectivelor impuse conducerii tactice, în principal
prin intermediul mersurilor de tren și a livretelor care reprezintă planuri anuale de circulație a
trenurilor.
Planul anual este adaptat și rafinat periodic, în raport de evoluția concretă a cererilor
de transport și a condițiilor de desfășurare a procesului. Această adaptare și rafinare periodică
face obiectul activității de conducere tactică, al cărei orizont de timp vizează un interval de
maxim 30 de zile anterior momentului expedierii trenului. Rezultatul principal al conducerii
tactice este programul de circulație al trenurilor.
Conducerea operativă reglează în mod continuu funcționarea procesului pentru acor –
darea acestuia cu obiectivele operaționale elaborate la nivelul conducerii conducerii
tactice. Conducerea operativă se desfășoară în timp cvasi-real, adică în timpul derulării proce –
sului; orizontul de timp al deciziilor generate este foarte scurt, rolul acestor decizii fiind acela
de adaptare curentă (instantanee) a funcționării procesului.
Aplicarea deciziilor operative este filtrată prin intermediul ansamblului de reguli de
siguranță privind circulația și manevra în stații și pe liniile curente. Aceasta se efectuează în
cadrul activităților care au fost menționate în diagramă prin denumirea reglarea siguranței .
Aceasta este bucla de reglare cea mai apropiată de proces, având inclusiv sarcina de a genera
decizii pentru a aduce procesul în stare de siguranță în momentul în care sunt identificate
eventuale situații periculoase. Astfel de decizii sunt prioritare în raport cu orice alte decizii op –
erative.
Trebuie menționat că, spre deosebire de diagramele din figurile 3 și 4, influența pertur –
bațiilor la care este supus procesul a fost figurată în mod atipic în scopul de a se evidenția in –
fluența perturbațiilor asupra proceselor de decizie. Analizând buclele de reacție în ordinea
apropierii de procesul condus, deciziile vor avea în vedere atenuarea consecințelor urmă –
toarelor tipuri de perturbații:
reglarea siguranței trebuie să ia în considerație evenimente cu caracter perturbator care pot
influența siguranța circulației.
18
managementul operativ se confruntă cu problema atenuării consecințelor oricărui tip de per –
turbație care poate afecta procesul circulației.
managementul tactic trebuie să ia în considerație situațiile previzibile de limitare a disponi –
bilității infrastructurii sau cele de limitare a disponibilității unor sisteme de semnalizare fer –
oviară.
managementul strategic , datorită caracterului său de planificare cadru, nu poate fi influențat
de posibila apariție a unor evenimente cu caracter perturbator.
Este de remarcat faptul că, în ultimul an CFR Călători a venit în întâmpinarea
călătorilor cu acțiuni de promovare moderne care permit adaptarea companiei la cerințele
pieței actuale: programul Trenurile Soarelui în anul 2016, trenuri care au circulat cu o viteză
sporită de până la 160 km/h, adptarea capacității de transport la cererea pasagerilor în
perioadele de Paști, 1 Mai, Rusalii etc., precum și inițierea unor proiecte pilot: Wi-fi în 4
trenuri și amenajarea unui vagon bar-bistro prevăzut și cu 20 de locuri speciale pentru
transportul bicicletelor.
Pe lângă principalul operator de transport feroviar, S.N.T.F.C., mai exista alti 4
operatori de trafic feroviar pentru transportul de călători si anume:
Regiotrans6
Regiotrans este cel mai mare operator privat de transport feroviar de călători, ocupând
circa 10 -15 % din piață .Operatorul feroviar a încheiat contracte de acces la infrastructura
feroviară atât cu CFR SA, cât și cu gestionarul de infrastructură RC-CF Trans7 , întreprindere
din grupul său, controlată de aceiași asociați, persoane fizice.
Din punct de vedere al rentabilității serviciilor oferite, Regiotrans a înregistrat, pe cele
două secții: Brașov – București Nord și București Nord – Constanța, cel mai mare grad de
ocupare al locurilor disponibile din piață, cu mult peste numărul efectiv al acestora, dar și
peste media de circa 65% (medie determinată în funcție de secțiile operate pe linii
interoperabile în regim de Interregio).
Transferoviar Călători8
Transferoviar Călători deține, în baza indicatorilor specifici industriei, o cotă de piață
de circa 3,5 – 5 %, procent care îl situează pe locul secund în rândul operatorilor privați.
Transferoviar Călători are încheiate contracte de acces la infrastructura feroviară cu CFR
SA, pentru șase secții, cu Transferoviar Grup, societatea sa mamă, pentru patru secții și
6Societate înființată la data de 17.01.2005, înregistrata la Registrul Comertului cu nr. J8/62/2005, CUI 1712902,
cu sediul in Brasov, str. Oltului nr. 2 biroul nr. 2, jud. Brasov, având doi asociați: Ganea Iorgu (50% din partile
sociale) și Comana Adela (50% din partile sociale). 7Societate înregistrata la Registrul Comertului Brasov sub nr.J 08/775/2001, CUI RO14026264 cu sediul în
Brașov, str. Oltului, nr.2; Lungimea liniilor de cale ferata gestionate este de 1.556.8 km. 8Societate înființată la data de 07.06.2012, înregistrata la Registrul Comertului cu nr. J12/1530/2012, CUI
26565289, cu sediul în Cluj, str. Tudor Vladimirescu nr. 2-4, jud. Cluj, fiind deținută de Transferoviar Grup SA
19
pentru o secție, cu RC – CF Trans. Cu un grad de ocupare al locurilor disponibile de peste
60%, pe trei din cele patru secții interoperabile operate în concurență cu alți transportatori
feroviari, Transferoviar Călători se situează în jurul mediei din piață, de circa 65%.
Interregional Călători9
A intrat în domeniu, inițial, sub denumirea Regional Călători, Interregional Călători este al
treilea operator privat de transport feroviar de călători, ocupând circa 1,1-1,6 % din piață.
Societatea operează trei secții neinteroperabile, toate în regim de Regio, care cuprind 12 rute,
în zona de vest și de centru a țării. Pe infrastructura interoperabilă, Interregional Călători
operează secția Bistrița Nord – Cluj Napoca, în regim de Regio, având ca și concurent pe CFR
Călători.
Softrans10
Ultimul operator feroviar de călători intrat pe piață, Softrans, cu o cotă de circa 1%, societatea
operează pe rețeaua interoperabilă, în regim Interregio, patru secții: Craiova – Videle,
București Nord – Constanța, Constanța – Craiova și Craiova – Brașov, iar pe rețeaua
neinteroperabilă, ruta Craiova – Motru, în regim Regio. Și în cazul Softrans, se remarcă gradul
mare de ocupare al locurilor, pe două dintre principalele secții interoperabile la nivel național,
operate în regim de Interregio, fapt care nu poate decât să releve o cerere ridicată pentru
serviciile de transport feroviar de pe aceste secții (Brașov – București și București –
Constanța).
9Societate înființată la data de 13.06.2013, inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J12/1951/2013, CUI
31828110, cu sediul in Cluj-Napoca, str. Taietura Turcului nr. 47, jud. Cluj, 10Înființată la data de 07.10.2002, înregistrata la Registrul Comertului cu nr. J16/897/2002, CUI 14925007, cu
sediul in Craiova, Calea Severinului nr. 40, jud. Dolj
20
CAP. 2 PREZENTAREA GENERALĂ A S.R.T.F.C. CLUJ
2.1Regionala de Transport Feroviar de Călători Cluj
Sucursala Regionala de Transport Feroviar de C ălători Cluj cu sediul în Piața Avram
Iancu, nr. 17, Cluj Napoca, denumită în continuare SRTFC sau Sucursala, este subunitate a
Societății Nationale de Transport Feroviar de Călători ”C.F.R. Călători”- S.A., cu statut de
sucursală, fără personalitate juridică proprie și este organizată și funcționează potrivit Actului
Constitutiv al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători ”C.F.R. Călători” – S.A
anexa la Hotararea AGA nr.9/ 25.03.2015 și a Regulamentului de Organizare și Funcționare al
CFR Călători11.
SRTFC desfășoară activități de interes public național, social și pentru satisfacerea
nevoilor de apărare a țării și are, în principal, ca obiect de activitate efectuarea transportului
interurban de călători pe calea ferată.
2.2Organizarea Regionalei de Transport Feroviar de Călatori Cluj
Structura organizatoric ă a S.R.T.F.C. Cluj, valabilă cu data de 15.05.2016, aprobată de
Consiliul de Administrație al CFR Calatori cu Decizia nr.15 din 5.05.2016 – ANEXA 2
Conducerea executiv ă a SRTFC este asigurată de către director, care are atribuții de
coordonare a activității Sucursalei, precum și sarcini de control și reprezentare, acesta fiind
reprezentantul oficial al conducerii societății în teritoriu.
Pentru realizarea atribu țiilor și obiectivelor sale, directorul SRTFC dispune de
compartimente aflate în directă coordonare și anume:
serviciul aprovizionare si administrativ;
revizoratul regional SC;
serviciul control trenuri;
oficiul juridic;
compartimentul managementul calitatii;
compartimentul informa ții clasificate și probleme speciale;
serviciul resurse umane, organizare;
serviciul patrimoniu, organizare tehnic ă și dezvoltare;
11 ROF SRTFC – aprobat prin Decizia Directorului General nr. 32 din 17.06.2016 modificat si completat con –
form Decizia Directorului General nr. 19/09.05.2017
21
biroul IT;
biroul achiziții;
Subunitățile de bază din raza de acțiune a SRTFC sunt constituite la nivel de formații
RC subordonate serviciului managementul traficului, stații de cale ferată, agenții de voiaj,
subordonate sefului diviziei comercial, revizii de vagoane si depouri subordonate sefului
diviziei exploatare.
Nivelul de subordonare este eviden țiat în structura organizatorică prezentată în anexa.
În scopul realizării obiectului propriu de activitate al CFR Călători, SRTFC desfășoară
la nivel teritorial următoarele activități:
Conduce, organizeaz ă, planifică, coordonează și controlează activitatea de transport
interurban de călători, pe raza proprie de activitate.
Pe raza proprie de activitate organizeaz ă, urmărește și controlează, activitatea de securitate
și sănătate în muncă, activitatea privind situațiile de urgență, activitatea de protecția
mediului și activitatea de protecție a consumatorilor, conform legislației în vigoare.
Asigură exploatarea materialului rulant în condiții de siguranța circulației și de confort.
Organizează și exercită prin organe specializate controlul permanent al activității proprii
de exploatare și siguranța circulației.
Exercită controlul permanent în probleme legate de buna funcționare, întreținere și
reparare a mijloacelor de transport, instalațiilor, mijloacelor și mașinilor și acționează
pentru prevenirea oricăror cauze care pot produce perturbații în desfășurarea
transporturilor și în procesele de producție.
Aprovizionează subunitățile SRTFC cu legitimații de călătorie necesare și valabile
conform legislației și reglementărilor în vigoare.
Vinde legitimații de călătorie prin unitățile proprii sau prin alți agenți pe bază de contract.
Participă la stabilirea și adaptarea în condițiile legii, a tarifelor pentru transporturile
feroviare publice de călători, răspunde de aplicarea tarifelor aprobate.
Fundamentează necesarul de fonduri pentru acoperirea diferenței dintre tarife și costurile
de exploatare, precum și pentru investiții, modernizări, dezvoltări și reparații capitale
necesare.
Organizează activitatea de relații cu publicul, activitatea de reclamă și publicitate; asigură
tratarea reclamațiilor publicului în traficul de călători în zona proprie de activitate.
Elaborează prescripții, tehnologii, normative, norme de muncă, reglementări și proceduri
specifice activității proprii pe care le supune aprobării conducerii CFR Călători.
22
Participă la investigarea accidentelor și incidentelor feroviare, în care este implicat
personal comercial.
Asigură formarea mecanicilor de locomotivă, instruirea și examinarea pe funcții a
personalului propriu.
Face propuneri privind programul anual al cursurilor de calificare, recalificare și
perfecționare al personalului propriu.
Asigură furnizarea datelor statistice cu privire la activitatea desfășurată.
Elaborează studii de marketing și prognoze pe baza cărora fundamentează strategia de
urmat în activitatea proprie.
Elaborează periodic lucrări privind realizarea indicatorilor tehnico-economici și financiari
aprobați, stabilește cauzele nerealizărilor și intreprinde măsuri pentru remedierea
situațiilor negative.
Raportează modul de utilizare a capacităților de transport, resurselor materiale și umane
din sectorul propriu de activitate.
Emite legitimații de c ălătorie pentru călătoria beneficiarilor de facilități de călătorie la
transportul pe calea ferată conform actelor normative în vigoare.
Aplică programele de modernizare și retehnologizare în subunitățile sucursalei în
concordanță cu strategia CFR Călători; asigură dotarea acestora cu utilajele, instalațiile și
echipamentele necesare.
Valorifică materialele și deșeurile rezultate din procesele de producție, din reparații, casări
și din alte activități proprii, conform competențelor acordate.
Analizează modul de utilizare a capacităților de transport, resurselor materiale și umane
din sectorul propriu de activitate.
Desfășoară și alte activități rezultate din legislația în vigoare și din ordine, reglementări și
dispoziții interne.
2.3Conducerea Sucursalei Regionale de Transport Feroviar de Călători și
atribuțiile ei
Conducerea SRTFC este asigurat ă de:
Consiliul de conducere;
Directorul SRTFC;
Șefii de divizie;
Contabilul șef;
23
În conducerea curent ă a activității, directorul SRTFC este asistat de șefii de divizie și
contabilul șef, care coordonează și răspund de activitatea ce se desfășoară în serviciile
subordonate.
Consiliul de conducere
Consiliul de Conducere al SRTFC este alcatuit din 7 membri, componen ța acestuia
fiind:
Director SRTFC – pre ședintele Consiliului de Conducere
Șef Divizie Exploatare- vicepreședinte
Șef Divizie Comercial
Contabil șef
Șef Serviciu Revizorat regional S.C.
Șef Serviciu RUO
Șef Oficiu Juridic.
Membrii Consiliului de Conducere se întrunesc în ședințe lunare. În situații speciale se
pot ține două sau mai multe ședințe în cursul unei luni.
La ședintele Consiliului de Conducere pot participa ca invitați:
– șefii serviciilor/birourilor funcționale care nu fac parte din consiliu,
– specialiști din domeniile de activitate ale SRTFC,
– delegați ai sindicatelor.
Directorii generali adjuncți, directorii executivi si alte persoane din aparatul central al
societatii, desemnate de catre Directorul General al CFR Calatori, pot participa la sedintele
Consiliului de Conducere al SRTFC.
Secretariatul Consiliului de Conducere este asigurat de Serviciul Patrimoniu, Organi-
zare Tehnică și Dezvoltare.
Concluziile și măsurile desprinse în urma dezbaterilor ce au loc în ședință sunt adoptate
prin vot deschis și vor constitui hotărârea consiliului de conducere, confirmată prin semnătura
fiecărui membru participant, exclusiv invitații.
Consiliul de Conducere are urm ătoarele atribuții principale:
Analizează și avizează propunerile privind strategia de dezvoltare a SRTFC, inclusiv
propunerile pentru teme de cercetare și studii de fezabilitate în domeniile care interesează
SRTFC, în vederea înaintării lor conducerii C.F.R. Călători pentru aprobare.
Analizează și avizează propunerile privind reorganizarea și restructurarea activității
SRTFC, în vederea înaintării lor conducerii C.F.R. Călători pentru aprobare.
24
Avizează propunerile pentru planul de venituri și cheltuieli pentru toate domeniile de
activitate, care se înaintează sectorului economic din central C.F.R. Călători pentru
analiză și cuprindere în proiectul planului de venituri și cheltuieli al societății.
Aprobă defalcarea pe sectoare de activitate a planului de venituri și cheltuieli repartizat
SRTFC de către C.F.R. Călători.
Aprobă defalcarea pe subunități de bază și alte activități a indicatorilor din activitatea
C.F.R. Călători stabiliți și aprobați de conducerea societății;
Analizează lunar modul de realizare a indicatorilor din activitatea C.F.R. Călători
comparativ cu planul aprobat și realizările anului anterior; dispune măsurile care se
impun, în cazurile de nerealizare a acestora la nivelul prevăzut în planul aprobat de
conducerea C.F.R. Călători.
Analizează evoluția încasărilor pe SRTFC și dispune măsuri în consecință.
Analizează lunar încadrarea personalului SRTFC, în regimul normal de muncă; stabilește
măsuri în consecință.
Avizează proiectul anual al planului obiectivelor de investiții și dotări independente cu
finanțare din fonduri proprii, pentru toate sectoarele de activitate, în vederea înaintării
acestora conducerii C.F.R. Călători pentru analiză, aprobare și cuprindere valorică în
proiectul planului de venituri și cheltuieli al societații; analizează și avizează propunerile
de modificare a planului obiectivelor de investiții și dotări independente la nivel SRTFC.
Avizează proiectul planului lucrărilor de reparații mijloace fixe și lucrărilor de reparații
pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru toate sectoarele de activitate, în vederea
înaintării acestora conducerii C.F.R. Călători pentru analiză, aprobare și cuprindere
valorică în proiectul planului de venituri și cheltuieli al societății; analizează și avizează
propunerile de modificare a planului lucrărilor de reparații mijloace fixe și lucrărilor de
reparații pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă la nivel SRTFC.
