Program de studii DREPT [304549]

Licență

Program de studii DREPT [304549]

Byadmin ianuarie 1, 2024

[anonimizat]: [anonimizat]2017-

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………………………………………………….. 3

Capitolul I Drogurile- [anonimizat]………………………………………….. 4

Subcapitolul 1.1 Consideratii generale……………………………………………………………………… 6

Subcapitolul 1.2 Necesitatea prevenirii si combaterii traficului si consumului ilicit de droguri…………………………………………………………………………………………………………………………… 7

Subcapitolul 1.3 Istoricul. Prezentarea si clasificarea drogurilor………………………………….. 9

Subcapitolul 1.4 Reacțiile organismului și modalități de administrare a drogurilor………..16

Capitolul II Utilizarea drogurilor sub control medical…………………………………………………………20

Suncapitolul 2.1. Limitele administrării sub control medical și consumul ilicit de droguri…………………………………………………………………………………………………………………………..20

Capitolul III Moduri și sisteme de operare folosite de traficanți de droguri……………………………22

Subcapitolul 3.1 Modalități de ascundere…………………………………………………………………22

Subcapitolul 3.2 Metode de evitare sau anihilare a diferitelor dispozitive folosite pentru depistarea drogurilor………………………………………………………………………………………………………23

Subcapitolul 3.3 Moduri de operare frecvente ale traficanților de droguri……………………25

Capitolul IV Metodica cercetării traficului de stupefiante……………………………………………………27

Subcapitolul 4.1 Modalități de documentare pentru începerea urmăririi penale…………….27

Subcapitolul 4.2 Realizarea flagrantului…………………………………………………………………..28

Subcapitolul 4.3 Efectuarea urmăririi penale……………………………………………………………30

Capitolul V Combaterea traficului și consumului ilicit de droguri prin mijloace de drept penal……………………………………………………………………………………………………………………………..34

Subcapitolul 5.1 Aspecte prcesuale privind cererea și judecarea infracțiunii de trafic și consum ilicit de droguri și precursori………………………………………………………………………………..34

Subcapitolul 5.2 Utilizarea investigatorului sub acoperire………………………………………….35

Subcapitolul 5.3 Livrările supravegheate…………………………………………………………………39

Subcapitolul 5.4 Accesul și supravegherea sistemelor de telecomunicații sau informații………………………………………………………………………………………………………………………40

Capitolul VI Supravegherea traficului de stupefiante…………………………………………………………..42

Subcapitolul 6.1 Supravegherea informativă…………………………………………………………….42

Subcapitolul 6.2 Supravegherea operativă………………………………………………………………..43

Capitolul VII Prevederile legislative privind traficul și consumul ilicit de droguri………………….45

Capitolul VIII Spețe………………………………………………………………………………………………………..46

Capitolul IX Concluzii…………………………………………………………………………………………………….68

Introducere

Prezenta lucrare a luat naștere din dorința de a sprijini lupta contra traficului și consumului de droguri deoarece drogurile au distrus viața multor persoane prin efectele lor negative aduse sanatatii.

Consumul de droguri afectează în mare parte tineri, avand un efect nociv asupra sanatații lor, distrugându-le viața si familia. Consumatorii din dorința de a procura drogurile ajung să vândă bunuri din locuință sau să faca trafic de droguri.

Scopul lucrării constă în analiza din punct de verdere teoretic al reglementarilor în vigoare privind traficul și consumul ilicit de droguri, precum și din punct de verdere practic aducând în lumină cazuri întâmplate în România, dar și situația României care în ultimii ani a devenit o țară tranzit potrivit rapoartelor anuale ale institutiilor implicate in lupta antidrog.

În cuprinsul lucrarii vor fi redate principalele droguri și efectele acestora asupra organismului, precum și metode de depistare și cercetare a traficanților și consumatorilor de droguri. Lucrarea va cuprinde și spețe din activitatea poliției în ceea ce priveste traficul și consumul ilicit de droguri.

Capitolul I. Drogurile- prezentare generală, criterii de clasificare

Drogurile sunt substanțele care odată ajunse în organismul uman îi oferă acestuia o stare de liniște. Acestea sunt folosite și în medicină sub atenta supreveghere a medicului deoarece folosite în mod abuziv provoacă dependență pshică și fizică.

Pentru a rezolva problematica drogurilor au existat preocupări consistente ale comunității internaționale și în acest sens au fost încheiate un număr important de acorduri, convenții și protocoale, având menirea de a preveni și combate traficul si consumul ilicit de droguri.

Prima conferință internațională despre opiu a avut loc la Shanghai la data de 1 februarie 1909 la care a luat parte treizeci de state si anume: S.U.A, China, Thailanda, Iran, Franța, Germania, Italia, Austro-Ungaria, Țările de Jos, Portugalia și Rusia unde S.U.A a recomandat interzicerea consumului de droguri. La această conferință au fost votate nouă rezoluții, care vor constitui ,,primul text de drept internațional în materia drogurilor,,.

În scopul combaterii treficului si consumului ilicit de droguri au fost create mai multe organisme internaționale și europene. Clasificarea organismelor implicate în combaterea traficului și consumului ilicit de droguri:

Organizația Națiunilor Unite- organism internațional cu rol în combaterea traficului ilicit de droguri

Organizația Interațională de Poliție Criminală (O.I.P.C.)- INTERPOL

Comisia Stupefiantelor și Organul Internațional de Control al Stupefiantelor

Programul Națiunilor Unite pentru Controlul Internațional al Drogurilor și Organizația Mondială a Sănătații. Alte organisme ale O.N.U. cu rol în lupta antidrog

Organisme europene și regionale cu atribuții în prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri și precursori:

Oficiul European de Poliție- EUROPOL

Unitatea de cooperare judiciară europeană- EUROJUST

Centrul Regional S.E.C.I. de Combatere a Infracționalității Transfrontaliere

Rețeaua Judiciară Europeană

Comitetul European pentru Probleme Criminale

Clasificarea drogurilor

Clasificarea substanțelor în funcție de efectele pe care le au asupra individului:

Euphorica- cuprinde substanțe ce dau subiectului o stare de bine fizică si psihică;

Phantastica- cuprinde substanțe cu proprietăți halucinogene;

Inebrantica- cuprinde substanțe îmbătătoare; alcoolul, eterul etc.;

Hypnotica- cuprinde agenții inducători ai somnului;

Excitantia- cuprinde substanțe cu proprietăți stimulente și tonifiante precum și anumite droguri cafenice.

Clasificarea drogurilor după modul de acțiune și după modul de producere:

După modul de acțiune:

Psiholeptice: hipnotice, neuroleptice, tranchilizante;

Psihoanaleptice: opiacee (opiu, morfina, heroina), amfetamine;

Psihodisleptice: halucinogenele propriu-zise, halucinogenele depersonalizate.

După modul de producere:

Produse de natură vegetală: opiacee, canabis, cocaină, peyotl etc.;

Produse de natură sintetică: mescalina, psilocybina, LCD.

Clasificarea drogurilor recunoscută la nivel internațional:

Produse depresive ale sistemului nervos central:

Băuturi alcoolice;

Benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel);

Barbiturice și alte substanțe utilizate ca somnifere (Fenobarbital);

Solvenți și alte gaze inhalate (Toluen, acetonă, butan);

Solvenți care reduc durerea: opiacee (Opiu, morfină, codeină, papaverină, heroină) și opiode (mialgin, fortral, metadonă);

Produse care stimulează sistemul nervos central:

Cocaina;

Cafeina;

Amfetaminele (Ecstasy);

Produse perturbatorii ale functiilor sistemului nervos central:

Substanțe halucinogene (LSD, mescalina);

Canabis.

Clasificarea drogurilor în funcție de utilizarea medicală legitimă și de gravitatea dependenței:

Fără utilizare medicală dar care au un potențial ridicat de abuz:

Heroina;

LSD;

Marijuana;

Hașiș;

Metilendioxietilamfetamina;

Metilendioximetilamfetamina;

Mescalina;

Peyot;

Psilocybina;

Cu utilizare medicală, dar și cu potențial înalt de dependență și abuz:

Amfetamina;

Cocaina;

Metilfenidatul;

Fenmetrazina;

Amobarbital;

Metaqualon;

Pentobarbital;

Secobarbital;

Codeina;

Metadona;

Morfina;

Opiu etc.;

Cu utilizare medicală legală și potențial de abuz:

Benzfetamina;

Glutetimida;

Paracetamol + codeina;

Aspirină, fenacetină (sau paracetamol) + cofeină + codeină;

Aspirină + codeină;

Cu utilizare medicală legitimă și potențial mai redus de dependență;

Fentermina;

Cloralhidrat;

Diazepam;

Mefobarbital;

Fenobarbital;

Propoxifen etc.

Clasificarea drogurilor din punct de vedere juridic:

Legale: alcoolul, tutunul, cofeina;

Ilegale: cocaina, heroina, hașișul, canabisul, Ecstasy, LCD etc.

Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri împarte substanțele in trei categorii:

Droguri de mare risc;

Droguri de risc;

Precursori.

Considerații generale

Dezastrul produs de traficul și consumul ilicit de droguri este un fenomen tragic care afectează întreaga omenire. În fiecare an milioane de oameni cad pradă consumului de droguri, iar o bună parte din aceștia fiind pierduți pentru totdeauna. Cei mai mulți consumatori de droguri sunt tineri, iar pentru a își procura drogurile pentru consumul propriu aceștia ajung sa facă diferite infracțiuni ( furt, trafic de droguri etc.). Adulți sunt afectați de consumul de droguri în proporți mai scăzute. Consumatorii tineri tind să renunțe la consumul de droguri odată cu maturizarea, iar consumatorii adulți renunță mai greu.

Consumul de droguri provoacă consumatorilor pierderi asupra controlului, iar aceasta pierdere a controlului este cauzată de dependență și descrisă de către consumatori ca fiind neputință. Persoanele dependente de droguri își distrug viața, sănătatea și familia deoarece membrii familiei sunt afectați de starea celui care consumă droguri.

Dependența de droguri poate fi cauzată de prescrierea acestora în scop terapeutic a unui somnifer sau a unei substanțe psihotrope, iar pentru ceilalți consumatori dependența poate lua naștere din dorința de a găsi o plăcere sau o stare de bine.

În România comunistă se vorbea despre droguri într-un mod rezervat, astăzi România transformandu-se într-o țară de tranzit precum și într-o țară unde se gasesc din ce în ce mai mulți consumatori de droguri. România s-a alăturat luptei antidrog, iar metodele utilizate pentru combaterea traficului și consumului ilicit de droguri sunt următoarele:

Organizarea poliției în mai bune condiți;

Informarea populației despre efectele negative ale drogurilor;

Lupta antidrog are ca scop apărarea sănatăți cetățenilor și salvarea valorilor socio-morale. Traficul și consumul de droguri a apărut în urma dezvoltării comerțului, iar consumul de droguri crește tot mai mult de la an la an, iar efectele acestora asupra sănătăți fizice și psihice alertează organizațiile naționale și internaționale. Abuzul de droguri cauzând mari dezastre vietii, iar combaterea sa consumă mari resurse care ar putea fi folosite în alt scop.

Criminalitatea creată de droguri, prin consecințele sale de ordin social, economic, medical, cultural, și politic cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar și celor ale societății, ale multor persoane particulare, atentează la viața și sănătatea cetățenilor, influentează în mod demoralizator asupra conștiinței și comportamentului oamenilor.

Orice drog este o potențială otravă ce are consecințe dezastruoase asupra sănătății fizice, psihice și sociale a celor ce le utilizează, consecințe ce pot duce până la moarte. Întreruperea consumului de droguri îi provoacă consumatorului o stare de sevraj ( dorința de a consuma din nou substanța care i-a provocat dependență) care mai poartă denumirea și de dependență fizică. Consumatorul care întrerupe consumul de droguri devine nervos de aceea acesta trebuie internat într-o clinică specializată în tratarea consumatorilor de droguri. Familia consumatorului care vrea să renunțe la droguri este foarte importantă în acest demers deoarece acestia au rolul de al sprijini pe consumator.

Necesitatea prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri

Pentru prevenția și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri la nivel național se organizează anumite activități și anume:

Programe educative adresate preșcolarilor pentru promovarea unui stil de viață sănătos, vizând sănătatea publică;

Programe educative adresate elevilor, pentru informare;

Programe educative pentru adolescenți organizate de către școli pentru petrecerea timpului liber;

Informarea populației prin campanii mass-media precum: articole de presă, anunțuri publice și emisiuni;

Informarea despre efectele negative ale consumului de droguri, consecințele deținerii și traficul ilicit de droguri;

Informarea despre prevenția si tratamentul pentru consumatorii de droguri;

Programe ce presupun implicarea membrilor societăți;

Programe de consiliere psihologică de specialitate.

Activitatea de combatere a traficului și consumului ilicit de droguri în România este organizată de către administrația publică, unitățiile de învățământ și poliție. În Romînia consumul de droguri s-a extins incluzând cannabis, amfetamine, heroină, opiu, cocaină. Calea de administrarea a drogurilor diferă în funcție de drogurile consumate precum și de efectul dorit de către consumator. Fumatul țigărilor care conțin cannabis sau marijuana a crescut în ultima perioadă.

Măsurile de combatere a consumului de droguri întreprinse de Formațiunea centrală de reprimare a traficului și consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Poliției constau în:

organizarea și coordonarea activităților cu caracter preventiv în problematica drogurilor atât pentru populație, cât și pentru cadrele Ministerului Administrației și Internelor implicate în astfel de activități;

instruirea cadrelor în scopul acționării pentru reducerea cererii de droguri;

elaborarea unor materiale instructiv-educative pentru pregătirea antiinfracțională a populației;

participarea prin personalul propriu specializat, alături de specialiștii altor instituții, la acțiunile de tipul ‘’formare de formatori’’

România se confruntă cu urmatoarele probleme cauzate de droguri:

numărul consumatorilor a crescut;

există pericolul transmiterii de boli de tipul HIV- SIDA, hepatită C datorată consumului de droguri prin injectare;

creșterea traficului de droguri prin atragerea unor persoane în căutare de a-și procura droguri pentru consumul propriu;

creșterea numărului de cetățeni români implicați în traficul de droguri ca și curieri;

a crescut periclolul infractorilor implicați în traficul de droguri;

veniturile foarte mari îi atrag pe oameni să se implice în trafic de droguri și de spălare a banilor;

având în vedere lipsa unei rețele sanitare capabile să preia toxicomanii și să asigure un tratament corespunzător, numărul celor care apelează la aceste servicii va fi redus și astfel se vor înmulți cazurile de deces, consecința administrării unor supradoze,etc.

