Program de studii: Ingineria și Protecția mediului în Industrie [308497]

Program de studii: Ingineria și Protecția mediului în Industrie

AMENAJAREA COMPLEXA A [anonimizat]:

Student: [anonimizat] –[anonimizat]: 341

Bacău 2019

AMENAJAREA COMPLEXA A TERITORIULUI

A [anonimizat]. BACAU

Fig. 1 jud. Bacău

PREZENTARE GENERALA A COMUNEI AGĂȘ

Localizare geografică

Comuna Agăș se află la extremitatea de vest a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] o distanță de 80 km față de municipiul Bacău.

[anonimizat]. Orasele cele mai apropiate sunt : Comanesti la 20km, Onesti la 55km si Miercurea Ciuc la 65 km.

Comuna Agăș este situată la altitudinea de 560 m aceasta variaza după cum urmeaza :

Cotumba 575m,

Preluci 540m,

Goioasa 542m,

Beleghet 540m,

Diaconesti 522m,

Sulta 630m,

Cosnea 745m.

[anonimizat], acoperite cu păduri în proporție de peste 50% [anonimizat] o [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat], sunt strabătuți de mai multe culmi dintre care cele mai importante sunt :

Cărunta 1516m,

Feltuianu 863m,

Feltuienas 1233m,

Grohotis 785m,

Cristeș 1385m.

Munții Tarcăului sunt situați pe partea stângă a [anonimizat] 1233m, Agas 700m, Dracoiu 700m.

Atat munții Ciucului cât și Tarcăului sunt formați în special din gresie de Tarcău și prundisuri. Calitatea solurilor este slaba. În zona predomină podzolurile acide. În această zonă nu s-au efectuat studii pedologice și agrochimice.

Temperatura medie este cuprinsa intre 4-6 grade C. [anonimizat] 38 [anonimizat], temperatura poate ajunge și până la -27 grade C.

S-au înregistrat inundații în anul 2005, [anonimizat] a ieșit din matca și au ajuns în curțile locuitorilor pe o distanta de aprox 2 km. În anul 1991 [anonimizat].

[anonimizat] – care izvorăște în Cl. Paltiniș (jud. Harghita) are o lungime totală de 158 km, din care 125 km, [anonimizat], având un bazin cu o suprafață de 4.440 kmp, ( 90 % în județul Bacău).

[anonimizat]:

pe stânga: [anonimizat], Agas, Saca,

pe dreapta: [anonimizat], Șlintari, Burlacu, [anonimizat]. [anonimizat].

Pădurile reprezinta o sursa importanta de materie prima in industria lemnului.

[anonimizat], pășuni și fânețe.

[anonimizat]: molid, brad, pin, larice, fag, mesteacăn.

[anonimizat], o pondere importantă în asigurarea bazei furajere necesare efectivului de animale existent în comună. Aceste pășuni sunt situate pe pante mari, fiind supuse în mare parte degradării.

În ceea ce privește flora ocrotită pe teritoriul comunei Agăș, putem gasi în zona colinară Bulbucii de munte (Trollius europaens) și Rușcuța de primăvară (Adonis vernalis)(Fig.2). Conform Hotărârii Consiliului Județean nr. 18/dec. 1995, acestea sunt ocrotite.

Fig. 2 Bulbucii de munte (Trollius europaens) și Rușcuța de primăvară (Adonis vernalis)

Animalele ce reprezintă zona sunt ursul, lupul, mistrețul, vulpea, cerbul, căprioara, veverița, jderul, râsul, cocoșul de munte, cucul, șerpi și târâtoare.

Organizarea administrativ teritorială

Comuna Agăș este dezvoltată de o parte și de alta a Râului Trotuș și are în componeță opt sate componente, după cum urmează:

satul Agăș – reședința comunei(Fig.3);

satul Preluci – situat la o distanță de 5 km față de reședința de comună; (fig. 4);

satul Coșnea – situat la o distanță de 18 km față de reședința de comună(fig. 5);

satul Cotumba – situat la o distanță de 4 km față de reședința de comună (fig. 6);

satul Goioasa – situat la o distanță de 8 km față de reședința de comună. (fig. 7).

satul Sulța – situat la o distanță de 3 km față de reședința de comună(fig. 8);

satul Beleghet – situat la o distanță de 2 km față de reședința de comună; (fig. 9);

satul Diaconești – situat la o distanță de 4 km față de reședința de comună; (fig. 9);

Fig. 3 Agăș

Fig. 4 Preluci

Fig. 5 Coșnea

Fig. 6 Cotumba

Fig. 7 Goioasa

Fig.8 Sulța

Fig. 9 Diaconești cu Beleghet

Suprafața totală comunei este de 21.039,93 ha, din care 504,15 ha intravilan și 20.535,79 ha extravilan.

