Program de studii: INGINERI E ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚI A MEDIULUI [602437]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Program de studii: INGINERI E ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚI A MEDIULUI

10.01.2019

LUCRARE DE DISERTAȚIE
CERCETĂRI PRIVIND VALORIFICAREA PRIN COMPOSTARE A
REZIDUURILOR ORGANICE

RAPORT DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ 1
ASPECTE PRIVIND COMPOSTARE A REZIDUURILOR
ORGANICE

Coordonator științific:
Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu
Masterand ă anul I:
Corina -Mirela M atei

– 2019 –

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice

Masterandă : Corina -Mirela MATEI Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU

CUPRINS RAPORT I

Cap. I. Reciclarea ecologică a deșeurilor organice prin compostare ………………………………
1.1. Introducere …………………… ……………………………………… ……………..
1.2. Rolul compostului în managementul deșeurilor biologice ……………………………………
1.3. Principii de bază în tehnologia compostării….. …………………………………………………..
1.3.1. Materii prime pentru obținerea compostului…. …………………………………………
1.3.2. Etape în obținerea compostului………………………………………………………………..
1.4. Factorii care influențează procesul de compostare ……………………….….………
Cap. II. Compostarea: calea pentru o agricultură durabilă ……………………………….. ………….
2.1. Potențialul de valorificare a compostului în agricultură ……………………… ….….. .
2.2. Caracterizarea amendamentelor organice com postate pentru uz agricol ……….…….
2.3. Impactul procesului de compostare asupra mediului …………………………… …….

Concluzii …………………………………………………………………………………………………. ………….. ………

Bibliografie…………….. …………………………………………………………………………………… ……………….

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    2 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU  

Cap. I. RECICLAREA ECOLOGIC Ă A DEȘEURILOR ORGANICE PRIN
COMPOSTARE

1.1. Introducere

Compostarea este un proces biologic controlat unde ca materie prim ă organică se poate
folosi deșeuri agricole și industriale, de șeuri comunale, sau n ămoluri provenite din tratarea
apelor menajere. Ca material de adaos se poate folosi solul, turba sau p ământul de gazon. [9]
Prin compostare se în țelege totalitatea transform ărilor microbiene, biochimice, chimice și
fizice pe care le sufer ă deșeurile organice, vegetale și animale, de la starea lor ini țială și până
ajung în diferite stadii de humificare, stare calitativ deosebit ă de cea ini țială, caracteristic ă
produsului nou format, denumit compost. Pentru fermierii ce nu dispun de suprafe țe suficiente
pentru distribuirea produselor reziduale compos tarea constituie una din metodele de tratare și
degajare a dejec țiilor în condi țiile protej ării mediului ambient. Pentru aceasta ei trebuie s ă opteze
pentru un sistem intensiv de aerare a gr ămezii și să dispună de echipamentele necesare pentru
amestecul gr ămezii. [6]
Prin compost se în țelege un produs ob ținut printr-un proces aerob, termofil, de
descompunere și sinteză microbian ă a substan țelor organice din produsel e reziduale, care con ține
peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomas ă microbian ă și care în continuare
este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reînc ălzi ori determina
probleme de miros sau de înmul țire a insectelor și are raportul C:N = 10-15 .[6]
Indiferent de originea și natura ei, materia organic ă, în funcție de condi țiile de aera ție și
umiditate, evolueaz ă către o stare calitativ nou ă, relativ stabil ă față de biodegradare, caracterizat ă
printr-un raport C:N similar humusului.
Compostarea poate fi deci definit ă ca o metod ă de management al procesului de oxidare
biologică care converte ște materiile organice heterogene în altele mai omogene, cu particule fine
asemănătoare humusului .[6]

1.2. Rolul compostului în managementul de șeurilor biologice

În UE, în fiecare an se produc între 118 și 138 milioane de tone de de șeuri biologice, din
care aproximativ 88 de milioane de tone provin din de șeuri municipale, care corespund la
aproximativ 170 kg de de șeuri biologice pe cap de locuitor pe an și aproximativ 150 kg pe cap de
locuitor pe an poten țial realiste. Din cantitatea total ă de deșeuri biologice, numai 25% (adic ă 30
milioane tone pe an) este reciclat în digestat sau compost de înalt ă calitate.
Acestea din urm ă trebuie s ă îndeplineasc ă mai multe cerin țe, cum ar fi: con ținuturile de
metale grele admise, absen ța patogenului bacteriologie și fitopatogeni, absen ța materialelor
plastice > 10 mm etc.
Compostarea predomin ă digestia anaerob ă separată pentru de șeurile biologice colectate,
rezultând peste 90% din de șeurile alimentare și de grădină prelucrate în compost. În cea mai
mare parte, de șeurile alimentare sunt înc ă depozitate în Europa, ceea ce duce la eliberarea
gazelor de ser ă necontrolate.

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    3 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU Pachetul privind economia circular ă, publicat de Comisia European ă în decembrie 2015,
a pregătit calea pentru o societate eficient ă din punctul de vedere al utiliz ării resurselor și o
reciclare durabil ă a industriei din Europa și acesta con ține, de asemenea, propuneri care vizeaz ă
deșeurile din UE legisla ția cu scopul de a evita, reutiliza și recicla mai multe de șeuri în viitor.
De o importan ță deosebită, pentru tratarea de șeurilor biologice în Europa, sunt propuse
modificări ale Directivei UE privind depozitele de de șeuri, al c ărei scop este reducerea
depozitului de de șeuri din de șeurile municipale cu pân ă la 10% pân ă în anul 2030.
În această categorie frac ția de deșeuri alimentare joac ă un rol important în reciclare și în
creșterea economiei circulare, deoarece pân ă la 50% din de șeurile solide municipale sunt
biogene. Prin urmare, obiectivul de 10% pentru depozitele de de șeuri poate fi realizat numai prin
gestionarea durabil ă a deșeurilor biologice, inclusiv prin compostare și digestia anaerob ă.
Rolul important al compostului este acela c ă reprezint ă punți între obiectivele strategiei
privind de șeurile biologice și principiile agriculturii durabile, descris calitativ printr – un model
virtual de economie circular ă. [4]

