Program de studii: INGINERI E ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚI A MEDIULUI [602256]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Program de studii: INGINERI E ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚI A MEDIULUI

7.01.2019

LUCRARE DE DISERTAȚIE
CERCETĂRI PRIVIND EPURAREA AVANSATĂ A APELOR
UZATE ÎN VEDEREA VALORIFICĂRII CA APE DE IRIGAȚII

RAPORT DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ 1
STADIUL ACTUAL AL VALORIFICĂRII APEI UZATE ÎN
AGRICULTURĂ

Coordonator științific:
Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu
Masterand: [anonimizat]:
Ing. Maria -Roxana Mihaiu

– 2019 –

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU

CUPRINS RAPORT I

Cap. I. Valorificarea apelor uzate ca ape de irigații ……… ………………….. …………… ……………… .2
1.1. Noțiuni introductive privind apele uzate ……………………………………………………………………… 2
1.2. Justificarea valorificării apei uzate pentru irigații ……………………………………….. …………….. ….3
1.3. Date statistice referitoare la utilizarea apei uzate în agricultură ………………………………………. 8
1.4. Standarde privind folosirea apei uzate în agricultură ……………………. …………………………. …..12
1.5. Concluzii……………………………………………………….. …………………………. …………………………… 15

Bibliografie………………………………………………………………………………………… ………………………. ..16

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 2 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU

Cap. I. VALORIFICAREA APELOR UZATE CA APE DE IRIGAȚII

1.1. Noțiuni introductive privind apele uzate
În fiecare zi, în activitățile din industrii, întreprinderi, activități comerciale, instituții,
agricultură și din activitățile casnice ale populației se folosesc cantități mari de apă și se
eliberează mulți compuși care alterează calitatea apei și o transformă în apă uzată. Toate aceste
practici generează diferiți poluanți și modifică ci clul apei cauzând o preocupare globală legată de
impactul lor asupra mediului înconjurător și asupra sănătății umane [ 5].
Epurarea apelor este un proces complex de reținere și / sau neutralizare prin diferite
mijloace a substanțelor poluante aflate în ape le uzate, sub formă de suspensii, în stare coloidală
sau în stare dizolvată, în scopul reintroducerii acestora în circuitul hidrologic, prin deversare într –
un emisar, fără ca prin aceasta să se aducă prejudicii atât faunei și florei acvatice, cât și omului .
Directiva Consiliului Europei 91/271/2002 transpusă prin H.G. 188/2002 definește
procesul de epurare ca fiind îndepărtarea din apele uzate a substanțelor toxice, a
microorganismelor, etc., în scopul protecției mediului înconjurător, a emisarului în prim ul rând,
dar și a solului și aerului.
În urma procesului de epurare rezultă două produse:
– apa epurată , în diferite grade, care se deversează în emisar sau este folosită la irigații
sau în alte activități.
– substanțe poluante extrase , care se numesc nămoluri și pot fi stabilizate, depozitate sau
prelucrate în vederea valorificării.
Apele uzate conțin diferite tipuri și concentrații de contaminanți, în funcție de sursa lor și
de gradul de tratare. În general, problemele critice legate de calitatea apei în raport cu riscurile
chimice generate de reutilizarea apelor reziduale sunt date de concentrațiile excesive de săruri,
metale grele, substanțe nutritive, compuși organici toxici și materii organice.
Pe parcursul procesului de epurare a apelor uzate, pro cedeele și metodele de extragere a
substanțelor poluante din apă sunt de natură mecanică, biologică și chimică. Alegerea unui
anumit flux tehnologic de prelucrare este legată de natura substanței poluante din apa uzată, dar
și de gradul de epurare care se dorește a fi atins, determinat din rațiuni ecologice și economice.
Comunitățile din întreaga lume se confruntă cu provocări legate de aprovizionarea cu apă
ca urmare a creșterii necesarului de apă, secetei, epuizării resurselor și contaminării apelor
subterane, precum și dependenței de surse unice de aprovizionare. Recuperarea, reciclarea și
reutilizarea apei abordează aceste provocări prin rezolvarea problemelor legate de resursele de
apă și prin crearea de noi surse de aprovizionare cu apă de înaltă cali tate. Potențialul viitor pentru
recuperarea efluenților epurați este enorm.
Valorificarea apei uzate necesită trei etape: stocarea apelor uzate, diluția apelor uzate cu
ape convențional curate, transportul acestei ape uzate de la instalația de tratare -stocare locală la
instalațiile de distribuție la plante. Se va ține cont de condițiile de igienă și protecție sanitară, cu
reducerea totală a riscului de poluare. Pentru a îmbunătăți siguranța surselor de apă de irigare
utilizate pentru agricultură și pentru a spori utilizarea directă a apelor uzate, este de preferat să se
separe influenții menajeri de cei industriali și să se îmbunătățească metodele de eliminare și de

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 3 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU evacuare a apelor reziduale prin trecerea de la sistemele convenționale ineficiente la metod e
performante de epurare.

1.2. Justificarea valorificării apei uzate pentru irigații
Schimbările climatice au provocat între anii 2005 și 2015 aproximativ 2000 de cazuri de
secetă naturală și inundații [ 13]. Se estimează că 1,2 miliarde de oameni trăiesc în prezent în
bazine fluviale care se confruntă cu deficit fizic de apă, iar alte 1,6 miliarde locuiesc în zone cu
deficit economic de apă, unde nu sunt disponibile lucrări accesibile pentru aprovizionarea cu apă
[20].
Apa reziduală netratată este utilizat ă în prezent pentru irigarea culturilor în multe părți ale
lumii și această practică nu pare să fie producă o repulsie socioculturală semnificativă, fiind
inițiată numai de către necesitatea economică. Apa reziduală tratată este mult mai puțin
inacceptabil ă în aparență decât apa uzată netratată și din punct de vedere socio -estetic este mai
potrivită pentru utilizarea agricolă și pentru acvacultură. Orice temeri ale publicului, legate de
valorificarea apei uzate, pot fi atenuate prin programe adecvate de inf ormare [ 29].

Fig. 1.1. Utilizarea apei uzate ca apă de irigare [ 31, 32, 33, 34]

Cu toate acestea, diferite studii au evidențiat faptul că agenții patogeni din apele uzate
reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății umane și cresc riscul de infecții bacteriene,
parazitare și virale la consumatorii de culturi irigate cu apă uzată, estimând riscul de infectare
bazat pe concentrația microbiană din apa uzată reutilizată. Agenții patogeni umani și animali,
fitopatogenii și bacteriile rez istente la antibiotice și genele lor sunt contaminanți biologici
importanți care pot fi transportați prin ape uzate și / sau încorporați în sol. Mulți agenți patogeni
sunt capabili de supraviețuire în mediu (de exemplu, apă, sol, culturi) suficient de mult timp
pentru a permite transmiterea la om. Apa uzată și solul agricol au caracteristici foarte diferite, dar
ambele sunt locuite de o mare d iversitate de bacterii (fig. 1. 2).

