Program de studii Medicină Dentară [618090]

Universitatea de Medicină ș i Farmacie Craiova
Facultatea de Medicină Dentară
Program de studii Medicină Dentară

LUCRARE DE LICENȚĂ

EFECTUL COMPU ȘILOR NATURALI AI BORULUI ASUPRA ULCERAȚ IILOR DE
LA NIVELUL MUCOASEI ORALE

Coordonator științ ific:
Șef lucr. d r. Allma Roxana Pitru

Absolvent: [anonimizat]
2018

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. ……… ..3
Partea genera lă
1.ASPECTE GENERALE ALE BORULUI ȘI ALE COMPUȘILOR NATURALI AI SĂI ……….4
2.UTILIZĂ RILE BORULUI ÎN MEDICINĂ………………………………………………………….. …………11
2.1 Utilizările borului………………………………. ………………………. …………………………. ………………… 11
2.2 Utilizările compușilor naturali ai borului…………………………….. …………………………. …………… 14
2.3 Utilizările borului și ai compușilor na turali ai săi în medicina dentară …………………………….. 17
3.ULCERAȚII DE LA NIVELUL MUCOASEI ORALE …………. …………………………….. …………21
Partea specială
4.SCOPUL STUDIULUI……………………………………….. …………………………… …………. ………………. 29
5.MATERIAL E ȘI METODE ……………………………………….. ………………………….. …………….. …….. 30
6.CAZURI CLINICE REPREZENTATIVE……………………….. …………………………….. …………… …37
7.REZULTATE ȘI DISCUȚII ……………………………………………………………………………….. ………..45
8.CONCLUZII …………………………………………………… ……………………………….. …………. …………….. 50
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………….. ……..51

Mitruț Ioana Efectul compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

3
Introducere

Progresel e din domeniul cercetă rii borului s -au extins în ultimii ani, lărgind aria de
folos ire în domenii diverse de la stiința materialelor până la domeniul sănătăț ii oamenilor. Diverș i
compuși pe bază de bor sunt în prezent utilizaț i în studii clinice, ca agenți terapeutici .
Prezenta lucrare a re scopul de a aborda o tematică relativ nouă ș i anume rolul borului ,
mai precis rolul produsilor naturali ai borului în sănătatea orală .
Deși nu este stabilită o doză zilnică admisibilă pentru bor, o analiză a datelor pe subiecți
umani și animale sugerează o doză necesară de 1 -13mg/zi (WHO/FAO/IAEA, 1996).
Având în vedere faptul că în dietele obișnuite doza de bor se situează sub nivelul necesar
asigurării sănătății populației, se impune nevoia continuă de a descoperi, de a crea un supl iment
de hrană cu bor.
Studii recente au stabilit rolul nutrițional al borului și implicația acestuia î n anumite
procese de metabolism precum și efecte antiinflamatoare, antiseptice, antifungice și
antibacteriene.
Având în vedere aceste studii am î ncercat să identific în lucrarea mea eficiența produsului
de fructoborat de zinc și fructoborat de calciu, în tratamentul ulceraț iilor orale, analizâ nd un
număr de 10 cazuri, pacienți cu diverse tipuri de ulcerații, primare sau secundare, care au fost
randomizate și tratate cu soluție de fructoborat de zinc, fructoborat de calciu sau cu gel placebo .
În vederea stabilirii nivelului minim de toxicitate a produselor luate î n studiu s -a realizat
determinarea in vitro pe culturi celulare .
Consider că subiectul ab ordat are o importanță deosebit ă, întrucât deschide o cale nouă
în tratamentul ulcerațiilor din cavitatea orală prin utilizarea compușilor naturali ai borului,
studiile putând fi extinse și către alte arii de afecț iuni orale.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

4
Partea generală
CAPITOLU L 1
ASPECTE GENERALE ALE BORULUI ȘI ALE COMPUȘ ILOR NATURALI AI SĂI

Proprietăți chimice si fizice
Borul este un element dinamic de o importanță esențială în biologia animală și umană.
Acest lucru a devenit din ce în ce mai evident întrucât ultimele cercetă ri au arătat că are acțiuni
surprinzătoare și semnificative pentru sănăta tea animalelor și a oamenilor[Khaliq și colab., 2018] .
Borul, al cincilea element al tabelului periodic, din grupa 13(IIIA ), este singurul nemetal
din aceas tă grupă, restul fiind me tale[Tara și colab., 2003].
Fiind reprezentat de un atom cu trei electroni în stratul extern , borul folosește legături
covalente pentru a -și umple conținutul acestui strat . Atomul de bor nu donează protoni, dar
acceptă ioni hidroxil. Borul se leagă de diverse ele mente, formând aranjamente tetraedrice sau
trigonale. Are o puternică atracție pentru oxigen, rezultând borații. Atunci când borul se leagă cu
patru atomi de oxigen alcătuind o formă tetraedrică, compusul rezultat numindu -se anionul
borat(B(OH) 4-)8. Atunci când borul se leagă de trei atomi de oxigen, compusul rezultat ar e un
aranjament trigonal -planar , numindu -se acid ortoboric (B(OH) 3)8[Tara și colab., 2003].
Borul reacțion ează cu clorul,cu b romul ș i cu a zotul. Combinându -se cu unele metale,
acesta f ormează boruri, iar cu c arbonul formează carbură de bor. Borul se folosește la fabricarea
oțelurilor speciale(ferobor) și a deferitelor a liaje cu cupru, crom, siliciu[Scorei RI și colab.,
2004] .
Borul are o tendință puternică de a forma complexe cu molecul e organice care au gruprări
hidroxil adiacente. Borul poate interacționa cu substanțe biologice importante, incluzând
polizaharide, piridoxine, riboflavine, acid dehidroascorbic si nucleotide piridice. Formează o
legătură puternică cu cis -diolii furanozici precum eritritol, riboza și apioza, aceasta din urmă fiind
prezentă în pereții celulari ai plantelor . Dinucleotida adenin nicotinamidă (NAD+ – nicotinamide
adenine dinucleotide) și fosfatul de dinucleotidă adenin -nicotinamidă (NADP – nicotinamide
adenine dinucleotide phosphate) conțin componenți ai ribozei. Aceste molecule sunt active în
metabolismul energetic și de aceea legarea lor va avea repercusiuni asupra proceselor diferitelor
căi metabolice. Chimia unică a borului îi permite să reacționeze cu mulț i alți metaboliți și enzime,

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

5
astfel fiind capabil de a modifica metabolismul mineral și energetic la pl ante, la animale și la
oameni[Tara și colab., 2003].
Borul are doi izotopi abundenți B10 și B11. Datorită unei suprafete de captură de neutron i
mare , B10 este un excelent absorbant de neutroni [Khaliq și colab., 2018].
In natură, borul nu există ca formă elementară, ci structura sa chimică este una complexă
formând compuși cu alte elemente. Cele mai cunoscute forme de compuși sunt boraxul, acidul
boric, oxidul de bor, etc [Khaliq și colab., 2018].
Tabel 1.1[1] Cei mai comuni compuși cu bor din lume
Compus Culoare Procent de bor
Borax anhidru Alb 21,49
Borax Incolor 11,34
Borax pentahidrat Alb 14.85
Acid boric Alb 17.48
Oxid de bor Incolor 31.06
Ulexită Alb 13.33
Colemanită Alb 15.78

Surse naturale de bor
Multe din țăril e lumii au un conținut scăzut de bor, în timp de o cantitate ridicată există in
țări precum SUA, Turcia, Brazilia, Rusia sau China. Cele mai mari depozite de bor din lume se
află în țările mediterane ene[Khaliq și colab., 2018].
Borul este cel mai mult prezent în sol și apă. Scoarța terestră conține bor majoritar, având
o concentrație de 10 -20 ppm în sol [Khaliq și colab., 2018].
Borul este prezent pretutindeni în natură, chiar și în atmosferă, unde are o concentrație de
0,5ng/m³ de aer. În apă are diferite concentrații, mai mică decât 0,3mg/l la suprafața apelor, și o
medie de 0,03 mg/l în apa potabilă. În plante, cantitatea de bor variază în funcție de cantitatea de
bor din sol , aceasta putându -se îmbunătăți adăugând îngrășăminte pe bază de bor. Aceasta are
acțiune mai ales la nivelu l solurilor alcaline[Scorei și colab., 2004].
Pentru oameni, sursa principală de bor este hrana. Cele mai bogate surse de bor sunt
fructele și le gumele. Produsele lactate, carnea precum și majoritatea cerealelor reprezintă surse

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

6
mai puțin importante de bor. În esență, cantitatea optimă de bor pentru organism poate fi obținută
printr -o dietă bogată in vegetale. Deși nu a fost demonstrată o o doză zi lnică admisibilă, diverse
cercetări asupra subiecților umani și a animalelor au sugerat o doză necesară de 1 -13mg/zi
(WHO/FAO/IAEA, 1996) [Scorei și colab., 2004].
Totuși, un număr considerabil de persoane consumă mai puțin de 1 mg bor/zi .Persoanele
care au în dieta zilnică o cantitate adecvat ă de legume și fructe pot acumula până la circa 6 mg/zi
de bor. Intrucât dietele obișnuite nu asigură cantitatea optimă pentru sănătatea populației, se
impune nevoia de a se descoperi metode adjuvante pentru aportu l de bor pre cum suplimentele
alimentare [Scorei și colab., 2004].
Compușii cu bor se g ăsesc de asemenea într -o gamă largă de produse de consum, precum
obiectele din sticlă cu bor si silicat, săpunuri, detergenți, conservanți, adezivi, porțelanuri,
cosmet ice, email, piele, covoare, pietre prețioase [Scorei și colab., 2004].
Tabel 1.2 [5] Cantitatea de bor în diferite alimente
Aliment Conținut de bor (mg/100 g)
Avocado 2.06
Caise(uscate) 2.11
Coacăze 1.74
Struguri 0.50
Piersici 0.52
Prune 1.88
Stafide 4.51
Fasole roșie 1.4
Migdale 2.82
Nuci caju 1.15
Alune 2.77
Unt de arahide 1.92
Fistic 1.20
Nuci 1.63

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

7
Borul în țesuturi
Datorită solubilității mari, borații se găsesc în țesuturile plantelor si animalelor, cu o
conc entrație mai mare în plante față de țesuturile animale. Concentrația lor variază de la mai
puțin de 0.07 mg/kg î n ficatul animal până la 248 mg/kg la anumite alge. Can titatea medie de bor
în plante ș i animale se es timează a fi între 30 si 50 ppm [Tara și colab., 2003].
Borul este p rezent și în țesuturile și fluidele umane ca acid boric. Borul există in sângele
uman 98,4% sub formă de acid boric și 1,6% ca anion borat. Totalitatea concentrației de bor
variază între 15.3 si 79.5 ng/g greutate umedă [Tara și colab., 2003].
Conținutul de bor variază în funcție de organ, ceea de sugerează faptul că acesta are
diferite funcții particulare în fiecare organ.
Tabel 1.3[1] Concentrații de bor în funcție de organ
Organ Concentrație de bor(ppm)
Inimă 28
Coaste 10,2
Ficat 2,31
Splină 2,57
Plamân 0.6
Rinichi 0.6
Mușchi 0.1
Creier 0.06

Compuși ai borului
Mulți autori consideră că biodisponibilitatea borului din apă sau dintr -o formă anorganică
ușor solubilă este mare. După cum precizează și rapoartele EFSA, borul poate fi suplimentat, în
forma anorganică, fie ca acid boric fie ca borat [Scorei , Drinceanu și colab., 2011].
Acidul boric
Acidul boric și borații reprezintă sursa uzuală de asigurare și suplimentare a borului în
hrana omului și a animalelor, pe care în prezent le folosim în principal ca model de referință
pentru rezultatele care se obțin cu noile surse de suplimentare a borului [Scorei , Drinceanu și
colab., 2011].

