PROGRAM DE STUDII POSTUNIVERSI TARE : MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR [610522]

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANȚA
PROGRAM DE STUDII POSTUNIVERSI TARE : MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR
DE ÎNVĂȚĂMÂNT

MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT
– Suport de curs –

conf.univ.dr. Neguriță Octav

CUPRINS

I. CARACTERISITICI GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA FINANCIARĂ
SPECIFICĂ UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT 2
1.1. Prezentarea general ă a institu țiilor de înv ățământ preuniversitar 2
1.2. Serviciul financiar 4
1.3. Compartimentul administrativ 6

II. BUGETUL INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DE STAT 8
2.1. Elaborarea și aprobarea bugetului instituții lor de învățământ preuniversitar de stat 8
2.2. Fundamentarea proiectului de buget 9
2.2.1 Veniturile extrabugetare 9
2.2.2 Cheltuieli extrabugetare 10
2.2.3. Cheltuieli bugetare 11
2.3. Execuția bugetelor instituții lor de învățământ preuniversitar de sta t 16
2.4. Raportarea execuției bugetare de către instituțiile de învățământ 19

III.CIRCUITUL FINANCIAR ȘI ORDONATORII DE CREDITE 20
3.1.Circuitul financiar 20
3.2.Modul de finanțare a Autorităților Locale și a învățământului preuniversitar 20
3.3.Importanța Trezoreriei Județene și a Trezoreriei Locale în procesul de finanțare a
învățământului preuniversitar 21
3.4.Evide nța contabilă 23
3.5.Ordonatorii de credite 25

IV.FINANȚAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR 28
4.1. Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar pe baza standardelor de cost per
elev/preșcolar 29
4.2. Activitățile autofinanțate 32
4.3.Fundamentarea veniturilor și cheltuielilor pentru activitățile autofinanțate 33
4.4.Încasarea veniturilor proprii 35

V. BUGET AREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PR EUNIVERSITAR 37
5.1 Clasificarea costurilor 41
5.2 Mod alități de execuție buge tară 43
5.3 Lichidarea cheltuielilor 44
5.4 Ordonanțarea cheltuielilor 45
5.5 Plata cheltuie lilor 46

VI. REGULI GENERALE PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE ÎN UNITĂȚILE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT 49
6.1 Atribuirea contractelor de achiziție publică 49
6.2.Limitele atribuirilor directe 50

VII. INVESTIȚIILE ÎN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR 52
7.1 Necesitatea realizării investițiilor de către unitățile de învă țământ preuniversitar 52
7.2 Factori care influențează fundamentarea proiectelor de investiții 53

2
I. CARACTERISITIC I GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA
FINANCIARĂ SPECIFICĂ UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT

1.1. Prezentarea general ă a institu țiilor de înv ățământ preuniversitar

Unită țile de învă țământ sunt conduse de către consiliile de administra ție, în care
direc torul unită ții de învă țământ este pre ședinte. Directorul exercită conducerea executivă
în conformitate cu responsabilită țile și atribu țiile conferite de lege, cu hotărârile
consiliilor locale sși cu hotărârile consiliului de administra ție. În activitatea d e conducere,
directorul este ajutat de directorul adjunct și se bazează pe consiliul profesoral.
Componen ța consiliului de administra ție în cadrul unităților de învățământ este de
7, 9 sau 13 membri, în funcție de tipul de învățământ preuniversitar al unit ății de
învățământ (gimnazial, liceal) . Cadrele didactice care fac parte din consiliul de
administra ție au fost ale și de consiliul profesoral, iar reprezentantul consiliului local și cel
al primarului au fost desemna ți de aceste organisme. Dezbaterile, pun ctele de vedere ale
tuturor participan ților și hotărârile consiliului de administra ție se consemnează în
registrul de procese verbale al consiliului, care este înseriat.
Activitatea de organizare și conducere a procesului instructiv -educativ al unită ții
de învățământ se desfăsoară pe baza unui contract de management educa țional încheiat pe
o perioadă de patru ani între directorul unită ții de învă țământ, pe de o parte, și
Inspectoratul Școlar, pe de altă parte. Gradul de îndeplinire a prevederilor contractua le și
calitatea actului managerial se evaluează anual de o comisie de evaluare și audit
managerial desemnată de Inspectoratul Școlar.
Unită țile de învă țământ preuniversitar, în spe ță colegiile și grupurile școlare
economice, își conduc activitatea financia r-contabilă, directorul unită ții având și calitatea
de ordonator terțiar de credite. Misiunile contabile sunt exercitate de contabilul -șef,
încadrat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată; acesta se nume ște
administrator financiar de patrimoniu.
În sistemul național de învățământ, unitățile de învățământ autorizate să
funcționeze provizoriu/acreditate dobândesc personalitate juridică, în conformitate cu
prevederile legislației în vigoare. Unitatea de învățământ preuniversitar cu personalit ate
juridică are următoarele elemente definitorii:

3
a) act de înființare – ordin de ministru/hotărâre a autorităților administrației publice
locale sau județene (după caz)/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în acest sens și
care respectă prevederi le legislației în vigoare;
b) dispune de patrimoniu, în proprietate publică/privată sau prin
administrare/comodat/ închiriere (sediu, dotări corespunzătoare, adresă);
c) cod de identitate fiscală (CIF);
d) cont în Trezoreria Statului;
e) ștampilă cu st ema României și cu denumirile corecte ale ministerului educației și
cu denumirea exactă a unității de învățământ corespunzătoare nivelului maxim de
învățământ școlarizat;
Fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică are conducere, personal și
buget proprii, întocmește situațiile financiare, dispunând, în limitele și condițiile
prevăzute de legislația în vigoare, de autonomie instituțională și decizională. Unitatea de
învățământ cu personalitate juridică este condusă de consiliul de administrați e, de director
și, după caz, de directori adjuncți.
Unitatea de învățământ fără personalitate juridică, subordonată unei unități de
învățământ cu personalitate juridică, reprezentând un loc de desfășurare a activității
acesteia, se numește structură școlar ă arondată. În vederea creșterii calității educației și a
optimizării gestionării resurselor, unitățile de învățământ și autoritățile administrației
publice locale pot decide înființarea consorțiilor școlare, în conformitate cu legislația în
vigoare.
Personalul didactic auxiliar și nedidactic este organizat în compartimente de
specialitate care se află în subordinea directorului/directorului adjunct, în conformitate cu
organigrama unității de învățământ. La nivelul fiecărei unități de învățământ,
funcțione ază, de regulă, următoarele compartimente/servicii de specialitate: Secretariat,
Financiar, Administrativ, precum și alte compartimente sau servicii . Se remarcă în acest
context colaborarea dintre Secretariat și Serviciul Financiar la nivel de unitate de
învățământ, privind calcularea drepturilor salariale sau de altă natură, în strânsă legătură
cu gestionarea de către Secretariat a dosarelor de personal ale angajaților unității de
învățământ.

4
1.2. Serviciul financiar

Organizare și responsabilități

Serviciul financiar reprezintă struc tura organizatorică din cadrul unității de
învățământ în care sunt realizate: fundamentarea și execuția bugetului, evidența contabilă,
întocmirea și transmiterea situațiilor financiare, precum și orice alte activități cu p rivire la
finanțarea și contabilitatea instituțiilor, prevăzute de legislația în vigoare, de contractele
colective de muncă aplicabile, de regulamentul de organizare și funcționare al unității și
de regulamentul intern.
Serviciul financiar cuprinde, după c az, administratorul financiar, precum și ceilalți
angajați asimilați funcției prevăzute de legislația în vigoare, denumit generic „contabil”.
Seviciul financiar este subordonat directorului unității de învățământ.
Acest serviciu are următoarele atribuții:
a) desfășurarea activității financiar -contabile a unității de învățământ;
b) gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu al unității de
învățământ, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și cu hotărârile consiliului de
administrație;
c) întocmirea proiectului de buget și a raportului de execuție bugetară, conform
legislației în vigoare și contractelor colective de muncă aplicabile;
d) informarea periodică a consiliului de administrație cu privire la execuția bugetară;
e) organizarea contabilității veniturilor și cheltuielilor;
f) consemnarea în documente justificative a oricărei operațiuni care afectează
patrimoniul unității de învățământ și înregistrarea în evidența contabilă a documentelor;
g) întocmirea și verificarea st atelor de plată în colaborare cu serviciul secretariat;
h) valorifică rezultatele procesului de inventariere , a patrimoniului, în situațiile
prevăzute de lege și ori de câte ori consiliul de administrație consideră necesar;
i) întocmirea lucrărilor de înch idere a exercițiului financiar;
j) îndeplinirea obligațiilor patrimoniale ale unității de învățământ față de bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local și față de terți;
k) implementarea procedurilor de contabilitate;
l) avizarea, în condițiile legii, a proiectelor de contracte sau de hotărâri ale consiliului
de administrație, prin care se angajează fondurile unității;

5
m) asigurarea și gestionarea documentelor și a instrumentelor financiare cu regim
special;
n) întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor privind
angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare, realizând operațiunile
prevăzute de normele legale în materie;
o) orice ale atribuții specifice serviciului, rezultând din legislația în vigoare și
hotărârile consiliului de administrație și deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.
Activitatea financiară a unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate
juridică se desfășoară pe baza bugetelor pr oprii care cuprind, la partea de venituri,
fondurile provenite din cele trei forme de finanțare (de bază, complementară și
suplimentară) din venituri proprii sau din alte surse, iar la partea de cheltuieli, sumele
alocate pentru fiecare capitol și subcapit ol al clasificației bugetare. Pe baza bugetelor
aprobate de către autoritățile competente, directorii și consiliile de administrație ale
unităților de învățământ preuniversitar actualizează și definitivează programele anuale de
achiziții publice, stabilind și celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării
tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.

Management financiar

Întreaga activitate financiară a unităților de învățământ se organizează și
desfășoară pe baza bugetului propriu. Serviciul financiar răspunde de organizarea
activității financiare și de încadrarea în bugetul aprobat.
Pe baza bugetului aprobat, directorul și consiliul de administrație actualizează
programul anual de achiziții publice, stabilind și celelalte măsuri ce se impun pentru
asigurarea încadrării tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate. Este
interzisă angajarea de cheltuieli, dacă nu este asigurată sursa de finanțare. Resursele
extrabugetare ale unității pot fi folosite exclu siv de aceasta , conform hotărârii consiliului
de administrație.
În exercitarea func ției de ordonator de credite, directorul are următoarele atribu ții:
a) propune consiliului de administra ție, spre aprobare, proiectul de buget și raportul
de execu ție bugeta ră;
b) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unității de învățământ;

6
c) face demersuri de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor
legale;
d) răspunde de gestionarea bazei materiale a unități i de învățământ.

1.3. Compartiment ul administrativ

Compartimentul administrativ este coordonat de administratorul de patrimoniu și
cuprinde personalul nedidactic al unității de învățământ. Acest compartiment este
subordonat directorului unității de învățământ.
Compartimentul administrativ are următoarele atribu ții prin care interacționează
cu serviciul financiar al unității de învățământ :
a) înregistrarea modific ărilor produse cu privire la existen ța, utilizarea și miscarea
bunurilor din gestiune și prezentarea actelor corespunzatoare Serv iciului financiar;
b) eviden ța consumului de materiale;
c) întocmirea proiectului anual de achizitii și a documenta țiilor de atribuire a
contractelor;
Evidența, organizarea, actualizarea documentelor contabile, prezentarea situațiilor
financiare referitoar e la patrimoniu și administrarea bazei didactico -materiale a unităților
de învățământ se realizează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
Inventarierea bunurilor unității de învățământ se realizează de către comisia de
inventariere, numită prin decizia directorului. Modificarile care se operează în listele ce
cuprind bunurile aflate în proprietatea unității de învățământ se supun aprobării
consiliului de administrație de către director, la propunerea administratorului de
patrimoniu, în baza solicit ării compartimentelor funcționale.
Bunurile aflate în proprietatea unității de învățământ de stat sunt administrate de
către consiliul de administratie. Bunurile aflate în proprietatea unității de învățământ
particular sunt supuse regimului juridic al propriet ății private.
Bunurile, care sunt temporar disponibile și care sunt în proprietatea sau
administrarea unității de învățământ, pot fi închiriate în baza hotararii consiliului de
administra ție.
Terenurile și clădirile în care își desfășoară activ itatea unitățile de învățământ
preuniversitar de stat aparțin domeniului public al unităților administrativ -teritoriale sau,
după caz, al județelor/municipiului București. Celelalte bunuri care alcătuiesc baza

7
didactico -materială a unităților de învățământ preuniversitar se află în proprietatea
acestora.
Se află în proprietatea privată a unităților de învățământ preuniversitar cu
personalitate juridică, toate bunurile mobile și imobilele dobândite, pe căile prevăzute de
lege, inclusiv prin reconstituirea dr eptului de proprietate privată asupra terenurilor, în
baza legilor funciare sau prin retrocedarea, în baza prevederilor legale, a imobilelor
preluate abuziv de către stat. Prin excepție, unitățile de învățământ de stat își pot
desfășura activitatea și în s pații puse la dispoziție de persoane fizice, juridice, organizații
neguvernamentale, pe baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat,
conform prevederilor legale.
Inventarierea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea școlii se
realizează în conformitate cu prevederile legale, de către comisia de inventariere, numită
prin decizia directorului. Modificările care se operează în listele ce cuprind bunurile
aflate în proprietatea școlii, se supun aprobării consiliului de administ rație de către
director sau, după caz, de către directorul adjunct, la propunerea motivată a
compartimentelor de specialitate, vizată pentru control financiar preventiv.
Terenurile și clădirile, în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ
preuniversitar de stat, și care fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor,
municipiilor sau, după caz, al județelor sunt administrate de către consiliile locale sau,
după caz, de consiliile județene. Consiliile locale sau consiliile județene exer cită
administrarea bunurilor imobile menționate anterior prin consiliile de administrație ale
unităților de învățământ preuniversitar de stat, scop în care, acolo unde este cazul, vor
adopta hotărâri de transfer al dreptului de administrare către acestea.
Bunurile, care sunt temporar disponibile și ca re fac parte din baza didactico –
materială a unităților de învățământ preuniversitar, pot fi închiriate, cu aprobarea consiliul
de administrație, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

8
II. BUGETUL INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DE
STAT

2.1. Elaborarea și aprobarea bugetului instituții lor de învățământ preuniversitar de stat

Fiecare instituți e de învățământ preuniversitar de stat are obliga ția să își întocmeasc ă bugetul
propriu. Bugetul se întocme ște de c ătre fiecare instituți e de învățământ preuniversitar de stat cu
personalitate juridic ă. În bugetul instituții lor de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate
juridic ă din mediul rural se includ și creditele bugetare pentru școlile f ără personalitate juridic ă din
aceea și unitate administrativ -teritorial ă.
În cazul instituții lor de învățământ preuniversitar de stat arondate la alte instituții de
învățământ (la Centrele de Execuție Bugetar ă) sau la unit ăți administrati v-teritoriale (la
Prim ării), bugetele se întocmesc de c ătre conducerea instituți ei la care sunt arondate, distinct
pentru fiecare instituți e de învățământ preuniversitar de stat.
Bugetele elaborate de instituții le de învățământ preuniversitar de stat se prezint ă administra ției
publice locale în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat și a bugetelor locale , astfel:
a) Instituții le de învățăm ânt preuniversitar de stat ai c ăror conduc ători îndeplinesc calitatea de
ordonatori ter țiari de credite (a u contabilitate proprie) și instituții le de învățământ preuniversitar
arondate la unit ățile administrativ teritoriale (Prim ării), prezint ă autorit ăților publice locale proiectul de
buget și fundament ările corespunz ătoare.
b) Instituții le de învățământ preuniversitar de stat cu contabilitate proprie, care
organizeaz ă și eviden ța contabil ă a altor instituții de învățământ arondate (cazul Centrelor de
Execuție Bugetar ă), prezint ă bugetul propriu și câte un buget pentru fiecare dintre acestea,
precum și un bug et centralizat pentru toate instituții le arondate, inclusiv bugetul propriu.