Intravilanul localităților componente:

Agăș – 138,39 ha;

Cotumba – 64,54 ha;

Coșnea – 82,38 ha;

Sulța – 65,60 ha;

Beleghet – 21,16 ha;

Diaconești – 16,68 ha;

Preluci – 58,36 ha;  Goioasa – 57,10 ha.

Suprafața teritorială

Comuna are o suprafață totală de 210,3955 km², din care:

suprafață agricolă 8.535,8 ha

arabil 240 ha,

pășuni 4.629,19 ha,

fânețe 3.666,6 ha);

suprafață neagricolă 12.503,75 ha

păduri 11.898,61 ha

ape și stuf 120,6 ha

drumuri 253,8 ha,

construcții 181,65 ha,

neproductiv 49,63 ha

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Agăș se ridică la 5.884 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.668 de locuitori.[1]

Majoritatea locuitorilor sunt români (91,3%), cu o minoritate de maghiari (3,96%). Pentru 4,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2]

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,79%), cu o minoritate de romano-catolici (5%). Pentru 4,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Atestări documentare ale localității

Cea mai veche consemnare a vreunei localități din aceasta zonă s-a făcut în 25 martie 1757, despre schitul Cotumba, când starețul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mână pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770 prin care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa).

În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău, cu soția sa, Măriuța, dăruiesc schitului Cotumba 30 de prăjini de arat la Gura Leorzii și o falcie de loc de fân la Gura Sugurei. În 1777, mai 24, prin porunca boierilor Divanului Moldovei către Sandu, spătar de Comănești, se cere să se facă hotarele moșiei Cotumba.

Evoluția comunei

Comuna a apărut în 1893, prin separarea satelor Cotumba, Agăș, Sulța și Goiasa de comuna Brusturoasa și făcea parte din plaiul Muntelui al județului Bacău.[7]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Comănești a aceluiași județ, având în compunere satele Agăș, Beleghet, Cotumba, Goioasa, Scurzeni, Preluci, Simbrea, Sulța și din cătunul Diaconești.[8]

În 1931, mai multe sate s-au separat formând comuna Goioasa, iar comuna Agăș a rămas cu satele Agăș, Beleghet, Cotumba, Simbrea și Sulța.[9]

În 1950, comunele Agăș și Goioasa au trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău (reînființat), iar comuna Goioasa a fost desființată, satele ei fiind transferate la comuna Agăș; tot atunci, satul Simbrea s-a desființat și a fost înglobat în satul Agăș.[10][11]

Economie

Activități specifice zonei sunt creșterea animalelor și exploatarea materialului lemnos. În comuna Agăș lucrează aproximativ 400 de persoane în exploatarea și prelucrarea lemnului, din care 200 angajați la fostul UFET, iar diferența la gaterele particulare din comună, majoritatea ca sezonieri. În momentul de față sunt aproximativ 200 de șomeri, din care cu alocație de sprijin 103 persoane. În comerț lucrează aproximativ 80 de persoane, atât la societați comerciale, cât și la AF-uri.

Infrastructură

Transporturi

Comuna Agăș este străbătută de DN 12 pe o distanță de 13 km.

Problema cea mai stringentă o constituie drumul comunal Agăș-Coșnea, pe o lungime de 25 km, care este foarte greu de întreținut, posibilitățile financiare ale comunei fiind limitate.

Cel mai apropiat aeroport este la Bacău la o distanță de 84 km.

Telecomunicații

În comună există linii telefonice modernizate și două oficii poștale (în Agăș și Goioasa).

Infrastructura tehnică

Comuna Agăș deține 66 de apartamente care au rețea de alimentare cu apă pe o lungime de 4 km. Această rețea este improprie deoarece captarea apei s-a făcut din Pârâul Agăș fără să existe o stație de filtrare și tratare a apei.