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

8
Acidul boric, numit și acid ortoboric se prezintă sub forme de cristale lucioase, incolore,
translucide, a lcătuite din molecule plane de B(OH) 3 unite prin legături de hidrogen sau acid boric,
în soluție apoasă, fiind un acid monobazic foarte slab. Există sub formă de cristale incolore sau
pudră alb ă și este solubil în apă[ Scorei și colab ., 2011 ].
Acidul boric este utilizat uneori ca antiseptic, insecticid, ingnifug, și ca precursor al altor
compuși chimici și ca sursă de suplimentare a bo rului în cercetările pe animale. Acesta poate fi
folosit într -o reacție redox. El se poate deshidrata și se o bține oxidul boric care în reacție cu apa
degajă căldură de mare intensitate. Este disponibil în farmacii [Scorei și colab., 2011].
Borații
Cel mai cunoscut dintre borați este tetraboratul de sodiu, numit și borax. Se obține prin
cristalizar ea soluțiilor de borați naturali sau tratând cu carbonat de Na borați naturali de calciu sau
acidul boric [Scorei și colab., 2011].
Borul sub fo rmă de borax, a fost raportat ca având un efect anti -artritic la șobolani cu
artrită indusă de fo rmaldehidă. La oameni, boaxul afectează metabolismul macromineralelor,
energetic și azotul [Scorei și colab., 2011].
Fructoboratul de calciu
În cercetarea unor compuși de bor variați, oamenii de știință au descop erit o formă a
borului in pla nte cunoscută sub numele de f ructoborat de calciu , care este un com plex de calciu,
fructoză și bor găsit natural în fructe , legume și alte mâncăruri. [Hu și colab., 1999].
Această formă inovativă de bor nu este numai sigura dar și bine tolerată, si a arătat că
este mult mai bio – disponibilă decât alte forme comerciale de bor. [Milicovich și colab. , 2000,
Scorei și colab., 2005].
Colectivul de la Universitatea din Craiova a realizat un brevet de invenție : Procedeu de
obținere a complexului calciu -bor fructoză BI 121472/2007, autor Scorei Romulus.
Fructoboratul de calciu este compus din sare de calciu a bis(fructoza) ester al acidului
boric. Formula chimică este Ca [(C 6H10 O6)2B]2 4H2O. Structura sa chimica a fost caracterizata
prin analiza chimica elementara, infrarosu, spectroscopie Raman, si date termo -analitice (termo –
gravimetrie si analiza diferentiala termala).Formula moleculara a aratat ca fructoboratul natural
este o sare de calciu organica a borului cu doua molecule de fructoza [Scorei și colab., 2011].

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

9
Alți compuși
Esteri ai acidului boro nic sunt o categorie recent identifiată de compuși antibacteriani și
antiinflamato ri care inhibă resorbția osoasă[ Singhal și colab ., 2017].
Recent a fost descoperit un compus al borului, AN 0128 (3-hydroxypyridine -2-
carbonyloxy -bis(3 -chloro -4-methylphenyl)borane) cu proprietăți atât antibacteriene cât și
antiinflamatorii [Baker și colab ., 2006 ].

Toxicitatea borului
Încă din anul 1887 s -a cunoscut că borul este prezent în plante și de aceea s -a consid erat
că este un constituent constant în hrana destinată omului și animalelor.
Expunerea omului la bor, în mod obișnuit sub formă de borat sau acid boric, poate avea
loc prin ingestia de alimente și apă, prin folosirea de pesticide care conțin compuși ai b orului,
prin inhalarea de pudre sau prafuri care conțin bor, sau chiar prin folosirea borului în produse
cosmetice sau preparate medicale.
Semnele toxicității la animale în general apar după ce regimul alimentar cu bor depășește
100 μg g-1. Acidul boric are o toxicitate scăzută, acut orală de circa 4000 mg kg-1 greutate
corporală la șobolani. La șoareci și șobolani, s -a constatat că pragul efectului de toxicitate a
borului (circa 4500 mg acid boric kg-1 regim alimentar la șoareci) este constituit din lezi uni ale
celulei testiculare și atrofiere la masculi. Studiile asupra efectului cantităților mari de bor asupra
dezvoltării au evidențiat faptul că dezvoltarea nu a fost influențată deloc la iepurii cărora li s -a
administrat 125 mg acid boric kg-1 greutate corporală, sau la șoarecii cărora li s -a administrat 450
mg acid boric boric kg-1 greutate corporală.
Cercetările au arătat că borul poate fi letal, la oameni, la scurt timp după expunerea orală
la doze ridicate, deși variabilitatea răspunsurilor umane la expunerea acută este foarte mare. Doza
minimă letală a borului ingerat (ca acid boric) a fost raportată ca fiind de 2 -3 g la copii mici, 5 -6
g la copii și 15 -20 g la adulți. Pe de altă parte, o trecere în revistă a 784 de cazuri de otrăvire cu
acid boric (10-88 g) nu semnalează cazuri fatale, 88% dintre cazuri fiind asimptomatice. Au fost
identificate efecte asupra ficatului, rinichilor, sistemului nervos central și asupra tractului
gastrointestinal și leziuni ale pielii în cazurile letale, ca urmare a ing estiei de bor, dar moartea a
fost atribuită incapacității respiratorii. [Tara și colab., 2003].

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

10
La oameni, semnele unei toxicități acute include greța, vomă, diaree, dermatită și
somnolență (Linden și colab., 1986). Semnele unei toxicități cronice cu bor au fost descrise ca
incluzând apetit scăzut, greață, pierderea în greutate, și diminuarea activității sexuale, a
volumului seminal și a numărului și motilității spermatozoizilor (Hunt, 1993). În prezent
Organizația Programul internațional pentru siguranța chimică a sănătății lumii este în plin proces
de stabilire a cantității zilnice de bor care poate fi ingerată fără a periclita sănătatea. Totuși, un alt
grup a analizat informațiile umane și animale primite de la Organizația mondială a sănătății
(OMS/FAO/ IAEA, 1996) și a sugerat că o doză zilnică de bor care poate fi ingerată fără a
periclita sănătatea ar fi de 13 mg zi-1.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

11
CAPITOLUL 2
UTILIZĂRILE BORULUI SI A COMPUȘILOR SĂ I ÎN MEDICINĂ

Cercetările din ultimii ani fundamentează esențialit atea borului în procese importante de
metabolism la om și animale, ca de exemplu:
– în stresul oxidativ, cu valoare antioxidantă importantă ;
– În metabolizarea calciului și asigurarea densității osoase, cu efecte în patologia osteo –
articulară;
– în metabo lismul lipidelor și în special al acizilor grași nesaturați;
– ca inhibitor al proliferării celulelor canceroase la om;
– in procesele anti -inflamatoare.

2.1 Utilizările borului în medicină
În ceea ce privește rolul borului în organism subliniem urmă toare le aspecte important e și
anume
-Vindecarea ranilor
Încă din 1990 a fost demonstrat rolul borului în vindecarea ră nilor. Aplicarea de solutie
acid boric 3% pe rănile adâ nci a redus tim pul de vindecare cu aproape două treimi. Î n anul 2000,
cercetaril e in vi tro pe fibroblaste au arătat că solutia de acid boric îmbunătățește vindecarea
rănilor acționâ nd asupra matri cei extracelulare. Alte studii în anul 2002 au arătat că aceste efecte
benefic e ale borului aveau loc datorită acț iunii directe asupra e nzimelor sp ecifice din fibroblaști:
elastaze, enzime tripsină -like, colagen aze ș i fosfataza alcalin ă. Cele mai comune celule ale
țesutului conjunc tiv, fibroblastele, sintetizează matricea extracelulară și colagenul și au un rol
esențial î n vindecarea r ănilor. Borul f acilitează activitatea acestelor enz ime ch eie din fibroblaste,
deci imbunătățește turn-overul matricei extracelulare[Pizzorno , 2015].
De asemenea s -a demonstrat c ă un hidrogel antimicrobial ce conține bor a avut efecte
benefice î n vindecare a arsurilor pe teste in vitro[ Demirci și colab., 2015].

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

12
-Acțiunea antiinflamatoare
Un numă r mar e de studii au indicat faptul că borul reduce ni velul biomarkerilor
inflamatori. Î ntr-un studiu rec ent ce cuprindea bărbați sănătoș i, o creștere semnificativă a
concentra ției de bor din plasmă a apăr ut la 6 ore de la ingerarea a 116 mg de bo r, iar de asemenea
au avut loc și scă deri semnificative ale nivelelor hs -CRP (Proteina C reactiva) si TNF – α. După o
săptămână de administrare a suplimentelor cu bor 1- mg/zi, a rezultat o scădere de 20% a
concentraț iei de TNF -α din plasm ă, de la 12.32 la 9.97 pg/ml, o scă dere mai mare ( aproximativ
50%) a concentraț iei plasmatice de hs -CRP, de la 1460 la 795 ng/ml, și a IL -6 de la 1.55 l a 0.87
pg/ml [Pizzorno , 2015 ].
Aceste efecte au o importanță deosebită intrucâ t valorile crescute ale hs -CRP sunt
asociate cu risc ul crescut de cancer de sâ n , obezitate, sindrom metabolic la copii, ateroscleroz ă,
angină instabilă, rezistență la insulină, diabet tip 2, cancer de prostată, cancer pulmonar , depresie,
boli coronare [Pizzorno , 2015].
Un studiu intitulat “Efectele in vitro ale fructoboratului de calciu asupra celulelor
granulocite neutrofile umane stimula te fMLP”, a investigat efectele fructoboratului de calciu
asupra neutrofilelor umane pol imorfonucleare (PMN) c are joacă un rol central în răspunsul
inflamator. Rezultatele demonstrează că expunerea la fructoboratul de calciu a indus o scădere
dependentă de doză în viabilitatea celulară. Tratamentul celulelor PMN, pentru 24 de ore, cu
22,500 microM fructoborat de c alciu a condus la o scădere a viabilității celulelor cu 61.1%, o
inhibare a exploziei respiratorii până la 92.9% în cazul celulelor stimulate fMLP, o diminuare a
nivelului intracelular de superoxid anion cu 59.3%, și o stimulare a activității de dismutare a
superoxidului cu 72% în celule PMN nestimulate. Cercetătorii au concluzionat: “Pe deplin, aceste
rezultate sugerează proprietățile antioxidante și anti -inflmatorii ale fructoboratului de calciu”.
[Scorei și colab., 2005 ].
De asemenea, borul are efect și prin formarea unui complex cu 6 -fosfo gluconatul (un
constituent al căii pentozo fosfat) acesta inhibâ nd enzima 6 -fosfog luconat dehidrogenaza din
aceeaș i cale. Calea pentozo -fosfat este implicată î n de butul mecanismului respirator î n care
fagocitele au nevoie de mai mult oxigen ca urmare a producț iei de sp ecii reactive de oxigen .
Așadar, este presupus faptul că producția de ROS în leucocite poate fi redusă prin acț iuni

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

13
inhibitorii ale borului asupra 6 -fosfog luconat dehidrogenaza astfel încât simptomele inflamatorii
să fie ameliorate[Ulusik și colab., 2018].
Exist ă studii care sugerează faptul că efectele borului sunt limitate prin inducerea
mecanismelor de apărare antio xidante care distrug speciile reactive de oxigen(ROS). Compușii
naturali ai borului inhibă proteazele serice prec um chimotripsina, catepsina G, ș i elastaza î ntr-un
mod reversibil [Ulusik și colab., 2018].
Inhibarea proteazelor serice din sistemul coagulant de catre bor este o alta metodă de
acțiune a borului în ră spunsul antiinflamator . Prostaglandinele, lecotrienele și tromboxanii sunt
implicați în ră spunsul inflamator, iar pentru aceste componente este necesară lipoxigenaza.
Această enzimă este inhibată de către bor î n culturile de leucocite umane [Ulusik și colab., 2018].
Borul a fo st de asemenea demonstrat că regularizează matricea extracelulară prin
afectarea activităț ii unor enzime precum elastaza, enzime tripsin -like, colagenaze. De asemenea,
induce activarea TNF -α din fibroblaste [Ulusik și colab., 2018].