1.3. Principii de baz ă în tehnologia compost ării

Compostarea de șeurilor agricole și a deșeurilor solide municipale are o istorie
îndelungat ă și este folosit ă în mod obi șnuit pentru a recicla materia organic ă înapoi în sol pentru
a menține fertilitatea solului. Cu toate acestea, cre șterea recent ă a compost ării a survenit din
cauza necesit ății unor tehnologii ecologice de tratare a de șeurilor. Compostarea este v ăzută ca o
metodă de tratare a de șeurilor acceptabil ă din punct de vedere ecologic. Este un proces biologic
aerobic care utilizeaz ă microorganisme care apar în mod na tural pentru a transforma materia
organică biodegradabil ă într-un produs asem ănător cu humusul. Procesul distruge agen ții
patogeni, transform ă N din amoniac instabil în forme organice stabile, reduce volumul de de șeuri
și îmbunătățește natura de șeurilor. De asemenea, de șeurile sunt mai u șor de manevrat și de
transportat și adesea permit rate mai mari de aplicare datorit ă eliberării mai stabile și mai scurte a
naturii N din compost. Eficacitatea proc esului de compostare este influen țată de factori precum
temperatura, alimentarea cu oxigen (aerarea) și conținutul de umiditate. [7]
Procesul de compostare este o interac țiune complex ă între deșeuri și microorganismele
din deșeuri.
Microorganismele care efectueaz ă acest proces se împart în trei grupe:
bacterii, ciuperci și actinomicete. Actinomicetele sunt o form ă de ciuperci precum bacteriile care
descompun materia organic ă. Prima etap ă a activității biologice este consumul de zaharuri u șor
accesibile de c ătre bacterii, ceea ce determin ă o creștere rapid ă a temperaturii. A doua etap ă
implică bacterii și actinomicite care cauzeaz ă defectarea celulozei. Ultima etap ă se referă la
distrugerea ligninelor mai dure de ciuperci.
Metodologia de compostare poate fi clasificat ă în trei segmente majore – compostarea
aerobă, compostarea anaerob ă și vermicompostarea.
În compostarea anaerob ă, materia organic ă este descompus ă în absen ța aerului.
Substanțele organice pot fi colectate în gropi și acoperite cu un strat gros de sol și lăsate în
repaus între șase și opt luni. Compostul astfel format nu poate fi complet transformat și poate
include mase agregate.
Compostarea aerob ă, este reprezentat ă de procesele prin care de șeurile organice sunt
transformate în compost sau în gunoi în prezen ța aerului și acestea pot fi de diferite tipuri. Cea
mai obișnuită este metoda Heap, unde materia organic ă trebuie împ ărțită în trei tipuri diferite și

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    4 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU trebuie plasat ă într-o gr ămadă deasupra celeilalte, acoperit ă de un strat sub țire de sol sau de
frunze uscate. Acest ă grămadă trebuie s ă fie amestecat ă în fiecare s ăptămână, și este nevoie de
aproximativ trei s ăptămâni pentru ca conversia s ă aibă loc.
În metoda Pit, se folose ște același proces ca mai sus dar se face numai în gropi special
construite / excavate în acest scop. Amestecarea trebuie f ăcută la fiecare 15 zile și nu exist ă un
timp precis în care compostul poate fi gata (depinde de umiditatea solului, clima, nivelul de
material organic etc.).
Metoda Berkley utilizeaz ă o tehnic ă intensivă de munc ă și are cerin țe precise ale
materialului de compostat. Materiale u șor biodegradabile, cum ar fi iarba, materia vegetal ă etc.,
sunt amestecate cu materie animal ă în raport de 2:1. Acesta este depozitat și amestecat la
intervale regulate. Compostul este de obicei gata în 15 zile.[13]
"Compostul Greenblenz" este fabricat din materii prime biologice care ajung la instala ție
în stare proasp ătă, din surse locale. Componen ța GreenBlenz este realizat ă utilizând metoda
compostării și a sistemului de control elaborat de Engineering Compost Systems (ECS) prin
metoda Aerated Static Pile (ASP). Metoda ASP folose ște șanțuri de aerare în beton sub gr ămada
de compost, conectat ă la suflante electrice care pot for ța aerul în gr ămada de compost (aerare
pozitivă) sau trage aer prin gr ămadă (aerare negativ ă). Temperaturile compostului sunt
monitorizate constant în ASP printr-un si stem computerizat pentru a se asigura c ă condițiile de
mediu adecvate sunt men ținute în orice moment. Temperaturile dep ășesc 140 de grade
Fahrenheit pentru s ăptămâni, ucigând buruieni și agenți patogeni și stabilizând rapid materialele.
Compostul este amestecat într-un sistem de compostare cu mas ă trapezoidal ă pentru stabilizarea
suplimentar ă a compostului, urmat ă de procesul de înt ărire. Lenz Enterp rises utilizeaz ă, de
asemenea, o serie de tehnici pentru a reduce mirosurile, VOC și GHG-urile. Tehnicile folosite
pentru a reduce mirosurile, VOC și GHG includ aerarea în pardoseal ă, biofiltre, controlul
computerizat al procesului și tehnologia reversibil ă a aerului.[14]
Vermicompostarea implic ă utilizarea de râme ca fiind naturale și bioreactoare versatile
pentru procesul de conversie.
Vermicompostarea se face în gropi specia l proiectate unde trebuie, de asemenea, f ăcută și
cultura de râme. În compara ție cu cele de mai sus, aceasta este o op țiune mult mai precis ă și
necesită supravegherea muncii de c ătre un expert. Este, de asemenea, o op țiune mai scump ă.
Cu toate acestea, spre deosebire de cele dou ă opțiuni de mai sus, este un proces complet
inodor, ceea ce o face solu ția preferat ă în zonele reziden țiale. De asemenea, are o rat ă de
conversie extrem de ridicat ă, astfel încât calitatea produsului final este foarte mare, cu macro și
micronutrien ți bogați. Produsul final are, de asemenea, avantajul c ă poate fi uscat și depozitat în
siguranță pentru o perioad ă mai lung ă de timp.[13]

1.3.1. Materii prime pentru ob ținerea compostului
Din punct de vedere tehnic, compostul poate fi fabricat din orice material organic. Adic ă,
poate fi făcut din orice parte a unui organism, plant ă sau animal, care con ține carbon. Compostul
necesită, de asemenea, o surs ă de azot, oxigen și apă, plus cantit ăți mici dintr-o varietate de
elemente care se g ăsesc de obicei în materialele organice, inclusiv fosfor, cupru, potasiu, calciu
și altele.[15]
Carbonul (C), azotul (N), fosforul (P) și potasiul (K) sunt principalele substan țe nutritive
pentru microorganismele implicate în compostare.