Primăria a întocmit un raport pentru refacerea aducțiunii de apă și instalarea unei stații de filtrare și tratare a apei, dar din lipsă de fonduri acest proiect nu a fost finalizat. Întreaga comună este electrificată. Nu există rețea de distribuție a energiei termice.

CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Starea factorilor de mediu este relevată prin indicatori specifici monitorizați prin laboratoarele Inspectoratelor Județene de Protecție a Mediului și filialelor Regiei Naționale Apele Române.

Ca o apreciere generală, tendința ultimilor ani a fost o reducere a nivelului concentrațiilor diverșilor poluanți, în primul rând ca urmare a reducerii sau încetării activității economice în cazul unor agenți economici, și în mai mică masură, ca urmare a modernizării sau investițiilor în domeniu.

CALITATEA AERULUI

Principalii poluanți ai aerului care au înregistrat depășiri ale concentrațiilor maxim admisibile (CMA) față de normele standard, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al României 2002, sunt: amoniac – valori frecvente ale depășirii CMA s-au înregistrat în municipiul Bacău, respectiv 0,3 %; hidrogen sulfurat – valori ale depășiii CMA s-au înregistrat în municipiul Onești, respectiv 0,3 %.

În general centralele termice orășenești care funcționează cu combustibil lichid sau solid. La aceste surse majore de poluare a atmosferei se adaugă activitățile de transporturi, în special cele rutiere, activitățile de construcții și transportul eolian de particule fine.

CALITATEA APEI

În zonă nu s-au efectuat studii de analiza a calitatii apei.

CALITATEA SOLULUI

Calitatea solurilor este slaba. In zona predomina podzolurile acide. In aceasta zona nu s-au efectuat studii pedologice si agrochimice.

Terenuri afectate de procese de eroziune și alunecări

Despăduririle de proporții în scopul extinderii suprafețelor pentru pășuni, fânețe și alte culturi au determinat expunerea versanților proceselor de eroziune și alunecări de teren.

În unitatea montană degradarea terenurilor afectează pășunile alpine, sărăcite și din cauza pășunatului excesiv precum și drumurile, potecile sau alte construcții, prin alunecări de teren, avalanșe și torenți.

Degradarea terenurilor în zone de dealuri este foarte extinsă. Etajul colinar și depresiunile sunt afectate de alunecări de teren în diferite stadii de evoluție care pot fi identificate pe majoritatea suprafețelor, concomitent cu o terențialitate foarte activă.

PATRIMONIUL NATURAL ȘI CULTURAL

La o distanta de aproximativ 10 Km, pe teritoriul comunei invecinate, respectiv comuna Brusturoasa se află punctul de trecere a fostei vame imperiale Austro-Ungare si monumentul ridicat in memoria ofiterului Emil Rebreanu, care a fost executat prin spanzurare in locul numit ”Pădurea Spanzuratilor„

În comuna Agăș există cinci camine culturale, câte unul în satele Agăș, Goioasa, Preluci, Sulța și Coșnea. Acestea sun prezentate în figurile ( )

Pentru căminul cultural din localitatea Goioasa (Fig.14) a fost depusă la Compania Naționalăde Investiții o cerere pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea acestuia.

Fig.14. Camin cultural Goioasa

În satul Agăș funcționează și o blibliotecă comunală (Fig.15), cu un număr de 9800 volume, 2 calculatoare și un număr de 637 cititori. Biblioteca comunală Agăș găzduiește o colecție muzeală care cuprinde piese de numismatică, port popular, obiecte populare. Colecția este expusă în cadrul bibliotecii din localitate, o clădire construită în 1902 în care a funcționat o fostă școală.

Fig,15 Biblioteca Agăș

Școala din localitatea Sulța găzduiește Punctul Muzeal Sulța.

Colectarea obiectelor a început în vara anului 2007, la inițiativa doamnei educator Mariana Crăciun și până la inaugurare au fost colecționate peste 400 de piese (de etnografie, ecleziastice). În cadrul punctului muzeal se desfașoară activități culturale, cu implicarea sătenilor și elevilor din comună.