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 4 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU Pentru a gestiona riscurile asupra sănătății și auspra mediului, Organizația Mond ială a
Sănătății (OMS) oferă orientări pentru reutilizarea în agricultură a apelor reziduale în condiții de
siguranță, care includ opțiunile de epurare și non -epurare și care au în vedere
întregul lanț, de la cultivare la consum [ 30].
Deși recuperarea și reutilizarea apei se practică în multe țări din întreaga lume, nivelurile
actuale de refolosire reprezintă doar o mică parte a volumului total de efluenți municipali și
industriali generați. În plus, pentru a -și satisface nevoile tot mai mari de aprovizion are cu apă,
comunitățile iau în considerare alte surse netradiționale de apă, cum ar fi fluxurile de returnare
agricolă, apele concentrate și alte fluxuri de apă uzată, apa de ploaie (meteorică), apa rezultată
din industria energetică și minieră, desaliniz area apelor subterane și a apelor sărate marine [ 16].

Fig. 1. 2. Reprezentarea dendrogramă a diversității bacteriene observate în apele uzate
tratate și în solul agricol [ 14]

Se estimează că la nivel mondial în anul 2050 vor fi necesare cu 60% mai multe alimente
pentru a hrăni cele 9 miliarde de oameni, deci gestionarea durabilă și utilizarea judicioasă a
resurselor de sol și apă este extrem de vitală. Acest lucru este deosebit de important în regiunile
aride și semiaride, în care deficitul de apă d ulce îi forțează pe fermieri să ia în considerare toate
sursele de apă care pot fi utilizate economic și eficient pentru a -și iriga culturile și pentru a
promova dezvoltarea durabilă [ 4].

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 5 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU Zonele semi -aride și aride sunt deosebit de vulnerabile la deficitu l de apă din cauza
restabilirii reduse a apei de suprafață proaspete disponibilă din precipitații, ceea ce duce adesea
la supraexploatarea apelor subterane [ 21].
Irigarea joacă un rol vital în creșterea recoltelor și stabilizarea producției. În regiunile
aride și semi -aride, irigarea este esențială pentru o agricultură viabilă din punct de vedere
economic, în timp ce în zonele semi -umede și umede, irigarea este adesea necesară ca o măsură
suplimentară.
Recuperarea și reutilizarea apei uzate nu este un conce pt nou, ci o practică întâlnită cu
câteva secole în urmă. Totuși, reutilizarea apelor reziduale tratate în special pentru irigarea
culturilor agicole este o practică tot mai des întâlnită, încurajată de guverne și entități oficiale din
întreaga lume. Este unanim recunoscut potențialul irigării de a crește atât productivitatea agricolă
cât și standardele de viață în zonele rurale sărace. La nivel mondial, agricultura irigată ocupă
aproximativ 17% din totalul terenului arabil, însă producția agricolă a aceste i suprafețe
reprezintă aproximativ 34% din totalul mondial. Acest potențial este și mai pronunțat în zonele
aride, cum ar fi regiunea Orientului Apropiat, unde doar 30% din suprafața cultivată este irigată,
dar produce aproximativ 75% din producția agricol ă totală. În aceeași regiune, mai mult de 50%
din cerințele alimentare sunt importate iar rata cererii de alimente depășește rata de creștere a
producției agricole [ 27].

Fig. 1. 3. Suprafețe irigate cu apă uzată în diferite țări – valori date în mii de hectare [ 12]

Cel puțin 10% din populația globală consumă alimente provenite din irigarea cu ape
uzate și peste 20 milioane de hectare (10% din totalul terenurilor irigate) sunt irigate cu ape uzate
netratate, parțial tratate / diluate sau tratate în î ntreaga lume. De asemenea, s -a raportat că peste

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 6 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU 200 de milioane fermieri din 44 de țări recuperează peste 15 milioane m3 apă uzată tratată /zi
pentru irigații [ 22].
Agricultura se remarcă ca fiind sectorul economic cu cea mai mare cerință de apă,
reprezentând aproximativ 70% din apa dulce globală retrasă la nivel mondial. Mai mult decât
atât, 28% din terenurile agricole globale și 56% din suprafața globală a terenurilor irigate sunt
situate în zonele cu un nivel ridicat (40 – 80%) sau extrem de rid icat (> 80%) al deficitului de
apă, pe baza raportului dintre apa retrasă și apa disponibilă [ 10].
Ori de câte ori există un deficit de apă de calitate bună, va trebui ca apa de calitate
marginală să fie luată în considerare pentru a fi utilizată în agricu ltură. Deși nu există o definiție
generală a "calității marginale", în practică acest tip de apă poate fi definită ca acea apă ale cărei
caracteristici au potențial de a provoca probleme atunci când este folosită pentru anumite
scopuri. De exemplu, apa săr ată este o apă de calitate marginală pentru uzul agricol din cauza
conținutului ridicat de săruri dizolvate, iar apele reziduale municipale sunt ape de calitate
marginală din cauza pericolelor asociate sănătății. Din punct de vedere al irigării, utilizarea unei
ape de calitate "marginală" necesită practici de gestionare mai complexe și proceduri de
monitorizare mai stricte decât atunci când se utilizează apă de calitate bună [ 28].
Extinderea populațiilor urbane și o acoperire sporită a aprovizionării cu a pă și a rețelei de
canalizare au dus la generarea unor cantități mai mari de apă uzată menajeră. Se pune din ce în
ce mai mult accentul asupra problemelor legate de sănătatea populației și de poluarea mediului,
motiv pentru care există o conștientizare cre scută a necesității eliminării apelor uzate în condiții
de siguranță și cu obținerea anumitor beneficii. Utilizarea apelor uzate în agricultură ar putea
constitui o preocupare importantă atunci când eliminarea acestora este planificată în regiuni aride
și semi -aride. Cu toate acestea, ar trebui să aibă în vedere că cantitatea de apă uzată disponibilă
în majoritatea țărilor va reprezenta numai o mică fracție din necesarul total de apă pentru irigare.
din rețeaua de alimentare cu apă trebuie limitată. Pe de altă parte, prin valorificarea apei uzate se
vor conserva cantități mari de apă dulce ce vor putea fi folosite în alte scopuri decât irigațiile.
Deoarece costul marginal al aprovizionării cu apă din surse alternative de calitate bună va fi mai
mare în zone le cu deficit de apă, este logic să se aibă în vedere și utilizarea în agricultură atunci
când se planifică resursele de apă și utilizarea terenurilor [ 28].
Prin urmare, apele uzate reprezintă una dintre cele mai importante resurse de apă. Irigarea
cu ac est tip de apă poate atenua semnificativ presiunea pusă pe sursele de apă proaspătă, precum
și evacuarea efluenților în mediu, evitând deteriorarea ecosistemelor de apă dulce asociată cu
eutrofizarea și înflorirea algelor. De asemenea, s -a constatat că uti lizarea apei reziduale în irigare
are beneficii agronomice suplimentare asociate cu structura solului și fertilitatea. Apele uzate au
o valoare nutritivă ridicată care poate reduce ratele de aplicare a îngrășămintelor și poate crește
productivitatea pe sol urile cu fertilitate slabă [ 4].
Irigarea cu ape reziduale este privită atât ca o formă eficientă de eliminare, cât și ca o
formă de valorificare a acestor ape. Totuși, înainte de a fi folosite ca ape pentru irigații în
agricultură, ca ape pentru irigații în amenajări peisagiste sau ca ape pentru acvacultură, apele
uzate municipale trebuie să fie tratate într -o oarecare măsură. Avantajele ecologice și socio –
economice ale reutilizării apei uzate pot fi obținute numai dacă apa trece printr -o stație de
epurare care va elimina componentele susceptibile să dăuneze mediului și sănătății publice [ 6].
Pe de altă parte, există o serie de dezavantaje evidente ale valorificării apei uzate ca ape de
irigații. În funcție de sursele din care provin și de metodele prin car e sunt epurate, apele
reziduale de canalizare pot conține concentrații mari de săruri, metale grele, viruși și / sau
bacterii, astfel că și aplicarea apelor reziduale în agricultură reziduale poate crea efecte nedorite