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    5 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU Deoarece ele sunt și principalele substan țe nutritive pentru plante, concentra țiile lor în
produsul compost influen țează și valoarea compostului.[12]
Pentru ca materialele organice s ă se combine cu celelalte materiale și să se descompun ă
în compost, sunt necesare mai multe organisme vii și microorganisme. Acestea includ viermii de
soi, care ajuta la digerarea materialelor si transportul de bacterii; râme, care aerizeaz ă materialele
cu tunelurile lor; o varietate de ciuperci, care ajut ă la digerarea celulozei rezistente la
dezintegrare; mucegaiul cum ar fi actinomicetele, care atac ă țesuturile vegetale brute; și multe
altele.
Cele mai obi șnuite materii prime folosite pentru a face compost sunt de șeurile din curte,
cum ar fi t ăieri de iarb ă, frunze, buruieni și mici tăieturi din arbu ști și arbori. Cele mai multe
grămezi de compost din gr ădina de origine și instalațiile de compost municipale folosesc de șeuri
din curte exclusiv din cauza volumul ui mare de materiale disponibile.
Instalațiile industriale de compost tind s ă utilizeze de șeurile generate într-o anumit ă
instalație sau regiune. De exemplu, pulpa de sfecl ă de zahăr este amestecat ă cu alte materiale
pentru a face compost într-o zon ă în care func ționează rafinăriile de zah ăr. Hamei uzat și
cerealele din fabricile de bere fac, de asemenea, materiale excelente pentru compost. Alte
materiale includ rumegu șul și așchii de lemn provenind din fabricile de cherestea, de șeurile de
pește din fabricile de conserve și sângele uscat și oasele de animale pulverizate din abatoare.
Instalațiile agricole de compost folosesc materiale u șor accesibile în fermele din
apropiere. Acestea includ îngr ășăminte de origine animal ă, paie uzate, fructe și legume stricate,
reziduuri de câmp, t ăieturi de vie și de livezi, fân putrezit și alte deșeuri agricole.
Unele dintre cele mai neobi șnuite materii prime utilizate pentru a face compost includ
alge marine, pene de pui, coaj ă de arahide și decupaje de p ăr.[15]
Material verde – bogat în azot: Pâine (f ără unt, ulei), boabe de cafea, coji de ou ă, frunze
aciculate ale plantelor verzi, flori, coji resturi de legume, iarb ă, plante de cas ă, frunze, coji de
alune (exceptând nucile), plicule țe de ceai/ frunze, buruieni (înaintea form ării semințelor).
Material brun – bogat în carbon: P ăr, scame, b ălegar, frunze uscate, paste, orez, rumegu ș
(lemn netratat), hârtie rupt ă – ziare, cutii de cereale, hârtie de împachetat, paie, fân, a șchii de
lemn. [3]
Aproape orice material rezidual organic poate fi transformat în compost, dac ă se poate
găsi o piață care garanteaz ă recuperarea cheltuielilor. De obicei, va fi posibil s ă se efectueze o
compostare eficient ă dacă amestecul ini țial de materiale are un raport C / N de 15 la 40, un
conținut de umiditate de 40% pân ă la 60%, un pH de 5 pân ă la 12 și porozitate (aer liber) mai
mare de 30%.[12]

Proteine Aminoacizi Celule moarte Lipide
Hidrați de carbon + O
2 + nutrien ți + microorganisme Compost + Celule noi + CO 2
Celuloză + H 2O + NO 3 + SO 4 + Căldură
Lignină
Cenușă

Figura 1.1. Diagrama procesului de compostare [8]

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    6 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU
Tabel 1.1 Componen ța reziduurilor organice [ 11]

Reziduuri bogate în N Raportul C/N Reziduri bogate în
carbon Raportul C/N
Urină și must de b ălegar 2-3 : 1 Frunzar (tei, stejar,
mesteacăn, plop, fag) 40-60 : 1
Gunoi de p ăsări 10 : 1 Turb ă 30-50 : 1
Gunoi de p ăsări (cu paie) 13-18 : 1 Fructe 35 : 1
Compost de b ălegar 10 : 1 Frunzar de conifere, paie 30-100 : 1
Iarbă cosită 12 : 1 Orz, păstăioase 40-50 : 1
Reziduuri de legume 13 : 1 Ovăz 60 : 1
Dejecții proaspete de
bovine (sărace în paie) 20 : 1 Secar ă, grâu 100 : 1
Resturi menajere (de la
bucătărie) 23 : 1 Scoar ță 100-130 : 1
Vrejuri de cartof 25 : 1 Rumegu ș de lemn 100-500 : 1
Dejecții proaspete de cal 25 : 1 Hârtie, carton 200-500 : 1
Frunzar (arin, frasin,
carpen) 25 : 1
Dejecții de bovine (bogate
în paie), pene, p ăr, deșeuri
de lână 30 : 1

1.3.2. Etape în ob ținerea compostului
Compostarea este un proces biologic ca re este afectat de factori chimici și fizici. Lipsa de
înțelegere a complexit ății proceselor biologice, chimice și fizice poate duce la disfunc ționalitatea
unui sistem de compostare. Mediul microbian și fizico-chimic în compostare pot fi afectate de
diversitatea popula ției microbiene, de temperatura, agentul de umplutur ă, de aerare și de
proprietățile chimice ale materiilor prime, cum ar fi raportul C / N și conținutul de umiditate.
Interacțiunile dintre factorii biologici, chimici și fizici sunt esen țiali pentru în țelegerea
globală a procesului de compostare și astfel viabile pentru controlul proceselor și optimizarea
sistemului. [8]
Compostarea poate fi împ ărțită în patru etape, care includ faza de pre-procesare, faza cu
rată ridicată, faza de înt ărire și post-procesarea. În func ție de materia prim ă și cerințele necesare
pentru calitatea produselor fi nale, pot fi necesare pre- și post-procesarea. Pre-procesarea include
îndepărtarea materialului nedorit și reducerea m ărimii, ajustarea con ținutului de umiditate,
adăugarea agen ților de umplutur ă și amestecarea componentelor / furajelor pentru a asigura
condițiile optime de compostare.
În faza cu rat ă ridicată, microorganismele reduc substan țele volatile biodegradabile și
descompun materia organic ă complex ă în materia organic ă simplă. Faza cu rat ă ridicată are loc
în două etape și fiecare etap ă este caracterizat ă de un set diferit de microorganisme. În prima

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    7 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU etapă, microorganismele mezofile consum ă surse de carbon, iar temperatura cre ște la 45 ° C.
Degradarea va cre ște apoi temperatura sistemului la 70 ° C în a doua etap ă și microorganismele
termofile încep s ă domine. Temperatura înalt ă în faza termofil ă este important ă pentru a inactiva
agenții patogeni și semințele de plante. Dup ă faza cu rat ă ridicată, datorită scăderii activit ăților
microbiene, temperatura scade sub 45 ° C, astfel încât s ă înceapă faza de înt ărire și să ia parte la
stabilizarea și maturarea materiei organice. Produsele fi nale ale unui tratament de compostare
vor fi H 2O, CO 2 și materia stabilizat ă (Figura 1.2).