-Actiune a la nivelul oaselor
Partea minerală a osului este compusă î n princi piu din calciu si fosfat. Borul s -a
demonstrat a fi benefic pentru metabolismul calciului și în consecință pentru metabolismul
osos[Ulusik și colab., 2018].
În studii de cercetare recente , oamenii de știință au observat că sănătatea oaselor este
dependenta de acizi grași omega -3 care pot fi măriți mult când aceste grăsimi esențiale sunt
combinate cu urme minerale critice de bor. Noi rezultate ale cercetărilor sugerează că efectele
borul ui de susținere a oaselor poate fi la cel mai înalt nivel când acizii grași omega -3 sunt de
asemenea disponibili. De exemplu, când animalele de laborator au avut o dietă bogată în acizi
grași omega -3 și bor au aratat o densitate minerală a oaselor și oase mai puternice comparate cu
animalele hrănite cu alte grăsimi alimentare și bor. Aceste rezultate arată că acizii grași omega -3
și borul pot lucra împreună ca să susțină oase dense, puternice [Nielsen , 1996 ].
În timp ce borul nu a fost clasificat încă drept element nutritiv esențial, aceasta poate fi
schimbată în curând. Probele tot mai numeroase sugerează faptul că borul joacă multe roluri
esențiale în menținerea sănătății scheletului. Studiile tocmai citate oferă susținere puternică

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

14
pentru optimiza rea aportului de bor și acizi grași omega -3 ca parte a unei strategii nutriționale
pentru menținerea unor oase puternice, sănătoase [Gorustovich, 2006 ].

-Stressul oxidativ
Pe lângă efectele benefice ale borului asupra densității oaselor, sanatatii articul atiilor,
cancerului la prostata, si functiei cognitive, cercetatorii au inceput sa exploreze valoarea sa ca
antioxidant. Rezultatele preliminarii sunt intr -adevar promitatoare. Intr -un studiu al Universitatii
din Craiova, cercetatorii au investigat aplicar ea fructoboratului de calciu asupra ranilor de piele si
vindecarea lor. In mod specific au testat daca fructoboratul de calciu prezinta proprietati
antioxidante la culturile umane de keratinocite, care servesc ca model de laborator pentru
celulele pielii umane. Cercetatorii au constatat ca fructoboratul de calciu a scazut productia de
specii de oxigen intracelular reactiv, concluzionand ca fructoboratul de calciu are activitate
antioxidanta cu semnificatie clinica in protejarea celulelor pielii in conditii de stress
oxidativ[Scorei și colab., 2005].

2.2 Utilizările compuș ilor naturali ai b orului în medicină

-Fructoboratul de calciu ca antioxidant
Rezultatele preliminare în ceea ce privește caracteristicile fructoboratului de calciu ca
agent antioxidant su nt promițătoare. La Universitatea din Craiova, cercetătorii au investigat
aplicarea fructoboratului de calciu pe diferite răni la nivel cutanat, observându -se vindecarea
acestora. În acest sens, s -a testat dacă fructoboratul de calciu prezintă proprietăți antioxidante în
culturi de keratinocite umane, modele de laborator ale celulelor cutanate. [ Scorei și colab , 2005 &
2010 ].
S-a observat, că fructoboratul de calciu nu generează un stres oxidativ, ci dimpotrivă
diminuează prin preincubare producerea de spec ii intracelulare reactive ale oxigenului. Acest
lucru a fost semnalat prin modificările apărute în producerea generală de celule oxidante,
evaluată cu dihidrorodamină -123. Activitatea maximă antioxidantă a fost observată pentru 90
nmol de fructoborat de ca lciu. Concluzia studiului a fost aceea că fructoboratul de calciu prezintă
o activitate antioxidantă, ceea ce îi conferă acestuia semnificație clinică în protejarea celulelor

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

15
cutanate împotriva unei răni induse de oxidare. Pe baza acestor rezultate, se poa te afirma că
structurile de tip carbohidrați –bor solubili au rolul unei zone tampon pentru speciile reactive ale
oxigenului, prin dezvoltarea de peroxiborați organici [ Scorei și colab., 2005 & 2010 ].

-Fructoboratul de calciu ca imunomodulator și antitumor al
O activitate terapeutică a borului pare să fie legată de proprietatea sa de agent cu acțiune
anticancerigenă și de stabilizarea citoscheletului citoplasmatic extern și intern. Celulele sănătoase
controlează toxicitatea borului prin exportul sau prin eli minarea boraților. Acest lucru, împreună
cu capacitate limitată a acidului boric și a boraților de a viza celulele canceroase, vor contribui la
o scădere semnificativă a utilității chimioterapice pentru acidul boric și pentru borați. Spre
deosebire de aceș tia din urmă, esterii acidului boric cu glucidele sunt agenți care țintesc mult mai
bine celulele canceroase. Acest fapt se datorează transportului lor cu ajutorul tr anspor torilor de
glucide și exprimării crescute a celulelor canceroase la acești transport ori [Scorei, 2011; Scorei &
Popa, 2010].
Esterii acidului boric cu glucidele sunt agenți cu proprietăți foarte bune în
chemoprevenția și chemoterapia unor forme de cancer, precum cancerul de sân și cel de prostată.
S-a constatat c ă esterii acidului boric c u riboza sunt mai eficienți decât cei cu fructoza,
deoarece în celulele canceroase se sintetizează o formă particulară de ARN activ, care necesită
riboză; medicamentele pe bază de esteri ai acidului boric cu glucidele în formă furanozică sunt
mai active de cât cele în formă piranozică, datorită diferențelor privind perioada lor de stabilitate
[Scorei, 2011; Scorei & Popa, 2010].
Deficitul de bor poate conduce, de asemenea, și la riscul apariției bolilor de natură
canceroasă. În acest sens, sunt de actualitat e cercetările cu privire la utilizarea compușilor pe bază
de bor în chemoprevenția cancerului. S -a dovedit că o dietă săracă în bor și derivați ai săi
conduce la probleme serioase de sănătate și la un risc ridicat de cancer, și anume cancer de
prostată, de sân, de plămâni, cervical. Compușii cu bor cu acțiune anti -cancerigenă sunt acidul
boric, acizii boronici, bortezomib, boromicin, boroficin, borani, tartroloni, fructoboratul de calciu
[Scorei, 2011; Scorei & Popa, 2010].
Pentru a veni în întâmpinarea fac torilor de risc privind apariția diferitelor forme de
cancer, trebuie urmate două reguli extrem de importante: pentru prevenție este necesară o dietă

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

16
bogată în bor, aprox. 20 mg/zi, și care să asigure un raport de 4:1 între acizii grași
ω-3 și ω-6; pentru chemoprevenție, acidul boric și fructoboratul de calciu sunt cei mai importanți
și utili „luptători” împotriva cancerului de sân, a cancerului de prostată și nu numai [Scorei, 2011;
Scorei & Popa, 2010].

-Rolul fructoboratulului de calciu în combaterea c arenței de vitamina D 3 (pentru profilaxia și
tratamentul osteoporozei)
În profilaxia osteoporozei, un rol determinant îl poate reprezenta utilizarea ca suplimente
nutritive a produselor naturale medicinale cu conținut ridicat de siliciu și de magneziu, în asociere
cu complecși organici pe bază de calciu și bor. Fructoboratul de calciu are o influență importantă
asupra densității osoase în organismul uman și animal cu deficiență de vitamina D. Borul
îmbunătățește rezistența oaselor, fapt ce a fost demonstrat deja printr -un studiu efectuat pe
șobolani și pe porci, în prezența fructoboratului de calciu observându -se o creștere a densității
osoase, dependent de doza administrată [Reyes -Izquierdo și colab , 2012 & 2014 ; Scorei și colab.,
2011; Scorei & Scorei, 201 3].
Borul are un rol esențial în biochimia substratului energetic, datorită implicării sale în
metabolismul vitaminei D. S -a descoperit faptul că o serie de compuși pe bază de bor prezintă
efecte pozitive în creșterea temporară și acută a nivelelor de calc itriol, până la un grad
semnificativ, în sângele mamiferelor. Într -adevăr, nivelul de calcitriol poate fi crescut până la
aprox. 80% după administrarea orală a unei singure doze de complex pe bază de bor, ca de
exemplu 15 –20 mg de bor pe zi, sub formă de f ructoborat de calciu [Reyes -Izquierdo și colab.,
2012 & 2014; Scorei și colab ., 2011; Scorei & Scorei, 2013].
Un studiu realizat de Departamentul de Medicină Ortopedică de la Universitatea din
Novi Sad (Serbia), a demonstrat că în urma unui tratament supli mentar cu bor metabolismul
vitaminei D 3 a prezenta t o îmbunătățire considerabilă. R ezultatele studiului au arătat că
fructoboratul de calciu a putut fi detectat în sânge, netransformat, după administrare orală.
Efectele biologice ale fructoboratului de cal ciu se datorează tocmai activității sale în această
formă nemetabolizată [Miljkovic și colab., 2009; Reyes -Izquierdo și colab., 2012 & 2014 ; Scorei
și colab ., 2011; Scorei & Scorei, 2013].
Considerând fructoboratul de calciu drept un supliment alimentar, a fost inițiat în

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

17
România un program de cercetare clinică și practică asupra efectelor sale în osteoporoză.
Concluziile acestui studiu, care a implicat un grup important de pacienți (100 de subiecți, femei și
bărbați), au fost acelea că fructoboratul de cal ciu este un bun adjuvant în tratamentul
osteoporozei, posibil cel mai bun în profilaxia dietetică a osteoporozei [Reyes -Izquierdo și colab.,
2012 & 2014 ; Scorei și colab 2011; Scorei & Scorei, 2013].

2.3 Utilizările borului î n medicina dentară

Borul are un rol în diviziunea celulară , metabolismul ș i structura men branei si
funcționarea sa. Î n diferite concentra ții, acidul boric are efecte antibactericide si antifungice.
Bacteriile sunt ma i sensibile la acidul boric decâ t fungii [Cetinkaya și colab., 2010 ]
De asemenea, boraxul este un excelent fungicid, fiind folos it în tratamentul Candidei.

-Actiune antiseptică
Boro -glicerina s -a dovedit a fi eficientă ca antiseptic oral si dentar. Î n particu lar, este
eficientă în tratamentul ulceraț iilor bucale, stomat ite ș i glosite. Este de asemenea folosită prin
clătire pentru î ngrijire a gurii la pacienții inconș tienți. Este compusă din 88% glicerină și 12%
borax, dizolvând pudra de borax î n glicerină .