Acest buget va fi însoțit de fundament ările corespunz ătoare. Conducerile instituții lor de
învățământ preuniversitar de stat r ăspund de exactitatea datelor cuprinse în notele de fundamentare care
au stat la baza întocmirii proiectului de buget al fiec ărei instituții de învățământ .
Consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat, comunic ă bugetele, aprobate
conform legii, instituții lor de învățământ și trezore riilor la care acestea sunt arondate. După aprobare ,
bugetele instituții lor de învățământ preuniversitar de stat reprezint ă documentul pe baza c ăruia se
asigur ă finan țarea cheltuielilor acestora în exerci țiul financiar respectiv.

9
Directorii unităților de învățământ au obligația ca, după aprobare, să facă publice bugetele
anuale ale unităților pe care le conduc, evidențiindu -se cuantumul indicatorilor de venit pe fiecare sursă
– buget de stat, buget local și venituri proprii, precum și destinația cheltuieli lor.
Pentru fiecare unitate de învățământ trebuie s ă se organizeze distinct eviden ța contabil ă proprie
și aceast ă eviden ță se poate organiza în cadrul uni tății de învățământ (si tuație de preferat) sau la un
Centru de Execuție Bugetar ă.
Conducerea școlii – directorul are obliga ția să-și fundamenteze sursele de venituri și cheltuieli
pe baz ă de indicatori fizici care s ă reflecte în mod real necesarul de finan țare și să aplice m ăsuri de
utilizare eficient ă a fondurilor b ănești și a baze i materiale, î n interes ul exclusiv al procesului de
învățământ .

2.2. Fundamentarea proiectului de buget

Conducerea instituției de învățământ preuniversitar de stat are obligația să își fundamenteze
cheltuielile pe bază de indicatori fizici și valorici care să reflecte în mod real necesarul de finanțare,
aplicându -se măsuri pentru utilizarea cu maximă eficiență a bazei materiale existente și a fondurilor, în
interesul procesului de învățământ și al elevilor.
La fundamentarea indicatorilor din bugetul de venituri ș i cheltuieli se va avea în vedere că anul
financiar bugetar cuprinde sfârșitul unui an școlar și începutul anului școlar următor.

2.2.1 Veniturile extrabugetare

Veniturile extrabugetare se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli al activităț ilor
extrabugetare, pe surse, astfel:
a)Venituri rezultate din activitatea d e producț ie (ateliere – școală, ferme agricole, etc.), prest ări
servicii, care cuprind sume încasate de unitatea de învățământ din activitatea de conversie și
reconversie profesional ă, școlarizare, cursuri de ini țiere în informatic ă, limbi str ăine, activit ăți de
productie, prest ări de servicii și alte activit ăți, în condi țiile legii.
b)Taxele de la persoane fizice și juridice. Pentru stabilirea taxelor fiecare instituți e de
învățământ își estimeaz ă cheltuielile ocazionate de organizarea și desf ășurarea unor examene și, în
funcție de num ărul de elevi participan ți, stabile ște taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se
stabilesc și prevederile din buget la subdiviziunea respectiv ă. Sumele încasate la eliberarea
certificatelor sau a diplomelor de absolvire, dupa caz, reprezint ă o altă sursă proprie de venit al c ărei

10
nivel se stabile ște și se comunic ă de inspectoratele școlare județe ne. Tarifele/elev și tarifele/ cursant
percepute pentru organizarea cursuri de preg ătire solicitate de persoane juridice sau fizice se stabilesc,
pe baz ă de conven ție, cel pu țin la nivelul cheltuielilor efectuate pentru desf ășurarea cursurilor
respective.
c)Veniturile din î nchirierea spa țiilor temporar disponi bile se prev ăd în buget la nivelul chiriei
stabilită î n contractele de închiriere, la care se adaug ă obligator iu cheltuielile de întreț inere și utilităț ile
folosite.
d)Veniturile din donaț ii reprezint ă sumele donate de persoane fizice sau juridice pentru a fi
folosite la cheltuieli de func ționare ale instituții lor.
e)Venituri din sponsoriz ări primite de la persoane fizice și juridice conform legii.
f)Alte venituri

2.2.2 Cheltuieli extrabugetare

Cheltuielile pentru activitățile extrabugetare se înscriu în buget, pe titluri, articole și alineate,
în funcție de conținutul acestora, avându -se în vedere următoarele precizări:
a) Cheltuielile pentru activitatea de producție (ateliere -școală, ferme agricole etc.) se stabilesc pe
bază de devize întocmite pe ntru fiecare activitate de producție, prestări de servicii, în limita veniturilor
prevăzute să fie realizate.
b) Cheltuielile pentru desfășurarea examenelor sau a cursurilor de pregătire solicitate de persoanele
juridice și fizice se stabilesc în limit a veniturilor din taxele respective.
În acest scop , se întocmesc note de fundamentare în care se cuprind taxele cuvenite pentru
activitățile respective și cheltuielile aferente realizării acestor venituri, și anume: drepturile cuvenite
comisiilor de exame n, cheltuielile de întreținere a sălilor de examene, procurarea rechizitelor (hârtie,
ștampile, cerneală, tușuri etc.) necesare în vederea desfășurării examenelor. De regulă , cheltuielile se
încadrează în limita veniturilor prevăzute să fie încasate.
c) Cheltuielile necesare pentru tipărirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se stabilesc în
limita sumelor încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor.
d) Cheltuielile din veniturile încasate din închirieri de spații
e) Chelt uielile din sumele încasate drept donații și sponsorizări se înscriu în buget pentru realizarea
acțiunii stabilite de donator sau în contractele de sponsorizare, după caz. În situația în care nu au fost
stabilite destinații împreună cu sponsorii și cu dona torii, sumele din sponsorizări și donații se folosesc

11
pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de funcționare ale instituțiilor de învățământ preuniversitar de
stat.
f) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate în condițiile legii
Diferența dintre totalul veniturilor extrabugetare și suma cheltuielilor prevăzute la lit. a) -f) se
folosește, în completare, în funcție de necesități, de către instituțiile de învățământ preuniversitar de stat
la acoperirea altor cheltuieli ale acestora. În acest scop, se efectuează calcule de fundamentare pentru
fiecare categorie de cheltuieli, după care se cuprind în buget la titlurile, articolele și alineatele
respective.

2.2.3. Cheltuieli bugetare

Cheltuielile bugetare cuprind următoarele categorii generale :
-cheltuieli de personal;
-cheltuieli cu bunuri și servicii;
-alte cheltuieli;
-cheltuieli de capital;

10 TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL
În această categorie sunt cuprins e toate cheltuielile efectuate cu drepturile salar iale ale
personalului încadrat î n sistemul de învățământ (salarii de încadrare, salarii și grada ții de merit, sporuri,
indemnizații , plata cu ora, ore suplimentare, premii, alte drepturi acordate salaria ților), cheltuielile de
deplasare (diurna), precum și contribuții le la asigurări le soc iale, la asigur ările sociale de s ănătate și la
șomaj.
10.01 Cheltuieli salariale în bani
10.01.01 Salarii de baz ă
10.01.02 Salarii de merit
10.01.03 Indemniza ție de conducere
10.01.04 Spor de vechime
10.01.05 Sporuri pentru condi ții de munc ă – sporuri pent ru condi ții periculoase și vătămătoare, spor
mediu rural
10.01.06 Alte sporuri -concediu medical pl ătit de unitate
10.01.07 Ore suplimentare
10.01.08 Fond de premii – premiile lunare 2 %

12
10.01.09 Prima de vacan ță
10.01.10 Fond pentru posturi ocupate prin c umul
10.01.11 Fond aferent pl ății cu ora
10.01.12 In demnizații plătite unor persoane din afara unit ății
10.01.13 In demnizații de delegare -diurn ă
10.01.14 In demnizații de deta șare-diurn ă
10.01.15 Aloca ții pentru transportul la și de la locul de munc ă
10.01. 16 Aloca ții pentru locuin țe
10.01.30 Alte drepturi salariale în bani
10.02 Cheltuieli salariale în natur ă
10.02.01 Tichete de mas ă
10.02.02 Norme de hran ă
10.02.03 Uniforme și echipament obligatoriu
10.02.04 Locuin ța de serviciu folosit ă de salariat și fam ilia sa
10.02.05 Transportul la și de la locul de munc ă
10.02.30 Alte drepturi salariale în natur ă
10.03 C ontribuții
10.03.01 C ontribuții de asigurări sociale de stat
10.03.02 C ontribuții de asigurări de somaj
10.03.03 C ontribuții de asigurări sociale de s anatate
10.03.04 C ontribuții de asigurări pentru accidente de munca și boli profesionale
10.03.05 Prime de asigurare viata pl ătite de angajator pentru angaja ți

La fundamentarea cheltuielilor de personal s-au avut în vedere următoarele:
– tipul unității de î nvățământ (nivel, filieră, profil);
– numărul de elevi, preșcolari pentru unitatea de învățământ număr de elevi, preșcolari pe clasă sau
– numărul de clase, grupe/unitatea de învățământ;
– structura de personal didactic, nedidactic și didactic auxiliar, aceeași atât pentru mediul rural , cât și
pentru mediul urban;
– numărul normelor didactice pe tip de unitate de învățământ, stabilite conform normelor legale în
vigoare cu respectarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011 , republicată, cu modificările și
completăril e ulterioare și a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu
modificările și completările ulterioare;

13
– numărul de posturi pentru personalul nedidactic și didactic auxiliar stabilit pe baza normativelor
actualizate pentru învățământul preu niversitar cuprinse în Notificarea MEC nr. 44990/1999;
– pentru postul de director s -a luat în calcul salariul de încadrare corespunzător nivelului maxim al
funcției didactice, cu peste 40 ani vechime în învățământ, la care s -a adăugat indemnizația de
conduc ere de până la 35 % sau de până la 50 % la jude țele pilo t.
– pentru postul de director adjunct s -a luat în calcul salariul de încadrare al unui profesor grad
didactic II, cu vechime între 20 -25 ani în învățământ, la care s -a adăugat o indemnizație de
conduce re de până la 25 % sau de până la 40 % la județe le pilot ;
– pentru postul de profesor s -a luat în calcul salariul de încadrare al unui cadru didactic grad II, cu
vechime în învățământ între 18 -22 ani;
– sporurile luate în calcul au fost următoarele:
– spor de ve chime: max. 25 %
– spor de stabilitate unde este cazul: max. 15 %
– spor de dirigenție: 10 %
– spor de zonă: max. 15 % pentru mediul rural
– gradație de merit: max. 20 % pentru 16 % din total cadre didactice
– salariul de merit: max. 15 % pentru 15 % din total cadre didactice
– spor control financiar preventiv (CFP) : max. 25 % contabil responsabil cu CFP
– spor de noapte: max. 25 % din salariul de încadrare pentru paznic
– nivelul viramentelor bugetare aplicate asupra fondului de salarii în procent de 30,5 %
– procentul apl icat la fondul de salarii lunar pe unitat e școlară de 0,35 %

Fundamentarea cheltuielilor de personal se realizeaz ă pe baza statului de func ții întocmit de
unitatea școlar ă, aprobat de I nspectoratul Școlar Județean și de ordonatorul de credite, luându-se în
considerare salariile aferente lunii de cembrie și index ările salariale stabilite de M inisterul Finanțelor
Publice pentru anul urm ător. Pentru fundamentarea celorlalte elemente ce se iau în calcul la stabilirea
fondului de salarii (contribu ția la asigurări le sociale de stat, contribu ția la șomaj și sănătate) se au în
vedere prevederile legale privind modul de calcul și cotele aferente pentru fiecare element în parte. Tot
în categoria cheltuielilor de personal intr ă și cheltuielile cu deplas ările personalului unități i (numai
diurna), cheltuieli ce se fundamenteaz ă în func ție de nr. mediu de deplas ări, durata medie și costul
mediu al unei deplasari.

14
20 TITLUL II BUNURI ȘI SERVICII
Această categorie cuprind e toate cheltuielile legate de întreținerea și func ționarea unit ății de
învățământ , dotări cu obiecte de inventar, repara ții curente, cărți și publica ții achizi ționate pentru
fondul de carte al bibliotecii, manuale școlare cheltuieli ocazionate de desf ășurarea activit ății de
perfec ționare, alte cheltuieli autorizate prin dispozi ții legale.
Fundamen tarea acestor cheltuieli se va face î n baza unor calcule proprii. Se va analiza
necesitatea, oportunitatea și eficacitatea fiec ărei cheltuieli, asigur ându-se condi ții normale de
funcționare a unități i de învățământ . În vederea fundament ării acestor cheltui eli se vor avea în vedere
nivelul pre țurilor și tarifelor pentru servicii, creșterea prognozat ă a acestora și infla ția prognozat ă.