Fig. 1.2. Diagrama generalizat ă a procesului de compostare [8]
 
1.4. Factorii care influen țează procesul de compostare
Factorii care influenteaza formarea compostului sunt:
• Apa – exist ă un optim de umiditate, de 50 – 60%, care favorizeaz ă procesele din cadrul
compostării.
• Aerul – aerisirea adecvat ă determin ă dezvoltarea microorganismelor cu specificitate
pentru compostare. În absen ța aerului sunt favorizate procese de fermentare generatoare de
substanțe cu miros nepl ăcut.
• Căldura – temperatura potrivit ă pentru compostare este în zona 50 – 60oC. Este
domeniul optim pentru înmul țirea microorganismelor responsabile de procesele de
descompunere. De asemenea, la aceast ă temperatur ă nu se mai dezvolt ă diferiți alți germeni.
• Substan țele nutritive – este important rapor tul C/N. Diferite tipuri de coaj ă au diferite
rapoarte C/N și calitatea compostului rezultat este diferit ă. Este necesar ă cunoașterea acestui
raport și amendarea cu materiale de corectare a sa. El trebuie adus în intervalul potrivit de 30/35.
La sfârșitul procesului el ajunge în jurul valorii de 20.
• Gradul de m ărunțire al deșeurilor – pentru o descompunere rapid ă a materialului este
important ca toate componentele acestuia s ă fie mărunțite. Prin aceasta cre ște suprafa ța de
actiune a microorganismelor, deoarece locul de desf ășurare a proceselor este la suprafa ța
corpurilor solide.
• Introducerea unui inocul bioactiv. Procesul de compostare pe coaja de lemn este mult
mai lent decât pe alte materiale vegetale. De aceea el trebuie stimulat cu inocul bioactiv. Acesta poate fi un produs de sintez ă sau nămol de la sta țiile de epurare. Substraturi Amendament Produs reciclat
Faza pre-
procesare Faza cu rat ă
ridicată Faza de
întărire Faza post-
procesare
Materii prime
Agent nou de
aglomerare
Com post

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    8 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU • Substan țe mineralizante: coaja de lemn este s ăracă în componente nutritive (raportul
C/N este de 250 – 1.000). De acea înaintea procesului de compostare se adaug ă mineralizan ți:
azotat de amoniu (cu 37 – 40% substan ță activă), 0,75 – 0,85%, superfosfat de calciu (17%
substanță activă), 1%, sulfat de magneziu, 0,1%. În alte cazuri se adaug ă uree, fosfat de
amoniu și sulfat de magneziu. [1]  

Cap. II. COMPOSTAREA: CALEA PENTRU O AGRICULTUR Ă DURABIL Ă

2.1. Poten țialul de valorificare a compostului în agricultur ă

Utilizarea compostului este important ă în agricultura modern ă. Cu toate acestea utilizarea
compostului este un pivot esen țial nu numai în agricultura sustenabil ă, ci de asemenea pentru
echilibrul întregii societ ăți umane.
În acest sens, compostarea transcede în țelesul pe care îl are ca practic ă utilă a fi
recomandat ă în agricultura sustenabil ă. [2]
Compostul este gata de a fi folosit dac ă temperatura din masa de compostare se
stabilizeaz ă aproape de cea a mediului ambiant și concentra ția de oxigen din mijlocul gr ămezii
rămâne la valori peste 5% pentru câteva zile. Aceste m ăsurători trebuie f ăcute când masa de
compost are umiditatea cel mult 50% și suficient volum pentru ca înc ălzirea să poată să apară.
Pentru a se putea aplica culturilor în timpul sezonului de cre ștere compostul trebuie s ă fie
descompus corespunz ător. Materia organic ă cu un raport C:N ridicat intr ă in competi ție cu
rădăcinile plantelor pentru azotul accesibil din sol. Microorganismele care minerealizeaz ă
carbonul din materia organic ă au o afinitate mai mare pentru azot decât r ădăcinile plantelor.
Acesta poate fi mai d ăunător când se aplic ă în jurul plantelor tinere, plantelor ce au fost recent
transplantate ori al semin țelor ce au germinat recent. Plantele crescute în soluri ori vase de
ghivece ce au fost amendate cu materi al impropriu compostat se opresc din cre ștere iar butonii
florali devin în general mai galbeni și mor. Problema poate fi corectat ă uneori prin aplicarea
suplimentar ă de îngrășăminte cu azot în momentul aplic ării compostului, simptomele trecând
deseori neobservate pân ă c e p l a n t e l e r ămân pipernicite.Tratarea problemei dup ă apariția
simptomelor este în general prea târzie.[16]
Consiliul Compost ării din Canada apreciaz ă compostul ca fiind un amendament valoros
pentru sol și o șansă de valorificare a tuturor reziduurilor organice. Compostul are un con ținut
ridicat de materie organic ă și ajută la refacerea multor propriet ăți ale solului care s-au pierdut sau
deteriorat în timpul folosirii. De și compostul nu este considerat un fertilizant el con ține elemente
nutritive ce îmbun ătățesc creșterea plantelor. Când se folose ște în combina ție cu fertilizan ții,
compostul ac ționează ca un fertilizant ce asigur ă plantelor elementele nutritive necesare pentru o
perioadă de timp mai lung ă decât prin aplicarea fertilizan ților singuri. [16]
Obținerea și utilizarea agricol ă a compostului este o activitate deosebit de important ă: pe
lângă valorificarea unor cantit ăți apreciabile de de șeuri, compostul îmbun ătățește fertilitatea
solului și are contribu ții semnificative în procesele de inactivare a transloc ării în plante a unor
poluanți specifici proximit ății aglomer ărilor urbane. Natura realizeaz ă aproape perfect reciclarea
sistemului sol-plant ă. Atunci când lucr ăm terenul, noi interac ționăm cu acest sistem. Compostul
rezultat din gunoiul organic este foarte bogat în humus și nutrienți, asta însemnând c ă el
acționează ca un fertilizator, f ără vreo diferen ță nutrițională față de fertilizatorii minerali, dar mai
apropiat de ciclul natural decât ace știa. [11]
Agricultura, ca orice alt ă activitate uman ă, poate fi definit ă ca sustenabil ă dacă
îndeplinește simultan trei cerin țe diferite:
– trebuie s ă garanteze conservarea echilibrului mediului a șa încât să permită ca productivitatea s ă
dureze permanent, adic ă să nu conduc ă în particular la dispari ția materialelor neregenerabile sau
a energiei (sustenabilitatea resurselor);

