PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ: [622002]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ:
MANAGEMENT

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof.univ.Dr. Mar ius MOTOCU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ:
MANAGEMENT

LUC RARE DE LICENȚĂ
ANALIZA PERFORMANȚELOR
ECONOMICO – FINANCIARE
A S.C. BEYFIN ROMÂNIA S.R.L.
HOTEL BEYFIN

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof.univ.Dr. Marius MOTOCU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

Cu multă recunoștință, sincere mulțumiri d-nului Profesor Universitar
Doctor Marius MOTOCU pentru prețioasele îndrumări acordate pe parcursul
efectuării și redactării prezentei lucrări.

Mulțumesc tot odată întregului colectiv de cadre didactice pentru
formarea mea profesională.

CUPRINS

LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 6
LISTA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
INTRODUCE RE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 8
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 10
1. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. BEYFIN ROMANIA S.R.L. HOTEL
BEYFIN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 10
1.1. Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
1.2. Organizarea si structura funcțională ………………………….. ………………………….. …………… 11
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 13
2. ANALIZA ECONOMICO -FINANCIARĂ GENERALĂ A AGENȚILOR
ECONOMICI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 13
2.1. Generalități despre analiza economico -financiara ………………………….. …………………….. 13
2.2. Analiza de ansamblu a situației financiar -patrimoniale ………………………….. …………….. 16
2.2.1. Analiza dinamică a structurii activelor la HOTEL BEYFIN ………………………….. … 17
2.2.2. Analiza dinamică a structurii datoriilor și capitalului propriu la Hotel Beyfin …….. 22
2.3. Analia structurii patrimoniale pe baza bilanțului financiar ………………………….. ………… 26
2.4. Analiza structurii patrimoniale pe baza bilanțului functional ………………………….. …….. 27
2.4.1. Analiza activelor funcționale ………………………….. ………………………….. ………………. 28
2.4.2. Analiza datoriilor și capitalurilor proprii funcționale ………………………….. ………….. 28
2.5. Analiza patrimonială în baza ratelor de structură a Hotelului Beyfin ………………………. 29
2.5.1. Analiza ratelor de structură ale activelor ………………………….. ………………………….. . 29
2.5.2. Analiza ratelor de structură ale datoriilor și capitalurilor proprii ………………………. 36
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 41
3. ANALIZA INDICATORLILOR PERFO RMANȚELOR ECONOMICO –
FINANCIARE LA HOTEL BEYFIN ………………………….. ………………………….. ………………. 41
3.1. Analiza rentabilitații activității la Hotel Beyfin ………………………….. ……………………….. 41
3.1.1. Analiza rentabil ității pe baza contului de profit și pierdere ………………………….. ….. 41
3.1.2. Analiza ratelor rentabilității economice ………………………….. ………………………….. … 46
3.2. Analiza indicatorilor de ge stiune la Hotel Beyfin ………………………….. ……………………. 48
3.3. Analiza indicatorilor de lichiditate la HOTEL BEYFIN ………………………….. ……………. 51
INDICATORI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 53
3.4. Analiza echilibrului financiar la Hotel Beyfin ………………………….. …………………………. 54

3.4.1. Analiza echilibrului financiar ………………………….. ………………………….. ……………… 54
3.4.2. Analiza echilibrului fluxurilor de trezorerie ………………………….. ………………………. 59
3.4.3. Analiza riscului de faliment ………………………….. ………………………….. ………………… 61
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 65
4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. …………………….. 65
4.1. Concluzii privind activitatea desfășurată de Hotel Beyfin ………………………….. …………. 65
4.2 Propuneri cu privire la activitat ea viitoare a Hotelului Beyfin ………………………….. …….. 67
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 68
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 69

Analiza performanțelor economico – financiare
6

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1. Evoluția cifrei de afaceri a hotelului Beyfin în perioada 2016 – 2018 – pag. 11
Figura 2.1. Gruparea activelor după criteriul l ichidității – pag. 26
Figura 2.2. Gruparea datoriilor și capitalului propriu după criteriul exigibilității – pag. 26
Figura 2.3. Structuta bilianțului financiar – pag. 27
Figura 2.4. Structura bilanțului funcțional – pag. 27
Figura 2.5. Indicatorii structurii activelor la Hotel Beyfin pe perioada 2016 – 2018 – pag. 36
Figura 3.1. Evoluția rezultatului net în perioada 2016 – 2018 – pag. 46
Figura 3.2. Evoluția indi catorilor de gestiune – pag. 51
Figura 3.3. Evoluția ratelor lichidității – pag. 54
Figura 3.4. Tabelul echilibrului financiar al activității unei firme – pag. 56
Figura 3.5. Graficul pragului de rentabilitate fizic – pag. 57
Figura 3.6. Cifra de afaceri realizată în 2016 – 2018 comparată cu punctul de echilibru
financiar – pag. 59
Figura 3.7. Evoluția variabilei “Z” după modelul Altman – pag. 64

Analiza performanțelor economico – financiare
7

LISTA TABELELOR

Tabel 1.1. Principalii furnizori a Hotelului Beyfin – pag. 10
Tabel 1.2. Principalii clienti a Hotelului Beyfin – pag. 11
Tabel 2.1. Analiza dinamică cu bază fixă – pag. 20
Tabel 2.2. Analiza dinamică cu bază în lanț a acti velor – pag. 22
Tabel 2.3. Analiza dinamică cu baza fixă a datoriilor și capitalului propriu – pag. 24
Tabel 2.4. Analiza dinamică cu baza in lanț a datoriilor si capitalului propriu – pag. 25
Tabel 2.5 . Indicatorii structurii activelor la Hotel Beyfin pe perioada 2016 – 2018 – pag. 36
Tabel 2. 6. Indicatorii structurii datoriilor și capital urilor proprii la Hotel Beyfin în perioada
2016 – 2018 – pag. 38
Tabel 2. 7. Indicatorii structurii datoriilor si capitalu rilor proprii la Hotel Beyfin în perioada
2016 – 2018 – pag. 40
Tabel 3.1. Rezultatele exercițiilor 2016, 2017, 2018 la Hotel Beyfin – pag. 43
Tabe l 3.2. Evoluția ratelor de rentabilitate în perioada 2016 – 2018 la Hotel Beyfin – pag. 48
Tabel 3.3 . Situația lichidității la Hotel Beyfin – pag. 53
Tabel 3.4. Modelul de analiză a riscu lui ”ALTMAN” – pag. 64

Analiza performanțelor economico – financiare
8

INTRODUCERE

În aceată lucare este prezentată analiza performanțelor economico –financirare cu
exemplificare la HOTEL BEYFIN.
Analiza financiar ă este sursa principală de informaț ii necesare fundamentarii deciziilor
tactice și strategice la nivel microeconomic. Ea const ă într-un ansamblu de instrumente și
metode care permite aprecierea situaț iei financiare (gestiune, echilibru f inanciar, structura
financiara ) și a performan țelor u nui agent economic .
În ultimul timp importanț a anal izei financiare este amplificată de numero asele
solici tari, de un grad mare de sinteză , generate in special de:
 necesitatea informaț iilor financiare prelucrate, pentru îmbunatățirea gestionă rii
companiei și luării deciziilor de participare pe piata financiar ă;
 dezvoltarea și diversificarea pie ței financiare;
 necesitatea informă rii actionari lor despre performan țele companiei .
Analiza economico -financiară este practic indispensabilă î n conducerea și gestionarea
unei afaceri, motiv pentru care ea se constituie într-un in strument de baza la î ndemana
managementului companiei .
Informa țiile necesare analizei financiare sunt preluate din conturile anuale, care
cuprind: bilan țul, contul de profit și pierdere, anexa la bilan ț. Prezentarea informaț iilor în
bilan țul contabil ref eritoare la sursele financiare ș i mijloacele economice raspunde unor
cerințe de ordin fiscal, contabil și juridic, fară a raspunde cu promptitudine obiectivelor
financiare, care urmar esc mai ales probleme prezente ș i viitoare decat probleme trecute.
Lucrarea „Analiza performantelor econo mico -financiare a S.C. BEYFIN ROMÂNIA
S.R.L. – Hotel Beyfin ” este un model de analiză care îmbină teoria cu un studiu de caz
ilustrativ pentru modul de util izare a instrumentelor analizei î n cunoașterea s i interpretarea
situatiei financiare a agentului econ omic .
Obiectivul prezentei lucrări este reprezentat de analiza performanțelor economico –
financiare a Hotelului Beyfin luate în studiu în perioada 01.01.2016 – 31.12.2018,
considerand anul 2016 drept an de referinta.
Scopul lucrării constă în:
 aprecierea, pe scurt, a principalilor indicatori economico -financiari ai agentului
economic ;

Analiza performanțelor economico – financiare
9
 analiza structurii financiare a firmei;
 analiza gestiunii creanț elor și datoriilor;
 aprecierea echilibrului financiar al agentului economic prezentat;
 analiza rentabilit ății comerciale, economice ș i financiare a Hotelului Beyfin .
Astfel, În Capitolul I al lucrarii se abordează prezentarea generală agentului economic
S.C. BEYFIN ROMÂNIA S.R.L., care cuprinde istoricul, obiectivul de activitate și structura
organizatorică a ace stuia. Apoi ne îndreptăm atenția catre Hotelul Beyfin, activitate secundară
a agentului economic mai sus menționat.
Capitolul II face referire la aspectele genera le ale analizei economic -financiare a
agentului economic. Acestă analiză ne prezintă rezultat e exercițiilor financiare asupra situaț iei
hotelului în baza bilanțului , în comparație cu Capitolul III unde sunt analizați indicatorii
performanțelor economico -financiare .
În cel de -al IV -lea Capitolul sunt prezentate concluziile analizei economico -finan ciare
și propuneri pentru îmbunatațirea activitații Hotelului Beyfin .
În perioada analizată 2016 – 2018 activitatea desfășurată de Hotel Beyfin a înregistrat
unele fluctuații atât crescătoare, cât și descrescătoare datorită factorilor interni și externi care
au avut influență asupra activității hotelului.
Propunerea principală pentru exercițiile financiare următoare este deschiderea de
puncte de lucru sau filiale în alte localități ceea ce ar conduce la creșterea volumului activității
și deci , a cifrei de afaceri.

Analiza performanțelor economico – financiare
10

CAPITOLUL I

1. PREZENTAREA GENERALĂ A
S.C. BEYFIN ROMANIA S.R.L.
HOTEL BEYFIN

1.1. Scurt istoric

Societate a a fost înființată în anul 2002 , ac tivitatea a început în anul 2002 . Forma
juridică este de societate cu răspudere limitată, înființată în baza Legii 31/1990 cu privire la
socitățile comerciale.
S.C. BEYFIN ROMÂNIA S.R.L. este înregistrată la Oficiul Registrul Come rțului cu
numărul J 12/1466/2002 , cod unic de înregistrare 14802160, cu atribut fi scal RO, fiind
plătitoare de T.V.A. Sediul societații este în Cluj Napoca, Piața Avram Iancu nr.3, județul
Cluj.
Societatea a început activitatea cu un capital social de 68.282 ron împărțit în 20 de
părți sociale a câte 3.414 lei deținute de unicul asoci at. Principalul obiect de activitate este
lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale cu cod CAEN 4120. Societatea
are ca activitate secundara servicii hoteliere prin construirea Hotelului Beyfin în anul 2009,
hotel care și -a început activitatea în anul 2012.
Societatea Beyfin România SRL se încadreaza în categoria IMM pe baza urmatoarelor
criterii:
– Număr de salariați : 20 de persoane
– Cifra de afaceri mai mica de 50 mil. euro: 7.525.784 ron
– Active sub limita de 43 mil. e uro : 20.136.943 ron
Tabel 1.1. Principalii furnizori a Hotelului Beyfin
Nr.
Crt. Denumire furnizor Denumire servicii
1. SELGROS CLUJ -NAPOCA Produse de consum ( zahăr , cafea, apa, sucuri,
etc.)
2. ASSIST -TREND GEMELLO SRL Produse de curătenie
3. LA IMA CULATA SRL Servicii spălătorie lenjerie
4. ASCENSO SRL Întretinere ascensoare
5 MIATOUR SRL Servicii restaurant
6. SORAL ONE TRADING SRL Produse în camere (papuci, bureti, prduse
cosmetice, etc. )

Analiza performanțelor economico – financiare
11
7. TEHNOMON SRL Servicii SSM și SU
8. BOOKING. COM Servicii intermediere cazare
9. DATAEYE SRL Servicii GDPR
10. TINOLI CONSULTING SRL Servicii intreținere calculatoare
11. PYROSTOP SECURITY SRL Servicii paza

Tabel 1.2. Principalii clienti a Hotelului Beyfin
Nr.
Crt. Denumire client Denumire serviciu
1. EXIMTUR S.R.L. Servicii cazare și evenimente
2. NTT DATA ROMANIA Servicii cazare și evenimente
3. ROBERT BOSCH GMBH Servicii cazare
4. MSG SYSTEMS ROMANIA S.R.L. Servicii cazare și evenimente
5. MSG SYSTEMS GMBH Servicii cazare
6. OTA – Agenții Tu ristice Online Servicii cazare
7. Persoane fizice Servicii cazare și evenimente

Figura 1.1. Evoluția cifrei de afaceri a Hotelului Beyfin în perioada 2016 – 2018

1.2. O rganizarea si structura funcțională

Societatea comercială în baza prevederilor L egii nr. 31/1990 și în baza Statutului este
condusă de d -nul Abrudan Aug ustin în calitate de Director, a cesta are decizia finală asupra
strategiei de dezvoltare e conomico -financiară , asupra garanțiilor constituite și aprobă structura
organizatorică .
Asoc iatul unic examinează și aprobă bilanțul contabil încheiat anual, repartizarea
profitului, bugetul de venituri și cheltuieli pentru activitatea fiecărui an. Mai hotărăște cu
2016 2017 20183,000,0003,100,0003,200,0003,300,0003,400,0003,500,0003,600,0003,700,000
3,223,0383,604,469 3,606,500

Analiza performanțelor economico – financiare
12
privire la mărirea sau reducerea capitalului social, a numărului și valorii părțil or sociale,
hotărăște orice modificare a contractului și a statutului societății.
Conducerea operativă S.C. BEYFIN ROMANIA S.R.L. este asigurată tot de Director
care conduce și angajează unitatea în relațiile cu furnizorii, clienții, băncile, bugetul statului și
celelalte bugete și fonduri speciale. În problemele de fiscalitate privind plata obligațiilor de
impozite, taxe și contribuții la diverse fonduri este asigurată de contabilul unității.
În cadrul societății se desfășoară următoarele activităț i distincte:
 Construirea de imobile
 Servicii hoteliere
Structura organizatorică a hotelului are următoarea configurație:
A. Conducerea – formată din asociat și director
B. Departament financiar contabil – contabil șef și contabil
C. Manager Hotel
D. Șef Recepție
E. Recep ționere
F. Cameriste
G. Valeți
Descrierea activității hoteliere:
– personalul din recepție pelucreaza solicitarile din partea clienților prin mediul online,
telefonic sau direct la recepție ;
– personalul din receptie întâmpină clienții și sunt procesate datel e necesare pentru
check -in;
– departamentul Housekeeping asigură serviciile de curățenie în camere și spațiile
comune ale hotelului;
– pe perioada șederii în cadrul hotelului, clientul este asistat ori de cate ori solicită
personalului;
– incasarea contr avalorii serviciilor oferite – prelucrarea plaților și emiterea facturilor;
– servicii oferite: parcare, transfer aeroport, restaurant, room service, spălătorie, sala de
conferinta, internet wirless WIFI, casetă securizată de valori (seif), serviciu de ch eck-in și
check -out non -stop,