Analizează și avizează listele mijloacelor fixe disponibile din toate sectoarele de
activitate, împreună cu memoriile justificative întocmite și semnate de către comisiile de
constatare și evaluare, numite prin decizie a directorului SRTFC și/ sau a conducerii CFR
Călători, în vederea înaintării lor spre aprobare conducerii C.F.R. Călători.
Analizează și avizeaza centralizatorul privind propunerile de achiziții produse, servicii și
lucrări pe SRTFC, în concordanță cu volumul de activitate.
Avizează proiectul programului anual de achiziții publice al SRTFC, în vederea
transmiterii conducerii C.F.R. Călători pentru întocmirea programului anual de achiziții
publice centralizat.
25
Analizează și avizează situația spațiilor excedentare la nivel de SRTFC și propune măsuri
concrete de valorificare prin închiriere sau vânzare.
Analizează și își însușește rezultatele inventarierii anuale a patrimoniului din toate
sectoarele de activitate de pe raza Sucursalei, precum și rezultatele controlului financiar
de gestiune annual.
Avizează propunerile comisiei regionale de locuinte SRTFC privind atribuirea locuințelor
de serviciu și intervenție din patrimoniul C.F.R. Călători, încredințat spre administrare
SRTFC.
Avizează propunerile de clasare a dosarelor de lipsuri și degradări la vagoanele de
călători, în cazuri temeinic justificate, la care nu se pot stabili vinovați și le înaintează
spre aprobare Directorului SRTFC.
Aprobă trecerea pe costuri a creanțelor care nu mai pot fi urmărite și nu există personal
vinovat de neîncasarea acestora, după parcurgerea tuturor demersurilor legale de
recuperare a creanțelor și în baza hotarârilor/deciziilor instanțelor judecătorești rămase
definitive și irevocabile.
Aprobă trecerea pe costuri a debitelor stabilite prin hotărâri/decizii ale instanțelor
judecătorești rămase definitive și irevocabile.
Urmărește și analizează lunar situația creanțelor de încasat de la clienți și dispune măsuri
în consecință.
Trimestrial, analizeaz ă situația contului 231 „imobilizări corporale în curs de execuție” și
face propuneri pe care le fundamenteaza în consecință.
Analizează trimestrial consumurile de utilități aferente subunităților și propune măsuri de
reducere a acestora.
Lunar, analizează situația stocurilor cu mișcare lentă sau fără mișcare și stabilește măsuri
de reducere și de valorificarea a acestora în conformitate cu prevederile legale și
reglementările interne ale CFR Călători.
Avizează dosarele de declasare a stocurilor neutilizabile de combustibili și le înaintează
spre aprobare conducerii CFR Călători, împreuna cu justificările aferente.
Stabilește locurile de muncă, în vederea aprobării conform competențelor, pentru
personalul care are dreptul la anumite sporuri la salarii, conform prevederilor
Contractului Colectiv de Muncă și Acordurilor încheiate cu reprezentanții organizațiilor
sindicale.
26
Analizează și avizează programele de școlarizare și perfecționare a personalului SRTFC,
în funcție de necesitățile din exploatare și le transmite conducerii C.F.R. Călători în
vederea aprobării.
Exercită orice alte atribuții care-i revin din prevederile legale, din decizii ale Directorului
General al C.F.R. Călători și dispune orice alte măsuri pentru buna desfășurare a
activității în cadrul subunităților de pe raza SRTFC, cu excepția celor care, potrivit legilor
sau reglementărilor interne ale C.F.R. Călători, intră în competența altor organe.
Directorul SRTFC reprezint ă societatea în toate relațiile cu autoritățile statului la nivel
județean și local în probleme legate de activitatea de transport feroviar de călători în zona de
competenta a SRTFC și răspunde de organizarea și coordonarea activității SRTFC, astfel
încât serviciile și prestațiile efectuate de către personalul din subordine să corespundă
obligațiilor asumate de C.F.R. Călători în Contractul de servicii publice încheiat cu MT, cât și
cerințelor impuse de legislația și reglementările în vigoare.
2.3.1 Atribuțiile Serviciului Control Trenuri și calitatea serviciilor
Acest serviciu este subordonat direct directorului SRTFC. Controlează, în raza proprie,
activitatea în legătură cu legalitatea călătoriei și confortul publicului care utilizează serviciile
oferite de CFR Călători, cea de verificare, îndrumare și control a prestației efectuate de
personalul ce deservește vagoanele de călători.
Obiectivele principale ale Serviciului Control Trenuri sunt acordarea de sprijin și
informații călătorilor, deservirea corespunzătoare a publicului călător, îndeplinirea întocmai și
la timp a obligațiilor de serviciu cuprinse în reglementările legale în vigoare, de către
personalul ce deservește vagoanele de călători, personalul din stații și combaterea călătoriei
frauduloase.
În vederea realizării obiectivelor prezentate, Serviciul Control Trenuri are urmatoarele
atribuții:
1. Verifică activitatea personalului de tren și a personalului de la casele de bilete din stații,
privind buna servire a călătorilor printr-un comportament adecvat, prin aplicarea prevederilor
tarifare la încasarea contravalorii legitimațiilor de călătorie și supune aprobării conducerii
SRTFC propunerile de sancționare a acestora în situațiile în care constată încălcări ale
prevederilor tarifare și instrucționale în vigoare de către personalul vinovat.
2. Verifică ținuta și comportamentul personalului de tren, a personalului ce deservește casele
de bilete din stații, față de publicul călător. Cercetează sesizările publicului referitoare la
încălcarea normelor de conduită de către acest personal și propune conducerii SRTFC
27
măsurile de sancționare disciplinară împotriva personalului vinovat, precum și măsurile
organizatorice suplimentare care se impun.
3. Întocmește programe la nivelul Serviciului Control Trenuri , pe care le supune aprobarii
Directorului SRTFC. Programele astfel întocmite trebuie să respecte necesitățile Sucursalei.
4. Verifică prin programul de control, modul cum se realizează protejarea veniturilor prin
tratarea călătorilor depistați în neregulă din punct de vedere al legalității călătoriei și propune
spre aprobare conducerii SRTFC, măsuri disciplinare împotriva personalului vinovat, depistat
cu nereguli care au favorizat tratarea neinstrucțională sau la tarife incorecte a acestor călători
sau care nu au luat măsurile care se impun pentru tratarea corespunzătoare a călătorilor în
neregulă;
5. Verifică activitatea comenzilor de personal din raza proprie de activitate, modul cum este
verificat personalul de tren la îndrumare și înapoiere din cursă. Propune conducerii SRTFC,
măsuri organizatorice și de tratare a personalului depistat cu deficiențe în activitate.
6. Verifică îndeplinirea obligațiilor de serviciu în legatură cu înregistrarea sumelor de bani
personali la intrarea în serviciu a personalului de tren și propune conducerii SRTFC măsuri de
tratare disciplinară a cazurilor de încălcare a prevederilor legale specifice, în vigoare, precum
și a personalului care favorizează astfel de încălcări.
7. Verifică prin sondaj cu ocazia controalelor, pregătirea și asigurarea condițiilor minime de
confort conform reglementărilor în vigoare a garniturilor trenurilor de călători.
8. Participă împreună cu lucrătorii Poliției Transporturi Feroviare la acțiuni de control pe
secțiile, la stațiile și în trenurile la care se înregistrează permanent un număr important de
călători în neregulă din punct de vedere al legalității călătoriei, precum și la alte acțiuni având
ca scop creșterea siguranței și securității călătorilor.
9. Respectă întocmai prevederile dispozițiilor/deciziilor ce reglementează desfășurarea
activității specifice.
10. Întocmește și prezintă Seviciului Control Trenuri din centralul CFR Călători materiale de
sinteză în conformitate cu reglementările în vigoare sau ordinele dispuse pe cale ierarhică.
11. Realizează și urmărește permanent o cazuistică a neregulilor din activitatea personalului
de tren, a casierilor c.f. Întocmește și actualizează în permanență o situatie a secțiilor, stațiilor
și trenurilor din raza proprie de activitate la care se înregistrează permanent călători
frauduloși. Propune conducerii SRTFC măsuri de tratare disciplinară sau măsuri
organizatorice pentru eliminarea acestora.
12. Verifică în raza proprie de activitate modul cum sunt duse la îndeplinire dispozițiile
conducerii CFR Călători privind activitatea personalului de tren.
28
13. Participă la controale încrucisate cu personal din cadrul Serviciului Control Trenuri , la
nivelul rețelei.
14. Participă împreună cu personalul comercial la acțiuni și instructaje în vederea combaterii
fraudelor la titlurile de transport. În activitatea de control, urmărește depistarea falsurilor și
iau toate măsurile care se impun pentru stoparea acestora.
15. Împreună cu Poliția TF și alte organe abilitate, participă la instructaje și elaborează norme
și proceduri pentru sporirea securității călătorilor și pentru acordarea de asistență în situații de
urgență generate de accidente feroviare, calamități naturale sau evenimente de trafic
(supraaglomerări, întârzieri peste 60 de minute, devieri temporare de trafic).
16. Face propuneri de modificare a actelor normative și a reglementărilor din activitatea de
control, în scopul creșterii eficienței acesteia.
17. Analizeaza împreună cu reprezentantii serviciilor/compartimentelor de specialitate din
raza proprie de activitate propunerile de îmbunatățire a activității, stabilește prioritățile,
ținându-se cont de fluxurile de călători pe secții de circulație, confortul călătoriei acestora și le
prezintă pe cale ierarhică spre aprobare.
18. Execută cercetarea sesizărilor, reclamațiilor și cererilor repartizate ierarhic, referitor la
condițiile de călătorie și confortul publicului care utilizează transportul pe calea ferată cu
mijloacele CFR Călători.
19. Reprezintă societatea în tren și statii în timpul exercitarii sarcinilor de serviciu în limitele
mandatului acordat.
20. Efectuează controale pe bază de program aprobat, în legatură cu activitatea de control
trenuri.
21. Păstrează confidențialitatea datelor în legatură cu derularea activității de control în trenuri.
Salariatii din cadrul Compartimentului Managementului Calitatii subordonati ierarhic
Directorului Sucursalei, participa la coordonarea acțiunilor privind elaborarea, implementarea,
menținerea, îmbunătățirea, certificarea, supravegherea sistemului de management al calității,
la nivel teritorial (central Sucursală, structuri organizatorice teritoriale direct coordonate de
centralul C.F.R. Călători și subunitățile acestora – stații C.F., agenții de voiaj, depouri, revizii
de vagoane) conform reglementarilor dispuse de la nivel central societate sub coordonarea
Serviciului Managementului Calitatii.
Promovează și aplică strategia referitoare la politica în domeniul calității, asumată prin
„Declarația privind politica în domeniul calității”, de către Directorul General al C.F.R.
Călători, în vederea implicării, însușirii și conștientizării personalului de la toate funcțiile și
nivelurile relevante din cadrul Sucursalei, structurilor organizatorice teritoriale direct
29
coordonate de centralul C.F.R. Călători și subunitățile acestora – stații C.F., agenții de voiaj,
depouri, revizii de vagoane.
Urmărește și coordonează modul în care este cunoscută și însușită politica în domeniul
calității, de către întreg personalul, la nivel teritorial (central Sucursală, structuri
organizatorice teritoriale direct coordonate de centralul C.F.R. Călători și subunitățile – stații
C.F., agenții de voiaj, depouri, revizii de vagoane; păstrează „Procesele verbale de prelucrare
a Declarației privind politica în domeniul calității”, întocmite cu ocazia prelucrării
„Declarației privind politica în domeniul calității”, cu RMC din cadrul centralului SRTFC 1÷8
și structurilor organizatorice teritoriale direct coordonate de centralul societășii; cu ocazia
auditurilor interne ale sistemului de management al calitatii desfășurate la subunități, verifică
existența „Proceselor verbale de prelucrare a Declarației privind politica în domeniul
calității”, întocmite cu ocazia prelucrării întregului personal din subunități.
Inițiază și solicită funcțiilor de conducere de la nivelul tuturor structurilor
organizatorice din SRTFC 1÷8 central, structurilor teritoriale și subunităților T, V, C,
nominalizarea responsabililor cu managementul calității ce vor fi desemnați prin decizie de
numire aprobată de către Directorul SRTFC 1÷8 / Directorului General al CFR Călători.
Întocmește, menține și actualizează permanent lista centralizatoare a responsabililor cu
managementul calității desemnați și centralizează copiile deciziilor de numire la nivel
teritorial.
Asigură comunicarea cu privire la alocarea autorităților, sarcinilor și
responsabilităților, pentru toate funcțiile și nivelurile relevante, atât de la nivelul Sucursalei
((inclusiv subunități cfr), cât și la nivelul tuturor structurilor organizatorice teritoriale direct
coordonate de centralul C.F.R. Călători, în ceea ce privește activitatea de management al
calității, centralizând „Deciziile RMC” desemnați pentru fiecare structură organizatorică,
„Certificate” și „Atestate” în domeniul Managementului Calității
Coordonează stabilirea și întocmirea Listei obiectivelor calității, specifice, pentru anul
în curs, Listei analizei anuale referitoare la realizarea obiectivelor calității, specifice, pentru
anul precedent, Listei proceselor interne și Listei proceselor externalizate (cu respectarea
prevederilor „Manualului Calității C.F.R. Călători” și procedura de sistem PS-8.2.3
„Managementul proceselor), Listei documentelor interne, Listei documentelor externe, Listei
documentelor în vigoare ale sistemului de management al calității și Listei înregistrărilor
calității, Listei indicatorilor tehnico-economici la nivel teritorial (central Sucursală, structuri
organizatorice teritoriale direct coordonate de centralul C.F.R. Călători și subunitățile acestora
– stații C.F., agenții de voiaj, depouri, revizii de vagoane. Centralizează„Listele întocmite la
30
nivelul fiecărei structuri organizatorice din central SRTFC și structurile organizatorice
teritoriale direct coordonate de centralul societății.
Coordonează activitatea de elaborare, modificare și actualizare permanentă a
documentației sistemului de management al calității, aferentă proceselor desfășurate la nivel
teritorial, de către serviciile, birourile, compartimentele din centralul Sucursalei, structurilor
organizatorice teritoriale direct coordonate de centralul C.F.R. Călători și subunitățile acestora
– sțatii C.F., agenții de voiaj, depouri, revizii de vagoane și centralizează „Cererile de
modificare”, „Formularele de observații”, „Fișa de înregistrare a modificărilor”, aprobate.
Păstrează xerocopii listate pe suport de hârtie (acolo unde este posibil) și forma
electronica WORD si scanată ale procedurilor operaționale și instrucțuni de lucru elaborate la
nivel teritorial, central SRTFC 1÷8, structurile organizatorice direct coordonate de centralul
societății și subunitățile aferente acestora.
9. Efectuează difuzarea controlată – la nivelul tuturor structurilor organizatorice de pe raza de
activitate a SRTFC inclusiv subunitati a documentației în vigoare a sistemului de management
al calității, aprobate prin xerocopii, fax sau e-mail; realizează și difuzarea controlată a Fișelor
de modificare și le centralizează, conform cerințelor PGS-4.2.3 „Controlul documentelor”,
păstrând înregistrările aferente (Listele de difuzare controlată a „Manualului Calității / PGS,
PS, PO, IL și Fișele de modificare).
10. Urmărește remedierea și închiderea neconformităților identificate și consemnate în cadrul
auditurilor interne / externe, de către auditați (șefi de structuri organizatorice sau alte persoane
care au delegări de competență, de la nivel teritorial, responsabile cu închiderea
neconformităților identificate în Planurile de măsuri asumate).
Urmărește stadiul implementării acțiunilor corective / preventive, la nivel teritorial și
le centralizează în cadrul Raportului de urmărire a acțiunilor corective / preventive, care se
constituie ca date de intrare pentru Analiza anuală efectuată de management, la nivel SRTFC
1÷8;
Coordonează activitățile organizatorice, în vederea desfășurării Analizei anuale
efectuate de management, la nivel de Sucursală, realizând și activitățile de secretariat, prin
întocmirea și păstrarea înregistrărilor aferente – conform PS-5.6 „Analiza de management”
(Programul de lucru, Convocatorul ședinței, Procesul Verbal și Hotărârea Consiliului de
Conducere, privind Analiza efectuată de management).
Supune aprobării Directorului SRTFC, „Programul anual de audit intern al calității” și
efectuează auditurile interne la nivel teritorial (central Sucursală, structuri organizatorice
teritoriale direct coordonate de centralul C.F.R. Călători și subunitățile acestora – stații C.F.,
agenții de voiaj, depouri, revizii de vagoane). Transmite Serviciului Managementului
31
Calitatii, „Programul anual de audit intern al calitații” aprobat de Directorul SRTFC. Participa
in calitate de conducatori de echipe de audit sau auditori in echipele de audit intern conform
programului anual de audit intern al sistemului de management al sigurantei feroviare elaborat
in colaborare cu Revizoratul General/Regional SC, deciziei si planului de audit intern al
sistemului de management al sigurantei feroviare, aprobate de Directorul General al CFR
Călători/Director SRTFC 1÷8. Participa in echipele de audit intern in colaborare cu membrii
ai Revizoratului General de Siguranța Circulației, Revizoratului Regional SC , experti tehnici
T / V / MC / alte specializari si auditori din alte structuri organizatorice pentru realizarea
planului de audit intern al sistemului de management al calitatii, al sigurantei feroviare, etc..