Istoricul. Prezentarea și clasificarea drogurilor

Istoricul drogurilor

Drogurile au fost utilizate din cele mai vechi timpuri dovadă fac tăblițele sumerienilor din Mesopotamia care datează de acum circa 7000 de ani în care se vorbește despre stupefiante precum și modul în care se produce macul și opiul. Efectele terapeutice ale macului au fost făcute cunoscute egiptenilor și persanilor de către babilonieri, iar grecii și arabii foloseau în scop terapeutic opiul.

Opiul a fost utilizat pentru prima dată în scop terapeutic de către Scribonius Largus, în anul 46 î. Hr. Pedanios Dioscorides medic grec care a trăit în secolul I î. Hr., a vorbit în nenumărate rânduri despre efectele benefice și euforice ale opiului. Medicul elvețian Paracelsus a contribuit la răspândirea opiului numindu-l ,, piatra nemuririi,, fiind convins că fiecare boală are un remediu. În Europa opiul a ajuns la jumătatea secolului al XIX- lea în Franta.

Un alt tip de drog utilizat în vechime este hașișul, denumit și ,,cânepa indiană,,. În India hașișul era numit ca aducător de fericire și îl serveau în timpul ceremoniilor religioase și la nunți. Însă hașișul s-a raspândit cu rapiditate ajungând pe costele Africii, iar de aici in America Latină și Brazilia, iar în Europa a pătruns mai târziu.

Cocaina este un alt tip de drog utilizat încă din cele mai vechi timpuri. Cocaina era utilizată ca anestezie locală, dar scopurile sale terapeutice au fost înlocuite odată cu descoperirea altor anestezice mai bune. Cocaina a fost utilizată în vestul Americii de Sud și în unele zone din America Latină, iar răspândirea cocainei a fost foarte rapidă devenind drogul cel mai utilizat în toate statele.

Coca este un arbust care se găseste în America de Sud, cocaina se extrage din frunzele de coca care apoi arată ca o pudră albă, aceasta putând fi consumată pe cale orală, dar și intravenos.

Opiul este un alt tip de drog care se prezintă sub forma unui suc coagulant al macului încă neajuns la maturitate. Acesta a fost folosit pentru plăcere fie mâncat sau băut, iar nu cu mult timp în urmă a început să fie și fumat.

Principalele tipuri de droguri

Opiul- este obținut din planta de mac neajunsă la maturitate, după o maturare de 10 zile, acesta poate mâncat, băut, injectat sau fumat. După ce este recoltat, opiul este adunat în bulgări sau sub formă de calupurii, iar după uscare devine sfărâmicios, cu interiorul moale. Acesta are un gust amar și mirosul asamănător amoniacului.

Păstrarea opiului se face în folii de plastic sau materiale care țin umiditate. Opiul se găsește sub diferite forme și anume: opiul preparat, opiul medicinal și drossul. Resturile de opiu fumat se aseamănă cu bucățiile de cărbune mici sau cu semințe de struguri calcinate. Restul de opiu fumat este cunoscut și sub numele de opiu calcinat.

Efectele opiului la început sunt dureroase sub formă de cefalee, amețeli și vomă, iar după dispariția primelor sintome apare euforia, iar după trecerea efectelor sale consumatorul are nevoie de odihnă într-un loc fără zgomot și lumină.

Opium brut

Morfina- este produsul principal al opiului, prezentându-se sub forma unei pulberi pufoase de culoare albă sau galbenă. Aceasta poate fi utilizată pe cale orală sub formă de tablete au injectată subcutanat, muscular sau intravenos. Morfina este utilizată în scop treapeutic fiind cunoscut efectul sau de reducere a dureri pentru bolnavi aflați în ultimă fază.

Efectele morfinei constau în stare de euforie, de înlăturare a durerilor, hiperactivitate cerebrală calmă, neînsoțită de stare de delir sau halucinație. Morfina înlătură durerea și temerile zilnice, foamea, setea, iar dorințele sexuale se reduc sau dispar, corpul este cald, iar mâinile și picioarele se simt grele. După trecerea efectelor urmează o stare de somnolență și o senzație că totul este bine în jurul lor.

Morfină lichidă și comprimate

Heroina- este extractul cel mai puternic al opiului, obținută din morfină sau papaver somniferum. Se obține din morfină și se prezintă sub formă de pulberi extrem de fine, cristaline, de culoare albă cu gust amar, solubilă în apă sau alcool. Heroina se consumă fie inhalată sau injectată intramuscular, subcutanat sau intravenos.

Efectele heroinei sunt identice cu cele ale morfinei însă mult mai puternice, aceasta îi oferă consumatorului o stare de fericire eliminându-i frica, iar aceste efecte dispar dupa două ore. Consumatorii dependenți după trecerea efectelor trebuie sa i-a o nouă doză pentru a evita sevrajul și starea de anxietate.

Doze (bile) de heroină

Heroină pură (cafenie și albă)

Pe piata ilicită se gasesc mai multe tipuri de heroină și anume:

Heroina nr. 1- morfina brută, neprelucrată;

Heroina nr. 2- heroina bază, înainte de tratare cu acid clorhidric;

Heroina nr. 3- heroina sub forma unor granule solide sau în amestec cu alți agenți;

Heroina nr. 4- este heroina care se prezintă sub formă injectabilă;

Heroina brună- este heroina bază, care apare sub forma unor bucăți solide de culoare brună;

Heroina neagră- cunoscută sub numele de ,,grudon negru,,.

Cocaina- este drogul extras din frunzele arbustului de coca întâlnit în zonele din America de Sud și Indonezia. Aceasta se prezintă sub formă de pulbere albă, fină, cristalină și poate fi prizată sau injectată. Cocaina oferă consumatorului creșterea performanțelor fizice și creștere a solicitărilor până la epuizare, sub efectele cocainei consumatorul poate renunța mai mult timp la aportul alimentar.

Consumul de cocaină conferă o stare generală de euforie, o senzație de fericire și de mulțumire crescând mobilitatea, însă în același timp se pierde și memoria trăirilor generatoare de conflicte și probleme.

Consumatorul de cocaină trece prin trei faze:

O primă fază este caracterizată de euforie, consumatorul fiind foarte fericit;

Cea de-a doua fază este caracterizată de scăderea discernământului;

În faza a treia apare starea depresivă manifestată prin oboseală.

Frunze de coca , crack și cocaină pură

Cocaină ambalată în pachete

Canabisul- este obținut din marijuana având efecte halucinogene. Se depune pe celuele grase ale organismului eliberându-se lent într-o perioadă de până la 30 zile. Intoxicația acută cu canabis prezintă mai multe faze:

O primă fază este caracterizată de starea de excitație, euforie și creștere a dorințelor sexuale;

Cea de-a doua faza este caracterizată de pseudohalucinatii;

Cea de-a treia faza prezintă o perioadă de extaz- singura plăcută de către consumator;

Cea de-a patra faza prezintă o stare de somnolență;

Ultima faza este caracterizată de perioada de trezire, de rememorare a ceea ce s-a întâmplat din momentul consumului drogului și până la revenirea la normal.

Plantă femelă de cannabis

Cultură de cannabis

Hașișul- este obținut din rășină de cannabis. Se prepară sub diferite forme și anume: solid sau moale. Efectele hașișului sunt mai reduse decât cele ale canabisului și constau în creștera pulsului, o umplere mai puternică a vaselor conjunctivale, modificarea fluxului sanguin cerebral, scăderea tensiunii arteriale.

Hașiș marocan și țigară conținând hașiș

Baton de hașiș

1.4. Reactiile organismului și modalități de administrare a drogurilor

Reacțiile organismului la consumul de droguri

Abuzul de droguri este determinat de problemele familiale sau de sănătate pe care consumatorul o confruntă și cărora nu le poate face față. Toleranța este o proprietate a organismului de a face față fără manifestări, administrarea de doze obișnuite ale substanțelor. În ceea ce privește drogurile, toleranța la consumul de droguri conduce la mărirea dozelor pentru a se regăsi efectele mult dorite.

În literatura de specialitate fiind utilizat termenul de toleranță încrucișată, acesta îi conferă consumatorului posibilitatea de a suporta un anumit tip de drog neutilizat până în acel moment, dar în doze mai mari. După o pauză de droguri, toleranța începe să scadă, în acest caz putând apărea cazul de supradozaj, deoarece consumatorul își administrază o cantitate de drog cu care organizmul era obijnuit înainte de pauză.

În anul 1952 experții O.M.S a făcut în premieră pe plan mondial o diferințiere între: obișnuință și toxicomanie. Astfel ei definesc obișnuința ca starea rezultată din consumarea repetată a unui drog.

Caracteristicile obișnuinței sunt:

Dorința de a lua drogul cauzată de starea de bine oferită de acesta;

Dependența cu privire la efectele drogului;

Efectele dăunătoare asupra consumatorului;

Toxicomania a fost definită ca fiind starea de intoxicare cronică sau periodică apărută în urma consumări unui drog natural sau de sinteză. Toxicomania este determinată de anumiți factori și anume: drog, mediu, și individ.

Caracteristicile toxicomaniei sunt:

Dorința arzătoare de a consuma droguri și procurare prin orice mijloace;

Mărirea dozelor;

Efectele dăunătoare asupra consumatorului și a celor din jur.

Dependența- este starea fizică sau psihică determinată de consumul de droguri cu efecte de modificatoare ale comportamentului, însoțite de dorința de a reconsuma drogul. Dependența psihica este determinată de dorința de a consuma drogul pentru a evita starea de rău, iar dependența fizică este determinată de apariția unor tulburări intervenite ca urmare a întreruperi administrări drogului.

Sevrajul- este determinat de tulburările psihice sau fizice apărute ca urmare a întreruperi administrării drogului sau ca urmare a scaderii dozei de către consumatorul dependent. Sevrajul dispare în urma administrării drogului. Stupefiantele de orice natură (naturale, sintetice sau semisintetice) utilizate inutil în exces conduc la dependență.

Toate drogurile au efecte sedative și analgezice, un prim efect al drogurilor este starea de rău (cefalee, vomă), urmată de starea de calm și euforie. Intoxicarea se caracterizează prin: pupile dilatate, calm, neatenție, somnolență,încetinire a pulsului și a respirației. Pericolele determinate de consumul de droguri în doze prea mari sunt convulsiile și chiar moartea.

Consumatorul de cocaină este agitat având ticuri și mișcări agitate, urmate de pupile dilatate și stare de euforie, iar în doze ridicate apar halucinațiile și comportamentul agresiv.

Amfetaminele dau o stare de energie, iar consumate prin injectare provoacă efectele cocainei. Consumate în doze prea mari provoacă iracibilitate, iar utilizate îndelung provoacă pierderea în greutate, agitație, nervozitate și agresivitate periculoasă precum și creșterea tensiunii arteriale care poate duce la moarte.

Substanțele sedative și hipnotice utilizate în doze mari provoacă dependență, iar consumatorul va simți o stare de irascibilitate și are un comportament asemănător stării de beție. Pericolele la care se expune consumatorul sunt: calmare exagerată, comă și moarte prin asfixiere.

Toate tipurile de droguri provoacă dependență, având efecte dăunătoare asupra sănătății din aceste cauze nu pot fi consumate moderat deoarece organismul va cere din ce în ce mai mult. Stupefiantele îl fac pe consumator să acționeze irațional și îl determină să își procure drogul în orice fel fără a ține cont de lege. Sănătatea consumatorului este afectată, gândește confuz acesta izolându-se social. Izolarea socială este determinată de consumul excesiv de droguri.

Efectele drogurilor asupra organismului sunt:

Dependența fizică;

Dependența psihică;

Toleranța;

Sevrajul;

Moduri de administrare a drogurilor

Drogurile pot fi administrate în diferite moduri și anume:

Fumat ( nicotină, opiul, marijuana, hașiș);

Inhalare (solvenți, gyaze volative, amfetaminele);

Prizare (cocaină);

Ingerare (administrare orală- alcool, cafea, ceai, tranchilizante, barbiturice, amfetamine etc);

Injectare intramusculară sau intravenoasă ( barbiturice, morfină, LSD);

Absrție transcutanată (plasture cu nicotină);

Linguală (Ecstasy, LSD).

Modul de prezentare al drogurilor prezentându-se sub diferite forme: lichidă, pulveruletă sau solidă, clasificându-se astfel:

Stupefiante naturale: opiul extras din mac, morfină, codeină, tebaină, extrase din opiu, canabisul și rezină de canabis ( hașiș), cocaină (bază și crack-ul), cipercile psilocybe;

Ciuperci halucinogene (psilocybe)

Stupefiante semisintetice: heroina, hidromorfonul, oxicodona, etorfina.

Stupefiante sintetice cu efecte puternice: metadona, meperdina, demerolul, amfetaminele

și deviatii săi, LSD.

Capsule conținând amfetamină

Capitolul II. Utilizarea drogurilor sub control medical

2.1 Limitele administrării sub control medical și consumul ilicit de droguri

Legea română, potrivit art. 2 alin 1 din Regulamentul de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare prevede că: Prescrierea de către medici, în scop terapeutic, a substanțelor aflate sub control național, astfel cum sunt definite îm Legea nr. 143/2000, cu modificările și completările ulterioare, se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare și cu normele de practică medicală stabilite de Colegiul Medicilor din România și de Ministerul Sănătăți.