Analiza performanțelor economico – financiare
13

CAPITOLUL II

2. ANALIZA ECONOMICO -FINANCIARĂ GENERALĂ A
AGENȚILOR ECONOMICI

2.1. G eneralități despre analiza economico -financiara

Analiza financiară a societăților comerciale este o componentă principală a
managem entului financiar, care câștigă tot mai mult teren în practica economică. Este tot mai
evident faptul că analiza financiară a activității agenților economici reprezintă o prioritate
fundamentală pentru succesul în afaceri al oricărui întreprinzător.
Anal iza economică este componentă a analizei proceselor și fenomenelor ce se
desfășoară în natură și societate, care vizeaz ă fenomenele ce au loc în domeniul economic.
Esențialul în analiza economică îl constituie luarea în considerare a relațiilor structural –
funcționale și a celor cauză – efect.
Analiza financiară fiind o componentă a analizei fundamentale implică o examinare a
bilanțului, conturilor anuale, a poziției pe piață și a perspectivelor unei întreprinderi în
contextul macroeconomic, a sectoarelor ș i ramurilor economice. Analiza financiară a
bilanțului contabil servește reflectării echilibrului financiar scurt și lung sub două aspecte și
anume: modul cum s -a realizat și consecințele în planul solvabilității, lichidității și riscul de
neplată al într eprinderii.
Analiza financiară evidențiază performanța agentului economic în termeni de
rentabilitate și risc, performanțe cu care s -a încheiat exercițiul anterior și care va începe altul.
Analiza financiară este o formă complexă de tratare a informațiilor economice trecute și
viitoare a societății comerciale, sistem baz at pe metode de cercetare, cu următoarele obiective:
– îmbun ătățirea conducerii firmei pornind în baza un diagnostic precis;
– ofera element e de decizie în contractarea unui împrumut;
– asigură baza informațională pentru cumpărarea sau vânzarea de acțiuni la bursă
– asigură stadiul stării solvabilității sau al rentabilității sale.
Analiza economico -financiară este un studiu metodic și sistematic al situației și
evoluției unei firme sub asp ectul structurii economice, financiare și al rentabilității pe baza

Analiza performanțelor economico – financiare
14
bilanțului și a anexelor sale, a contului de profit și pierdere, precum și a altor informații puse
la dispoziția analistului de către sistemul informațional al firmei.
Fiind o metodă gen erală de cunoaștere, analiza presupune descompunerea fenomenelor
și proceselor economice în elemente componente, evaluarea corelației dintre acestea,
evidențierea factorilor și cauzelor care determină geneza și evoluția lor, fundamentează decizii
strategic e viitoare.
Cele mai importante sarcini ale analizei economico -financiare sunt următoarele :
– furnizarea unor informații utile și operative pentru evaluarea deciziei de investire și
apelare la credite bancare. În acest scop, analiza trebuie să sintezize ze starea firmei atât pentru
actualii investitori și creditori, cât și pentru noii clienți care doresc să intre în afaceri cu firma
respectivă;
– prezentarea informațiilor legate de perspectivele fluxurilor financiare. Cu ajutorul
sistemului criteriilor d e performanță, analiza va pune la dispoziția investitorilor și creditorilor
firmei informații privind :
 mărimea, momentul și riscul încasării dividendelor;
 câștigurile rezultate din vânzări și răscumpărări;
 maturitatea stocului de acțiuni de la bursă;
 oportunitatea împrumuturilor bancare.
– să furnizeze informații veridice despre resursele investite în afaceri, posesorii
resurselor și modificările care intervin în mărimea și dinamica alocării resurselor.
Tipurile de analize economico -financiare generate de varietatea fenomenelor și
proceselor economice, de complexitatea și mobilitatea acestora, se pot împărții după mai
multe criterii, astfel :
a) după sfera cercetată într -un anumit segment întâlnim :
 analize totale ale segmentilui ( de exemplu analiza tota lă a capitalului )
 analize parțiale ale subsegmentelor ( de exemplu analiza terenurilor )
b) după perioada de raportare distingem :
 analize permanente, curente;
 analize ocazionale, speciale solicitate de manageri sau acționari
c) după modalitățile de desfă șurarea a analizelor întâlnim :
 analize care se desfășoară la nivele organizatorice
 analize pe tematici, ca de pildă analiza stării economice a societății comerciale
Pentru a -și îndeplini sarcinile stabilite, analiza stării economice și financiare a firme i
se bazează pe următoarele funcții :

Analiza performanțelor economico – financiare
15
 funcția de diagnoză;
 funcția de descompunere a rezervelor interne;
 funcția de sporire a eficienței economice;
 funcția de conservare a rezultatelor precedente
Utilizatorii informațiilor furnizate de analiza economico – financiară se împart în două
mari categorii : – utilizatori interni, adică managerul firmei
– utilizatori externi : creditori, investitori, parteneri comerciali ai firmei, statul.
Managerii monitorizează în permanență activitatea firmei. Informațiil e furnizate de
analiza economico –financiară trebuie să stea la baza fundamentării deciziilor operative,
curente și strategice viitoare privind traiectoriile de urmat.
Creditorii firmei acordă împrumuturi pentru investiții pentru activitatea curentă.
Fundam entarea deciziei de creditare se face în funcție de felul împrumutului :
– pentru împrumuturi pe termen scurt creditorul este interesat de lichiditatea firmei,
adică de capacitatea firmei de a face față plăților pe termen scurt.
– pentru împrumuturi pe tremen lung creditorul monitorizează starea de solvabilitate
financiară și rentabilitate economiocă.
Investitorii care achiziționează acțiunile firme, au un dublu scop :
 să încaseze un dividend mai mare decât rata dobânzii pe piața financiară;
 să speculeze valo area titlului la Bursă. În acest caz investitorii sunt interesați de
rentabilitatea financiară a firmei, cotația titlului la Bursă.
Partenerii comercial i sunt furnizorii și clienții unei firme.
 Clenții sunt interesați de viabilitatea firmei, adică de măsur a în care aceasta poate
să-și onoreze obligațiile contractuale și dacă firma va rămâne un potențial furnizor viitor.
Riscul asumat de client este unul comercial.
 Furnizorii urmăresc, pe de o parte, măsura în care firma își poate achita datoriile
conform cl auzelor contractuale, iar pe de altă parte, menținerea firmei ca un client fidel.
Furnizorii își asumă riscul comercial cât și riscul acordării de credite neperformante.
Statul , prin organele sale financiare specializate, este interesat de analiza corectă a
activității firmei în vederea încasării impozitelor și taxelor în conformitate cu legislația
financiar -fiscală în vigoare. Statul își asumă riscul neîncasării la termen a obligațiilor
financiar -fiscale ale agentului economic.

Analiza performanțelor economico – financiare
16
2.2. A naliza de ansamblu a situației financiar -patrimoniale

Analiza financiară se înscrie în problematica analizei pe bază de bilanț, a contului de
profit și pierdere a agenților economici, evidențiind în același timp substările de lichiditate,
solvabilitate, echilibru și falime nt ale acestora.
Bilanțul contabil este un tablou sintetic care evidențiază starea de echilibru între
resurse și utilizarea acestora, într -o perioadă de timp, determinată de obicei de durata
exercițiului financiar.
Activul bilanțier cuprinde averea unei so cietăți comerciale care, în funcție de gradul de
lichiditate, se poate descompune în următoarele segmente:
 active lichide, formate din sume și alte valori aflate în casieria unității, precum și din
sumele înscrise în conturile bancare
 active cu lichiditat e parțială, formate din stocuri, creanțe și titluri de valoare, care pot
fi transformate în lichidități într -o proporție de 50 -70%
 active cu lichiditate redusă, formate din imobilizările corporale, necorporale și
financiare a căror lichiditate este cuprins ă între 20 -50%.
Activele lichide și cele cu lichiditate parțială reprezintă, din punctul de vedere al
ciclului de exploatare, alocări ciclice , care se transformă succesiv pe parcursul unui ciclu de
exploatare.
Activele cu lichiditate redusă sunt alocări p ermanente , întrucât permit recuperarea
investiției financiare pe parcursul mai multor cicluri de exploatare.
Elementele componente ale datoriilor și capitalurilor proprii, după gradul lor de
exigibilitate, se grupează în:
 datorii exigibile pe termen scurt, formate din datoriile față de furnizori, bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale și diverși creditori
 datorii exigibile pe termen lung, formate din împrumuturile pentru investiții
 capitaluri proprii, formate din capitalurile proprii și din provizioa ne pentru riscuri și
cheltuieli.
Analiza bilanțului contabil vizează cele două componente ale acestuia și se realizează
atât static, cât și în dinamică, și anume:
 analiza statică care se bazează pe ponderi în care fiecare post se exprimă ca o
mărime procen tuală din totalul activului sau a pasivului bilanțier
 analiza în dinamică care se bazează pe indici în care posturile din bilanț sunt
exprimate sub formă de modificări procentuale față de valoarea aceleiași poziții a unui an de

Analiza performanțelor economico – financiare
17
bază considerat egal cu 100% (indici cu bază fixă) sau succesiv față de perioada precedentă
(indici cu bază în lanț).

2.2.1. Analiza dinamică a structurii activelor la HOTEL BEYFIN

Activul bilanțului cuprinde pe de -o parte, valoarea netă a mijloacelor materiale și
bănești, iar pe de altă parte, creanțele pe care societatea comercială le are de încasat de la terți.
Valoarea netă a unui activ se obține deducând din valoarea sa de intrare amortismentele și
provizioanele legal constituite.
În conformitate cu prevederile legale1, activ ul bilanțului se structurează în următoarele
grupe:
A. active imobilizate;
B. active circulante;
C. cheltiueli înregistrate în avans;
A) Activele imobilizate sunt formate din bunuri mobile și imobile, corporale și
necorporale, achiziționate de la terți sau produse în societatea comercială și care intră în
patrimoniul acesteia pe diferite căi: investiții, donații, aport în natură etc. Din punct de vedere
financiar, activele imobilizate participă la mai multe cicluri productive, se uzează treptat,
investiția inițială fiind recuperată în mai multe exerciții financiare, pe calea amortizării.
Activele imobilizate, din punct de vedere al conținutului lor material, se grupează în:
1) imobilizări necorporale;
2) imobilizări corporale;
3) imobilizări financiare.
1) Imobilizările necorpor ale se structurează în următoarele componente:
 cheltuieli cu constituirea societății comerciale;
 cheltuieli de cercetare și dezvoltare;
 concesiuni, brevete, licențe, mărci de fabrică și alte drepturi și valori similare;
 alte active necorporale.
2) Imobilizăr ile corporale formează componența productivă a unei firme și din care fac
parte:
 terenurile și amenajările aferente;
 construcții;
 instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații:

1 -Legea contabilit ății nr. 82/1991, publicată în M.O. nr. 265/27.12.1991, republicată în M.O. nr.
454/18.06.2008

Analiza performanțelor economico – financiare
18
 echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de luc ru)
 aparate și instalații de măsurare, control și reglare
 mijloace de transport
 animale și plantații
 mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și
alte active corporale
3) Imobilizările financiare cuprind valoarea:
 titlurilor de participare reprezintă valoarea acțiunilor sau a altor titluri de valoare, pe
care societatea comercială le deține ca parte din capitalul social al altei societăți comerciale;
 titlurilor imobilizate ale activității de portofoliu sunt achizițio nate de la bursa de
valori, prin intermediul unei societăți de valori mobiliare constituită în condițiile legii.2;
 altor titluri și creanțe imobilizate vizează împrumuturile acordate unităților care dețin
titluri de participații, acordarea de garanții și c auțiuni în cazul executării unei obligații.
B) Activele circulante constituie o componentă a elementelor patrimoniale, legate
nemijlocit de un singur ciclu de exploatare. De aceea și viteza lor de transformare este mai
rapidă decât în cazul imobilizărilor corporale. Din punct de vedere financiar, accelerarea
vitezei de rotație a activelor circulante înseamnă de fapt crearea premiselor necesare sporirii
capacității de autofinanțare a activității productive.
Activele circulante cuprind:
 stocuri;
 creanțe;
 plasamente și disponibilități bănești (trezoreria unității).
1. Stocurile se referă la :
 materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar și baracamente;
 producția în curs de execuție;
 semifabricate, produse finite și produse reziduale;
 animale;
 mărf uri și ambalaje.
2. Creanțele reprezintă sumele bănești imobilizate temporar la terți. Factorii de influență a
creanțelor sunt:
 cifra de afaceri;
 prevederile contractuale privind termenele de achiziție;

2 -Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în M.O. nr. 1066 din 17.11.2006

Analiza performanțelor economico – financiare
19
 garanțiile materiale constituite în cazul insolvabili tății clienților (debitorilor);
 structura vânzărilor;
 calitatea produselor vândute etc.
3. Trezoreria unității cuprinde disponibilitățile bănești, plasamentele pe termen scurt și alte
valori aflate temporar în casieria unității. În dinamică, o sporire a tr ezoreriei, determină atât
consolidarea stărilor de lichiditate și solvabilitate financiară, cât și menținerea într -un
echilibru monetar permanent a firmei și, pe această bază, are loc întărirea capacității de
autofinanțare a firmei.
C) În categoria cheltui elilor înregistrate în avans sunt cuprinse cheltuielile
înregistrate în cursul unui exercițiu financiar, dar care privesc costurile perioadelor următoare
și vor afecta rezultatelie unuei perioade viitoare. Ele reprezintă sumele angajate sau efectiv
plătite pentru realizarea unor lucrări sau servicii care privesc exercițiile viitoare și care nu
afectază rezultatele execițiului curent, cum sunt :
– chiriile sau locațiile de gestiune achitate anticipat;
– plăți anticipate pentru abonamente la publicații sau pentru alte servicii ulterioare;
– cheltuieli efectuate în avans privind reparațiile capitale, reparațiile curente și reviziile
tehnice.
1. Analiza dinamică a activelor cu bază fixă – anul 2016 este considerat anul de
bază
a) Analiza activelor imobilizate :
2017 f ață 2016
– imobilizări necorporale =
%71,010.11004.01440.570
– imobilizări corporale =
%92.92310024.696228.173
– total active imobilizate =
%06,93610028.710268.743
2018 față 2016
– imobilizări necorporale =
%43,5311004.01421.332
– imobilizări corporale =
%13,184.110024.696292.433
– total active imobilizate =
%87,092.110028.710313.765
b) Analiza activelor circulante :
2017 față 2016
– stocuri =
%42,21910075.609165.902

Analiza performanțelor economico – financiare
20
– creanțe =
%86,98100570.772564.363
– casa și conturi la bănci =
%39,111100142.299158.514
– total active circulante =
%69,112100788.680888.779
2018 față 2016
– stocuri =
%71,20810075.609157.809
– creanțe =
%33,81100570.772464.230
– casa și conturi la bănci =
%70,133100142.299190.267
– total active circulante =
%99,102100788.680812.306
c) Analiza activelor totale :
2017 față 2016 =
%61,141100390.817522.157.1
2018 față 2016 =
%76,137100390.817071.126.1
Tabel 2.1. Analiza dinamică cu bază fixă
Nr.Crt. Denumire indicator 2016 2017 față 2016 2018 față 2016
1. Imobilizări necorporale 100 %
%71,010.1
%43,531
2. Imobilizări corporale 100 %
%92.923
%13,184.1
3. Imobilizări financiare – – –
4. TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 100 %
%06,936
%87,092.1
5. Stocuri 100 %
%42,219
%71,208
6. Creanțe 100 %
%86,98
%33,81
7. Investiții financiare pe termen scurt – – –
8. Casa și conturi la bănci 100 %
%39,111
%70,133
9. TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 100 %
%69,112
%99,102
10 Cheltuieli în avans – – –
11. TOTAL ACTIVE 100 %
%61,141
%76,137
*Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa „bilanț listă”
Interpretările rezultatelor obținute din analiza dinamică cu bază fixă preze ntate în
tabelul nr.2.1 , sunt următoarele:
 Imobilizările necorporale au înregistrat o creștere în anul 2017 față de anul 2016
datorită achiziti onării unor programe de soft necesare departamentului financiar -contabil și
recepție. În anul 2018 s -a înregistrat scăderea deoarece a fost scoase din gestiune programele
utilizate anterior;
 Valoarea imobilizărilor corporale pe perioada analizată a suferit o continuă creștere
datorită modernizarii hotelului prin achiziționarea de: mobilier de camera și baie, televizor în

Analiza performanțelor economico – financiare
21
cameră și spațiile comune, frigider minibar în cameră, amenajarea și dotarea sălii de
conferință;
 Valoarea stocurilor este in cerștere in 2017 față de anul 2016 datorită modernizării
hotelului, urmând o ușoara scădere in 2018 față de 2017;
 Creațele sociatății sunt în continuă scădere deoarece clienții au achitat în timpul
prevăzut în contractul de prestării servicii.
 Valoarea conturilor la b ănci este mai ridicată la sfârșitul anului 2018 față de 2016
datorită faptului că nu s -a ridicat numerar pentru efectuarea investiții în materiale necesare
desfășurării activității hotelului.
2. Analiza dinamică a activelor cu baza în lanț
a. Analiza activel or imobilizate :
2017 față 2016
– imobilizări necorporale =
%71,010.11004.01440.570
– imobilizări corporale =
%92.92310024.696228.173
– total active imobilizate =
%06,93610028.710268.743
2018 față 2017
– imobilizări necorporale =
%58,52100570.40332.21
– imobilizări corporale =
%16.128100173.228433.292
– total active imobilizate =
%75,116100743.268765.313
b. Analiza activelor circulante :
2017 față 2016
– stocuri =
%42,21910075.609165.902
– creanțe =
%86,98100570.772564.363
– casa și conturi la bănci =
%39,111100142.299158.514
– total active circulante =
%69,112100788.680888.779
2018 față 2017
– stocuri =
%12,95100165.902157.809
– creanțe =
%25,82100363.564230.464
– casa și conturi la bănci =
%03,120100514.158267.190