-Acțiunea borului în parodontoză
Esterii ai acidului borinic jo acă un rol important în regularizarea răspunsului inflamator
și imun. De asemenea joacă un rol vital în osteogeneză și în mentenanța oaselor. Regenerarea
oaselor și dezvoltarea lor sunt afectate în deficiența de bor, crescând riscul de pierdere
osoasă[Kano riya și colab., 2017].
S-a demonstrat că acidul boric limitează inflamația parodontală și scade pierderea de os
alveolar prin studii pe șoareci cu parodontoză experimentală. AN0128 este un compus cu bor cu
proprietăți antibacteriene și antiinflamatoar e[Singhal și colab., 2017] .
Într-un alt studiu, acidul boric administrat sistemic la șoareci diabetici cu padorontoză
indusă a scăzut pierderea de os alveolar prin creșterea numărului de osteoblaste și prin
regularizarea nivelului de oxidanți -antioxid anți[Kanoriya și colab., 2017].

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

18
AN0128 are o activitate i n vitro demonstrată, împotrivă unor bacterii asociate cu boală
parodontală, precum Prevotella intermedia, Prophyromonas gingivalis, Eubacterium nodatum și
Treponemă denticola. Mai mult, AN0128 a arătat inhibiția eliberării TNF -α de la nivelul
monocitelor, și așadar acest compus arată o activitate antibacterială și antiinflamatorie. BA
amplifică efectele osteogenice prin stimularea sinteză unor gene -marker legate de diferențierea
osteogenică în ti mpul proliferării și diferențierii ciclului din celulele măduvei osului uman. BA,
alături de osteoblaste, afectează și act ivitatea osteoclastelor[Singhal și colab., 2017] .
Borul ajută la regularizarea comportamentului osteoblastic în celulele MC3T3 -E1, și
poate avea utilizați în medicină regenerativă. Factorul de transcripție RUNX2 este un factor
esențial în diferențierea osteoblastilor. Unii cercetători au observat că borul nu doar regulează
acest factor dar și proteinele morfogenetice ale osului. Aș adar, borul este un element promițător
pentru inducerea osteogenezei. Compușii cu bor au arătat o activitate anti -osteoporotică,
antiinflamatorie, hipolipemianta, anticoagulanta și proprietăți antin eoplazice în studii pe animale
in vivo și i n vitro[Singha l și colab., 2017].
Alte studii au arătat că animalele tratate topic cu compusul cu bor AN0128 au o
pierdere mult mai mica de os alveolar si un infiltrat inflamator mai mic decat soarecii tratati cu alt
vehicul sau nertatati. Histologic, a avut loc o im bunatatire de 50% a zonei osoase. Acest lucru
este favorabil comparativ cu rezultatele obtinute folosind clorhexidina sau tetraciclina, unde s -a
observat o crestere de 33% r espectiv 40% a osului alveolar[Luan și colab., 2008].
Mai mult, AN0128 a redus infiltratul inflamato r cu 42% în comparație cu celă lalt grup.
Acest lucru este constant cu o scadere de 30% a tulburarilor vasculare si o scadere de 55% a
celulelor inflamatorii la grupul tratat cu tetraciclina. Deci, AN0128 aplicat topic are o e ficacitate
similară cu alte tra tamente biologic eficiente, incluzâ nd antibioticele [Luan și colab., 2008].
Un studiu a arătat că aplicarea de AN0128(1%) în tratamentul parodontozei induse
experimental reduce formarea unui infiltrat inflamator și pierderea osoasă la șoareci, măsurând
histologic și prin tomografie micro computerizată [Kanoriya și colab., 2017].
Într-un alt studiu, acidul boric administrat sistemic la șoareci diabetici cu padorontoză
indusă a scăzut pierderea de os alveolar prin creșterea numărului de osteoblaste și prin
regularizarea nivelului de oxidanți -antioxidanți [Kanoriya și colab., 2017].

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

19
De asemenea a fost demonstrat că administrarea sistemică de acid boric la soareci
afecteaza receptorul activator al factorului nuclear kappa -B ligant/ echlibrul osteoprotegeri nei,
deci reducand pierderea de os alveolar din boala parodontala [Kanoriya și colab., 2017].
Într-un studi u recent, s -a observat faptul că irigaț iile subgingivale cu acid boric(0.75%)
ca adjuvant în mecanoterapia pacienț ilor cu pa rodontită cronică duce la scăderea semnificativă a
indicelui de placă bacteriană, de sângerare la sondaj, adâncimea de sondare, și un câștig al
nivelului de ataș ament clinic [Kanoriya și colab., 2017].
Un studiu î n care 0,75% acid boric sub formă de solu ție a fost utilizat pe ntru irigația
subgingivală ș i în care analiza celulară s-a realizat in timp real, a avut ca scop determinarea
efectului citotoxic al soluț iei de acid boric 0,75% asupra fibroblastel or de la nivelul gingiei
umane ș i asupra fibroblastelor ligamentul ui parodo ntal. S -a descoperit că concentraț ia de 0, 75%
de acid boric nu este toxică pentru aceste elemente. Acidu l boric a fost aplicat sub formă de gel la
nivel subgingival. Acesta a fost realiza t prin dispersarea unor cantităț i optime de age nți de
gelifiere, prec um carbopol, carbox imetil celuloza si metilceluloză, în apă pentru o perioadă
determi nată de timp. O cantitate optimă de acid boric ș i oxid de zinc au fost dizolvate în etanol
separat, iar această soluție a fost adăugată încet î n solu ție. În soluție au mai fost adăugate
glicerină si propil paraben, și au fost amestecate până la formarea unei soluții omogene. S -a mai
utilizat ș i gel placebo cu acelasi agent de gelifiere însă fără acid boric. Gelurile preparate au fost
menținute î n sticle la temperatura camer ei[Kanoriya și colab., 2017].
S-a dovedit că borul joaca un rol regulator în răspunsul imun ș i inflamator.
Acidul bori c previne deteriorarea oxidativă prin creș terea glut ationei, un agent
antioxidant, și prin creș terea analogului sa u, și prin stimularea altor agenți neutralizanț i ale
speciilor reactive de oxigen. Totuși, a fost demonstrată o corelație puternică î ntre lichidul
crevicular, nivelurile de lipid peroxid aze, statusul oxidant total, adâncimea la sondaj și
atașamentul clinic. Acesta poate fi mot ivul reducerii semnificative a bolii parodontale și a
nivelului clinic de atașament observat în grupul cu administrare de acid boric în comparație cu
grupul placebo [Kanoriya și colab., 2017].
Un studiu a arătat că aplicațiile topice de agenți antimicrob ieni cu bor pentru tratamentul
bolii parodontale reduce formarea infiltratului inflamator și a reducerii osoase cu 38 -44%. În alt

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

20
studiu, s -a demonstrat că acidul boric administrat sistemic reduce inflamația parodontală și
scăderea de os alveolar la șoarec i[Kanoriya și colab., 2017].
Un studiu a demonstrat efectele borului din dietă asupra regenerării osoase la iepuri ca
răspuns la expansiunea suturii medio -palatine și sugerează că borul are un efect pozitiv asupra
fazei incipiente de regenerare osoasă [Kanoriya și colab., 2017].

-Efect antifungic
Fiind un excelent fungicid, boraxul este utilizat cu succes în tratamentul candidozei.
Acidul boric în doză echivalentă a unei capsule a funcționat și în cazuri de candidoze
rezistente la medicamente și î mpotriva tuturor bacteriilor patogene ale candidozelor. Boraxul,
datorită alcalinității, a fost mai eficient decât acidul boric.
Acidul boric și boraxul inhibă formarea biofilmelor și de asemenea transformarea
celulelor candidozice nedăunătoare în for me invazive. Alte studii au arătat că acest proces, de
obicei inițiat de antibiotice, este o cauză tipică a majorității bolilor moderne, și acest lucru face ca
boraxul și acidul boric să fie remedii primare. Acidul boric este o alternativă sigură și econom ică
pentru femeile cu candidoze recurente și cronice la care tratamentele convenționale au eșuat.
Un alt studiu arată efectul protector al acidului boric asupra mancării contaminate cu micotoxine,
în special alfatoxine fungice. Dintre acestea, alfatoxina B 1 afectează ADN -ul și este cea mai
cancerigenă, în special asupra ficatului și plămanilor, și cauzează de asemenea defecte la naștere,
imunotoxicitate și chiar moarte la animale și oameni. Tratamentul cu acid boric a fost protector și
a dus la o rezistentă crescută a ADN -ului la defectele oxidative induse de AFB1. Acțiunea
puternic antifungică a acidului boric este motivul pentru care a fost utilizat precum conservant
alimentar.
Bora xul, similar cu solutia iodurată Lugol, poate fi folos it la indepartarea fluorurilor ș i a
metalelor grele acumulate în organism. Fluorurile cauzează deteriorarea oaselor, precum și
calcificarea glandei pineale și tulbură ri ale gland ei tiroide. Boraxul reactionează cu ionii de
fluoruri formâ nd fluor uri de bor care sunt excretate în urină .

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

21

CAPITOLUL 3
ULCERAȚII DE LA NIVELUL MUCOASEI BUCALE

Diagnosticul ulcerației
Ulcerația poate fi o leziune primară sau poate fi secundară unei alte leziuni primare
preexistente (vezicula,bula).Reprezintă o pierdere profundă de substanță a mucoasei, cu pierderea
integrității atât a epiteliului cât și a corionului. Mucoasa înconjurătoare poate să aibă colorație
normală sau congestiv eritematoasă. Dimensiunea ulcerației variază de la câțiva milimetri la peste
1 cm. Conturul ulcerației poate să fie net sau neregulat. Marginile ulcerației pot fi plane, reliefate,
netede sau anfractuoase, suple sau indurate. Podeaua ulcerației poate să fie plană, netedă sau cu
aspect proliferativ granular, de culoare alb -gălbui, gri -gălbui sau gălbui -purulent, luc ioasă sau cu
depozite de fibrină.
Consistența ulcerațiilor este variabilă:
• unele ulcerații pot fi suple, elastice (de consistența mucoasei orale)
• ulcerațiile cronice, datorită infiltratului inflamator din bază, au consistență mai crescută
• ulcerațiile m aligne sunt indurate, cu tendință de infiltrare în profunzime
Ulceratiile pot aparea în cadrul diferitelor afecțiuni, fie că este vorba de ulcerații
mecanice, afecțiuni virale, bacteriene sau afecțiuni grave ce pot amenința viața pacientului.În
următoare le rânduri voi exemplifica diverse situații în care putem avea ca simptome ulcerații ale
mucoasei orale.
-Ulcerații traumatice
În majoritatea cazurilor ulcerele bucale nu sunt grave si se rezolva de la sine in cateva
zile, fara sa fie nevoie de tratament. Cea mai frecventa cauza este leziunea mecanica, cum ar fi
muscatul accidental de obraz, iar alte cauze pot fi leziuni din timpul periajului, muchii ascuțite la
nivelul dinților, aparate ortodontice, igiena orală precară, arsuri provocate de ingerarea de
alimente fierbinți, folosirea unor antiseptice puternice.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

22

-Aftele cronice recidivante
Aftele orale cronice recidivante reprezintă una din cele mai frecvente manifestări
patologice ale mucoasei orale, caracterizate prin prezența de ulcerații orale dureroa se,
recidivante , de etiologie necunoscută. Prevalența în rândul populației este, după unii autori, de 20
până la 60%. Se întâlnește la orice vârstă. Frecvent, apare după pubertate. Afecțiunea interesează
ambele sexe, dar se întâlnește mai frecvent la sexul feminin. Leziunea elementară este
reprezentată de o ulcerație tipică – afta orală (lb. greacă afta=ulcerație).
Inițial, la nivelul mucoasei orale, apare o zonă eritematoasă, însoțită de senzație de arsură,
usturime sau furnicătură, urmată de apariția un ei ulcerații – afta orală, cu dimensiuni între 0,2 –
0,8cm, în cazul aftelor minore, și până la 3cm, în cazul aftelor majore;
La palpare, leziunea este suplă, elastică; nu sângerează. Aftele pot fi unice sau multiple,
diseminate pe întreaga mucoasă (stoma tita herpetiformă). Epiteliul este necrozat, cu depozite
fibrino -leucocitare. În corion există un infiltrat inflamator dens, format din limfocite 80%,
macrofage, polimorfonucleare, neutrofile și mastocite.Capilarele au un endoteliu turgescent și
leziuni de angeită obliterantă.
Diagnosticul diferențial se face cu ulcerațiile apărute în cadrul unor afecțiuni generale,
cum ar fi: anemii, neutropenia ciclică, avitaminoze.