17. Planifică, organizează și efectuează auditul intern al sistemului de management al calității
la nivel teritorial, păstrând înregistrările aferente (Dosarul auditului intern efectuat) – conform
PGS 8.2.2 „Auditul Intern al sistemului de management al calitatii”;
18. Comunică permanent cu responsabilii managementului calității desemnați la nivelul
structurilor organizatorice teritoriale, în vederea realizării tuturor acțiunilor necesare
funcționării și îmbunătățirii continue a unui sistem de management al calității eficace.
19. Asigură reprezentarea SRTFC pe linie de management al calității, în baza autorităților și
competențelor acordate de către Directorul SRTFC, în cadrul auditurilor interne si externe,
desfășurate pe raza de activitate a Sucursalei.12
2.3.2 Serviciul Managemnetul Traficului
Coordonează, urmărește și verifică desfășurarea continuă și în bune condiții a conducerii
activității operative privind circulația și compunerea trenurilor de călători, respectarea
turnusului, elaborând și transmițând dispoziții unităților interesate de pe raza teritoriala de
activitate (raza de activitate a gestionarului de infrastructură feroviară aferentă SRCF 1-8,
privind adaptările operative la program.
Atribuții:
1. Urmărește operativ circulația trenurilor de călători și impreuna cu Serviciul Managementul
Traficului din centralul Societății dispune măsuri operative pentru redresarea circulației în caz
de devieri de la graficul de circulație pentru trenurile aflate în circulație pe raza teritoriala de
activitate.
2. Transmite la Serviciul Managementul Traficului din centralul CFR Călători, informarile cu
privire la devierile de la graficul de circulatie al trenurilor de calatori.
12 ROF SRTFC – aprobat prin Decizia Directorului General nr.32 din 17.06.2016
32
3. Ia măsuri de asigurare a locomotivelor de ajutor în caz de defectare a mijloacelor de
remorcare a trenurilor de călători aflate în circulație pe raza teritorială de activitate .
4. Confirma gestionarului de infrastructura feroviara dacă dispune sau nu de locomotivă de
ajutor.
5. În colaborare cu gestionarul de infrastructură de pe raza teritorială de activitate urmărește
îndrumarea mijloacelor de intervenție, în caz de necesitate.
6. Urmărește regularitatea circulației trenurilor de călători pe secțiile de circulație de pe raza
teritorială de activitate, face analiza întârzierii trenurilor de călători și stabilește măsuri.
7.Analizează întârzierile trenurilor de călători repartizate la CFR Călători consemnând
numerele trenurilor întârziate, duratele, cauzele reale ale întârzierilor și măsurile luate
(numărul dosarului de cercetare unde este cazul ).
8. Transmite dispozitii subunitatilor C, T și V pentru intocmirea dosarelor de cercetare privind
abaterile de la graficul de circulație al trenurilor de călători.
9. Transmite operativ explicațiile analitice referitoare la întârzierile trenurilor, având drept
cauze personalul sau materialul rulant aparținând CFR Călători, către toți cei interesați
(Serviciul Managementul Traficului centralul CFR Călători, Serviciul Exploatare si Reparatii
MR 2-8/ Serviciul Exploatare si Reparatii Vagoane Bucuresti si Serviciul Exploatare si
Reparatii Tractiune Bucuresti , subunități C, T, V de pe raza teritorială de activitate, Servicii
Managementul Traficului , după caz).
10. Participă zilnic la videoconferintele efectuate de Serviciul Managementul Traficului din
centralul Societății.
11. Efectueaza zilnic videoconferinte cu Formatiile RC , stațiile, depourile și reviziile de
vagoane de pe raza teritorială de activitate privind:
(a) regularitatea circulației trenurilor de călători;
(b) asigurarea parcului de vagoane, locomotive si automotoare;
(c) compunerea trenurilor de călători;
(d) frecvența călătorilor la trenurile de călători;
(e) prelucrarea abaterilor personalului în legatură cu circulația trenurilor;
(f) asigurarea rezervărilor solicitate;
(g) respectarea turnusului;
(h) prelucrare, ordine, dispoziții, etc;
12. Participă în cazuri de accidente /incidente /calamități la asigurarea circulației feroviare
împreună cu gestionarul de infrastructură de pe raza teritorială de activitate.
33
13. Pentru trenurile rang II, III și rang IV cu circulație pe două sau mai multe regionale la care
se modifică compunerea (inclusiv utilizarea ramelor automotoare în loc de garnitură de
vagoane) fără să se depășească tonajul maxim prevăzut în anexa 1 la Livret, fără modificarea
caracteristicilor tehnice ale traselor (viteză maximă, timpi de mers, etc.), a schemei de
remorcare prevăzută în anexa 1 la Livret și fără a se executa mișcări de manevră suplimentare
în parcurs, face propuneri Serviciului Managementul Traficului din centralul CFR Călători în
acest sens.
14. Pentru trenurile rang II, III și rang IV cu circulație pe două sau mai multe regionale la care
se modifică compunerea prin utilizarea de garnitură de vagoane în locul ramelor automotoare,
fără modificarea caracteristicilor tehnice ale traselor (viteză maximă, timpi de mers, etc.), și
fără a se executa mișcări de manevră suplimentare în parcurs, face propuneri Serviciului
Managementul Traficului din centralul CFR Călători în acest sens.
15. Pentru trenurile rang II, III și rang IV cu circulație pe două sau mai multe regionale la care
se modifică compunerea cu depășirea tonajului maxim prevăzut în anexa 1 la Livret, sau la
care este necesară modificarea caracteristicilor tehnice ale traselor (viteză maxima, timpi de
mers, etc.), a schemei de remorcare prevăzută în anexa 1 la Livret sau executarea de mișcări
de manevră suplimentare în parcurs face propuneri Serviciului Managementul Traficului
centralul CFR Călători în acest sens.
16. In baza aprobarii Serviciul Managementul Traficului din centralul CFR Calatori, solicită
gestionarului teritorial de infrastructura punerea în circulație , pe raza de activitate proprie, a
trenurilor suplimentare , trenurilor noi, trenurilor special comandate, turistice neprevăzute în
planul de mers.
17. Pentru trenurile care circula pe raza regionalei proprii, la care se modifică compunerea
(inclusiv utilizarea ramelor automotoare în loc de garnitură de vagoane) făra să se depășească
tonajul maxim prevăzut în anexa 1 la livret, fără modificarea caracteristicilor tehnice ale
traselor (viteză maximă, timpi de mers, etc.), a schemei de remorcare prevăzută în anexa 1 la
Livret și fără a se executa mișcări de manevră suplimentare în parcurs dispune și emite
dispozițiile specifice.
18.Pentru trenurile care circula pe raza regionalei proprii , la care se modifică compunerea
prin utilizarea de garnitură de vagoane în locul ramelor automotoare, fără modificarea
caracteristicilor tehnice ale traselor (viteză maximă, timpi de mers, etc.) și fără a se executa
mișcări de manevră suplimentare în parcurs, solicită în prealabil avizul gestionarului teritorial
de infrastructură și emite dispozițiile specifice.
19. Pentru trenurile care circula pe raza regionalei proprii la care este necesară modificarea
caracteristicilor tehnice ale traselor (viteză maximă, timpi de mers, etc.), a schemei de
34
remorcare prevăzută în livret sau executarea de mișcări de manevră suplimentare în parcurs,
solicită modificarea gestionarului teritorial de infrastructură, având în prealabil aprobarea
centralului Societății, după caz.
20. Ține evidența compunerii trenurilor de călători: regio si regio interregionale cu circulatie
pe raza teritoriala de activitate, interregio si internationale.
21. Dă dispoziții subunităților C, T, V de pe raza teritorială de activitate privind adaptările la
programul de circulatie a trenurilor de calatori în funcție de solicitări, posibilități și necesități.
22. La solicitarea subunităților T/V de pe raza teritorială de activitate, respectiv a serviciilor
teritoriale de exploatare vagoane și exploatare tracțiune, pune în practică și urmărește
expedierea materialului rulant motor sau tractat la uzinele reparatoare sau la unitățile unde
efectuează revizii și reparații respectiv înapoierea acestora la unitățile de domiciliu în baza
dispozițiilor /aprobarilor serviciilor de specialitate din cadrul CFR Călători.
23. Transmite dispozițiile și telegramele emise de către CFR Călători , SRTFC 1-8 , respectiv
de către gestionarul de infrastructură feroviară, tuturor factorilor interesați (divizii, servicii,
birouri, compartimente, stații, revizii, depouri) de pe raza teritorială de activitate, dupa caz.
24. Analizează împreună cu gestionarul teritorial al infrastructurii feroviare toate întârzierile
trenurilor de călători consemnând duratele și cauzele reale ale întârzierilor; urmărește și
răspunde de încadrarea corectă a minutelor de întârziere pe cauze; în cazul în care există
divergențe privind modul de repartizare a minutelor de întârziere sau a cauzelor, solicită
reprezentantului gestionarului infrastructurii feroviare de pe raza teritorială de activitate
reanalizarea acestora.
25. Urmărește punerea în practică și respectarea programului de suplimentări cu vagoane și
trenuri suplimentare dispuse de conducerea CFR Călători si a SRTFC propriu.
26. Urmărește punerea în practică și respectarea programului de anulări de trenuri dispus de
conducerea CFR Călători si a SRTFC propriu.
27. Analizează și întocmește situațiile statistice legate de regularitate.
28. Solicită aprobarea conducerii Direcției Exploatare privind închirierea de către sucursala
proprie, în caz de forță majoră, a locomotivelor altor operatori de transport în vederea
asigurării în bune condiții a remorcării trenurilor de călători.
29. La solicitarea subunităților V/T de pe raza teritorială de activitate, respectiv a Serviciul
Exploatare si Reparatii MR 2-8 / Serviciul Exploatare si Reparatii Vagoane Bucuresti si
Serviciul Exploatare si Reparatii Tractiune Bucuresti de pe raza teritorială de activitate
dispune modificări în compunerea trenurilor de călători, după caz.
30. Face parte din componența comandamentului teritorial de iarnă.
35
31. În cazuri excepționale, în care, datorită condițiilor tehnice de exploatare, un tren are
întârziere și la acest tren s-au avizat de către personalul din stațiile din parcurs sau de partida
trenului, călători care au rezervări la trenurile de legătură, solicită după caz, la gestionarul
teritorial de infrastructura sau la Serviciul Managementul Traficului din centralul CFR
Călători întârzierea trenului de legătură .
32. Urmărește derularea sistemului informatic IRIS – aplicațiile FOCUS, ATLAS RU și
INFO RU privind regularitatea circulației trenurilor de călători în timp real la nivelul
Serviciului Managementul Traficului și în cadrul Formațiilor RC.
33. Aplică prevederile dispozițiilor/deciziilor in vigoare ale Directorului General al CFR
Călători privind verificarea, convenirea și confirmarea prestațiilor lunare cărora li se aplică
TUI cu respectarea următoarelor etape:
(a) evidențierea la nivelul Serviciul Managementul Traficului a datelor referitoare la tonaj și
distanțele de circulație ale fiecărui tren;
(b) transmiterea lunară, în scris, către alte Servicii Managementul Traficului , a situației
trenurilor al căror parcurs s-a modificat pe raza de activitate proprie;
(c) verificarea preliminară a datelor furnizate de SRCF și corectarea de comun acord a
neconformităților depistate;
(d) primirea de la Serviciul Managementul Traficului din cadrul Direcției Exploatare , a
datelor lunare selectate în funcție de stația de îndrumare a trenului, în vederea verificării și
confirmării de către fiecare Serviciu Managementul Traficului din sucursale.
(e) Verificarea și confirmarea prestațiilor astfel:
serviciul Managementul Traficului verifică trenurile îndrumate de pe raza teritorială
de activitate și confirmă întregul parcurs, chiar dacă cuprinde mai multe sucursale;
pentru fiecare linie din tabel se verifică și confirmă:
dacă trenul a circulat în data respectivă;
valoarea din coloana „ km facturați”
valoarea din coloana „ tonaj brut ” cu mențiunea că valoarea din tabel reprezintă
tonajul trenului la îndrumare.
transmiterea către Serviciul Managementul Traficului , a neconformităților depistate și
a confirmării prestațiilor lunare intocmite de SRCF propriu , confirmate in prealabil de
sefii de subunitati C,T,V
34. În colaborare cu Serviciul Exploatare si Reparatii MR 2-8/ Serviciul Exploatare si
Reparatii Vagoane si Serviciul Exploatare Bucuresti si Reparatii Tractiune Bucuresti
36
urmărește zilnic parcul de material rulant activ necesar realizării cerințelor de transport
stabilite prin planul de mers.
35. În baza solicitarilor primite de la SRCF analizeaza si solicita aprobarea Directiei
Exploatare privind modificarea circulatiei trenurilor regio in vederea adaptarii la conditiile
reale ale infrastructurii feroviare (anularea circulatiei unor trenuri sau circulatia pe ruta
deviata ca urmare a lucrarilor accidentale, forței majore , etc.)
36. Participă din partea CFR Călători la ședințele gestionarului de infrastructură feroviară
privind închiderile de linie și propune variantele cu cele mai mici repercursiuni asupra
circulației trenurilor de călători.
37. Primeste de la SRCF solicitarile privind inchiderile de linii. Analizeaza situatiile create,
alege varianta cu cele mai mici repercursiuni in circulatia trenurilor de calatori, transmite
punctul de vedere insusit de conducerea SRTFC Directiei Exploatare – Serviciul
Managementul Traficului pentru obtinerea acordului centralului Societății si a aprobarii de
modificare a PMS-ului de la MT , daca este cazul .
38. Transmite la Serviciul Suport Afaceri si Managementul Performantei din cadrul SRTFC
propriu la adresa de email special infiintata si la Serviciul Managementul Traficului
telegramele/dispozitiile prin care s-a modificat circulatia trenurilor de calatori pe sucursala
proprie .
39. Întocmește indicatorii zilnici, decadali, lunari și anuali privind circulația trenurilor de
călători, analizează cauzele care au condus la întârzierea trenurilor de călători și propune
măsuri pentru eliminarea acestora.
40. Întocmește situația indicatorilor regularității circulației, specifici activității CFR Călători,
respectiv:
(a) număr de trenuri întârziate la îndrumare, indiferent de cauză pe regională, pe rang de tren.
(b) număr de trenuri întârziate în parcurs, indiferent de cauză pe regională, pe rang de tren.
(c) regularitatea la îndrumare
(d) regularitatea în parcurs
(e) trenkm, pe rang de tren și total.
(f) întârzierea pe 100 tren km
(g) viteza comercială pe rang de tren, a trenurilor care circulă pe regionala proprie.
(h) viteza medie comercială, a trenurilor care circulă pe regionala proprie.
(i) încadrarea minutelor la întârzieri: infrastructură, marfă, călători(total și exploatare), alte
întreprinderi, forță majoră, ordin special.
(j) timp total întârzieri.
37
(k) Situația întârzierilor la stațiile de frontieră de stat(tr. întârziate/lună, minute întârziere/lună,
media de întârziere/tren).
(l) Media totală a întârzierilor pentru trenurile de călători (internaționale, IC-fără
internaționale, IR –fără internaționale, R și total ):
% minute întârziate, din totalul minute trenuri circulate;
% trenuri întârziate la îndrumare;
% trenuri întârziate la sosirea în stația de destinație:
din totalul trenurilor circulate, % reprezintă trenurile întârziate cu mai puțin de 60 de
minute ;
din totalul trenurilor circulate, % reprezintă trenurile întârziate între 60-119 minute ;
din totalul trenurilor circulate, % reprezintă trenurile întârziate cu 120 de minute sau
mai mult.
% din legaturi pierdute cu alte servicii feroviare.
41. Pune în practică programul de suplimentari de trenuri și vagoane, anulări de trenuri
aprobat de conducerea CFR Călători în situații impuse de sărbători legale și vacanțe școlare.
42. Ține evidența închiderilor de linii programate.
43. Organizează și desfașoară instruirea teoretică și practică a operatorilor din cadrul Serviciul
Managementul Traficului și al Formațiilor RC în baza dispozițiilor specifice transmise de
conducerea CFR Călători.
44. Coordonează activitatea Formațiilor RC.
45. Întocmește graficul lunar de lucru al operatorilor din cadrul Serviciul Managementul
Traficului, respectiv al Formațiilor RC și urmărește realizarea regimului de muncă.
46. Întocmește rapoarte de necesitate și oportunitate / note justificative pentru achiziții de
lucrări produse și bunuri.
47. Întocmeste foile colective de prezență (pontaje) pentru salariații din cadrul Serviciul
Managementul Traficului și al Formațiilor RC.
48. Lunar, pentru luna expirată, intocmeste analiza lunară a regularității trenurilor de călători
care va cuprinde (pentru fiecare ramură C,T și V) raportări față de luna anterioară a anului
curent, față de luna echivalentă a anului precedent, precum și măsuri și propuneri pentru
îmbunătățirea activității.
49. Colaborează cu Serviciul Exploatare Miscare – Comercial , Compartimentul Relatii cu
Clientii privind răspunsuri la sesizările ce au ca obiect propria activitate.
38
Cap. 3 ORGANIZAREA TRANSPORTULUI FEROVIAR DE CĂLĂTORI
S.R.T.F.C. CLUJ
Regulatorul de circulație (RC), coordonează, indrumă și urmărește activitatea stațiilor,
având ca scop să asigure circulația trenurilor după respectarea planului de formare a
trenurilor13.
Regulatorul de Circulație cuprinde una sau mai multe secții RC. Prin secție RC se
înțelege o porțiune de linie a uneia sau a mai multor direcții de mers, care dispune de o
instalație telefonică cu apel selectiv centralizat și pe care circulația trenurilor trebuie să fie
condusă numai de un singur salariat, operatorul de serviciu al RC, numit operator RC.