20.01 Bunuri și servicii
20.01.01 Furnituri de birou -costul rechizitelor de birou (creioane, hârtie, dosare, bibliorafturi, plicuri,
hârtie și cerneal ă pentru xerox și imprimant ă, dischete, imprimate tipizate pentru contabilitate și
secretariat.
20.01.02 Materiale pentru curățenie-materiale pentru curăț enie specifice sectorului, materiale igienico –
sanitare pentru angajati.
20.01.03 Încalzit, iluminat și forța motric ă – cheltuieli pentru plata încălzirii și a curentului electric,
taxe pentru contoare electrice, costul becurilor electrice
20.01.04 Apa, canal si salubritate – contravaloarea consumului de apa si taxele pentru canal, salubritate
și curățenie.
20.01.05 Carburan ți și lubrifian ți – pentru autovehicule din dotare
20.01.06 Piese de schimb -pentru întreținerea mijloacelor de transport.
20.01.07 Transport – pentru elevi
20.01.08 Po ștă, telecomunica ții, radio, tv, Internet – plata abonamentelor și a convorbirilor telefonice.
20.01.09 Materiale și prest ări de servicii cu caracter func țional – materiale didactice, chiria localurilor,
plata primelor de asigurare
20.01.30 Alte bunuri și servicii pentru între ținere și func ționare – materiale pentru prevenirea
incendiilor, amenajare spatii verzi, traduceri, paza contractat ă, multiplicare, legătorie, plata cheltuielil or
de întreținere a aparaturii , cheltuielile de transport privind materialele sau obiectele de inventar care se
efectu ează cu alte mijloace de transport dec ât cele proprii, alte cheltuieli care nu se încadreaz ă la
celelalte articole si aliniate
20.02 Repara ții curente – costul materialelor pentru întreținere și repara ții curente executat e în regie
proprie (zugr ăveli inter ioare și exterioare, revopsirea t âmplăriei, reparatii de zid ărie, repara ții pardoseli,

15
repara ții acoperisuri, etc.) și la mobilier. Costul lucră rilor de întreținere și reparaț ii curente executate ,
inclusiv costul documentaț iei tehnice.
20.03 Hrana
20.03.01 Hrana pentru oameni -se folose ște la unități le școlare care dispun de cantin ă
20.03.02 Hrana pentru animale
20.04 Medicamente si materiale sanitare
20.04.01 Medicamente
20.04.02 Materiale sanitare
20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventar
20.05.01 Unif orme si echipament
20.05.03 Lenjerie și accesorii de pat
20.05.30 Alte obiecte de inventar – obiecte de inventar cu caracter func țional sau de uz administrativ –
gospod ăresc în limita valorii individuale stabilite de lege p ână la 1.500 lei
20.06 Deplas ări, detașări, transfer ări
20.06.01 Deplas ări interne, detașări, transferări -cheltuieli cu transportul și cazarea
20.06.02 Deplasari în străinătate
20.09 Materiale de laborator
20.10 Cercetare -dezvoltare
20.11 C ărți, publica ții și materiale documentare – procur ări de c ărți pentru bibliotec ă, costul
abonamentului la monitorul oficial, costul abonamentelor la publica țiile periodice la care au dreptul
unități le scolare.
20.12 Consultan ță și expertiz ă
20.13 Pregatire profesională
20.14 Protecț ia muncii
20.25 Cheltui eli judiciare
20.30 Alte cheltuieli
20.30.01 Reclama și publicitate
20.30.02 Protocol ș i reprezentare
20.30.03 Prime de asigurare non -viață
20.30.04 Chirii
20.30.06 Prestări servicii pentru transmiterea drepturilor
20.30.07 Fondul Presedintelui/Fondul cond ucatorului instituți ei publice
20.30.08 Fondul Primului ministru

16
20.30.09 Executarea silită a creanțelor bugetare
20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri ș i servicii

59 TITLUL IX ALTE CHELTUIELI
cuprinde bursele acordate elevilor rom âni, bursele pentru elevii din Republica Moldova pr ecum si
bursele pentru elevii etnici româ ni din afara grani țelor țării.
La fundamentare se va avea în vedere numarul de elevi ce pot beneficia de burs ă de merit, de
studiu sau de ajutor social și de criteriile specifice s tabilite pr in actele normative î n vigoare.

59.01 Burse

70 70. CHELTUIELI DE CAPITAL (70=71+72)
cuprinde cheltuielile ocazionate de realizarea unor obiective de investi ții, modernizarea sau final izarea
unor obiective î ncepute în anii precedenț i și neterminate precum și investiții de natura consolidă rilor.
La fundamentarea cheltuielilor de capita l trebuie avut î n vedere achizi ționarea de mijloace fixe,
realizarea de c onstrucț ii, efectuarea unor lucr ări de modernizare a unor construc ții sau mijloace fixe
aflate î n admi nistrarea unit ății

71 TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE (71.01+71.02)
71.01 Active fixe (inclusiv repara ții capitale)
71.01.01 Construc ții
71.01.02 Mașini, echipamente și mijloace de transport
71.01.03 Mobilier, aparatur ă birotic ă și alte active corporale
71.01.30 Alte active fixe
71.02 Stocuri

2.3. Execuția bugetelor instituții lor de învățământ preuniversitar de sta t
Execuția bugetelor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat cuprinde în principal
operațiuni care se referă la:

17

a)Deschiderea cr editelor bugetare pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de
stat
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale repartizează creditele bugetare pentru
finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat:
a) Pentru activitatea proprie și, după caz, pentru activitatea instituțiilor arondate, pentru asigurarea în
luna următoare a finanțării proporționale și complementare. Solicitarea se va face până la data de 20 a
lunii în curs pentru luna următoare.
b) Deschider ea și repartizarea creditelor bugetare se efectuează de către ordonatorul principal de
credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 "Învățământ", cu desfășurarea pe titlurile clasificației
bugetare economice, Repartizarea creditelor se efectuează pe bază de dispoziții bugetare în perioada
25-30 a lunii în curs pentru luna următoare, pe seama instituțiilor de învățământ care au conturi
deschise la unitățile teritoriale de trezorerie și contabilitate publică.
La primirea dispoziției bugetare unitatea t eritorială de trezorerie și contabilitate publică
înregistrează creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în contul instituției de
învățământ preuniversitar de stat
c) În cazul în care evidența contabilă a instituției de în vățământ este realizată de către compartimentul
financiar -contabil al unității administrativ -teritoriale, deschiderea creditelor bugetare, precum și plățile
dispuse în limita acestora se efectuează direct de primărie.
Unitățile teritoriale de trezorer ie și contabilitate publică comunică instituțiilor de învățământ
preuniversitar de stat sau primăriilor, după caz, primirea dispozițiilor bugetare privind repartizarea
creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite, eliberând și extrase de c ont.
Conducerea instituției de învățământ preuniversitar de stat răspunde administrativ, dacă nu solicită la
termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru asigurarea în luna următoare a
finanțării proporționale și complementare .
În cazul nedeschiderii la timp a creditelor bugetare din motive imputabile ordonatorului principal de
credite, răspunderea revine acestuia.

b)Angajarea și efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget

Angajarea cheltuielilor se efectuează de către ordonatorii de credite, pe bază de documente legale
(state de plată salariale, comenzi, contracte, convenții etc.), vizate pentru controlul financiar preventiv,

18
întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local și din venituri e xtrabugetare, după
caz.
În toate documentele de plată va fi înscrisă în mod obligatoriu subdiviziunea clasificației din buget
în care se încadrează plățile respective.
Pentru instituțiile de învățământ preuniversitar de stat care își execută bugetele proprii prin unități
administrativ -teritoriale sau prin alte instituții de învățământ la care sunt arondate, cheltuielile se
angajează și se efectuează astfel:

Directorii instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat semnează documente le din punct
de vedere al necesității, după care le transmit primăriilor și instituțiilor de învățământ
preuniversitar de stat la care sunt arondate, care acordă viza de control financiar preventiv.
Conducerile acestora din urmă, după verificarea documente lor din punct de vedere al încadrării,
respectării limitelor și destinației creditelor din bugetul unităților respective, precum și a
dispozițiilor legale cu privire la efectuarea cheltuielilor instituțiilor publice, procedează la
aprobarea și efectuarea p lăților propuse. În acest scop , se întocmește ordinul de plată care se
prezintă la unitatea trezoreriei statului pentru decontare.
Conducătorul instituției de învățământ preuniversitar de stat la care sunt arondate alte instituții de
învățământ înde plinește funcția de ordonator terțiar de credite numai pe baza documentelor legale
semnate și prezentate de către directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat arondate.
La ordonatorii terțiari de credite se organizează și funcționează controlul financiar preventiv în
conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul
financiar preventiv și ale Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 123/2001 pentru aprobarea
Normelor metodologice priv ind cadrul general al atribuțiilor și exercitării controlului financiar
preventiv propriu.
Ordonatorii terțiari de credite conduc evidența analitică a plăților de casă, pe capitole, subcapitole,
titluri, articole și alineate, în cadrul următoarelor conturi de finanțare bugetară:
-contul 700.01 "Finanțarea din bugetul de stat" pentru fondurile primite de la Ministerul Educației și
Cercetării prin inspectoratele școlare județene, care are ca destinație componenta locală aferentă
proiectelor de ref ormă, bursele pentru elevii din Republica Moldova și pentru elevii străini și etnicii
români din afara granițelor țării, organizarea examenelor, concursurilor și olimpiadelor naționale,
perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice;
-contul 700.02 "Finanțarea din bugetul local", pentru fondurile primite de la bugetele locale.

19
În vederea cunoașterii modului de utilizare a creditelor bugetare de către instituțiile de
învățământ preuniversitar de stat fără contabilitate proprie, primăriil e sau, după caz, instituțiile
la care sunt arondate vor transmite acestora lunar contul de execuție, potrivit formularului –
anexă la darea de seamă contabilă pentru instituții publice.

2.4. Raportarea execuției bugetare de către instituțiile de învățământ

Ordonatorii terțiari de credite întocmesc trimestrial și anual dări de seamă contabile privind
execuția bugetară, în conformitate cu normele metodologice ale Ministerului Finanțelor Publice,
transmise ordonatorilor principali de credite.
Pentru fondurile primite de la Ministerul Educației și Cercetării ordonatorii terțiari de credite
întocmesc contul de execuție a bugetului de stat pe formularul anexat la darea de seamă contabilă
pentru instituții publice și îl prezintă inspectoratelor școlare j udețene.

20
III.CIRCUITUL FINANCIAR ȘI ORDONATORII DE CREDITE

3.1.Circuitul financiar

Ministerul Finanțelor aprobă pe baza bugetului național votat de Parlament credite
pentru Ministerul Educației Naționale, monitorizează alocarea resurselor pentru bugetele
centrale și locale. Având rolul de ordonator principal de credite, acest minister deschide și
repartizează credite bugetare la nivelul capitolului de cheltuieli „Învățământ”, ținând cont de
titulurile clasificației bugetare economice.
Ministerul Educației Național e aprobă criteriile și standardele pentru stabilirea
finanțării proporționale a instituțiilor de învățământ preuniversitar. În vederea aprobării,
Ministerul Educației Naționale consultă în prealabil federațiile sindicale semnatare ale
contractului de muncă .
Acest minister aprobă costurile medii anuale orientative pe elev la propunerea
Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar și în urma consultării
federațiilor sindicale semnatare ale contractului de muncă. Costurile medii anuale orientative
se comunică de către Ministerul Educației Naționale, Consiliilor Județene, în vederea stabilirii
necesarului de fonduri pentru finanțarea proporțională. Aceeași informație o primesc cu titlu
consultativ și inspectoratele școlare județene, pentr u verificare. Ministerul Educației Naționale
elaborează și aprobă metodologia de editare, difuzare și de finanțare a manualelor școlare.

3.2.Modul de finanțare a Autorităților Locale și a învățământului preuniversitar

Principalele surse bugetare național e care asigură resursele fiscale prin care se
finanțează învățământul preuniversitar sunt impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată.
Impozitul pe venit se deduce din salarii sau, în cazul liber profesioniștilor, se
evaluează pe veniturile viitoare, T rezoreria județeană fiind cea care strânge aceste fonduri.
Suma strânsă din impozitul local pe venit este reținută la Trezoreria județeană și apoi este
alocată.
Fondurile provenite din taxa pe valoarea adăugată sunt folosite pentru finanțarea
salariilor pr ofesorilor și burselor. Fondurile pentru salariile profesorilor sunt acordate de
Ministerul de Finanțe Consiliilor Județene. Acestea împart apoi această sumă între toate

21
autoritățile locale pe baza numărului și gradului profesorilor din zona respectivă. Ac este
fonduri acoperă costurile reale aferente salariilor profesorilor .
Fondurile pentru burse sunt alocate Consiliului Ju dețean de către Ministerul de Finanțe
pe baza numărului de elevi din aria de cuprindere a fiecărei autorități locale. Consiliul
Județea n distribuie aceste sume autorităților locale pe baza numărului de elevi. Există un
plafon de lichidități pentru sumele primite de fiecare autoritate locală, indiferent de numărul
potențial de candidați. Bursele se acordă în primul rând elevilor cu dificul tăți financiare, cca.
1% reprezentând burse de merit. Astfel, dacă o autoritate locală înregistrează un nivel ridicat
de sărăcie, atunci i se acordă un număr mare de burse. Totuși, deoarece există un plafon de
lichidități pentru aceste fonduri, cu cât se a cordă mai multe burse, cu atât ele vor fi mai mici
la nivel individual. Criteriile pentru obținerea burselor sunt stabilite printr -un cadru național.
Criterii specifice suplimentare pot fi adăugate de către Inspectorat (Consiliul de Administrație
al Inspec toratului Școlar) pentru a se ține seama de condițiile locale socio -economice.
De asemenea, autoritățile locale sunt abilitate să perceapă taxe locale și pot strânge
fonduri din surse de finanțare pentru investiții de capital și surse ne -fiscale, conform l egii.
Aceste surse asigură resurse fiscale adiționale, peste și în afara celor primite de la bugetul de
stat prin Consiliul Județean.