Analiza performanțelor economico – financiare
22
– total active circulante =
%39,91100779.888306.812
c. Analiza activelor totale :
2017 față 2016 =
%61,141100390.817522.157.1
2018 față 2017 =
%28,97100522.157.1071.126.1
Tabel 2.2. Analiza dinamică cu bazå în lanț a activelor
Nr. Crt. Denumire indicator 2016 2017 față 2016 2018 față 2017
1. Imobilizări necorporale –
%71,010.1
%58,52
2. Imobilizări corporale –
%92.923
%16.128
3. Imobilizări financiare – – –
4. TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE –
%06,936
%75,116
5. Stocuri –
%42,219
%12,95
6. Creanțe –
%86,98
%25,82
7. Investiții financiare pe termen scurt – – –
8. Casa și conturi la bănci –
%39,111
%03,120
9. TOTAL ACTIVE CIRCULANTE –
%69,112
%39,91
10 Cheltuieli în avans – – –
11. TOTAL ACTIVE –
%61,141
%28,97
*Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa „bilanț listă”

2.2.2. Analiza dinamică a structurii datoriilor și capitalului propriu la Hotel
Beyfin

Datoriile și capitalurile societății comerciale sunt grupate după gradul lor de
exigibilitat e. Datoriile și capitalurile proprii cuprind următoarele grupe:
A. Capitaluri proprii;
B. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli;
C. Datorii totale;
D. Venituri înregistrate în avans.
A) Capitalurile proprii (CPR) însumează toate resursele de care dispune o firmă,
resurse necesare finanțării imobilizărilor acesteia, și anume:
 capitalul social cuprinde aportul pe care acționarii sau asociații l -au adus în societate
la constituirea acesteia. Capitalul social poate fi subscris și/sau vărsat;
 prime legate de capital pot fi de emisiune, de aport și de fuziune, rezultând din operații
de majorare a capitalului;
 rezerve din reevaluare vizează imobilizările corporale și financiare și se determină ca
diferență între valoarea actualizată și valoarea înregistrată în contabilita te a acestor
imobilizări ;

Analiza performanțelor economico – financiare
23
 rezerve sunt o parte a capitalurilor proprii constituite din profitul brut sau net repartizat
la sfârșitul exercițiului financiar și care se împart în rezerve legale, statutare și alte rezerve. ;
 rezultatul reportat se referă fie la pierderea exercițiului financiar precedent, fie la
profitul amânat la repartizare conform hotărârii adunării generale a acționarilor ;
 rezultatul exercițiului poate îmbrăca forma profitului net sau a pierderii totale
determinate de efectuarea unor cheltu ieli peste nivelul veniturilor totale ;
 fonduri reprezintă surse de autofinanțare a capitalului imobilizat, a premierii
salariaților (prin fondul de participare la profit) și a altor activități ;
 subvenții pentru investiții sunt resurse constituite din aloca țiile bugetare sau din alte
surse externe, destinate finanțării activității de producere sau de achiziție a unor echipamente,
finanțării unor activități pe termen lung sau a altor cheltuieli de natură investițională ;
 provizioane reglementate se constituie p e seama cheltuielilor aferente exercițiilor
financiare viitoare și se referă , în principal, la reevaluarea stocurilor și la amortizarea
accelerată a mijloacelor fixe aflate în patrimoniul firmei .
B) Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli reprezintă re zerve care se constituie
pentru elemente din activ ori din pasiv incerte sau pentru cheltuieli care devin exigibile în
perioadele următoare. În această categorie se au în vedere:
 provizioanele pentru litigii, amenzi, penalități, despăgubiri incerte;
 proviz ioanele pentru cheltuieli anticipate pe mai multe exerciții;
 provizioanele pentru pierderi din cursul valutar pentru datorii în devize;
 alte provizioane.
C) Datoriile sunt resurse externe atrase pentru finanțarea activității curente sau pentru
activitatea investițională și cuprind:
 împrumuturile și datoriile asimilate reprezintă resurse externe de finanțare a activității
curente și investiționale pe termen scurt, mediu și lung;
 furnizorii și conturile asimilate cuprind resursele bănești atrase temporar de l a terți ;
 avansurile primite de la clienți sunt resurse temporare de finanțare, constituite din
sumele avansate de clienți pentru produsele care se vor livra, lucrările care se vor executa sau
serviciile care se vor presta de unitate în perioada următoare ;
 alte datorii constituie resurse temporare de finanțare a activității firmei, fiind formate
din obligațiile pe care unitatea economică le are față de personalul propriu, bugetul statului,
bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale, creditorii și asociați i firmei și alții .

Analiza performanțelor economico – financiare
24
D) Veniturile înregistrate în avans sunt reprezentate de încasări în vederea prestării
unor servicii ulterioare sau venituri aferente perioadelor sau exercițiilor următoare care nu
trebuie să afecteze veniturile exercițiului curent, cum sunt :
– chirii încasate cu anticipație;
– taxe pentru abonamente încasate cu anticipație;
– prime de asigurare, locații de gestiune, încasări din vânzarea de locuințe cu plata în
rate, etc., care privesc perioadele următoare
O parte din aceste venituri sunt în casate în avans, iar o altă parte sunt în situația de a fi
realizate.
1. Analiza din amică cu bază fixă – anul 2016 e ste considerat anul de bază
a) Analiza datoriilor pe termen scurt :
2017 față 2016 =
%59,132100855.237394.315
2018 față 2016 =
%51,136100855.237704.324
b) Analiza capitalului subscris vărsat : datorită faptului că nu s -a modificat în
perioada analizată valoarea indicatorului este 100 %.
c) Analiza rezervelor : datorită faptului că nu s -au modificat în perioada analizată
valoarea in dicatorului este 100 %.
d) Analiza rezultatului exercițiului financiar :
2017 față 2016 =
%19,163100116.305933.497
2018 față 2016 =
%70,171100116.305899.523
e) Analiza totalului capitalului propriu :
2017 față 2016 =
%31,145100535.579128.842
2018 față 2016 =
%27,138100535.579367.801
Tabel 2.3. Analiza dinamică cu baza fixă a datoriilor și capitalului propriu
Nr.
Crt. Denumire indicator 2016 2017 față
2016 2018 față
2016
1. Datorii pe termen scurt 100 %
%59,132
%51,136
2. Capital subscris vărsat 100 % 100 % 100 %
3. Rezerve 100 % 100 % 100 %
4. Rezultatul exercițiului financiar 100 %
%19,163
%70,171
5. TOTAL CAP ITAL PROPRIU 100 %
%31,145
%27,138
*Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa „bilanț listă”

Analiza performanțelor economico – financiare
25
Interpretările rezultatelor obținute din analiza dinamică cu baz ă fixă prezentate în
tabelul 2.3, sunt următoarele:
 Valoarea datoriilor pe temnen scurt a crescut în anul 2017 față de anul 2016 datorită
creșterii valorii materialelor consumabile pentru activitatea hotelieră.
 Capitalul subsris varsat și rezervele nu au suferit nici o modificare pe perioada
analizată.
 Rezultatul exercițiului financir este în continuă crestere datorita faptului că sa
înregistrat o crestere constantă a veniturilor.
2. Analiza dinamică cu baza în lanț a datoriilor și capitalului propriu
a. Analiza datoriilor pe termen scu rt :
2017 față 2016 =
%59,132100855.237394.315
2018 față 2017 =
%95,102100394.315704.324
b. Analiza capitalului subscris vărsat : datorită faptului că nu s -a modificat în
perioada analizată valoarea indicatorului este 100 %.
c. Analiza rezervelor : datorită faptului că nu s -au modificat în perioada analizată
valoarea indicatorului este 100 %.
d. Analiza rezultatului exercițiului financiar :
2017 față 2016 =
%19,163100116.305933.497
2018 față 2017 =
%21,105100933.497899.523
e. Analiza totalului capitalului propriu :
2017 față 2016 =
%31,145100535.579128.842
2018 față 2017 =
%15,95100128.842367.801
Tabel 2.4. Analiza dinamică cu baza in lanț a datoriilor si capitalului propriu
Nr.
Crt. Denumire indicator 2016 2017 față
2016 2018 față
2017
1. Datorii pe termen scurt –
%59,132
%95,102
2. Capital subscris vărsat – 100 % 100 %
3. Rezerve – 100 % 100 %
4. Rezultatul exercițiului financiar –
%19,163
%21,105
5. TOTAL CAPITAL PROPRIU –
%31,145
%15,95
*Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa „bilanț listă”

Analiza performanțelor economico – financiare
26
2.3. A nalia structurii p atrimoniale pe baza bilanțului financiar

Bazându -se pe datele din bilanțul contabil și din anexele sale, bilanțul financiar
urmărește evidențierea aspectelor financiare referitoare la derularea unei afaceri. În acest sens,
activele se grupează după criter iul li chidității financiare (F igura 2.1.), iar datoriile și capitalul
propriu sunt grupate după crit eriul exigibilității (F igura 2.2.) astfel:

ACTIVE CONTABILE ACTIVE FINANCIARE
(LICHIDE)
IMOBILIZĂRI
 Corporale
 Necorporale
Imobilizări financiare cu o
lichiditate redusă
(30-40%) Creanțe din active imobilizate peste 1 an
Creanțe din active circulante peste 1 an
Cheltuieli înregistrate în avans peste 1 an
Creanțe: provizioane din active circulante sub 1 an
Cheltuieli înregistrate în avans sub 1 an
Stocuri și provizioane din stocuri Imobilizări financiare cu o
lichiditate medie (50 -60%)
Titluri de plasament
Provizioane aferente
Conturi la bănci
Casa și acreditive
Active li chide (100%)
Figura 2.1. – Gruparea activelor după criteriul lichidității

DATORII ȘI CAPITALURI PROPRII
CONTABILE DATORII ȘI CAPITALURI
PROPRII FINANCIARE
(EXIGIBILE)
Capitaluri proprii Capitaluri proprii
Provizioane pentru riscuri și cheltuieli
între 1-5 ani
Datorii pe termen mediu
Datorii între 1 -5 ani
Provizioane peste 5 ani Datorii pe termen lung Datorii peste 5 ani
Datorii sub 1 an Datorii pe termen scurt
Figura 2.2. – Gruparea datoriilor și capitalului propriu după criteriul exig ibilității
Gruparea activelor din bilanț după criteriul lichidității se bazează pe faptul că în orice
moment al derulării afacerii, imobilizările corporale, necorporale și creanțele nerecuperate în
interiorul exercițiului financiar pot fi transformate în l ichidități numai în proporție de 30 -40
%, creanțele sub un an și stocurile sunt lichide în proporție de 50 -60%, iar disponibilitățile
bănești și plasamentele sunt lichide integral.

Analiza performanțelor economico – financiare
27
Analiza pe verticală a activului financiar vizează pe de o parte ponderea f iecărei grupe
de active în total, iar pe de altă parte evoluția fiecărei grupe pe parcursul mai multor exerciții
financiare.
Gruparea datoriilor și capitalului propriu după criteriul exigibilității are în vedere
modalitățile de finanțare ale investițiilor în active și anume:
 capitalurile proprii, datoriile pe termen mediu și lung constituie surse de finanțare a
investițiilor financiare cu o lichiditate redusă
 datoriile pe termen scurt sunt surse de finanțare a capitalului de lucru sau a necesarului
de fond de rulment
Analiza pasivului financiar vizează două coordonate:
 analiza statică – evidențiază ponderea fiecărei grupe în total
 analiza în dinamică – reflectă modificările care au avut loc în structura surselor de
finanțare pe termen mediu și lung, pe de al tă parte pe termen scurt.
Analiza pe orizontală a bilanțului financiar evidențiază modalitățile de realizare a
echilibrelor financiare pe termen scurt, mediu și lung.

ACTIVE DATORII ȘI CAPITALURI PROPRII
IMOBILIZĂRI FINANCIARE CU O
LICHIDITATE REDUSĂ CAPITALURI PROPRII
IMOBILIZĂRI FINANCIARE CU O
LICHIDITATE MEDIE DATORII PE TERMEN MEDIU ȘI
LUNG
ACTIVE LICHIDE DATORII PE TERMEN SCURT
Figura 2.3. – Structuta bilianțului financiar

2.4. A naliza structurii patrimoniale pe baza bilanțului functional

Bilanțul funcțional este un tablou sintetic în care posturile sunt structurate atât în
activul, cât și în pasivul bilanțului în două grupe, și anume:
 grupe de utilizări de resurse pentru active
 grupe de resurse pentru datorii și capitaluri proprii
ACTIVE DAT ORII ȘI CAPITALURI PROPRII
UTILIZAREA RESURSELOR RESURSE
INVESTIȚII PERMANENTE
 Active nete imobilizate RESURSE PERMANENTE
 Capital social
 Rezerve legale
 Alte rezerve
 Alte fonduri
 Provizioane
 Împrumuturi pe termen mediu și lung

Analiza performanțelor economico – financiare
28
INVESTIȚII TEMPORARE
Active de exploatare
 Stocuri
 Creanțe
 Diferențe de conversie -activ
 Debitori
Active în afara exploatării
 TVA de rambursat
 Impozite achitate în plus
 Capital subscris și vărsa t RESURSE TEMPORARE
Pentru exploatare
 Furnizori
 Avansuri și aconturi primite
 Creditori
 Diferențe de conversie -pasiv
În afara exploatării
 Obligații față de buget
INVESTIȚII ÎN LICHIDITĂȚI
 Disponibilități în lei și valu tă
 Valori mobiliare de plasament RESURSE DE LICHIDITĂȚI
 Împrumuturi pe termen scurt
Soldul creditor al contului de
disponibilități
Figura 2.4. – Structura bilanțului funcțional

2.4.1. Analiza activelor funcționale

Activele func ționale grupează patrimoniul societății comerciale după cele trei
componente ale funcției de investire, și anume:
 investiția permanentă (neciclică) în imobilizări
 investiția temporară (ciclică) în active de exploatare
 investiția temporară (ciclică) în lich idități
Investiția permanentă în imobilizări caracterizează strategia pe termen lung a unității
economice.
Investiția temporară în active de exploatare depinde, pe de o parte de ciclul de
fabricație (exploatare), iar pe de altă parte de strategia vânzărilo r adoptată de managerii
societății comerciale. Investiția temporară în active în afara exploatării reflectă politica fiscală
a statului în domeniul rambursării datoriilor față de agenții economici.
Investiția temporară în lichidități semnifică fie angajar ea societății în afacerile altor
firme, fie neangajarea în afaceri a firmei, în cazul constituirii de depozite bancare, sau
înseamnă o fluidizare accelerată a afacerilor care asigură firmei o solidă stare de lichiditate.
Analiza se adâncește la nivelul fie cărei categorii de investiții pentru a se identifica
componentele decisive în mecanismul de funcționare al firmei

2.4.2. Analiza datoriilor și capitalurilor proprii funcționale

Datoriile și capitalurile proprii funcționale reflectă modalitățile de finan țare a
investițiilor permanente (neciclice) și a celorlalte investiții (ciclice).

Analiza performanțelor economico – financiare
29
Sursele de finanțare a investițiilor permanente pot fi proprii (capital social, rezerve
legale, alte rezerve, alte fonduri, provizioane) și străine, adică împrumuturile banca re pe
termen mediu și lung.
Sursele de finanțare ale investițiilor de exploatare sunt constituite atât din credite
comerciale, cât și din obligațiile pe care agenții economici le au față de angajați, acționari și
diverși creditori.
Sursele de finanțare ale investițiilor în afara exploatării sunt formate din obligațiile
agenților economici față de bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale.
Resursele de lichidități sunt constituite din împrumuturile pe termen scurt, precum și
din liniile de credit angajate de unitatea economică față de bănci.

2.5. A naliza patrimonială în baza ratelor de structură a Hotelului Beyfin

2.5.1. Analiza ratelor de structură ale activelor

Analiza structurii patrimoniale , denumită și analiza pe verticală a bilanțului vizează
următoarele obiective:3
 stabilirea și evaluarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale;
 evidențierea principalelor mutații calitative în starea mijloacelor și a surselor generate de
schimbări interne și de interacțiunea cu me diul economico -social;
 aprecierea stării patrimoniale și financiare;
 fundamentarea politicii și a strategiei financiare .
Ratele de structură se determină fie ca ponderi ale grupelor de active sau datorii și
capitaluri proprii în totalul activelor sau a da toriilor și capitalurilor proprii, fie ca ponderi ale
diferitelor elemente în cadrul fiecărei grupe.
Ratele de structură a activelor se grupează în:
 rata generală a imobilizărilor;
 rata generală a activelor circulante, care se descompune în:
 rata stocurilo r;
 rata creanțelor;
 rata trezoreriei.
 rata cheltuielilor în avans;
 rata primelor privind rambursarea obligațiunilor.