Stațiile unui complex de cale ferată pot forma o secție RC.
Secțiile RC se stabilesc de către directorul regional și sunt aprobate de Ministerul
Căilor Ferate, la propunerea Direcției Generale a Mișcării și Comercial (D.G.M.C.), în acord
cu Direcția Generală a Telecomunicațiilor (D.G.Tc), în funcție de:
citimea trenurilor pre văzute în graficul de circula ție;
citimea posturilor de secționare ;
lungimea și felul circuitului ;
timpul necesar pentru transmiterea datelor de circulație și darea dispozițiilor RC.
Regulatorul de circulație este deservit de un șef RC, operatori șefi de tura RC și
operator RC.
Șeful RC dă directive de lucru, îndrumează, coordonează și analizează activitatea RC
și răspunde de buna funcționare și organizare a lucrului în acest compartiment.
Operatorul șef de tură RC coordonează pe tură lucrul desfășurat în compartimentul
RC, dă directive și soluții în diverse situații create de formarea și circulația trenurilor și
răspunde de activitatea operatorului RC din tura sa.
Operatorul RC conduce circulația trenurilor pe secția pe care o deservește și răspunde
de îndeplinirea graficului de circulație a trenurilor din secția respectivă.
Lucrul unei stații care delimitează două sau mai multe secții RC este condus doar de
un singur operator RC.
Regulatorul de circulație trebuie prevăzut cu personal de rezervă necesar pentru
înlocuirea pe timpul concediilor și în vederea reșirilor pe linie.
Regulatorul de circulație trebuie să fie instalat într-un număr suficient de încăperi care
sa îndeplinească următoarele condiții:
a) să nu fie situate cu vederea spre piețe sau străzi aglomerate;
13 Instrucția nr. 105 pentru funcționarea Regulatorului de Circulație- Ediția 1955
39
b) să aibă suficientă lumină naturală, să fie aerisite și încălzite;
c) sa fie ferite de zgomot, iar cele ale operatorilor RC să fie capitonate;
d) prin amplasamentul lor, trebuie să asigure o comunicare și legături directe ușoare
între operatorii RC.
În dotarea lor trebuie să se regăsească instalații telefonice cu apel selectiv centralizat,
legături telefonice cu cu regulatorul de circulașie regional, legături locale cu centrala
telefonică. Instalația RC are trei părți principale, postul central, posturile secundare și circuitul
RC.
La începutul anilor 2000, a fost demarat un program de modernizare a transportului
feroviar de călători, primele etape ale acestuia vizând îmbunătățirea trenurilor rapide și
extinderea utilizării trenurilor InterCity. Pentru a stimula creșterea acestei rețele în România,
în anul 2003 au fost achiziționate mai multe garnituri noi de tren marca Siemens Desiro, unele
dintre acestea fiind asamblate de Astra Vagoane Călători Arad. Cunoscute mai mult sub
denumirea „Săgeata Albastră”, acestea au fost folosite pentru distanțe scurte și medii. În 2004
s-a achiziționat un număr de garnituri noi Desiro, ceva mai silențioase, cu 70 de locuri în loc
de 110
3.1 Planul de mers
Planul de mers reprezintă totalitatea traselor prevăzute într-un interval de timp, de
regulă un an.
Planul de mers se compune din graficul de circulație al trenurilor de marfă și călători,
planul de compunere al trenurilor de călători și se materializează prin livretele de mers.
Scopul întocmirii planului de mers al trenurilor este organizarea și dirijarea circulației în
vederea satisfacerii echitabile și nediscriminatorie a cererilor operatorilor de transport
feroviar, utilizarea rațională a capacității de circulație a infrastructurii feroviare și organizarea
traficului feroviar în condiții de siguranță a circulației trenurilor și a manevrei vehiculelor
feroviare, securitatea transporturilor și regularitatea circulației trenurilor, asigurându-se și
intervale libere de circulație pentru lucrări la liniile de cale ferată și la instalațiile feroviare.
Programul de circulație reprezintă adaptarea/modificarea operativă periodică a planului
de mers în funcție de starea infrastructurii feroviare și de solicitările operatorilor de transport
feroviar.
Prin programul de circulație, administratorul infrastructurii feroviare, în baza
solicitărilor operatorilor de transport feroviar, stabilește care dintre trasele de circulație ale
trenurilor alocate acestora, urmează să fie folosite într-o anumită perioadă de timp: lună,
40
decadă, zi.
3.2 Programarea circulației trenurilor de călători 14
Circulația trenurilor de călători se face conform traselor alocate prin planul de mers,
întocmit de regulă anual și reprezintă programul de circulație anual.
Pentru preluarea creșterii volumului de trafic cauzat de anumite sărbători sau
evenimente, operatorii de transport feroviar de călători pot solicita administratorului
infrastructurii feroviare introducerea în circulație a unor trenuri suplimentare.
Trenurile prevăzute în programul anual pot circula, după caz, pe toată durata de
valabilitate a planului de mers, sezonier și/sau numai în anumite zile ale săptămânii.
La cererea operatorului de transport feroviar de călători, administratorul infrastructurii
feroviare poate modifica operativ circulația trenurilor de călători față de programul de
circulație anual, în sensul suplimentării, anulării circulației unor trenuri sau modificării
compunerii acestora.
Trenurile suplimentare față de programul de circulație anual pot circula numai în baza
unei trase suplimentare față de planul de mers sau în condițiile unei trase prevăzute în
programul de circulație anual.
Cererea pentru introducerea în circulație a unor trenuri suplimentare se depune de către
operatorul de transport feroviar de călători la compartimentul specializat din structura centrală
a administratorului infrastructurii feroviare, astfel:
a) cu 90 de zile înainte de punerea în circulație, față de data la care urmează să
circule în România, în cazul trenurilor care urmează să circule în trafic
internațional;
b) cu cel puțin 15 zile înainte de punerea în circulație, în cazul trenurilor din
traficul intern care urmează să circule pe una sau mai multe regionale, pentru
trenurile prevăzute cu regim de rezervare a locurilor;
c) cu cel puțin 10 zile înainte de punerea în circulație, în cazul trenurilor din
traficul intern care urmează să circule pe una sau mai multe regionale, pentru
trenurile fără regim de rezervare a locurilor.
Administratorul infrastructurii feroviare poate să accepte solicitări ale operatorilor de
transport feroviar în termene mai mici decât cele menționate anterior, cu condiția rezolvării
cererilor la termenele stabilite de reglementările în vigoare.
14 O R D I N U L nr. 2122 din 6.12.2005 pentru aprobarea Instrucțiunilor pentru programarea și analiza
tehnico-operativă a circulației trenurilor- nr. 099
41
Anularea circulației unor trenuri de călători cuprinse în programul de circulație anual, se
poate face de către compartimentul specializat din structura centrală a administratorului
infrastructurii feroviare, numai în cazuri motivate, pe toată distanța de circulație sau numai pe
o porțiune din aceasta, astfel:
a) în mod programat, la solicitarea operatorului de transport feroviar de călători
care se aduce la cunoștința administratorului infrastructurii feroviare cu cel puțin
90 zile înainte – pentru trenurile în trafic internațional, cu cel puțin 15 zile înainte
– pentru trenurile din trafic intern cu regim de rezervare a locurilor și cu cel puțin
5 zile înainte – pentru trenurile din trafic intern fără regim de rezervare;
b) în mod programat, în cazul efectuării unor lucrări neprevăzute inițial în planul de
mers la infrastructura feroviară, cu avizarea operatorilor de transport feroviar de
călători cu cel puțin 90 zile înainte – pentru trenurile în trafic internațional, cu 15
zile înainte – pentru trenurile în trafic intern cu regim de rezervare a locurilor și
cu 5 zile înainte – pentru trenurile din trafic intern fără regim de rezervare a
locurilor;
c) în mod excepțional, în cazurile prevăzute de legislația în vigoare, aducându-se
imediat la cunoștința operatorilor de transport feroviar de călători.
Circulația trenurilor cuprinse în programul de circulație, cu o compunere diferită, în
plus sau în minus față de cea prevăzută în livretele de mers, pe toată distanța sau numai pe o
porțiune din aceasta, se poate face, în mod programat, numai pe baza unei cereri a
operatorului de transport feroviar de călători și a unei aprobări de circulație emisă de șeful
compartimentului specializat din structura:
a) centrală a administratorului infrastructurii feroviare pentru trenurile care circulă
pe două sau mai multe regionale, sau pentru cele cu regim de rezervare a
locurilor;
b) regională a administratorului infrastructurii feroviare pentru trenurile care
circulă pe o singură regională, cu avizarea obligatorie a compartimentului
specializat din structura centrală a administratorului infrastructurii feroviare.
Termenul de depunere a cererii prevăzute anterior privind circulația în compunere
modificată este de:
a)cel puțin 90 zile pentru trenurile din traficul internațional;
b)cel puțin 15 zile pentru trenurile din traficul intern cu regim de rezervare a
locurilor;
c)cel puțin 48 de ore pentru trenurile din traficul intern fără regim de rezervare a
locurilor.
42
În cazuri bine motivate (afluență de călători, defectări de vagoane, repatrieri de vagoane
în trafic intern și internațional, locomotive la program, etc), la cererea operatorului de
transport feroviar de călători, șeful compartimentului specializat din structura centrală a
administratorului infrastructurii feroviare, poate aproba modificări operative în compunerea
trenurilor de călători, indiferent de rangul acestora.
În cazul în care prin solicitarea operatorului de transport feroviar de călători, se dorește
circulația unui tren având un tonaj mai mare decât cel prevăzut în trasă, dar nu depășește
tonajul maxim admis de secțiile de circulație din parcurs, aprobarea de circulație se emite de
către compartimentul specializat din structura centrală a administratorului infrastructurii
feroviare, cu respectarea reglementărilor in vigoare, indiferent de rangul trenului.
Atunci când necesitățile de exploatare ale administratorului infrastructurii feroviare
impun suplimentarea cu material rulant (locomotive, vagoane de măsurat calea, automotoare)
a unor trenuri de călători și circulația acestora în interes propriu, acest lucru se poate face cu
aprobarea operatorului de transport feroviar de călători.
Aprobările de punere în circulație a trenurilor suplimentare, de anulare a circulației unor
trenuri, sau de modificare a compunerii unor trenuri față de cea prevăzută în livretele de mers,
se dau de șefii compartimentelor abilitate să primească cererile respective
Difuzarea programului de circulație a trenurilor suplimentare și a planurilor de mers
întocmite în acest scop, a anulărilor de trenuri de călători și a modificărilor în compunerea
trenurilor de călători, se face după emiterea aprobării, astfel:
a) compartimentul specializat din structura centrală a administratorului
infrastructurii feroviare, către structurile regionale, regulatoarele de circulație,
unitățile de bază și operatorii de transport feroviar de călători interesați, pentru
trenurile internaționale și interregionale indiferent de rangul acestora;
b) compartimentul specializat din structura regională a administratorului
infrastructurii feroviare, către regulatoarele de circulație, stațiile, haltele de
mișcare și operatorii de transport feroviar de călători interesați, pentru trenurile
care circulă numai pe raza proprie de activitate și nu afectează circulația
celorlalte trenuri de călători și/sau marfă;
c) operatorii de transport feroviar de călători către unitățile/subunitățile și
personalul din subordine
43
3.3 Formarea, numerotarea și rangul trenurilor15
Se numește tren un grup de vehicule feroviare legate regulamentar între ele și de
vehiculul feroviar de tracțiune, semnalizat cu semnale de cap și fine de tren și deservit de cel
puțin doi agenți, din care unul este mecanicul vehiculului feroviar de tracțiune.
Automotoarele, ramele electrice sau diesel, drezinele motor, utilajele de manevră,
utilajele de mecanizare a lucrărilor de întreținere și reparație a căii ferate, ale liniei de contact
și ale lucrărilor de artă, îndrumate în linie curentă pe roți proprii, cu sau fără vagoane și
locomotivele izolate sunt considerate tot trenuri și au cel puțin un agent – mecanicul sau
conducătorul vehiculului feroviar.
Fiecărui tren pus în circulație trebuie să i se atribuie un număr după cum urmează:
a.în sensul de la București, număr fără soț;
b.în sensul spre București, număr cu soț.
Pentru stabilirea priorității în circulație, fiecărui tren i se atribuie un rang, după cum
urmează:
a.peste orice rang, trenuri de serviciu puse în circulație pentru restabilirea circulației;
b.rangul I, trenuri pentru care dispune conducerea autorității de stat în transporturile
feroviare;
c.rangurile de la II – IV: trenuri de călători;
d.rangurile de la V – VII: celelalte trenuri.
Excepție de modul de numerotare prevăzut la alin.(1) și de stabilire a rangului
trenurilor prevăzut la alin.(2), îl constituie trenurile internaționale a căror numerotare și rang
se stabilesc conform reglementărilor internaționale și/sau a celor emise de autoritatea de stat
în transporturile feroviare.
Circulația trenurilor se efectuează de regulă, pe firul din dreapta al căii duble sau
multiple. În cazuri deosebite, circulația se poate efectua pe linie falsă sau pe firul din stânga al
căii duble.
Prevederi de amănunt privind numerotarea trenurilor, încadrarea acestora într-un
anumit rang și precizarea priorității la încrucișări și treceri înainte se stabilesc prin
reglementări specifice.
Punerea în circulație sau anularea trenurilor se face în modul stabilit prin
reglementările specifice în vigoare.
15 Regulament de Exploatare Tehnică Feroviară
44
3.4 Mersul trenurilor
Fiecare tren trebuie să circule după un mers dinainte stabilit.
Mersul trenurilor se stabilește prin graficul de circulație și este prevăzut în livretele cu
mersul trenurilor. Fiecare tren trebuie să poarte un număr și să circule după un mers dinainte
stabilit.
În mod excepțional, în afară de trenurile prevăzute în graficul de circulație, pot circula și
trenuri suplimentare. Aceste trenuri circulă după mersuri întocmite cu ocazia punerii lor în
circulație sau în condițiile de circulație ale unor trenuri prevăzute în livretele cu mersul
trenurilor, stabilite prin dispozițiile de punere în circulație a acestora.
Trenurile suplimentare de călători au aceleași condiții de circulație ca și ale unui tren de
aceeași categorie, prevăzut în livretele cu mersul trenurilor – viteză, timpi de mers, procent de
masă frânată și opriri – dacă nu se dispune altfel prin dispoziția de punere în circulație.
Trenurile suplimentare de marfă au aceleași condiții de circulație ca și ale unui tren de
aceeași categorie prevăzut în livretele cu mersul trenurilor – viteză, timpi de mers, procent de
masă frânată și opriri – dacă nu se dispune altfel prin dispoziția operatorului de circulație.
Trenurile de serviciu – pentru transportul salariaților feroviari la și de la serviciu – sau
garniturile goale de călători, circulă conform mersurilor prevăzute în livretele cu mersul
trenurilor.
În toate cazurile de circulație a trenurilor suplimentare, pentru care nu se întocmește un
mers special, mecanicul este înștiințat, asupra condițiilor în care circulă trenurile, prin ordin
de circulație în care se specifică: “… circulați în condițiile stabilite în livret pentru trenul –
numărul …..”, precum și alte condiții de circulație, dacă este cazul.
3.5 Analiza și tratarea întârzierilor față de graficul de circulație
Analiza întârzierilor față de graficul de circulație se face zilnic în cadrul analizei
realizării programului de circulație zilnic la regulatoarele de circulație, precum și la
compartimentele specializate din structurile regionale și centrale ale administratorului
infrastructurii feroviare.
Scopul analizei întârzierilor față de graficul de circulație este de a stabili și elimina
cauzele care au condus la devieri de la grafic ale trenurilor într-o perioadă de timp.
Cauzele întârzierilor față de graficul de circulație se stabilesc imediat cu ocazia analizei
efectuată pe firul RC.
45
În urma analizei efectuată la sfârșitul turei de serviciu, la regulatorul de circulație se
face repartizarea întârzierilor pe cauze, separat pentru infrastructură și separat pe operatori de
transport feroviar.
Întârzierile se consemnează într-un registru de evidență a întârzierii trenurilor, în care
se menționează: numerele trenurilor întârziate, cauzele întârzierilor, măsurile luate (numărul
dosarului de cercetare sau numărul notificării transmise operatorului de transport feroviar al
cărui tren a fost întârziat se vor înscrie la rubrica „măsurile luate”).
Operatorul de transport feroviar al cărui tren a fost întârziat trebuie să fie notificat în
scris asupra cauzei/cauzelor întârzierilor.
Modul în care operatorul de transport feroviar este înștiințat în legătură cu întârzierile de
la grafic analizate se stabilește de comun acord prin contractul de acces pe infrastructura
feroviară.
În cazul întârzierilor directe simultane, șeful regulatorului de circulație hotărăște la
care operator de transport feroviar se înregistrează întârzierea.
În cazul în care există divergențe între reprezentanții administratorului infrastructurii
feroviare din structura regională sau centrală și reprezentanții operatorului de transport
feroviar în legătură cu modul de repartizare a minutelor de întârziere, operatorul de transport
feroviar se poate adresa pentru mediere Autorității Feroviare Române – AFER.
Înregistrările din registrul de evidență a întârzierii trenurilor precum și dosarele de
cercetare a întârzierilor față de graficul de circulație împreună cu documentele menționate la
art.67, constituie documente primare pentru soluționarea, conform prevederilor în vigoare a
litigiilor care pot apare între administratorul infrastructurii feroviare și operatorul de transport
feroviar sau între operatori de transport feroviar cu privire la repartizarea întârzierilor pe
cauze.