3.3.Importanța Trezoreriei Județene și a Trezoreriei Locale în procesul de finanțare a
învățământului preuniversitar

Trezoreria Locală și Trezoreria Județeană funcționează ca bănci pentru toate
instituțiile publice din zoan respectivă, inclusiv pentru unitățile de învățământ preuniversitar.
Trezoreria funcționează ca bancă pentru Consiliul Județean, primării, inspectorat și centre
școlare bugetare.
Trezoreria deschide un cont pentru fiecare instituție guvernamentală, primind orice
venituri, colectate de ea însăși sau alocate de Ministerul de Finan țe, urmând ca plățile să se
facă din aceste conturi. În caul autorităților loca le, trezoreria va stabili o limită lunară de
credit, de comun acord cu autoritatea locală și nu va efectua plăți peste această limită lunară
fără aprobarea autorității locale, pentru a se asigura că autoritatea are fonduri suficiente pentru
a efectua plăți le. Nu se percep dobânzi sau taxe pentru administrarea acestor conturi.
Trezoreria funcționează de asemenea ca punct de colectare a datelor în ceea ce privește
veniturile și cheltuielile autorităților locale, cele prevăzute în buget și cele reale. Bugetele

22
fiecărei autorități locale sunt adunate și verificate de Trezoreria Locală, fiind trimise la
Trezoreria Județeană unde sunt integrate în bugetul autorității locale pentru județ. Aceste
informații sunt trimise la Ministerul de Finanțe pentru a se asigura c oncordanța cu Legea
Bugetului. Un exercițiu similar este efectuat pentru cheltuielile derulate, de trei ori pe
parcursul unui an și o dată a sfârșitul anului.
Trezoreria coordonează autoritățile locale cum să își închidă conturile la sfârșitul
anului. Tran sferul de fonduri între bugetul de stat, Consiliul Județean, primăriile municipiilor,
orașelor și comunelor și centrele școlare bugetare va fi înregistrat ca debit sau credit în contul
respectiv.
Primăria este responsabilă pentru furnizarea serviciilor edu caționale și finanțarea
învățământului preuniversitar. Bugetul pentru învățământ al autorității locale este calculat la
nivelul Primăriei. Directorul Economic al Primăriei este responsabil cu corelarea bugetelor
prezentate de centrele bugetare. Centrele bu getare pot fi școli individuale sau grupuri de școli.
Personalul din subordinea Directorilor Economici corelează prezentările de bugete primite de
la centrele bugetare pentru a alcătui bugetul total pentru învățământ pentru autoritatea locală
respectivă.
Fondurile pot fi folosite doar pentru scopul pentru care au fost destinate. În acest
context, fondurile pentru salarii pot fi cheltuite numai pentru plata salariilor profesorilor și nu
pot avea nicio altă destinație. Autoritatea locală funcționează ca admin istrator al acestor
fonduri, dar nu poate controla sau decide cum să fie ele folosite.
Bugetul pentru învățământ este alcă tuit prin corelarea tuturor bugetelor prezentate de
centrele bugetare pe cinci capitole distincte (Învățământ preșcolar și primar, Învățământ
secundar, Învățământ postliceal, Învățământ nedefinibil prin nivel (învățământ special),
Servicii auxiliare pentru educație) . La nivelul municipalității, autoritatea respectivă, este
interesată doar de viziunea de ansamblu pentru învățământ și nu o feră rapoarte detaliate
asupra centrelor bugetare individuale. Totuși, aceste informații sunt disponibile la nivelul
centrului bugetar și la nivelul școlilor și, în plus, centrele bugetare trimit lunar rapoarte de
monitorizare către primărie, pentru a ofer i date despre serviciile educaționale.
Comisia pentru Buget și Finanțe la nivelul Consiilor Locale stabilește bugetul pentru
materiale și investiții de capital. Fondurile aprobate de către Comisie sunt în general mai mici
decât cele cerute de centrul buget ar. Ca rezultat, apar situații în care școlile au intrat în anul
financiar curent cu datorii pentru materialele cumpărate în anul anterior. Aceste datorii trebuie

23
acoperite din bugetul pentru materiale și investiții de capital al anului în curs, reducând a stfel
în continuare fondurile disponibile pentru sectoare în anul curent.
Pot exista mai multe centre bugetare care confirmă faptul că bugetul pentru materiale
și investiții de capital pe anul în curs este destinat plăților pentru datoriile din anii preced enți.
Suma aprobată pentru materiale și investiții se poate schimba pe parcursul anului, în funcție
de nivelul veniturilor locale, mai mari sau mai mici.

3.4.Evidența contabilă

Evidențele contabile la nivelul Primăriei sunt pentru întregul serviciu de ed ucație și
sunt împărțite pe 5 capitole. Aceste informații sunt strânse din rapoartele lunare ale centrelor
bugetare. Centru l bugetar primește rapoarte de la școli și ține evidența contabilă a centrului
bugetar, structurată pe cele 5 capitole. Aceste inform ații sunt trimise ordonatorului principal
de credite (Primăria) și la Inspectorat, care le utilizează pentru întocmirea rapoartelor solictate
de Ministerul Educației Naționale.
Școlile își țin evidențele contabile pe cele cinci capitole. Când școala nu est e centru
bugetar, atunci o copie a acestor evidențe este trimisă la centrul bugetar. Aceste informații
sunt trimise și la ordonatorul principal de credite (Primăria) și la Inspectorat, care le utilizează
pentru întocmirea rapoartelor cerute de Ministerul E ducației Naționale sau Ministerul
Administrației și Internelor.
Departamentul de contabilitate al autorității locale centralizează propunerile de buget
provenite de la toate aceste surse într -un buget general pentru învățământ. Acesta este apoi
discutat în cadrul Comisiei pentru Educație a Autorității Locale. După ce bugetul este aprobat,
este trimis înapoi la centrele bugetare sub forma alocațiilor finale. Fiecare centru bugetar
trebuie să întocmească rapoarte de monitorizare bugetară lunare pen tru Primărie și aceleași
informații sunt trimise trimestrial la Inspectorat pentru Ministerul Educației Naționale.
Informațiile oferite de contabilitatea unităților de învățământ preuniversitar sunt legate
de execuția b ugetelor de venituri și cheltuieli, r ezultatul execuției bugetare, patrimoniul aflat
în administrare, rezultatul patrimonial, costul programelor aprobate prin buget, contribuind în
egală măsură la întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, contului
anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale. De asemenea,
prin situațiile financiare anuale și trimestriale, întocmite potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, școlile trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, pozi ției financiare

24
(active nete/ patrimoniu net/ capital propriu), precum și a performanței financiare și a
rezultatului patrimonial.
Componența setului de informații financiare este următoarea: a)bilanțul; b)contul de
rezultate patrimonial; c)situația fluxur ilor de terzorerie; d)situația modificărilor în structura
activelor/capitalurilor; e) anexe la situațiile financiare, care includ: politici contabile și note
explicative; f)contul de execuție bugetară. Instituțiile de învățământ preuniversitar au obligația
să prezinte la unitățile de trezorerie ale statului la care au deschise conturile, situația fluxurilor
de trezorerie pentru obținerea vizei privind exactitatea plăților de casă, a soldurilor conturilor
de disponibilități, după caz, pentru asigurarea conco rdanței datelor din contabilitatea
instituției publice cu cele din contabilitatea unităilor de trezorerie ale statului.
Etapa premergătoare întocmirii și prezentării situațiilor financiare anuale este
inventarierea generală a elementelor de activ și de dat orie, organizat conform normelor emise
de Ministerul de Finanțe. Contabilitatea, fiind principala sursă de informații la nivelul
instituției, oferă utilizatorilor externi și interni o gamă variată de informații care sunt
valorificate în procesul decizional . Amplificarea obiectivelor, funcțiilor și tehnicilor
contabilității a influențat formele de organizare a contabilității, fiind delimitate două concepte:
conceptul monist și conceptul dualist.
Conceptul monist de organizare a contabilității are ca trăsătur ă definitorie prelucrarea
simultană, într -un singur circuit a informațiilor privind fluxurile interne și externe, rezultând
informațiile contabile necesare atât utilizatorilor interni cât și externi. Conceptul dualist de
organizare a contabilității prezint ă drept caracteristică de bază organizarea sistemului
informațional contabil pe două paliere: contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea financiară furnizează informațiile de sinteză utilizatorilor externi și
conducerii institu ției, prin prelucrarea și înregistarea completă a fluxurilor externe iar a
fluxurilor interne limitat numai pentru stabilirea rezultatului global și nu în mod analitic pe
activități, produse, lucrări executate , servicii prestate. De principiu, contabilitat ea financiară
este reglementată, fiind organizată și condusă după norme unitare, fiind o contabilitate în
partidă dublă, standardizată și transparentă.
Contabilitatea de gestiune are ca obiectiv gestiunea internă a patrimoniului, fiind
determinate costuril e și rezultatele analitice pe centre de responsabilitate, feluri de activități,
lucrări executate, servicii prestate. Contabilitatea de gestiune este destinată în principal pentru
înregistrarea operațiilor privind colectarea și repartizarea cheltuielilor p e destinații, respectiv
pe activități, precum și calculul costului lucrărilor executate și serviciilor prestate. Modul de

25
organizare a contabilității de gestiune este la latitudinea fiecărei instituții, în funcție de
necesitățile proprii ale acesteia. Inst ituția organizează contabilitatea cheltuielilor după
destinație și nu după natura elementelor de cheltuieli, ca în contabilitatea financiară.
Furnizând informații exclusiv conducerii, contabilitatea de gestiune este o contabilitate
confidențială, netranspa rentă, nestandardizată, care nu se conduce după norme unitare,
organizarea și structurarea ei fiind determinate de nevoile interne ale conducerii instituției.
Funcțiile contabilității de gestiune pot fi sintetizate astfel:
a) Funcția de calcul al costurilo r, pe centre de responsabilitate, feluri de activități, servicii
prestate;
b) Funcția de calcul al rezultatelor analitice prin compararea prețurilor serviciilor prestate cu
costul acestora, putându -se calcula în mărime relativă rata rentabilității pe tipur i de servicii
prestate;
c)Funcția previzională, care constă în furnizarea informațiilor necesare elaborării bugetelor de
venituri și cheltuieli pe tipuri de activități, urmărirea și controlul executării acestor bugete .

3.5.Ordonatorii de credite

Unitățil e de învățământ preuniversitar își desfășoară activitatea în cadru comunităților
locale, finanțarea lor fiind asigurată din bugetele respectivelor unități administrativ -teritoriale,
cu excepția unor cheltuieli care au rămas în admininistrarea Ministerului Educației Naționale
(cheltuieli cu proiectele de reformă la nivel național, cheltuieli cu examenele naționale, cu
unele burse și unele facilități acordate elevilor, alte cheltuieli de interes național). Conform
reglementărilor în materie, ordonatorii de cr edite sunt de trei categorii: ordonatori principali,
secundari și terțiari.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităților
administrativ -teritoriale și președinții consiliilor județene. Conducătorii instituțiilor publice cu
personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori
secundari sau terțiari, după caz. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele
bugetare, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ai căror conducători
sunt ordonatori terțiari de credite și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.
Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le -au fost repartizate
numai pentru realizarea sacinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din
bugetele aprobate și potrivit normelor legale. Pentru asigurarea unei execuții bugetare

26
prudente, ordonatorii principali de credite vor repartiza creditele bugetare după reținerea a
10% din prevederile aprobate acestora, c u excepția cheltuielilor de personal și a celor care
decurg din obligații internaționale, care vor fi repartizate integral (sumele reținute în proporție
de 10% vor fi repartizate în semestrul al II -lea, după examinarea execuției bugetare din primul
semestr u).
La nivel de unitate de învățământ preuniversitar, deciziile privind bugetul și
patrimoniul acesteia se iau în consiliul de administrație. Prerogativele funcției de conducere a
instituției de învățământ preuniversitar determină calitatea de ordonator de credite al instituției
respective pe ntru director, acesta având dreptul de a dispune de creditele bugetare acordate.
Directorul, ca ordonator de credite, răspunde pentru organizarea și conducerea contabilității și
are obligația gestionării instituției res pective. Acesta este obligat să conducă contabilitatea în
partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general, aprobat prin ordin
al ministrului finanțelor publice.
De asemenea, directorul, trebuie să asigure, potrivit legii, condiț iile necesare pentru:
-organizarea și conducerea corectă și la zi a contabilității;
-organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului instituției;
-valorificarea rezultatelor instituției;
-respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare, d epunerea la termen a acestora la
organele de drept;
-păstrarea documentelor justificative, a registrelor și situațiilor financiare;
-organizarea contabilității de gestiune adaptate la specificul instituției respective;
Ca ordonator de credite, directorul a re obligația de a angaja și a utiliza creditele
bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de
activitatea instituțiilor și cu respectarea dispozițiilor legale. În acest context, calitatea de
ordonator d e credite implică pentru directori următoarele:
-angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate și
aprobate;
-realizarea veniturilor;
-angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financi are;
-integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;
-organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferen ți acestora;

27
Prin prisma reponsabilităților deținute la nivelul unităților de învățământ
preuniversitar, contabilul e ste obligat să organizeze execuția bugetară și să înregistreze
operațiunile economico -financiare în momentul generării drepturilor de creanță sau de
obligații, în conformitate cu cerințele. De asemenea, acesta asigură informații pentru
ordonatorii de credi te cu privire la: execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, rezultatul
execuției bugetare, patrimoniul aflat în administrare, rezultatul patrimonial (economic),
precum și costul programelor aprobate prin buget.