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    9 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU – trebuie s ă garanteze securitate deplin ă fermierului și oricărui alt operator, suplimentar fa ță de
condițiile de securitate igienic ă și sanitară pentru consumator (sustenabilitatea s ănătății umane);
– trebuie s ă garanteze produc ții convenabile din punct de vedere economic, adic ă un profit pentru
fermieri (sustenabilitate economic ă). Această ultimă cerință este cel mai frecvent uitat ă. Uneori
este ascuns ă, fie cu subven ții financiare pentru fermieri sau mai r ău, prin fraude fa ță de
consumatori.
La aplicarea principiilor transform ării reziduurior organice în fertilizan ți utili, utilizarea
compostului în agricultur ă pare a fi o practic ă complet sustenabil ă și chiar mai mult decât atât:
– în ceea ce prive ște sustenabilitatea resurselor, utilizarea compostului evit ă atât utilizarea
resurselor neregenerabile și consumul de energie în exces (pentru tratarea de șeurilor, produc ția
de fertilizan ți chimici, și așa mai departe);
– din punct de vedere al sustenabilit ății sănătății umane, utilizarea compostului poate evita o
utilizare necorespunz ătoare a de șeurilor organice, cu beneficii indirecte pentru societatea uman ă;
– în ceea ce prive ște sustenabilitatea economic ă, costul sc ăzut al composturilor este util
fermierilor, ba chiar mai mult, întregii societ ăți umane, care nu î și permite diferite solu ții scumpe
pentru eliminarea materialelor reziduale. [2]
2.2. Caracterizarea amendamentelor organice compostate pentru uz agricol
Compostul constituie cel mai bun mulci și amendament natural al solului și el poate fi
folosit în locul fertilizan ților comerciali. Dar cel mai important lucru este c ă este un produs
ieftin.
Folosirea compostului conduce la îmbun ătățirea structurii solului, ameliorarea texturilor
excesive, îmbun ătățirea aerării și creșterea capacit ății de înmagazinare a apei, cre ște fertilitatea
solului și stimuleaz ă dezvoltarea unui sistem radicular s ănătos al plantelor.
Materia organic ă aplicată prin compost asigur ă hrana pentru microorganisme, care
păstrează solul în condi ții de sănătate. Azotul, potasiul și fosforul vor fi produse natural prin
hrănirea microorganismelor, deci nu va fi necesar ă aplicarea de amendamente pentru sol sau
acestea vor fi pu ține.[17]
Compostul considerat corespunz ător are urm ătoarele caracteristici:
– Se prezint ă ca un produs omogen de culoare brun închis sau negru.
– Mirosul este de p ământ reav ăn fă
ră alte mirosuri nepl ăcute.
– Mărimea particulelor este mai mic ă de 1,2 cm.
– Este un produs stabil (capabil s ă fie stocat pentru o perioad ă rezonabil ă de timp f ără să
își piardă caracteristicile nutritive).
– Nu conține semin țe viabile de buruieni.
– Nu conține fitotoxine sau contaminan ți vizibili.
– Are pH-ul cuprins între 6,0 – 7,8 [1] Multe soluri agricole au un con ținut de materie organic ă scăzut (OM) și sunt astfel mai
sensibile la eroziune, de șertificare și schimbări climatice. Aplicarea modific ărilor organice pe
soluri agricole poate fi o op țiune potrivit ă pentru a inversa aceste efecte negative. În plus,
modificările organice pot (i) ameliora structura și agregarea solului, (ii) ameliora capacitatea de
stocare a apei, (iii) m ări conținutul de materie organic ă și conținutul de nutrien ți, (iv) controla
eroziunea și degradarea solului și (v) stimula activitatea microbian ă a solului și creșterea
plantelor.

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    10 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU Compostarea este considerat ă o strategie adecvat ă de gestionare a de șeurilor, împreun ă cu
digestia anaerob ă. Producția de deșeuri organice este în cre ștere la nivel mondial și de aceea, în
prezent, agricultorii au acces la amendamentele compostate din diferite origini. În plus, utilizarea
compostului din ferm ă a crescut în ultimii ani, înlocuind astfel compostul comercial. Prin
urmare, utilizarea compostului organic reprezint ă atât o strategie adecvat ă de gestionare a
deșeurilor, cât și o practic ă agricolă interesant ă, în conformitate cu politica "sfâr șitul deșeurilor"
în Europa.[5]
Caracteristicile compostului sau parametrii importan ți în evaluarea calit ății compostului
sunt descri și în continuare în tabelul 2.1.
Acești parametri reprezint ă datele chimice, fizice și biologice de baz ă necesare pentru a
asigura utilizarea eficient ă a compostului și satisfacția general ă. Parametrii sunt de asemenea
necesari în determinarea caracteristicilor produselor compostate necesare pentru aplica ția
specifică sau care au o importan ță deosebită pentru utilizator.
Deoarece condi țiile de cre ștere și nevoile plantelor difer ă, putem beneficia foarte mult de
datele corecte de caracterizare aferente produselor de compost folosite. Aceste date vor permite
folosirea compostului într-un mod care s ă corespund ă cel mai bine nevoilor particulare fiec ărei
situație specific ă. Caracteristicile specifice ale unui compost dicteaz ă cum și în ce aplica ții se
poate utiliza cel mai bine.
În tabel, termenul "necesar pentru gestionarea sistemului" înseamn ă că valoarea specific ă
asociată fiecărui parametru va permite utilizatorilor finali s ă gestioneze mai eficient "sistemul de
creștere a plantelor".
Tabel 2.1. Parametrii compostului [18]

Parametrii compostului Ra ționament pentru includere
pH Necesar pentru gestionarea sistemului, efect asupra regl ării pH-ului
Concentra ția
sărurilor solubile Necesar pentru gestionarea si stemului, toxicitate poten țială, efect
asupra regimului de udare, efect asupra ratei de aplicare a
fertilizantului
Conținut de nutrien ți
(N-P-K, Ca, Mg) Necesar pentru gestionarea sistemului, efect asupra cerin țelor de
fertilizant
Capacitatea de reținere a apei Necesar pentru gestionarea sistemului , efect asupra regimului de udare
Densitatea în vrac Manipulare și transport al produsului, estimare / conversie a ratelor de
aplicare
Conținut de umiditate Manipulare și transport al produsului
Conținut de
materie organic ă Necesar pentru gestionarea sistem ului, relevant în determinarean
ratelor de aplicare. Uneori este utilizat ă ca bază pentru a m ăsura
eficacitatea costului.
Dimensiunea particulei Necesar pentru gestionarea sistemului, efect asupra porozit ății. Poate
determina utilitatea în aplica ții specifice
Oligoelemente /
metale grele Necesar pentru gestionarea sistemului, efect asupra cerin țelor de
fertilizant, poten țială toxicitate. Necesar pentru a adresa și reduce
îngrijorarea public ă
Stabilitate Necesar pentru gestionare a sistemului, efect asupra disponibilit ății
nutrientului (azot), generarea mirosului
Screening al cre șterii Necesar pentru gestionarea sistemului, efect asupra germin ării
seminței / creșterii plantei

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    11 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU

Composturile au un pH specific și, atunci când sunt utilizate în cantit ăți specifice, pot
influența pH-ul solului sau al mediului. Prin urmare, cunoscând pH-ul compostului, utilizatorii îi
pot estima mai bine influen ța și pot gestiona mai u șor sistemul. Solul sau mediul de testare pot
ajuta în acest demers.
Parametrii compostului sunt caracteriza ți ca fiind cuantifica ți, califica ți și nespecifica ți.
Sunt descri și parametrii cuantifica ți folosind valorile numerice și parametrii califica ți sunt
descriși folosind o declara ție de calitate, în timp ce parametrii nespecifica ți pot fi descri și fie
cantitativ, fie calitativ, odat ă ce sunt stabilite metode de testare standard.[18]