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 7 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU asupra solurilor și plantelor, cu efe cte directe asupra adecvării solului pentru cultivare și
disponibilității resurselor de apă [ 18].
Calitatea efluenților utilizați în agricultură are o mare influență asupra funcționării și
performanței sistemului apă uzată -sol-plantă. În cazul irigării, ca litatea necesară a efluenților va
depinde de cultura irigată, de condițiile de sol și de sistemul de distribuție a efluenților. Gradul
necesar de epurare a apelor uzate înainte de aplicare poate fi redus prin restricțiile impuse de
fiecare tip de cultură a gricolă și de sistemele de irigare, astfel încât să se minimizeze riscul
asupra sănătății. Disponibilitatea acestui supliment de apă uzată în apropierea centrelor populate
va duce la creșterea selecției culturilor de plante pe care agricultorii le pot cult iva. Conținutul de
azot și fosfor din apele uzate poate reduce sau elimina cerințele privind îngrășămintele
comerciale.
Este avantajos să se ia în considerare reutilizarea efluentului în același timp cu
planificarea colectării apelor reziduale, epurării ș i eliminării acestora, astfel încât să se
optimizeze designul rețelei de canalizare în ceea ce privește transportul și epurarea efluenților.
Costul de transport al efluenților din instalațiile de tratare a apelor reziduale localizate la distanțe
necorespun zătoare față de terenurile agricole este de obicei prohibitiv. În plus, este posibil ca
metodele de epurare pentru evacuarea efluentului în apele de suprafață să nu fie întotdeauna
potrivite pentru utilizarea în scop agricol [ 28].
Cea mai potrivită metod ă de epurare care poate fi aplicată apelor reziduale înaintea
utilizării ca apă de irigații în agricultură este acea metodă care poate produce un efluent ce
îndeplinește standardele de calitate din punct de vedere microbiologic și chimic, cu cerințe
minime de operare și întreținere. Adoptarea unui nivel cât mai scăzut de epurare este de dorit
îndeosebi în țările în curs de dezvoltare, atât din cauza costurilor cât și a dificultății de a opera în
mod fiabil sistemele complexe de epurare a apei uzate [ 28].
În multe zone este mai indicat să se proiecteze sisteme care să accepte efluenți de o
calitate mai scăzută decât să se adopte sisteme de epurare avansată ai căror efluenți trebuie să
îndeplinească standarde stricte de calitate. Cu toate acestea, există zon e în care este necesar un
efluent de calitate superioară și este esențial să existe informații privind performanța unei game
largi de tehnologii de epurare a apelor uzate [ 28].
În multe țări industrializate, epurarea primară reprezintă nivelul minim de tra tare necesar
pentru irigarea cu ape uzate. Epurarea primară poate fi considerată suficientă dacă apa uzată este
folosită pentru a iriga culturi care nu vor fi destinate consumului uman sau pentru a iriga livezi,
vii și unele culturi alimentare procesate. C u toate acestea, pentru a preveni posibilele probleme în
rezervoarele de stocare sau de egalizare a debitului, în mod normal, în aceste țări sunt necesare
unele forme de epurare secundară, chiar și în cazul irigării culturilor nealimentare. Se poate
folosi parțial o cantitate de efluent primar pentru irigare dacă este prevăzut un rezervor de stocare
a acestuia în afara rețelei [ 28].
În practică, printre cele mai frecvente procese utilizate pentru epurarea avansată a
efluenților proveniți din procesele cu nămol activat sunt filtrarea (de adâncime, de suprafață sau
cu membrane), adsorbția, osmoza inversă, schimbul ionic etc., urmate de dezinfecție cu clor sau
cu ozon [ 27]. Procesele de filtrare sunt frecvent aplicate pentru îndepărtarea particulelor
rezidua le din efluenții treptei secundare de epurare, îmbunătățind performanțele etapelor
ulterioare de epurare avansată, cum ar fi adsorbția pe carbon, ultrafiltrarea și dezinfecția. În plus,
filtrarea poate fi considerată ca o etapă suplimentară de rafinare pen tru producerea unui efluent
de calitate constantă, care nu este afectată de performanța bazinului cu nămol activat și de
eventualele variații ale calității efluentului secundar [ 9]. Cu toate acestea, compușii organici