28

IV.FINANȚAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele
autorităților publice locale un anumit procent din produsul intern brut al anului respectiv.
Suplimentar, unitățile și i nstituțiile de învățământ pot obține și utiliza, cu un grad relativ de
autonomie, venituri proprii. Finanțarea învățământului preuniversitar, atât pentru învățământul
preuniversitar de masă, cât și p entru învățământul special, se realizează, în special, di n patru
surse: a) bugetul de stat; b) bugetul consiliului județean; c) bugetul consiliului local; d)
veniturile proprii ale unităților de învățământ.
Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar cuprinde: finanțarea de bază,
finanțarea complementară și finanțarea suplimentară. Finanțarea de bază se face în limitele
costului standard per elev/preșcolar. Finanțarea de bază a învățământului preuniverstar se face
după principiul „resursa financiară urmează elevul”, în baza căruia alocația bugetară aferen tă
unui elev sau unui preșcolar se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață.
Finanțarea de bază a unei unități școlare rezultă prin multiplicarea costului standard per
elev/preșcolar cu coeficienți specifici unității școlare și cu numărul de elevi.
Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe
valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli:
1) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite
prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;
2) cheltuieli cu pregătirea profesională;
3) cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
4) cheltuieli cu bunuri și servicii;
Costul standard per elev/preșcolar se referă exclusiv la finanțarea de bază. El este
calculat pe bază de indicatori fizici de consum de resurse umane și materiale și diferențiat pe
nivele de învățământ – preșcolar, primar , gimnazial, liceal , școală de arte și meserii, profile,
mediu de rezidență, grupuri defa vorizate. Finanțarea complementară asigură cheltuielile de
capital, cheltuielile sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar.
Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ -teritoriale
de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar, și din sume defalcate din taxa pe
valoarea adăugată.

29
Finanțarea de bază și finanțarea complementară se realizează pe baza contractului de
management încheiat între directorul unității de învățământ pre universitar și primarul
localității/ primarul de sector în a cărei/cărui rază teritorială se află unitatea de învățământ,
respectiv cu președintele consiliului județean/primarul de sector, în cazul școlilor speciale.
Finanțarea suplimentară se acordă ca su mă globală fixă din bugetul Ministerului
Educației Naționale pentru premierea unităților de învățământ preuniversitar cu rezultate
deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanțelor școlare. Consiliile locale,
respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București și consiliile județene,
respectiv Consiliul Gene ral al Municipiului București, contribuie la finanțarea suplimentară,
acordând granturi unităților de învățământ, în baza unei metodologii proprii. Finanțarea
suplimentară s e realizează pe bază de contract încheiat între unitatea școlară și finanțator.

4.1. Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar pe baza standardelor de cost per
elev/preșcolar
Finanțarea cheltuielilor cu salariile stabilite prin lege, precum și co ntribuțiile aferente
acestora, pentru unitățile de învățământ preuniversitar, se face pe baza standardelor de cost pe
elev/preșcolar ( pentru anul 2017 , standardul de cost per elev/preșcolar pentru coeficientul 1
are valoarea de 3.740 lei). Standardele de cost per elev/preșcolar se determină, pentru fiecare
nivel de învățământ, filieră, profil, specializare, domeniu, în funcție de numărul de elevi, de
limba de predare, de alți indicatori specifici de învățământ și de mediul urban rural. Plata
cheltuielilor cu salariile stabilite conform legii și a contirbuțiilor aferente acestora se va face
pe baza statelor de personal avizate de inspectoratele școlare județene, respectiv Inspectoral
Școlar al Municipiului București.
Costurile standard per elev/preșcolar pen tru cheltuielile cu salariile, sporurile,
indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile
aferente acestora, pentru anul 2017, sunt următoarele:

Nr.
crt. Nivel/filieră/profil Forma de
învățământ Standarde de cost pe elev, pe medii
și pe niveluri (lei)
Urban Rural
1 Învățământ preșcolar cu
program normal zi 2480 2712
2 Învățământ preșcolar cu
program prelungit/săptămânal zi 4548 4548
3 Învățământ primar zi 2854 3400

30
Nr.
crt. Nivel/filieră/profil Forma de
învățământ Standarde de cost pe elev, pe medii
și pe niveluri (lei)
Urban Rural
4 Învățământ gimnazial zi 3740 4301
5 Învățământ liceal teoretic zi 3740 3740
6 Învățământ liceal tehnologic zi 3868 3868
7 Învățământ profesional
(inclusiv stagiile de pregătire
practică)/Învățământ dual zi 4096 4470

Pentru cheltuielile cu bunuri și servicii, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor și
cheltuielile cu pregătirea profesională a cadrelor didactice a fost stabilit un alt coeficient 1 de
calcul al costului standard (pentru anul 2017 , valoarea acestuia a fost stabilită la 330 lei).
Coeficienții de diferențiere pentru costurile standard per elev/preșcolar și coeficienții
de corecție pentru învățământul în limbile minorităților naționale, pentru cheltuielile cu
salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum
și pentru contribuțiile aferente acestora , pot fi observați în tabelul următor:

Nr.
crt. Nivel/filieră/profil Forma de
învățământ Standarde de cost pe elev, pe medii
și pe niveluri (lei)
Urban Rural
1 Învățământ preșcolar cu
program normal zi 0,663 0,725
2 Învățământ preșcolar cu
program prelungit/săptămânal zi 1,216 1,216
3 Învățământ primar zi 0,763 0,909
4 Învățământ gimnazial zi 1,000 1,150
5 Învățământ liceal teoretic zi 1,000 1,000
6 Învățământ liceal tehnologic zi 1,034 1,034
7 Învățământ profes ional
(inclusiv stagiile de pregătire
practică)/ Învățământ dual zi 1,095 1,095

De asemenea, c osturile standard per elev/preșcolar privind cheltuielile cu pregătirea
profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum și cheltuielile pre văzute la
articolul bugetar „bunuri și servicii“, pentru anul 2017 , sunt următoarele:
Praguri
numerice Tipuri de unități Standarde de cost pe elev, pe medii și pe niveluri (lei)
Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Zona 6
1-300 Grădiniță 354 357 365 375 386 396
Școală gimnazială/
primară 339 343 350 360 370 380
Liceu/ Colegiu/ Școală 385 389 397 408 420 432

31
Praguri
numerice Tipuri de unități Standarde de cost pe elev, pe medii și pe niveluri (lei)
Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Zona 6
profesională/
Învățământ dual
301-800 Grădiniță 354 357 365 375 386 396
Școală gimnazială/
primară 339 343 350 360 370 380
Liceu/ Colegiu/ Școală
profesională/
Învățământ dual 385 389 397 408 420 432

Criteriile de calcul utilizate, ce conduc la determinarea coeficienților de corecție
pentru alocarea cheltuielilor materiale la nivel național, sunt:
a) Pragurile numerice de elevi/preșcolari cu mulat, în unitățile de învățământ preuniversitar
de stat din România;
b) Tipurile de unități de învățământ preuniversitar de stat din România;
c) Mediul urban/rural în care este localizată unitatea de învățământ;
d) Zona de temperatură în care este înca drat județul unde este situată unitatea de
învățământ preuniversitar de stat. În acest context, zonele de temeratură stabilite la nivel
național sunt următoarele:
Zone de temperatură
Zona 1 – Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Olt, Tulcea, Teleorman
Zona 2 – Arad, București, Brăila, Dâmbovița, Gorj, Galați, Ilfov, Ialomița,
Mehedinți. Timiș
Zona 3 – Argeș, Bihor, Buzău, Iași, Prahova, Satu Mare, Vaslui
Zona 4 – Btooșani, Cluj, Mureș, Sălaj, Vrancea
Zona 5 – Alba, Bacău, Brașov, Caraș -Severin, Neamț, S ibiu, Vâlcea
Zona 6 – Bistrița -Năsăud, Covasna, Hunedoara, Harghita, Maramureș, Suceava

Ordonatorul principal de credite și directorul unității de învățământ cu personalitate
juridică, în calitate de ordonator terțiar de credite, răspund e de încadrarea în bugetul aprobat
pe baza costului standard per elev/preșcolar. Pentru unitățile de învățământ preuniversitar
particular și confesional acreditat care au în componența lor mai multe tipuri de învățământ ,
calculul finanțării de bază se va face prin pondera rea numărului de elevi cu costul standard
per elev/preșcolar pentru fiecare nivel de învățământ.

32

4.2. Activitățile autofinanțate
Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate
prin bugetele locale ale unităților administrativ -teritoriale în a căror rază își desfășoară
activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse.
Activitățile autofinanțate ale școlii se pot crea și dezvoltă în corelație cu cererea de
diverse servicii din localitate și de dotările școlii. Crearea unei astfel de activități necesită
aprobare din partea Consiliului Local. Unele din aceste activități pot fi realizate prin ONG -uri
și firme private care închiriază infrastructura școlară.
Unitățile de învățământ pot obține venituri proprii din:
– cursuri și activități facultative solicitate de elevi;
– cursuri de educație permanentă, inclusiv formare profesională continuă, participarea la
programe cu finanțare externă;
– participarea la realizarea unor programe comunitare de studii, cercetare, activități de
servicii și producție;
– închirieri de spații temporar disponibile;
– taxe percepute conform legii (de școlarizare, pentru eliberarea unor documente școlare);
– activități cultural -artistice;
– venituri din activitatea internatelor și cantinelor școlare;
– donații;
– editarea unei reviste;
– școli de șoferi;
– microproducție în ateliere și ferme;
– sponsorizări;
– contribuții ale comitetelor de părinți sau oferite de persoane fizice și jur idice;
– alte venituri ale unității de învățământ.
Fondurile provenite din donații și sponsorizări sunt utilizate potrivit destinației
indicate de donator/sponsor sau potrivit hotărârii consiliului de administrație în cazul în care
donatorul/sponsorul nu a indicat destinația.
Veniturile proprii realizate de unitatea de învățământ nu diminuează finanțarea de
bază și finanțarea complementară. Unitățile de învățământ pot organiza activități finanțate
integral din venituri proprii , aprobate prin hotărâre a c onsiliului de administrație.

33
Excedentele anuale rezultate din execuția bugetelor de venituri și cheltuieli ale
activităților finanțate integral din venituri proprii se reportează în anul următor și se utilizează
cu aceeași destinație sau, cu aprobarea con siliului de administrație, se utilizează pentru
finanțarea altor cheltuieli ale unităților de învățământ.

4.3.Fundamentarea veniturilor și cheltuielilor pentru activitățile autofinanțate
Veniturile proprii se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli al activităților
aducătoare de venituri proprii, pe surse, după cum urmează:
A. veniturile rezultate din activitatea de producție
La această rubrică se cuprind veniturile realizate de ateliere -școală, ferme agricole,
prestări de servicii și altele asemen ea. Sunt de asemenea, cuprinse sumele încasate de unitatea
de învățământ din activitatea de conversie și reconversie profesională, școlarizare, cursuri de
inițiere în domeniul informaticii, limbi străine, activități de producție, prestări de servicii și
alte activități;
B. taxele de la persoane fizice și juridice
Unitățile de învățământ preuniversitar de stat sunt autorizate, potrivit dispozițiilor
legale, să stabilească nivelul taxelor pentru desfășurarea examenului de admitere sau a altor
examene, din c are se acoperă cheltuielile aferente activităților respective. Pentru stabilirea
taxelor, fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat își estimează cheltuielile
ocazionate de organizarea și desfășurarea examenelor și, în funcție de numărul de elev i
participanți, stabilește și taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se stabilesc și
prevederile din buget la subdiviziunea respectivă.
Sumele încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor de absolvire ,
după caz, reprezintă o altă sursă proprie de venit, al cărei nivel se stabilește și se comunică de
inspectoratele școlare. Estimările bugetare se calculează și se fundamentează în funcție de:
numărul certificatelor sau al diplomelor de absolvire, ce urmează să fie eliberate, înmulțit cu
costul unui certificat sau al unei diplome.
Tarifele pe elev/cursant percepute pentru organizarea de cursuri de pregătire
solicitate de persoane juridice sau fizice se stabilesc, pe bază de convenție/contract, cel puțin
la nivelul cheltuielilor efectuate p entru desfășurarea cursurilor respective;

34
C. veniturile din închirierea spațiilor disponibile se înscriu în buget la nivelul chiriei
stabilite în contractele de închiriere, la care se adaugă obligatoriu cheltuielile cu întreținerea și
utilitățile folosite , impozitele pe terenuri și clădiri;
D. veniturile din donații reprezintă sumele donate de persoane fizice și juridice din țară sau
străinătate. Acestea se înscriu fie la nivelul execuției anului precedent, fie la nivelul estimat
pentru exercițiul anului curent, independent de veniturile din anul precedent;
E. veniturile din sponsorizări primite de la persoanele juridice sau fizice , conform legii;
F. venituri din surse externe obținute pe bază de programe de finanțare;
G. alte venituri.
Cheltuielile pe ntru activitățile autofinanțate se înscriu în buget, pe titluri, articole și
alineate, în funcție de conținutul acestora, avându -se în vedere următoarele:
(1) Cheltuielile pentru activitatea de producție – ateliere -școală, ferme agricole, servicii și
altele asemenea – se stabilesc pe bază de devize întocmite pentru fiecare activitate de
producție, prestări de servicii, în limita veniturilor prevăzute să fie realizate.
(2) Cheltuielile pentru desfășurarea examenelor sau a cursurilor de pregătire solicitate de
persoanele fizice și juridice se stabilesc în limita veniturilor din taxele respective. În acest
scop se întocmesc note de fundamentare în care se cuprind taxele cuvenite pentru activitățile
respective și cheltuielile aferente realizării acestor venitu ri, și anume: drepturile cuvenite
comisiilor de examen, cheltuielile de întreținere a sălilor de examene, pentru utilizarea
calculatoarelor, procurarea rechizitelor (hârtie, ștampile, cerneală, tușuri și altele asemenea)
necesare în vederea desfășurării ex amenelor.
(3) Cheltuielile necesare pentru tipărirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se
stabilesc în limita sumelor încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor.
(4) Cheltuielile din veniturile încasate în urma închirierii de s pații.
(5) Cheltuielile din sumele încasate drept donații și sponsorizări se înscriu în buget pentru
realizarea acțiunii stabilite de donator sau în contractele de sponsorizare, după caz. În situația
în care nu au fost stabilite destinații împreună cu spo nsorii și cu donatorii, sumele din
sponsorizări și donații se folosesc pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de funcționare ale
unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv pentru cheltuielile de personal.
(6) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate în condițiile legii.