2.2.1. Parametri cantitativi

Se recomand ă ca datele cantitative (de exemplu, compostul are un pH de 6,0-6,7), în
raport cu cei opt parametri cantitativi, s ă fie furniza ți în mod obi șnuit utilizatorilor de compost
pentru a asigura utilizarea reu șită a compostului și satisfacția general ă.

pH: pH-ul este valoarea numeric ă a acidității (sau alcalinit ății) sau a concentra ției de ioni
de hidrogen dintr-un material. Scara pH-ului variaz ă de la 0 la 14, cu un pH de 7,0 indicând
neutralitatea. Compostul are de obicei un pH cuprins între 5,0 și 8,5. Anumite specii de plante
pot să înfloreasc ă atunci când sunt cultivate într-un anumit interval de pH și pe baza ratelor tipice
de aplicare a compostului, este în țeles că adăugarea de compost poate afecta pH-ul solului și al
mediului de cre ștere. Prin urmare, pentru a estima efectul, care la rândul s ău va afecta practicile
de întreținere sau managementul sistemului, pH-ul este un parametru necesar. pH-ul este ajustat
prin utilizarea anumitor materiale, cum ar fi var, pentru a cre ște alcalinitatea și sulf, pentru a
crește aciditatea.
– Agenții de calcar sunt uneori utiliza ți în produc ția de compost. De și adăugarea de var în
procesul de compostare nu poate afecta dras tic pH-ul compostului, va avea un efect pronun țat
asupra nivelurilor de calciu.
– Prin urmare, ajustarea pH-ului acestor composturi este mult mai dificil ă datorită
capacității de tamponare mai mare a compostului și din acest motiv poate s ă nu fie adecvat
pentru aplica ții specifice.

Săruri solubile (salinitate): Concentra ția de săruri solubile este concentra ția de ioni
solubili într-o solu ție, măsurată prin capacitatea unui mediu de a conduce un curent electric.
Excesul de s ăruri solubile poate fi totu și fitotoxic (d ăunător) la plante, de și multe substan țe
nutritive sunt furnizate plantelor sub form ă de sare. Unele s ăruri solubile, cum ar fi sodiu și clor,
sunt mai d ăunătoare la plante decât altele. Cele mai multe specii de plante au o toleran ță de
salinitate și sunt cunoscute cantit ăți maxime tolerabile.
Sărurile solubile sunt m ăsurate în dS / m sau mmhos / cm. Compostul poate contribui la,
sau poate dilua, concentra ția cumulativ ă a sărurilor solubile a unui mediu de cultivare sau a
solului. Compostul de gunoi tinde s ă aibă un conținut mai mare în s ăruri solubile, în timp ce
concentra țiile sărurilor solubile în biosoliduri și composturile rezultate din t ăierile de curte sunt
mai variabile. Reducerea concentra ției sărurilor solubile se poate realiza uneori prin udare
intensivă (drenare). Cu toate acestea, practicile de management al dren ării vor depinde de

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    12 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU salinitatea apei de irigare. Majoritatea compos turilor produse din materii prime municipale au o
concentra ție a sărurilor solubile de 10 dS / m (mmhos / cm) sau mai mic ă.

Conținutul de nutrien ți: Azotul (N), fosforul (P) și potasiul (K) sunt cele trei substan țe
nutritive utilizate de plante în cele mai mari cantit ăți (macronutrien ți) și sunt substan țele nutritive
cele mai des aplicate prin fertilizan ții comerciali. Ace ști nutrienți sunt măsurați și exprima ți în
procente de mas ă uscată (%). Procentele de fosfor și potasiu disponibile în plante sunt exprimate
ca P 2O5 și respectiv K 2O. Azotul din compost este predominant în forma organic ă și trebuie s ă
fie mineralizat în forme disponibile (NO 3 și NH 4) pentru a fi utilizate de plante. Nivelurile de
nitrați și amoniu în compostul stabil sunt în general sc ăzute. Con ținutul total de azot trebuie
exprimat și cantitatea de azot solubil în ap ă (NO 3 și NH 4) și insolubil ar trebui s ă fie cunoscut ă.
Conținutul acestor substan țe nutritive, precum și de magneziu și calciu ar trebui s ă fie cunoscut
pentru a permite utilizatorilor s ă ia decizii corecte privind nutri ția suplimentar ă și ajustarea pH-
ului. Calciu (Ca) și magneziu (Mg) pot fi aplicate prin folosirea fertilizan ților sau ajustarea pH-
ului (de ex. var, gips). Furnizarea de date în raport cu con ținutul altor nutrien ți poate fi, de
asemenea, util și necesar pentru aplica ții sau culturi specifice.

Capacitatea de re ținere a apei : Capacitatea de re ținere a apei este capacitatea unui
compost de a re ține apă. Capacitatea de re ținere a apei este m ăsurat ca procent din masa uscat ă.
Capacitatea de stocare a apei m ăsoară beneficiul poten țial de reducere a frecven ței de irigare
necesară, precum și cerințele de ap ă brută pentru cultur ă. Capacitatea de men ținere a apei ar
trebui să fie cunoscut ă pentru a permite utilizatorilor s ă monitorizeze sau s ă estimeze efectul
compostului asupra regimului de udare. Cele mai multe composturi produse din de șeurile
municipale au o capacitate de men ținere a apei de 75% -200% din greutatea lor uscat ă.
Densitatea în vrac : Densitatea în vrac este greutatea pe unitatea de volum a compostului.
Densitatea în vrac este utilizat ă pentru a converti aplicarea ratelor de compost de la tonaj la yarzi
cubi. Într-o aplica ție de teren, yarzii cubi per acru ar fi extrapolat pentrua exprima o rat ă de
aplicare reprezentat ă ca o adâncime în inci (de exemplu, rata de aplicare de 1 inch). Densitatea în
vrac este de asemenea folosit ă pentru determinarea volumului de compost care poate fi
transportat pe un anumit vehicul. De nsitatea în vrac este de obicei m ăsurată în grame pe
centimetru cub, apoi convertit în kilograme pe yard cub. Cele mai multe composturi posed ă o
densitate în vrac de 700-1200 kilograme pe yard cub; majoritatea ar considera ca fiind preferate
800-1.000 de livre pe yard cub.