Droguri utilizate in scop terapeutic:

Prescripția morfinei în scop terapeutic este absolut necesară pentru pacienți care prezintă un grad ridicat de suferință.

Opiul poate fi și el utilizat în scop terapeutic, ca analgezic antidiareic, iar codeina este indicată în primul rând ca antitusiv și analgezic.

Canabioizii obținuți din planta de canabis sunt utilizați în scop terapeutic, având acțiune antibiotică, sedativă, diuretică, vomitivă și viermifugă.

Amfetaminele sunt utilizate pentru epilepsie, sindrom hiperkinetic al copilului, în forme grave de obezitate, ca anorexigene, în depresiile atipice sau în tratamentul parkinsonului.

Ketamina este utilizată ca anestezic în intervențiile chirurgicale de scurtă durată. Fiind contraindicată la pacienți cardiaci, deoarce stimulează sistemul cardiovascular.

Prescripția substanțelor interzise în scop terapeutic este admisă de medic pentru orice boală dacă acesta consideră că este necesar, iar responsabilitatea prescrieri îi aparține în totalitate medicului. Prescripția se emite în patru exemplare unul i se înmânează pacientului, unul farmacistului, unul în mod excepțional Casei de Asigurări de Sănatate, iar unul îi va rămâne medicului care îl va atașa în carnetul de prescripții.Prescripția poate cuprinde doar trei preparate pentru uitilizarea timp de 30 zile, iar după epuizarea acestora medicul poate emite o nouă prescripție înainte de 30 zile, pentru același pacient. Prescripția se prezintă la farmacie în cel mult 10 zile de la emitere, iar neprezentarea acesteia în acest termen atrage imposibilitatea de a ridica preparatelor din farmacie.

Medicamentele rămase neutilizate, vor fi distruse după ce au fost returnate farmaciilor care le-au eiberat, pe baza unui proces-verbal de predare – primire. Consumul medicamentelor care conțin stupefiante se face numai cu atenta supraveghere a medicului care le-a prescris.

Tratamentul presupune trei etape și anume:

Faza de terapie sau dezintoxicare;

Faza post-cură;

Faza de tratament.

Prescrierea ilicită a drogurilor de mare risc, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 143/2000 este infracțiune și constă în faptul că: ,, prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenție de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, sau eliberarea ori obținerea, cu intenție, de droguri de mare risc, pe baza unei rețete medicale prescrise în aceleași condiții, sau a unei rețete medicale falsificate se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Administrarea ilicită a drogurilor de mare risc, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 143/2000, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar dacă a intervenit moartea victimei, pedeapsa este de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

Capitolul III. Moduri și sisteme de operare folosite de traficanții de droguri

3.1. Modalități de ascundere

1. Metode de ambalare în vederea traficării. Pentru traficul de droguri se apelează la diferite moduri de ascundere și transportare, fără a fi descoperite de către autoritățile vamale sau judiciare. Modalități de transportare și ascundere a dorogurilor:

a) Fabricarea pe cale industrială a mijloacelor de ascundere a drogurilor. Prin utilizarea mașinilor, cutiilor și etichetelor de la fabricile de conserve, primind ajutor de la angajații din astfel de inteprinderi. Operațiunea constă în înlocuirea produselor alimentare cu droguri.

b) Producerea manuală a mijloacelor de ascundere. Traficanții achiziționează mașini pentru a le modifica în așa fel încât să poată ascundă drogurile fără a îi modifica caracteristicile fabricate industrial.

c) Înlocuirea produselor din cutiile de conservă se efectuează în mai multe modalități:

– Deschiderea normală a cutiei- prin îndepărtarea etichetei, desfacerea cutiei în zona solului. Odată deschisă cutia este golită, curățată și apoi umplută cu droguri. După introducerea drogului eticheta este relipită.

– Deschiderea cutiei prin efectuarea unor orificii- Cutia este deschisă în zona laterală, după îndepărtarea etichetei. După golirea conservei se introduce drogul, iar apoi cutia este închisă și relipită eticheta.

– Tăierea transversală a cutiei și confecționarea unui capac vertical- cutia este deschisaă transversal în marginea superioară, în interior sudându-se o bandă metalică, iar drogul se introduce în partea inferioară a cutiei, iar capacul este ambalat deasupra , la nivelul tăieturii și lipit cu bandă adezivă peste care se lipește eticheta. Prin această modalitate de transport se poate transporta orice tip de drog fără să degajeze miros.

d) Îmbibarea țesăturilor cu stupefiante- Această modalitate este utilizată pentru transportul cocainei. Drogul este dizolvat în alcool pur, după care se îmbibă în țesături de bumbac, După uscarea țesăturilor acesta poate fi transportat fără a atrage atenția.

e) Folosirea sistemului poștal- această modalitate este folosită prin ascunderea drogurilor în scrisori sau colete.

– Ascunderea drogurilor în scrisori- această metodă constă în ascunderea drogurilor în diverse scrisori.

– Ascunderea drogurilor în colete- această metodă constă în ascunderea diverselor obiecte în coletele trimise prin poștă.

f) Folosirea curierilor- curierii practică metoda înghițirii drogurilor, prin absorbirea unor casete mici de plastic de mărimea unei măsline, ermetice și impermeabile. Fiecare capsulă conține câteva grame de cocaină. Pentru ascunderea drogurilor destinate traficului pot fi utilizate cavitățile anatomice ale bărbaților și femeilor.

Persoanele alese pentru a fi curieri provin din diferite funcții și profesii, de la țărani la diplomați, iar modurile de ascundere sunt dintre cele mai ingenioase.

Ex: O speță foarte menționată în litereatura de specialitate. În aprilie 1979, poliția thailandeză a arestat un grup de traficanți în sudul țării, care , pozând în oameni îndoliați, încercau să scoată din Thailanda, cadavrul unui copil ce încă nu se răcise, în stomacul căruia fusese ascunsă o mare cantitate de heroină.

Metodele și tehnicile de identificare a drogurilor i-au făcut pe producătorii de droguri să modifice culoarea și compoziția chimică pentru a fi mai greu de identificat.

2.Metode de mascare a mirosurilor specifice unor droguri. În această privină traficanții au dezvoltat o serie de metode pentru mascarea mirosurilor drogurilor pentru a nu fi descoperite de către câinii de urmărire.

– Împachetarea în cartoane speciale sau în canistre de tablă, în care se adaugă pește uscat cu miros puternic sau bile pentru molii;

– Adăugarea în colete a unor esențe de usturoi sau ceapă al căror miros derutează câinii de urmărire;

– Ambalarea drogurilor în containere închise ermetic, care nu permit degajarea mirosului.

3.2. Metode de evitare sau anihilare a diferitelor dispozitive folosite pentru depistarea drogurilor.

Pentru evitarea descoperiri drogurilor se folosesc metode ingenioase, iar aceste metote diferă în funcție de complexitatea și moderinitatea măsurilor de supraveghere de la frontiere. Astfel pentru depistarea drogurilor se folosesc:

La punctele de trecere a frontierei se folosesc pentru depistarea stupefiantelor dispozitive cu raze X, pentru controlul bagajelor și al călătorilor. Traficanții experimentați au cunoștințe în acest domeniu și învelesc drogurile în staniol sau în hârtie indigo, care opresc razele X.

În transportul drogurilor sunt utilizate și avioane, elicoptere și nave maritime. Pentru depistarea drogurilor autoritățiile folosesc tehnici ultrasofisticate: aparatură de control, avioane AWACS (cu avertizare timpurie).

Modalități de ascundere în trafic a stupefiantelor

Pentru a nu fi depistați traficanții ascund foarte bine drogurile, astfel să nu fie depistate de către vameși sau de către organele de poliție. Ascunderea drogurilor prezintă o problemă atât pentru traficanți cât și pentru autorități. Locurile alese pentru transportul drogurilor diferă în funcție de ingeniozitatea traficantului.

Alegerea locului unde urmează să fie ascunse drogurile depinde de o serie de factori: calitatea drogurilor ce urmează să fie transportată, mijlocul de transport folosit, exigența controalelor la care trebuie să se supună traficantul pe traseul parcurs.

A. Locuri de ascundere a stupefiantelor în mijloacele de trensport.

Stupefiantele pot fi ascunse în diferite mijloace de transport și anume: autoturisme, autobuze, autocamioane, trenuri de călători și de marfă, avioane pentru transportul călătorilor sau a mărfurilor, vapoare, șalupe și alte mici ambarcațiuni.

Mijloacele de transport auto- cele mai frecvent utilizate mijloace de transport pentru traficul de droguri sunt autoturismele deoarece ele pot transporta o cantitate de până la 100 kg, fără a atrage atenția autorităților. Autoturismele sunt special pregătite pentru transportul stupefiantelor. Locurile în care sunt ascunse stupefiantele sunt următoarele: plafon, tapiseria scaunelor, faruri, tabloul de bord, torbedou, roată de rezervă, bateria de lumină, amortizoare, capacele roților etc. Aceste locuri poti fi utilizate și în cazul autocamioanelor, dar în cazul acestor mijloace de transport pot locurile pot fi mai numeroase dat fiind faptul că acestea au gabaritul mai mare.

Vagoanele de cale ferată- sunt mijloace de transport des utilizate de către traficanții de droguri, dat fiind faptul că beneficiază de multe locuri de ascundere a drogurilor. Locurile destinate ascunderii drogurilor sunt: locurile cu destinație tehnică de la capetele vagoanelor, în toalete, în compartimente, pe culuare și în instalațiile din exteriorul vagonului.

În avioane drogurile pot fi ascunse în bagajele pasagerilor, precum și în alte locuri care oferă acestă posibilitate, uneori cu complicitatea personalului din aeroporturi.

Pe vapoare, locurile pentru ascunderea stupefiantelor sunt următoarele: trompa de vânt, țevile, cisternele goale de carburanți, dulapurile și rafturile cu registrele de navigație, centrurile de salvare, magaziile, frigoriferele, lăzile, elicea etc.

B. Locurile de ascundere în obiecte de îmbracăminte sau pe corp.

Traficanții transportă personal stupefiantele ascunzându-le în diferite obiecte aflate asupra lor, în îmbrăcăminte precum și în toate cavitățile anatomice. Stupefiantele pot fi ascunse în gură, reverul hainei, epoleți, interiorul cravatei, buzunare, căptușală, cataramele de la curea, șlițul și manșetele pantalonilor, vârfurile pantofilor, pălărie, șapcă și tocuri false.

În obiecte de uz casnic și personal- în acest scop sunt utilizate: valize cu fund dublu, rame de tablouri, genți, în cărți, pudriere, rujuri, sticle de parfum, jucării, statui, bibelouri de lemn, lumânări de ceară sau parafină, covoare rulate, spray-uri, la rădăcina unei flori, în saci pentru corturi etc.

În alimente, băuturi, țigări- stupefiantele pot fi ascunse în următoarele locuri: cutii de conserve, pește, legume, fructe, cașcaval, salam, cârnați, cutii de lapte, ouă, cuburi de zahăr îmbibate cu LSD, ciocolată amestecată cu stupefiante, pâine etc.

3.3. Moduri de operare frecvente ale traficanților de droguri

Pentru realizarea traficului de stupefiante, traficanții apelează la diverse moduri de fabricare, transport și consumare a drogurilor.

Fabricarea drogurilor.

Unele stupefiante (codeina, methadona, amfetaminele, diazepam) sunt fabricate în mod legal pentru utilizarea lor în scop terapeutic. Însă aceste droguri pot constitui subiect al traficului ilicit de droguri.

O categorie de stupefiante este dată de culturile clandestine și anume: stupefiantele care au la bază mac opiaceu, canabis, planta de coca, ciuperci halucinogene etc.

Culturile stupefiantelor se fac în mod clandestin, precum și fabricarea acestora se face în același mod, în laboaratoare special amenajate în locuri ferite (subsoluri, bucătării nefolosite, depozite). Echipamentul este improvizat și cumpărat foarte ieftin din magazine fără a trezi suspiciuni. Traficanții nu folosesc adesea aceeași încăpere, schimbând astfel laboratorul pentru a nu fi identificați de către poliție.

Laboratoarele clandestine sunt tradate de mirosul puternic de acetonă, amoniac precum și alte substanțe chimice, care sunt utilizate în producerea stupefiantelor.

Transportul drogurilor.

Drogurile sunt transportate pe diferite rute aeriene, rutiere și maritime, iar mijloacele de transport sunt numeroase pronind de la om și terminând cu avionul sau elicopterul.

Traficanții folosesc autovehicule cu numere false pentru transportul stupefiantelor aceste sautoturisme au numere de tranzit de tip Z sau W. Uneori traficanți încarcă marfa în autovehicule fără ca soferul să știe despre existența acestora. Autovehiculele utilizate frecvent sunt de tip TIR, iar dacă acestea sunt încărcate cu alimente perisabile (carne, fructe, legume) nu pot fi oprite și controlate timp îndelungat.

În România drogurile sunt transportate cu autoturisme particulare, care nu apar pe listele organelor de poliție. Organele de poliție au sub control traficul de droguri, iar uneori lasă intenționat drogurile să trecă pentru a permite livrarea controlată.

Distribuirea drogurilor.

Drogurile sunt supuse spre vânzare pe piața neagră sau pe piața secretă. În Asia de Sud-Est această piață nu este tocmai secretă deoarece opiul se vinde în mod deschis, iar în America de Sud, sacii cu frunze de coca sunt expuși în plină stradă.

Ambalarea stupefiantelor pentru vânzare este o chestiune foarte importată pentru traficant. Opiul este ambalat în săculețe de pânză sub forma unei turte. Opiul și morfina sunt vândute cu o anumită marcă cum ar fi:,, de cea mai bună calitate,, sau ,,opiul are un gust extraordinar,, ,,refuzați alte produse,, ,,opiul este cel mai bun,,.

Consumatorii pentru a își procura drogurile recurg la anumite metode pașnice sau viloente. Consumatorii aflați la început cred că pot renunța oricând la consumul stupefiantelor, însă aceștia se înșală deoarece drogurile pun stăpânire asupra lor, astfel dorința consumatorului de a renunța este total anulată.

Nevoia organismului de a consuma droguri se numește dependență, iar consumatorii nu o pot controla deoarece aceasta pune stăpânire asupra lor și făcându-i sa nu țină cont de modul în care își procură drogurile. Consumatorii atâta timp cât își procura stupefiantele fără a întâmpina vreo piedică sunt liniștiti și pașnici, iar atunci când nu mai au drogul dorit aceștia devin violenți, iar în cele din urmă intrând în marea criminalitate.

Capitolul IV. Metodica cercetării traficului de stupefiante

4.1. Modalități de documentare pentru începerea urmăririi penale. Pentru a porni activitatea de documentare este nevoie de obținerea unor informații cu privire la faptele săvârșite precum și cu privire la autorul infracțiuni pentru ca, pe baza acestora autoritățile să decidă dacă este sau nu cazul să dispună începerea urmaririi penale.

Metode de urmărire în funcție de locul și modul de operare a traficanților:

Metode de urmărire a traficanților prinși la frontiere la intrarea sau ieșirea din țară cu droguri asupra lor:

Procese-verbale încheiate de către vameși sau de către poliția de frontieră în care se va consemna persoanele prinse cu droguri, locul unde au fost ascunse acestea, felul și cantitatea drogurilor, forma de ambalare precum și metodele de ascundere a acestora;

Rapoartele de constatare buletinele de constatare din care să rezulte că substanțele sunt ori conțin stupefiante;

Informațile luate de la martori sau complici;

Fotografii judiciare efectuate cu ocazia controlului sau al percheziției corporale;

Obiecte sau înscrisuri găsite asupra autorilor faptei sau în mașinile acetora.

Metode de urmărire a traficanților prinși în țara noastră:

Procese-verbale de prindere în flagrant a suspecților cu droguri asupra lor ori în momentul vânzării-cumpărării;

Fotografii operative executate la prinderea în flagrant;

Informatii luate de la martori sau complici;

Metode de urmărire a persoanelor prinse că sustrag stupefiante din spital:

Prinderea în flagrant în acest caz trebuie realizată în momentul sustragerii stupefiantelor din spital sau în momentul predării acestora către solicitanți. Pentru investigarea acestei cauze trebuie ridicate acte care conțin evidența ridicări și pe ce bază a stupefiantelor și întocmirea unui proces-verbal.

Metode de urmărire în cazul prescrierii de droguri prin rețete , fără ca acesta să fie necesar:

Rețetele cu timbru sec în baza cărora a fost eliberate stupefiantele precum și caietul de evidență al medicului care a prescris rețeta;

Procesele- verbale în care sunt consemnate faptul că persoanele pentru care s-au prescris stupefiantele nu există în realitate sau faptul că aceștia erau morti în momentul prescrierii;

Actele de expertiză medicală întocmite pentru persoanele cărora li s-au presris stupefiantele deși în realitate aceștia nu aveau nevoie;

Declaratiile persoanelor pentru care au fost prescrise rețetele fără ca ei să cunoască acest fapt.

Metode de urmărire în cazul stupefiantelor abandonate sau ascunse:

Aceste cauze apar în momentul când persoanele implicate în aceste fapte își dau seama de intensificarea controlului vamas ori și-au dat seama că sunt urmărite și abandoneză stupefiantele sau le ascund pentru a nu fi prinși.

Cercetarea la fața locului se poate realiza prin următoarele metode:

În fază statică unde vor fi investigate urmatoarele aspecte: luare măsurilor de prevenire a intoxicatiilor cu stupefiante și salvarea victimelor, fotografierea sau filmarea stupefiantelor și a locului unde au fost găsite, darea spre prelucrare a urmei unui miros câinelui de urmărire.

În fază dinamică vor fi investigate următoarele aspecte: examinarea medicului a presoanelor presupuse a fi sub efectele stupefiantelor, precum și examinarea hainelor și a bagajelor, examinarea conținutului cutiilor de conserve, alimente, sticle cu alcool etc. Vor fi efectuate fotografii sau filmări de detaliu asupra locului faptei.

4.2. Realizarea fragrantului

Constatarea infracțiunilor flagrante prezintă dublu aspect: împiedicarea consumării activitătii infracționale și prin descoperirea infractiunilor comise, se realizează la răspundere penală cât mai apropiat.

Pregătirea constatării infracțiunii flagrante:

Stabilirea oportunității și necesitatea constatării infracțiunii fragrante. Organele de cercetare trebuie să stabilească necesitatea operatiunii flagrante, iar în unele cazuri organele vor proceda la supraveghere a traficului de droguri având ca scop depistarea rețelelor de traficanți precum și descoperirea metodelor și practicilor utilizate de aceștia.

Obținerea de date referitoare la făptuitor și activitatea sa infracțională. Organele de cercetare cunoscând o parte din persoanele implicate în traficul de droguri pot stabili modalități concrete de actiune pentru constatarea infracțiunilor flagrante. Organele se interesează de naționalitatea, cetățenia, domiciliul sau reședința, antecedente penale, metode, mijloace și moduri de operare folosite, locurile în care se procură stupefiantele.

Pregătirea mijloacelor tehnice criminalistice. Organele de cercetare penală în cazul infracțiunilor flagrante trebuie sa fie dotate cu trusă pentru testarea stupefiantelor, cu dispozitive pentru prelevări de aer din diverse locuri, cu aparare foto-video.

Stabilirea momentului și a modelului de acțiune. În acest caz momentul acțiunii trebuie fixat în perioada procedurii și trebuie să i se acorde o atenție deosebită.

Stabilirea martorilor asistenți. La stabilirea acestora trebuie să se țină seama de condițiile legale pe care trebuie să le îndeplinească.

Realizarea efectivă a prinderii în flagrant presupune:

Identificarea martorilor oculari. Organele de urmărire trebuie să apeleze la persoane de bună-credință aflate la locul faptei.

Stabilirea activitătii ilicite desfășurate în momentul constatării. Activitățiișe ilicite constau în: producerea, deținerea de stupefiante.

Declinarea calității organului judiciar și luarea măsurilor pentru întreruperea activității ilicite

Acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate

Identificarea făptuitorului

Efectuarea percheziției corporale este obligatorie în toate cazurile deoarece se pot găsi asupra făptuitorului stupefiante.

Luarea măsurilor cu privire la făptuitor și la obiectele, valorile și înscrisurilor descoperite.

4.3.Efectuarea urmăririi penale

Desfășurarea urmăririi penale

După inceperea urmăriri penale, organul de cercetare penală procedează la desfășurarea unor activități de strângere și verificare a probelor, pentru realizarea obiectului urmăririi penale, prevăzut de art. 200 din N.C.P.P. astfel vor putea fi efectuate următoarele activități:

Ascultarea diferitelor persoane implicate: invinuiți, complici, tăinuitori, martori, etc.

Ridicarea unor obiecte și înscrisuri;

Efectuarea unor percheziții;

Dispunerea efectuării unor constatări tehnico-științifice, expertize etc.

Primele acte realizate în anchetarea traficului de stupefiante este percheziția. Percheziția se realizează cu operativitate fără a neglija problemele de detaliu, iar înainte de începerea perchezițiilor organele trebuie să aprecieze dacă au strâns suficiente probe pentru începerea perchezitiilor. Momentul perchezițiilor trebuie ales cu multă grijă .

La efectuarea perchezițiilor în mijloace de transport este necesară prezența unui mecanic pentru a descoperii ascunzișurile amenajate fără a le degrada. În aceste cazuri pot fi utilizați și câinii dresați pentru depistarea stupefiantelor.

La efectuarea perchezițiilor în domiciliul unor consumatori aflați sub influența stupefiantelor este necesară prezența unui medic pentru a acorda asistență de specialitate.

Probele ridicate în urma perchezițiior trebuie trimise la laboratoarele de specialitate pentru analize pentru a se stabili dacă sunt sau nu stupefiante.această activitate este obligatorie deoarece unele substanțe pot fi confundate cu medicamentele de uz general, precum și datorită faptului că aceste substanțe se pot deteriora în contact cu aerul.

După efectuarea perchezițiilor se întocmește un proces-verbal în care vor fi trecute toate probele găsite.

Examinarea înscrisurilor. În urma efectuări perchezițiilor sunt ridicate și anumite înscrisuri ce au legătură cu fapta cercetată. Înscrisurile găsite la fața locului sunt supuse unor examinări de specialitate deoarece ele pot constituii probe materiale pentru dovedirea vinovăției persoanelor implicate în traficul stupefiantelor.

Dispunerea de constatări tehnico-științifice și expertize. Aceste sunt foarte importante pentru dovedirea existenței stupefiantelor. Identificarea urmelor de substanțe stupefiante se face prin punerea în evidență a calităților fiecărui stupefiant în parte care se păstrează neschimbate indiferent de conjunctura existentă.

Unele substanțe ilicite odată ajunse în organism comportă o serie de transformări din care rezultă compuși netoxici. Evidențierea acestora poate constitui o dovadă a existenței acestora. Sarcina identificării stupefiantelor revine organelor competente în acest domeniu și anume: specialiștilor și laboratoarelor de profil, iar în caz de urgență această sarcină revine lucrătorilor vamali sau organelor de poliție, utilizând în acest scop trusa de reactivi, care utilizată corect dă rezultate bune.

În urma examinărilor stupefiantelor, specialiști pot formula urmatoarele rezultate:

Cert pozitivă;( substanța supusă examinării este stupefiant)

Cert negativă;( substanța supusă examinării nu este stupefiant)

De probabilitate;( substanța supusă examinării este probabil stupefiant)

De imposibilitate;( nu se poate stabili dacă substanța supusă examinarii este stupefiant)

Cstatarea tehnico-științifică sau expertiza toxicologică- Are drept finalitate stabilirea naturii produsului ori a substanței descoperite asupra făptuitorului, sau mai exact spus, dacă substanța ori produsul în cauză face parte din categoria drogurilor. Rezoluția motivată prin care se dispune efectuarea constatării tehnico-științifice sau expertizei toxicologice trebuie să cuprindă:

Data la care este întocmită;

Numele, prenumele, calitatea și organul din care face parte cel care solicită efectuarea expertizei;

Descrierea amănunțită a probelor sau substanțelor supuse expertizei;

Întrebările la care trebuie să răspundă expertul;

Semnătura celui care întocmește rezoluția motivată.

Îtrebările la care trebuie să raspundă specialiști sunt următoarele:

Dacă produsele sau substanțele supuse examinării fac parte din tabelele Legii 143/2000

În caz afirmativ, despre ce produse este vorba

Care este concentrația în substanța activă și puritatea probelor examinate

Dacă în raport cu numărul și natura compușilor existenți în probele analizate se poate aprecia sursa de proveniență a drogurilor

Rezultatul expertizei se consemnează într-un raport de constatare tehnico-științifică sau expertiză, care este mijloc de probă și are aceeași forța probantă ca și celelalte mijloace de probă.

Constatarea tehnico-științifică sau expertiza fizico-chimică- Acest gen de constatare tehnico-științifică sau expertiză se dispune pentru stabilirea unor urme de substanțe ori produse stupefiante pe obiectele găsite asupra unor persoane, cum ar fi: pipe, seringi, pahare, lingurițe, etc.

Acestea se efectuează, de regulă, printr-o examinare comparativă ce constă în coroborarea rezultatelor probei în litigiu cu cele obținute din examinarea probei model de comparație– proba martor- ori cu datele privitoare la caracteristicile fizico-chimice ale substanțelor, existente în literature de specialitate.

Întrebările la care trebuie să raspundă specialiști în acest caz sunt următoarele:

Dacă pe obiectele descoperite asupra anumitor persoane pot fi puse în evidență urme de droguri

În caz afirmativ, care este natura urmelor de substanță pusă în evidență

Ce componenți chimici conțin urmele de substanțe analizate, concentrația acestora în produs activ și dacă – în raport cu datele concrete- poate fi indicată sursa de proveniență, s.a.

Constatarea tehnico-științifică sau expertiza dactiloscopică. Necesitatea dispunerii unei asemenea constatări tehnico-științifice sau expertize poate apărea în situația în care pe diferite ambalaje ale drogurilor ori pe însrisurile descoperite sunt relevate, fixate, și ridicate urme papilare, iar persoanele asupra cărora au fost găsite neagă fie că au cunoscut conținutul ambalajelor, fie că au manipulat drogurile.

În acest caz specialiști vor fi ținuți să elucideze următoarele probleme:

Dacă obiectul ridicat prezintă urme de natură papilară și câte anume

Dacă urmele relevate, fixate și ridicate sunt digitale ori palmare

Care este tipul și varietatea urmelor

De la ce mână și de la ce degete provin urmele

Dacă urmele relevate, fixate și ridicate prezintă suficiente elemente de identificare

Care este mecanismul de formare al urmelor

Natura substanței cu care a fost îmbibat desenul papilar în momentul creării urmelor

Care este vechimea aproximativă a urmelor

Constatarea tehnico-științifică sau expertiza grafică și tehnică a documentelor. În timpul examinării înscrisurilor, pe lângă identificarea scriptorului sau a mașinii de scris (în prezent lucru mai puțin întâlnit întrucât tehnologia de ultima oră duce la o imposibilă identificare în cazul calcutoarelor) la care au fost dactilografiate textele în litigiu, specialiștilor li se vor cere să răspundă și la alte probleme, cum ar fi:

stabilirea autenticității și vechimii înscrisurilor;

materialul din care este confecționat suportul;

materialul cu care au fost scrise textele de litigiu;

autenticitatea ștampilelor aplicate;

stabilirea provenienței materialelor: file rupte din agende, coli de hârtie având anumite particularități de ordin calitativ, pagini din ziare străine, etc;

refacerea înscrisurilor rupte, arse, a textelor șterse sau acoperite, etc.

Declarațiile de invinuit sau inculpat

Declarațiile invinuitului sau inculpatului constituie unul din mijloacele de proba prevăzute de art. 64 din N.C.P.P. prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca proba în procesul penal. Învinuitul este persoana care cunoaște cel mai bine împrejurările în care s-a comis infracțiunea, astfel că elementele furnizate de acesta sunt deosebit de prețioase pentru stabilirea adevărului și pentru justa soluționare a cauzei penale.

În cazul infracțiunilor de trafic de droguri cei puși sub acuzare neagă cu vehemență faptul că ar avea vreo legătură cu drogurile, fie datorită că nu cunosc decât o parte a operațiunii, fie sunt amenințați cu moartea de către traficanții de droguri.

Capitolul V. Combaterea traficului și consumului ilicit de droguri prin mijloace de

drept penal

Aspecte procesuale privind cercetarea și judecarea infracțiunii de trafic și consum ilicit de droguri și precursori

Aspecte privind urmărirea și judecarea infracțiunilor la regimul drogurilor și percursorilor

Noul cod penal în Capitolul III, cuprinde dispoziții referitoare la organele de cercerare penală, la instituția livrărilor supravegheate și a procurării drogurilor și precursorilor, la cea a investigatorilor sub acoperire, la supraveghearea sistemelor de telecomunicații și informații, efectuarea percheziției, investigații medicale și, în cele din urmă judecata.

Conform art. 200 N.C.P.P. ,,urmărirea are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorului și la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată,,.

Cercetarea penală în cazul infracțiunilor de trafic de droguri și precursori este realizat de către procurori și organele de cercetare penală.

Prin Legea nr. 508 din 17 noiembrie 2004 potrivit art. 12 ali. 3, competența acestor categorii de fapte penale, le revine procurorilor din cadrul secției centrale, în condițiile în care:

Faptele care au fost săvârșite de către persoanele care aparțin unor organizații, asociații sau grupări criminale, care:

Prin activitatea lor pot aduce atingere siguranței naționale a României;

Dacă desfășoară activități infracționale cu caracter transnațional;

Ori dacă activitatea infracțională s-a realizat sau a produs rezultate în circumscripția mai multo curți de apel.

Când s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro;

Când există pericolul producerii ori s-a cauzat o tulburare importantă a relațiilor sociale

Speță: Un transportator a fost reținut după ce a fost depistat la volanul unui autotren ce conținea cuptoare electrice, la controlul de rutină în punctul de trecere a frontierei Nădlac, unde a fost depistat având în remorcă 83 de pachete, conținând aproximativ 60 kg herionă. Deși cărăușul a afirmat că nu are cunoștință de conținutul pachetelor, cunoscând doar faptul că transportă cuptoare electrice, apărarea nu a putut fi reținută pentru motivul că are obligația de a verifica și prelua marfa la sigilare. Motivându-se că lăsarea în libertate a cărăușului ar constitui un pericol concret pentru ordinea publică, asupra cărăușului s-a dispus măsura arestării preventive.

Utilizarea investigatorilor sub acoperire

Utilizarea investigatorilor sub acoperire – under-cover – sunt conseiderate cele mai eficiente modalități de luptă împotiva traficului de droguri.

În România instituția investigatorului sub acoperire este reglementată prin Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, art. 21 alin. 1 oferă procurorului posibilitatea de a autoriza folosirea investigatorilor acoperiți , în scopul descoperirii faptelor, al identificării autorilor și al obținerii mijloacelor de probă, în situațiile în care există indicii temeinici că a fost săvârșită sau se pregătește comiterea unei infracțiuni de trafic și consum de droguri.

Investigatorii sub acoperire sunt polițiști special desemnați de procurori să realizeze investigații în vederea strângerii datelor privind existența infracțiunii și identificarea făptuitorilor și acte premergătoare, sub o altă identitate decăt cea reală.

Investigatorul acoperit este definit de art.1 lit. K din Legea nr. 143/2000, constând într-un ,, polițist special desemnat să efectueze, cu autorizarea procurorului, investigații în vederea strângerii datelor privind existența infracțiunii și identificarea făptuitorilor și acte premergătoare, sub o altă identitate decât cea reală, atribuită pentru o perioadă determinată.,,

Investigatorul acoprit își desfășoară activitatea prin atribuirea unei noii identități, iar atributele sale de identificare fiind: numele, domiciliul și starea civilă. Legea procesual penală permite crearea unei identități false. Crearea identității false ridică unele probleme în ceea ce privește: instituția care va efectua noile acte de identificare, modalitatea prin care investigatorul își găsește o nouă locuință, alte rude, acoperirea cheltuielilor generate de acest mod, realizarea corespondenței dintre numărul mașinii și noua locuință. Aceste probleme pot bloca exercitarea eficientă a activității investigatorului acoperit.

Identitatea investigatorului acoperit nu poate fi dezvăluită pe parcursul investigațiilor și nici după terminarea acestora, prin excepție doar procuror,ul îi poate cunoaște adevărata identitate, cu obligația respectări secretului.

Cererea procurorului trebuie să îmbrace formă scrisă și trebuie să cuprindă următoarele date: parchetul emitent, numărul dosarului, data ți locul emiterăă, propunerea organului de cercetare penală, motivarea necesității utilizării investigatorului acoperit, organul din care face parte și identificarea sub care funcționează, durata autorizării ( aceata nu poate depăți 60 zile și poate fi prelungită pentru o perioadă de 30 zile).

Conditii necesare pentru realizarea eficientă a activitițiilor specifice ale investigatorilor sub acoperire. Conditii cu privire la investigator și la autorizare

Investigatorul acoperit trebuie să întruneasca comultativ următoarele atribuții:

Să aibă calitatea de polițist;

Să fie special desemnat să îndeplinească această activitate;

Să consimtă în acest sens;

Să existe autorizarea procurorului.

Condițiile necesare pentru autorizarea investigatorului acoperit:

Să existe indicii serioși că a fost comisă sau se pregătește să se comită o infracțiune.

Indicii trebuie să privească producerea sau pregătirea infracțiunii

Infracțiunea să nu poată fi identificată decât prin investigatorul acoperit.

Investigatorul acoperit să aibă ca scop identificarea autorilor și obținerea mijloacelor de probă

Ordonanța procurorului prin care se autorizează utilizarea investigatorului sub acopreire trebuie să cuprindă:

Indicii temeinice care justifică măsura și motivele pentru care măsura este necesară

Activitățile pe care trbuie să le realizeze investigatorul sub acoperire;

Persoanele față de care există presupunerea că au săvârșit o infracțiune;

Identitatea sub care investigatorul urmează să realizeze operațiunea;

Perioada pentru care este autorizat;

Atle mențiuni prevăzute de lege.

Un rol important în îndeplinirea misiunii investigatorului sub acoperire îl joacă persoanele de legătură, care sunt deobicei din aceeași instituții cu polițistul sub acoperire. Persoana de legătură are obligația de a aduce la cunoștința procurorului rapoarte periodice cu privire la activitatea investigatorului sub acoperire. Aceste rapoarte trebuie să cuprindă aspecte referitoare la activitatea desfășurată de agentul sub acoperire, datele și informațiile culese cu privire la infracțiunile grave săvârșite sau care urmează să fie săvârșite precum și despre făptuitor. Rapoartele de activitate ce cuprind toată activitatea se fac după fiecare misiune.

Activități specifice investigatorului sub acoperire

Activitățile executate de investigatorul sub acoperire sunt strict secrete. Datele și informațiile obținute de investigator sunt folosite numai în cauza penală pentru care investigatorul sub acoperire a fost investit de către procuror. ( art. 224 alin. 1 N.C.P.P.).

Datele obținute de către investigatorul sub acoperire pot fi folosite și în alte cauze dacă sunt conculudente și utile. ( art. 224 alin. 2 N.C.P.P.)

Investigatorul acoperit poate fi audiat ca martor, oferindui-se protecție și introducerea unei cauze justificative pentru activitatea ilicită desfășurată de către investigator, sub comanda autorității legitime.

Activitătile specifice investigatorului sunt:

Livrarea supravegheată;

Pseudo-cumpărarea;

Pseudo-vânzarea;

Flash-roll-ul (expunerea unor sume de bani investigatorului vânzător)

Investigatorul pentru a se infiltra folosește bani lichizi pentru a îl convinge pe traficant că se află în prezența unei persoane de încredere, suma trebuie să se raporteze la situația ofertei la acel moment. Pentru ca substanțele ilicite să fie procurate în mod legal, cumpărătorul trebuie să aibă calitatea de investigatorcsau calaborator al acestuia, precum și să existe o autorizare a procurorului. Substanțele trebuie procurate în scopul descoperirii activităților infracționale și identificarea persoanelor implicate.

Limitele activităților specifice investigatorilor sub acoperire

Operațiunea sub acoperire trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

Secretul operațiunii- investigatorul disimulează calitatea sa de polițist;

Viclenia operațiunii- investigatorul va construii un scenariu imaginar pentru a câștiga încrederea traficanților;

Interacțiunea sau infiltrarea- investigatorul va lua contact cu autorul infracțiunii;

Limitele activităților investigatorului sub acoperire presupun următoarele criterii:

Scopul activității;

Momentul în care investigatorul poate acționa;

Interzicerea mijloacelor de constrângere în vederea obținerii probelor incriminatoare.

Investigatorul sub acoperire nu are dreptul de a administra probe prin strategii de rea-credință dacă prin aceste mijloace se aduce atingere dreptului persoanei la un proces echitabil sau la viața privată. Investigatorul provocator se poate găsi în una din situațiile: provocarea reala (cand provocatorul îl îndeamnă pe provocat să comită o activitate ilicită), provocarea simulată (când agentul provocator nu poate fi pedepsit deoarece nu a urmărit realizarea infracțiunii).

Spețe:

În cauză Shannon c. Marii Britanii, reclamantul a solicitat executarea probelor obținute de către terț (jurnalist), însă instanța a respins cererea sa, pe motiv că proba nu este provocată, iar probele nu aduc atingere echitabilității procesului.

Curtea a stabilit că, deși nu se poate exclude faptul că mijloacele de probă obținute de către un particular prin înșelarea unei persoane pot conduce uneori la o lipsă de echitate a procedurii, în speță, reclamantul s-a oferit să facă rost de droguri și niciodată în cursul procesului nu a afirmat că cele expuse în fața instanței nu corespundeau adevărului.

O altă cauză relevantă este cea a Vaniane c. Rusiei, Curții Europene a Drepturilor Omului apreciind că există o inechitabilitate în administrarea probelor cauzei , deoarece poliția apelând la un martor colaborator, a organizat un ,,test de vânzare,, respectiv o simulare a vânzării unei cantități de droguri, în scopul dării în vileag a reclamantului, poliția neavând nicio probă anterioară din care ar fi rezultat că reclamantul era dealer de droguri.

În cauza Khoudobine c. Rusiei, Curtea Europeană a apreciat că, atunci când reclamantul susține provocarea, instanțele judecătorești sunt obligate să analizeze cu atenție cauza, deoarece orice probă obținută prin intermediul provăcării polițienești va trebui exclusă, mai ales în condițiile în care operațiunea s-a desfășurat în lipsa cadrului legal sau a unor garanții pentru a evita eventuale abuzuri ale agenților provocatori.

Livrările supravegheate

În vederea obțineii de probe complexe pentru infracțiunile grave, instrumentele internaționale și europene permit statelor membre să folosească tehnici speciale de investigare ( livrările supravegheate, utilizarea investigatorilor sub acoperire, interceptarea și înregistrarea convorbirilor, supravegherea video, audio, percheziția domiciliară, corporală, a trimiterilor poștale, accesul intr-un sistem informatic etc.

Reglementare legală

Livrările supravegheate sunt un instrument creat recent și au ca obiect identificarea și descoperirea întregului lanț infracțional. Livrarea supravegheată a fost introdusă pentru prima dată în Convenția din 1988 contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, art. 11 presupune, părțile iau măsurile necesare, ținând cont de posibilitățile lor, pentru a permite recurgerea adecvată la livrări supravegheate pe scară internațională, pe bază de acorduri sau angajamente pe care le-au încheiat, în scopul identificării indivizilor implicați în infracțiunile stabilite de convenție și de a începe urmăririle împotriva lor.

Legea nr.143/2000 art.1 lit. J prevede instituția livrării supravegeate ca fiind metoda folosită de instituțiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea și sub controlul procurorului, care constă în permiterea trecerii sau circulației pe teritoriul țării de droguri ori percursori, suspecți de a fi expediați ilegal, sau de substanțe care au înlocuit drogurile ori percursorii, în scopul descoperirii activităților infracționale și al identificării persoanelor implicate în aceste activități.

Potrivit art. 20 din Legea nr. 143/2000, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate autoriza, la solicitarea instituțiilor sau organelor sau a organelor legal abilitate, efectuarea de livrări supravegheate, cu sau fără substituirea totală a drogurilor ori a percursorilor.

Conditii esențiale desfășurării legale a livrărilor supravegeate. Realizarea livrărilor supravegheate

Pentru realizarea livrărilor supravegheate sunt necesare întrunirea unor condiții:

Existența solicitării prealabile a instituțiilor sau autorităților competente.

Autorizarea procurorului, competența materiala revenindui procurorului-șef (pentru emiterea autorizării procurorului îi sunt oferite : informații sau date referitoare la solicitarea de a efectua livrarea supravegheată din partea autoritățiilor competente, date privitoare la calitatea și tipul substanțelor, informații cu privire la punctul de trecere a frontierelor de stat, etc).

Livrarea supravegheată se realizează cu îndrumarea procurorului D.I.I.C.O.T. pentru o coordonare eficientă.

După locul desfășurării livrării se poate identifica dacă livrarea supravegeată este internă (descoperirea acțiunii infracționale de către țara de destinație), livrarea supravegheată externă (presupune descoperirea acțiunii infracționale de către autoritățile altor state decât cele din țara de destinație).

Potrivit art. 20 din Legea 143/2000 livrarea supravegheată se poate realiza cu sau fără substituirea totală a drogurilor sa a precursorilor.

Livrarea supravegheată cu substituirea totală sau parțială a drogurilor- presupune înlocuirea drogurilor cu substanțe asemănaătoare.

Livrările supravegheate fără substituirea drogurilor sau a percursorilor- se desfășoară fără înlocuirea drogurilor, transportul fiind interceptat de către poliție.

Accesul și supravegherea sistemelor de telecomunicații sau informatice

Conditii necesare pentru autorizarea accesului și supravegherii sistemelor de telecomunicații sau informatice

Conditiile sunt necesare a fi întrunite comultativ:

Existența unor date sau indicii temelnice cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni cu privire la regimul drogurilor și percursorilor.

Existența unei solicitări, din partea organului de urmarire penală sau a procurorului.

Autorizarea interceptării și înregistrarea convorbirilor.

Autorizarea interceptării și înregistrarea convorbirilor pentru stabilirea situației de fapt sau pentru că identificarea sau localizarea participanților nu poate fi făcută prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult întârzială.

Intervalul de timp pentru care a fost dispusă autorizarea.

Interceptarea și înregistrarea poate fi dispusă și în cazul procedurii dări în urmărire.

Procedura interceptării și înregistrării

Potrivit art. 91 alin. 1 din N.C.P.P. realizarea interceptării și a înregistrării îi revine personal procurorului care efectuează urmărirea penală.

Persoanele solictate la realizarea interceptării sau înregistrării sunt obligate să păstreze secretul, iar în caz de divulgare aceștia vor răspunde potrivit legi.

În cadrul interceptari sau înregistrări se înregistrează convorbiri ce nu au legătură cu cauza urmărită penal, pentru a identifica participanți, aceste convorbiri vor fi arhivate la sediul parchetului, în locuri speciale. Înregistrările convorbirilor vor fi șterse odată cu soluționarea cauzei, iar în acest caz va fi întocmit un proces-verbal. Înregistrările pot fi utilizate și în alte cauze, dacă din înregistrări rezultă săvârșirea sau pregătirea altei infracțiuni. Convorbirile cu privire la fapt săvârșită vor fi redate de către procuror într-un proces-verbal. Dacă convorbirile au avut loc într-o altă limbă, vor fi traduse cu ajutorul unui interpreț.

Când instanța este sesizată, înregistrările se păstrează la grefa instanței , acestea fiind la dispoziția instanței.

Procurorul are obligația de a aduce la cunoștința pârâtului procesele-verbale precum și înregistrările convorbirilor.

Suportul pe care sunt înregistrările va fi arhivat la sediul parchetului în conformitate cu art. 91 alin. 6 N.C.P.P. după arhivare, suportul de imprimare a convorbirilor va fi consultat sau copiat în cazul reluării cercetărilor sau într-o altă cauză.

Capitolul VI. Supravegherea traficului de stupefiante

Supravegherea informativă

Această activitate se realizează în mai multe estpe și anume: receptarea și verificarea informațiilor, stabilirea surselor de informații, planificarea activităților informativ-operative, care duc în caz afirmativ la continuarea anchetei sau în caz negativ la încetarea acesteia.

Primirea informațiilor

Organele de cercetare penală află despre o persoană sau despre un grup de persoane că sunt implicați într-o activitate ilicită privind drogurile. Informațiile provin de regulă de la un departament al serviciilor de poliție, un serviciu antidrog sau de la o unitate specială. Organele de cercetare au atribuția de a ancheta orice informație privind drogurile, tinând cont de sursa și de condițiile în care a fost primită informația. Organul antidrog după ce a efectuat evaluarea trebuie să verifice personal informația, fără a ține cont de sursa de la care provine. După terminarea verificării organele de cercetare vor continua ancheta.

Planificarea activităților informativ-operative

Modul de planificare al operațiunilor depinde întotdeauna succesul sau eșecul acestora. În funcție de obiectivul operațiunii informativ-operative se stabilește astfel natura și nivelul de supraveghere informative vor fi diferite dacă suspectul este toxicoman, vânzător- intermediar sau traficant de droguri. Ca urmare a planificării trebuie luate în considerare următoarele aspecte:

efectivul disponibil, în funcție de care se stabilește tipul de supraveghere și tipul de strategii ce trebuie folosite;

o evaluare realistă a fondurilor operaționale puse la dispoziția poliției, necesare cumpărării de droguri;

o estimare a timpului ce poate fi consacrat cauzei respective;

felul mijloacelor tehnico-operative ce vor fi puse la dispoziția polițistului antidrog și perioada în care le va putea folosi;

sursele suplimentare de informare disponibile, respectiv declarațiile martorilor, și datele cu caracter public ce trebuie evaluate pentru a confirma și corobora datele existente;

instruirea și dirijarea colaboratorilor poliției pentru a penetra în anturajul persoanelor investigate.

Suresele suplimentare de informații

În timpul verificărilor referitoare la persoanele suspectate de trafic și consum de droguri, trebuie evaluate următoarele baze de date:

fișa de evidență locală a suspecților;

fișierele amprentelor digitale;

dacă cei suspectați figurează în evidențele poliției ca urmăriți locali sau genereli;

registrele de evidență a titularilor permiselor de port armă;

verificarea suspecților dacă au antecedente penale;

registrele de evidență a cazurilor;

surse din alte domenii deinteres social (bănci, Camera de Comerț și Industrie, Garda Financiară. Unutăți Economice, S.R.I., etc);

Investigația

Investigația este o formă de căutare a informațiilor, aceasta poate fi tactică, operativă și strategică.

Investigația tactică presupune strângerea de noi date pentru a fi imediat folosite în anchetă.

Investigația operativă presupune asamblarea informațiilor în scopul de a sprijini operațiunea de detectare sau reprimare împotriva unei organizații de traficanți de droguri.

Investigația strategică presupune strângerea de informații și formularea unei strategii asupra principalelor aspecte ale situației.

Supravegherea operativă

Supravegherea operativă presupune o observare secretă sau continuă sau care se efectuează, la intervale periodice de timp, asupra persoanelor sau vehiculelor, în vederea strângerii de informații privind activitatea și identitatea persoanelor implicate în traficul de droguri. Supravegherea operativă este metoda cea mai eficientă și care dă rezultate spectaculoase în documentarea despre o persoană suspectată de trafic și consum de droguri.

Supravegherea operativă se dispune cel mai adesea pentru a identifica sursele, consumatorii, traficanții și deținătorii de droguri.

Supravegerea este de trei feluri:

Supravegherea mobilă- atunci când anchetatorul, anchetează o persoană care se deplasează pe jos sau cu un autovehicol;

Supravegherea statică- atunci când anchetatorul, supravegherază o persoană aflată continuu într-un punct fix;

Supravegherea electronică- atunci când anchetatorul, supraveghează o persoană prin interceptarea convorvirilor telefonice sa a discuțiilor cu voce tare.

Supravegerea operativă se desfășoară împreună cu alte activități , atât în faza de strângere a informațiilor precum și în faza actelor pregătitoare, a urmăririi penale până chiar în momentul prinderii infractorilor.

Capitolul VII. Prevederile legislative privind traficul și consumul ilicit de droguri

Chiar dacă pe parcursul lucrării am mai facut referire la mijloacele și metodele utilizate în lupta antidrog, pentru a înțelege cum se apică acestea în mod concret, vom face referire în continuare la articolele de lege care prevăd infracțiunile de trafic și consum ilicit de droguri.

Legea 143/2000 prevede diferite infracținui la regimul drogurilor, vom reda în continuare doar articolele ce reglementează în mod strict doar traficul și consumul ilicit de droguri.

Art. 2

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Dacă faptele prevăzute la alin. 1 au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

Art. 3

Introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

Dacă faptele prevăzute la alin. 1 privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

Art. 4

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, cumpărarea, sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

Dacă faptele prevăzute la alin. 1 privesc droguri de mare risc pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani.

În cuprinsul articolelor legiuitorul a avut în vedere pe lângă producerea, traficul și consumul ilicit de droguri și activități pentru a reduce interpretarea legi de către avocați care recurg la diferite activități pentru a își scăpa clienții.

Deși legea pevede pedepse destul de mari, cei care o încalcă nu sunt deloc speriați de acestea datorită câștigurilor rapide și substanțiale pe care le obțin în urma traficului de droguri.

Capitolul VIII. Spețe

Speța nr.1

La sfârșitul lunii mai a anului 2005, un ofițer din cadrul Compartimentului Antidrog al Brigăzii Cluj-Napoca, ce își desfășura activitatea pe raza municipiului Baia Mare, județul Maramureș, a fost informat de unul din colaboratorii săi că într-una din discotecile acelei localități, sunt distribuite pastile de MDMA respectiv Ecstasy de către patru tineri, F.C., S.D., R.P., și D.C., pentru suma de 15 lei pastila. Totodată s-a stabilit că și cei patru suspecți consumă astfel de droguri.

Având aceste date ofițerul a obținut în mod conspirat prin intermediul colaboratorului său, două astfel de comprimate pe care le-a trimis Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor-Precursori din cadrul I.G.P.R., pentru a stabili cu exactitate dacă substanța activă se încadrează în categoria drogurilor.

După primirea rezultatelor de la laborator care a confirmat că este vorba despre pastile de Ecstasy, ofițerul a întocmit un proces-verbal de efectuare a actelor premergătoare, s-a prezentat cu documentația la procurorul competent pentru a se începe urmărirea penală împotriva celor patru traficanți, și a solicitat intoducerea în cauză a unui investigator sub acoperire, pentru a comanda o cantitate mai mare de droguri și prinderea în flagrant a autorilor și a altor persoane implicate.

Prin intermediul colaboratorului său, lucrătorul anti-drog a reușit să infiltreze în organizație investigatorul sub acoperire sub numele de ,,Igor,, cetățean moldovean care ar fi interesat să cumpere o cantitate mai mare de droguri.

În decursul acestei etape au avut loc mai multe întâlniri pe raza municipiului Baia-Mare pentru a fi efectuată tranzacția, timp în care persoanele suspecte au fost supravegheate operativ atât prin acțiuni de filaj cât și prin înregistrări pe bandă magnetică a convorbirilor telefonice în baza autorizației emise de procuror.

După aceste întâlniri la începutul lunii iunie Igor a stabilit cu cei patru suspecți o întâlnire în benzinăria din localitatea Ileana județul Slaj unde urma să aibă loc cumpărarea unui număr de 200 de pastile Ecstasy.

Având toate aceste date lucrătorii Biroului Antidrog s-au deplasat la data stabilită în locul respectiv unde cei patru au fost prinși în flagrant în timp ce intenționau să comercializeze investigatorului acoperoit cele 200 comprimate Ecstasy.

În urma cercetărilor s-a stabilit că pastilele erau primite de la numitul C.M., creierul organizației, care le obținea de la diferiți intermediari din occident, iar celor cinci li s-au recoltat și probe biologice al căror rezultat afirmativ coroborat cu declarațiile martorilor și testările poligraf au dus la concluzia că sunt pe lângă distribuitori și consumatori de droguri, fapte prevăzute și pedepsite de art. 2 alin.2 din Legea 143/2000.

În concluzie, în acest caz au fost utilizate următoarele mijloace: colaboratorul care a avut un rol esențial în furnizarea primelor informații și obținerea de probe, supravegherea informativ-operativ ce a ajutat la cunoașterea și modalitatea de organizare și funcționări a grupului și introducerea în cauză a investigatorului acoperit care a contribuit decisiv la prinderea în flagrant a celor patru infractori.

Speța nr.2

În cursul lunii septembrie 2001 ofițerii Compartimentului Antidrog Cluj au obținut informații despre numitul W.A. elev la un liceu din Cluj-Napoca, că distribuie droguri, respectiv pastile de ecstasy în cluburile din municipiul Cluj-Napoca. Tot informativ s-a stabilt că acesta este ajutat de către N.M. și M.C. studenți la U.B.B. din Cluj-Napoca care îi găseau acestuia clienți. Acest lucru a fost confirmat de către unul din colaboratorii polițiștilor care a obținut o pastilă ecstasy cu logo-ul ,,ARMANI,, de la unul din cei trei, comprimat care la cumparatcu suma de 35 lei.

Comprimatul a fost timis Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor-Precursori din cadrul I.G.P.R. care în urma analizei de laborator au confirmat că pastila este drog respectiv că aceasta conține MDMA.

În acest caz nu s-a reușit supravegherea mijloacelor electronice a celor în cauză, astfel că s-a trecut la supraveghere operativă a acestora care a durat circa o lună de zile. În timpul acestei supravegheri s-a stabilit că cei trei erau în legătură cu M.I. student la Facultatea de Agronomie din Cluj-Napoca, proprietarul unui autoturism marca Opel Kadett de culoare roșie. La prima vedere se părea că acesta din urmă ar fi principalul dealer de droguri fără a avea însă certitudinea acestui lucru.

Întrucât nu s-a reușit obținerea de noi informații și date, prin intermediul colaboratorului s-a reușit introducerea în primă fază a unei alte persoane de încredere, iar apoi prin acesta a fost introdus un investigator sub acoperire, persoana de încredere fiind scoasă din cauză.

Procurorul a emis autorizația pentru investigatorul acoperit pe timp de 60 zile, polițistul desfășurându-și activitatea sub numele conspirativ DOLO, perioadă în care acesta s-a întâlnit de mai multe ori cu W.A. omul de încredere a lui M.I. și coordonatorul celorlalți doi traficanți N.M. și M.C.

La începutul lunii octombrie 2001 /dolo i-a cerut lui W.A. 20 pastile Ecstasy pe care intenționa să le compere cu suma de 600 lei. Stabilind înțelegerea W.A. i-a spus lui DOLO că îi ca aduce marfa a doua zi în jurul orei 14, urmând să se întâlnească în varul ,,BAHIA,, de pe strada Iuliu Maniu din Cluj-Napoca.

După stabilirea acetor aspecte ofițerii Compartimentului Antidrog sub îndrumarea directă a procurorului au hotărât organizarea prinderii în flagrant a numitului W.A. astfel ca investigatorul acoperit era trims la întâlnire, iar după ce vedea marfa urma să iasă din bar sub pretextul că pleacă după bani timp în care ceilalți polițiști să-l prindă pe traficant. La data și ora stabilită operațiunea a decurs precum planului însă pe lângă W.A. au fost depistați si colaboratori acestuia N.M. și M.C. care îl însoțeau.

Cele 20 pastile de tip Estasy au fost găsite într-un pachet de țigări ,,PallMall,, ascuns intr-o cutie de lemn pentru jocul de table care se afla într-o nișă decorativă a barului.

W.A. fiind întrebat de către procuror de unde are pastilele de Ecstasy a fost de acord să colaboreze și-a făcut un denunț în baza art. 15 din Legea 143/2000 recunoscând că are pastilele de la M.I. W.A. l-a apelat telefonic pe M.I. și i-a spus că are nevoie urgentă de 100 pastile ecstasy și că urmează să se întâlnească în barul ,,Bahia,, în aproximativ 45 minute. Datorită acestui fapt lucrătorii Biroului Antidrog după ce M.I. a sosit la fața locului cu autoturismul său marca Opel Kadett, au blocat strada Iuliu Maniu, iar în urma percheziției autoturismului au găsit într-un săculeț de culoare roșie 200 pastile ecstasy cu logourile ,,Armani, Euro, Pokemon,,. M.I. fiind întrebat de unde are drogurile a declarat că le are de la un cetățean străin pe care nu-l cunoaște decât din vedere și care nu mai este în țară.

Cele 220 de pastile ecstasy au fost înaintate Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor-Precursori, care în urma analizei de laborator a confirmat ca acestea conțin MDMA substanță prevăzută în tabelul 2 din Legea 143/2000.

În concluzie, în acest caz au fost utilizate următoarele mijloace: supervegerea operativă, colaboratorii și investigatorul acoperit care a contribuit decisiv la anihilarea unei mici rețele de traficanți de droguri.

Locul din bar în care au fost descoperite cele 20 pastile Ecstasy

Cele 20 pastile Ecstasy descoperite

Autoturismul utilizat de către traficant

Locul unde a fost găsit săculețul ce conținea pastilele Ecstasy

Cele 200 pastile Ecstasy descoperite în autoturism

Speța nr.3

La sfârșitul anul 2000 în municipiul Zalău, județul Sălaj, și-a stabilit reședința cetățeanul olandez K.J. de 51 de ani, care la intrarea în țară a declarat că este om de afaceri. Acesta locuia împreună cu concubina sa G.P. medic stomatolog din aceeași localitate. Imediat după sosirea în țară acesta a efectuat mai multe deplasări în localitatea Româneși, judeșul Sălaj fiind interesat să ia în arendă o suprafață mare de teren agricol. Astfel l-a contactat pe M.A. care a fost dispus să încheie afacerea deoarece cetățeanul olandez oferea un preț foarte mare. În urma discuțiilor cetățeanul olandez K.J. i-a spus lui M.A. că dorește ca pe terenul respectiv, să cultive printre cultura de porumb a proprietarului, o plantă medicinală foarte căutată în Olanda fără să precizeze despre ce fel de plantă este vorba.

La începutul anului 2002 K.J. a introdus în țară cu autocamionul său, o cantitate mare de semințe de cannabis și oinstalație de climatizare în vederea cultivării acestora. La început semințele au fost cultivate în ghivece pentru flori, astfel că în perioada ianuarie-aprilie 2002 în podul casei lui M.A. a amenajat o seră unde au fost cultivate semințele de cannabis. M.A. realizând despre ce este vorba s-a desistat de activitatea infracțională și a sesizat organele antidrog despre intențiile lui K.J.

Deoarece nu se putea proba intenția cetățeanului olandez de a planta cannabis, s-a trecut la supravegherea informativ-operativă a acestuia, a imobilului său și a culturii, în acest sens au fost obținute autorizații de la parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru înregistrări audio (interceptarea telefoanelor folosite de către K.J.) și video (filmarea activității lui K.J și a culturii de cannabis). După ce semințele de cannabis au fost plantate pe terenul stabilit, cultura de cannabis a fost supravegheată și filmată la diferite intervale de timp până în momentul culegerii.

Plantele de cannabis au fost colese cu ajutorul mai multor persoane pe care K.J. le-a plătit atât pentru munc depusă cât și pentru confidențialitate, astfel că plantele femelă de cannabis care conțin o concentrație mai mare de THC (tetrahidrocanabinol), au fost puse la uscat în aceeași seră amenajată în podul casei lui M.A. Ofițerii Antidrog au descoperit că K.J a fost arestat de autoritățiile din Africa de Sud pentru trafic și consum de droguri. Cannabisul uscat a fost mărunțit, iar apoi a fost introdus în saci mici de plastic, iar apoi transportată în Olanda cu ajutorul unui autoturism marca Opel Vectra prevăzut cu instalație de gaz în rezervorul căreia trebuia depozitată și transportată marfa. Pentru a beneficia de un moment operativ prielnic, colaboratorul M.A., i-a anunțat într-una din zile pe ofițerii antidrog că a fost vizitat de K.J. care și-a confecționat două țigări cu cannabis și că se deplasează în municipiul Zalău unde avea intenția să le comercializeze unor elevi de liceu în ideea de a testa piața românească și pentru a nu risca să treacă granița cu drogurile în autoturism. Având aceste date polițiști l-au oprit în trafic în municipiul Zalău pe K.J. iar în urma percheziției automobilului au fost găsite cele două țigări confecționate artizanal, cu cannabis. Ulterior s-a efectuat o percheziție la domiciliul lui M.A. unde au fost găsite cantitatea de 180 kilograme de cannabis.

Acest caz evidenșiază prevederile Legii 143/2000 privind cultivarea drogurilor. Legislația actuală dorește să stopeze cultruile ilicite. Mijloacele utilizate în acest caz sunt urmatoarele: Denunțul lui M.A. care a devenit ulterior colaborator al poliției și care a fost un pas important în descoperirea activității infracționale a lui K.J., iar celelalte metode au fost supravegherea operativă, informativa, interceptările audio-video, perchezițiile, etc.

Lanul de porumb unde a fost cultivat cannabis-ul

Vedere de ansamblu a lanului de porumb unde s-au cultivat plantele de cannabis

Plantele de cannabis puse la uscat în podul casei

Cetățeanul olandez și autoturismul în care se aflau țigările cu cannabis

Speța nr. 4

La începutul anului 2002 ofițerii Antidrog din cadrul Brigăzii cluj-Napoca, în urma unor date și informații au stabilit existența pe teritoriul Rmâniei a unei organizații de traficanți de droguri (respectiv heroină) ce transportau cu autoturisme proprietate personală sau închiriate. Cantitățile de heroină având destinați diferite din București cu destinația Olanda. Fapt pentru care s-a trecut la supravegherea informativ-operativă sub supravegherea procurorului din cadrul DIICOT- Serviciul Teritorial Cluj.

Până în luna mai 2002 persoanele în cauză și autoturismele acestora au fost supravegheate, iar apoi s-a reușit introducerea unui investigator sub acoperire. În urma activitățiilor desfășurate de acesta s-a stabilit că la începutul lunii iulie 2002 urmează să intre în țară prin vama Petea, numita G.A. cu autoturismul marca VW Golf Cabrio care avea asupra sa suma de 500.000 de euro, sumă ce însemna contravaloarea unei cantități însemnate de heroină.

Tot cu ajutorul investigatorului sub acoperire s-a stabilit că aceasta urma să se deplaseze de la Cluj-Napoca la București de unde trebuia să ia marfa. Modalitatea de încărcarea a heroinei în autoturismul special ameajat pentru transport de droguri a fost ca G.A. se caza la un hotel din București, unde era contactată de o persoană necunoscută căreia îi preda autovehicolul pentru două zile, timp în care acesta era încărcat cu droguri, după restituirea acestuia G.A. urma să depună bani într-un cond al unei bănci din București.

Având aceste date, după ce a intrat în țară la data de 02.07.2002 autoturismul condus de G.A. a fost supravegheat timp de trei zile, iar la data de 05.07.2002 la ora 6, aceasta s-a prezentat la punctul de trecere a frontierei Petea cu intenția de a se deplasa spre Ungaria și apoi spre Olanda. În urma percheziției efectuate a fost găsită cantitatea de 40 kilograme heroină ambalată în pachete învelite în staniol, iar apoi lipite cu bandă adezivă de culoare maro, fiecare pachet conținând circa 500 grame de heroină. În momentul depistării marfa a fost testată cu trusa de narcotest, iar rezultatul testului a fost pozitiv pentru heroină, iar cantitatea rămasă a fost trimisă Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor-Precursori care după ce a confirmat că marfa este heroină a distrus cantitatea rămasă.

Metodele utilizate în acest caz sunt următoarele: investigatorul sub acoperire care a fost un pas important în descoperirea infracțiuni.

Autoturismul în care a fost descoperită heroina

Pachetele conținând heroină în momentul descoperirii lor

Locul în care a fost disimulată heroina

Pachetele ce conțineau heroină și care au fost descoperite în autoturismul VW Golf Cabrio

Speța nr. 5

În Cursul anului 2000 ofițerii Antidrog Cluj au obținut date și informații deptre numitul P.A. că deși nu are un loc de muncă duce o viață prosperă întrucât ,,spală bani,, proveniți din traficul de droguri. În perioada 2000-2002 s-a stabilit că acesta conduce o rețea de trafic internațional de droguri din care făceau parte atăt persoane din Cluj căt și cetățeni străini.

La începutul anului 2002 s-a reușit introducerea în cauză a unui investigator sub acoperire, iar Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a emis autorizația de înregistrare a convorbirilor telefonice a unora din membrii rețelei.

În cursul luni septembrie 2002 investigatorul sub acoperire a furnizat informația conform căreia autoturismul marca VW Vento aparținând lui F.D din Cluj-Napoca, acesta este prevăzut cu lăcaș special amenajat sub bara de protecție din partea din spate. Cu acet autoturism F.D. în perioada 2000-2002 a efectuat mai multe transporturi de heroină pe care o transporta din București până în Olanda.

Tot în această perioadă s-a stabilit că în data de 15.09.2002 F.D. urmează să se deplaseze din nou la București de unde trebuia să ia marfa și să o transporte până la Amsterdam.

Ajuns la București F.D. se caza la un hotel unde era contactat de o persoană de legătură căreia îi înmâna cheile autoturismului său și astepta 2-3 zile până când autoturismul era încărcat. Bani proveniți din vânzarea heroinei erau îndreptați către traficanți din Turcia și către cei din România.

La data de 18.09.2002 reîntors din București F.D. a rămas o noapte la domiciliul său, iar în ziua de 19.09.2002 la ora 13 s-a deplasat cu autovehicolul încărcat cu heroină către vama Borș. Pe toată perioada deplasării autoturismul a fost supravegheat, iar în momentul în care F.D. s-a prezentat la punctul de trecere a frontierei Borș cu intenția de a părăsi țara a fost oprit pentru control. În urma acestui control s-au adeverit datele și informațiile ofițerilor Antidrog în autoturism găsindu-se cantitatea de 50 kilograme de heroinăn 100 pachete, fiecare pachet cântărind circa 500 grame heroină fiecare.

Metodele utilizate în acest caz sunt următoarele: investigatorul sub acoperire și interceptarea convorbirilor telefonice pe bandă magnetică.

Autoturismul VW Vento în care s-a descoperit heroina

Locașul de sub bara de protecție din spate , unde erau ascunse pachetele

conținând heroină

Pachetele de heroină în locașul special amenajat

Pachet desigilat pentru testarea cu trusa narco-test

Cele 100 pachete conținând heroină

Speța nr.6

La sfârșitul anului 2002 începutul anului 2003 ofițerii antidrog au obținut informații care arătau faptul că numitul V.G. din Cluj-Napoca este cel mai important dealer de pastile Ecstasy de pe raza municipiului. În baza unor date s-a stabilit că în perioada 15.11.2002-20.11.2002 acesta urmează să se deplaeze împreună cu V.N. cu autoturismul acestuia în Olanda de unde de unde se aprovizionează cu comprimate MDMA. Datorită acestui fapt, ofițerii Antidrog Cluj au anunțat autoritățile din Germania despre intenția celor doi, astfel că în data de 17.11.2002 în timp ce se întorceau din Olanda, la granița dintre Germania și Austria autoturismul condus de V.N. a fost oprit pentru control. În urma controlului au fost găsite în autoturism 2000 de pastile de Ecstasy inscripționate cu logo-ul ,,MICKIE MOUSE,,. V.N. fiind aresta de Poliția germană întrucăt a declarat că pastilele nu îi aparțin și că V.G. nu avea cunoștință despre acestea.

Reîntors în țară V.G. și-a continuat activitatea infracțională obținând pastile de tip Ecstasy de la alte surse, fapt pentru care Parchetul de pe lângâ Curtea de Apel Cluj a emis autorizații pentru înregistrarea pe bandă magnetică a convorbirilor acestuia șă a altor colaboratori din rețeaua acestuia. În data de 07.02.2003 obținând toate probele necesare, procurorul competent a dispus efectuarea unei percheziții la domiciliul lui V.G. unde au găsit 450 comprimate Ecstasy inscripționate cu logo-ul ,,ELEFANT,,.

În urma acestei acțiuni au fost arestați de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj cinci dintre capii tețelei de traficanți de droguri, identificași și audiați un numar de aproximativ 80 de consumatori.

Vedere de ansamblu a intrării în pivnița în care s-au descoperit drogurile

Vedere de ansamblu din interiorul pivniței în care au fost descoperite drogurile

Aspecte din momentul deschiderii recipientului care conținea drogurile

Vedere de ansamblu a recipientului , în care se observă și comprimatele MDMA

Vedere în detaliu cu recipientul și cele 447 comprimate MDMA

Speța nr. 7

În cursul luni august a anului 2004 ofițerii Antidrog din municipiul Baia-Mare din cadrul Brigăzii Cluj-Napoca au obținut informații despre numitul P.C.V. că deține o cantitate mai mare de droguri și anume comprimate de ecstasy pe care le comercializează în cluburile din municipiul Baia-Mare. Prin intermediul colaboratorului sub acoperire cu numele de cod ,,PAUL,, a fost pus în legătură cu numitul P.C.V. investigatorul sub acoperire cu numele de cod ,,CLAUDIU,,. Cu ocazia acetei întâlniri investigatorul ,,CLAUDIU,, a cumpărat de la traficant un număr de 10 comprimate de Ecstasy de culoare roz ce aveau imprimate logo-ul ,,LOVE,,. Pentru aceste droguri ,,CLAUDIU,, a achitat suma de 6 Euro bucata, respectiv suma de 200 lei.

Cei doi au rămas înțeleși că în cazul în care ,,marfa,, este de bună calitatea urmează să efectueze o tranzacție cu privire la o cantitate mai mare de droguri.

Cele 10 comprimate au fost înaintate Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor-Precursori din cadrul Brigăzii Cluj-Napoca, în urma analizelor de laborator a rezultat că au substanță activă MDMA substanță prevăzută în tabelul II anexa la Legea 143/2000.

În aceste condiții investigatorul sub acoperire l-a contactat telefonic pe P.C.V. și i-a spus că este dispus să cumpere toată cantitatea de droguri pe care o mai are. La începutul lunii septembrie 2004 cei doi s-au întâlnit în raza municipiului Baia-Mare și au încheiat tranzacția, astfel că s-a reușit cumpărarea de la treficant a unei cantități de 115 compimate de Ecstasy de culoare roz cu logo-ul ,,LOVE,, pentru care s-a achitat suma de 700 de Euro.

În aceste condiții P.C.V. i-a promis investigatorului ,,Claudiu,, că în cursul lunii octombrie se va deplasa în Amsterdam- Oșanda de unde va procura de la un prieten olandez pe nume B.P.K. o cantitate de aproximativ 5000 sau 10.000 cantitate Ecstasy.

Cei doi au stabilit că vor ține legătura telefonic, iar în momentul în care drogurile vor fi aduse în țară de către P.C.V. investigatorul ,,CLAUDIU,, va fi anunțat și se vor întâlni pentru a încheia tranzacția.

La începutul lunii decembrie 2004 P.C.V. apărăsit țara împreună cu fratele său P.I.F. și s-au reîntors în data de 22.12.2004, iar în data de 24.12.2004 în jurul orei 9:00, P.C.V. l-a contactat telefonic pe investigatorul ,,CLAUDIU,, și i-a spus să pregătească suma de 30.000 de Euro pentru drogurile pe care le-a adus, stabilind să se întâlnească în aceeași zi în municipiul Baia-Mare.

În jurul orei 18:00 cei doi s-au întâlnit în Baia-Mare, iar în jurul orei 22:00 după mai multe negocieri, P.C.V. împreună cu fratele său P.I.F. au fost prinși în flagrant de către ofițerii antidrog din cadrul Brigăzii Cluj-Napoca, în timp ce încercau să vândă investigatorul sub acoperire cantitatea de 5000 comprimate de Ecstasy de culoare albă ce aveau imprimate logo-ul ,,ARMANI,,.

DIICOT-Serviciul Teritorial Cluj a dispus reținerea pe o perioadă de 24 de ore a celor doi, iar în data de 25.12.2004 inculpații au fost prezentați Tribunalului Cluj care a dispus arestarea preventivă a numiților P.C.V. și P.I.F. pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

Metodele utilizate în acest caz sunt următoarele: utilizarea investigatorului sub acoperire, interceptarea convorbirilor telefonice și supravegherea informativ-operativă care au fost esențiale în depistarea și tragerea la răspundere a făptuitorilor.

Cele 10 comprimate de ecstasy cumpărate de la P.C.V.

Cele 5000 de comprimate de ecstasy ridicate de la numiții P.C.V. și P.I.F.

Speța nr.8

La începutul anului 2006, ofițerii antidrog din cadrul Brigăzii Cluj-Napoca, au obținut informații despre numitul C.C.O. că distribuie cannabis și comprimate de Ecstasy în cluburile din municipiul Cluj-Napoca. În cauza DIICOT- Serviciul teritorial Cluj a autorizat un colaborator sub acoperire cu numele de cod ,,MIRICIOCU,, care în luna februarie 2006 a reușit să cumpere de la C.C.O. 3 comprimate de Ecstasy de culoare roz cu logo-ul ,,DELFIN,,.

În luna martie 2006 a fost autorizat în cauză investigatorul sub acoperire cu numele de cod ,,ADI,, care a fost introdus în anturajul numitului C.C.O. de către colaboratorul ,,MIRCIOCU,,. Investigatorul ,,ADI,, a stabilit că drogurile în cauză provin de la un alt tânăr pe nume K.E.T. iar C.C.O. este doar intermediar. În aceeași lună ,,ADI,, a negociat cumpărarea cantității de 100 de comprimate de Ecstasy și le-a obținut de la numitul C.C.O. pentru care aachitat suma de 750 de Euro, fiind disimulate într-un pachet de țigări marca ,,MARLBORO LIGHTS,,. Cei doi au rămas închiși că în cazul în care reușește să distribuie ,,marfa,, îl va contacta pe C.C.O., telefonic, pentru a mai cumpăra restul de marfă. După aproximativ o săptămână, investigatorul ,,ADI,, l-a contactat telefonic pe C.C.O. și au stabilit să se întâlnească în municipiul Cluj-Napoca pentru a cumpăra cantitatea de 300 comprimate de Ecstasy. În data de 16.03.2006 cei doi s-au întâlnit pe raza municipiului Cluj-Napoca, iar C.C.O. și K.E.T. au fost depistați în timp ce intenționau să vândă investigatorului sub acoperire cantitatea de 300 comprimate de Ecstasy de culoare roz cu logo-ul ,,DELFIN,,. Cei doi au fost prezentați Tribunalul Cluj care a dispus arestarea celor doi pe o perioadă de 30 de zile. În urma cercetărilor efectuate, profitând de prevederile art.16 din Legea 143/2000 cei doi au denunțat persoanele de la care provin drogurile, astfel că în cauză au mai fost reținute alte două persoane respectiv O.C.I. și C.D. cel din urmă fiind prins în flagrant în data de 18.03.2006, pe raza municipiului Baia-Mare, în timp ce avea asupra sa cantitatea de 1500 comprimate de Ecstasy de culoare roz, cu logo-ul ,,DELFIN,,.

Cele 3 comprimate de ecstasy cumpărate de colaboratorul acoperit

Pachetul de țigări ce conține cele 100 comprimate de ecstasy cumpărate de investigatorul sub acoperire

Capitolul IX. Concluzii

Pericolul criminalități creat de traficul și consumul ilicit de droguri, prin efectele sale negative de ordin social, economic, medical, cultural și politic cauzând prejudici nu numai statului, dar și intereselor societăți prin faptul că atentează la viața și sănătatea cetățenilor.

Tentația tot crescândă a fenomenului a generat de flagelul drogurilor, reprezintă un prilej pentru a identifica cele mai potrivite căi și soluții de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri.

Consumul de droguri reprezintă o provocare cu care umanitatea se confruntă, efectele directe sau indirecte clasându-l ca pe un fenomen îngrijorător, demn de a fi luat în calcul în programele de cooperare internațională.

România a început să se confrunte cu acest fenomen la începutul anului 1990, odată cu instaurarea democrației și cu limitarea controlului statului asupra societăți. Autoritatea instituțiilor statului și mijloacele materiale s-au diminuat, afectând eficienta diminuări lor. La aceasta se adaugă și lipsa de experiență a angajațiilor acestei institușii, care se confruntă cu situații noi. Se consideră că România se numără printre țările privilegiate, cel putin momentan, în care drogurile și consumul de droguri pot fi încă împiedicate să se răspândească în conștiința și practica tinerilor, existând încă timp pentru inițiative de tip profilactic, care să împiedice răspândirea „morții albe’’. Ideea enunțată imediat anterior este liniștitoare doar fiindcă este expusă în raport comparativ cu societatea capitalistă, fiindcă îngrijorarea autorului pentru creșterea flagelului cel mai grav al societății se simte în fiecare idee așternută pe fila de hărtie albă: evoluția traficului ilicit de droguri în România reflectă o tendință ascendentă evidențiată prin nivelul crescut al confiscărilor de droguri.

Problema traficului și circulației ilegale de droguri și substanțe narcotice în România este foarte gravă, fiindcă generează pierderi enorme de natură umană și materială.

Lupta antidrog necesită parcurgerea următoarelor etape:

Profilaxia;

Urmărirea penală;

Tratarea consumatorilor;

Acordarea unui sprijin social consumatorilor.

Bibliografie

Al. Boroi, Neagu N, Sultănescu R, Infracțiuni prevăzute de Legea nr.143/2000 privind traficului și consumului ilicit de droguri, Editura Rosetti, București, 2001.

Alecu G., Strategii, Editura Lex, București, 2004.

Alecu G, Prevenirea atrageri minorilor în activitățile infracționale antisociale, Editura Lex, București, 2001.

Adler Alferd, Cunoașterea omului, Editura IRI, București, 1996.

Arthur W. Blume, Consumul șu dependența de droguri. Ghid practic de evaluare, diagnostic și tratament; traducerea: Miruna A. și Florin S., Editura Polirom, Iași, 2011.

C-tin Anițoaie, C-tin pletea, Tactica criminalistică, Editura IRI, București, 1998.

E. Stancu, C. Anițoaie, Tactica criminalistică, Serviciul editorial și cinematografic al Ministerului de Interne, 1992.

E. Stancu, Tratat de criminalistică ed a5-a, rev. și adăug., Editura Universul Juridic, București, 2010.

F. Cabalero, Droit de la Drogue, Editura Sallo, Paris, 1989.

Gârbuleț Ioan, Traficul și consumul ilicit de droguri: studiu de legislație, doctrină și jurisprudență, Editura Hamangiu, București, 2008.

G.V. Sabău, Traficul și consumul ilicit de droguri și precursori. Combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și precursori prin mijloace de drept penal, Edituea Universul Juridic, București, 2010.

Gh. Mateuț, Protecția martorilor. Utilizarea martorilor anonimi în fața organelor procesului penal, Editura Lumina Lex, București, 2005.

I. Georgescu, Tratat practic de criminalistică vol III, Lucrare editată de Ministerul de Interne, București, 2004.

I. Mircea, Criminalistică, Editura Lumina Lex, București, 2001.

I. Suceavă, Flagelul stupefiantelor, Editura Serviciul Editorial si Cinematografic, București, 1989.

I. Neagu. T. Dima, V. Dobrinoiu, A. Furea, M.A Hotca, N. Neagu, Mc Cann, Prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri în România, vol. I-II. Editura Hamangiu, București, 2008.

J. Drăgan, Dicționar de droguri, Editura All Beck, București, 2005.

J. Drăgan, Aproape totul despre droguri, Editura Minerva, București, 1994.

L. C. Lascu, Investigatorul acoperit- o nouă instituție introdusă prin Legea 143/2000 privind combaterea traficului ilicit de droguri, articol publicat în revista ,,Dreptul,, nr.9/2002.

M. Durat, Encyclopedie medico-chirurgicale. Paychiatrie, Paris, 1995.

R. Campbell, Copiii noștri și drogurile, Editura Curtea Veche, București, 2001.

Sandu F., Stop drogurilor, Editura Sylvi, București, 2002.

Stancu V.V., Combaterea traficului și a contrabandei vamale cu droguri de către autoritatea vamală, Editura Ministerului de Interne, București, 2002.

Ștefan Țurlea, Bomba drogurilor, Editura Humanitas, București, 2015.

T. Dima, Traficul și consumul ilicit de stupefiante. Combaterea prin mijloace de drept penal, Editura Lumina Lex, București, 2001.

V. Bercheșan, C. Pletea, Drogurile și traficanții de droguri, Editura Paralela 45, Pitești 1998.

Vl. Beliș, Tratat medicină legală, vol. II, Editura Medicală, București, 2001.

***Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

***Legea 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiți la fabricarea ilicită a drogurilor.

*** Legea nr. 508 din 17 noiembrie 2004

Cauza Shannon c. Marea Britanie, hotărârea C.E.D.O. din 10.11.2004

Cauza Vaniane c. Rusiei, hotărârea C.E.D.O. din 15.12.2005

Cauza Khoudobine c. Rusiei, hotărârea C.E.D.O. din 26.10.2006

Dosar penal nr. 160/PA/2001 al Parchetului de pe lângă Tribunalului Zalău

Dosar penal nr. 82/PA/2001 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

Dosar penal nr. 188/PA/2001 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Zalău

Dosar penal nr. 162/PA/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

Dosar penal nr. 71/PA/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

Dosar penal nr. 69/PA/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Cluj

Dosar penal nr. 158/PA/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

Dosar penal nr. 74/PA/ 2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Program de studii DREPT [304549] (ID: 304549)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Program de studii DREPT [304549]

Copyright Notice

Curs 5 Teodora Chicioreanu [631778]

Vr Mariana@yahoo.com 547 Stoichita Instaurarea Tabloului Text

verbiaj polemologic ori reversiune penală? Universitatea Babe ș-Bolyai Facultatea de Drept 1 Cuprins Abrevieri ________________________________… [603560]

ELEMENTE DE ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR Cuvânt înainte Cuprins Introducere Materialele reprezintă forme concrete de existență ale materiei. Fie… [301548]

T 3 N310 Managementul Serviciilor.pdf [617318]

Disciplina: INTRODUCERE ÎN PSIHANALIZĂ [603126]

Copyright Notice

Similar Posts