35
4.4.Încasarea veniturilor proprii
Ordonatorii terțiari de credite încasează veniturile proprii în numerar, prin casieria
proprie sau prin mandatar de la persoanele fizice și prin virament de la persoanele jurid ice, în
conturile deschise la unitățile teritoriale de trezorerie și contabilitate public. Mandatarul se
stabilește de către directorul unității de învățământ preuniversitar de stat și poate fi
administratorul, secretarul școlii sau un cadru didactic.
Operațiunile de încasări prin casieria proprie se organizează potrivit dispozițiilor
legale în vigoare și se efectuează numai pe bază de documente legale aprobate de persoanele
în drept, care se înregistrează cronologic în registrul jurnal de casă.
Încasăril e zilnice în numerar se depun de către mandatari în conturile deschise pe
seama unităților de învățământ preuniversitar de stat la unitățile teritoriale de trezorerie și
contabilitate publică, astfel:
– în prima zi lucrătoare de la încasare, în cazul în c are unitatea de învățământ are sediul în
localitatea în care funcționează unitatea trezoreriei la care are contul deschis;
– în a doua zi lucrătoare de la încasare, în cazul în care unitatea de învățământ preuniversitar
de stat are sediul în altă localita te decât unitatea trezoreriei la care are contul deschis.
Pentru operațiunile prin virament se utilizează ordine de plată tip trezorerie, în care se
specifică natura sumelor virate.
Activitățile autofinanțate ale unităților de învățământ sunt scutite de la plata
impozitului pe profit pentru veniturile proprii și disponibilitățile realizate și utilizate potrivit
Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și Legii nr. 273/2006
privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, dacă legea nu
prevede altfel.
Ca factor responsabil în circuitul de finanțare a unităților de învățământ preuniversitar,
directorul are multiple obligații, din care sintetizăm următoarele:
– Să decidă alocările pentru cheltuieli le operaționale per elev pentru a acoperi inflația;
– Să asigure finanțarea pentru elevii cu nevoi educaționale speciale
– Să organizeze finanțarea astfel încât să se asigure sporuri salariale corecte si rezonabile
pentru profesori;
– Să urmărească ca sc himbările în curriculum să fie finanțate adecvat, sau cerințele
politicilor vor fi ajustate pentru a se adapta la finanțarea existentă;

36
– Să promoveze măsuri de monitorizare și răspundere publică care vor asigura că bugetele
educaționale vor fi folosite p entru învățământ, nu pentru administrație;
– Să efectueze c ontrolul asupra utilizării eficiente a mijloacelor, conform destinației, în
limitele bugetare aprobate, precum și controlul asupra integrității resurselor bănești și
valorilor materiale;
– Efectu ează planificarea de perspectivă a configurației patrimoniului, în raport cu
strategiile de activitate la nivelul instituției, în vederea asigurării oportune a resurselor
materiale necesare susținerii măsurilor luate de consiliul de administrație;
Alături de director, trebuie menționat și rolul contabilului în procesul de finanțare a
unităților de învățământ preuniversitar, prin responsabilitățile care îi revin, și anume:
– Să realizeze structurarea sistemelor de compensații salariale astfel încât să se reu șească
corelarea acestor compensații cu misiunea personalului, cu nevoile și cu scopurile strategice
ale zonelor de responsabilitate (școală, district, zonă de competență administrativă);
– Să asigure cheltuirea banilor publici conform legilor și regulame ntelor;
– Propune alocările de resurse pentru a îmbunătăți învățarea și a micșora discrepanțele în
raport cu instituțiile care dispun de un volum superior al acestor resurse;
– Contabilul poate, pentru nevoile gestiunii trezoreriei, să deschidă conturi pe numele
instituției la instituțiile financiare sau banca centrală națională;

37
V. BUGET AREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PR EUNIVERSITAR

Bugetele reprezintă rezultatul unor proceduri alcătuite din tranzacții și negocieri;
acestea se produc în interiorul metodologiilor, legislației și regulilor existente, iar cheltuiala
finală ce se efectuează reprezintă finalul acestui lanț de tranzacții. Deoarece a proape toate
aceste cheltuieli se realizează în principal din surse financiare, tot acest parcurs trebuie
controlat și supus raportărilor financiar -contabile, iar toate aceste alocări, raportări și corelări
dintre finanțare și obiective se realizează prin intermediul clasificației bugetare. Acest sistem
de clasificare, regulile și sistemele financiar -contabile, pot înfățișa mai bine sau mai puțin
bine investiția în educație și dezvoltarea capitalului uman, obiectivele educaționale ale
întregului sistem sau ale diferitelor entități (autorități locale, instituții, programe de sine
stătătoare) – consecința directă fiind că politicile sectoriale, dezvoltarea instituțională și
rezultatele sunt respectiv mai ușor sau mai greu de formulat, urmărit și înțeles.
Prob lema cheie în structura oricărui buget constă în calitatea
echilibrului/reprezentării dintre salarii, costuri de operare și cheltuieli de capital – de
aceea analiza echilibrelor constituie un domeniu important al economiei. Dacă partea de
cheltuieli curent e din buget este dominată de salarii, atunci cei care beneficiază de salarii ar
putea să nu dispună de suficient capital de lucru pentru a -și îndeplini misiunea/atribuțiile : de
exemplu, bugetele educaționale sunt dominate de salarii, și adesea școlile duc lipsă de resurse
non-salariale – clădiri și spații, procurare de echipament și materiale didactice, facilități de
cazare și masă, activități cultural -educative etc.
Bugetul, etapele constituirii sale, tehnicile de analiză, de fundamentare și de evaluare a
acestuia constituie „axa” managementului dintr -o instituție publică, școală sau grădiniță.
Bugetul reprezintă transpunerea în mărimi financiare a scopului și obiectivelor unei
organizații. Prin intermediul bugetului o unitate școlară sau o structură școl ară cuprinsă în aria
de responsabilitate a unei autorități locale poate decide cum își poate aloca resursele în
vederea atingerii obiectivelor. Bugetul trebuie să reprezinte un plan pentru direcționarea
tuturor resurselor aflate la dispoziția organizației: timp, resurse umane, resurse fizice;
resursele financiare reprezintă doar un aspect al bugetului, iar documentul de buget, exprimat
în termeni financiari, face parte din planul anual integrat al unității școlare, care este un plan
managerial. Vedem de aic i că există două aspecte ale bugetului: cel legat de documentul de
buget și cel legat de procesul de bugetare.

38
Așa cum reiese din ceea ce am iterat în subcapitolele anterioare (trebuie spus că am
așezat omul înaintea proceselor și implicit rolurile sale î naintea atributelor sale) ordonatorii de
credite, prin sursele de finanțare, construiesc bugetele și le folosesc pe acestea în proiectarea
și derularea tuturor activităților din instituțiile de învățământ preuniversitar. Apare necesară
aducerea în discuție a bugetelor instituțiilor de învățământ preuniversitar.
Bugetele instituțiilor de învățământ se structurează, fundamentează și se execută în
concordanță cu prevederile legilor finanțelor publice (Legea finanțelor publice nr. 500/2002 și
Legii finanțelor publice locale nr. 273/2006) și a altor acte normative ce reglementează
diferite aspecte financiare punctuale.
Bugetul școlii cuprinde mai multe file, câte una pentru fiecare sursă de finanțare. În
cadrul filei de buget putem avea doar cheltuieli (când fi nanțarea acestora se asigură din
alocații bugetare) sau venituri și cheltuieli.
Veniturile și cheltuielile bugetelor, cumulate la nivelul unității de învățământ,
alcătuiesc bugetul general al acesteia care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor de
sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar, în anul respectiv și starea de
echilibru sau dezechilibru.
Pentru că, anual, unitățile de învățământ preunivestar transmit ordonatorului principal
de credite un proiect de buget, la înto cmirea proiectului de buget trebuie avut în vedere:
Promovarea caracterului universalității venitu rilor și cheltuielilor bugetare :
Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute; Veniturile bugetare nu
pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor,
care au stabilite destinații distincte;
Asigurarea transparenței și publicității acțiunilor derulate: publicarea în presa
locală, pe pagina de internet a instituției publice, sau afișarea la sediul autorității
administrației publice locale respective a proiectului de buget local și a contului anual de
execuție a acestuia; dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării
acestuia; prezentarea contului anual de execuție a bugetului local în ședință publică;
Promovarea unității de conținut, a unității monetare și a încadrării în timp:
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într -un singur document, pentru a se asigura
utilizarea eficientă și monitorizar ea fondurilor publice locale; Se interzic reținerea și utilizarea
de venituri în regim extrabugetar, precum și constituirea de fonduri publice locale în afara
bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel; Toate operațiunile bugetare se exprimă în
monedă națională; Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condițiile legii, pe o
perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar; Toate operațiunile de încasări și plăți

39
efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exerci țiului corespunzător de
execuție a bugetului respectiv;
Specializarea bugetară și echilibrul bugetar: Veniturile și cheltuielile bugetare se
înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli,
grupate după na tura lor economică și destinația acestora; Cheltuielile unui buget se acoperă
integral din veniturile bugetului respectiv, inclusiv excedentul anilor precedenți.

La întocmirea proiectului de buget se respectă un set de reguli:
(1) Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările
conținute în legi speciale și în legile bugetare anuale;
(2) Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul unității de învățământ și nici nu poate fi
angaja tă și efectuată din acest buget, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială;
(3) Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate, cu excepția cazurilor în care
legea prevede altfel;
(4) Nicio cheltuială nu poate fi angajată , ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată, potrivit
legii, și dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare.
(5) După aprobarea bugetelor pot fi aprobate acte normative cu implicații asupra acestora, dar
numai cu precizarea surselor de acoperi re, a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor
bugetare aferente exercițiului bugetar pentru care s -au aprobat bugetele respective;
(6) La elaborarea bugetelor, ordonatorii de credite și autoritățile deliberative au obligația să
prevadă distin ct credite bugetare destinate stingerii plăților restante la finele anului anterior
celui pentru care se întocmește bugetul;
(7) În situația în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele prevăzute
în ultimii 2 ani este mai mic d e 97% pe fiecare an, ordonatorii de credite fundamentează
veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent;
(8) Ordonatorii de credite au obligația ca în execuția bugetelor să asigure achitarea plăților
restante, p recum și a plăților restante rezultate în cursul anului curent. Ordonatorii de credite
pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după
stingerea plăților restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a ari eratelor din
execuția anului curent, cu excepția celor provenite din neacordarea sumelor cuvenite conform
contractelor de finanțare a proiectelor derulate prin programe naționale;
(9) Prin excepție de la prevederile de mai sus, se pot încheia noi angajame nte legale pentru
proiecte/programe finanțate din fonduri externe nerambursabile.

40
Bugetele locale și celelalte bugete, se aprobă astfel:
a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe și interne și bugetele fondurilor externe
nerambursabile, de căt re consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor,
județelor și de Consiliul General al Municipiului București, după caz;
b) bugetele instituțiilor publice, de către consiliile prevăzute mai sus, în funcție de
subordonarea acestora.
Creditele bugetare aprobate anual prin Legea bugetului de stat, ordonatorului
principal de credite, se utilizează pentru finanțarea unității școlare, programelor, proiectelor,
activităților, acțiunilor, obiectivelor și altele asemenea, potrivit scopurilor prevăzute în Legea
educației naționale și alte reglementări, și vor fi angajate și folosite în strictă corelare cu
gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.
Veniturile sunt detaliate după proveniență, fiind cu caracter nefiscal (taxe, tarife ) sau
donații. Principalele categorii de venituri proprii sunt cele aferente taxelor din prestări de
servicii, valorificării microproducției, cantinelor și internatelor, chiriilor, donațiilor.
Cheltuielile școlilor pot fi grupate după mai multe criterii. Cele mai frecvent utilizate
clasificații sunt clasificația funcțională (pe domenii) și clasificația economică .
Clasificația funcțională se bazează pe principiile instituite de Națiunile Unite prin
COFOG (Classification of the Functions of Government). Activitatea școlilor se încadrează la
capitolul de învățământ, fiind subîmpărțite pe subcapitole: învățământ preșcolar și primar,
învățământ secundar, învățământ postliceal, învățământ nedefinibil prin nivel, servicii
auxiliare pentru educație etc. Clasificația economică a cheltuielilor este una mai amplă,
grupând cheltuielile după natura și efectul lor economic. Conform acestei clasificații,
cheltuielile școlii cuprind cheltuieli curente și cheltuieli de capital (investiții). Cheltuielile
curente includ cheltuielile cu personalul, bunurile și serviciile, asistența socială, bursele și
cheltuielile cu proiectele europene (chiar dacă unele cheltu ieli vizează investiții).
Fundamentarea bugetului se face pe structura clasificației bugetare , separat pentru
fiecare sursă de finanțare: buget local, activități autofinanțate etc. În procesul de fundamentare
al bugetului se ține de cont de indicatorii și parametrii specifici fiecărei unități școlare și de
prevederile legislației: număr de norme, numărul de ore date la plata cu ora, cotele de
contribuții datorate, necesarul de materiale, consumul de energie, numărul de bursieri, nevoile
de dotare etc. Nive lul total al cheltuielilor trebuie să fie cel mult egal cu nivelul alocațiilor
stabilite de ordonatorul superior de credite bugetare sau al încasărilor directe ale școlii (în
funcție de sursa de finanțare).

41
Aprobarea bugetului școlii se face separat pe fi ecare filă. Autoritățile locale aprobă
sursele de finanțare de la bugetul de stat și veniturile proprii. Fila de finanțare de la bugetul de
stat se aprobă de Parlament prin Legea bugetului de stat, sumele aprobate fiecărei școli fiind
stabilit de Inspector atul Școlar Județean.
În cazul neaprobării la începutul anului a filelor de buget, se folosesc cele din anul
precedent alături de proiectele de buget din anul curent. Nivelul angajamentelor și plăților
trebuie să se limiteze la 1/12 din bugetul anului pre cedent (ca regulă generală) și să nu
depășească 1/12 din prevederile din proiectul de buget.
Trimestrializarea bugetului aprobat se face în vederea corelării încasărilor bugetare cu
plățile. Prevederile anuale vizează angajamentele aprobate, în timp ce pr evederile trimestriale
vizează eșalonarea în timp a plăților. Pentru efectuarea plăților trebuie ținut cont și de
cuantumul deschiderilor bugetare, respectiv al disponibilităților existente la trezorerie.

5.1 Clasificarea costurilor

A) În funcție de modul de alocare a cheltuielilor la obiectul de cost :
– costuri directe;
– costuri indirecte.