-Afta majoră
Ulcerațiile sunt rotunde sau ovalare, cu diametrul de peste 1cm, acoperite c u depozite de
fibrină.
Diagnosticul diferențial se face cu ulecrațiile neoplazice, luetice sau tuberculoase.

-Stomatita herpetiform ă (aftoas ă)
Se caracterizează prin prezența de multiple afte, de la 10 până la 100 de elemente, de
dimensiuni mici, de 1 – 3mm, diseminate pe toată mucoasa cavității orale. Aftele pot conflua,
dând naștere la ulcerații mari, cu margini mai mult sau mai puțin regulate.
Diagnosticul diferențial se face cu erupția herpetică primară, herpangina și eritemul
polimorf.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

23

-Primoinfecți a herpetică (Stomatita herpetică primară)
În faza preeruptivă, apar semne prodromale locale, ca: senzație de arsură, prurit local, după
care apar vezicule, în număr variabil, grupate în buchete. Veziculele de pe mucoasa orală se
sparg, la scurt timp de la apariție (câteva ore), și sunt urmate de ulcerații superficiale. Datorită
prezenței ulcerațiilor la nivelul cavității orale, pacientul acuză dureri, dificultate în masticație,
fonație și la periajul dentar, halenă fetidă. La copii mici poate să apară desh idratarea. Ulcerațiile
au formă rotundă, cu diametrul 2 -3 mm; podeaua ulcerației este de culoare galbenă sau galben –
gri, cu margini eritematoase, înconjurate de un halou roșu inflamator. Ulcerațiile pot conflua
dând naștere la leziuni întinse în suprafață.
La nivelul gingiilor este implicată și papila interdentară care are aspect tumefiat și sângerează
la traumatisme minore, datorită fragilității vasculare și a creșterii permeabilității la acest nivel.
La nivelul tegumentelor erupția veziculară intereseaz ă limita cutaneo -mucoasă a buzelor,
comisurile orale, mentonul și zona nazală. Leziunile veziculare se rup, dând naștere la ulcerații
acoperite de cruste hematice.

-Herpesul oral recidivant
Este caracterizat prin ărezența de vezicule cu diametrul de 2 -3 mm, dispuse grupat,care se
sparg ușor și rapid, lasând ulcerații cu tendință la confluare, cu contur policiclic; nu formează
cruste.
Diagnostic diferențial se face cu ulcerațiile aftoase, sifilisul primar și secundar, stomatita
streptococică sau herpang ina. Diagnostic pozitiv se poate determina prin cultura și izolarea VHS
sau prin imunofluorescența directă dintr -o leziune recentă.

-Varicela
Leziunile orale pot preceda uneori leziunile cutanate. Acestea sunt puține la număr și adesea
trec neobservate. Datorită viremiilor succesive, erupțiile sunt polimorfe, cu leziuni în diferite
stadii de evoluție. Boala se poate însoți de anorexie, febră, nazofaringită și dureri musculo –
artticulare

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

24
La nivelul mucoasei orale apar vezicule mici, multiple ce se transform ă în eroziuni sau
ulcerații mici, superficiale, înconjurate de un halou eritematos. Ele sunt localizate la nivelul
vălului palatin, pe mucoasa jugală sau în șanțul vestibular.
Diagnostic diferențial se face cu urticaria papuloasă, eritemul polimorf, pemfi gus, și herpes
simplex generalizat. Diagnostic pozitiv se face în urma aspectului clinic, prinizolarea virusului în
cultură și imunofluorescență directă dintr -o leziune recentă.

-Zona Zoster (Herpes Zoster)
Semnele prodromale ale bolii sunt: alterarea stă rii generale, oboseală, dureri de cap, febră,
asociate local cu prurit, arsuri, dureri severe unilaterale, de -a lungul unor traiecte nervoase
senzitive de la nivelul capului, gâtului și trunchiului. După 2 -4 zile apare o erupție veziculară
acută, dureroasă , la nivelul tegumentelor sau al mucoasei orale, distribuită unilateral, de -a lungul
unui traiect nervos, care se oprește brusc la nivelul liniei mediene. În rare cazuri, în trecut, s -au
semnalat cazuri de apariție a erupției veziculare bilateral, denumită ca „semn al morții”, pacienții
evoluând invariabil spre deces. Veziculele evoluează către pustule sau ulcerații. La nivelul
cavității orale, erupțiile veziculare pot să apară pe traiectul nervului palatin sau lingual.
Veziculele au plafon subțire, iar pri n spargere dau naștere la ulcerații dureroase.
Diagnosticul diferențial se face cu herpes simplex, eritemul polimorf, sau cu erupții alergice.
Diagnostic pozitiv se pune pe baza aspectului clinic și topografia leziunilor (erupția tipică
unilaterală de -a lungul traiectelor nervoase ce nu depășește linia mediană), pe izolarea virusului
din cultură și imunofluorescența directă din leziune recentă.

-Boala “mână, gură, picior” (“hand, foot and mouth”)
După o perioadă de incubație de 3 -6 zile, boala debutează prin febră, stare generală
alterată, dureri abdominale, simptome respiratorii și limfadenopatie. Manifestările orale sunt
întotdeauna prezente . Acestea se caracterizează prin apariția de macule, apoi vezicule mici, în
număr redus (aproximativ 30), ce se sparg rapid, rezultând ulcerații dureroase, cu dimensiuni de
5-10 mm, ce prezintă un halou eritematos. Localizarea este la nivelul mucoas ei
lingual e,mucoasei labiale și la nivelul palatului dur. Orofaringele nu este, în general, afectat.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

25
Diagnostic difere nțial se face cu primoinfecția herpetică, infecția cu virusul Varicela –
Zoster, stomatita aftoasă, herpangina, eritemul polimorf (forma majoră). Diagnostic pozitiv se
pune pe baza aspectui clinic, anamezei,prin izolarea virusului pe cultură și detectarea an ticorpilor
circulanți din ser (imunofluorescența indirectă).

-Herpangina
Herpangina reprezintă o infecție moderată, acută, cauzată de infecțiile cu virusul
Coxackie A tipul 1 -6, 8, 10, 22 ce se caracterizează prin apariția de vezicule și ulcerații
aemănăt oare celor din infecția herpetică. Boala apare, în special, în colectivitățile de copii și are
caracter sezonier (vara și la începutul toamnei). Transmiterea se face pe cale aeriană sau prin
contactul cu saliva contaminată.
La examinarea oro -faringelui se observă mucoasa congestivă, pe care sunt dispuse
macule, papule și vezicule cu dimensiuni mici de 1 -2 mm, localizate pe palatul moale, luetă,
pilierii amigdalieni, amigdale și peretele posterior al faringelui. După 2 -3 zile veziculele se sparg
și se transf ormă în ulcerații cu margini eritematoase, acoperite de un exudat cenușiu, care se
vindecă în câteva zile.
Diagnostic diferențial se face cu stomatita aftoasă herpetiformă, primoinfecția herpetică,
faringita streptococică, toxidermiile buloase, eritemul po limorf, sindromul FAPA, Boala “Gură –
Mână -Picior”. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza aspectului clinic,pe titrul ridicat de anticorpi
circulanți decelați în serul convalescentului. Izolarea virusului în cultură, nu este folosită.

-Pemfigoidul mucos beni gn (pemfigoid cicatriceal)
Pemgigoidul cicatricial este o afecțiune mucocutanoasă buloasă cronică ce prezintă o
mare afinitate pentru mucoase, tegumentele fiind mai puțin afectate, iar vindecarea se face prin
atrofie sau cicatrice. Incidența este mai mare la femei; apare, în special, la persoanele în vârstă,
tinerii și copiii fiind mai puțin afectați. Frecvența bolii este de trei ori mai mare decât a
pemfigusului.
La nivelul mucoasei orale bulele prezintă un plafon gros și pot fi întâlnite, ca atare, la
nivelul mucoasei orale, rămânând intacte pentru câteva zile. Au dimensiuni variabile și conținut
sero-sanguinolent. Prin rupere, dau naștere la ulcerații, care se vindecă lent, lăsând cicatrici

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

26
retractile, de unde și denumirea de pemfigoid cicatriceal. Sediu l de predilecție este la nivelul
mucoasei fixe, pe gingie (gingivită descuamativă) și pe palatul dur. În ordinea frecvenței, mai pot
fi interesate: mucoasa jugală, fața ventrală a limbii, planșeul oral și, mai rar, buzele.

-Eritemul polimorf
Este o afec țiune cutaneo -mucoasă acută veziculo -buloasă, de etiologie neclară, cu
predispoziție genetică și cu tendință de autolimitare în timp. Apare în perioada de vârstă 20 -50 de
ani (50% din cazuri sub vârsta 20 de ani), interesează ambele sexe, predominant bărba ții. În
etiologie sunt incriminate infecții virale: virusul herpetic (în special), virusul Varicela –Zoster,
adenovirusuri, virusul Coxackie, citomegalovirus.
La nivelul mucoasei orale leziunile primare sunt macule, ce se extind rapid, sub formă de
erupții , urmate de erupții veziculo -buloase. Veziculele și bulele se sparg rapid, dând naștere la
eroziuni și ulcerații sângerânde. La nivelul buzelor apar cruste hemoragice.
Leziunile se localizează pe mucoasa jugală, în zonele anterioare ale cavității orale, pe
buze și limbă ,dar se pot extinde și în zonele posterioare ale cavității orale, mai rar la nivelul
gingiilor și al mucoasei palatului dur.

-Lichenul plan oral
Este o afecțiune inflamatorie cutaneo -mucoasă, cu polimorfism lezional, considerată ca o
boală autoimună benignă, afecțiune cu potențial de malignizare, ce poate evolua spre carcinom
oral, în proporție de 0,5% -2%.
Se caracterizează prin prezența de leziuni erozive, ulcerative, buloase și veziculoase
Leziunile erozive și ulcerative apar pe fondul m ucoasei deja interesată de leziuni licheniene. Sunt
localizate, frecvent, pe mucoasa jugală, în zona posterioară adiacentă molarilor inferiori, la
nivelul limbii și al gingiei și sunt consecința unor leziuni degenrative severe ale stratului bazal ce
duc la necroza epiteliului acoperitor. Inițial, poate debuta printr -o veziculă sau bulă care se rupe
și apare ulcerația. Leziunea este intens dureroasă. Pacientul prezintă arsuri care se accentuează în
timpul masticației. Leziunile mature pot fi rotunde sau oval are sau cu contur neregulat, de culoare
roșie, sunt acoperite în zona centrală de o pseudomembrană necrotică de culoare galbenă, cu

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

27
margini plate, care nu se decolează, înconjurate de un șanț, iar la periferie, circular, prezintă
aspectul clasic de rețea s au placă keratozică.
Bulele și veziculele sunt rar întâlnite ca atare, deoarece se sparg ușor (în timpul
masticației, fonației), dând naștere la ulcerații întinse, cu margini mobile, anfractuoase,
zdrențuite. Ulcerațiile au tendință la sângerare; sângerea ză cu ușurință în timpul masticației,
fonației sau la periajul dentar. Bulele pot apare pe un substrat de leziune reticulată sau placă.