Conținutul de umiditate : Conținutul de umiditate este m ăsura cantit ății de apă dintr-un
produs compost, exprimat ă ca procent din totalul substan țelor solide. Con ținutul de umiditate al
compostului afecteaz ă densitatea în vrac și, prin urmare, va afecta costurile de transport.
Conținutul de umiditate este de asemenea relevant, deoarece afecteaz ă manipularea
produsului. Compostul uscat (35% umiditate sau mai sc ăzut) poate fi pr ăfos și iritant la utilizare,
în timp ce compostul care este umed poate deveni greu și aglomerat, f ăcând aplica ția mai dificil ă
și costul de livrare mai scump. Cele mai multe composturi au un con ținut de umiditate de 30% –
60%, în timp ce umiditate cuprins ă între 40% -50% este preferat ă pentru manipularea produsului.
Conținutul materiei organice : Conținutul de materie organic ă reprezint ă măsurarea
materialelor pe baz ă de carbon existente în compost. Con ț
inutul de materie organic ă este

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    13 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU exprimat în mod tipic ca procent din masa uscat ă. Cunoașterea conținutului de materie organic ă a
unui produs poate fi necesar ă pentru determinarea ratelor de aplicare a compostului pentru
aplicații specifice, cum ar fi stabilizarea gazonului. In acest ă aplicație, se pot utiliza teste
standard pentru solurile agricole pentru a determina rata recomandat ă de aplicare a compostului.
Totuși, aceste rate de aplicare sunt specificate ca fiind cantitatea de materie organic ă
necesară pe acru. Prin urmare, con ținutul de substan ță organică al compostului trebuie s ă fie
cunoscut pentru a converti rata de aplicare într-o form ă utilizabil ă. Cele mai multe composturi
posedă un conținutul de materie organic ă 30% -70%, preferat fiind 50% -60%.

Dimensiunea particulelor : Specificitatea în care este m ăsurată dimensiunea particulelor
de compost trebuie s ă se bazeze pe utilizarea vizat ă a produsului sau alte cerin țe ale clien ților.
Pentru majoritatea aplica țiilor, specificarea dimensiunii maxi me a particulelor sau dimensiunea
sitei prin care trece compostul este suficient ă. Cu toate acestea, pentru aplica ții specifice, cum ar
fi o component ă a mediului de ghiveci, poate fi necesar ă o distribu ție complet ă a dimensiunii
particulelor. Distribu ția granulometric ă a particulelor compostului va afecta porozitatea mediului
la care se adaug ă. Porozitatea este asociat ă cu capacitatea unui amestec de gunoaie de a rezista la
captarea apei și de nivelul sc ăzut al oxigenului în mediu. Distribu ția mărimii particulelor
măsoară cantitatea de compost care întrune ște o dimensiune specific ă. Granulometria particulelor
este exprimat ă ca procentul de material re ținut pe sita de o anumit ă dimensiune. Dimensiunea
particulelor unui produs de compost poate determin a, de asemenea, utilizabilitatea sa în aplica ții
specifice. De exemplu, un compost din t ăieri de grădină sitat printr-o sit ă de 1/4 inch probabil nu
ar fi adecvat s ă se utilizeze ca un mulci, în timp ce acela și produs sitat printr-o sit ă de 1 inch ar
putea fi acceptabil.

2.2.2. Parametri calitativi

Se recomand ă ca datele calitative, în ceea ce prive ște oligoelementele / metalele grele, s ă
fie furnizate în mod obi șnuit utilizatorilor compostului, dup ă caz, pe baza materiilor prime.

Oligoelemente / Metale grele : Metalele grele, sunt denumite astfel pentru loca ția lor pe
tabelul periodic al elementelor.
Metalele grele sunt oligoelemente a c ăror concentra ție este reglementat ă datorită
potențialului de toxicitate pentru oameni, animale, sau plante. Cantitatea acestor elemente este
măsurată pe baza substan ței uscate și este exprimat ă în părți per milion (ppm) sau miligrame pe
kilogram (mg / kg). Urm ătoarele elemente, denumite și metale grele, sunt arseniu, cadmiu, crom,
cupru, plumb, mercur, molibden, nichel, seleniu și zinc. Simpla prezen ță a unuia dintre aceste
elemente nu înseamn ă că produsul este nesigur. Mai degrab ă, unele dintre aceste elemente sunt
esențiale în dietele de plante, animale și oameni și multe sunt incluse în suplimentele vitaminice
obișnuite.
Prin urmare, m ăsurarea concentra ției acestor elemente, precum și a altor substan țe
nutritive din plante, va oferi date de gestionare valoroase relevante pentru cerin țele nutritive ale
plantelor și ratele ulterioare de aplicare a îngr ășămintelor. Anumite metalele grele și
oligoelemente sunt cunoscute a provoca efecte fitotoxice la plante, iar unele specii de plante sunt
mult mai sensibile decât altele. Aceste elemente sunt bor, mangan, molibden, nichel și seleniu.
Deși dăunătoare, cantit ățile din aceste elemente nu se g ăsesc de obicei în compost, unele se pot

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    14 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU acumula în zona r ădăcinii în timp. Pentru a evita poten țiale pagube ale plantelor, aceste elemente
ar trebui monitorizate.

2.2.3. Parametri nespecifica ți

Parametrii nespecifica ți sunt parametrii compostului care nu sunt clasifica ți ca fiind
cantitativi sau calitativi din cauza lipsei consensului cu privire la defini ții, metodologii de testare
sau corelarea datelor. Cu toate acestea, ace ști parametri sunt importan ți și vor fi inclu și ca
parametri cantitativi sau calitativi în viitor. Produc ătorii ar trebui s ă măsoare ace ști parametri
utilizând una sau mai multe metodologii de testare.

Screening-ul de cre ștere: Testul de screening al cre șterii este un indicator al absen ței sau
prezenței substan țelor fitotoxice, inclusiv acizi gra și volatili, alcool, s ăruri solubile, unele metale
grele sau amoniac. Mul ți oameni de știință folosesc termenul "Maturitate" în mod specific pentru
a se referi la absen ța sau prezen ța acizilor gra și volatili. Oricare dintre aceste substan țe poate
provoca întârzierea germin ării semințelor, deteriorarea semin țelor sau r ăsadurilor, deteriorarea
plantelor sau moartea. Testul de screening pentru cre ștere nu este destinat s ă identifice compu șii
care inhib ă creșterea, ci ca m ăsură generală a acceptabilit ății. Testele de screening pentru
creștere includ germinarea, alungirea radacinilor și teste pentru s ădirea în ghiveci. Este important
de observat c ă un compost care trece testul ini țial al screening-ului de cre ștere poate e șua la un
test similar efectuat mai târziu dac ă este stocat în mod necorespunz ător. Acest lucru se datoreaz ă
faptului c ă inhibitorii de cre ștere specifici, cum ar fi acizi gra și volatili și alcool, se pot forma în
compostul stocat în condi ții anaerobe.