Costurile directe sunt cele care pot fi afectate în totalitate, fără un calcul prealabil,
unui produs sau unei activități determinată după criteriul de analiz ă ales. Exemplu: materialele
care intră în compunerea unui produs – cursuri de perfecționare, tariful orar pentru cadrele
didactice. Costurile indirecte sunt comune mai multor produse sau activități. Când se dorește
repartizarea cheltuielilor indirecte la costul produsului sau a activității trebuie să utilizăm o
bază de alocare pentru a repartiza aceste cheltuieli indirecte. Exemplu: cheltuielile cu energia
electrică, cheltuielile de asigurare, salariul responsabilului de atelier, al secretarei, al
personal ului din sectorul de întreținere. Caracterul direct sau indirect al unei cheltuieli
depinde de obiectul de cost vizat. Altfel spus, o cheltuială poate să fie directă în raport cu un
anumit obiect de cost și indirectă în raport cu altul. Repartizarea cheltu ielilor indirecte pe
produse, servicii, activități, etc se realizează folosind, de regulă, procedeul suplimentării, care
presupune următoarele etape :
a) alegerea bazei de repartizare, comună ca natură, dar diferită ca mărime, de la un
obiect de calculați e la altul;
b) calculul coeficientului de suplimentare, conform relației:

42

𝐾𝑆=𝐶ℎ𝑟
∑𝑏𝑗𝑛
𝑗=1
unde: Chr – cheltuielile de repartizat, b – baza de repartizare, j – obiectul de calculație, n – nr.
obiectelor de calculație
c) calculul cheltuielilor ce revin fiecărui obiect de calculație:
𝐶ℎ𝑗=𝑏𝑗∗𝐾𝑠
În scopul calculului unui cost pertinent, pentru repartizarea cheltuielilor indirecte se
folosesc, de regula, baze de repartizare exprimate valoric si nu cantitativ. În prac tică, cele mai
folosite baze de repartizare a cheltuielilor indirecte de productie sunt : cheltuielile cu materiile
prime, cheltuielile cu salariile directe, cheltuielile directe de produc ție.

B) În funcție de comportamentul costurilor în raport cu produ cția:
– costuri variabile;
– costuri fixe.

Costurile variabile sunt cele a căror sumă evoluează în același sens cu volumul de
producție sau nivelul de activitate. Exemplu: cheltuielile cu materiile prime care intră în
componența unui produs. Cheltuielile fixe sunt cele a căror sumă rămâne neschimbată
indiferent de nivelul de activitate. Exemplu: cheltuielile cu chiria spațiului de depozitare. O
cheltuială variabilă este constantă pe unitatea de produs, în timp ce o cheltuială fixă, dacă se
calculează pe o bază unitară, scade pe măsură ce nivelul de activitate crește. Sunt rare cazurile
în care costurile sunt fixe indiferent de nivelul de activitate. De regulă, ele rămân fixe dacă
variațiile nivelului de activitate sunt de slabă amploare, dar el e pot varia în cazul unor
expansiuni. De exemplu, în cazul spațiului de depozitare amintit mai sus, acesta are o
capacitate maximă de stocare. Dacă este depășită această capacitate maximă, întreprinderea va
trebui să achiziționeze sau să închirieze un alt spațiu de depozitare, care va conduce la
creșterea cheltuielilor fixe reprezentate de amortizarea sau de chiria depozitului. Pentru a
clasa costurile în fixe și variabile trebuie să se stabilească nivelul de producție al
întreprinderii: pentru fiecare nive l de producție, un grup de costuri rămâne fix. Pe termen lung
însă, toate cheltuielile variabile. Costurile variabile corespund activității curente și nu
structurii, motiv pentru care mai sunt cunoscute și sub denumirea de costuri operaționale. Ele
sunt le gate de deciziile pe termen scurt și sunt reversibile.

43
5.2 Modalități de execuție bugetară

Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au
calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Ordonatorii de credite sunt autorizați să angajeze, să lichideze și să ordona nțeze
cheltuieli pe parcursul exercițiului bugetar, în limita creditelor bugetare aprobate, iar plata
cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă denumirea
generică de contabil.
Operațiunile specifice angajării, lichi dării și ordonanțării cheltuielilor sunt în
competența ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza propunerilor compartimentelor
de specialitate ale instituției publice.
Cele patru faze ale execuției cheltuielilor publice sunt (ALOP):
1. Angajarea cheltuielilor;
2. Lichidarea cheltuielilor;
3. Ordonanțarea cheltuielilor;
4. Plata cheltuielilor.

Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de angajamente:
a) Angajamentul legal (juridic) – faza în procesul execuției buget are reprezentând orice act
juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice.
Angajamentul legal trebuie sa se prezinte sub forma scrisa și să fie semnat de ordonatorul de
credite. Angajamentul legal ia forma unui contr act de achiziție publică, comandă, convenție,
contract de muncă, acte de control, acord de împrumut etc.
Proiectele angajamentelor legale reprezintă decizii de principiu luate de ordonatorii de
credite, care implica o obligație de efectuare a unei cheltui eli față de terțe persoane. Aceste
proiecte de angajamente legale nu pot fi aprobate de către ordonatorul de credite decât daca au
primit în prealabil viza de control financiar preventiv în condițiile legii. Angajarea și
ordonanțarea cheltuielilor se efect uează numai cu viza prealabila de control financiar
preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale. După semnarea angajamentului legal de către
ordonatorul de credite acesta se transmite compartimentului de contabilitate pentru
înregistrare în evidenta c heltuielilor angajate.
b) Angajamentul bugetar – orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii,
afectează fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate.

44
Angajarea cheltuielilor trebuie să se facă întotdeaun a în limita disponibilului de credite
bugetare si, respectiv, în limita disponibilului de credite de angajament pentru acțiuni
multianuale.
În scopul garantării acestei reguli, angajamentele legale, respectiv toate actele prin
care unitățile de învățământ preuniversitar contractează o datorie față de terții creditori, sunt
precedate de angajamente bugetare, respectiv de rezervarea creditelor necesare plății
angajamentelor legale.
Angajamentele bugetare pot fi de două feluri:
a) Angajamentul bugetar indiv idual este un angajament specific unei anumite operațiuni
noi care urmează să se efectueze.
Angajamentul bugetar individual se prezintă la viză persoanei împuternicite să exercite
controlul financiar preventiv în același timp cu proiectul angajamentului legal individual.
b) Angajamentul bugetar global . Pentru cheltuieli curente de natură adminis trativă, ce se
efectuează în mod repetat pe parcursul aceluiași exercițiu bugetar, se pot întocmi propuneri de
angajamente legale provizorii, materializate în bugete previzionale, care se înaintează pentru
viză de control financiar preventiv împreună cu an gajamentele bugetare globale.
Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar aferent angajamentului legal
provizoriu care privește cheltuielile curente de funcționare de natură administrativă (cheltuieli
de deplasare, cheltuieli de protocol, chelt uieli de întreținere și gospodărie (încălzit, iluminat,
apa, canal, salubritate, posta, telefon, radio, furnituri de birou etc.), cheltuieli cu asigurările,
cheltuieli cu chiriile, cheltui eli cu abonamentele la reviste).

5.3 Lichidarea cheltuielilor

Este faza în procesul execuției bugetare în care se verific ă existen ța angajamentelor, se
determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verific ă condițiile de exigibilitate ale
angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste o perațiunile respective.
Verificarea existentei obligației de plat ă se realizează prin verificarea documentelor
justificative din care să rezulte pretenția creditorului, precum și realitatea "serviciului
efectuat" (bunurile au fost livrate, lucrările executate și serviciile prestate).
Salariile și indemnizațiile vor fi l ichidate în baza statelor de plată colective, întocmite
de compartimentul de specialitate, cu excepția cazurilor în care este necesar ă lichidarea
individuala.

45
Determinarea sau verificarea existentei sumei datorate creditorului se efectuează de
către perso ana împuternicită de ordonatorul de credite, pe baza datelor înscrise în factură și a
documentelor întocmite de comisia de recepție constituita potrivit legii (Proces -verbal de
recepție, Proces -verbal de punere în funcțiune, în cazul mijloacelor fixe, Nota de recepție și
constatare de diferențe, în cazul bunurilor de natura stocurilor, și alte documente prevăzute de
lege, după caz).
Documentele care atesta bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate sau
din care reies obligații de plată ce rte se vizează pentru "Bun de plată" de ordonatorul de
credite, prin care se confirma că:
a) bunurile furnizate au fost recepționate, cu specificarea datei și a locului primirii;
b) lucrările au fost executate și serviciile prestate;
c) bunurile furniza te au fost înregistrate în gestiune și în contabilitate, cu specificarea gestiunii
și a notei contabile de înregistrare;
d) alte condiții prevăzute de lege sunt îndeplinite.

Prin acordarea semnăturii și mențiunii "Bun de plată" pe factură, se atestă că serviciul
a fost efectuat corespunzător de către furnizor și că toate pozițiile din factură au fost
verificate. Condițiile de exigibilitate a obligației se verifică pe baza datelor cuprinse în
angajamentele legale, care trebuie să cuprindă și date cu privi re la termenele de plată a
obligației. Persoana împuternicită să efectueze lichidarea cheltuielilor verifică personal
documentele justificative și confirmă pe propria răspundere că această verificare a fost
realizată.
Documentele care atestă parcurgerea f azei de lichidare a cheltuielilor stau la baza
înregistrării în contabilitatea patrimonială a instituției publice pentru reflectarea serviciului
efectuat și a obligației de plată față de terții creditori.

5.4 Ordonanțarea cheltuielilor

Este faza în pro cesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri au
fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată. Persoana
desemnată de ordonatorul de credite confirmă că exista o obligație certă și o sumă datorată,
exigibilă la o anumită dată, și în acest caz ordonatorul de credite bugetare poate emite
"Ordonanțarea de plata" pentru efectuarea plății. Ordonanțarea de plată va fi însoțită de
documentele justificative în original și va purta viza persoanelor autorizate din

46
compartimentele de specialitate, care sa confirme corecti -tudinea sumelor de plata, livrarea și
recepționarea bunurilor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor, existentă unui alt titlu
care sa justifice plata, precum și, după caz, înregistrar ea bunurilor în gestiunea instituției și în
contabilitatea acesteia.
Facturile în original sau alte documente întocmite în vederea plății cheltuielilor vor
purta obligatoriu numărul, data notei contabile și semnătura persoanei care a înregistrat în
contab ilitate lichidarea cheltuielilor.
Înainte de a fi transmisa compartimentului financiar (financiar -contabil) pentru plată,
ordonanțarea de plată se transmite pentru avizare persoanei împuternicite să exercite controlul
financiar preventiv. Persoana împuter nicita sa exercite controlul financiar preventiv se asigura
ca ordonanțările supuse vizei se refera la angajamente de cheltuieli deja vizate și că sunt
îndeplinite condițiile de lichidare a angajamentelor. Ordonanțările de plată nevizate de
persoana împute rnicită să exercite control financiar preventiv sunt nule și fără valoare pentru
conducătorul compartimentului financiar (financiar -contabil) care urmează să facă plata, dacă
nu sunt autorizate în condițiile prevăzute de lege.
După aprobare, ordonanțarea de plată împreună cu toate documentele justificative, în
original, se înaintează conducătorului compartimentului financiar (financiar -contabil) pentru
plată. Primele trei faze ale procesului execuției bugetare a cheltuielilor se realizează în cadrul
instit uției publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor
revenindu -i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor împuternicite să exercite
această calitate prin delegare, potrivit legii.

5.5 Plata cheltuielilor

Plata cheltuielilor este faza finală a execuției bugetare prin care unitatea de învățământ
preuniversitar este eliberată de obligațiile sale față de terții -creditori. Plata cheltuielilor se
efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă denumir ea generică de contabil,
în limita creditelor bugetare și destinațiilor aprobate în condițiile dispozițiilor legale, prin
unitățile de trezorerie și contabilitate publică la care își au conturile deschise, cu excepția
plăților în valută, care se efectuează prin bănci, sau a altor plă ți prevăzute de lege să se
efectueze prin bănci.
Plata cheltuielilor este asigurată de șeful compartimentului financiar (financiar –
contabil) în limita creditelor bugetare deschise și neutilizate sau a disponibilităților aflate în
conturi, după caz.

47

Exemple de angajamente legale (juridice)

(1) Încheierea a două contracte , unul pentru achiziția unor bunuri , iar celălalt pentru
furnizarea de agent termic . Contractele sunt acte juridice și, prin semnarea lor (exercitarea
competenței), ordonatorul creează obligații de plată în sarcina instituției.
(2) Numirea pe post a unui profesor. Actul juridic (act administrativ) este ordinul de
numire. Prin el însuși acest act juridic nu este creator de drepturi și obligații patrimoniale, ci
de drepturi și obligații în legătură cu exercitarea funcției. Totuși, se poate afirma că prin acest
act juridic s -au creat indirect obligații de plată, întrucât profesorul trebuie plătit. Actul juridic
constitutiv de drepturi și obligații privind remunerarea este legea de salarizare. Odată cu
ordinul de numire, în executarea în concret a legii, ordonatorul emite ordinul de încadrare.
Prin acest act juridic ordonatorul constată oblig ațiile de plată ce revin instituției.
(3) Printr -o lege se majorează salariile profesorilor. Prin acest act juridic autoritatea
competentă (Parlamentul) creează obligații de plată majorate în sarcina instituției.
Ordonatorul (autoritatea competentă) trebu ie să constate, printr -un act juridic, această
obligație de plată. În consecință, va emite un act administrativ prin care stabilește noul drept
salarial.
(4) Destituirea. Ordinul (decizia) de destituire este un act administrativ care are ca
efect încetare a raporturilor juridice constituite prin actul de numire. Concomitent, incetează și
raporturile juridice ce s -au stabilit prin ordinul de încadrare. Prin acest act juridic nu rezultă o
obligație de plată, dar ar putea rezulta, dacă, prin decizia de destitu ire, se incalcă un drept
subiectiv al profesorului. În acest caz, actul juridic creator de obligații de plată este hotărârea
judecătorească prin care se angajează răspunderea juridică a instituției. Ordonatorul este
obligat să constate obligația de plată c e decurge din hotărârea judecătorească.
(5) Ieșirea la pensie . Actul juridic constitutiv de drepturi și obligații este legea
pensiilor. Actul juridic prin care ordonatorul constată obligația de plată este ,,decizia de
pensionare”.
(6) Printr -o lege se ho tărăște acordarea unei subvenții instituției de învățământ
preuniversitar prin bugetul ministerului de resort. Actul juridic prin care se creează
obligația de plată este insăsi legea (autoritatea competentă este Parlamentul). În acest caz,
angajamentul jur idic este constatarea obligației, fără a mai fi necesară forma materială a
angajamentului.