3 -I. Mihai, ș.a., Anal iza situației financiare a agenților economici, Ed. Mirton, Timișoara, 1997, p. 71

Analiza performanțelor economico – financiare
30
a) Rata generală a imobilizărilor (RI) evidențiază ponderea pe care imobilizările o
dețin în totalul patrimoniului unității economice. Rat a imobilizărilor se determină ca un raport
procentual între valoarea net contabilă a imobilizărilor patrimoniale ( AI) și active ( A), astfel:
100AAIRI

O sporire a ratei imobilizărilor, comparativ cu începutul exercițiului financia r,
semnifică o consolidare a infrastructurii firmei și pe această bază are loc sporirea credibilității
firmei în fața investitorilor și a creditorilor. O diminuare a ratei imobilizărilor înseamnă fie o
recuperare a investiției inițiale, fie o neangajare a firmei în programe de investiții.
Analizând situația din bilanțul anilor 2016, 2017, 2018, la HOTEL BEYFIN, rata
generală a imobilizărilor este următoarea:
%51,3100817310710.28100AAIRI2016

%22,23100157522.1743.268100AAIRI2017

%75,28100071.126.1765.313100AAIRI2018

În perioada analizată, rata generală a imobilizărilor înregistrează o creștere continuă ca
urmare a modernizării hotelului.
Rata imobilizărilor se descompune în trei segmente:
i. rata imobilizărilor necorporale (RIN)
ii. rata imobilizărilor corporale (RIC)
iii. rata imobilizărilor financiare (RIF)
i) Rata imobilizărilor necorporale (RIN) exprimă ponderea pe care această categorie o
are în totalul imobilizărilor:
100AIANCRIN 

Sporirea valorii acestui indicator semnifică fie o expansiune come rcială, fie o
perfecționare a sistemului informațional economic, fie o consolidare a cercetării științifice în
domeniul în care firma își desfășoară activitatea.
%98,13100710.28014.4100AIANCRIN2016

%10,15100743.268570.40100AIANCRIN2017

%80,6100765.313332.21100AIANCRIN2018

Analiza performanțelor economico – financiare
31
Imobilizările necorporale ale Hotelului Beyfin sunt de natura „alte imobilizări
necorporale” și reprezintă soft -urile de contabilitate și management hotelier achiziționate
conform legislației în vigoare privind drepturile de autor. Rata imobil izărilor necorporale
crește în 2017 față de anul 2016, activitatea hotelieră înregistrând o expansiune comercială si
perfecționarea sistemului informațional.
ii) Rata imobilizărilor corporale (RIC) evidențiază ponderea pe care valoarea net
contabilă a aces tei categorii o deține în totalul imobilizărilor:
100AIACPRIC 

O sporire a valorii acestei rate constituie calea principală de angajare de noi credite
comerciale. Diminuarea valorii indicatorului poate însemna o restrângere a gajului comercial.
În perioada 2016 – 2018, situația ratelor imobilizărilor corporale se prezintă astfel:
%02,86100710.28696.24100AIACPRIC2016

%90,84100743.268173.228100AIACPRIC2017

%20,93100765.313433.292100AIACPRIC2018

Imobilizările corporale dețin o pondere ridicată î n total active imobilizate, această
pondere păstrându -se în limite constante, cu o ușoară tendință de scădere in 2017, urmată de o
creștere în 2018. O rată ridicată a imobilizărilor corporale semnifică principala garanție de
angajare de credite în caz de necesitate.
Mărimea acestui indicator caracterizează natura activității hoteliere care necesită
modernizarea dotărilor din camere pentru o desfășurare normală a activității.
Rata imobilizărilor corporale măsoară capacitatea agentului economic de a rezista în
cazul unor crize și de a se adapta la schimbări bruște ale tehnicii. O rată ridicată face dificilă
conversia activelor agentului economic în disponibilități.
iii) Rata imobilizărilor financiare (RIF) pune în evidență ponderea relațiile financiar –
patrimoniale externe le au în totalul activelor imobilizate:
100AIAFRIF 

O sporire a acestei rate semnifică o expansiune a mecanismelor financiare cu terțe
firme. Diminuarea indicatorului înseamnă de fapt neangajarea firmei în operațiuni de capital.
Pentru că societatea nu are imbilizări financiare rata imobilizărilor financiare nu se
calculează.

Analiza performanțelor economico – financiare
32
b) Rata generală a activelor circulante (RAC) evidențiază ponderea acestor
categorii în totalul activelor:
100AACRAC 

O creștere a nivelului indicatorului comparativ cu începutul exercițiului financiar
poate însemna fie o încetinire a procesului productiv sau a derulării afacerii (prin sporirea
stocurilor), fie o accelerare a vânzărilor prin acordarea unui credit comercial pe o perioadă mai
îndelungată sau o consolidare a lichidității imediate a agentului economic.
La HOTEL BEYFIN. situația ratei pentru anii 2016, 2017, 2018 este:

%49,96100390.817680.788100AACRAC2016

%78,76100522.157.1779.888100AACRAC2017

%14,72100071.126.1306.812100AACRAC2018

Rata înregistrează o scădere constantă de la 96,49% în 2016 la 72,14% in 2018.
Scăderea este explicată prin cresterea fluxurilor din trezorerie din 2016 față de 2018 și
scăderea creanțelor. Pentru identificarea cauzelor care au condus la aceast ă situație se impune
adâncirea analizei acestui indicator pe componentele sale, și anume:
i. rata stocurilor (RS)
ii. rata creanțelor (RCR)
iii. rata trezoreriei (RTR)
i) Rata stocurilor (RS) se determină ca un raport procentual între stocurile existente în
unitatea e conomică la un moment dat și activele circulante ale acesteia
100ACSRS

O creștere a acestui indicator determină fie dilatarea ciclului productiv, fie creșterea
producției pe stoc, fie sporirea stocului de mărfuri și ambalaje din u nitate.
La HOTEL BEYFIN. situația ratei pentru anii 2016, 2017, 2018 este:

%59,9100680.788609.75100ACSRS2016

%67,18100779.888902.165100ACSRS2017
%43,19100306.812809.157100ACSRS2018

Rata stocurilor este în continuă creștere deoarece s -au introdus porduse n oi de minibar
în camere.

Analiza performanțelor economico – financiare
33
Rata stocurilor se analizează pe componente în funcție de gradul de transformare a
acestora, astfel:
 rata stocului de materii prime (RMP)
 rata stocurilor aflate la terți (RSMT)
 rata stocului de producție în curs de execuție (RPCE)
 rata stocului de produse finite și semifabricate (RPF)
 rata efectivelor de animale (REA)
 rata stocului de mărfuri și ambalaje (RM)
(a) Rata stocului de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar,
baracamente (RMP) se determină ca un raport p rocentual între valoarea acestor stocuri și
stocurile totale existente în unitate la finele perioadei analizate:
100SSMPRMP

O sporire a acestui indicator semnifică o aprovizionare peste necesar, o schimbare a
structurii de fabricați e sau chiar o încetinire a rotației stocurilor.
La HOTEL BEYFIN. situația ratei pentru anii 2016, 2017, 2018 este:
%55,6310075.60948.048100SSMPRMP2016

%46,45100165.90275.420100SSMPRMP2017

%85,45100157.80972.356100SSMPRMP2018

Ponderea stocului de materiale consu mabile este în scădere 2018 față de 2016
deoarece aprovizionarea este corespunzătoare desfașurării activității hoteliere.
(b) Rata stocurilor aflate la terți (RSMT) se determină ca un raport procentual între
nivelul acestor stocuri și totalul stocurilor, astfel:

100SSMTRSMT
O sporire a nivelului acestui indicator semnifică creșterea imobilizărilor monetare la
terți.
(c) Rata stocului de producție în curs de execuție (RPCE) se determină ca un raport
procentual între valoar ea producției în curs de execuție și stocurile existente în unitate la un
moment dat:

100SSPCERPCE

Analiza performanțelor economico – financiare
34
O creștere a nivelului acestui indicator semnifică fie o mărire a duratei ciclului de
fabricație, fie o creștere a valorii pro ducției în curs de execuție ca urmare a schimbării
structurii de fabricație.
(d) Rata stocului de produse finite și semifabricate (RPF) evidențiază ponderea acestei
categorii de active circulante în totalul stocurilor:

100SSPFRPF
O creștere a nivelului acestui indicator semnalează imobilizări monetare semnificative.
(e) Rata efectivelor de animale (REA) se calculează ca un raport procentual între
efectivele de animale și totalul stocurilor, adică:

100SEAREA
În dinamică, sporirea efectivelor constituie imobilizări monetare în cazul în care cifra
de afaceri este în scădere.
(f) Rata stocului de mărfuri și ambalaje (RM) se calculează ca un raport procentual
între stocul de mărfuri și ambala je, pe de o parte, și stocurile totale existente în unitate la un
moment dat, pe de altă parte:

100SSMRM
În cazul în care nivelul indicatorului înregistrează o creștere comparativ cu perioada
precedentă, înseamnă că unitatea s -a aprovizionat cu mărfuri greu vandabile sau nu a reușit să
returneze, respectiv să valorifice, ambalajele nereturnabile.
În general rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul în funcție de natura
activității, ea fiind mai mare în sfera producției de bunuri materiale. La activități cu ciclu de
producție lung, rata stocurilor este mare. Intervin și factori conjuncturali care pot influența
agentul economic în mărirea stocurilor, un exemplu fiind de natură speculativă.
La HOTEL BEYFIN. situația ratei pentru anii 2016, 2017, 2018 este:
%45,36100609.75561.27100SSMRM2016

%53,54100902.165482.90100SSMRM2017

%14,54100809.157453.85100SSMRM2018

Acest indicator este în creștere în 2017 față de 2016 și în ușosră scădere în 2018 față
de 2017.
ii) Rata creanțelor (RCR) se calculează ca un raport procentual între creanțele
neîncasate și activele circulante existente în unitate la un moment dat:

Analiza performanțelor economico – financiare
35

100ACCRRCR 
O creștere a valorii acestei rate semnifică pe de o parte o intensi ficare a relațiilor
comerciale cu clienții, iar pe de altă parte, o imobilizare de lichidități.
Rata creanțelor la HOTEL BEYFIN în perioada analizată se prezintă astfel:
%37,72100680.788772.570100ACCRRCR2016

%49,63100779.888363.564100ACCRRCR2017

%14,57100306.812230.464100ACCRRCR2018

Rata creanțelor prezintă valori mari și în scădere ceea ce semnifică o imobilizare
monetară destul de mare datorată unor clienți rău platnici sau din diferite alte motive.
Aprofundarea analizei creanțelor are loc din punct de vedere al naturii creanțelor (clienți), al
certitudinii încasării lor și al termenului de realizare pe baza datelor prezentate în bilanțu l
contabil. La agentul economic analizat creanțele datorate clienților sunt certe și sunt pe
termen de 30 de zile.
iii) Rata trezoreriei (RTR) se determină ca un raport procentual între disponibilitățile
bănești, valorile existente în casierie la un moment dat și plasamentele pe scurtă durată și
activele circulante ale societății comerciale:
100ACTRRTR 

O sporire a nivelului indicatorului semnifică o întărire a capacității de plată a firmei,
precum și a rentabilității sale monetare.
Această rată în anii 2016, 2017, 2018 a fost :
%04,18100680.788299.142100ACTRRTR2016

%83,17100779.888514.158100ACTRRTR2017

%42,23100306.812267.190100ACTRRTR2018

În anul 2016, agentul economic a nalizat prezintă o rată de 18,04 % ce semnifică o
utilizare mai slabă de resurse, în 2017 s – a înregistrate o rată de 17,83 % ceea ce se explică
print – o scădere a resurselor financiare și în 2018 s – a înregistrat o scădere a ratei până la
23,42 % ceea ce semnifică o utilizare eficientă de resurse .
c) Rata cheltuielilor înregistrate în avans (RCA) se determină ca un raport
procentual între soldul contului de cheltuieli înregistrate în a vans și activele de la finele
perioadei supuse analizei:

Analiza performanțelor economico – financiare
36

100ASRRCA 
O variație pozitivă a indicatorului însemnă o creștere a cheltuielilor în avans.
În perioada analizată, la HOTEL BEYFIN. nu a înregistrat cheltuieli înregistrate î n
avans.
Indicatorii de analiză a activului bilanțier înregistrați de HOTEL BEYFIN în perioada
analizată, sunt prezentați în următorul tabel :
Tabel 2.5 . Indicatorii structurii activelor la Hotel Beyfin pe perioada 2016 – 2018
RATELE DE STRUCTURĂ SIMBOL 2016
% 2017
% 2018
%
1.RATA IMOBILIZĂRILOR RI 3,51 23,22 28,75
1.1.Rata imobilizărilor necorporale RIN 13,98 15,10 6,80
1.2.Rata imobilizărilor corporale RIC 86,02 84,90 93,20
1.3.Rata imobilizărilor financiare RIF 0 0 0
2.RATA ACTIVELOR CIRCULANTE RAC 96,49 76,78 72,14
2.1. Rata stocurilor RS 9,59 18,67 19,43
2.2. Rata creanțelor RCR 72,37 63,49 57,14
2.3. Rata trezoreriei RTR 18,04 17,83 23,42
3.RATA CHELTUIELILOR ÎN AVANS RCA 0 0 0
* Sursa: Situa ția financiară pe anii 20 16 – 2018 – anexa “bilanț listă”

2.5.2. Analiza ratelor de structură ale datoriilor și capitalurilor proprii

Ratele de structură ale datoriilor și capitalurilor propr ii evidențiază următoarele două
aspecte:
 ponderea pe care grupele de posturi le dețin în totalul datori ilor și capitalurilor proprii, pe
de o parte, respectiv ponderea fiecărei subgrupe de datorii și capitaluri prorpii în totalul grupei
respective, pe de altă parte;
 raportul în care se află două subgrupe de datorii și capitaluri proprii.
1. În prima categorie de indicatori se evidențiază:
a) rata autonomiei financiare totale (RAFT);
b) rata provizioanelor (RPV);
c) rata generală a serviciului datoriei (RSD);
d) rata veniturilor în avans (RVA).
a) Rata autonomiei financiare totale (RAFT) sau solvabilitatea patrimonială
exprimă gradul în care unitatea patrimonială poate face obligațiilor de plată. Indicatorul se
determină ca raport între capitalurile proprii și datorii totale plus capitaluri proprii:
100CPR DTCPRRAFT 

La HOTEL BEYFIN, în perioada 2016 -2018, solvabilitatea patrimonială s -a prezentat
astfel:

Analiza performanțelor economico – financiare
37

%85,70100390.817535.579100CPRDTCPRRAFT2016
%75,72100522.157.1128.842100CPRDTCPRRAFT2017

%16,71100071.126.1367.801100CPRDTCPRRAFT2018

La agentul economic analizat se constată că valoarea indicatorului pornește în 2016 de
la 70,85% , a junge în 2017 la valoarea 72,75 % datorită creșterii datoriilor și capitalurilor
proprii, iarîn 2018 scade la valoarea 71,16% datorită scăderii capitalurilor proprii.
Solvabilitatea patrimonială este considerată bună atunci când valoarea ei depășește
30%. Se observă că rata autonomiei financiare totale este cu mult peste această limită, având o
capacitate de autofinanțare bună .
b) Rata provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli (RPV) evidențiază în mărime
procentuală rezervele create de societate în scopul evitării unor pierderi cauzate de factori
exogeni:
100CPR DTPVRPV 

HOTEL BEYFIN în perioada analizată nu a constituit provizioane pentru riscuri și
cheltuieli.
c) Rata generală a serviciului datoriei (RSD) evidențiază ponderea datoriilor
societății față de terți, în totalul datoriilor și capiatlurilor proprii:
100CPR DTDTRSD 

În literatura economică, acest indicator este denumit rata de îndatorare globală. Cu cât
această rată se îndepărtea ză de 100%, cu atât sporește independența financiară a societății
comerciale.
La HOTEL BEYFIN se înregistrează următoarele rate:
%09,29100390.817855.237100DTCPRDTRSD2016

%24,27100522.157.1394.315100DTCPRDTRSD2017

%83,28100071.126.1704.324100DTCPRDTRSD2018

Observăm că la nivelu l firmei analizate, rata generală a serviciului datoriei este sub
30%, ceea ce înseamnă că hotelul are independență financiară foarte bună.
d) Rata veniturilor înregistrate în avans (RVA) se determină ca un raport
procentual între veniturile înregistrate î n avans și datoriitotale și capitaluri proprii.