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 8 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU refractari și compușii organici volati li nu sunt îndepărtați prin filtrare, chiar dacă acest proces
este cuplat cu coagularea chimică. Substanța organică reziduală dizolvată din apele reziduale
epurate poate fi îndepărtată în mod eficient prin aplicarea adsorbției cu carbon, în timp ce
ozonare a contribuie la îmbunătățirea generală a calității efluenților, datorită potențialului său
oxidativ ridicat [ 23]. Mai mult, au fost folosite diferite procese cu membrane sub presiune pentru
eliminarea eficientă a constituenților reziduali conținuti în eflu enții epurați secundar, care au fost
supuși ulterior și unor procese de dezinfecție prin UV, clor sau ozon, procese care pot asigura
calitatea apei chiar și pentru consum potabil [ 19]. Cu toate acestea, probleme cauzate de
înghețare în timpul funcționării unor astfel de sisteme pot determina declinul fluxului de epurare,
crescând costurile de funcționare și limitând utilizarea acestor instalații de epurare a apelor uzate.
În proiectarea stațiilor de epurare a apelor uzate se are în vedere necesitatea reduc erii
încărcării cu substanțe organice și solide în suspensie pentru a limita poluarea mediului.
Eliminarea patogenilor este rar luată în considerare, însă dacă se dorește utilizarea efluenților în
agricultură, acest lucru ar trebui să fie obiectivul princi pal, iar procesele ar trebui selectate și
proiectate în consecință. Epurarea apei uzate în vederea eliminării acelor constituenți care pot fi
dăunători pentru plante și pentru sănătatea umană și animală este posibilă din punct de vedere
tehnic și poate fi fezabilă din punct de vedere economic. Din păcate, în țările în curs de
dezvoltare sunt disponibile extrem de puține informații referitoare la stațiile de epurare a apelor
uzate, iar datele disponibile nu includ și acei parametri calitativi ai efluenților care sunt
importanți pentru utilizarea ca ape de irigații [ 28].
Variațiile pe termen scurt ale debitelor de apă uzată menajeră în stațiile de epurare
urmează un model zilnic. De obicei, debitul este scăzut dimineața în timpul perioadei în care
consumul d e apă este cel mai scăzut, când sunt generate cantități mici de ape reziduale menajere
din activități sanitare (spălare). Un prim vârf al debitului apare dimineața târziu, când apele uzate
menajere generate dimineața ajung în stația de epurare, fiind urmat de un al doilea vârf seara.
Mărimea relativă a vârfurilor și perioada de timp la care acestea apar variază de la țară la țară, în
funcție de numărul populației și de lungimea rețelei de canalizare. Comparativ cu comunitățile
mari, comunitățile mici cu sis teme mici de canalizare au un raport mult mai mare al debitelor de
vârf. Deși amplitudinea vârfurilor este atenuată pe măsură ce apa uzată trece prin stația de
epurare municipală, variațiile zilnice ale debitului de apă uzată fac imposibilă, în cele mai mu lte
cazuri, irigarea directă cu efluentul stației de epurare. Astfel, sunt necesare măsuri de egalizare a
debitului sau de stocarea pe termen scurt a efluenților, pentru a asigura un debit relativ constant
de apă tratată și o irigare eficientă, și în plus, stocarea are avantaje suplimentare [ 28].

1.3. Date statistice referitoare la utilizarea apei uzate în agricultură
Literatura arată că cele mai vechi stații de epurare a apelor uzate și aplicarea apelor uzate
în agricultură datează încă din secolele XVI și XVII în Germania și Scoția [1].
Reutilizarea reală a apelor reziduale epurate este destul de limitată atât în țări le
dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Deși în țările dezvoltate, în special în orașele mari
apa uzată este epurată, rata de refolosire a acesteia este scăzută și cea mai mare parte a apelor
reziduale tratate este eliberată în receptori natur ali. Acest lucru se datorează parțial faptului că
majoritatea țărilor dezvoltate au resurse relativ abundente de apă, iar epurarea apelor uzate este
determinată în principal de preocupările legate de protecția mediului. Câștigurile economice ale
reutilizăr ii apelor reziduale epurate sunt relativ mai puțin semnificative, îndeosebi în țările din
Europa Centrală și de Nord. În țările în curs de dezvoltare, pe de altă parte, rata de epurare a

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 9 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU apelor uzate este scăzută, iar un procent ridicat de ape uzate proven ite din industrii și gospodării
sunt evacuate fără a fi epurate [24].
Multe țări însă au inclus reutilizarea apei uzate ca o dimensiune importantă a planificării
resurselor de apă. În zonele mai aride din Australia și SUA se utilizează apa uzată în agricul tură,
ceea ce crește disponibilul de apă de înaltă calitate pentru consumul potabil [28]. Reciclarea /
reutilizarea apei este în creștere în Australia, unde se estimează un total de 166,2 miliarde l/an. În
SUA, practica reciclării / refolosirii apei este o industrie vastă și în creștere, datele statistice
arătând că sunt reutilizate aproximativ 9,84 miliarde l/zi pentru irigarea terenurilor de golf, a
peluzelor, pentru irigarea culturilor comestibile, pentru uz industrial (apă de răcire), precum și
pentru r eîncărcarea surselor de apă subterană [ 16].
Mai multe țări din America Latină raportează suprafețe mari irigate atât cu apa uzată
tratată, cât și cu cea netratată. În Columbia, în ciuda resurselor abundente de apă, irigarea cu apă
uzată epurată sau brută (neepurată) se practică pe aproape 37% din suprafața totală irigată. În
nordul Argentinei, timp de peste 40 de ani au fost irigate cu ape uzate podgoriile și alte culturi.
În multe insule din Caraibe, inclusiv Cuba și Republica Dominicană, apele reziduale sunt
recuperate în mod obișnuit în hoteluri pentru grădinărit și / sau irigarea spațiilor verzi din mediul
urban sau pentru irigarea trestiei de zahăr [ 8].

Tabelul 1.1. Date statistice privind utilizarea apei uzate în agricultură în America Latină [ 8]
Țara Suprafața irigată cu apă
uzată [ha] Culturi agricole Tip stație de epurare
tratată netratată
Argentina >3000 20000 legume, podgorii, pășuni,
păduri, livezi de măslin și
pomi fructiferi iaz de stabilizare
Bolivia necunoscut 5700 cartofi, porumb, legume,
iarbă, podgorii iaz de stabilizare, decantor
Imhoff
Chile necunoscut 130000 legume, podgorii, cereale,
pomi fructiferi nămol activat, lagune aerate
Columbia 330000 >900000 orez, legume, pășuni, tutun,
porumb, pomi fructiferi nămol activat, lagună aerată,
reactor anaerob cu pat de
nămol up -flow, biofiltru
Republica
Dominicană 500 necunoscut orez, porumb, legume,
nutrețuri nămol activat, lagună aerată,
reactor anaerob cu pat de
nămol up -flow
Ecuador 80 necunoscut porumb, tomate, piper,
castraveți, pepeni iaz de stabilizare
Țara Suprafața irigată cu apă
uzată [ha] Culturi agricole Tip stație de epurare
tratată netratată
Mexic 70000 190000 cereale, nutrețuri, pomi
fructiferi, legume nămol activat, iaz de
stabilizare, reactor anaerob
cu pat de nămol up -flow
Nicaragua 250 necunoscut banane, porumb siloz,
nutrețuri, sfeclă de zahăr,
legume iaz de stabilizare, decantor
Imhoff
Peru 4000 16000 legume, nutrețuri, bumbac,
pomi fructiferi, ierburi
aromatice iaz de stabilizare, lagună
aerată, biofiltru, nămol
activat