48
(7) Asigurarea unor bunuri ale instituției . Printr -un act normativ care cuprinde
dispoziții onerative sau permisive se autorizează utilizarea fondurilor publice pent ru
asigurarea unor riscuri ce pot afecta integritatea unor bunuri din patrimoniu. În baza
autorizării legale, ordonatorul creează o obligație de plată (contract de asigurare), deoarece,
prin plata primei de asigurare, asiguratul devine titularul unui drept de creanțe, în baza căruia
poate pretinde asiguratorului (debitorul) ca, în cazul producerii unui eveniment asigurat, să
plătească acestuia indemnizația de asigurare convenita.

Actele juridice din care rezultă direct sau indirect obligații de plată în s arcina statului
(instituțiilor publice) sau prin care ordonatorul creează sau constată obligații de plată sunt
nenumărate. Scopul enumerării anterioare a fost numai de a crea unele repere pentru
înțelegerea angajamentului juridic. În general, angajamentul juridic, sub forma actului juridic
prin care ordonatorul constată o obligație de plată, se întâlnește atunci când dreptul de creanță
al creditorului izvorăște dintr -un act juridic extern ordonatorului (creat de o alta autoritate
competentă – Parlament, Guv ern, organ administrativ superior, etc.).
Angajamentul juridic sub forma actului juridic creator de obligații apare atunci când,
prin diferite acte normative, se autorizează o cheltuială cu o anumită destinație, dar actul
juridic creator de drepturi și ob ligații este înfăptuit de ordonator (contractele).

49

VI. REGULI GENERALE PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE ÎN UNITĂȚILE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT

Domeniul achizițiilor publice reprezintă, prin importanța și conexiunile sale, „centrul de greutate” al
ansamblului reglemetărilor legale care privesc angajarea și cheltuirea fond urilor publice.
Prin politicile de bugetare a activității instituției de învățământ preuniversitar sunt urmărite eficiența
și transparența cheltuielilor bugetare ca efect al alocării resurselor publice pe bază de programe conținând
criterii de performanță concrete precum și prin crearea unui sistem coerent de priorități în cadrul acestora.
În acest sens, alocarea pentru achiziții publice a resurselor previzionate/aprobate cu această
destinație în bugetul propriu al instituțiilor publice ai căror conducăto ri au calitatea de ordonatori de credite
bugetare se realizează, potrivit reglementărilor legale, pe baza Programului anual al achizițiilor publice.

6.1 Atribuirea contractelor de achiziție publică

Trebuie subliniat încă de la început că decizia autori tății contractante privind aplicarea tuturor
procedurilor legale pentru atribuirea contractului de achiziție publică nu este decât o consecință a
rezultatului la care se ajunge în urma parcurgerii obligatorii, în succesiune logică, a două etape extrem de
importante: i) estimarea valorii contractului de achiziție publică și ii) atribuirea contractului de
achiziție publică.

Estimarea valorii contractului de achiziție publică

Autoritatea contractantă are obligația de a estima valoarea, fără TVA, a fiecărui contract în
programul anual al achizițiilor publice, inclusiv a contractelor al căror obiect este determinat de apariția
unei situații de forță majoră sa a unor situații care impune acoperirea urgentă a unor necesități neprevăzute.
În mod obligatoriu, au toritatea contractantă va efectua estimarea valorii contractului de achiziție publică în
concordanță cu prețurile și tarifele practicate în mod curent pe piață.
Valoarea estimată a contractului de achiziție publică trebuie să fie determinată înainte de in ițierea
procedurii de atribuire a contractului respectiv. Această valoare trebuie să fie valabilă la momentul
transmiterii spre publicare a anunțului de participare sau, în cazul în care procedura de atribuire nu
presupune publicarea unui astfel de anunț, la momentul transmiterii invitației de participare.

Atribuirea contractului de achiziție publică

50

În vederea selectării procedurii ce urmează a fi aplicată, autoritatea contractantă are obligația de a
compara valoarea deja estimată, fără TVA, a contract ului de achiziție publică cu echivalentul în lei al
pragului valoric prevăzut în baza legală în vigoare. Pragurile valorice sunt exprimate în euro, în vederea
efectuării comparației menționate, va fi luat în calcul cursul mediu calculat de BNR pentru ziua anterioară
efectuării comparației.

Procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică
a) licitația deschisă , respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a
depune oferta;
b) licitația restrânsă , respectiv proce dura la care orice operator economic are dreptul de a -și depune
candidatura, urmând ca numai candidații selectați să aibă dreptul de a depune oferta;
c) dialogul competitiv , respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a -și depune
candidatura și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admiși, în scopul
identificării uneia sau mai multor soluții apte să răspundă necesităților sale, urmând ca, pe baza
soluției/soluțiilor, candidații selectați să e laboreze oferta finală;
d) negocierea , respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidații
selectați și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu unul sau mai mulți dintre aceștia. Negocierea
poate fi:
– negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare ;
– negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare ;
e) cererea de oferte , respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte
de la mai mulți o peratori economici. Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de cerere de
oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziție publică este mai mică
decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:
i) pentru contractul de furnizare: 125.000 euro;
ii) pentru contractul de servicii: 125.000 euro;
iii) pentru contractul de lucrări: 4.845.000 euro. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cererea de oferte se
inițiază prin publicarea în SEAP a unei invitații de participare la procedura de atribuire

6.2.Limitele atribuirilor directe

Achizițiile directe se efectuează conform prevederilor art.19 din OUG nr.34/2006 în măsura în care
valoarea achiziției, estimată, nu depășește echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziție de

51
produse, servicii sau lucrări, pe durata unui an bugetar. Achiziția se realizează pe bază de document
justificativ, care în acest caz se consideră a fi contract de achiziție public.
Documente necesare:
e;

bon fiscal/factură
și chitanță (în cazul în care achiziția se achită cu numerar);

Responsabilități ale directorului

– elaborează și fundamentează necesarul de credite bugetare pentru in vestiții și lucrări de intervenție,
astfel cum sunt definite de lege, în vederea elaborării proiectului anual de buget pentru lucrările în care
școala este autoritate contractantă;
– întocmește și prezintă spre aprobare ordonatorului principal de credite, după aplicarea criteriilor de
prioritizare, lista cu obiective de investiții noi, dacă în prealabil documentațiile tehnico -economice au
fost aprobate, conform legii;
– asigură integritatea bunurilor incredintate instituției pe care o conduc (integritatea patrimoniului
încredințat spre administrare);
– administrează un patrimoniu public și fonduri publice în baza unui mandat.

Responsabilități ale contabilului
tracte de
proiectare și execuție de lucrări), în care școala este autoritate contractantă;

uficiente pentru a acoperi nevoile de
trezorerie decurgând din execuția bugetară.

52
VII. INVESTIȚIILE ÎN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
PREUNIVERSITAR

7.1 Necesitatea realizării investițiilor de către unitățile de învățământ preuniversitar

Investitiile realizate în unitățile de învățămâmt sunt supuse regurilor generale în
domeniul investițiilor, elementele de conținut ale acestui domeniu, prin natura lor, solicită o
așezare ierarhică pusă pe sema complexită factorilor implicati în luarea une i decizii a
conducerii unității scolare în privința oporunității dar și a disponibilităților pe care le au.
Unitățile de învățământ realizează investiții din trei considerente:

entru realizarea unor obiective în folosul comunității;

În prima categorie includem investițiile ocazionate de construirea unui sediu nou,
achiziționarea unor mijloace fixe pentru desfășurarea activității cu rente etc. Cea de -a doua
categorie cuprinde investițiile îndreptate in folosul comunității, cum ar fi: construirea unei săli
de sport, amenajarea de spații în vederea desfășurării activității de after -scool, săli de
conferință etc. În ultima categorie se i nclud investițiile care au ca scop obținerea de venituri
din desfăsurarea unei activități ce contribuie la creșterea bugetului de venituri și cheltuieli,
aici pot fi incluse si activitățile menționate la cea de -a doua categorie dar si altele, cum ar fi:
închirierea de spații, organizarea de cursuri de formare acreditate etc.
Investițile realizate de unitățile școlare pot fi incadrate in două categorii:
a) investiții care pot fi realizate exclusiv de către unitățile de învățământ;
b) investiții care pot f i realizate cu sprijinul autorităților locale.

În cadrul investițiilor care pot fi realizate exclusiv de unitățile de învățământ includem
acele investiții care se realizează prin fonduri alocate de la bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Educației N aționale, sume alocate prin hotărâre a Guvernului cu destinație, fie în
stabilirea de obiective noi de investiții, fie în reabilitarea celor existente în funcție de planul
național de dezvoltare a infrastructurii școlare în învățământ preuniversitar.
Bene ficiile pe care le aduce educatia pe termen lung in cadrul comunității au atras în
ultima perioadă investiții din surse de la bugetele locale, aceasta indică o conștientizare a

53
implicării în actul educațional a comunității, luând în calcul și fondurile din veniturile proprii
ale școlii, cu care aceasta pot contribui .

7.2 Factori care influențează fundamentarea proiectelor de investiții

Pentru ca o o investiție să fie adoptată de o unitate școlară, aceasta trebuie să fie
caracterizată prin fezabilitate și să producă avantaje (pe baza unei prognoze logice și realiste).
Aceste judecăți trebuie făcute cu referire la toate consecințele juridice, economice, financiare,
sociale, comerciale, tehnice, instituționale și legate de impactul asupra mediului natural.
Pentru adoptarea unui proiect de investiții trebuie să fie respectate condițiile legale
referitoare la legitimitatea implementării lui sau a procurării surselor de finanțare necesare. În
mod clar, un proiect analizat de o unitate școlară nu poate fi luat î n considerare în cazul în
care contravine legii. Se poate întampla ca proiectul în sine să fie legal, dar sursele de
finanțare la care se doreste să se apeleze sau modul de generare a veniturilor să nu fie legale.
De exemplu, imprumutarea de bani sau perce perea unor taxe părinților, pot fi constranse de
legislație sau de anumite norme cu caracter administrativ. Legislația trebuie de asemenea luată
în considerare atunci cand este vorba de achiziții publice, condiții de contractare, de angajare
a forței de mu ncă, de norme privind protecția muncii, norme de protecția mediului și multe
alte aspecte legate de implementarea proiectului de investiție.
Din punct de vedere economic , pentru a putea fi adoptat, un proiect de investiții avut
în vedere de o unitate școlară trebuie să acopere cheltuielile presupuse de realizarea lui și
menținerea sa în funcțiune prin avantajele pe care le poate genera. Trebuie menționat că nu se
urmărest e acoperirea cheltuielilor efectuate prin veniturile înregistrate de unitatea școlară, ci
se consideră că un proiect poate fi acceptat din punct de vedere economic dacă plus volarea
realizată de elevi, cadre didactice și alți beneficari ai programului de i nvestiții devansează
cheltuielile. Se desprinde concluzia că analiza economică a fezabilității unui proiect se
concentrează asupra efectului economic de care beneficiază comunitatea locală în ansamblul
ei, și nu numai entitatea ce il implementează.
Criter iul beneficiului social reprezintă, de asemenea, un criteriu important în
fundamentarea unui proiect de investiții. Dacă se doreste construirea unei gradinețe în cadrul
unității scolare, a unei biblioteci, criteriul principal va fi cel social, aceste activ ități ne –
urmărind neapărat înregistrarea unor performanțe deosebite din punct de vedere economic.
Influența factorului comercial în selectarea unui proiect de investiții este dată de
activitățile comerciale pe care le presupune derularea acestuia: contrac tele privind achizițiile

54
de bunuri, contractele cu diferiți prestatori de servicii, contractarea de lucrări, angajarea
personalului, operațiunile bancare etc.
Influența factorului tehnic în analiza unui proiect de investiții nu poate fi neglijată.
Importa nța acestei analize este dată de faptul că o supraevaluare din punct de vedere tehnic
peste nivelul optim generează o crestere nejustificată a costurilor peste varianta optimă.
Totodată, o subevaluare din punct de vedere tehnic poate duce la niste costuri ulterioare
ridicate date de intreținere, funcționare și reparații.
Factorul instituțional se referă la sfera de activitate a instituției publice. Pentru ca o
instituție publică să realizeze o investiție acceptabilă din punct de vedere instituțional trebui e
ca aceasta să isi desfăsoare activitatea în domeniul respectiv sau să aibă angajat personal cu
specializarea necesară. De exemplu, dacă se doreste construirea unei secții de stomatologie
este necesar ca instituția publică beneficiară a acestei investiții să dispună de personal
specializat în acest domeniu (sau să angajeze personal), in caz contrar, investiția nefiind
justificată.
Investițiile în unitățile de învățământ pot fi finanțate din fonduri alocate din bugetul
local, din surse proprii și din fondu ri alocate de Ministerul Educației Naționale pe baza listelor
de investiții aprobate.
În listele de investiții se includ:
– activele a căror valoare unitară este mai mare de 2500 lei și durata de utilizare mai mare de 1
an;
– programele de calculator, l icențe, brevete (indiferent de valoare);
– studii de fezabilitate, prefezabilitate, etc. (indiferent de valoare).

Se interzice finanțarea obiectivelor de investiții noi dacă în portofoliul ordonatorilor
de credite ai bugetelor locale există o biective de investiții în derulare al căror termen de
punere în funcțiune este depășit, până la finalizarea acestora, când vor putea fi incluse la
finanțare lucrări noi. Responsabilități ale directorului
bugetare pentru investiții și lucrări de
intervenție, astfel cum sunt definite de lege, în vederea elaborării proiectului anual de buget
pentru lucrările în care școala este autoritate contractantă;
ncipal de credite, după aplicarea
criteriilor de prioritizare, lista cu obiective de investiții noi, dacă în prealabil documentațiile
tehnico -economice au fost aprobate, conform legii;

55

nduc (integritatea
patrimoniului încredințat spre administrare);