3.6 Analiza tehnico-operativă a circulației trenurilor
Analiza tehnico-operativă a circulației trenurilor se efectuează de către administratorul
infrastructurii feroviare, care stabilește modul în care au fost utilizate capacitățile
infrastructurii feroviare repartizate operatorilor de transport feroviar.
Instrucțiunile privind analiza tehnico-operativă a circulației trenurilor stabilesc modul
de lucru cu privire la:
a) urmărirea principalilor indicatori specifici activității de transport feroviar,
necesar a fi raportați din punct de vedere statistic și care, după caz, sunt
46
stabiliți prin contractele de activitate aprobate de guvern;
b) repartizarea întârzierii trenurilor cumulat și distinct, pe tip de cauză și
operator de transport feroviar;
c) soluționarea eventualelor divergențe apărute în modul de utilizare a traselor
alocate și în repartizarea întârzierii trenurilor.
Asigurarea circulației trenurilor conform graficelor de circulație constituie una din
îndatoririle principale ale personalului de exploatare, în care scop acesta este obligat să
respecte cu strictețe prevederile din livretele de mers, din reglementările specifice, precum și
dispozițiile operative ale administratorului infrastructurii feroviare privind circulația
trenurilor, ceea ce impune o legătură permanentă între reprezentanții administratorului
infrastructurii feroviare, pe trepte ierarhice și cei ai operatorilor de transport feroviar pentru
asigurarea regularității circulației trenurilor.
Se interzice administratorului infrastructurii feroviare să dea dispoziții care să aibă drept
urmare întârzierea trenurilor de călători.
Fac excepție de la aceste prevederi:
a) dispozițiile privind circulația trenurilor speciale;
b) ordinele date de conducerea administratorului infrastructurii feroviare în cazul
producerii unui accident sau eveniment feroviar, a circulației în condiții meteo
deosebite, precum și în cazurile de forță majoră prevăzute de lege.
În cazul lucrărilor la infrastructură, pentru prevenirea perturbațiilor în exploatare,
administratorul infrastructurii feroviare, trebuie să ia măsuri corespunzătoare privind
adaptarea graficului de circulație, stabilind împreună cu operatorii de transport măsuri
concrete obligatorii.
La solicitarea operatorilor de transport feroviar, administratorul infrastructurii feroviare
poate da dispoziții care să aibă drept urmare întârzierea trenurilor solicitantului, numai atunci
când condițiile de exploatare permit acest lucru.
Orice întârziere față de graficul de circulație trebuie analizată separat, cu fiecare
operator de transport feroviar în parte, pentru determinarea cauzelor care au generat-o,
stabilind totodată măsuri corective corespunzătoare.
3.7 Urmărirea și analiza realizării programului de circulație
Analiza efectuării programului de circulație are ca scop determinarea cauzelor
nerealizării calitative și cantitative a programului de circulație și servește administratorului
47
infrastructurii feroviare și operatorilor de transport feroviar la stabilirea măsurilor necesare
pentru ca traficul de călători și marfă să se desfășoare fluent, conform graficului și în condiții
de siguranță a circulației și de securitate a transporturilor.
Analiza cantitativă și calitativă a efectuării programului de circulație se face zilnic și
periodic (decadic, lunar, trimestrial, anual) după expirarea perioadei de executare.
Analizele trebuie să evidențieze cel puțin următoarele aspecte:
a) modul de întocmire și realizare a programului de circulație aprobat, cu
menționarea cauzelor nerealizării (anulări și suplimentări de trenuri);
b) regularitatea circulației trenurilor la îndrumare și în parcurs (cu detalierea
cauzelor întârzierilor);
c) calcularea indicatorilor privind realizarea programului de circulație și stabilirea
măsurilor de îmbunătățire a acestora.
Indicatorii care se urmăresc și se analizează zilnic sunt:
a) indicatori care exprimă modul de realizare a programului de circulație: trase
programate, trenuri circulate, trase anulate pe cauze, trenuri suplimentare;
b) indicatori care exprimă întârzierea față de graficul de circulație a trenurilor de
călători din programul zilnic de circulație: regularitatea circulației la
îndrumare și în parcurs, întârzieri pe 100 tren km, trenkm, viteza medie
comercială a trenurilor de călători;
c) indicatori care exprimă calitatea și cantitatea circulației trenurilor de marfă
din programul zilnic de circulație: regularitatea circulației la îndrumare și în
parcurs, întârzieri pe 100 tren km, tren km, tone nete km, tone brute km,
viteza medie comercială a trenurilor directe de marfă.
Metodologia de calcul a indicatorilor care exprimă cantitatea și calitatea circulației
trenurilor (ANEXA 3) :
1. Indicatorii care exprimă cantitatea și calitatea activității de transport sunt prevăzuți
și se determină în conformitate cu normele metodologice în vigoare.
2. Perioada de înregistrare și calcul a elementelor necesare pentru determinarea
indicatorilor este cea corespunzătoare programului de circulație, stabilit conform
reglementărilor în vigoare.
Calculul și înregistrarea acestor indicatori se fac zilnic pentru toate trenurile care au
circulat în programul expirat la ora stabilită, a zilei în care se face raportarea informării
operative privind analiza circulației trenurilor și anume pentru trenurile:
a) care au început parcurgerea secției de circulație în programul anterior și au
terminat parcurgerea acesteia în programul analizat – trenurile reportate și
48
trenurile restanță;
b) care au început parcurgerea secției de circulație în perioada programului analizat
și au parcurs-o complet, în același program.
(Exemplu: Pentru programul realizat de la 31.III. ora 17.00 până la 1.IV. ora 17.00 elementele
de calcul ale indicatorilor și indicatorii prevăzuți în aceste instrucțiuni se determină pentru:
– trenurile care au început parcurgerea secției de circulație în programul din 30.III –
31.III și au parcurs-o complet în programul din 31.III – 1.IV , adică trenurile reportate;
– trenurile care au început parcurgerea secției de circulație în programul din 30.III –
31.III, au circulat întârziate și au ajuns în stația de destinație în programul din 31.III –
1.IV;
– trenurile care au început parcurgerea secției RC în programul din 31.III – 1.IV. și au
parcurs-o complet în același program.
Raportarea acestor date se face începând de la ora 17.00 din 1.IV. până cel târziu la ora
21.00 a aceleiași zile).
Prin totalizarea și prelucrarea datelor din formularul “Informare operativă privind
analiza efectuării programului de circulație a trenurilor” înregistrate în coloanele
corespunzătoare se obțin indicatorii realizați în circulația trenurilor. Indicatorii rezultați din
calcul se înregistrează pe rând separat imediat sub totalul coloanei care a servit la
determinarea lor, în coloanele intitulate cu denumirea indicatorului respectiv.
A. Regularitatea la îndrumare este dată de procentul de regularitate la îndrumare și
reprezintă raportul dintre totalul trenurilor îndrumate regulat pe regulatorul de circulație,
regională sau rețea și totalul trenurilor îndrumate pe distanța menționată și se calculează cu
formula:
Acesta se calculează separat pentru trenuri de călători și de marfă, pentru fiecare
operator de transport feroviar, conform art.41.
B. Regularitatea în parcurs reprezintă procentul trenurilor pe regulatorul de circulație,
regională sau rețea, care au respectat duratele de parcurs pe secțiile de circulație stabilite prin
graficul de circulație sau prin mersul întocmit și se calculează cu formula:
49 1003.4.100colcol
îndrumatetrenuritotalregulatîndrumatetrenuriîndrumarelateregularitadeprocentul
1006.7.100colcol
circulatetrenuritotalregulatcirculatetrenuriparcurs în teregularita de procentul
Calculul se efectuează pentru aceleași categorii de trenuri ca la calculul regularității la
îndrumare.
C. Întârzierea pe 100 tren km reprezintă cantitativ, pe regulator de circulație, regională
sau rețea, mărimea medie a numărului de minute cu care trenurile circulate au depășit durata
stabilită prin grafic sau prin mersul întocmit pentru parcurgerea secțiilor de circulație; se
exprimã în minute pe 100 tren km și se calculează cu formula:
Calculul se efectuează separat pentru trenurile de călători și separat pentru trenurile de
marfă, pe operatori de transport feroviar.
D. Viteza medie comercială a trenurilor este distanța parcursă în medie de un tren într-
o oră de circulație, în care se cuprind opririle în toate stațiile intermediare în care trenul a
staționat, exclusiv opririle în stațiile tehnice înscrise în livretele trenurilor de marfă.
La trenurile de călători nu se iau în considerare trenurile speciale și mixte, iar la
trenurile de marfă viteza comercială se calculează pentru trenuri directe, după cum urmează:
E. Masa medie brută a unui tren se exprimă în tone brute pe tren și se calculează cu
formula:
50 10013.18.17.
colcolcolx100 km trenintarz din irecastigar – parcurs înîntârz totalkm tren 100 pe întârz.
6014.13.60 colcol
min. parcursdeduratakm trencomerciala viteza
13.11.
colcol
kmtrenkmbrutetone
brute/trentone
F. Masa medie netă pe tren de marfă se exprimă în tone nete pe tren și se calculează cu
formula:
G. Compunerea medie în osii a trenurilor de marfă circulate se exprimă în număr
mediu de osii pe tren și se calculează cu formula :
Urmărirea realizării programului de circulație a trenurilor se face de stațiile de
compunere a trenurilor, de regulatoarele de circulație separat pe fiecare secție de circulație și
cumulat pe întregul regulator de circulație, de structurile regionale și cele din centralul
administratorului infrastructurii feroviare pentru întreaga rețea a infrastructurii feroviare.
Elementele necesare pentru urmărirea și calculul indicatorilor privind realizarea
programului de circulație a trenurilor, se stabilesc de conducerea centralului structurii
organizatorice a administratorului infrastructurii feroviare pentru fiecare secție de circulație,
regulator de circulație, structură regională și întreaga rețea a infrastructurii feroviare.
Înregistrarea și concentrarea întârzierilor și a recâștigărilor de întârzieri precum și
calculul indicatorilor se face pe formularul “Informare operativă privind analiza efectuării
programului de circulație a trenurilor” – ANEXA 4, și se transmit pentru concentrare pe cale
ierarhică, conform organizării specifice (zilnic, decadic, lunar, trimestrial și anual) pentru
trenuri de călători și pentru trenuri de marfă (defalcate pe directe, locale și convoaie, trenurile
de transcontainere sau mixte fiind asimilate cu trenuri directe, iar locomotivele izolate fiind
incluse la trenurile locale si convoaie), pentru fiecare operator în parte.
Datele primite de la regionale la structura centrală de conducere a circulației
aparținând administratorului infrastructurii feroviare, se totalizează pe fel de tren pentru
întreaga rețea.
Analiza programului zilnic de circulație se face de administratorul infrastructurii
feroviare astfel:
a) la regulatoarele de circulație de către șeful regulatorului de circulație sau
51
13.12.
/
colcol
kmtrenkmnetetone
trennetetone
13.10.9.
kmtren totakmosii
/.
colcolcoll
trenosiinr
înlocuitorul său cu operatorii RC după fiecare tură de serviciu și zilnic cu
stațiile din subordine;
b) la structurile regionale ale administratorului de infrastructură feroviară, de
către șeful compartimentului specializat, cu fiecare tură, după ieșirea din
serviciu și zilnic cu regulatoarele de circulație și stațiile stabilite, din zona de
activitate;
c) la structura centrală a administratorului de infrastructură feroviară, de către
șeful compartimentului specializat, zilnic, cu șefii compartimentelor
specializate din structurile regionale;
La operatorii de transport feroviar, analiza programului zilnic de circulație se
efectuează conform reglementărilor proprii.
Analizele periodice între administratorul infrastructurii feroviare și operatorii de
transport feroviar se vor face conform prevederilor din contractul de acces pe infrastructură.
Analiza efectuată în comun între administratorul infrastructurii feroviare și fiecare
operator de transport feroviar trebuie să evidențieze cel puțin următoarele aspecte:
a) modul în care au fost utilizate trasele alocate, evidențierea anulării circulației
trenurilor pe tip de cauze – din inițiativa operatorului sau din dispoziția
administratorului infrastructurii feroviare;
b) modul de realizare a programului de circulație aprobat, cu menționarea
cauzelor nerealizării – anulări și/sau suplimentări de trase;
c) regularitatea circulației trenurilor la îndrumare și în parcurs – cu detalierea
cauzelor întârzierilor produse direct sau indirect;
d) calcularea indicatorilor privind realizarea programului de circulație și stabilirea
măsurilor de îmbunătățire a acestora;
Administratorul infrastructurii feroviare poate conveni cu operatorii de transport
feroviar, analizarea și a altor indicatori specifici.
Formularul “Informare operativă privind analiza efectuării programului de
circulație a trenurilor”
Formularul cuprinde un număr de coloane în care se înregistrează elementele necesare
pentru calculul indicatorilor ce rezultă din graficul de circulație, precum și pentru analiza
întârzierilor față de graficul de circulație.
La nivelul regulatoarelor de circulație formularul “Informare operativă privind analiza
52
efectuării programului de circulație a trenurilor” se poate tipări în părți separate stabilite de
conducerea administratorului infrastructurii feroviare.
Inițialele codificate ale cauzelor întârzierilor față de grafic pot fi:
A. ÎNTÂRZIERI REPARTIZATE
A) INFRASTRUCTURĂ – în sarcina administratorului de infrastructură feroviară cu
rubricile:
abateri personal mișcare codificat Iam
abateri personal linii codificat Ial
abateri personal instalații codificat Iai
restricții viteză codificat Irv
macaze defecte codificat Imd
semnale, secțiuni defecte codificat Isd
alte cauze codificat Ie
întârzieri indirecte codificat Iii
B) CĂLĂTORI – în sarcina operatorilor de transport feroviar de călători, cu rubricile:
abateri personal mișcare codificat Cma
abateri personal comercial codificat Cca
abateri personal tracțiune codificat Cta
tracțiune, defectări locomotive codificat Ctd
abateri personal vagoane codificat Cva
vagoane, defectări, reparații codificat Cvd
alte cauze codificat Ce
întârzieri indirecte codificat Cii
C) MARFĂ – în sarcina operatorilor de transport feroviar de marfă, cu rubricile:
abateri personal mișcare codificat Mma
abateri personal comercial codificat Mca
abateri personal tracțiune codificat Mta
tracțiune, defectări locomotive codificat Mtd
abateri personal vagoane codificat Mva
vagoane, defectări, reparații codificat Mvd
alte cauze codificat Me
întârzieri indirecte codificat Mii
ÎNTÂRZIERI NEREPARTIZATE
EVENIMENTE CF codificat B
53
FORȚĂ MAJORĂ codificat F
FORȚĂ MAJORĂ codificat F
ORDIN SUPERIOR codificat O
ALTE SOCIETĂȚI codificat D
CĂI FERATE VECINE codificat H
CONTROL LA FRONTIERA
DE STATcodificat CFS
GREVA codificat G
Operatorii de transport feroviar trebuie să contribuie cu date pentru analiza corectă a
întârzierilor față de grafic și clarificarea lor până la închiderea analizei zilnice.
În cazul trenurilor întârziate predate între secțiile de circulație sau între regulatoarele
de circulație de pe aceeași regionalã, operatorul de circulație care predă trenul, va comunica
operatorului de circulație primitor inițiala ultimei cauze de întârziere a trenului în scopul
încadrării în continuare a întârzierilor indirecte.
Întârzierile înregistrate pe graficul de circulație se comunică operativ numai în cazul în
care este necesară decizia operatorului de transport feroviar în ceea ce privește eliberarea unei
linii de circulație, asigurarea unui mijloc de ajutor, scoaterea din tren a unui vagon defect sau
orice alte întârzieri care pot afecta siguranța circulației sau pot bloca circulația altor trenuri.
Formularul “Informare operativă privind analiza efectuării programului de
circulație a trenurilor ” se întocmește la regulatoarele de circulație, la regulatoarele de
circulație regionale și la regulatoarele de circulație centrale.
La regulatoarele de circulație se pot folosi formulare simplificate iar formularul
complet va fi folosit numai pentru concentrarea zilnică a datelor.
În fiecare formular aferent fiecărui fel de tren se înregistrează de către operatorul de
circulație, concentrat pe secții de circulație, câtimea trenurilor și numărul de tren km.; pentru
trenurile de marfã se mai completează în plus pe secții de circulație, prestațiile: osii km
încărcate, osii km goale, tone brute km, tone nete km, tren km.
Totalizarea datelor din formular și calculul indicatorilor se face de către operatorul de
analiză pe total regulator și pe fel de tren.
Datele totalizate și indicatorii calculați pe total regulator și pe categorii de trenuri se
transmit de către regulatoarele de circulație diviziilor de trafic regionale, zilnic până la ora
20,00, iar decadic, lunar, și anual, cel mai târziu până la ora 21,00 a ultimei zile din perioada
analizată.
Diviziile de trafic regionale înregistrează datele grupate pe regulatoare și pe categorii
de trenuri. După înregistrare, datele se totalizează, se calculează indicatorii realizați pe
54
regională și pe categorii de trenuri și operatori de transport feroviar, transmițându-se în
aceeași zi la structura centrală a administratorului infrastructurii feroviare.
Inițialele codificate ale cauzelor întârzierilor față de grafic se vor personaliza, ținându-
se cont de numărul de licență deținut de operatorul de transport feroviar, primit odată cu
încheierea contractului de acces pe infrastructura feroviară.