-Gingivita acută ulceronecrotică
Gingivita acută ulceronecrotică, întâlnită în literatura medicală și sub denumirea de ”acute
necrotizing ulcerative gingivitis”, este o afecțiune gravă, relativ rară, care interesează papila
interdentară și marginea gingivală liberă, de unde poate să se extindă și în alte zone ale mucoasei
orale, caracterizată printr -o inflamație acută și n ecroză a acestor țesuturi.
Semnele caracteristice sunt ulcerații, necroze și pseudo – membrane, depozite de fibrină la
nivelul papilelor interdentare și al marginii gingivale. Ulcerațiile sunt acoperite cu pseudo –
membrane fetide, de culoare gri -gălbui, p ână la cenușiu – murdar. Semnul patognomonic e
reprezentat de aspectul papilellor interdentare care sunt necrozate, prezentând la vârf o ulcerație
crateriformă, si dând aspectul "amputat al papilelor interdentare". Cel mai des afecțiunea
debutează la nivel ul grupului frontal inferior .
Leziunile de tip ulcerativ și necrotic pot să se extindă în suprafață pe mucoasa jugală,
linguală, pe mucoasa buzelor, pe pilierii amigdalieni, pe vălul palatin, pe zona retromolară.

-Gingivostomatita odontiazică
Gingivita o dontiazică este o complicație a erupției molarilor de minte inferiori. Leziunile,
asemănătoare cu cele din gingivita ulceronecrotică, sunt localizate în jurul molarului de minte
aflat în erupție, au tendință rapidă de extindere spre anterior, în vestibul ș i spre țesuturile moi din
zonele învecinate: obraz, limbă, spațiul retromolar, pilierii amigdalieni. Ulcerațiile sunt acoperite
cu depozite gălbui, pseudo – membrane necrotice .

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

28
-Sifilis
Ulcerațiile au un aspect nodular, ulcerat, nu prezintă halou conges tiv, sunt mai puțin
dureroase; adenopatia este prezentă.

-Tuberculoza
Ulcerațiile sunt mai superficiale, au contur anfractuos, suprafață granulară cu depozite
neregulate; adenopatia este prezentă.

-Neutropenia ciclică
Neutropenia ciclică este o afecțiu ne datorată unui deficit de maturare a măduvei osoase,
de cauză necunoscută, ce se caracterizează printr -o scădere bruscă a polimorfonuclearelor
(PMN). Boala se manifestă în pusee periodice, la un interval de 21 -28 de zile. Este o maladie
genetică, cu tran smisie autozomal dominantă, ce debutează în copilărie. În cursul unui puseu
periodic, care durează aproximativ 4 -5 zile, numărul globulelor albe scade sub 1000/ mm³, iar al
neutrofilelor se apropie de 0. Între puseele periodice acute, nivelul neutrofilelor este aproximativ
normal.
La nivelul cavității orale ,în perioada neutropenică, pot să apară leziuni ulcerative aftoase
nespecifice, dureroase, localizate la nivelul gingiei, al mucoasei jugale, al buzelor și al limbii.

-Leucemiile
Leucemiile sunt neoplasm e maligne, care se dezvoltă din celulele hematopoietice. Se
caracterizează prin apariția celulelor albe neoplazice, care proliferează în măduva osoasă și în
țesutul limfoid, trecând și în sângele periferic și infiltrând și alte organe (ficat, splină, gangl ioni
limfatici). Numărul celulelor leucemice crește foarte mult, ajungând la 50.000 – 100.000
elemente/mm³. În funcție de evoluția bolii, leucemiile pot fi acute și cronice.
Manifestările orale din leucemii apar precoce, înaintea semnelor generale ale boli i și coexistă
în toate fazele evolutive ale bolii; semnele orale sunt prezente în peste 90% din cazuri.
Leucemiile, atât cele acute cât și cele cronice, se manifestă la nivelul mucoasei orale, prin
paloare, peteșii, echimoze, ulcerații,sângerări gingivale, hiperplazii gingivale.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

29
Partea specială

CAPITOLUL 4
SCOPUL STUDIULUI

Studii recente au stabilit rolul nutrițional al borului și implicația acestuia în anumite
procese de metabolism: antioxidante, în metabolizarea calciului și asigurarea densității osoas e, cu
efecte în patologia osteo -articulară, în metabolismul lipidelor și în special al acizilor grași
nesaturați, efecte anticanceroase, antiinflamatoare, antiseptice, antifungice și antibacteriene .
Scopul prezentului studiu a fost acela de a explora efici ența produsului de fructoborat de
zinc și fructoborat de calciu, în tratamentul ulcerațiilor orale, în comparație cu un gel placebo.
Deoarece toxicitatea cronică a borului a fost rareori studiată, stabilirea unui nivel de
toxicitate prag este dificilă. De aceea am realizat studii pe culturi celulare în vederea stabilirii
toxicității minime.
În ceea ce privește studiul clinic, s -a analizat un număr de 10 cazuri, pacienți cu diverse
tipuri de ulcerații, primare sau secundare, care au fost randomizate și trata te cu soluție de
fructoborat de zinc, fructoborat de calciu sau cu gel placebo.
În vederea stabilirii nivelului minim de toxicitate a produsului studiat s -a realizat
determinarea in vitro pe culturi celulare .
Cercetările cu privire la diversi parametr i biochimici, pe culturi celulare au fost realizate în
cadrul Institutului BioBoron, S.C. Natural Research SRL, in cadrul Proiectului cod: PN III -P2-
2.1-PED -2016 -0410 , Craiova și în Laboratorul de Farmacognozie al UMF Craiova

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

30

CAPITOLUL 5
MATER IALE ȘI METODE

Substanțele alese pentru a fi testate în experimentul propus au fost soluțiile de fructoborat
de Calciu și soluția de fructoborat de Zinc , complex obținut din fructoborat de Calciu și oxid de
Zinc, pentru care s -a ales o concentrație optimă .

Fișa tehnică de calitate pentru fructoborat de Calciu
CALCII FRUCTOBORAS
Fructoborat de calciu

Formula moleculară : CaB 2C24H40O24 • 4H 2O
Masa moleculară relativă (M r): 846.32 .
Temperatura de topire : 930C.
pH-ul în soluție apoasă 10% : 2.59, la 250C.
Puritate . Fructoboratul de Calciu conține cel puțin 99% și cel mult 100.5% substanță activă.
Descriere . Pulbere albă, fină, fără miros, cu gust dulce, caracteristic
Solubilitate (la 250C). Foarte ușor solubil în apă, ușor solubil în metanol, etanol 96% și în etanol
100%, puțin solubil în 2 -propanol, foarte puțin solubil în acetat de etil, 1 -butanol și în acetonitril,
foarte greu solubil în acetonă. Practic insolubil în cloroform, toluen, eter etilic.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

31

Fig 5.1
Fig 5.1 Fructoborat de calciu, aspect macroscopi c (substanță de puritate food -grade ).

Identificare
2.0 g fructoborat de calciu se dizolvă prin încălzire la cca. 500C în 50 ml apă, se răcește
și se filtrează; soluția filtrată se completează la 50 ml prin spălarea filtrului cu apă .
Prin încălzire, fructo boratul de calciu se topește, apoi se descompune, brunificându -se și
degajând miros de zahăr ars.
La 0.5 g de fructoborat de calciu se adaugă 1 ml de apă, 0.5 g de rezorcinol și 10 ml de
acid clorhidric concentrat; se încălzește pe baia de apă, timp de 5 m in., când apare o colorație
roșie.
Aspectul soluției . În apă, metanol, etanol 96%, etanol 100%, 2 -propanol, acetat de etil,
1-butanol, acetonitril și în acetonă formează soluții limpezi, incolore.
Aluminiu, fer, cupru . La 5 ml de soluție A se adaugă 3 ml de amoniac concentrat;
soluția trebuie să fie limpede și incoloră.
Arsen . 0.5 g de fructoborat de calciu nu trebuie să dea reacția pentru arsen, cu hipofosfit
de sodiu în acid clorhidric.
Calciu, magneziu . La 5 ml de soluție A se adaugă 2 ml de amoniac con centrat și 1 ml
de hidrogenofosfat de disodiu soluție 10%; amestecul trebuie să fie limpede.
Metale grele . 10 ml de soluție A nu trebuie să dea reacția pentru metale grele.
Sulfați . 10 ml de soluție A nu trebuie să dea reacția pentru sulfați.
Cloruri . 10 m l de soluție A nu trebuie să dea reacția pentru cloruri.
Determinare cantitativă . Fructoboratul de calciu se determină cantitativ prin
cromatografie pe strat subțire de înaltă performanță (HPTLC).

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

32
Conservare . În flacoane de capacitate mică, bine închise, f erit de umiditate, în prezența
unui agent de deshidratare (silicagel).

Fișa tehnică de calitate pentru fructoboratul de zinc

Zinci fructoboras

Formula moleculară : Zn(H2O)6[(C6H10O6)2B]2∙4H2O, respectiv ZnC24H60O34B2.
Temperatura de topire : 119.50 C.
pH-ul în soluție apoasă 10% : 5.42, la 250C.
Puritate . Fructoboratul de zinc conține cel puțin 98% și cel mult 102% substanță activă.
Descriere . Cristale incolore sau pulbere cristalină albă, higroscopică, cu gust astringent, slab
dulceag, fără miros.
Solubilitate (la 250C) . Foarte ușor solubil in apă, ușor solubil in metanol, greu solubil in etanol
96%, etanol 100% și in 2 -propanol, foarte greu solubil in acetat de etil și in 1 -butanol. Practic
insolubil in acetonă, acetonitril, cloroform, toluen, eter e tilic.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

33

Fig 5.2
Fig. 5.2 Fructoboratul de zinc, aspect macroscopic (substanță de puritate food -grade ).