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 10 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU În China, apa uzată a fost utilizată în irigarea culturilor de peste 50 de ani. Cea mai mare
parte a apelor uzate epurate din stațiile de epurare este evacuată în râuri care asigură alimentarea
cu apă pentru agricultură. În preze nt, mai mult de 3,3 milioane ha din terenul arabil este în
prezent irigat cu ape uzate menajere sau industriale [ 7]. În 2010, 59,3% din apa reziduală tratată
în stațiile de epurare din Beijing a fost reutilizată și astfel s -a redus extracția apei dulci cu 19,3%.
În Beijing s -a planificat o creștere cu 17,6% în reutilizarea apei uzate până în anul 2020,
comparativ cu anul 2004 [ 13].
Iordania este considerată una dintre cele zece cele mai sărace țări din lume în ceea ce
privește resursele de apă și refoloseșt e apa uzată tratată pentru irigații de peste 30 de ani ca
mijloc de depășire a deficitului de apă. Cea mai mare stație de tratare a apelor reziduale din
Iordania, As -Samra, este formată dintr -o treaptă de tratare mecanică urmată de o treaptă biolgică
forma tă dintr -o serie de iazuri anaerobe, facultative și de maturare. Efluenții secundari sunt
utilizați în totalitate (în mare parte indirect) pentru a iriga culturi de citrice, legume, banane,
struguri în valea Iordaniei. Apele uzate din Iordania au salinitat e ridicată cauzată de salinitatea
ridicată a apei potabile, dar au conținut scăzut de metale grele și compuși organici toxici, datorită
nivelului scăzut al deversărilor industriale în stațiile de epurare a apelor uzate [ 2].
Regatul Hașemit al Iordaniei și Regatul Arabiei Saudite au o politică națională privind
reutilizarea completă a efluenților de ape uzate și au făcut deja progrese considerabile în acest
scop. În China, utilizarea apei uzate și a nămolului de canalizare s -a adoptat încă din 1958 iar în
prezent 1,33 milioane de hectare sunt irigate cu efluenți de canalizare. Se acceptă în mod unanim
faptul că se justifică utilizarea apei uzate din motive agronomice și economice, precum și că
trebuie luate măsuri pentru a mini miza potențialele efecte adverse asupra sănătății și mediului
[28].
Reutilizarea efluenților se justifică și în Europa de Sud -Est, unde necesarul de apă pentru
sectorul agroindustrial reprezintă până la 80% din necesarul total de apă, iar agricultura se
desfășoară deseori sub deficit de apă sau prin exploatarea nesustenabilă a resurselor de apă. În
prezent, cel puțin 11% din populația europeană se confruntă cu stresul la apă și este de așteptat
ca pentru a ține sub control acest deficit, reutilizarea apel or reziduale municipale tratate în
Europa să crească de peste două ori în anul 2025 față de 2000 [13].
Europa de Sud este una din zonele în care deficitul de apă este așteptat să crească în
viitor. În această regiune, 4 țări din 15 au adoptat deja regulame nte de reutilizare a apei uzate
(Grecia, Italia, Portugalia și Spania). ONU a declarat că, până în 2050, majoritatea țărilor
mediteraneene vor avea o disponibilitate mai scăzută de apă dulce decât în 1990 [ 13]. În țările
mediteraneene, apele uzate tratat e sunt din ce în ce mai mult utilizate în zonele cu deficit de apă,
iar aplicarea lor în agricultură devine o metodă de valorificare importantă.
Israel este pionierul în reutilizarea apei uzate, deoarece aproximativ 73% din apa uzată
tratată este refolosit ă și cea mai mare parte a acesteia este valorificată în agricultură [ 13]. În
Israel, în 2010, 45% din apa folosită pentru a iriga terenurile agricole a provenit din ape
reziduale recuperate. În plus, în această țară, peste 60% din apa uzată urbană este rec uperată
pentru a fi utilizată în agricultură, iar în 2015 s -a atins obiectivul de 100% [ 17].
În Grecia, apa uzată tratată este folosită pentru irigarea culturilor de legume și a livezilor
de lămâi, iar perspectivele viitoare favorizează o astfel de reutilizare, dar pentru a realiza
acceptarea socială deplină, încă sunt necesare eforturi pentru a r educe factorul de risc pentru
sănătate [ 18]. Cipru și Malta sunt cele mai active state membre U.E în acest domeniu, aproape
100% și 60% din apele uzate tratate fiind reutilizate în 2006, respectiv. Cu toate acestea, la
nivelul U.E, acest procent este de 2, 4 sau 0,5% din retragerea anuală de apă dulce [ 13].

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 11 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU In regiunea Apulia din sudul Italiei funcționează 215 stații de epurare mecanică, mecano –
biologică sau avansată a apei uzate, cu o capacitate totală de 250 Mm3/an apă uzată. 78,8% din
totalul terenurilor este destinat agriculturii (15239 km2 din totalul de 19332 km2), din care numai
23,8% (3653 km2) din suprafața cultivată este irigată. Din punct de vedere tehnologic, cea mai
mare parte a stațiilor de tratare a apelor uzate funcționează conform figurii 1.3 , unde opțiunile
prevalente sunt clorura ferică (coagulant), polielectrolitul anionic (co -adjuvant de floculare),
nisip + antracit sau nisip (medii de filtrare), clor sau UV (dezinfectanți).

Fig. 1.3. Fluxul proiectat pentru majoritatea stațiilor de ep urare a apei uzate municipale din
Apulia, Italia, ale căror efluenți sunt refolosiți în agricultură [ 15]

Această schemă, cunoscută din punct de vedere tehnologic ca și "tratament complet", deși
are o structură destul de convențională, se dovedește a fi fo arte eficientă [ 15].

Tabelul 1.2. Principalii parametri de calitate stabiliți în Italia (legea 183/03) pentru
reutilizarea apei uzate epurate ca apă pentru irigare [ 15]
Parametru Valoare Parametru Valoare
pH 6 – 9,5 Fosfor total Sulfați [mg/l] 10
Solide grosiere [mg/l] absent Azot total [mg/l] 35
Solide totale în suspensie [mg/l] 10 Grăsimi și ulei [mg/l] 10
CCO [mg/l] 100 Aldehide [mg/l] 0,5
CBO 5 [mg/l] 20 Surfactanți 0,5
Bor [mg/l] 1 Pesticide clorurate 0,0001
Cloruri [mg/l] 250 Escherichia coli [UFC / 100 ml] 10
Sulfați [mg/l] 500 Salmonella [UFC / 100 ml] absent
Conductivitate electrică [ μS/cm] 3000 Raport de adsorbție a sodiului 10

România este relativ săracă în resurse de apă, cu doar 1870 m3 apă/locuitor/an,
comparativ cu media de 4000 m3 apă/locuitor/an în Europa. În 2014, necesarul de apă al
României era de 7,21 miliarde m3/an. Potrivit Eurostat, în 2013 indicele de exploatare a apei a
fost de 15,2%, sub pragul de 20% al stresului de apă aferent statelor membre. O parte
semnificativă a z onei agricole a României resimte deja efectele negative ale secetei și ale
sistemelor de irigare deficitare. Suprafața totală irigată în România este de 2,99 milioane
hectare, din care 85% utilizează apă din Dunăre. Între anii 2011 și 2015, suprafața solu lui irigat
în România a reprezentat mai puțin de 300000 ha (1%) din suprafața arabilă totală, consumând
aproximativ 1 milion m3 apă/an.
Zonele expuse riscului de deșertificare sunt situate în Câmpia Română, Dobrogea și
parțial în Câmpia de Vest, inclusiv în zona (regiunea biogeografică) județului Dolj. O parte
semnificativă din suprafață agricolă a României resimte efectele negative ale secetei, ale
rezervelor de apă insuficiente și ale sistemelor de irigații slab funcționale. Absența sau gradul
mare de d egradare al infrastructurii de irigații a făcut ca aproximativ 48% din suprafața agricolă