Indicii folosiți pentru evidențierea întârzierilor:
p – întârzieri în parcurs
a – abateri ale personalului
d – defectări de material rulant si reparații
e – alte cauze
i – indirecte
Întârzierile vor fi evidențiate astfel:
a) la îndrumare:
– inițială – la coloanele unde se înscriu întârzierile nerepartizate pe ramuri;
– inițială și indice – la coloanele unde se înscriu întârzierile repartizate pe ramuri;
b) în parcurs:
– inițială – urmată de indicele “p” (parcurs) la întârzierile nerepartizate pe ramuri;
– inițială – urmată de doi indici – primul reprezintă repartizarea pe cauze
specifice, iar al doilea este litera “p” (parcurs).
Precizări privind înregistrarea defalcată pentru unele cauze ale întârzierilor
A) În coloana vagoane defectări, reparații: vd
se înregistrează întârzierile provocate trenurilor pregătite de reviziile de vagoane prin
reducerea vitezei sau prin oprirea lor pe linie sau în stații, din următoarele cauzele:
a) defectarea frânelor automate;
b) defectarea vagoanelor sau a pieselor la vagoane;
c) remedierea defectelor tehnice de orice natură la vagoane și la frânele vagoanelor;
d) detașarea sau înlocuirea vagoanelor din compunerea trenurilor din cauza defectării
frânelor și a diferențelor la înălțimea tampoanelor, datorate unor defecte tehnice;
e) detașarea în stații intermediare a vagoanelor defecte;
f) prelungirea timpului de mers din cauza vagoanelor care prezintă locuri plane sau
brocuri în bandaje și care nu au corespuns la proba frânelor;
g) deschiderea robinetelor semnalelor de alarmă la vagoanele din tren, în timpul
mersului, atunci când acestea prezintă defecte tehnice.
În cazul întârzierilor directe provocate trenurilor prin oprirea lor, din cauza vagoanelor
55
frânate, prin deschiderea robinetului semnalului de alarmă la vagoanele din tren în timpul
mersului, agentul de tren sau mecanicul de locomotivă la trenurile fără agent, va comunica
nominal vagonul la care s-a deschis semnalul de alarmă, iar trenul va continua mersul
conform Regulamentului de remorcare și frânare nr. 006 până la prima stație în care
operatorul de transport feroviar poate efectua proba franei.
Rezultatul probei de frână și alte mențiuni se vor consemna în foaia de parcurs sub
semnătura mecanicului de locomotivã și a revizorului tehnic de vagoane care a efectuat proba,
urmând ca ulterior operatorul feroviar să stabilească vinovații și modul de tratare, iar
intarzierea va fi analizată inițial la ramura vagoane.
Dacă semnalul de alarmã este tras de răufăcători neidentificați, întârzierea se va
înregistra în coloana “Fp “ – forță majoră.
Pentru cazurile în care vagonul rămâne într-o stație unde nu există revizie de vagoane,
atunci constatarea se face de IDM cu mecanicul trenului, iar raportarea constatării se face
operatorului de circulație de către IDM.
B) Întârzieri nerepartizate :
Întârzierile produse de alte societăți prestatoare de servicii către operatorii de transport
feroviar, sau către administratorul de infrastructură, care nu au contract de acces pe
infrastructura feroviară, dar care prin activitatea lor produc întârzieri de trenuri se trec în
coloana D – „ALTE SOCIETĂȚI”.
Inițiala D se va folosi și în cazul întârzierilor de trenuri la îndrumare sau în parcurs,
datorită următoarelor cauze:
a)defectarea materialului rulant aflat în termene de garanție;
b) neîncărcarea la timp a vagoanelor;
c) nemanevrarea la timp a vagoanelor, în cazul în care aceasta se efectuează cu alte
societăți;
d) închideri de linie, sau alte lucrări care au implicații în circulația trenurilor și care se
execută cu terți;
În coloana „EVENIMENTE FEROVIARE” B sau Bp se înscriu întârzierile provocate
de accidente și evenimente feroviare, precum și cele provocate din cauza trenurilor care
circulă peste orice rang la locul evenimentului;
În coloana „FORȚĂ MAJORĂ” F sau Fp se înscriu întârzierile determinate de
fenomene naturale deosebite și anume: cutremur de pământ, vânt puternic, ploaie torențială,
inundații, descărcări electrice naturale, căderi de stânci, ceață sau ninsoare deasă, viscol,
temperaturi ridicate, care au ca urmare blocarea, deteriorarea sau slăbirea liniilor, a lucrărilor
56
de artă, a terasamentelor și a instalațiilor, sau lipsa de vizibilitate care afectează circulația
trenurilor, furturile dovedite de la instalații și talonările de barieră de către persoane
neidentificate, respectiv tragerile semnalului de alarmă de către persoane neidentificate.
În coloana „ORDIN SUPERIOR” O sau Op se înscriu întârzierile provocate trenurilor
din grafic, ca urmare a dispozițiilor date de către conducerea administratorului infrastructurii
feroviare la punerea în circulație a trenurilor care circulă peste orice rang sau a trenurilor
pentru redeschiderea circulației.
57
CAP. 4 GRADUL DE MUL ȚUMIRE AL CĂLĂTORILOR CU TRENUL
4.1 Evaluarea realizat ă din perspectiva sociologică, prin utilizarea metodei CATI16
În perioada 10 – 25 martie 2016, a fost realizat un sondaj de opinie17 cu privire la
nivelul de mulțumire al călătorilor față de calitatea serviciilor oferite de companiile feroviare
de transport călători din România. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion18 de 1.150 de
persoane adulte, de peste 18 ani.
Obiectivele acestei evaluări au constat în obținerea de date și informații care să
reliefeze modul în care funcționează piața serviciilor transportului feroviar de călători din
România și să constate inconvenientele întâmpinate de călători în utilizarea acestui tip de
serviciu.
Dintre respondenți, doar 54% au utilizat serviciile de transport feroviar de călători în
ultimii trei ani. Raportat la momentul realizării sondajului, 9% dintre aceștia au călătorit cu
trenul în ultima săptămână, 10% în ultima lună, 16% în ultimele șase luni, iar 10% în ultimul
an.
Întrebați cât de des călătoresc cu trenul, 4% dintre respondenți au răspuns că folosesc
trenul, ca mijloc de deplasare, zilnic, 5% săptămânal și 9% de câteva ori pe lună. Chestionați
în legătură cu mijlocul de transport utilizat cel mai des în călătoriile efectuate pe distanțe mici
(sub 150 km), 42% dintre respondenți preferă autoturismul, 31% autobuzul și doar 24%
trenul. În schimb, pe distanțe mari (peste 150 km), trenul este cel mai utilizat mijloc de
călătorie, preferat de 51% dintre respondeți, în timp ce 31% folosesc autoturismul și doar 15%
autobuzul/microbuzul.
Prin urmare, pe distanțele mari, la fel ca și în restul Europei, trenul este mijlocul
preferat de deplasare pentru majoritatea pasagerilor, fiind utilizat de două ori mai mult decât
pe distanțele scurte.
Un alt set de întrebări a vizat preferința călătorilor pentru companiile de transport
feroviar, sondajul luând în considerare, pe lângă operatorul național, CFR Călători, pe
următorii doi operatori din piață, Regiotrans și Transferoviar Călători (TFC).
Evident că, în condițiile gradului de acoperire al rutelor feroviare de către operatorii
privați, 99% dintre respondenți au răspuns că au călătorit cu CFR Călători. Cel mai probabil,
16Metoda de culegere a datelor prin interviuri telefonice asistate de calculator 17Elaborat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde în anul 2014, la cererea CNSDF; Sondajul a
avut în vedere operatorii feroviari de transport de călători cu cele mai mari cote de piață: CFR Călători,
Transferoviar Călători și Regiotrans 18Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a României care declară că a utilizat servicii de transport
feroviar călători în perioada 2012 – 2014. Eroarea maximă tolerată este de ± 2,89%, pentru un interval de
încredere de 95%.
58
dintre aceștia, 23% au călătorit și cu Regiotrans, iar 11% și cu TFC. Se remarcă însa și
existența unui procent de 28%, care utilizează CFR Călători doar atunci când nu există
alternativă pentru alegerea unui alt operator de transport feroviar.
Pe de altă parte, cei care au apelat la serviciile companiilor private sunt acei
respondenți nemulțumiți de serviciile CFR Călători.
Dintre cei care au declarat că au călătorit cu Regiotrans, 3% au răspuns că utilizează
această companie doar atunci când nu au alternativă. În cazul TFC, doar 1% aleg această
companie în situația în care nu au posibilitatea să opteze pentru alt operator feroviar.
În ceea ce privește gradul de mulțumire generală al călătorilor față de serviciile oferite de
fiecare companie în parte19 , care a avut în vedere curățenia generală, punctualitatea trenurilor,
costul biletelor, durata călătoriei, aspectul și confortul trenurilor, personalul din tren,
infrastructura etc. se observă că CFR Călători generează cele mai mari nemulțumiri, circa o
treime dintre respondenți declarându-se nemulțumiți (26%) sau foarte nemulțumiți (5%) de
serviciile oferite. Doar 4% se declară foarte mulțumiți de serviciile oferite de CFR Călători,
față de 17% în cazul Regiotrans sau 21% în cazul TFC.
În cazul TFC, deși înregistrează cel mai mare grad de mulțumire al călătorilor (foarte
mulțumiți), de 22%, generează în același timp și cei mai mulți nemulțumiți (foarte
nemulțumiți), respectiv 8%.
Principalele motive de nemulțumire invocate de călători față de serviciile CFR
Călători, au fost curățenia generală, cu 12%, urmată de întârzieri, cu 11% și de tariful ridicat
al biletelor, cu 7%. Pe următoarele poziții se situează durata călătoriei, cu 6%, condițiile
precare, 4% și lipsa confortului, 3%. Alte motive, cu procente sub 2%, sunt reprezentate de
aglomerația din trenuri, aspectul și confortul din trenuri, curățenia toaletelor, comportamentul
personalului, fumatul sau mirosul din trenuri.
Trebuie menționat faptul că 39% dintre respondenți nu au indicat niciun răspuns la
această întrebare, fie din cauza lipsei variantelor de răspuns, întrebarea fiind deschisă, fie nu
au identificat niciun motiv de nemulțumire.
Referitor la tipul de tren folosit, este interesant de observat că cei mai mulți călători pe
calea ferată preferă trenurile Inter-regio (53%), utilizate preponderent pe distanțe lungi și cu
un parcurs mai rapid decât trenurile Regio.
Referitor la clasa folosită, doar 12% dintre respondenți folosesc clasa I, în timp ce
73% folosesc clasa a II-a. În ceea ce privește gradul de mulțumire față de diferite aspecte
privind gara de rezidență (cea din care pleacă cel mai des în călătorie), se observă că circa
74% dintre respondenți apreciază durata mică de așteptare la casa de bilete, iar 72%, calitatea
19Trebuie luată în considerare marja de eroare semnificativ crescută în cazul procentelor de mulțumire față de
Regiotrans și TFC, cauzată de numărul mic de respondenți care au călătorit cu aceste companii.
59
serviciilor de la ghișeul de informații, în timp ce, aproximativ 54% s-au arătat mulțumiți de
aspectul general al gării.
În general, cel mai mare grad de nemulțumire al respondenților se referă la starea
curățeniei generale din gări și din trenuri, frecvența de circulație a trenurilor și durata
călătoriei sau întârzierile generate pe parcursul călătoriei.
Gradul de mulțumire al călătorilor față de mersul trenurilor a fost măsurat prin două
întrebări referitoare la: frecvența trenurilor și a întârzierilor.
Dacă 66% dintre respondenți apreciază frecvența de circulație a trenurilor, în cazul
întârzierilor, lucrurile sunt ceva mai nuanțate. Astfel, la întrebarea “Cât de des se întâmplă ca
trenul dvs. să aibă întârzieri?”, 13% dintre respondenți consideră că trenul folosit întârzie de
fiecare dată, 35%, că întârzie ocazional, 32%, “rareori”, în timp ce, doar 18% au declarat că
trenul nu a întârziat niciodată.
Referitor la facilitățile din trenuri, în realizarea sondajului s-a urmărit măsurarea
gradului de mulțumire cu privire la următoarele variabile: aspectul general al trenurilor,
curățenia, locurile pentru bagaje, curățenia toaletelor, supraaglomerarea, confortul, încălzirea
pe durata iernii și funcționarea aerului condiționat pe durata verii.
Rezultatele indică un nivel ridicat de mulțumire în ceea ce privește confortul
călătoriei, locurile pentru bagaje, aspectul general, în timp ce, pentru curățenie, vorbim mai
degrabă despre nemulțumire din partea celor chestionați.
Referitor la durata călătoriei s-a utilizat o întrebare directă la care răspunsurile au
indicat un grad relativ crescut de mulțumire, de 57% .
Cele mai frecvente incidente/accidente survenite pe parcursul călătoriilor cu trenul au
fost identificate ca fiind divergențele dintre pasageri și personalul feroviar (18%), urmate de
cele dintre pasageri (17% ) și de problemele tehnice ale trenului (16%).
Gradul de mulțumire față de conduita generală a personalului feroviar este unul
ridicat, de circa 80%. Atât conduita controlorilor de bilete, cât și cea a personalului din gări, a
fost apreciată în mod pozitiv, de 88%, respectiv 86 % dintre respondenți.
Aprecierea gradului de siguranță în cazul călătoriilor cu trenul a fost măsurată atât
printr-o întrebare directă: “În ce măsură vă simțiți în siguranță în timpul călătoriilor cu
trenul?”, cât și prin întrebări specifice, în funcție de următoarele aspecte: accidente feroviare,
agresiuni fizice sau verbale, furturi.
În privința siguranței generale, se observă un grad foarte ridicat de siguranță, 81%
dintre respondenți declarându-se în mare măsură/foarte mare măsură în siguranță în trenuri.
Dacă în cazul accidentelor feroviare, 85% dintre respondenți se declară în siguranță, în
cazul furturilor, procentul scade la 56%.
60
Din datele obținute în cadrul sondajului de opinie realizat pe piața transportului
feroviar de călători, se desprind următoarele concluzii:
54% din populația România călătorește cu trenul cel puțin odată la trei ani,
Pe distanțe mari, trenul este preferat de 51% dintre respondenți,
Principalele motive de nemulțumire invocate de călători față de serviciile de
transport feroviar sunt reprezentate de lipsa curățeniei și a confortului, întârzierile
frecvente ale trenurilor, frecvența scăzută a acestora, precum și costul ridicat al
biletelor raportat la calitatea serviciilor oferite.
În concluzie, principalele aspecte care ar încuraja pasagerii să utilizeze transportul
feroviar de călători ar trebui să aibă în vedere creșterea calității serviciilor, punctualitatea
trenurilor, curățenia, costul biletului, dezvoltarea rețelei cu mai multe rute și stații, precum și
legătura facilă cu alte moduri de transport, aspecte relevate și de următorul sondaj.
4.2 Evaluare realizată printr-un proces de consultare ad-hoc, la fața locului
Această evaluare a fost realizată pe baza unui chestionar alcătuit din nouă întrebări, la
care au răspuns aproximativ 150 de persoane.
Au fost folosite întrebări factuale, de opinie, dihotomice (ce oferă doar două
posibilități de răspuns), multidihotomice cu răspuns unic20 și multidihotomice cu răspuns
multiplu, împărțite în trei categorii:
Întrebări de identificare referitoare la: sex, vârstă și profesie;
Întrebări legate de gradul de mulțumire față de transportul feroviar de călători;
Întrebări legate de gradul de mulțumire față de starea și serviciile din gări.
În ceea ce privește dinamica întrebărilor, a fost respectată „tehnica pâlniei”,
chestionarul începând cu întrebări simple și continuând cu întrebări din ce în ce mai precise și
mai dificile. Rezultatele obținute în cadrul acestei analize trebuie privite ca aparținând unui
studiu preponderent calitativ și mai puțin cantitativ, având în vedere eșantionul relativ redus,
precum și modalitatea de selecție a subiecților chestionați.
Dintre respondenți, 42% sunt femei, cu o vârstă medie de 41 de ani. Coeficientul de
variație21 de 39,3% arată că respondenții provin dintr-un eșantion omogen, reprezentativ
pentru întreaga populație. Nivelul de studii sau profesia respondenților este unul eterogen,
aceștia fiind, de la elevi, studenți, pensionari, până la salariați, cu studii superioare, medii sau
fără loc de muncă. La prima întrebare, privind calitatea serviciilor din gări, cu trimitere exactă
20Intervievatul are mai multe variante de răspuns, dintre care alege doar una 21Coeficientul de variație este calculat ca raportul dintre deviație standard și medie. O valoare de peste 35% a
acestui indicator, ne arată că datele provin dintr-o populație omogenă.
61
la câteva elemente definitorii în acest sens (răspunsul presupunând, în primul rând, existența
unor astfel de servicii și abia apoi calitatea lor propriu-zisă), respondenții au acordat note de la
1 la 10.
În accepțiunea respondeților, serviciile din gări sunt, în ansamblul lor, de foarte slabă
calitate, cu o medie generală puțin peste 4. Cel mai mare punctaj a revenit serviciilor de
”alimentație publică” (5,24), urmat la scurtă distanță de centrele de difuzare a presei ”carte și
presă” (4,94) și de “bancomate” (4,86).
Percepția cu privire la nivelul de securitate din gări, cu un punctaj de 4,53 din 10,
indică un grad mare de nesiguranță.
În ceea ce privește accesul la “internet”, este evident că un număr important de gări,
îndeosebi din localități mici, nu asigură o astfel de facilitate, cum nu asigură nici “puncte de
prim-ajutor”, de aici și scorurile foarte mici, de doar 3,39, respectiv 2,75.
La cea de a doua întrebare, de data aceasta deschisă, persoanelor intervievate li s-a
cerut să precizeze ce anume îi nemultumește cu privire la condițiile oferite în gări, de la
peroane până la sălile de așteptare și toalete. Majoritatea răspunsurilor au fost concentrate pe
lipsa curățeniei din sălile de așteptare și toalete, precum și pe numărul insuficient de scaune
din sălile și locurile de așteptare (peroane).
În ceea ce privește biletul de călătorie, 69% dintre respondeți au răspuns că îl
achiziționează de la ”casa de bilete”, alți 21% dețin “abonament”, 5% cumpără biletul “în
tren” și 4% ”la agenție”. Niciunul dintre respondenți nu a declarat că ar fi achiziționat biletul
online.
În privința prezenței mijloacelor de informare în gări și a posibilității obținerii informațiilor
necesare călătoriei, mai puțin de o treime au răspuns pozitiv. La întrebarea privind existența
mijloacelor de transport, către și dinspre gară, majoritatea respondenților au declarat că
acestea sunt insuficiente, iar ca formă de transport, folosesc, proponderent, mijloace proprii.
Transportul în comun sau taxiul sunt utilizate pe scară destul de redusă, cel mai probabil din
cauza inexistenței unor astfel de moduri de transport în localitățile mici. Cca. 32% dintre
respondenți au afirmat că au ales acest mijloc de transport întrucât este ”mai economic”, 25%
”mai sigur”, în timp ce 10%, deoarece ”nu există alternativă”. Alți 10% au ales transportul cu
trenul ”datorită orarului”.
Referitor, în mod punctual, la prețul biletelor de călătorie, majoritatea respondenților
(77%) au afirmat că acesta este ”acceptabil”.
La ultima “întrebare” a chestionarului, persoanele intervievate au fost solicitate să
propună eventuale măsuri pentru creșterea atractivității transportului feroviar. Majoritatea
răspunsurilor au indicat necesitatea renovării gărilor și a căilor de acces la liniile ferate
62
(peroane, pasarele etc.), instalarea afișajelor electronice, eventual a unor afișaje bilingve,
iluminarea mai bună pe timpul nopții, asigurarea curățeniei, a locurilor de așteptare și a
facilităților pentru persoanele cu dizabilități, a internetului gratuit și a unităților de alimentație
publică.
Din cauza limitărilor privind timpul și acoperirea zonei geografice în care a fost
realizat sondajul, dar și a faptului că unele chestionare au fost completate în mod greșit sau
incomplet, această analiză nu trebuie privită în mod exhaustiv, ci mai mult ca o imagine de
ansamblu a acestui mod de transport.
63
Cap. 5 CONCLUZII, PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI
Din analiza efectuată în cadrul prezentului studiu s-au desprins o serie de concluzii
care, deși nu acoperă integral domeniul și problemele cu care se confruntă acesta, încearcă să
sintetizeze o parte importantă din aspectele care caracterizează transportul feroviar de călători.
Distribuția teritorială a rețelei feroviare acoperă relativ uniform suprafața României și
deservește majoritatea centrelor urbane și economice, fapt care ar trebui să confere un avantaj
important acestui mod de transport.
Din 1990 și până în prezent, numărul de călători transportați cu trenul a scăzut însă
semnificativ, de la aproape 408 milioane în 1990, la cca 100 milioane în anul 2004, până la
54,5 milioane în 2011. Începând din 2012, numărul acestora a crescut constant, ajungând în
2015 la aproximativ 66 milioane. Cu toate acestea, ponderea transportului feroviar în total
transport de persoane continuă să se mențină sub 20%.
Deși în ultimii ani s-a înregistrat o ușoară evoluție a numărului de călători transportați
cu trenul, starea precară în care se află o parte importantă a infrastructurii feroviare, care de –
termină restricții de viteză, precum și faptul că în jur de 40% din calea ferată este electrificată,
nu permit operarea în condiții de calitate, care să genereze o creștere evidentă a cererii pentru
aceste servicii sau, cel puțin, menținerea la un nivel relativ constant.
Deși numarul de restricții de viteză s-a redus, de la 596 în anii anteriori, la 187 în
2016, durata mare de parcurs generează, în continuare, o atractivitate scăzută pentru acest
mod de transport. Viteza comercială medie22 se situează, sub 50 km/h pentru trenurile de călă –
tori, ceea ce reprezintă cu 40-60% mai puțin față de viteza de proiectare a liniei. Pe princi –
palele douăzeci de secții interoperabile, cu excepția secțiilor modernizate de pe Coridorul IV,
viteza medie de deplasare (fără timpul aferent staționărilor) este de circa 60 de km/h.
Până în prezent, tronsoanele reabilitate, din cadrul Coridorului IV paneuropean, (Fron –
tiera Curtici-Arad-Brasov-Bucuresti-Constanta) sunt cele de pe ruta Predeal – Constanța (364
km), urmând ca tronsoanele Frontieră – Curtici – Arad – Simeria – Coșlariu – Sighișoara –
Brașov – Predeal (503 km), urmând să fie finalizați în perioada 2017 – 2014. v
Calitatea redusă a materialului rulant aflat în prezent în exploatare (de ex. circa 80%
din locomotivele electrice aflate în exploatarea CFR Călători necesită reparații36 în timp ce,
pentru aproximativ 40% din vagoane, se impun modernizări), întârzierile anuale ale
termenelor limită până la care trebuiau efectuate reparații capitale, situație în care se regăsesc
90% din instalațiile fixe de tracțiune și de centralizare electrodinamică, contribuie la o
rentabilitate scăzută a transportului feroviar în ansamblul său.
22Calculată în funcție de viteza de deplasare și de timpul aferent staționărilor
64
Percepția călătorilor cu trenul este în deplină concordanță cu datele relevate de
industrie, viteza de deplasare redusă, întârzierile frecvente ale trenurilor, la care se adaugă
confortul precar din trenuri și din stații/gări, determinându-i pe aceștia să opteze,
preponderent, pe distanțe scurte și medii, pentru transportul rutier (pe distanțe mari, trenul
este preferat de 51% dintre români). Multe stații de cale ferată se află într-o stare de degradare
evidentă, departe de standardele și de dotările necesare în contextul actualului nivel de
dezvoltare și tehnologizare.
Structura pieței feroviare de călători este determinată de reglementările din domeniu,
atât din punct de vedere al accesului la infrastructură, cât și din punct de vedere al condițiilor
de operare stabilite prin contractul de servicii publice, fapt ce conferă statului pârghii
intervenționiste pentru creșterea competitivității. Deși, cota de piață deținută de operatorii
privați de transport feroviar de călători, de circa 20%, situează România pe unul din primele
locuri în Europa, aceștia operează, în mare parte, secții neinteroperabile.
Piața este una de tip oligopol, dominată de un lider important, CFR Călători (80 – 86%
cotă de piață), cu un grad de concentrare foarte ridicat (IHH37 peste 6.000) și cu cote
asimetrice (80%, 10-14%, 3%, 1% etc.), pe care manifestarea concurenței este substanțial
redusă. Concurența se manifestă doar în cadrul anumitor trase din secțiile interoperabile,
precum București – Constanța, București – Brașov, Brașov – Craiova, pe care sunt prezenți,
atât operatorul de stat cât și o parte dintre operatorii privați, secții caracterizate de o cerere
importantă (în anumite cazuri sezonieră).
Această analiză arată că pierderea de către transportul feroviar a poziției pe piața trans –
porturilor terestre se produce pe fondul unui regres semnificativ al sectorului feroviar. Se
poate spune că transportul feroviar a cedat poziția pe piață prin pierderea unei părți din clien –
tela tradițională și prin imposibilitatea de a răspunde creșterii cererii de transport. Situația este
valabilă atât în traficul de călători cât și în cel de marfă. Aceasta conduce la concluzia că ofer –
ta transportului feroviar devine mai puțin atractivă prin prisma raportului calitate / preț, ceea
ce determină clientela să se orienteze spre transportul rutier inclusiv pentru distanțe medii și
lungi. Este evident că fiecare dintre actorii relevanți ai sistemului feroviar (în principal man –
agerul infrastructurii feroviare și operatorii de transport feroviar) au o contribuție importantă
la această evoluție. Nu ne punem problema de a cuantifica aceste contribuții. Trebuie remarcat
că transportul feroviar este dezavantajat în raport cu cel rutier datorită insuficienței reglemen –
tări legislative a pieței transporturilor terestre . De exemplu, există un mare dezechilibru în
ceea ce privește costurile de utilizare a infrastructurii de transport. Din informațiile disponi –
bile, în cazul transportului feroviar de marfă acest cost reprezintă cca 25% din costul total al
transportului, pe când în transportul rutier de marfă costul utilizării infrastructurii rutiere
65
reprezintă în jur de 1% din costul transportului. Probabil că situația este similară și în traficul
de călători.
Propuneri:
Reclasificarea secțiilor de circulație în funcție de parametrii tehnici ai infrastructurii de
transport feroviar
MOTIV ARE – în cazul transportului feroviar de călători se impune o reclasificare
obiectivă și periodică a secțiilor de circulație, implicit o diferențiere a nivelului TUI, în
funcție de o serie de parametrii tehnici, o parte dintre aceștia, deja existenți (linii reabilitate,
electrificate, viteza de deplasare/restricții de viteză) la care se pot adăuga: clasificarea gărilor
aflate pe fiecare secție, gradul se saturare al capacității etc., precum și în funcție de parametrii
de trafic, așa cum este, de ex. numărul de călători expediați.
Introducerea unui sistem transparent și obiectiv de clasificare și diferențiere a gărilor
MOTIVARE – o astfel de clasificare ar trebui avută în vedere pentru: stabilirea diferențiată a
TUI, necesitățile de investiții, care să asigure, în funcție de fluxul de călători, un nivel minim
de dotări, alegerea, de către călători, a acestui mod de transport și o mai bună conștientizare a
așteptărilor pe care călătorii le pot avea cu privire la oferta de transport.
În acest sens, o posibilă clasificare a gărilor se poate realiza în funcție de fluxul de
călători, dar și în funcție de dotările aferente ale acestora.
Gările ar putea fi clasificate în gări de 1, 2, 3, 4 și 5 stele, în funcție de fluxul de călă –
tori și de dotările existente, de ex: case de bilete, automate de vânzare a biletelor de călătorie,
bancomate, birou de informații pentru călători, afișaj electronic privind mersul trenurilor și in –
formare sonoră a călătorilor, în cel puțin două limbi de circulație internațională, număr de
peroane, pasarele sau coridoare de traversare a peroanelor, peroane acoperite, conexiune la
rețea wi-fi, săli de așteptare, salon VIP, grupuri sanitare în interiorul gării, rampe și alte ser –
vicii pentru persoane cu mobilitate redusa (conform legislației), punct de depozitare bagaje,
punct medical, farmacie, puncte de alimentație publică, inclusiv restaurante, magazine, puncte
de difuzare a presei și cărții, spații pentru afișaje publicitare, supraveghere video, pază sau
poliție transporturi feroviare, iluminare și salubrizare corespunzătoare, acces la mijloace de
transport în comun și taxi la ieșirea din gară, stații pentru transportul rutier inter- și intra –
județean.
Astfel, gările ar putea fi identificate după numărul de stele (1- 5 stele) considerat ca fi –
ind relevant.
gări de 5 stele cu un flux de pasageri, de exemplu, mai mare de 5.000
călători/zi și cu un număr foarte bun de servicii/dotări,
66
gări de 4 stele cu un flux de pasageri, de exemplu, între 3.000 – 5.000
călători/zi și cu un număr bun de servicii/dotări, – gări de 3 stele cu un flux de pasageri, de ex –
emplu, între 1.000 – 3.000 călători/zi și cu un număr satisfacator de servicii/dotări,
gări de 2 stele cu un flux de pasageri, de exemplu, între 500 – 1.000 călători/zi
și cu un număr minim de servicii/dotări,
gări de 1 stea cu un flux de pasageri, de exemplu, sub 500 călători/zi și cu un
număr nesatisfăcător de servicii/dotări.
Cifrele referitoare la numărul de călători pe zi sunt orientative, cele reale urmând a fi
stabilite de către CFR SA împreună cu instituțiile implicate. Menționăm că până în prezent
CFR SA nu deține astfel de date, cu toate că sunt foarte utile pentru dimensionarea corectă a
investițiilor destinate modernizării și întreținerii stațiilor de cale ferată.
Criteriile de clasificare se vor stabili de către Ministerul Transporturilor în colaborare
cu părțile direct interesate (reprezentanți ai administratorului și ai gestionarilor de infrastruc –
tură, ai operatorilor de transport feroviar de călători reuniți sau nu în cadrul unor asociații de
profil, asociații de protecție a consumatorilor).
Înființarea unui serviciu pentru efectuarea curățeniei în trenurile care circulă pe dis –
tanțe lungi
MOTIV ARE – În urma cercetărilor de opinie efectuate în rândul utilizatorilor de ser –
vicii feroviare de călători, a rezultat că este impetuos necesară o creștere a calității serviciilor
de salubritate în acest domeniu. În acest scop se impune înființarea unui serviciu pentru efec –
tuarea curățeniei în trenurile care circulă pe trase lungi, cu un flux semnificativ de călători, în
puncte fixe (gări) în care trenul are o perioadă de staționare mai lungă. Această măsură con –
tribuie la îmbunătățirea generală a calității serviciilor destinate consumatorului final.
Alocarea, în baza unor proceduri competitive, transparente și nediscriminatorii, a
traselor aflate pe secțiile interoperabile, care fac obiectul contractului de serviciu public, in –
clusiv pe baza unor indicatori de calitate suplimentari
MOTIV ARE – pentru creșterea competitivității ar trebui luat în considerare accesul
operatorilor privați la întreaga infrastructură interoperabilă; în cadrul procesului de atribuire a
traselor ar trebui avute în vedere, pe lângă actualele criterii, o serie de indicatori precum:
punctualitatea trenurilor, curățenia vagoanelor, confortul și dotările existente (de ex. prezența
instalațiilor de climatizare, internet), posibilități variate de achiziționare a biletului de călăto –
rie (de ex. online), eventuale facilitățile destinate călătoriilor de agrement (de ex. spații pentru
biciclete sau pentru echipamente destinate sporturilor de iarna) etc., care să permită alocarea
celor mai competitive trase acelor operatori care îndelinesc, nu numai condiții tehnice ci și un
anumit nivel de performanță din punct de vedere al percepției directe a consumatorului.
67
Identificarea de soluții care să permită dezvoltarea parcurilor de material rulant
MOTIV ARE – înnoirea și modernizarea materialului rulant existent sau intrarea pe pi –
ață a unor potențiali operatori este strâns legată de costurile ridicate ale investițiilor în materi –
alul rulant. Riscul de a nu obține credite bancare în acest scop, din cauza deprecierii materi –
alului rulant în timp relativ scurt, face ca finanțarea pe termen lung să devină extrem de im –
portantă. În acest sens, în cazul deschiderii pieței și al încheierii de contracte comerciale cu
operatorii de transport feroviar, ar trebui luate în considerare modelele aplicate în țări precum
Germania, Marea Britanie sau Polonia, bazate pe implementarea unor proiecte tip ROSCO
(companii de leasing pentru material rulant), care s-au dovedit eficiente, contribuind la
creșterea numărului de pasageri transportați, precum și la creșterea gradului de satisfacție al
acestora. În cazul contractelor de servicii publice, trebuie avut în vedere ca închirierea materi –
alului rulant operatorilor, de către Autoritatea de Reformă Feroviară, să nu conducă la supra –
compensări, motiv pentru care, valoarea chiriei ar trebui dedusă din valoarea compensației
acordate operatorului.
Alocarea celor mai solicitate trase în baza unor contracte comerciale, încurajând, în
același timp, încheierea de contracte de serviciu public, preponderent, în acele zone
caracterizate de o importantă componentă socială
MOTIV ARE – introducerea contractelor comerciale pe cele mai solicitate rute și trase
începând, de ex, cu secțiile aflate pe Coridorul IV , care ar crea astfel premisele manifestării
unei concurențe reale prin preț și calitate între operatori; contractele de servicii publice ar
trebui menținute, preponderent, în acele zone care nu sunt deservite de alte moduri de
transport și unde transportul feroviar are un pronunțat caracter social, precum și în cazul
acelor secții și trase operate în regim de Regio, pe distanțe scurte (de ex. sub 100 km),
utilizate în special de navetiști (muncitori, elevi, studenți).
Promovarea creșterilor de eficiență și întărirea mecanismelor concurențiale
MOTIV ARE – este esențială impunerea și monitorizarea respectării
criteriilor/indicatorilor de eficiență și performanță cuantificabili în cadrul contractelor de
serviciu public/contractelor de activitate (disponibilitate, respectarea programului stabilit,
condițiile oferite călătorilor etc.), în funcție de a căror îndeplinire trebuie să fie acordată
compensația. Aplicarea unui sistem de penalizare/diminuare a compensației în raport cu
gradul de neîndeplinire al acestor indicatori, respectiv de acordare a unor bonusuri pentru
îndeplinirea acestora contribuie la stimulare eficienței și a concurenței. În sensul celor de mai
sus, se impune implementarea unor soluții/sisteme informatice, care să centralizeze vânzările
tuturor operatorilor de transport feroviar de călători în baza contractelor de servicii publice și
68
să permită o monitorizare reală și corectă a indicatorilor de trafic înregistrați, pe baza cărorasă
fie determinat nivelul de compensație acordat.
Închirierea secțiilor de circulație neinteroperabile pe perioade de timp care să permită
efectuarea de investiții
MOTIV ARE – în cazul infrastructurii neinteroperabile neutilizate sau care necesită
investiții ce exced capacității de reabilitare a CFR SA, trebuie avută în vedere posibilitatea
închirierii acesteia pe perioade de pâna la 30 de ani, în funcție de natura investiției/reparației
efectuate de gestionarul de infrastructură și de perioada necesară amortizării.
Implementarea, pe întreaga rețea feroviară, a unui sistem de îmbunătățire a
performanțelor administratorului și gestionarilor de infrastructură
MOTIV ARE – pentru creșterea interesului în obținerea unei viteze comerciale crescute
pe rețeaua feroviară, în conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2016, trebuie creat un sistem
de performanță care să prevadă sancțiuni pentru acțiunile care perturbă exploatarea rețelei,
compensații pentru operatorii de transport feroviar care au avut de suferit din cauza perturbării
și bonusuri pentru depășirea performanțelor.
Încheierea unor protocoale de colaborare cu autoritățile administrației publice locale
MOTIV ARE – pentru creșterea atractivității acestui mod de transport în rândul
călătorilor se impune reabilitarea căilor de acces către/dinspre gări, a spațiilor din jurul
acestora și, acolo unde este cazul, asigurarea unor mijloace de transport în comun, care să
faciliteze accesul călătorilor dinspre/înspre gară și centrul localității, prin implicarea
autorităților administrației publice locale.
Participarea operatorilor de transport feroviar la expozițiile organizate de asociațiile
profesionale din domeniu feroviar și la târgurile de turism
MOTIV ARE – este necesară adaptarea strategiei comerciale a fiecărui operator de
transport feroviar de călători la cererea pieței, în vederea creșterea atractivității acestui mod de
transport. Astfel, este importantă participarea operatorilor de transport feroviar de călători,
atât la expozițiile organizate de asociațiile profesionale din domeniu, cât și la târgurile de
turism, prin promovarea unor oferte concrete destinate anumitor zone turistice.
Eliminarea posibilelor discriminări, de către administratorul sau gestionarii de
infrastructură, în rândul operatorilor feroviari
MOTIV ARE – pentru a facilita accesul la informațiile necesare călătoriei în mod
nediscriminatoriu este necesar ca în gările aflate pe secțiile operate în comun de mai
transportori feroviari, toți aceștia să aibă, fie posibilitatea amplasării unor birouri proprii în
acest scop, fie oferirea de informații în cadrul unui birou unic; totodată, ar trebui avută în
vedere includerea, în mod gratuit, a tuturor companiilor feroviare în cadrul aceluiași
69
document privind graficul de circulație („mersul trenurilor”), accesibil călătorilor inclusiv în
format electronic (online). În plus, toți operatorii feroviari trebuie să aibă acces, în mod egal și
transparent, la spațiile din gări destinate comercializării legitimațiilor de călătorie (case de
bilete) sau amplasării automatelor de bilete.
O adaptarea eficientă a orarelor de transport, în funcție, preponderent, de nevoile reale
ale consumatorilor
MOTIV ARE – creșterea atractivității acestui mod de transport și atragerea de noi
utilizatori poate fi realizată inclusiv prin adaptarea orarelor de transport la nevoile călătorilor,
eventual pe baza elaborării unor mini-sondaje în rândul acestora, realizate în cadrul fiecărei
Regionale CFR, (prin implicarea unor divizii distincte de cele privind exploatarea și divizia
linii).
Profesionalizarea constantă a resursei umane
MOTIV ARE – având în vedere deficitul de personal din domeniu, se impune o creștere
a interesului pentru atragerea și calificarea de resurse umane, printr-o reevaluare constantă din
punct de vedere al numărului de cursanți și al programei, dar și din punct de vedere al
modului de organizare, atât al învățământului profesional/liceal tehnic, specializat, cât și al
celui superior.
În acest sens, pe lângă încheierea unor protocoale între Ministerul Transporturilor și
Ministerul Educației, liceele și universitățile tehnice de profil din țară, accesul unor entități
private pe piața pregătirii profesionale în domeniu ar putea determina o creștere a interesului
în acest sens.
Pentru instruirea teoretică, precum și pentru cea practică, în cazul acelor
activități/calificări/meserii din domeniu, care nu necesită un nivel specific de dotare tehnică,
alături de CENAFER, ar putea funcționa centre private de pregătire profesională.
Din motive care țin de interesul public cum este siguranța circulației, CENAFER ar
trebui să dețină, în continuare, exclusivitate în activitatea de evaluare și certificare/autorizare
a competențelor profesionale pentru meserii/calificări specializate precum: mecanic de
locomotivă, operator circulație, revizor tehnic vagoane, revizor ace, impiegat de mișcare etc.
Descentralizarea, din punct de vedere bugetar, a regionalelor CFR SA MOTIV ARE –
pentru o mai bună gestionare a fluxurilor financiare și facilitarea accesului la fondurile
necesare efectuării lucrărilor curente de mentenanță în gări, peroane, linii și, mai ales, a celor
cu caracter neprevăzut, se impune descentralizarea din punct de vedere bugetar, a regionalelor
CFR SA. Obținând statut de ordonator terțiar de credite, regionalele ar putea gestiona
fondurile necesare îndeplinirii cu celeritete a obiectivelor care le revin la nivel zonal. Tot
70
regionalelor ar trebui să revină politica de gestionare a resurselor umane, incluzând aici și
eventualele pârghii de cointeresare a personalului.
Îmbunătățirea aplicarii legislației din domeniul achizițiilor publice
MOTIV ARE – la starea actuală a sistemului feroviar din România contribuie și unele
carențe legate de aplicarea legislației din domeniul achizițiilor publice, precum și necorelarea
proiectelor cu problemele de management, toate acestea fiind absolut necesare în procesul de
accesare a liniilor de finanțare în vederea creșterii eficienței și absorbției într-un procent cât
mai ridicat a fondurilor europene.
Modificarea cadrului legislativ în consens cu evoluțiile actuale ale pieței și cu viziunea
Comisiei Europene în domeniu
MOTIV ARE – în scopul realizării delimitării clare a drepturilor și obligațiilor ce revin,
pe de o parte, administratorului de infrastructură, pe de altă parte, gestionarilor privați, în ceea
ce privește modul de stabilire al TUI, precum și al altor tarife pentru servicii conexe se
impune modificarea HG nr. 643/2011 pentru aprobarea Condițiilor de închiriere de către
Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R." – S.A. a unor părți ale infrastructurii feroviare
neinteroperabile, precum și gestionarea acestora, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, evoluțiile tehnice din domeniu, precum și nevoile de creștere a eficienței
și de reducere a poluarii ar trebui să determine revizuirea și completare reglementărilor
aplicabile. Un exemplu în acest sens privește materialul rulant echipat cu tehnologia frânării
regenerative, care permite compensarea energiei regenerative economisite de operatorii de
transport feroviar, contribuind la scăderea consumului de energie, reducerea poluării și a
costurilor. Absența unui cadru legislativ în acest sens creează operatorilor care dețin sau
doresc să investească în astfel de locomotive un dezavantaj în raport cu ceilalți, fiind în
imposibilitatea compensării energiei recuperate și creșterii, astfel, a economiei de costuri
Implementarea noii metodologii de calcul a TUI în concordanță cu prevederile Legii
nr.202/2016 și ale Regulamentul UE 2015/909 MOTIVARE – noua metodologie de calcul a
TUI, care trebuie adoptată, până cel târziu la sfârșitul lunii iunie 2017 are la bază, în special,
costurile directe generate de exploatarea infrastructurii și segmentele de piață specifice tipului
de trafic.
Reforma sistemului de salarizare al personalului din domeniu
MOTIV ARE – pentru creșterea atractivității și motivării personalului calificat din acest
domeniu, în care deficitul de forță de muncă ar putea crea în viitor probleme structurale
serioase, este necesară reanalizarea și ajustarea sistemului de salarizare în sensul eliminării
sau comasării claselor existente în prezent (de ex. în cadrul celor 46 de clase, sunt întâlnite,
frecvent, situații de suprapunere a claselor de la 1 la 22).
71
Implicarea activă a Ministerului Transporturilor
MOTIV ARE – reforma sectorului feroviar românesc trebuie accelerată și susținută de
măsuri pro-active ale managementului strategic, măsuri care să asigure sustenabilitatea
investițiilor și costurilor publice, eficacitatea utilizării acestora și creșterea gradului de
concurență pe piață.
În acest sens, este esențială exercitarea rolului Ministerului Transporturilor în ceea ce
privește organizarea activității de transport național, a rețelei de transport feroviar, susținerea
și aplicarea conceptului de buget multianual în cazuul acestui domeniu, precum și în
elaborarea de politici corelate în domeniul transportului (feroviar-rutier-maritim).
Recomandări:
Utilizarea compensației ca mecanism de reglare a disfuncționalităților
MOTIV ARE – un rol important poate reveni compensației de la bugetul de stat pentru
acoperirea diferenței dintre nivelul costurilor și cel al veniturilor realizate din tarifele aprobate
în funcție de indicatorul călător-km și de indicatorul tren-km. Astfel compensația poate fi
utilizată ca mecanism de reglare a disfuncționalităților de pe anumite trase neatractive sau
dimpotrivă, foarte atractive prin flexibilizarea acesteia și printr-o alocare mai obiectivă, bazată
pe criterii de performanță și eficiență.
Creșterea prezenței operatorilor privați pe liniile interoperabile
MOTIV ARE – prezența operatorilor privați pe liniile interoperabile, în special pe rutele
cele mai frecventate și încadrarea acestora ca și secții comerciale, ar putea determina creșteri
de eficiență și calitate la prețuri cât mai mici în condiții de concurență reală.
Creșterea ritmului de implementarea a ”Master Planu-ului”
MOTIV ARE – în acord și cu opiniile selectate pe parcursul monitorizării întreprinse în
cursul anului 2016 de către Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar
privind starea actuală a sistemului de transport feroviar de călători românesc, este mai mult
decât necesară aplicarea HG nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic “Master
Planul General de Transport al României pentru perioada 2014-2030”, care să urmărească
asigurarea unei rețele feroviare sustenabile, eficiente din punct de vedere economic, flexibile,
favorabile mediului înconjurător, sigure și echilibrate, perfect integrată cu celelalte moduri de
transport și compatibilă cu legislația Uniunii Europene în domeniu.
72
ANEXA 1
CHESTIONAR
Stimate client,
Pentru ca viitoarele servicii oferite să vă satisfacă pe deplin vă rugăm să ne comunicați
părerea dumneavoastră răspunzând la întrebăriel din chestionarul următor.
Important: pentru a indica răspunsul dumneavoastră, marcați opțiunea dorită sau
răspundeți liber, după caz
Ați călătorit cu trenul în ultimii trei ani?
a) Da
b) Nu
Dacă da, când a fost ultima călătorie?
a) în ultima săptămână
b) în ultima lună
c) în ultimele 6 luni
d) în ultimul an
e) alta perioada……………………….
Cât de des folosiți trenul ca mijloc de transport?
a) zilnic
b) săptămânal
c) lunar
4) Ce mijloc de transport preferați pentru deplasarea pe distanțe mici (sub 150 km)?
a) mașina
b) autocar / microbus
c) tren
5) Ce mijloc de transport preferați pentru deplasarea pe distanțe mari (peste 150 km)?
a) mașina
b) autocar / microbus
c) tren
6) Ați călătorit cu vreuna dintre aceste companii de transport feroviar: CFR, TFC,
REGIOTRANS? Specificați care ……………………………..
□ Da, deseori □ Da, ocazional □ Doar când nu am alternativă □ Nu
7) Cât de mulțumit sunteți de serviciile oferite de compania de transport feroviar aleasă?
□ Foarte mulțumit □ Mulțumit □ Nemulțumit □ Foarte nemulțumit
73
8) Va rugăm să vă exprimați gradul de mulțumire / nemulțumire pentru fiecare companie
de transport feroviar în parte, cu privire la următoarele aspecte : curățenie, punctualitatea
trenurilor, prețul biletelor, durata călătoriei, aspectul trenurilor, confortul oferit, personalul
angajat, infrastructura
74
9) Când călătoriți cu CFR, ce tip de tren alegeți?
□ Regio□ Inter-regio □ Intercity □ Nu călătoresc cu CFR
10) Atunci când călătoriți cu CFR, ce clasă alegeți?
□ Clasa I □ Clasa a-II-a □ Nu este cazul
11) Cât de mulțumit sunteți legat de aspecte gării de rezidență (din care călătoriți mai des)?
Oferiți un calificativ de la 1 la 4, în care 1 este foarte nemulțumit si 4 este foarte mulțumit
Aspect general
Curățenie
Timpul de așteptare la casa de bilete
Calitatea serviciilor oferite de Ghișeul Informații
12) Căt de des se întâmplă ca trenul dumneavoastră să aibă întârzieri?
□ Foarte des □ Des □ Ocazional □ Rar □ Foarte rar□ Niciodată
13) Vă rugăm să vă exprimați gradul de mulțumire legat de facilitățile trenurilor oferind un
un calificativ de la 1 la 4, în care 1 este foarte nemulțumit si 4 este foarte mulțumit
confortul călătoriei
locurile pentru bagaje
gradul de aglomerare din tren
aspectul general
incălzire (iarna)
curățenie
funcționarea aerului condiționat (vara)
curățenia toaletelor
14) Sunteți mulțumit de durata călătoriei cu trenul?
□ Da □ Nu
15) În timpul călătoriei cu trenul s-a întâmplat să :
1.existe certuri între pasageri și personalul angajat de pe tren ?
2.existe certuri între pasageri?
3.existe probleme tehnice lae trenului?
4.veți vreo problemă de sănătate pe durata călătoriei?
5.se întâmple accidente feroviare?
vă rugăm să răspundețí cu DA sau NU pentru fiecare situație în parte
16) Cât de mulțumit sunteți de
Foarte mulțumit MulțumitNemulțumitFoarte nemulțumit
Controlorului
Personalului din gară
Supracontrolorilor
75
17) În ce măsură vă simțiți în siguranță în timpul călătoriilor cu trenul privind următoarele
aspecte?
Foarte mare
măsurăMare măsurăMică măsurăFoarte mică
măsurăNu pot aprecia
Accidente
feroviare
Agresiuni
fizice
Agresiuni
verbale
Furturi
* Bifați cu X căsuța corespunzătoare pentru fiecare caz în parte
Vă mulțumim pentru timpul acordat în completarea chestionrului!
76
ANEXA 2
77
ANEXA 3
78
ANEXA 4
79
Bibliografie
1.Alexa C., Pencea R. – Transporturi, expediții și asigurări internaționale, Editura
Didactică și pedagogică, București, 1980
2.Anton Gh., Rusiton Gh. – Organizarea și conducerea unităților industriale și de
transporturi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979
3.Cărăianu Gh., Stancu I. – Transporturi feroviare, Editura Lumina Lex, 1998
4.Douglas L., Stock J. – Strategic logistic, Management Ith, Editura Homewook, Boston,
1992
5.Filip Gh. – Dreptul transportului, Editura Sansa SRL, București, 1993
6.Feinștein A. – Organizarea modernă a transporturilor, Editura Științifică și
Enciclopedică, București, 1975
7.Ilieș L. – Managementul transporturilor, Editura Risoprint, Cluj, 2000
8.Ilieș L. – Transporturi, expediții și asigurări internaționale, Editura Focul
Viu, Cluj-Napoca, 1995
9.Ilieș L. – Transporturi și expediții internaționale, Editura Risoprint, Cluj,
1998
10.Ionescu H. – Tehnica efectuării transporturilor pe cale ferată, editura
Transporturilor și Telecomunicațiilor, București, 1980
11.Ionescu H. – Sisteme de transport, Editura Tehnică, București, 1978
12.Informare internet – www.cfr.ro
– www.fml.ro
– www.clubferoviar.ro
– www.mfinante.ro
– http://ec.europa.eu/eurostat
13.Kotler Ph. – Managementul Maketingului, Editura Teora, București, 1997
14.Lungescu, D., Popa M., Salanță, I. – Management: concepte, tehnici, abilități , Ediția a
II-a, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2015.
15.Mersul trenurilor
16.Petrescu I., – Management general: teorie și aplicații practice, Editura
Fundația „România de Mâine”, București, 2010.
17.Plăiaș I. – Comportamentul consumatorului, Editura Intelcredo, Deva,
1997
18.Vlad D. – Management logistic, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2012
19.Regulamentul de Organizare și Funcționare a Regionalei de Trasport Feroviar de
Călători Cluj
20.Regulamentul de Organizare și Funcționare a C.F.R. la nivel național
21.Instrucția 105 pentru funcționarea Regulatorului de Circulație , Imprimeria
Ministerului Căilor Ferate, Ediția 1955
22.O R D I N U L nr. 2122 din 6.12.2005 pentru aprobarea Instrucțiunilor pentru
programarea și analiza tehnico-operativă a circulației trenurilor- nr. 099
23.Regulament de Exploatare Tehnică Feroviară
80
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ: [626926] (ID: 626926)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.