Stabilitate : Stabilitatea este nivelul activit ății biologice într-o gr ămadă de compost
umedă, caldă și aerată. Compostul instabil consum ă azot și oxigen în cantit ăți semnificative
pentru a sus ține activitatea biologic ă și pentru a genera c ăldură, CO 2 și vapori de ap ă.
Compostul stabil consum ă puțin azot și oxigen și genereaz ă puțin CO 2 sau căldură.
Compresie activ ă instabilă și activă azot atunci când este aplicat pe sol și medii de cre ștere.
Acest lucru poate cauza deficit de azot și poate fi d ăunător pentru cre șterea plantelor, chiar
provocând moartea plantelor în unele cazuri. Dac ă se depoziteaz ă necorespunz ător și se lasă
nedrenat, compostul instabil poate deveni anaerob și poate da na ștere unor mirosuri
neplăcute.[18]

2.3. Impactul procesului de compostare asupra mediului

Datorită beneficiilor sale agronomice, compostarea la scar ă agricolă este un mijloc
eficient de reciclare a de șeurilor agricole. Procesul de compostare este o degradare aerob ă a
materiei organice proaspete în compostul matur. Cu toate acestea, potrivit literaturii de
specialitate, compostarea poate induce unele prob leme de mediu. [10]. Principalele componente
de mediu poten țial afectate de poluare prin compostare sunt aerul și apa. Diferitele gaze eliberate
prin compostare, cum ar fi NH 3, CH 4 și NO 2, pot fi de calitate și sunt studiate pentru c ă toate au
impact asupra mediului și pot fi controlate prin gestionarea compost ării. Efectul asupra calit ății
apei poate fi evaluat prin luarea în considerare a pierderii NO 3¯, NH 4+, a compu șilor organici și a
PO 43¯. Criteriile de evaluare tehnic ă pentru impactul compost ării la nivel de ferm ă sunt

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    15 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU determinate din caracteristicile fizico-chimice ale materiilor prime, utilizarea aditivilor, metoda
de întoarcere, frecven ța și durata opera țiunilor de compostare.
În ceea ce prive ște apa, se iau în considerare și condițiile meteorologice de la începutul
operațiunii de compostare, amplasarea haldei, protec ția împotriva ploii, ad ăugarea apei în timpul
procesului, utilizarea acoperirilor și recuperarea apei de scurgere și drenare.
Cele două practici principale care controleaz ă poluarea aerului și a apei din compost sunt:
alegerea materiei prime care influen țează emisiile de gaze și alegerea loca ției de compost care
are un efect ridicat asupra pi erderilor prin scurgere și drenare.[10]

Concluzii

Aproape orice material rezidual organic poate fi transformat în compost, dac ă se poate
găsi o piață care garanteaz ă recuperarea cheltuielilor implicate de producerea acestuia.
Este posibil s ă se realizeze o compostare eficient ă dacă amestecul ini țial de materiale are
un raport C / N de 15 la 40, un con ținut de umiditate de 40% pân ă la 60%, un pH de 5 pân ă la 12
și porozitate mai mare de 30%.
Utilizarea eficient ă a sistemului de compostare va reduce utilizarea îngr ășămintelor
chimice, astfel reducând costurile de cultivare.
Compostarea este o metod ă atractivă de tratare a reziduurilor organice:
• Este o tehnologie simpl ă cu cost sc ăzut, deși pot fi utilizate metode de procesare pentru
a încuraja procesul de compostare.
• Aproape o treime din cantitatea de de șeuri este pierdut ă sub forma dioxidului de carbon
și a apei prin procesul de compostare.
• Materialul de compost rezultat poate fi utilizat pe teren.

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    16 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU
BIBLIOGRAFIE

[1] Avadanei V., Avadanei L., Bujor O. C., Valorificarea prin compostare a deseurilor provenite
din exploatarea si prelucrarea primara a masei lemnoase, S.C. INFAST S.R.L. Piatra
Neamt,26-28 august 2009; Acquistem; Agigea Sta ția ICPE, pag. 3
[2] Bertoldi M., Lemmes B., Sequi P., Tiziano P., The science of composting , Springer-
Science+Business Media, B.V., first edition 199 6 (Originally published by Chapman and Hall in
1996)

[3] Coman M. conf. dr. ing., Casa ecologic ă – între vis și realitate , Editura Lulu Publishing,
Raleigh USA, 2014

[4] D'Avino L., L'Abate G., Lazzeri L., Razza F., The Role of Compost in Bio-waste
Management and Circular Economy , Chapter – July 2018, pag. 133-134

[5] Epelde L., Garbisu C.
, Goikoetxea I., Ibarretxe L., Jauregi L., Romo J., Urra J.,
Characterization of Composted Organic Amendments for Agricultural Use

[6] Imad A. O., Jwan S. M., Shuokr Q. A. , Design And Study For Composting Process Site,
International Journal of Engineering Inventi ons, e-ISSN:2278-7461, p-ISSN:2319-6491, Volume
7, Issue 9,September 2018

[7] Jardosh G., Jardosh H., Suhas S., Organic Waste in Composting: A brief review , International
Journal of Current Engineering and Technology, received 01 Nov 2017, accepted 01 Jan 2018, Available online 02 Jan 2018, vol. 8, No. 1 (Jan/Feb 2018) pag. 2

[8] Kazemi K., Lin W., Dr. Lye L., Dr. Zhang B., Development Of Advanced Composting
Technologies For Municipal Organic Waste Treatment In Small Communities In Newfoundland And Labrador , Faculty of Engineering and Applie d Science Harris Centre – MMSB Waste
Management Applied Research Fund 2012-2013
[9] Pascu R. V., Managementul deseurilor. Editura Universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2009,
pag. 174

[10] PEIGNÉ J. and GIRARDIN P., Environmental Impacts of Farm-Scale Composting
Practices, Received 2 December 2002; accepted 12 September 2003
[11] Ștefănescu S. L., Dumitra șcu M., Lungu M. , Vasile N., Dobrescu A., Ghid de compostare
a deșeurilor menajere din fermele periurbane , Institutul Na țional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului, ICPA Bucure ști, Editura ESTFALIA, Bucure ști
2006

[12] Willson B. G., Combining raw materials for composting , Byocicle magazine, August 1989

Cercetări privind valorificarea prin compostare a reziduurilor organice  
Masterand ă: Corina-Mirela MATEI                    17 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU [13] *** Composting technology – An Overview, The Journal for Municipal Solid Waste
Professionals, MSW May/June 2006  

[14] *** http://www.lenz-enterprises.com/
[15] *** http://www.madehow.com/Volume-5/Compost.html#ixzz5ZsDx553B

[16]***
 https://www.icpa.ro/documente/coduri/Compos tarea.pdf, accesat în data 01.01.2019,
pag. 19

[17] *** https://www.stiriagricole.ro/compo starea-cea-mai-buna-metoda-de-valorificare-a-
reziduurilor-organice-27227.html

[18] *** The US Composting Council – http://compostingcouncil.org , Field guide for compost
use