Teste de toxicitate in vitro pe culturi celulare
În vederea acestor teste s -a ales analiza soluțiilor de fructoborat de zinc (ZnFB) și
frctoborat de ca lciu(CaFB), iar ca linie celulară de studiu s -au folosit celule din țesutul conjunctiv
subcutanat de la șoarece, L929(ATCC® CCL -1™, American Type Culture Collection ), utilizand
testul MTT [bromura de 3 -(4,5-dimetiltiazol -2-il)-2,5-difeniltetrazoliu] folosi t în mod obișnuit
pentru studii de citotoxicitate, viabilitate și proliferare celulară.
Celulele L929 au fost cultivate în mediu MEM ( Eagle’s Minimal Essential Medium )
suplimentat cu 10% ser fetal de cal (SFB) și incubate într -o atmosferă umedă de 5% CO 2, la 370C.
Acestea au fost menținute în cultură până au ajuns la confluent de aprox. 80%, după care celulele
aderate au fost desprinse, prin tratament cu tripsină –EDTA (acid etilendiaminotetraacetic), de pe
baza recipientului de cultură și însămânțate la o d ensitate de 104 celule/cm2, în plăci cu 96
godeuri. După 24 ore de creștere în monostrat, celulele au fost incubate pentru încă 24 ore în
mediu cu fructoborat de zinc sau fructoborat de calciu și apoi supuse analizelor de evidențiere a
densității/morfologi ei și viabilității celulare. Pentru tratamentul celulelor cu CaFB , s-au folosit
concentrații de 0.1, 0.5, 1.0, 3.0, 5.0, 7.0 și 10 mM, iar în ceea ce privește tratamentul celulelor cu
ZnFB, s -au utilizat concentrații de 0.01, 0.015, 0.1, 0.5, 1.0, 1.5 și 3 mM. În paralel, s -a realizat
un control negativ de citotoxicitate (placa de cultură de plastic) definit „control” și un control
pozitiv de citototoxicitate, reprezentat de celulele tratate cu dimetil sulfoxid După 24 ore de
tratament cu ZnFB sau CaFB , mon ostratul celular a fost spălat cu soluție tampon fosfat (PBS) și
peste el s -a adăugat o soluție de MTT (1 mg/ml, in mediu de cultură fără ser). După incubare
pentru patru ore, la 370C, cristalele de formazan formate în celulele viabile metabolic active au

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

34
fost solubilizate în DMSO. Soluția rezultată a fost densitometrată la 584 nm, existând o relație de
directă proporționalitate intre densitatea inregistrată și numărul de celule metabolic active.
Studiu l a urmărit evidențierea densității și morfologiei cel ulelor L929 în contact cu
substratul de cultură. Acest lucru a fost posibil prin observarea culturilor în microscopie cu
contrast de fază, iar imaginile reprezentative au fost captate folosind un microscop Olympus tip
CKX41 dotat cu cameră video și sistem de preluare a imaginii cu software CellSens.
Testul MTT [bromura de 3 -(4,5-dimetiltiazol -2-il)-2,5-difeniltetrazoliu] este folosit în
mod obișnuit pentru studii de citotoxicitate, viabilitate și proliferare celulară. Tratamentul celulelor
cu MTT [3(4,5 -dimethyltiazol -2-yl)-2,5-diphenyltetrazolium bromide)] permite evaluarea
metabolismului oxidativ și răspunsului celular la factori externi care pot avea un efect pozitiv sau
negativ asupra supraviețuirii celulelor în cultură .
Analiza statistică a fost realiza tă cu ajutorul pachetului software SPSS ver. 19.0 pentru
Windows (SPSS, Chicago, IL, SUA). Datele au fost raportate ca medie ± deviația standard (SD).
Diferențele dintre culturile tratate cu fructoborat de zinc/ fructoborat de calciu și grupurile de
control au fost analizate prin analiza unifactorială ANOVA. Gradul de semnificație a fost
determinat prin testul t Student. Valoarea p<0.05 a fost considerată semnificativă din punct de
vedere statistic.
Cercetările cu privire la testele de citotoxicitate au fos t realizate în cadrul Institutului
BioBoron, S.C. Natural Resea rch SRL, in cadrul Proiectului cod: PN III -P2-2.1-PED -2016 –
0410 , Craiova și în Laboratorul de Farmacognozie al UMF Craiova.

Studiul clinic privind efectul produselor pe bază de bor în afecț iuni orale
Acest studiu a presupus un lot de 10 pacienți cu diverite tipuri de ulcerații, primare sau
secundare, cărora li s -a administrat 3 soluții:
-soluția A( cu conținut de fructoborat de Zinc )
– soluția B( cu conținut de fructoborat de calciu )
– soluția C( gel placebo, cu aceeași bază ca soluțiile A și B)
Soluțiile au fost preparate în departamentul de farmacognozie al Facultății de Farmacie a
UMF Craiova.
Compoziția soluțiilor pe bază de bor este următoarea:

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

35

Soluția A:
Rp/Mentol 0.10g
Alcool 6g
Tween 80 V guttae
Fructoborat de zinc 5g
Glicerină 5g
Apă ad 100g
Mf sol DS ext

Soluția B:
Rp/Mentol 0.05g
Alcool 6g
Tween 80 V guttae
Fructoborat de calciu 5g
Glicerină 5g
Apă ad 100g
Mf sol DS ext

Soluția C
Rp/Mentol 0.05g
Alcool 6g
Tween 80 V gutta e
Glicerină 5g
Apă ad 100g
Mf sol DS ext

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

36
Parametrii clinici au fost înregistrați la prezentarea pacientului în Clinica de Patologie
Orală a UMF Craiova, la 1 zi, la 3 zile și la 7 zile. Soluțiile au fost aplicate direct pe leziune, cu
ajutorul buletelor sterile de vată, iar pacienții au fost instruiți să nu bea sau să manânce timp de
jumătate de oră după aplicarea soluției.

Fig 5.3
Fig 5.4

Soluțiile folosite în cadrul experimentului clinic, respectiv soluție Fructoborat
Calciu (Fig 5.3) și soluție F ructoborat Zinc (Fig 5.4) preparate în Departamentul de
Farmacognozie al UMF Craiova.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

37

Fig 5.5
Fig 5.5 Modalitatea de aplicare a soluțiilor pe bază de bor în cavitatea orală.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

38
CAPITOLUL 6
CAZURI CLINICE REPREZENTATIVE

Cazul nr.1
Date pe rsonale:
Nume: B.T
Vârstă 52
Sexul feminin
Simptomatologie subiectivă
Durere la masticație în cadranul 3, sângerări gingivale la periaj și masticație.

Istoricul afecțiunii
Lucrare protetica fixă 3.6 -4.4 realizată în urmă cu 2 luni.
La prezentarea în cab inet prezintă cu jenă la masticație și sângerari gingivale la periaj.

Antecedente personale patologice
Nesemnificative

Examenul cavității bucale
Se observă hiperplazia și inflamația fibromucoasei gingivale vestibulare din
cadranul 3. Mucoasa are o culo are roșietică edemațiată, ce sângerează cu ușurință, consistența
este moale iar suprafața netedă.

Diagnostic
Hiperplazie gingivală de cauză traumatică

Tratament local
S-a aplicat soluție de fructoborat de zinc 10% timp de 1 săptămână.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

39

Fig 7.1

Fig 7.2

Aspectul inițial al leziunii(Fig 7.1) și aspectul după aplicarea soluțieie pe bază de
bor (Fig 7.2).

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

40

Cazul nr.2
Date personale
Nume S.M
Vârstă 83 ani
Sexul feminin
Simptomatologie subiectivă
yDecimentare lucrare protetică,
Istoricul a fecțiunii
Lucrare protetica la nivelul 25 -27 realizat ă în urmă cu 30 de ani, În urma fracturii și
pierderii coroanei lui 27 a avut loc hiperplazia mucoasei gingivale de la acest nivel.
Antecedente personale patologice
Hipertensiune arterială grad 3, cont rolată medicamentos.

Examenul cavității bucale
Edentație termino – laterală maxilară parțial protezată. Edentație uni -terminală dreaptă
mandibulară neprotezată. Resorbție osoasă accentuată la nivel mandibular, cu mobilitate grad 2 -3
la nivelul grupului i ncisiv inferior. În cadranul 2, în urma îndepărtării lucrării protetice se observă
hiperplazia și hipertrofia mucoase gingivale de la nivelul 2.7, cu sângerarea spontană a acesteia.

Diagnostic
Polip ginvigal

Tratament local
Aplicarea de meșe cu Fructob orat de Calciu ,timp de 7 zile ,de 2 ori pe zi.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

41

Fig7.3
Fig 7.4
Aspectul inițial al leziunii(Fig 7.3) și aspetul leziunii la 7 zile după aplicația
produsului pe bază de bor(Fig 7.4). Se observă diminuarea semnificativă a hiperplaziei
gingivale împreună cu reducerea inflamației.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

42
Cazul nr.3

Date personale
Nume V.T
Vârstă 62 ani
Sexul masculin
Simptomatologie subiectivă
Dureri la nivelul mucoasei labiale.
Istoricul afecțiunii
Pacientul se prezintă cu dureri intense la nivel labial pe fața m ucozală.
Antecedente personale patologice
Nesemnificative

Examenul cavității bucale
La nivelul mucoasei labiale superioară pe fața mucozală se observă o leziune ulcerativă
de dimensiuni medii, acoperită cu depozite de fibrină și înconjurată de un halou eritematos.

Diagnostic
Ulcerație traumatică

Tratament local
Aplicarea soluției Fructoborat de Zinc timp de 7 zile de 2 ori pe zi.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

43

Fig7.5
Fig7.6
Aspectul inițial al leziunii(Fig 7.5) și aspectul leziunii la 7 zile după administrarea
produsului pe bază de bor(Fig 7.6). Se observă reducerea în dimensiuni a leziunii precum și
diminuarea edemului înconjurător.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

44
Caz 4
Date personale
Nume: B.O.
Vârstă: 41 ani
Sex: feminin

Simptomatologie subiectivă
Pacientul s -a prezintat în clinică cu dureri de intensitate mare, sângerare la masticație și
periaj

Antecedente personale patologice
Diabet zaharat tip II

Examenul cavității bucale
La inspecție se observă inflamația fibromucoasei gingivale vestibulare a grupului incisiv
superior. La pa lpare se constată sângerarea fibromucoasei.

Diagnostic
Abces parodontal

Tratament local
Aplicarea soluției de Fructoborat de Zinc, timp de 7 zile ,de 2 ori pe zi.

Tratament general
Antibiotice, antiinflamatoare timp de 7 zile.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

45

Fig 7.7

Fig 7. 8

Aspectul inițial al leziunii(Fig 7.7) și aspectul fibromucoasei gingivale după
aplicarea soluției pe bază de bor la 7 zile, împreună cu tratamentul general(Fig 7.8).

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

46
CAPITOLUL 7
REZULTATE ȘI DISCUȚII

Efectele in vitro ale fructoboratului de zi nc și fructoboratului de calciu
Într-o prima etapă, efectele in vitro ale ZnFB și CaFB au fost evaluate prin observarea
densității și morfologiei celulare în microscopia cu contrast de fază. Celulele L929 crescute in
prezența CaFB prezintă o morfologie tip ică de fibroblaste, cu formă poligonală, alungite și plate.
Densitatea celulară nu este semnificativ afectată de acest compus indiferent de
concentrația de CaFB utilizată in timpul tratamentului, părand a fi corespunzătoare unei culturi
normale în faza exp onențială de creștere (control). Mai mult, în controlul pozitiv de citotoxicitate
se remarcă in principal celule rotunde în proces de desprindere de substrat sau moarte:
Control DMSO 5% FBA 0.1 mM

FBA 0.5 mM FBA 1 mM FBA 3 mM

FBA 5 mM FBA 7 mM FBA 10 mM

Efectul fructoboratului de calciu asupra morfologiei și densităț ii celulare.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

47
Tratamentul celulelor L929 cu ZnFB pentru 24 ore afectează semnificativ cultura la valori
de concentrație egale sau mai mari cu 0.05 M, c ând majoritatea celulelor sunt moarte, caz similar
celui al controlului pozitiv de citotoxicitate:
Control DMSO 5% ZnFB 0.01 mM

ZnFB 0.05 mM ZnFB 0.1 mM ZnFB 0.5 mM

ZnFB 1 mM ZnFB 1.5 mM ZnFB 3 mM

Efectul fructoboratului de zinc asupra morfologiei și densităț ii celulare

În continuarea demersului experimental, s -a realizat evaluarea potențialului de
supraviețuire (viabilitate) a celulelor tratate atât cu CaFB, cât și cu ZnFB, pr in cuantificarea
numărului de celule viabile metabolic active, folosind testul MTT. Rezultatele acestui test au
confirmat observațiile anterioare privind morfologia și densitatea celulară. Astfel, acestea au
evidențiat valori crescute ale absorbanței forma zanului, în cazul tratamentelor cu CaFB, aproape
similare cu ale celulelor crescute pe substratul de plastic. Deși la doze crescute există o ușoară

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

48
scădere a activității metabolice, analiza statistică nu a reliefat diferențe semnificative față de
controlul negativ de citotoxicitate și nici între condițiile experimentale realizate .