Analiza performanțelor economico – financiare
38

100DTCPRVARVA  
În perioada analizată hotelul nu a înregistrat venituri în avans.
În următorul table l sunt prezentați indicatorii structurii datoriilor și capitalurilor proprii
înregistraț i de HOTEL BEYFIN în periada 2016 – 2018 .
Tabel 2.6 . Indicatorii structurii datoriilor și capital urilor proprii la Hotel Beyfin î n
perioada 2016 – 2018

INDICATORI
SIMBOL 2016
% 2017
% 2018
%
a. Rata autonomiei financiare totale RAFT 70,85 72,75 71,16
b. Rata proviz.pt. riscuri și cheltuieli RPV 0 0 0
c. Rata generală a serviciului datoriei RSD 29,09 27,24 28,83
d. Rata veniturilor în avans RVA 0 0 0
* Sursa: Situaț ia financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa “bilanț listă”

2. În a doua categorie de rat e de structură ale pasivului bilanțier evidențiem:
a) rata stabilității financiare (RSF);
b) rata autonomiei financiare la termen (RAFTM);
c) rata autonomiei financiare (rata generală a solvabilității) (RATF);
d) rata îndatorării la termen (RDTL);
e) rata securității fin anciare (RSFIN);
f) gradul de dependență financiară (GDF).
a) Rata stabilității financiare (RSF) pune în evidență capacitatea investițională a
unei societăți comerciale. Se determină ca un raport procentual între capitalurile permanente
(CPM) și datorii total e și capitaluri proprii (DTCPR):
100DTCPRCPMRSF  

La HOTEL BEYFIN se înregistrează următoarele rate:
%49,1100390.817204.12100DTCPRCPMRSF2016

%05,1100522.157.1204.12100DTCPRCPMRSF2017

%08,1100071.126.1204.12100DTCPRCPMRSF2018

Această rată înregistrează valo ri foarte scăzute în perioada analizată caracterizând o
capacitate investițională foarte mică.

Analiza performanțelor economico – financiare
39
b) Rata autonomiei financiare la termen (RAFTM)4 evidențiază procentual între
capitalul propriu și capitalul permanent . În vederea asigurării autonomiei financ iare, ponderea
capitalului propriu trebuie să reprezinte minimum 50% din capitalul permanent.
100CPMCPRRAFTM 

La HOTEL BEYFIN se înregistrează următoarele rate:
%72,748.4100204.12535.579100CPMCPRRAFTM2016

%42,900.6100204.12128.842100CPMCPRRAFTM2017

%42,566.6100204.12367.801100CPMCPRRAFTM2003

O valoare ridicată a RAFTM semnifică faptul că firma are o autonomie financiară
totală consolidată, intervalul de siguranță fiind între 50 -100%.
c) Rata autonomiei financiare (RATF) sau rata solvabilității generale evidențiază
proporția între capitalurile străine (împrumutate) și capitalurile proprii:
100CPRCIMPRATF 

HOTEL BEYFIN nu are capitaluri împrumutate.
d) Rata îndatorării la termen (RDTL) se determină ca un raport pr ocentual între
împrumuturile financiare pe termen mediu și lung (CTL) și capitalurile proprii (CPR), adică:
100CPRCTLRDTL 

e) Rata securității financiare (RSFIN) reflectă gradul în care capitalurile proprii
asigură finanțarea activități i. Indicatorul se determină ca un raport procentual între capitalurile
proprii (CPR) și datoriile pe termen mediu și lung (CTL):
100CTLCPRRSFIN 

Întrucât HOTEL BEYFIN nu a contractat în perioada analizată nici un împrumut pe
termen mediu și lung, nu am putut calcula rata îndatorării la termen (RDTL) și rata securității
financiare (RSFIN) în nici un an dintre cei analizați.
f) Gradul de dependență financiară (GDF) evidențiază proporția finanțării datoriilor
totale (DT) ale firmei din capit alurilor proprii (CPR):
100CPRDTGDF 

La HOTEL BEYFIN se înregistrează următoarele rate:

4 -I. Mihai – “Analiza situației financiare a agenților economici”, Ed.Mirton, Timișoara, 1997, op. cit., p. 80

Analiza performanțelor economico – financiare
40

%04,41100535.579855.237100CPRDTGDF2016
%45,37100128.842394.315100CPRDTGDF2017

%51,40100367.801704.324100CPRDTGDF2018

Nivelul optim al acestui indicator trebu ie să fie sub 200 %, adică limita superioară
acceptabilă este ca mărimea datoriilor totale să fie de cel mult două ori mai mare decât
capitalul propriu.
Gradul de dependență f inanciară înregistrează valoari sub 50% pe toată perioada
analizată, ceea ce ara tă că hotelul își poate acoperi datoriile din capitalul propriu .
Tabel 2.7 . Indicatorii structurii datoriilor si capitalu rilor proprii la Hotel Beyfin în
perioada 2016 – 2018

INDICATORI
SIMBOL 2016
% 2017
% 2018
%
a. Rata stabilității financiare RSF 1,49 1,05 1,08
b. Rata autonomiei financiare la
termen. RAFTM 4.748,72 6.900,42 6.566,42
c. Rata autonomiei financiare RATF 0 0 0
d. Rata îndatoririi la termen RDTL 0 0 0
e. Rata securității financiare RSFIN 0 0 0
f. Gradul de dependență financiară RDF 41,04 37,45 40,51
* Sursa: Situașia financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa “bilanț listă”

Analiza performanțelor economico – financiare
41

CAPITOLUL III

3. ANALIZA INDICATORLILOR
PERFORMANȚELOR ECONOMICO –FINANCIARE
LA HOTEL BEYFIN

3.1. A naliza rentabilitații activității la Hotel Beyfin

Menținer ea în afaceri a societăților comerciale este condiționată de desfășurarea de
către acestea a unei activități raționale, eficiente. În economia de piață, activitatea economică
rațională este activitatea care generează profit. Profitul sau beneficiul este ex presia bănească a
câștigului obținut în urma unei operațiuni, acțiuni sau activități.
Condiția generală a obținerii profitului este activitatea economică. Rezultatul acesteia
se calculează ca diferență între prețul de vânzare și costul de obținere al produ sului sau
prestării serviciului către terți.

3.1.1. Analiza rentabilității pe baza contului de profit și pierdere

Analiza rentabilității se realizează pe baza contului de profit și pierdere care grupează
veniturile și cheltuielile unei societăți come rciale pe tipuri de activități și anume:
 Activitatea de exploatare;
 Activitatea financiară;
Contul de profit și pierdere este un document de sinteză contabilă care permite
determinarea rez ultatelor parțiale ale celor două activități și anume:
 rezultatul ex ploatării;
 rezultatul financiar;
Prin însumarea acestor rezultate se obține rezultatul brut al exercițiului.
Un prim aspect al analizei de ansamblu a rentabilității este acela de identificare a
ponderii fiecărei categorii de rezultate în rezultatul brut al exercițiului și anume:
 ponderea rezultatului exploatării (GE):
100RBEREGE

 ponderea rezultatului financiar (GF):
100RBERFGF

Analiza performanțelor economico – financiare
42
Din evaluarea acestor indicatori rezultă contribuția subactivității la eficiența (sa u
ineficiența) generală a societății comerciale pe de o parte, respectiv importanța fiecărei
subactivități în totalul activității desfășurate într -un exercițiu financiar de către unitatea
economică, pe de altă parte.
Un alt aspect urmărit în cadrul analize i de ansamblu vizează modul de formare al
fiecărui indicator în parte și anume:
 Rezultatul exploatării (RE) se calculează ca diferență între veniturile din exploatare
(VE) și cheltuielile pentru exploatare (CE), adică:
RE=VE – CE


exploataredin pierdere0,exploataredin profit 0,
 Rezultatul financiar (RF) se determină ca diferență între veniturile financiare (VF) și
cheltuielile financiare (CF), adică:
RF=VF – CF



financiara aactivitatedin pierdere ,0financiara aactivitatedin profit 0,
Prin compunerea rezultatelor activității de exploatare și financiare se obți ne rezultatul
brut al exercițiului (RBE), adică:





CF CE VF VE : daca curenta a activitatedin pierdere 0,CF CE VF VE : daca curenta a activitatedin profit 0,
RF RE RBE

Din documentul de sinteză contabilă „Contul de profit și pierdere” al societății
analizate HOTEL BEYFIN pe anii 2016, 2017, 2018 vom obține următoarele rezultate:
1. Rezultat ul exploatării (RE):
RE 2016= VE – CE = 3.223.038 – 2.859.805 =363.233 lei
RE 2017= VE – CE = 3.604.469 – 3.011.692 = 592.777 lei
RE 2018= VE – CE = 3.606.500 – 2.982.811 = 623.689 lei
2. Rezultatul financiar (RF):
RF2016= VF – CF = 0 – 0 = 0 lei
RF2017= VF – CF = 0 – 0 = 0 lei
RF2018= VF – CF = 0 – 0 = 0 lei
3. Rezultatul brut al exercițiului (RCE):
RBE2016= RE + RF = 363.233 + 0 = 363.233 lei
RBE2017= RE + RF = 592.777 + 0 = 592.777 lei
RBE2018= RE + RF = 623.689 + 0 = 623.689 lei

Analiza performanțelor economico – financiare
43
4. Ponderea rezultatului exploatării (GE):
%100100233.363363.233100RBEREGE2016

%100100777.592777.592100RBEREGE2017

%100100689.623689.623100RBEREGE2018

5. Ponderea rezultatului financiar (GF):
%0100233.3630100RBERFGF2016

%0100777.5920100RBERFGF2017

%0100689.6230100RBERFGF2018

În urma rezultatelor obținute prin analiză efectuate asupra contului de profit și pierdere
a societății analizate, centralizate în tabelul nr.8, se constată următoarele:
 ponderea totală o dețin veniturile din exploatare, fapt ce evidențiază activitatea
productivă a firmei. În aceste condiții rata exploatării evidențiază evoluția profitului din
exploatare de 100% în toți anii;
 ponderea rezultatului financiar și extraordinar este 0 în toți anii deoarece nu este
activitate pe acest sector;
 se observă o continuă creștere a rezultatului exploatării, de la o valoare de 363.233lei
în 2016 la 623.689 lei în 2018;
Tabel 3.1. Rezultatele exercițiilor 2016, 2017, 2018 la Hotel Beyfin
INDICATORI SIMBOL UM 2016 2017 2018
1.Rezultatul exploatării RE lei 363.233 592.777 623.689
2.Rezultatul financiar RF lei 0 0 0
3.Rezultatul brut al exercițiului RBE lei 363.233 592.777 623.689
4.Pondere rezultat exploatare GE % 100 100 100
5.Pondere rezultat financiar GF % 0 0 0
* Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa „cont profit și peirdere”

6. Cifra de afaceri este un alt indicator construit pe baza contului de profit și pierdere.
Fiind un indicator de volum, ea reflectă atât latura comercială a unei firme producătoare (prin
producția vândută), cât și volumul act ivității desfășurate de o firmă axată pe vânzări (prin
vânzările de mărfuri).
Cifra de afaceri evidențiază dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o
societate comercială în relațiile cu diferiți parteneri.
CA=VM+Qv
unde:

Analiza performanțelor economico – financiare
44
VM – reprezintă vânzăr ile de mărfuri
Qv – reprezintă producția vândută
La HOTEL BEYFIN. se înregistrează următoarele valori ale cifrei de afaceri în anii
2016, 2017 și 2018:
CA 2016= VM + Qv = 52.431 + 3.170.607 = 3.223.038 lei
CA 2017= VM + Qv = 45.693 + 3.558.776 = 3.604.46 9 lei
CA 2018= VM + Qv = 37.548 + 3.568.952 = 3.606.500 lei
Cifra de afaceri a HOTEL BEYFINeste în continuă creștere de la o valoare de
3.223.038 lei înregistrată în 2016 până la suma de 3.606.500 lei.
7. Producția exercițiului este un alt indicator care evidențiază dimensiunea activității
comerciale a unei firme productive, atât în relația cu clienții prin producția vândută și variația
producției stocate (Qs) pe de o parte, cât și în relația cu sine însăși prin producția de
imobilizări (Qi) pe de altă pa rte:
QE=Qv+Qs+Qi
unde:
QE – reprezintă producția exercițiului
Qv – reprezintă producția vândută
Qs – reprezintă producția stocată
Qi – reprezintă producția de imobilizări
La HOTEL BEYFIN vom avea următoarele rezultate:
QE 2016= 3.170.607 + 0 + 0 = 3.170.607 lei
QE 2017= 3.558.776 + 0 + 0 = 3.558.776 lei
QE 2018= 3.568.952 + 0 + 0 = 3.568.952 lei
Producția exercițiului este compusă doar din producția vândută deoarece s -au realizat
venituri prestarea serviciilor și închirieri, elemente com ponente ale cifrei de afaceri.
8. Marja comercială (MC) reprezintă valoarea nou creată în sfera comerțului atât de
societățile de profit, cât și de societățile comerciale care își desfășoară activitatea de comerț
prin magazinele proprii. Indicatorul se det ermină ca diferență între veniturile rezultate din
vânzarea mărfurilor (VM) și cheltuielile privind mărfurile (CD), adică:
MC = VM – CD
La HOTEL BEYFIN vom avea următoarele rezultate:
MC 2016 = 52.431 – 10.581 = 41.850 lei
MC 2017 = 45.693 – 11.309 = 34.384 lei
MC 2018= 37.548 – 10.927 = 26.621lei

Analiza performanțelor economico – financiare
45
Marja comercială este în continua scădere datorită faptului ca veniturile din vânzarea
mărfurilor scad pe toată perioada analizată.
9. Marja industrială (MI) reprezintă valoarea nou creată în activitatea productivă
desfășurată de o societate comercială într -o perioadă determinată de timp, respectiv durata
exercițiului financiar. Marja industrială se determină ca diferență între producția exercițiului
(QE) pe de o parte și cheltuielile cu materiile prime: materiale, energie etc. (CM) și lucrările
executate de terți (Lt) pe de altă parte, astfel:
MI = QE – (CM+Lt)
MI2016= 3.170.607 – (102.936 + 11845 + 242.673 + 1.205.496) = 1.607.657 lei
MI2017= 3.558.776 – (78.003 + 23.599+ 198.631+ 1.361.438) = 1.897.105 lei
MI2018= 3.568.952 – (74.005+ 13.385 + 170.706+ 1.326.479) = 1.984.377 lei
10. Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată de o societate comercială
în decursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata exercițiului financiar.
Valoarea adău gată se determină prin însumarea marjei comerciale și a celei industriale.
VA = MC + MI
VA 2016= 41.850 + 1.607.657 = 1.649.507 lei
VA 2017= 34.384 + 1.897.105 = 1.931.489 lei
VA 2018= 26.621 + 1.984.377 = 2.010.998 lei
Valoarea adăugată reprezintă surs a principală de autofinanțare a rezultatului din
exploatare și a rezultatului net al exercițiului
Valoarea adăugată reprezintă sursa principală de autofinanțare a activității agenților
economici. Ea exprimă gradul de integrare economică a unei societăți c omerciale.
11. Rezultatul net al exercițiului (RNE) reprezintă un indicator care evidențiază
rezultatul final al activității unei firme după plata impozitului pe profit:
RNE = RBE – IP
unde:
IP – reprezintă impozitul pe profit
Rezultatul net al exerciț iului financiar la HOTEL BEYFIN în perioada analizată
înregistrează următoarele valori:
RNE 2016= 363.233 – 58.117= 305.116 lei
RNE 2017= 592.777 – 94.844 = 497.933 lei
RNE 2018= 623.689 – 99.790= 523.899 lei
Rezultatul net al exercițiului pe perioada ana lizată a înregistrat creștere de la un an la
altul, de la o valoare de 305.116 înregistratăîn 2016 la 523.899 lei în 2018.