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 12 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU totală (7, 1 mil ha, în 2006) să fie afectată de aceste fenomene (cele mai afectate zone au fost
Câmpia Română, sudul Moldovei și Dobrogea. Volumul de apă utilizat pen tru irigații a crescut
cu 52,65%, de la 212.979 mii m3 în 2010, la 325.127 mii m3 în 2012 însă agricultura românească
continuă să fie dependentă de factorii climatici. Efectele negative ale acestui fenomen se reflectă,
în principal, în randamentele scăzute înregistrate la principalele culturi (35 -60% din potențial).
În România, lipsa apei transformă orașul Dăbuleni (12000 locuitori) din sudul Olteniei,
o zonă cunoscută ca fiind supusă fenomenului de deșertificare, în Sahara Olteniei. Este o zonă
recunoscută pentru gradul ridicat de poluare a apei cu substanțe chimice, în special provenite din
utilizarea pesticidelor în agricultură. Solul nisipos din această zonă de sud a țării este arid, sărac,
slab din punct de ve dere al fertilității.

Fig. 1.4. Terenuri agricole din Dăbuleni

Un factor deficitar este apa, care în această zonă nu este asigurată optim pentru niciuna
dintre speciile cultivate. Pentru a se asigura necesarul de apă s -a luat măsura înființării sistemului
de irigații Sadova -Corabia pe o suprafață de 74.000 de hectare din care 36.000 de hectare de
soluri nisipoase. Deși în perioada 2007 -2009 s -a reabilitat sistemul de irigații Sadova -Corabia,
costurile fiind de circa 27 milioane de dolari, în prez ent acesta nu mai funcționează]. Astfel, este
absolut necesar ca legumele și alte culturi să fie irigate, însă agricultorii sunt nevoiți să pompeze
pentru irigații apă din Dunăre sau chiar să -și foreze fântâni pe terenurile agricole. Drama
agricultorilor d in zonă a început în anii trecuți, de când energia electrică folosită pentru
pomparea apei destinate irigațiilor nu a mai fost subvenționată de stat.
Aderarea României la Uniunea Europeană necesită respectarea cerințelor europene, iar
reutilizarea efluenți lor de ape uzate este în concordanță cu obiectivul 6 al Strategiei de dezvoltare
durabilă a Uniunii Europene. În România, reutilizarea apei irigate nu este practicată pe scară
largă (există o cerere scăzută pentru utilizarea globală a apelor uzate tratate) , iar diferite metode
de epurare a apelor uzate pentru reutilizare în scop agricol sunt abordate doar la nivel
experimental.
Deși legislația românească nu interzice utilizarea apei uzate pentru irigare, numărul
relativ scăzut de utilizatori conectați la si stemul de irigare nu stimulează investițiile în tehnologii
noi de epurare a apelor uzate pentru a le folosi ca apă de irigare. Cu toate acestea, pe termen
lung, interesul pentru reutilizarea apei uzate ca apă de irigare ar putea crește, deoarece
agricultur a românească continuă să fie dependentă de factorii climatici [ 22].

1.4. Standarde privind folosirea apei uzate în agricultură
La 8.09.2000, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Obiectivele
de Dezvoltare ale Mileniului. Dintre ac estea, direct legate de utilizarea apelor uzate în agricultură

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 13 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU sunt "Obiectivul 1: Eliminarea sărăciei extreme și a foametei" și "Obiectivul 7: Asigurarea
durabilității mediului". Utilizarea apelor reziduale în agricultură poate ajuta comunitățile să
creas că mai multă hrană și să utilizeze mai eficient resursele de apă și resurse nutritive. Cu toate
acestea, valorificarea apei uzate în agricultură ar trebui să se facă în condiții de siguranță pentru a
maximiza câștigurile referitoare la sănătatea publică și beneficiile pentru mediu [ 29].
Apa uzată menajeră și municipală este compusă din 99% apă și 0,1% compuși organici
solizi în suspensie, coloidali și dizolvați, compuși anorganici, inclusiv macronutrienți cum ar fi
azot, fosfor și potasiu, sau micronutrien ți esențiali. Efluenții industriali pot adăuga compuși
toxici, dar nu în cantități dăunătoare și numai sensibilitatea la bor a culturii ce va fi irigată are
nevoie de o atenție deosebită. Rata de aplicare a apei reziduale se calculează în același mod ca și
în cazul irigării cu apă dulce, cu respectarea cererii de evapotranspirație, a cerințelor de leșiere și
a controlului salinității și sodicității [ 30].
În contextul actual al reutilizării apei uzate, obiectivul principal al epurării constă în
eliminarea a genților patogeni excretați, iar o eliminare eficientă a acestora necesită procese
special concepute; eliminarea incidentală în alte procese dezvoltate în alte scopuri este puțin
probabil să fie rentabilă [ 29].
Parametrii importanți de calitate ai apelor uzate, din punct de vedere al reutilizării în
agricultură, sunt: proprietățile fizice precum solidele totale dizolvate, conductivitatea electrică,
temperatura, culoarea / turbiditatea, duritatea și sedimentele, precum și proprietățile chimice ca
aciditate a, tipul și concentrația cationilor și anionilor (calciu, magneziu, sodiu, carbonat,
bicarbonat, clururi, sulfați, rata de adsorbție ca sodiului, bor, urme de metale, nitrați, azot și
potasiu) [ 11]. De asemenea, reglementările din diferite țări impun limit e pentru indicatorii
microbiologici prezenți în apele uzate, după cum se arată în tabelul 1.3.