Punctul Muzeal Sulța a fost înființat în luna ianuarie, anul 2008. Inaugurarea punctului muzeistic s-a făcut împreună cu cadrele didactice din comună și reprezentanții Fundației Ovidiu Rom Bacău (fig 16 )

Fig. 15 Școala din localitatea Sulța

Pe lângă punctul muzeistic din Școala Sulța funcționează Grupul vocal ”Țărăncuța”(fig.17) Agăș, înființat în anul 2009. Grupul vocal este format din 16 femei, cu vârste cuprinse între 26 și 70 ani. Repertoriul este format din cântece populare specifice zonei, colinde și cântece religioase.

Fig.17 Grupul vocal ”Țărăncuța”

În anul 2009 a fost înființat Ansamblul folcloric ”Mugurașii”(fig.18) , care cuprinde un număr de 47 de copii, cu vârste cuprinse între 5 si 14 ani.

Activitatea Ansamblului folcloric ”Mugurașii” se bazează pe interpretarea cântecelor populare, colindelor, a dansurilor populare și a tradițiilor de iarnă (ursul, capra și căluții) toate specifice zonei.

Fig. 18 Ansamblul folcloric ”Mugurașii”

Fig.14. Camin cultural Preluci

Reprezentativă pentru comuna Agăș este și Banta ”Jianul”, una dintre cele mai vechi formații din comună, funcționând în prezent cu 24 de membri, cu vârsta cuprinsă între 18 si 47 ani. Formația interpretează teatru populat haiducesc – ”Jianul”, participând la diferite manifestări (festivaluri de tradiții de iarnă, festivaluri de tradiții strămoșești, etc.).

Populația comunei Agăș este în majoritate ortodoxă (89,79%), iar 5% din populația stabilă a comunei este catolică. Ca urmare a acestui fapt, opt din cele nouă lăcașe de cult ale comunei sunt de rit ortodox, iar în satul Coșnea există o biserică de rit romano-catolic.

Lăcașele de cult sunt localizate pe teritoriul comunei după cum urmează:

Satul Agăș

Biserica cu hramul ”Sfinții Constantin și Elena”(fig. 19) este construită în perioada 1905-1910, . În incinta bisericii există o clopotniță, o casă praznicală construită în 1996, și un monument al eroilor ridicat în anul 1990.

Fig. 19 Biserica cu hramul ”Sfinții Constantin și Elena” Agăș

Satul Coșnea

Biserica cu hramul ”Sfântul Simion Stâlpnicul”(fig.20), construită în anul 1880;

Fig.20 Biserica cu hramul ”Sfântul Simion Stâlpnicul”

Biserica Catolică Coșnea cu hramul ”Sfânta Inimă a Mariei”, construită în anul 1946.

Fig. 21 Biserica Catolică Coșnea

Satul Cotumba

Biserica cu hramul ”Sfânta Parascheva”(fig.22) este construită în anul 1972 însă funcționează ca parohie începând cu anul 1943.

Fig. 21 Biserica cu hramul ”Sfânta Parascheva”

Mănăstirea Cotumba, cu Biserica „Sf. Treime”, a fost ridicată în sec. XVIII, din lemn. În locul ei, în 1766, a fost ridicată o alta de zid, de vornicul Grigorie Crupenschi.

Activități industriale

GESTIUNEA DESEURILOR

Bibliografie

1***http://ziarullumina.ro/cotumba-manastirea-din-bratele-cerului-102298.html

2***https://www.google.com/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b530f609f2a41f%3A0x4125a39af51ddf7c!2m22!2m2!1i80!2i80!3m1!2i20!16m16!1b1!2m2!1m1!1e1!2m2!1m1!1e3!2m2!1m1!1e5!2m2!1m1!1e4!2m2!1m1!1e6!3m1!7e115!4shttps%3A%2F%2Flh5.googleusercontent.com%2Fp%2FAF1QipNhPR4i-kZoSR0ML-Oo7dsjVJigEmDybRvYVBDa%3Dw213-h160-k-no!5sscoala%20sul%C8%9Ba%20-%20C%C4%83utare%20Google&imagekey=!1e10!2sAF1QipNhPR4i-kZoSR0ML-Oo7dsjVJigEmDybRvYVBDa&sa=X&ved=2ahUKEwjiivzhl8fhAhXD2aQKHaNBB0cQoiowCnoECAwQBg