Analiza performanțelor economico – financiare
46

305.116497.933523.899
0 100000 200000 300000 400000 500000 600000RNE2018
2017
2016
Figura 3.1. Evoluția rezultatului net în perioada 2016 – 2018

3.1.2. Analiza ratelor rentabilită ții economice

Starea de eficiență a unei firme poate fi evidențiată cu ajutorul ratelor rentabilității,
astfel:
1. Rata rentabilității economice (RBE) se determină ca un raport procentual între
rezultatul brut al exercițiului (RBE) și activele totale (A) ale firmei, adică:
100ARBERRE 

Indicatorul pune în evidență contribuția elementelor la obținerea rezultatelor finale ale
societății comerciale.
%43,44100390.817233.363100ARBERRE2016

%21,51100522.157.1777.592100ARBERRE2017

%38,55100071.126.1689.623100ARBERRE2018

2. Rata rentabilității exploatării (RREXP) se calculează ca un raport procentual
între rezultatul din exploatare (REXP) și activele totale (A), adică.
100AREXPRREXP 

Indicatorul pune în evidență contribuția activelor l a obținerea rezultatului exploatării.
%43,44100390.817233.363100AREXPRREXP2016

%21,51100522.157.1777.592100AREXPRREXP2017

%38,55100071.126.1689.623100AREXPRREXP2018

Analiza performanțelor economico – financiare
47
3. Rata rentabilității capitalului propriu (RRCPR) se calculează ca un raport
procentual între rezultatul brut a l exercițiului și capitalurile proprii ale firmei, adică:
100CPRRBERRCPR 

Rata rentabilității capitalului propriu la HOTEL BEYFIN în perioada analizată a
înregistrat următoarele valori :
%67,62100535.579233.363100CPRRBERRCPR2016

%39,70100128.842777.592100CPRRBERRCPR2017

%82,77100367.801689.623100CPRRBERRCPR2018

4. Rata rentabilității (RR) se determină ca un raport procentual între rezultatul net al
exercițiului și cifra de afaceri, adică:
100CARNERR 

Indicatorul relevă contribuția ven iturilor la întărirea capacității de autofinanțare a
societății comerciale.
%46,9100038.223.3116.305100CARNERR2016

%81,13100469.604.3933.497100CARNERR2017

%52,14100500.606.3899.523100CARNERR2018

5. Rata rentabilității financiare (RRF) se determină ca un raport procentua l între
profitul net (RNE) și capitalul social al societății comerciale, adică:
100CSRNERRF 

HOTEL BEYFIN în perioada analizată a înregistrat următoarele valori :
%15,000.3100170.10116.305100CSRNERRF2016

%09,896.4100170.10933.497100CSRNERRF2017
%41,151.5100170.10899.523100CSRNERRF2018

Analiza performanțelor economico – financiare
48
Tabel 3.2 . Evoluția ratelor de rentabilitate în perioada 2016 – 2018 la Hotel Beyfin
INDICATORI SIMBOL 2016 % 2017 % 2018 %
1. Rata rentabilității economice RRE 44,43 51,21 55,38
2. Rata rentabilității expoatării RRE XP 44,43 51,21 55,38
3. Rata reantabilității capitalului propriu RRCPR 62,67 70,39 77,82
4. Rata rentabilității RR 9,46 13,81 14,52
5. Rata rentabilității financiare RRF 3.000,15 4.896,09 5.151,41
* Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018
Toate ratele d e rentabilitate din tabelul nr.9 înregistrează o evoluție asemănătoare, cu
evoluții favorabile ale indicatorilor analizați și cu creșteri ale nivelurilor lor de la un an la
altul.
Anul cel mai bun din punct de vedere al rentabilității a fost 2018 , an în care se
înregistrează valorile cele mai ridicate.
Rata rentabilității economice reprezintă contribuția elementelor patrimoniale la
obținerea rezultatelor finale ale activității societății, iar rata rentabilității exploatării reflectă
contribuția a ctivelor la obținerea rezultatului din activitatea de exploatare. Pe baza valorilor
din tabel se poate condiționa că rentabilitatea elementelor patrimoniale și a activelor societății
este foarte eficientă în anul 2018, urmată de scăderi însemnate înregistr ate în 2017 și în 2016.
Rata rentabilității capitalului propriu evidențiază rentabilitatea capitalului învestit într –
o afacere. Din tabelul de mai sus se poate observa că acesta are o eficiență mare în anul 2018.
Rata rentabilității și a rentabilității financiare au aceeași evoluție ca și celelalte rate,
adică eficiența capitalului social pentru obținerea rezultatului net al exercițiului este cea mai
mare în anul 2018, urmată de scăderi înregistrate în anii 2017 și în 2016.

3.2. Analiza indicatorilor d e gestiune la H otel Beyfin

Indicatorii de gestiune măsoară rapidiatea, viteza cu care activele întreprinderii se
transformă în lichidități, sau în cazul datoriilor și capitalului propriu, viteza de reînoire a
resurselor. Ei se exprimă fie sub formă de c oeficienți, arătând numărul de circuite pe care
săvârșește activul (sau pasivul) într -un an, fie ca durată în zile a unui singur circuit.
În cadrul acestei grupe de indicatori se încadrează următorii indicatori:
– gradul de acoperire a cheltuielilor cu dob ânzile;
– perioada de încasare a creanțelor;
– perioada de rambursare a datoriilor;
– viteza de rotație a activelor circulante.

Analiza performanțelor economico – financiare
49
1. Gradul de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile (GAC) este raportul procentual
dintre profitul brut ( PB) plus cheltuilile cu dobânzil e (ChD ) și cheltuielile cu dobânzile
(ChD ):
100ChDChD PB GAC 

Deoarece nu s -au înregistrat cheltuieli cu dobânzile în perioada analizată la HOTEL
BEYFIN nu s -a putut calcula gradul de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile.
2. Perioada d e încasare a creanțelor se utilizează în general în forma „duratei în
zile”, exprimă intervalul mediu de timp în care are loc încasarea creanțelor întreprinderii de la
clienți. Acest indicator se calculează sub forma unui raport dintre soldul conturilor de creanțe
și total sume debitoare ale conturilor de creanțe:
360creante conturi debitoare sume totalcreante de conturi sold incasare de Perioada  

Sau :

360(CA) afaceri de cifracreante de conturi sold incasare de Perioada  
În practică, se utilizează, de obicei, cifra de afaceri (CA), deoarece bilanțul contabil nu
furnizează i nformații referitoare la totalul debitor al creanțelor.
În perioada analizată indicatorul a înregistra următoarele valori:
zile 38,43 3603.223.038388.386 încasare de Perioada2016  

zile 78,28 3603.604.469288.158 încasare de Perioada2017  

zile 34,15 3603.606.500153.635 încasare de Perioada2018  

Perioada de încasare a cr eanțelor este în continua scădere în 201 6 crește față de 201 7
cu 14,60 zile, iar în 2018 față de 2017 scade cu 13,45 zile. Scăderea este motivată de achitarea
datoriilor clienților în timpul prevăzut în contract.
3. Perioada de rambursare a datoriilor măsoară perioada medie la care
întreprinderea își onorează datoriile față de furnizorii săi, cu alte cuvinte, durata medie de
timp cât ea beneficiază de creditul de furnizor, ca sursă de finanțare a activelor circulante.
Perioada de rambursare a datoriilor față d e furnizori este calculată după raportul dintre soldul
conturilor de furnizori și total sume creditoare ale conturilor de furnizori:
360furnizori de contului ale creditoare sume totalfurnizori de contului soldulrambursare de Perioada  

În practică, se utilizează, de obicei, cifra de afaceri (CA), deoarece bilanțul contabi l nu
furnizează informații referitoare la totalul creditor al datoriilor.

Analiza performanțelor economico – financiare
50

360CAfurnizori de conturi soldrambursare de Perioada  
În perioada analizată indicatorul a înregistra următoarele valori:
zile 40,21 3603.223.038191.563 rambursare de Perioada2016  

zile 56,25 3603.604.469255.894 rambursare de Perioada2017  

zile 25,30 3603.606.500303.022 rambursare de Perioada2018  

HOTEL BEYFIN a beneficiat în anul 2018 de un credit de furnizior pentru
aproximativ 30 zile. Perioada cea mai scurtă de rambursare a obligațiilor către furnizori a fost
înregistrată în anul 201 6 (21,40 zile).
4. Viteza de rotație a activelor circulante relevă gradul de lichiditate al activelor
circulante și face legătura între modul de gestionare al acestora și situația finaniară a
întreprinderii, dă posibilitatea managerului financiar de a analiza și calcula n evoile de stocuri
și a altor posturi de activ. Viteza de rotație este calculată sub forma raportului dintre soldul
conturilor de active circulante (fără disponibilitățile bănești) și cifra de afaceri :
360CAitătă disponibil-AC circulante activelor a rotatie de Viteza  

Viteza de rotație a activelor circulante în perioada analizată la HOTEL BEYFIN este
următoarea:
zile 72,20 360038.223.3299.142 680.788rotatie de Viteza2016 

zile 94,72 360469.604.3514.158 779.888rotatie de Viteza2017 

zile 09,62 360500.606.3267.190 306.812rotatie de Viteza2018 

Activele au avut o viteză de circulație mai bună în anul 201 8 (62,09 zile). Se poate
observa o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante în 2018 fată de 2017 cu 10,85 zile.
În figura 3.2. este prezentată evoluția imdicatorilor de gestiune înregistrați de HOTEL
BEYFIN în perioada 2016 – 2018.

Analiza performanțelor economico – financiare
51

Figura 3.2.– Evoluția indicatorilor de gestiune

3.3. Analiza indicatorilor de lichiditate la HOTEL BEYFIN

Lichiditatea și solvabilitatea financiară exprimă capacitatea unei societăți comerciale
de a face față plăților scadente la termen. În timp ce lichiditatea financiară reflectă capacitatea
de plată pe termen scurt (de obicei, durata exercițiului financiar) a unei firme, solvabilitatea
vizează coordonatele pe termen mediu și lung ale plăților unei firme.
În literatura economică din țar ă și străinătate nu există o părere unanimă cu privire la
conceptul de lichiditate financiară.
Astfel, Mihai Toma este de părere că „lichiditatea financiară este o componentă a
diagnosticului financiar al unei societăți comerciale alături de îndatorarea f inanciară și
rentabilitate. Aprecierea lichidității globale pe bază de bilanț se face prin fondul de rulment și
diverși coeficienți de lichiditate și îndatorare.”
Zves Bernard și Jean Claude Colli consideră că „lichiditatea reprezintă capacitatea de a
onora rapid angajamentele financiare. Prin extensie, lichiditatea este suma imediată
disponibilă care permite onorarea unui angajament financiar.”
În viziunea B.N.R. „lichiditatea este un indicator al cărui calcul relevă sincronizarea în
timp a intrărilor și i eșirilor de disponibilități, adică cât timp îi trebuie firmei pentru a converti
activele în disponibil și a plăti o datorie. Cu cât acest indicator este mai mare cu atât pot fi
onorate mai rapid cererile de retragere a disponibilităților din partea deponen ților și principala
modalitate de creștere a valorii acestui indicator este atragerea de resurse noi cu costuri mici”.

Analiza performanțelor economico – financiare
52
Minimul adminisibil pentru acest indicator, stabilit de normele metodologice aprobate
de B.N.R. potrivit legii bancare trebuie să fie de 20%.
Din părerile prezentate rezultă următoarele:
o Lichiditatea financiară este o componentă a diagnosticului financiar;
o Lichiditatea financiară reprezintă o formă a capacității de plată;
o Lichiditatea financiară există numai în și prin formele sale;
o Lichidi tatea financiară este o componentă a capacită ții de în datorare a societății .
După părerea profesorilor de analiză economică și financiară din Cluj, „lichiditatea
este o stare a echilibrului financiar care exprimă capacitatea de plată, pe termen scurt, a u nei
societăți comerciale, de obicei durata exercițiului financiar.”
Lichiditatea financiară este o stare a echilibrului financiar care exprimă capacitatea de
plată, pe termen scurt, a unei societăți comerciale, de obicei durata exercițiului financiar.
Există trei forme ale lichidității, fiecare dintre ele putând fi calculate în formă absolută
și în formă relativă.
Calculul lichidității presupune calcularea datoriilor pe termen scurt.
1. Rata lichidității generale (RLG) reflectă capacitatea activelor circulan te
disponibile ( stocuri, facturi neîncasate, plasamente pe termen scurt ) de a se transforma în
disponibilități bănești care să acopere datoriile scadente.




datoriilor a partiala acoperire o 100datoriilor a integrala acoperire o 100datoriilor a aexcedentar acoperire 100
100DTSACRLG
Se apreciază că firma are o lichiditate favorabilă în cazul în care rata lichidității este
cuprinsă între 200% și 250%.
În perioada analizată HOTEL BEYFIN a realitat următoarele valori :
%58,331100855.237680.788100DTSACRLG*
2016

%79,281100394.315779.888100DTSACRLG*
2017

%16,250100704.324306.812100DTSACRLG*
2018

2. Rata lichidității i ntermediare (RLI) evidențiază capacitatea activelor circulante
(altele decât stocurile) de a participa la finanțarea datoriilor scadente. Lichiditratea
intermediară este calculată ca și un raport procentual între activele circulante rămase (după
deducerea stocurilor) și datoriile scadente, adică:

Analiza performanțelor economico – financiare
53




partiala raintermedia acoperire 100integrala raintermedia acoperire 100aexcedentar raintermedia acoperire 100
100DTSS-ACRLI
În perioada analizată HOTEL BEYFIN a realitat următoarele valori :
%79.299100855.237071.713100DTSACRLI*
2016S

%19.229100394.315877.722100DTSACRLI*
2017S

%56,201100704.324504.654100DTSACRLI*
2018S
3. Rata lichidității efective (imediate) – RLE măsoară gradul în care disponibilitățile
bănești acoperă plățile scadente. Lichiditatea efectivă calculată ca un raport procentual între
disponibilitățile bănești și datoriile pe termen scurt, adică:



banesti itatidisponibilcu partiala acoperire 100banesti itatidisponibilcu integrală acoperire100ăexcedentar erie trezorde acoperire 100
100DTSTRRLE

Se recomandă ca rata lichidității efective să depășească 100%. În cazul în care rata
lichidității efective este mai mică de 50%, riscul pe care și -l asumă creditorii firmei este mai
mare decât riscul pe care și -l asumă proprietarii.
În perioada analizată HOTEL BEYFIN a realitat următoarele valori :
%82,59100855.237299.142100DTSTRRLE2016

%25,50100394.315514.158100DTSTRRLE2017

%59,58100704.324267.190100DTSTRRLE2018

Tabel 3.3 . Situația lichidității la Hotel Beyfin
INDICATORI SIMBOL 2016 2017 2018
Rata lichidității generale RLG 331,58% 281,79% 250,16%
Rata lichidității intermediare RLI 299,79% 229,19% 201,56%
Rata lichidității efective RLE 59,82% 50,25% 58,59%
* Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa „bilanț listă”

Analiza performanțelor economico – financiare
54

Figura 3.3. – Evoluția ratelor lichidității
Din tabelul 3.3 și figura 3.3 referitor la analiza ratelor lichidității se evidențiază
următoarele:
 rata lichidității generale este peste în intervalul de siguranță stabi lit de normele
Ministerului de Finanțe. Acest lucru înseamnă că starea de lichiditate a societății
comerciale înregistrează valori pozitive , adică toate activele circulante pot fi transformate
rapid în lichidități în cazul unei situații de criză, când soci etatea trebuie să facă față rapid
plăților datoriilor
 rata lichidității intermediare este peste intervalul de siguranță [50%, 100%] stabilit de
Ministerul de Finanțe în toți anii analizați. Acest lucru înseamnă că firma poate să -și
acopere într -o proporție satisfăcătoare datoriile pe termen scurt pe baza trezoreriei și a
creanțelor
 rata lichidității efective este satisfăcătoare pe toată perioada analizată, ceea ce înseamnă că
firma realizează o acoperire destul de bună a datoriilor pe termen scurt pe baza
disponibilităților bănești.