Tabelul 1.3. Limite impuse pentru indicatorii microbiologici în reutilizarea apei uzate
pentru irigații [ 3]
Țară sau
organizație Categorie de
irigare Coliforme
totale
[UFC/100 ml] Coliforme
fecale [UFC
/100 ml] E. coli
[UFC /100 ml] Ouă de
nematode
(nr/l)
US-EPA Nelimitată Absent
Limitată 2 x 102
WHO Nelimitată 103 ≤1
Limitată – ≤1
California Nedeterminată 2 x 102
Italia Nedeterminată
Franța Nelimitată 4 102
Limitată 2 – 3 2,5 x 102
Spania Nelimitată 104 – 105
Limitată 102 0.1
Portugalia Nelimitată 102 103 – 104 0.1
Limitată 2 x (102 – 104)
Australia Nelimitată 10
Limitată 102 – 104 102 – 104
Israel Nedeterminată 10
Tunisia Nedeterminată ≤1
Iordan Nelimitată 102 <1
Limitată 103 – nedetermina t <1

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 14 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU Țară sau
organizație Categorie de
irigare Coliforme
totale
[UFC/100 ml] Coliforme
fecale [UFC
/100 ml] E. coli
[UFC /100 ml] Ouă de
nematode
(nr/l)
Kuweit Nedeterminată 4 x 102 20 <1
Oman Nelimitată 2·102 <1
Limitată 103 <1
Arabia
Saudită Nelimitată 2,2 1
Limitată 103 1
China Nelimitată 2 x 104
Limitată 4 x 104
Mexic Nelimitată 240
Limitată 103

Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21.05.1991 privind epurarea apelor uzate urbane,
modificată și completată de Directiva Comisiei 98/15/EC în 27.02.1998, este baza legală a
legislației comunitare în domeniul apelor uzate. Directiva 91/271/CEE privind ep urarea apelor
uzate urbane a fost transpusă în întregime în legislația românească prin HG nr. 188/2002 pentru
aprobarea normelor privind condițiile de descărcare ale apelor uzate în mediul acvatic,
modificată și completată cu HG nr. 352/2005. Obiectivul ce ntral al directivei este protecția
mediului de efectele negative ale evacuărilor de ape uzate urbane și de ape uzate din anumite
sectoare industriale (în principal prelucrarea și fabricarea produselor din industria alimentară). În
România, legislația europ eană din domeniul epurării apelor uzate și evacuării în mediul acvatic a
fost transpusă în perioada 2002 -2005, însă, sunt necesare în continuare etape de implementare
pentru conformarea integrală la cerințele Directivei [25].
Calitatea apei uzate destinată pentru irigații în agricultură este reglementată de STAS
9450 -88, “ Apă pentru irigarea culturilor agricole ”, care prevede limite pentru indicatorii chimici
și microbiologici. STAS 9450 -88 impune limite pentru calitatea microbiologică a apelor
reziduale utilizate pentru irigare și se referă la bacterii coliforme totale, bacterii coliforme fecale,
bacterii fecale Streptococcus și Salmonella. Tabelul 1.4 prezintă limitele parametrilor
microbiologici permi se de standardele românești de reutilizare a a pei uzate în agricultura irigată.

Tabelul 1.4. Limitele parametrilor microbiologici pentru reutilizarea apei uzate în agricultură,
conform STAS 9450 -88
Parametru Categorie de folosință a apelor uzate
M1 M2 M3
Bacterii coliforme totale,
număr probabil/ dm3 absent > 100 – 100000 > 100000 – 10000000
Bacterii coliforme fecale,
număr probabil/ dm3 absent Max. 10000 > 100000 – 1000000
Streptococi fecali , număr
probabil / dm3 absent Max. 10000 > 100000 – 1000000
Salmonella bacteria absent / 1000 cm3 absent / 300 cm3 absent / 100 cm3

În funcție de parametrii microbiologici, apele uzate sunt clasificate în trei categorii de
utilizare: categoria M1 – utilizabilă pentru toate categoriile de sol și culturi; categoria M2 –
utilizabilă pentru toate solurile ș i culturile, cu excepția solurilor foarte permeabile și a plantelor
destinate consumului alimentar și nutrețurilor în stare proaspătă sau conservate prin congelare,

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 15 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU fără prelucrare termică; categoria M3 – utilizabilă pe terenuri cu nivelul freatic la o adâ ncime mai
mare de 4 metri și pentru culturi ale căror produse sunt prelucrate termic industrial sau pentru
culturi vegetale nealimentare [26].

1.5. Concluzii
În epoca actuală a deficitului de resurse de apă, epurarea eficientă a apelor uzate
reprezintă o condiție prealabilă majoră pentru creșterea economiei. Provocarea majoră în lanțul
de aprovizionare cu apă este contaminarea continuă a resurselor de ape dulci printr -o varietate de
poluanți organici și anorganici.
Procesele normale de epurare primară ș i secundară a apelor uzate au fost introduse într -un
număr tot mai mare de locuri, pentru a elimina materialele decantate și pentru a oxida materia
organică prezentă în apele uzate. Rezultatul final al acestor procese de epurare este un efluent
clarificat, aparent curat, care este evacuat în corpurile naturale de apă. Totuși, metodele
tradiționale de epurare a apei uzate nu sunt întotdeauna suficient de eficiente pentru a elimina
complet contaminanții și pentru ca efluentul stației de epurare să respecte st andardele stricte de
calitate a apei. Epurarea biologică a apelor reziduale este aplicată pe scară largă, dar aceasta este,
de obicei, lentă, limitată din cauza prezenței contaminanților care nu sunt biodegradabili și care
pot fi toxici pentru unele microo rganisme.
Mai mult decât atât, tehnologiile existente de epurare a apelor uzate au mai multe
neajunsuri, cum ar fi necesarul ridicat de energie, îndepărtarea incompletă a poluanților și
generarea de nămoluri toxice. Aplicarea apei uzate tratate pentru ir igarea agricolă are un mare
potențial, mai ales atunci când aceste procedee încorporează reutilizarea unor nutrienți precum
azotul și fosforul, care sunt importanți pentru producția vegetală. Aplicarea diverselor ape uzate
pentru irigații reprezintă o altă sursă neconvențională de resurse de apă, implementată pe scară
largă atât în țările în curs de dezvoltare, cât și în țările dezvoltate semi -aride datorită deficitului
ridicat al resurselor de apă.
Prin urmare, este esențial să se dezvolte și să se pună în aplicare tehnologii avansate și
inovative de epurare a apelor uzate (acest lucru se poate realiza fie prin dezvoltarea unor metode
complet noi, fie prin îmbunătățirea metodelor existente) cu o eficiență ridicată și o cerință de
capital redusă.