Fig 6.1 Viabilitatea celulelor tratate 24 h cu diferite concentra ții de fructoborat de
calciu după cum reiese din testul MTT

Nici ZnFB nu afectează viabilitatea celulară la do ze cuprinse între 0.01 și 0.1 mM. În
schimb, la concentrații cuprinse între 0.5 –3 mM se observă o viabilitate extrem de scăzută.
Aceasta reprezintă aproximativ 8% din control, fapt ce demonstrează că celulele L929 suferă
moartea în acest domeniu de concent rație. În plus, gradul de supraviețuire celulară este mult mai
mic decat in cazul controlului pozitiv de citotoxicitate (DMSO):

Fig 6.2 Viabilitatea celulelor tratate pentru 24 h cu diferite concentra ții de ZnFB.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

49
Toxicitatea fructoboratului de zinc (ZnFB ) a fost determinată pe culturi celulare. Nivelul
minim de toxicitate reprezintă cea mai mică doză dintr -o substanță care poate determina nivele de
toxicitate la nivelul celulei.
Studiile au evidențiat următoarele aspecte:
 celulele sunt mai rezistente la acțiunea exercitată de CaFB decât la ZnFB;
 pentru CaFB,viabilitatea celulară este afectată peste concentrația minimă toxică de 3 mM
 pentru ZnFB, cultura celulară este afectată atat din punct de vedere morfologic, cât și al
viabilității (chiar in măsură mai mare decat controlul pozitiv de citotoxicitate), peste
concentrația minimă toxică de 0.5 mM.
Prin urmare, se constată că rezultatul livrabil a fost îndeplinit. De asemenea, activitatea
sus-menționată a fost realizată in totalitate, in condiții optime, conform planului de desfășurare a
proiectului.

Studiul clinic privind acțiunea fructoboratului de Zinc și de Calciu
Pacienții care s -au prezentat cu diferite tipuri de ulcerații au urmat tratamentul local timp
de 7 zile, iar în funcție de situația clinică s-a instituit și tratament general cu antiinflamatoare sau
chiar antibiotice.
În urma tratamentului, s -a constatat reducerea inflamației într -un timp mai scurt la
pacienții tratați cu soluții pe bază de bor, față de cei tratați cu gelul placebo.
În ca drul studiului clinic am realizat și o analiză statistică a pacienților, produselor
utilizate și rezultatele observate în urma tratamentului aplicat.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

50
În ceea ce privește repartiția pe sexe, procentele au fost de 60%femei, 40% bărbați.

Fig 6. 3 Repartizarea pe sexe a pacienților

În ceea ce privește vârsta pacienților care s -au prezentat în clinica de Patologie Orală,
majoritatea au avut vârsta de peste 60 ani.

Fig 6.4 Repartizarea pe vârste a pacienților

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

51

În ceea ce priveșe tipul de u lcerație , pacienții s -au prezentat atât cu ulcerații primare cât
și cu ulcerații secundare, cu un număr relativ mai mare al ulcerațiilor secundare.

Fig 6.5 Repartizarea în funcție de tipul ulcerației

În ceea ce privește produsele folosite, s -a ales f ructoborat de zinc, fructoborat de calciu și
un gel placebo, alegerea utiliz ării soluțiilor făcându -se aleatoriu.

Fig. 6.6 Repartizarea produselor utilizate

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

52
Dintre pacienții tratați numai 20% au urmat și un tratament general cu antibiotice și
antiinf lamatoare, în funcție de gravitatea leziunii.

Fig 6.7 Pacienții care au urmat și tratament general
La pacienții cărora li s -a aplicat soluții pe bază de bor s -a observat vindecarea mai rapidă
a leziunilor într -un procent de 66%.

Fig 6.8 Rezultate le folosirii produselor pe bază de bor

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

53

CAPITOLUL 8
CONCLUZII

 Prezenta lucrarea a avut scopul de a aborda aspecte gen erale legate de utilizarea unor
compusi nat urali ai borului in tratamentul ulcerațiilor din cavitatea orală .

 Studiile realizate in dom eniul medicinii si in domeniul medicinii orale avâ nd ca scop
evidentierea efectului antiinflamatoare, antiseptice, antifungice și antibacteriene al unor
produsi ai borului susțin faptul că acesta reprezinta un domeniu de viitor care se poate
dezvolta .

 In cadrul lucră rii s-a evidentiat toxicitatea scăzută a produș ilor naturali ai borului utilizați
în partea experimentală . Experimentul in vivo arata că substanțele se încadrează în clasa
substanțelor cu toxicitate foarte mică.

 În ceea ce privește cazuril e urmărite, s -a observat vindecarea mai rapidă a leziunilor
tratate cu produse pe bază de fructoborat de zinc sau fructoborat de calciu.

 Studii ulterioare pot fi extinse pentru cercetarea efectelor produselor pe bază de bor și în
cadrul altor afecțiuni d in domeniul medicinii dentare.

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

54

BIBLIOGRAFIE

Baker SJ, Akama T , Sauro V , Pandit C , Singh R , Kully M , Khan J , Plattner JJ , Benkovic SJ , Lee
V, Maples KR: “ Identification of a novel boron -containing antibacterial agent (AN0128) with
anti-inflammatory activity, for the potential treatment of cutaneous d iseases”;
https://doi.org/10.1016/j.bmcl.2006.08.130

Cetinkaya Z, Karaca S, Kulac M, Ciftci I H, Asik G, Cenet O, Kiraz N “Oral colonisation and
boric acid susceptibility of yeast in boron mineral workers” African Journal of Microbiology
Research Vol.4 (8 ), pp. 655 -659, 18 April 2010

Demirci S., Dogan A., Karakus E., Halici Z., Topcu A., Demirci E., Sahin F., Boron and
poloxamer (F68 and F127) containing hydrogel formulation for burn wound healing, Biol. Trace
Elem. Res. 168 (1) (2015) 1 –12.
Gorustovich A A1, López JM, Guglielmotti MB, Cabrini RL.Biological performance of boron –
modified bioactive glass particles implanted in rat tibia bone marrow; Biomed Mater. 2006
Sep;1(3):100 -5. doi: 10.1088/1748 -6041/1/3/002. Epub 2006 Jun 5.
Hu H, Penn SG, Lebrilla CB, Brown PH. Isolation and characterization of soluble boron
complexes in higher plants. The mechanism of phloem mobility of boron. Plant Physiol, 1997,
113(2):649 –655.

Kanoriya D, Singhal S, Garg V, Pradeep A R, Garg S, Kumar A, “ Clinical efficacy of
subg ingivally – deliveres 0.75% boric acid gel as an adjunct to mechanotherapy in chronic
periodontitis: A randomized controlled clinical trial”, J Investig Clin Dent. 2018 Feb;9(1). doi:
10.1111/jicd.12271. Epub 2017 May 5

Khaliq H, Juming Z, Ke -Mei P, “The p hisiological role of boron on health”, Biol Trace Elem
Res. 2018 Mar 15. doi: 10.1007/s12011 -018-1284 -3

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

55
Luan Q, Desta T, Chehab L, Sanders VJ, Plattner J, Graves DT, “Inhibition of experimental
periodontitis by a topical boron -based antimicrobial” , J DENT RES 2008 87: 148

Miljkovic D, Pietrzkowski Z. Boron compounds and complexes as skin -rejuvenating agents. US
Patent No. US6080425, 2000.

Miljkovic D, Scorei IR, Cimpoiașu VM, Scorei ID. Calcium fructoborate: plant -based dietary
boron for human nutrition. J Diet Suppl, 2009, 6(3):211 –226.

Nielsen FH. Evidence for the nutritional essentiality of boron. J Trace Elem Exp Med .
1996;9:215 –229.

Pizzorno L”Nothing boring about boron” Integr Med (Encinitas). 2015 Aug;14(4):35 -48.

Reyes -Izquierdo T, Nemzer B, Go nzalez AE, Zhou Q, Argumedo R, Shu C, Pietrzkowski Z. “Short
term intake of calcium fructoborate improves WOMAC and McGill scores and beneficially
modulates biomarkers associated with knee osteoarthritis: a pilot clinical double -blinded placebo –
controlled study”; Am J Biomed Sci, 2012, 4(42):111 –122.

Reyes -Izquierdo T, Phelan MJ, Keller R, Shu C, Argumedo R, Pietrzkowski Z.” Short -term
efficacy of a combination of glucosamine and chondroitin sulfate compared to a combination of
glucosamine, chondroitin sul fate and calcium fructoborate (CFB) on improvement of knee
discomfort conditions in healthy subjects. A comparative, double -blind, placebo controlled acute
clinical study” J Aging Res Clin Pract, 2014, 3(4):223 –228.

Scorei RI. Calcium fructoborate: plant -based dietary boron as potential medicine for cancer
therapy. Front Biosci (Schol Ed), 2011, 3:205 –215

Scorei RI, Ciofrangeanu C, Ion R, Cimpean A, Galateanu B, Mitran V, Iordachescu D. In vitro
effects of calcium fructoborate upon production of inflammat ory mediators by LPS -stimulated

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

56
RAW 264.7 macrophages. Biol Trace Elem Res, 2010, 135(1 –3):334–344.

Scorei RI, Cimpoiasu VM, Iordachescu D. “ In vitro evaluation of the antioxidant activity of
calcium fructoborate” Biol Trace Elem Res, 2005, 107(2):127 –134.

Scorei RI, Drinceanu D, Criste R, Ștef L, Julean C. “Borul in hrana animalelor si a omului” –
Timișoara: Eurobit, 2011 ISBN 978 -973-620-870-6 ;

Scorei R I, Mencinicopschi Gh, Mitruț M, Borul – o necesitate în hrana noastră, a plantelor și
animalelor. , Lucrările Simpozionului Progrese științifice în industria alimentară, Bucuresti, 25
noiembrie,39 -44, 2004 . ( ISBN 973 -718-112-3 ).

Scorei R I, Mitrut P, Petrisor I, Scorei I. A double -blind, placebo -controlled pilot study to
evaluate the effect of calcium fructoborate on systemic inflammation and dys -lipidemia markers
for middle -aged people with primary osteoarthritis. Biol Trace Elem Res, 2011, 144(1 –3):253 –
263.

Scorei RI, Popa R Jr. Boron -containing compounds as preventive and chemotherapeutic agents
for cancer. Anticancer Agents Med Chem, 2010, 10(4):346 –351.

Scorei RI, Rotaru P. Calcium fructoborate – potential anti -inflammatory agent. Biol Trace Elem
Res, 2011, 143(3):1223 –1238.

Scorei ID, Scorei IR. Calcium fructoborate helps control inflammation a ssociated with
diminished bone health. Biol Trace Elem Res, 2013, 155(3):315 –321.

Singhal S., Pradeep R A, Kanoriya D, Garg S, Garg V, “Boric acid gel as drug delivery in the
treatment of class II furcation defects in chronic periodontitis: a randomized, controlled clinical
trial”, J Investig Clin Dent. 2018 Feb;9(1). doi: 10.1111/jicd.12279. Epub 2017 Jun 20

Mitruț Ioana Efectu l compu șilor naturali ai borului asupra
ulcerațiilor de la nivelul mucoasei orale

57

Tara A. Devirian and Stella L. Volpe, The Physiological Effects of Dietary Boron, Critical
Reviews in Food Science and Nutrition, 43(2):219 –231 (2003 )

Uluisik I,Karakaya H C, Koc A. The importance of boron in biological systems. Journal of Trace
Elements in Medicine and Biology 45 (2018) 156 –162.