3.4. Analiza echilibrului financiar la Hotel Beyfin

3.4.1. Analiza echilibrului financiar

Noțiunea de echilibru în teoria economică are semnificații multiple. Într -o formulă
generală, echilibrul economico -financiar la nivelu l firmei se realizează atunci când se
recuperează integral mijloacele consumate, respectiv când veniturile sunt egale cu cheltuielile.
O asemenea înțelegere are un caracter reducționist pentru că nu pune în evidență legătura

Analiza performanțelor economico – financiare
55
ansamblului cu componentele ech ilibrului general, cu stările parțiale ale lui. Astfel în cadrul
egalității generale dintre venituri și cheltuieli, trebuie avut în vedere că, în fapt, aceasta
înseamnă recuperarea mijloacelor consumate, dar și realizarea unui profit, care să permită
const ituirea surselor necesare finanțării unor activități sau stingerii unor obligații .
Echilibrul financiar este o formă de manifestare a echilibrului microeconomic și
presupune asigurarea unei permanente corelații între încasări și plăți. Instrumentul princip al de
realizare a echilibrului financiar este bugetul de venituri și cheltuieli.
Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate al activelor
cu gradul de exigibilitate al datoriilor totale și capitalurilor proprii.
Echilibrul financiar al activității vizează două coordonate și anume:
 în faza planificării financiare , echilibrul se reflectă în bugetul de venituri și cheltuieli;
 în faza de execuție financiară , echilibrul este evidențiat în contul de profit și pierdere și se
poate descompune în trei componente astfel:
 echilibrul activității de exploatare privit ca egalitate între veniturile (VE) și
cheltuielile de exploatare (CE): VE = CE
 echilibrul activității financiare pus în evidență de egalitatea între veniturile financiare
(VF) și cheltuielile financiare (CF): VF = CF
Echilibrul financiar al activității unei firme poate fi evidențiat cu ajutorul unei matrici
a rezultatelor, astfel:
– elementele situate pe diagonala principală reprezintă rezultatele intermediare. Ecuațiile
echilibrului financiar sunt următoarele:
a) RE = 0 ↔ VE – CE = 0
b) RF = 0 ↔ VF – CF = 0
c) RCE = 0 ↔ VCR – CCR = 0
d) RBE = 0 ↔ VT – CT = 0
în care:
VT = VE+VF+VEX sau VCR+VEX = VT
CT = CE+CF+CEX sau CCR+CEX = CT
VT – veniturile totale
CT – cheltuielile totale

Analiza performanțelor economico – financiare
56

Venituri

Cheltuieli Venituri din
exploatare Venituri
financiare Venituri
curente CHELT.
TOTALE
Cheltuieli pentru
exploatare RE x x CE
Cheltuieli
financiare x RF x CF
Cheltuieli
curente x x RCE CCR
VENITURI
TOTALE VE VF VCR RBE
Figura 3.4. – Tabelul echilibrului financiar al activității unei firme

Tot în faza de execuție financiară, echilibrul financiar poate fi pus în evidență prin:
 pragul de rentabilitate fizic;
 pragul de renta bilitate valoric.
Pragul de rentabilitate fizic reflectă cantitatea de produse fabricate și vândute, astfel
încât cheltuielile să fie acoperite integral din venituri.
În acest caz, evaluarea se face la nivel de sortiment, în următoarele condiții:
i. prețul de vânzare al sortimentului este constant
ii. se stabilește costul variabil pe fiecare unitate de produs
iii. se determină suma cheltuielilor fixe totale, necesare derulării afacerilor
Aflarea stării de echilibru presupune parcurgerea următorilor pași:
 calcularea con tribuției marginale (c m):
cm = p – cv
unde:
p – reprezintă prețul de vânzare pe unitatea de produs
cv – reprezintă cheltuieli variabile pe unitatea de produs
 determinarea punctului de echilibru:
mF
0cCQ

unde:
CF – reprezintă c heltuieli fixe totale
Q0 – reprezintă volumul fizic de echilibru

Analiza performanțelor economico – financiare
57

Graficul punctului de echilibru este redat în figura de mai jos:

cheltuieli
venituri

Punctul de Profit
echilibru valo ric Venituri

Cheltuieli totale
Cheltuieli variabile
Cheltuieli fixe

0 Q0 Q (volum fizic)

Pierderi Punctul de echilibru fizic
Figura 3.5. Graficul pragului de r entabilitate fizic
Pragul de rentabilitate valoric sau „prin vânzări” se utilizează în cazul producției
eterogene; este acel nivel al cazurilor care acoperă integral cheltuielile fixe și o parte a
cheltuielilor variabile.
În cele mai multe cazuri, datori tă volumului diversificat de mărfuri oferit clientelei,
este aproape imposibilă estimarea volumului fizic pe sortimente și de aceea se utilizează a
doua modalitate de determinare a stării generale de echilibru la nivelul firmei și anume prin
nivelul valori c al vânzărilor.
Analiza stării de echilibru presupune clasificarea cheltuielilor firmei în două categorii:
 cheltuieli fixe;
 cheltuieli variabile.
Cheltuielile fixe reprezintă o componentă a cheltuielilor totale care nu depind de volumul
vânzărilor. În a ceastă categorie intră cheltuielile de administrație, chiriile pentru spațiile
comerciale, amortizările etc.
Cheltuielile variabile constituie a doua componentă a cheltuielilor totale a căror evoluție
este dependentă de variația volumului desfacerilor. În această categorie includem: salariile
personalului operativ, costul mărfurilor etc.
Pragul de rentabilitate valoric sau punctul de echilibru presupune parcurgerea
următoarelor etape:
 Stabilirea contribuției marginale totale ( CM), ca diferență între cifra d e afaceri
(CA) și cheltuielile variabile totale ( CV), astfel:
CM = CA – CV

Analiza performanțelor economico – financiare
58

 Calcularea contribuției marginale la un leu vânzări ( CMV ):
CACM CMV

 Determinarea punctului de echilibru ( CA 0)
CMVCF CA0

Un volum al desfacerilor (vânzărilor) situat sub punctul de echilibru nu va acoperi
integral cheltuielile perioadei de gestiune și va genera pierderi.
La HOTEL BEYFIN vom avea următoarele rezultate:
1. Contribuția marginală:
CM 2016 = CA – CV = 3.223.038 – 2.421.921 = 801.117 lei
CM 2017 = CA – CV = 3.604.469 – 2.566.591 = 1.037.878 lei
CM 2018 = CA – CV = 3.606.500 – 2.545.526 = 1.060.974 lei
2. Contribuția marginală la un leu vânzare:
248,0038.223.3117.801
CACMCMV2016

287,0469.604.3878.037.1
CACMCMV2017

294,0500.606.3974.060.1
CACMCMV2018
3. Punctul de echilibru:
lei 1.765.662248,0884.437
CMVCFPE2016  

lei 1.550.874287,0101.445
CMVCFPE2017  

lei 364.487.1294,0285.437
CMVCFPE2018  
Din rezultatele obținute pe perioada analizată se observă că HOTEL BEYFIN s – a
situat deasupra pun ctului de echilibru în toți ani analizați, situație reflectată și prin nivelul
profitului obținut în această perioadă. Se poate observa că punctul de echilibru este în scădere.
În figura 3.6 este prezentat punctul de echilibru financiar comparat cu cifra de afaceri
realizată de HOTEL BEYFIN în periada analizată.

Analiza performanțelor economico – financiare
59

Figura 3.6. Cifra de afaceri realizată în 2016 – 2018 comparată cu punctul de echilibru
financiar

3.4.2. Analiza echilibrului fluxurilor de trezorerie

Echilibrul financiar exprimă egalitatea dintre sursele financiare și mijloacele
economice de exploatare și comercializare pe termen lung și scurt.
Echilibrul financiar depinde de principala sa componentă: nevoia de fond de rulment,
indicator a cărei mărime e ste dependentă în mod direct proporțional de cifra de afaceri și
poate fi previzionată în funcție de politica viitoare a conducerii întreprinderii privind
vânzările.
Echilibrul fluxurilor monetare sau a fluxurilor de trezorerie evidențiază modul de
transf ormare permanentă a activelor circulante în lichidități care să fie utilizate în onorarea
obligațiilor față de terți.
a) o modalitate de evidențiere a fluxurilor monetare sau de numerar este descompus ă
pe următoarele segmente:
 flux de numerar din activita tea de exploatare;
 flux de numerar din activitatea de investiții;
 flux de numerar din activitatea financiară;
 flux de numerar din alte activități.
b) o altă modalitate de evaluare a echilibrului fluxurilor de trezorerie este abaterea
trezoreriei nete.

Analiza performanțelor economico – financiare
60
Trez oreria netă (TN) se determină ca diferență între fondul de rulment și necesarul
de fond de rulment, adică:
TN = FR – NFR
Fondul de rulment (FR) reprezintă partea de resurse financiare permanente a activelor
de exploatare și se determină în două moduri, și anume:
 FR = Capitaluri permanente – Active imobilizate
 FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt
Creșterea fondului de rulment se datorează creșterii volumului activelor circulante,
respectiv reducerii datoriilor pe termen scurt.
Necesarul de fond d e rulment (NFR) se calculează ca diferență între stocuri (S),
creanțe (CR) și titluri de plasament (TP) pe de o parte și datoriile totale (DT), pe de altă parte,
adică:
NFR = S + CR + TP – DT
Nevoia de fond de rulment depinde de variația stocurilor și crea nțelor pe de o parte și
variația datoriilor nebancare pe termen scurt pe de altă parte. O sporire a nivelului
indicatorului poate fi determinată de o creștere a stocurilor, respectiv a creanțelor sau de o
scădere a obligațiilor nebancare ale agentului econ omic.
Trezoreria netă îmbracă trei forme și anume:
 TN > 0, adică avem un excedent de trezorerie dacă fondul de rulment este superior nevoii
de finanțat
 TN = 0, adică avem un echilibru de trezorerie atunci când fondul de rulment este egal cu
nevoia de fond de rulment
 TN < 0, adică avem un deficit de trezorerie, concretizat într -un sold creditor al contului de
bancă, împrumuturi pe termen scurt, mediu sau lung, în situația în care fondul de rulment
este inferior nevoii de fond de rulment
Fondul de rulment est e un senzor al activității financiare menit să certifice existența și
să reflecte maniera în care managementul firmei înfăptuiește echilibrul pe termen scurt.
Analiza trezoreriei în cazul HOTEL BEYFIN. a dus la obținerea următoarelor
rezultate:
Fondul de r ulment
FR2016 = AC – DTS = 788.680 – 237.855 = 550.825 lei
FR2017 = AC – DTS = 888.779 – 315.394 = 573.385 lei
FR2018 = AC – DTS = 812.306 – 324.740 = 487.602 lei
Necesarul de fond de rulment
NFR 2016 = 646.381 – 237.855 = 408.526 lei

Analiza performanțelor economico – financiare
61
NFR 2017 = 730.265 – 315.394 = 414.871 lei
NFR 2018 = 622.039 – 324.740 = 297.299 lei
Trezoreria netă
TN 2016 = FR – NFR = 550.825 – 408.526 = 142.298 lei
TN 2017 = FR – NFR = 573.385 – 414.871 = 158.514 lei
TN 2018 = FR – NFR = 487.602 – 297.299 = 190.303 lei
Din rezultatele obținu te de HOTEL BEYFIN pe parcursul perioadei analizate, se
observă următoarele:
 fondul de rulment este poztiv în toată perioada analizată, adică datoriile pe termen scurt
sunt acoperite în totalitate de acitvele circulante. Valoarea fondului este în creștere în 2017
fată de 2016, urmând să scadă în 2018 ;
 necesarul de fondul de rulment este pozitiv în toată perioada analizată, datorită faptului că
resursele temporare au fost mai mici decât nevoile temporare (stocuri, creanțe, titluri de
plasament). Valoarea c ea mai apropiată de zero s -a înregistrat în 2018 ( 297.299 lei), iar
valoarea cea mai îndepărtată a fost în 2017 ( 414.871 lei);
 trezoreria netă are o valoare pozitivă în creștere în toți anii analizați, deoarece fondul de
rulment est e superior nevoii de fin anțare . În anul 2017 se înregis trează o creștere cu
16.216 lei față de 2016, iar în 2018 cu 31.789 lei față de 2017 . Creșterea este motivată de
scăderea rapidă a datoriilor curente în comparație cu activele curente.

3.4.3. A naliza riscului de faliment

Evaluarea riscului intrării și menținerii în afaceri a firmei pe o piață concurențială
presupune utilizarea unor metode statistice între care pe termen scurt menționăm metoda
scorurilor sau „credit -scoring”. Ținta acestei metode este de a stabili pentru fie care firmă un
indicator de sinteză denumit „scor”, care să permită estimarea stării de faliment a firmei.
Unul dintre modelele de analiză al stării de faliment este modelul Altman, denumit și
modelul „Z”.
Modelul Altman este un model statistico -matematic de prognoză a stării de faliment a
firmelor, fiind dezvoltat în S.U.A., în anul 1968, de profesorul Altman. Modelul „Z” cuprinde
cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări financiare ale unei companii.
Cu ajutorul acestui model, prof esorul Altman a reușit să prevadă aproximativ 75% din
falimentele unor firme cu aproximativ doi ani înaintea producerii acestora.
Coeficienții variabilelor selectate au fost stabiliți în urma analizei stării economice și
financiare a unui număr mare de fi rme, dintre care unele au dat faliment.

Analiza performanțelor economico – financiare
62
Modelul „Z” se prezintă astfel:
Z = 1,2X 1 + 1,4X 2 + 3,3X 3 + 0,6X 4 + 1,0X 5
unde:
 variabila X1 este măsura flexibilității firmei și se determină ca raport între capitalul
circulant (active circulante de exploatare – pasive circulante de exploatare) (KC) sau fond
de rulment (FR), și active (A):
AFRX sau AKCX1 1  

 variabila X2 reprezintă rata autofinanțării activelor totale și se determină ca raport între
profitul reinvestit (PRI) și active (A):
APRIX2

Profitul reinvestit se determină ca diferență între rezultatul net al exercițiului (RNE) și
dividendele acordate acționarilor (DIV), adică:
PRI = RNE – DIV
 variabila X3 reprezintă rata rentabilității economice și se calculează ca raport între
rezultatul brut al exercițiului și active (A):
ARBEX3

 variabila X4 pune în evidență capacitatea de îndatorare a firmei și se calculează ca raport
între valoarea de piață a acțiunilor (CSVP) și datoriile pe termen me diu și lung (DTML)
ale firmei:
DTMLCSVPX4

Pentru firmele necotate la bursă, valoarea de piață a acțiunilor va fi egală cu capitalul
social.
 variabila X5 măsoară randamentul activelor și se calculează ca raport între cifra de afacer i
(CA) și active (A):
ACAX5

În funcție de scorul realizat, firmele se ierarhizează pe trei nivele, și anume:
 nivelul I: firme solvabile pentru
) (3, Z sau
;7,2 ;
 nivelu l II: firme cu dificultăți financiare temporare pentru
2,7) ; (1,8 Z ;
 nivelul III: firme falimentare pentru
1,8) ;(- Z .
Între dezavantajele aplicării acestei metode amintim:
 utilizarea unor informații „istorice ”;
 contabilizarea diferită a mișcării patrimoniului;

Analiza performanțelor economico – financiare
63
 contabilitate „creativă”;
 evaluări contabile depășite.
Modelul profesorului Altman poate fi aplicat cu bune rezultate pentru firmele cotate la
bursa de valori.
La HOTEL BEYFIN. vom avea următoarele re zultate ale variabilelor pentru
determinarea modelului „Z”:
a) Flexibilitatea firmei:
ADTS – ACX1

673,0390.817855.237680.788X2016 1

495,0522.157.1394.315779.888X2017 1

433,0071.126.1704.324306.812X2018 1

b) Rata autofinanțării activ elor totale:
ADIV – RNEX2

373,0390.817116.305X2016 2
430,0522.157.1933.497X2017 2

465,0071.126.1899.523X2003 2

c) Rata rentabilității economice:
ARBEX3

444,0390.817233.363X2016 3

512,0522.157.1777.592X2017 3

553,0071.126.1689.623X2018 3

d) Capacitatea de îndatorare:
DTMLCSX4

Întrucât firma nu a contractat în perioada analizată nici un credit pe termen mediu sau
lung, nu am putut calcu la valorile pentru variabila X 4 din modelul Altman. Prin urmare,
variabila X 4 va lua valoarea 0.

Analiza performanțelor economico – financiare
64
e) Randamentul activelor:
ACAX5

943,3390.817038.223.3X2016 5

113,3522.157.1469.604.3X2017 5

202,3071.126.1500.606.3X2018 5
Variabila „Z” din modelul Altman va avea următoarele valori:
738,6943,30,106,0444,03,3373,04,1673,02,1Z2016

998,5113,30,106,0512,03,3430,04,1495,02,1Z2017

197,6202,30,106,0553,03,3465,04,1433,02,1Z2018

Tabel 3.4. Modelul de analiză a riscu lui ”ALTMAN”
DENUMIRE INDICATORI SIMBOL 2016 2017 2018
Flexibilitatea firmei X1 0,673 0,495 0,433
Rata autofinanțării activelor totale X2 0,373 0,430 0,465
Rata rentabilității economice X3 0,444 0,512 0,553
Capacitatea de îndatorare X4 0 0 0
Randamentul activelor X5 3,943 3,113 3,202
Vari abila “Z” 6,738 5,998 6,197
* Sursa : Conform calcului propriu
În figura următoare este prezentată evoluția variabilei „Z” a modelului Altman,
înregistrată de HOTEL BEYFIN
Figura 3.7. Evoluția variabilei “ Z” după modelul Altman

După cum se obse rvă și în figura 3.7 , pe toată perioada analizată valoarea variabilei
“Z” a fost peste 3 , firma are un risc redus de faliment în perioada următoare. Valoarea cea mai
ridicată s -a înregistrat în 201 6 firma înregistrâ nd o solvabilitate ridicată, cea mai scăzută în
2017 firma adoptând o strategie corespunzătoare pentru relansarea activității, în anul 201 8,
având valoarea 6,197 .