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 16 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU

BIBLIOGRAFIE

[1]. Almuktar, S.A.A.A.N., Abed, S.N., Scholz, M., Recycling of domestic wastewater treated
by vertical -flow wetlands for irrigation of two consecutive Capsicum annuum
generations .Ecological Environment, vol. 107, pp. 82 -98, 2017.
[2]. Ammary B.Y. Wastewater reuse in Jordan: Present status and future plans . Desalination,
vol. 211, pp. 164 –176, 2007.
[3]. Becerra – Castro, C., Lopes A.R., Vaz – Moreira I., Silva E.F., Manaia C.M., Nunes O.C.,
Wastewater reuse in irrigation: a microbiol ogical perspective on implications in soil fertility and
human and environmental health . Int. J. Environ, vol. 75, pp. 117 -135, 2015.
[4]. Chen L., Feng Q., Li C., Wei Y., ZhaoY., Feng Y., Zheng H., Li F., Li H. Impacts of
aquaculture wastewater irrigation on soil microbial functional diversity and community
structure in arid regions . Scientific Reports, vol. 7, pp. 1 -10, article no. 11193, 2017
(https://www.nature.com/articles/s41598 -017-11678 -z.pdf).
[5]. Deblonde T., Cossu -Leguille C., Hartemann P. Emerg ing pollutants in wastewater: a review
of the literature . International Journal of Hygiene and Environmental Health, vol. 214, pp. 442 –
448, 2011.
[6]. El Moussaoui T., Wahbi S., Mandi L., Masi S., Ouazzani N. Reuse study of sustainale
wastewater in agrofo restry domain of Marrakesh city . Article in press. Journal of the Saudi
Society of Agricultural Sciences, pp. 1 -6, 2017.
[7]. Gao R., Liang Q., Zhang Y., Zhang H., Tan W., Ma L., Xi B. Effects of long -term irrigation
with water from wastewater receiving ri ver on soil chemical and microbiological properties in
Hebei, China . Poceedings of International Conference on Circuits and Systems (CAS), pp. 33 –
38, 2015.
[8]. Gatto D’Andrea ML, Salas Barboza AGJ, Garcés V, Rodriguez -Alvarez MS, Iribarnegaray
MA, et al . The Use of (Treated) Domestic Wastewater for Irrigation: Current Situation and
Future Challenges . Int. J. Water and Wastewater Treatment, vol. 1(2), 2015.
[9]. Hamoda M.F., Al -Ghusain I., Al -Mutairi N.Z. Sand filtration of wastewater for tertiary
treatment and water reuse . Desalination, vol. 164, pp. 203 –211, 2004.
[10]. Intriago J.C., Lopez -Galvez F., Allende A., Vivaldi G.A., Camposeo S., Nicolas E.N.,
Alarcon J.J., Salcedo F.P. Agricultural reuse of municipal wastewater through an integral water
reclamation management . Journal of Environmental Management, vol. 213, pp. 135-141, 2018.
[11]. Islam M.S., Islam M.T., Al Mamun Hossain A.., Adham A.K.M., Islam D. Impact of diary
farm’s wastewater irrigation on growth and yield attributes of maize . Fundam. Appl. Agric., vol.
2(2), pp. 247 -255, 2017.
[12]. Jaramillo M.F., Restre po I., Wastewater Reuse in Agriculture: A Review about Its
Limitations and Benefits , Sustainability, vol. 9, pp. 1734 -1753, 2017.
[13]. Lavrnić C., Zapater -Pereyra M., Mancini M. L. Water scarcity and wastewater reuse
standards in Southern Europe: focus o n agriculture. Water Air Soil Pollut. Springer
International Publishing AG Switzerland, 2017.
[14]. Letunic I., Bork P., Interactive Tree Of Life v2: online annotation and display of
phylogenetic trees made easy , Nucleic Acids Res., vol. 39, pp. 1 –4, 2011.
[15]. Lopez A., Vurro M. Planning agricultural wastewater reuse in southern Italy: the case of
Apulia Region . Desalination, vol. 218, pp. 164 -169, 2008.

Cercetări privind epurarea avansată a apelor uzate în vederea valorificării ca ape de irigații
Masterandă: Maria -Roxana MIHAIU 17 Coord. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU [16]. Miller G.W. Integrated concepts in water reuse: managing global water needs .
Desalination, vol. 187, pp. 65 –75, 2006.
[17]. Oliveira Marinho L.E., Tonetti A.L., Stefanutti R., Filho B.C. Application of Reclaimed
Wastewater in the Irrigation of Rosebushes . Water Air Soil Pollut., vol. 224, pp. 1669 -1676,
2013.
[18]. Pedrero F., Alarcon J.J. Effects of treated wastewater irrigation on lemon trees .
Desalination, vol. 246, pp. 631 -639, 2009.
[19]. Petala M., Tsiridis V., Samaras P., Zouboulis A., Sakellaropoulos G.P. Wastewater
reclamation by advanced treatment of secondary effluents . Desalination, vol. 195, pp. 109 –118,
2006.
[20]. Simon S.M., Rusu T. Eficientizarea proceselor de epurare a apelor uzate utiliziând
amestecuri polienzimatice . A X -a Conferință Națională multidisciplinară cu participare
internațională “Profesorul Dorin Pavel – fondatorul hidr oenergeticii românești”, pp. 133 -138,
Sebeș, 2010.
[21]. Simons (Gijs) G.W.H., Bastiaanssen (Wim) W.G.M., Immerzeel (Walter) W.W. Water
reuse in river basins with multiple users: A literature review . Journal of Hydrology, vol. 522, pp.
558–571, 2015.
[22]. Ungureanu N., Vlăduț V., Dincă M., Zăbavă B.Șt. Reuse of wastewater for irrigation, a
sustainable practice in arid and semi -arid regions. 7th International Conference on Thermal
Equipment, Renewable Energy and Rural Development (TE -RE-RD), pp. 379 -384, 31 .05-
2.06.2018, Drobeta Turnu Severin, România.
[23]. Xu P., Janex M. -L., Savoye P., Cockx A., Lazarova V. Wastewater disinfection by ozone:
main parameters for process design. Water Resources, vol. 36, pp. 1043 –1055, 2002.
[24]. Yang H., Abbaspour K.C. Analysis of wastewater reuse potential in Beijing . Desalination,
vol. 212, pp. 238 -250, 2007.
[25]. ***Situația în România a apelor uzate urbane și a nămolului provenit din stațiile de epurare
– broșură pentru public. Ministerul Mediului și Pă durilor . Admi nistrația Națională “Apele
Române”, București, 2012 .
[26]. ***STAS 9450 -88, “ Apă pentru irigarea culturilor agricole ”.
[27]. ***Wastewater Engineering: Treatment, Disposal, Reuse. 4th Edition. Metcalf & Eddy,
McGraw -Hill, New York, 2003.
[28]. ***Wastewater treatment ( http://www.fao.org/docrep/t0551e/t0551e05.htm) .
[29].***World Health Organization (WHO). Guidelines for the safe use of wastewater and
excreta in agriculture and aquacult ure. Measures for public health protection. Geneva, 1989.
[30]. ***World Health Organization (WHO). Guidelines for the safe use of wastewater, excreta
and greywater. Volume 2 – Wastewater use in agriculture. 2006.
[31]. *** http://www.technologyreview.pk/pakistan -among -5-countries -account -90-wastewater –
irrigated -farms -study -finds/
[32]. ***http://inweh.unu.edu/rising -reuse -wastewater/
[33]. *** https://www.fluencecorp.com/study -says-wastewater -use-in-crop-irrigation -higher –
than-thought/
[34]. http://www.cascade -earth.com/home/markets -and-services/services/wastewater -treatment –
and-land-application -services