Analiza performanțelor economico – financiare
65

CAPITOLUL IV

4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

4.1. Concluzii privind activitatea desfășurată de H otel Beyfin

În perioada analizată 2016 – 2018 activitatea desfășurată de HOTEL BEYFIN a
înregistrat unele fluctuații atât crescătoare, cât și descrescătoare datorită factorilor interni și
externi care au avut influență asupra activității hotelului .
Urmărind valorile fondului de rulment în toți cei trei an i analizați sunt valori pozitive,
adică datoriile pe termen scurt sunt acoperite în totalitate de acitvele circulante. Valoarea
fondului este în creștere în 2017 fată de 2016, urmând să scadă în 201 8 ;
Necesarul de fondul de rulment este pozitiv în toată perioada analizată, datorită
faptului că resursele temporare au fost mai mici decât nevoile temporare (stocuri, creanțe,
titluri de plasament). Valoarea cea mai apropiată de zero s -a înregistrat în 2 018 (297.299 lei),
iar valoarea cea mai îndepărtată a fost în 2017 (414.871 lei);
Trezoreria netă are o valoare pozitivă în creștere în toți anii analizați, deoarece fondul
de rulment este superior nevoii de finanțare. În anul 2017 se înregistrează o creșt ere cu 16.216
lei față de 2016, iar în 2018 cu 31.789 lei față de 2017. Creșterea este motivată de scăderea
rapidă a datoriilor curente în comparație cu activele curente.
Lichiditatea și solvabilitatea exprimă capaci tatea hotelului de a -și onora plățile
scadente, lichiditatea vizând datoriile pe termen scurt iar solvabilitate a cele pe termen mediu
și lung. Rata lichidității generale este peste în intervalul de siguranță stabilit de normele
Ministerului de Finanțe. Acest lucru înseamnă că starea de lichidita te a societății comerciale
înregistrează valori pozitive, adică toate activele circulante pot fi transformate rapid în
lichidități în cazul unei situații de criză, când societatea trebuie să facă față rapid plăților
datoriilor .
Rata lichidității intermedia re este peste intervalul de siguranță [50%, 100%] stabilit de
Ministerul de Finanțe în toți anii analizați. Acest lucru înseamnă că firma poate să -și acopere
într-o proporție satisfăcătoare datoriile pe termen scurt pe baza trezoreriei și a creanțelor .
Rata lichidității efective este satisfăcătoare pe toată perioada analizată, ceea ce
înseamnă că firma realizează o acoperire destul de bună a datoriilor pe termen scurt pe baza
disponibilităților bănești.

Analiza performanțelor economico – financiare
66
Observăm că la nivelul hotelului, rata generală a serv iciului datoriei este sub 30%,
ceea ce înseamnă că hotelul are independență financiară foarte bună.
Se poate astfel afirma că firma are o capacitate de acoperire a datoriilor pe termen
scurt destul de bună. Hotelul nu are nici o datorie pe termen lung și m ediu.
La societatea analizată în această lucrare rezultate obținute din activitatea de
exploatare sunt în continuă creștere. Co mparativ cu sfârșitul anului 20 16 când s -a înregistrat
un profit de 363.233 lei , la finele anului 2018 valoarea rezultatului din exploatare a crescut cu
58,24 %.
Mai pe scurt, se poate afirma că din activitatea de exploatare se obține profit în fiecare
an, profit în continuă creștere.
Din punct de vedere al rentabilității cele mai bune rezultate se obțin în cadrul ratei
rentabilităț ii exploatării (RREXP) și a ratei de rentabilitate financiară (RRF).
Veniturile tot ale ale firmei au o evoluție crescătoare, iar rezultatul net al exercițiului,
în fiecare an, se concretizează în profit . Profitul hotelului este și el în continuă creștere.
Datorită competitivității și experienței în domeniu a managerului, hotelul a înregistrat
un proces continuu de dezvoltare și modernizare.
Astfel s -a realizat modernizarea hotelului prin achiziționarea de calculatoare și
programe soft mai performante și î n conformitate cu prevederile legale , îmbunătățirea
condițiilor de cazare . În urma acestor modernizări și a bunei conduceri manageriale societatea
a reușit obținerea certificării Sistemului de Asigurare a Calit ății ISO – 9001 în luna mai 2017 .
În urma obț inerii certificatului de calitate ISO – 9001 se așteaptă și o îmbunătățire
majoră a imaginii firmei care și până acum s -a bucurat de o bună apreciere în rândul
beneficiarilor.
Extinderea volumului de desfacere pe piața internă s -a realizat prin diversific area
modurilor de distribuție și îmbunătățirea clauzelor din contractele de prestări servicii și
adaptarea colecției proprii la cerințele pieței.
Activitatea de investiții a înregistrat o creștere continuă de la înființarea hotelului și
până în prezent.
Pe toată perioada analizată, HOTEL BEYFIN a înregistrat performanțe economico –
financiare notabile, încheind activitatea în fiecare an cu profit .
În concluzie, putem afirma că HOTEL BEYFIN este profitabil, rentabil și competitiv
pe piața națională.

Analiza performanțelor economico – financiare
67

4.2 Propuneri cu privire la activitatea viitoare a Hotelului Beyfin

Pentru exercițiile financiare următoare propun deschiderea de puncte de lucru sau
filiale în alte localități ceea ce ar conduce la diversificarea echipei de conducere, crearea de
noi lo curi de muncă, creșterea volumului activității și deci a cifrei de afaceri.
Poziția actuală pe piață a hotelului este câștigată de raportul atractiv preț – calitate al
prestărilor de servicii, dar ea va putea fi menținută și consolidată doar dacă se va ex tinde
activitatea. Lipsa unei activități susținute de marketing poate duce la scăde rea cotei de piață a
hotelului. Promovarea unor tineri specialiști în profilul marketing ar putea îmbunătăți acest
compartiment, obținând rezultate care să ducă la creșterea lichidităților și la scăderea
împrumuturilor pe termen scurt.
Propun înființatrea unui departament publicitar care ar î mbunătății imginea societății.
Prin inter mediul acestui departament hotelul își poate prezenta gama de servicii pe care le
oferă.
În eco nomia de piață, analiza economico -financiară ocupă un loc deosebit de
important, fiind metoda obiectivă de evaluare și prezentare a societăților comerciale din punct
de vedere economic și financiar în scopul identificării punctelor forte și a celor slabe a le
respectivelor societăți.
În acest scop se propune înființarea unui compartiment de analiză economico –
financiară, care să colaboreze în condiții de eficiență cu compartimentul de contabilitate și să
pregătească periodic rapoarte cu privire la evaluarea a ctivității productive desfășurate .
Acest compartiment de analiză ar trebui să urmărească în mod operativ și sistematic
nivelul indicatorilor ce relevă eficiența, calitatea, profitabilitatea și rentabilitatea activității
firmei, să pregătească rapoarte trim estriale sau semestriale de evaluare a acestor indicatori și
să raporteze rezultatele obținute managerului firme .

Analiza performanțelor economico – financiare
68

BIBLIOGRAFIE

 Achim Monica -Violeta – ,,Analiza econimico -financiară” , Editura Risoprint, Cluj –
Napoca 2010.
 Bătrâncea I. – ,,Raportarea și an aliza financiară a entității econmice”, Editura
Risoprint, Cluj -Napoca, 2010
 Bătrâncea I. – „Analiza economică și financiară. Fundamente metodologice ”, Editura
ETA, Cluj -Napoca, 1995.
 Bătrâncea I. ș.a. – „Analiza financiară pe bază de bilanț ”, Presa Univer sitară Clujană,
Cluj-Napoca, 2001.
 Bătrâncea M. – „Analiza financiar -monetară ”, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2000
 Bătrâncea M., Bătrâncea I., Barb A., Todea N. – „Diagnosticul economic al firmei ”,
Revista Tribuna Economică nr. 15, București, 1999
 Bătrâncea M. – „Analiza economică și financiară – Studiu de caz ”, Editura Dacia,
Cluj – Napoca, 2002
 Bătrâncea M. – „Risc și faliment ”, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2003
 Bătrâncea M. – ,, Suport de curs : Analiza economico -financiară” UBV, 2014.
 Dinu E. – ,, Analiza economică și financiară a firmei”, A.S.E. București, biblioteca
digitală, 2017
 Higgins R.C. – „Analysis for Financial Management ”, Irwin, Homewood, H. Boston,
MA., USA, 1992
 Ișfănescu A. ș.a. – ,,Analiza economico -financiară”, Editura A.S.E. Buc urești, 2003
 Lala -Popa I. – ,,Analiză economico -financiară. Elemente teoretice și studii de caz ”,
Editura Mitron, Timișoara, 2012
 Mihai I. ș.a. – „Analiza situației financiare a agenților economici ”, Editura Mirton,
Timișoara, 1997
 Motocu M. (coord.) – ,,Elemente de statistică și analiză economică ”, Editura
Risoprint, Cluj -Napoca, 2000
 Petcu M. – ,,Analiza economico -financiară a întreprinderii ”, Editura Economică,
București, 2003
 Petrescu S. – ,,Analiză și diagnostic financiar – contabil. Ghid teoretico – aplicativ ”,
Editura CECCAR, București, 2006
 Roșca T. – „Monedă și credit ”, Editura Altip, Alba -Iulia, 2002
 xxx – H.G. nr. 1553 din 1 8.12.2003 privind reevaluarea imobilizărilor corporale și
stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicată în M.O . nr. 21 din 12.01.2004,
cu modificările și completările ulterioare
 xxx – Legea nr. 31 din 16.11.1990 privind societățile comerciale, republicată în M.O.
nr. 1066 din 17.11.2004, cu modificările și completările ulterioare
 xxx – Legea contabilității nr. 82 din 24.12.1991, republicată în M.O. nr. 454 din
18.11.2008, cu modificările și completările ulterioare
 xxx – Legea nr.227 / 2015 – CODUL FISCAL, publicat în M.O.688 / 10.09.2015, cu
modificările și completările ulterioare
 xxx – O.M.F. nr. 1802 din 29.12.20 14, pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate , publicat în M.O. 963 / 30.12.2014, cu modificările și completările
ulterioare
 http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/Analiza -echilibrului -financiar67.php
 http://www.scrigro up.com/afaceri/economie/Analiza -economica -SC-RIALSA –
CL31115.php

Analiza performanțelor economico – financiare
69
ANEXE
Anex a 1

BILANȚ LISTĂ
Încheiat la data de 31 decembrie 2016, 2017, 2018
– lei –
Nr.
Ctr. DENUMIRE INDICATORI Nr.
rd. 2016 2017 2018
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECOR PORALE 01 4.014 40.570 21.332
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 02 24.696 228.173 292.433
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03 – – –
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL
(rd.01 la 03) 04 28.710 268.743 313.765
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 05 75.609 165.902 157.809
II. CREANȚE 06 570.772 564.363 464.230
III. INVESTIȚII FINANCIARE PE
TERMEN SCURT 07 – – –
IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI 08 142.299 158.514 190.267
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL
(rd.05 la 08) 09 788.680 888.779 812.306
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 10 – – –
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN
AN 11 237.855 315.394 324.704
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE,
RESPECTIV DATORII CURENTE
NETE 12 550.825 573.385 487.602
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE (rd.04 + 12 + 14) 13 579.535 842.128 801.367
G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ MAI MARE DE
UN AN 14 – – –
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI
CHELTUIELI 15 – – –
I. VENITURI ÎN AVANS rd.17 + 18, din
care: 16 – – –
– Subvenții pentru investiții 17 – – –
– Venituri în avans 18 – – –
J. CAPITAL ȘI REZERVE
1. CAPITAL (rd.20 la 22)
din care: 19 10.170 10.170 10.170
– capital subscris nevărsat 20 – – –
– capital subscris vărsat 21 10.170 10.170 10.170
– patrimoniul regiei 22 – – –
II. PRIME DE CAPITAL 23 – – –
III. REZERVE DIN REE VALUARE
Sold C 24 – – –

Analiza performanțelor economico – financiare
70
Sold D 25 – – –
IV. REZERVE 26 2.034 2.034 2.034
V. REZULTATUL REPORTAT Sold C 27 262.215 331.991 265.264
Sold D 28 – – –
VI. REZULTATUL EXERCIȚIULUI
FINANCIAR Sold C 29 305.116 497.933 523.899
Sold D 30 – – –
Repartizarea profitului 31 – – –
TOTAL CAPITALUI PROPRII
(rd.19 + 23 + 24 – 25 + 26 + 27 – 28 +
29 – 30 – 31) 32 579.535 842.128 801.367
Patromoniul public 33 – – –
TOTAL CAPITALURI (rd.32 + 33) 34 579.535 842.128 801.367

Analiza performanțelor economico – financiare
71
Anexa 2

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
La data de 31 decembrie 2016, 2 017, 2018

– lei –
Nr.
Ctr. DENUMIREA INDICATORULUI Nr.
Rd. 2016 2017 2018
1. CIFRA DE AFACERI NETĂ(rd.02 la 04) 01 3.223.038 3.604.469 3.606.500
Producția văndută 02 3.170.607 3.558.776 3.568.952
Venituri din vânzarea mărfurilor 03 52.431 45.693 37.548
Venituri din subvenții de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete 04
2. VARIAȚIA STOCURILOR 05
3. PRODUCȚIA IMOBILIZATĂ 07
4. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 08
VENITURI DIN EXPLOATARE
(rd.01 + 05 – 06 + 07 + 08) 09 3.223.038 3.604.4 69 3.606.500
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele
consumabile 10 102.936 78.003 74.005
Alte cheltuieli materiale 11 11.845 23.599 13.385
b) Alte cheltuieli din afară (cu energie și apă) 12 242.673 198.631 170.706
c) Cheltuieli privind mărfurile 13 10.581 11.309 10.927
6. Cheltuieli cu personal (rd.15 + 16)
în care: 14 848.390 893.611 950.024
a) Salarii 15 848.390 893.611 950.024
b) Cheltuieli cu asigurarile și protecția socială 16
7. a) Amortizări și provizioane pentru depreci erea
imobilizărilor corporale și necorporale (rd.18 –
19) 17 293.306 293.306 293.306
a.1) Cheltuieli 18 293.306 293.306 293.306
a.2) Venituri 19
b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd.21 –
22) 20
b.1) Cheltuieli 21
b.2) Venituri 22
8. Alte cheltuieli de exploatare
(rd.24 la 26) 23 1.350.074 1.513.233 1.470.458
8.1. Cheltuieli privind prestațiile externe 24 1.205.496 1.361.438 1.326.479
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate 25 144.578 151.795 143.979
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele
cedate 26
Ajustări privind provizioanele pentru riscuri și
cheltuieli (rd.28 – 29) 27
Cheltuieli 28
Venituri 29
CHELTUIELI EXPLOATARE – TOTAL
(rd.10 la 14 + 17 + 20 + 23 + 27) 30 2.859.805 3.011.692 2.982.811
REZULTATUL DIN EXPLOATARE :
– Profit ( rd.09 – 30) 31 363.233 592.777 623.689
– Pierdere (rd.30 – 09) 32
9. Venituri din interese de participare 33 – – –

Analiza performanțelor economico – financiare
72
10. Venituri din alte investiții financiare și creanțe
care f ac parte din activele imobilizate 34 – – –
11. Venituri din dobânzi 35 – – –
Alte venituri financiare 36 – – –
VENITURI FINANCIARE – TOTAL
(rd.33 + 34 + 35 + 36) 37 – – –
12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare și a
investițiilor financiare d eținute ca active
circulante (rd.39 – 40) 38 – – –
– Cheltuieli 39 – – –
– Venituri 40 – – –
13. Cheltuieli privind dobânzile 41 – – –
Alte cheltuieli financiare 42 – – –
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL
(rd.38 + 41 + 42) 43 – – –
REZULTATUL FINAN CIAR :
– Profit (rd.37 – 43) 44
– Pierdere (rd.43 – 37) 45
VENITURI TOTALE (rd.09 + 37) 46 3.223.038 3.604.469 3.606.500
CHELTUIELI TOTALE (rd.30+43) 47 2.859.805 3.011.692 2.982.811
14. REZULTATUL BRUT:
– Profit (rd.46 – 47) 48 363.233 592.777 623.689
– Pierdere (rd.47 – 46) 49
15. IMPOZITUL PE PROFIT / VENIT 50 58.117 94.844 99.790
16. REZULTATUL NET AL EXERCIȚIULUI
FINANCIAR:
– Profit (rd.48 – 50) 51 305.116 497.933 523.899
– Pierdere (rd.49 + 50) 52

ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE