PROGRAM DE STUDII: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator Științific: Conf. univ. dr. BOGDAN ANCA MĂDĂLINA… [621607]

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, ECONOMICE ȘI
ADMINISTRATIVE, CRAIOVA
PROGRAM DE STUDII: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator Științific:
Conf. univ. dr. BOGDAN ANCA MĂDĂLINA

Absolvent: [anonimizat]

2020

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, ECONOMICE ȘI
ADMINISTRATIVE, CRAIOVA
PROGRAM DE STUDII: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE

STUDIU PRIVIND SITUAȚIILE
FINANCIARE ANUALE LA
FORAJ SONDE S.A. CRAIOVA

Coordonator Științific:
Conf. univ. dr. BOGDAN ANCA MĂDĂLINA

Absolvent: [anonimizat]

2020

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………….4
CAPITOLE
Capitolul 1. REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA PRIVIND SITUAȚIILE
FINANCIARE …………………………………………………………………… …… ….5
1.1. Importanța, rolul și funcțiile situațiilor financiare ……………………………………..11
1.2. Structura situațiilor financiare …………………………………………………………11
Capitolul 2. L UCRĂRI CONTABILE PENTRU ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA
SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE ……………… …………… …………………23
Capitolul 3 . ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA
FORAJ SONDE S.A. CRAIOVA – STUDIU DE CAZ …………… ……………… …… 30
3.1. Întocmirea situațiilor financiare anuale …………………………… …………………. 30
3.2. Auditarea sau verificarea situațiilor financiare anuale ……………………………..… 31
3.3. Aprobarea, semnarea și publicarea situatiilor financiare …………………………….. 32
3.4. Studiu de caz – FORAJ SONDE S.A. CRAIOVA …………………………………… 33

Concluzii ………………………………………………………………………………….. 50
Bibliografi e……………………………………………………………………………….. 52

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA INTRODUCERE

4
INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în
legătura cu importanța și rolul situațiilor financiare anuale.
Problema gestionării și administrării întreprinderii, indiferent de obiectul de activitate și de
scopul propus este complexă. Aprecierea diferențelor de performanță și poziție financiară
depind de natura întreprinderii, de s istemul instrumentelor utilizate în gestionarea
patrimoniului.
Pentru a putea supraviețui, orice întreprindere are nevoie de informații, fără de care
procesul decizional prin care se conduce întreprinderea nu ar putea avea loc. Pentru a obține
aceste infor mații este necesară o analiză a situațiilor financiare anuale care permit aflarea
poziției financiare și a performanțelor acesteia.
De aceste informații beneficiază atât întreprinderea (ca factor intern) a căror situații
financiare sunt analizate cât și f urnizorii, clienții, potențialii investitori și orice altă persoană
care dorește să afle informații despre întreprindere (ca factori externi).
Lucrarea este structurată pe trei capitole . Ea prezintă situațiile financiare anuale,
importanța, rolul și funcțiile situațiilor financiare, analiza întocmirii situațiilor financiare,
precum și concluziile la care am ajuns în urma acestei analize.
Primul capitol evidențiază importanta situațiilor financiare, supuse respectării
principiilor de bază ale contabili tății, legislației naționale dar și prevederilor cuprinse în
Standardele Internaționale de Contabilitate, rolul elementelor cuprinse în situațiile financiare în
activitățile economice ale întreprinderii, modul acestora de prezentare și cunoaștere.
Capitolu l doi este destinat prezentării lucrărilor contabile preliminare pentru întocmirea
și prezentarea situațiilor financiare.
Capitolul trei prezintă etapa cu care se încheie lucrările contabile dintr -un exercițiu
financiar și anume întocmirea propriu -zisă a s ituațiilor financiare anuale, verificarea și
publicarea acestora.
In acest capitol am realizat un studiu de caz privind întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare pentru societatea Foraj Sonde S.A. Craiova.
În încheierea acestei lucrări sunt prezentate concluziile , anexele și bibliografia studiată
în vederea realizării acestei lucrări de licență.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

5
CAPITOLUL I
REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA PRIVIND SITUAȚIILE
FINANCIARE

Societățile comerciale, companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de
cercetare -dezvoltare, societățile cooperatiste și celelalte persoane juridice cu sau fără scop
lucrativ au obligația să conducă contabilitatea în partida dublă și să întocmească situații
financiare anuale. Categoriile de persoane care pot ține contabilitatea în partidă simplă se
stabilesc prin ordin al mi nistrului finanțelor publice.
Pentru organizații patronale și sindicale, precum și pentru alte categorii de organizații fără scop
patrimonial, care nu desfășoară activități economice, Ministerul Finanțelor Publice aprobă un
sistem simplificat de raportare financiară, având în vedere și cerințele organismelor europene
de profil.
Orice operațiune economico -financiară efectuată se consemnează în momentul
efectuării ei într -un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel
calitate a de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor in contabilitate angajează răspunderea
persoanelor care le -au întocmit, vizat si aprobat, precum și a celor care le -au înregistrat in
contabilitate, după caz.
Exercițiu l financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situațiile financiare anuale
și, de regulă, coincide cu anul calendaristic, durata exercițiului financiar fiind de 12 luni.
Exercițiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic:
– pentru sucursalele cu sediul in Romania, care aparțin unei persoane juridice străine, cu
excepția instituțiilor de credit, entităților autorizate de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare
și societăților de asigurare, dacă exercițiul fina nciar diferă pentru societate;
– pentru filialele consolidate ale societății -mamă, precum și pentru filialele filialelor, cu excepția
instituțiilor de credit, entităților autorizate de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare si
societăților de asigurare, d aca exercițiul financiar diferă pentru societatea -mama.
Exercițiul financiar al unităților nou -înființate începe la data înființării, potrivit legii.
Exercițiul financiar al unei persoane juridice care se lichidează începe la data încheierii
exercițiului financiar anterior și se încheie în ziua precedentă datei când începe lichidarea.
Perioada de lichidare este considerată un exercițiu financiar, indiferent de durata sa.
Situațiile financiare anuale consolidate ale unei societăți -mamă se întocmesc pentru același
exercitiu financiar aplicabil situațiilor financiare anuale ale societății -mamă. Dacă exercițiul

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

6
financiar al filialelor diferă de exercițiul financiar aplicabil societății -mamă, situațiile financiare
anuale consolidate pot fi întocmite la o altă dată pentru a ține cont de exercițiul financiar al
majorității sau al celor mai importante dintre societățile consolidate.
Exercițiul financiar pentru instituțiile publice este anul bugetar.
Persoanele juridice au obligația să întoc mească situații financiare anuale, inclusiv în situația
fuziunii, divizării sau încetării activității acestora, în condițiile legii.
Ministerul Finanțelor Publice poate stabili întocmirea și depunerea situațiilor financiare și la
alte perioade decât anual, în cadrul exercițiului financiar.1
Entitățile cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului
finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cele al
căror exercițiu financiar diferă de anul calendaristic, au obligația să întocmească și să depună
situații financiare anuale la unitățile teritoriale ale Ministe rului Finanțelor Publice.
Acestea întocmesc situații financiare anuale potrivit Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate
prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările
ulterioare.
Entitățile cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu Standardele
Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanț elor publice nr.
2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cele al căror exercițiu financiar
diferă de anul calendaristic, au obligația să întocmească și să depună situații financiare anuale
la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice.
Acestea întocmesc situații financiare anuale potrivit Reglementărilo r contabile
conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul
ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare.
Aceste entitati au obligația să întocmească și să depună, de asemenea, raportări contabile anuale
încheiate la 31 decembrie, la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice.
Element ele raportate prin situațiile financiare anuale, respectiv raportările contabile
anuale întocmite de entitățile de mai sus, se determină pe baza prevederilor cuprinse în
Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară,
aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările și
completările ulterioare.

1 Legea nr. 82 din 24 decembrie 1991

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

7
Începând cu exercițiul financiar al anului 2019, societățile ale căror valori mobiliare au fost
admise la tranzacționare în curs ul exercițiului financiar 2018 țin contabilitatea în baza
prevederilor IFRS.
În scopul întocmirii prin retratare a situațiilor financiare anuale, entitățile aplică prevederile
Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), inclusiv prevederile IFRS 1
"Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară".
În acest sens, situația poziției financiare, parte componentă a situațiilor financiare
anuale, cuprinde informații corespunzătoare sfârșitului e xercițiului financiar de raportare,
sfârșitului exercițiului financiar anterior celui de raportare și începutului exercițiului
financiar anterior celui de raportare.
De asemenea, situația rezultatului global cuprinde două c oloane de informații, corespunzătoare
exercițiului financiar curent (de raportare) și exercițiului financiar anterior celui de raportare.
Cele mentionate mai sus nu se aplică entităților care au declarat explicit și fără rezerve că
au întocmit situaț ii financiare anuale în baza IFRS și care se încadrează în cazurile prevăzute
expres de IFRS 1.
În scopul întocmirii situațiilor financiare, entitățile procedează la întocmirea
balanței de verificare cuprinzând informații determinate în baza Reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările
și completările ulterioa re, efectuarea și înregistrarea în contabilitate a operațiunilor de
retratare, obținându -se balanța de verificare ce cuprinde informații determinate potrivit
prevederilor IFRS.
Entitățile care pentru scopuri contabile au optat pentru un exerc ițiu financiar diferit
de anul calendaristic, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) din Legea contabilității nr.
82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, întocmesc situațiile
financiare anuale rezultate din retratare și Situația cuprinzând rezultatele retratării, la
data aleasă pentru întocmirea acestora.2
Entitățile mentionate mai sus întocmesc raportări contabile anuale la 31 decembrie
distinct de situațiile financiare anuale încheia te la data aleasă pentru acestea, cu respectarea
prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La întocmirea situațiilor financiare anuale de c ătre aceste entit ăți sunt avute în vedere
prevederile reglementărilor contabile aplicabile.

2 Ordin nr. 10/2019 din 3 ianuarie 2019

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

8
Din punct de vedere contabil, sediile permanente din România care aparțin unor persoane
juridice cu sediul în străinătate reprezintă subunități fără personalitate juridică ce aparțin acestor
persoane juridice și au obligația întocmiri i situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile
cerute de Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În situația în care persoana juridică cu sediul în străinătate își desfășoară activitatea în România
prin mai multe sedii permanente, situațiile financiare anuale și raportările contabile cerute de
legea contabilității se întocmesc de sediul permanent desemnat să îndeplinească obligațiile
fiscale, acestea reflectând activitatea tuturor sediilor permanente.3
Potrivit art. 5 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, subunitățile deschise în România de societăți rezidente în state aparținând Spațiului
Economic European nu întocmesc situații financiare anuale pentru propria activitate.
Potrivit prevederilor art. 36 alin. (3) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, pe perioada lichidării, persoanele juridice aflate în lichidare depun, în
termen de 90 de zile de la încheierea fiecărui an calendaristic, la unitățile teritoriale ale
Ministerului Finanțelor Publice o raportare contabilă anuală.
Persoanele juridice fără scop patrimonial care nu desfășoară activități economice
întocmesc situații financiare anuale la 31 decembrie compuse din bilanț prescurtat
și contul prescurtat al rezultatului exercițiului, utilizând programul de asistență elaborat
de Ministerul Finanțelor Publice pentru acestea.
Persoanele ju ridice fără scop patrimonial care desfășoară activități economice întocmesc
situații financiare anuale la 31 decembrie compuse din bilanț și contul rezultatului exercițiului,
utilizând programul de asistență elaborat de Ministerul Finanțelor Publice pentru acestea.
Pentru activitățile economice desfășurate, potrivit legii, de către persoanele juridice fără scop
patrimonial,
Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.103/2017, cu modificările și completările ulterioare,
se completează, după caz, cu Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului
finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare.
Situațiile fi nanciare anuale se semnează de persoanele abilitate potrivit legii sau de către
administratorul sau persoana care are obligația gestionării entității.
Conform prevederilor Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
compl etările ulterioare, situațiile financiare anuale sunt supuse aprobării de către
adunarea generală a acționarilor/asociaților.

3 Ordin nr. 3.781 din 23 decembrie 2019

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

9
Pentru persoanele juridice care aplică reglementări contabile conforme cu Standardele
Internaționale d e Raportare Financiară, situațiile financiare anuale se compun din bilanț, cont
de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie,
politici contabile și note explicative.
Persoanele juridice car e nu îndeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea
reglementărilor prevăzute mai sus aplică reglementări contabile conforme cu directivele
europene și întocmesc situații financiare anuale, care se compun din bilanț, cont de profit și
pierdere, politici contabile și note explicative.
Pentru persoanele juridice fără scop patrimonial situațiile financiare anuale se compun
din bilanț, contul rezultatului exercițiului, politici contabile și note explicative.
Situațiile financiare anua le constituie un tot unitar și sunt însoțite de raportul
administratorilor.
Pentru sucursalele din România ale instituțiilor de credit și ale altor instituții financiare
cu sediul în străinătate, instituțiile prevăzute la art. 4 alin. (2) , respec tiv Banca Națională a
României, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare,
stabilesc conținutul situațiilor financiare anuale care trebuie publicate de aceste sucursal e, cu
avizul Ministerului Finanțelor Publice .
Instituțiile respective stabilesc și cerințele referitoare la informațiile privind
activitatea proprie a sucursalelor, care trebuie publicate de sucursalele respective în situația în
care acestea nu sunt obligate să publice situații financiare a nuale referitoare la activitatea
proprie.
Instituțiile publice întocmesc situații financiare trimestriale și anuale, conform
normelor elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.
Raportul anual cuprinde situațiile financiare anuale, raportul administratorilor,
raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, și propunerea de distribuire a
profitului sau de acoperire a pierderii contabile.
Situațiile financiare anuale vor fi însotite de o declarație scrisă a persoanelor prevăzute
prin care își asumă raspunderea pentru întocmirea situațiilor financiare anuale și confirmă că:
a) politicile contabile utilizate la întocmirea situațiilor financiare anuale sunt în conformitate
cu reglementările contabile aplicab ile;
b) situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziției financiare, performanței
financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată;
c) persoana juridică își desfășoară activitatea în condiții de continuitat e.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

10
Situațiile financiare anuale consolidate trebuie să fie însoțite de o declarație scrisă a
administratorului societății -mamă prin care își asumă răspunderea pentru întocmirea situațiilor
financiare anuale consolidate și confirmă că:
a) politici le contabile utilizate la întocmirea situațiilor financiare anuale consolidate sunt în
conformitate cu reglementările contabile aplicabile;
b) situațiile financiare anuale consolidate oferă o imagine fidelă a poziției financiare, a
performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea grupului.
Obiectivul situațiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidelă a
poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea
grupului, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
Situațiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilanțul
consolidat, contul de profit și pierdere consolidat, precum și cele lalte componente, respectiv
informații referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementărilor contabile aplicabile,
politici contabile și note explicative la situațiile financiare anuale consolidate, și vor fi făcute
publice împreună cu situațiile f inanciare anuale individuale ale societății -mamă.
Persoanele juridice care organizează contabilitatea în partidă dublă trebuie să publice
situațiile financiare anuale. Fac obiectul publicării situațiile financiare anuale, raportul
administratori lor și raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz.
Aceste prevederi se aplică și sucursalelor înregistrate în România, care aparțin unor
persoane juridice cu sediul în străinatate, precum și societăților -mamă care întocmesc si tuații
financiare consolidate.
Acționarii și angajații unei societăți au dreptul să se informeze în legătură cu situațiile
financiare anuale la sediul social al societății sau al societății – mamă, fără nici o discriminare.
Situațiile financiar e anuale se păstrează timp de 50 de ani.
În caz de încetare a activității persoanelor juridice, situațiile financiare anuale, precum
și registrele și celelalte documente se predau la arhivele statului, în conformitate cu prevederile
legale în m aterie.
Instituțiile publice și celelalte persoane juridice, ai căror conducători au calitatea de
ordonator de credite, depun un exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale la organul
ierarhic superior, la termenele stabilite de acest a.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, alte autorități
publice, instituțiile publice autonome și unitățile administrativ -teritoriale, ai căror conducători
au calitatea de ordonator principal de credite, d epun la Ministerul Finanțelor Publice un
exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale, potrivit normelor și la termenele
stabilite de acesta.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

11

1.1. Importanța, rolul și funcțiile situațiilor financiare
Obiectul principal al contabilit ății este furnizarea de informații care să asigure o imagine
fidelă asupra poziției financiare, performanțelor financiare și modificărilor poziției financiare
ale entității în scopul utilizării acestor informații de către utilizatorii interni și externi, î n vederea
fundamentării unor decizii economice.
Pentru realizarea acestui obiectiv, este necesar ca lucrările curente de contabilitate să se
sintetizeze periodic în informații generalizate, care să fie relevante pentru caracterizarea
activității desfășurate de o entitate într -o anumită perioadă de timp.
Acest deziderat poate fi îndeplinit prin întocmirea periodică a unor documente de sinteză
contabilă, care pe parcursul timpului au purtat diverse denumiri, cum sunt: bilanț contabil,
situa ții financiare anuale sau conturi anuale.
Bilanțul este documentul contabil de sinteză, prin care se prezintă activul și pasivul
unității patrimoniale la închiderea exercițiului, precum și în celelalte situații prevăzute de Legea
Contabilității.
Importanța bilanțului contabil derivă din funcțiile pe care acesta le îndeplinește:
1) funcția de generalizare a informațiilor contabile;
În bilanț, datele preluate din conturi se grupează și se sistematizează după anumite criterii,
obtinându -se o centralizare și generalizare a informațiilor atât la nivel de entitate, cât și la
nivelul tuturor treptelor organizatorice ale economiei naționale.
2) funcția de informare
Bilanțul contabil asigură culegerea, înregistrarea, prelucrarea și genera lizarea informațiilor
contabile, care sunt necesare atât factorilor de decizie din entitate, cât și altor persoane fizice și
juridice interesate, precum salariați, acționari, asociați, organe fiscale, instituții bancare,
creditori diverși.
3) funcția de analiză.
Pe baza informațiilor din bilanț se determină anumiți indicatori economico -financiari, prin
intermediul cărora se poate stabili un diagnostic al situației financiare și a rentabilității entității.4

1.2. Structura situațiilor financiare anuale
Structura situațiilor financiare anuale care trebuie întocmite de către persoanele
juridice diferă în funcție de mărimea acestora.

4 Pântea P.I., Bodea Gh. – Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

12
Pentru entitățile care aplică Reglementările contabile privind situațiile fin anciare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul
ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare
Entitățile care la data bilanțului nu depășesc limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii de mărime prevăzute la pct. 9 alin. (2) din Reglementările contabile
aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și
completările ulterioare, și anu me:
a) totalul activelor: 1.500.000 lei;
b) cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10,
întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
1. bilanț prescurtat (cod 10), în s tructura prevăzută la pct. 599 din reglementările contabile;
2. cont prescurtat de profit și pierdere (cod 20), în structura prevăzută la pct.
601 din reglementările contabile.
Acestea vor fi însoțite de formularul "Date informative" (cod 30) și formularul "Situația
activelor imobilizate" (cod 40).
Entitățile care la data bilanțului nu se încadrează în categoria microentităților și care
nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii de mărime prevăzute la pct.
9 alin. (3) din Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor
publice nr.1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, și anume:
a) totalul activelor: 17 .500.000 lei;
b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50,
întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
1. bilanț prescurtat (cod 10), în structura prevăzută la pct. 599 din reglementările contabile;
2. cont de profit și pierdere (cod 20), în structura prevăzută la pct. 600 din reglementările
contabile;
3. note explicative la situațiile financiare anuale.
Opțional, ele pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația
fluxurilor de trezorerie. Acestea vor fi însoțite de formularul "Date informative" (cod 30) și
formularul "Situația activelor imobilizate" (cod 40),
Entitățile care la data bilanțul ui depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele
trei criterii de mărime prevăzute la pct. 9 alin. (4) din Reglementările contabile, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare,
și anume:

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

13
a) totalul activelor: 17.500.000 lei;
b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50,
precum și entitățile de interes public întocmesc situații financiare anuale care cuprin d:
1. bilanț (cod 10), în structura prevăzută la pct. 598 din reglementările contabile;
2. cont de profit și pierdere (cod 20) în structura prevăzută la pct. 600 din reglementările
contabile;
3. situația modificărilor capitalului propriu;
4. situația fluxurilor de trezorerie;
5. notele explicative la situațiile financiare anuale.
Acestea vor fi însoțite de formularul "Date informative" (cod 30) și formularul "Situația
activelor imobilizate" (cod 40).
Situațiile financi are anuale sunt auditate , iar situațiile financiare prescurtate sunt
verificate , potrivit legii.
Entitățile care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri netă sub
35.000 euro, întocmesc situații financiare simplificate compuse din bilanț și cont de profit și
pierdere.

1.2.1. Bilanțul contabil
Bilanțul este definit în unele lucrări ca “fiind starea de la un moment dat a situației
intreprinderii”.
Aceasta definire, abtinându -se de la a califica cu vântul ca “situație" lasă să planeze o
incertitudine asupra continuțului acestui document; este vorba de a descrie situația juridică a
întreprinderii sau situația economică și financiară.5
Pentru realizarea funcțiilor contabilității: de info rmare, decizie și control, este necesar
ca în urma lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic informațiile generate de
conturi și calculele contabile, în documente de sinteză expresiv și relevante, accesibile nu numai
specialiștilor, ci și celor interesați de gestiunea unității patrimoniale în calitate de: investitor,
administrator, bancă, creditor, fiscalitate și alte organisme economice și sociale.
Aceste documente de sinteză constituie obiectul de bază al contabilitații financiare,
deoarece redau o imagine fidelă asupra situației patrimoniale, rezultatelor și situației financiare
a întreprinderii.

5 Oprean I ., Nistor C .E., Popa I .E., Oprean D ., Bazele contabilității – Logica înregistrărilor contabile – Aplicații
practice, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 20 02

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

14
Potrivit Legii 31/1990 privind societățile comerciale și a Legii Contabilității 82/1991, toți
agenții economici (toate persoanele juridice) sunt obligați să întocmească bilanț contabil.
Bilanțul este documentul oficial de sinteză al tuturor unităților patrimoniale.
Bilanțul contabil contribuie să dea o imagine fidelă, clară și completă a patrimoniul ui, a situației
financiare și asupra rezultatelor obținute de unitatea patrimonială, care presupune:
– respectarea cu bună credință a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
– respectarea principiilor: prudenței, permanenței metodelor, continuitatea a ctivității bilanțului
de deschidere cu cel de închidere, a noncompensării;
– posturile înscrise în bilanț trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse
de acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilității și bază in formațională fundamentală,
bilanțul propriu -zis este un tablou care cuprinde în formă sintetică și în expresie valorică
mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum și rezultatul unui
agent economic la un moment dat.
Bilanțul este documentul contabil, prin care se prezintă activul și pasivul unității
patrimoniale la închiderea exercițiului, precum și în celelalte situații prevăzute de Legea
Contabilității.
Importanța bilanțului contabil derivă din funcțiile p e care acesta le îndeplinește si pe care le –
am expus anterior.
Pentru întocmirea și prezentarea completului bilanțier, Ministerul Finanțelor, prin
Colegiul Consultativ al Contabilității, elaborează modele de situații privind bilanțul și cel elalte
componente pentru regii autonome, societăți comerciale și instituții publice. Pentru societățile
bancare, modelele și normele metodologice se elaborează de Banca Națională cu avizul
Ministerului Finanțelor.
La întocmirea bilanțului c ontabil, se au în vedere următoarele reguli:
– posturile de bilanț să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu
situația reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;
– nu sunt admise compensări între conturile ce se înscriu în bilanț și respectiv între conturile de
venituri și cheltuieli din contul de “Profit si pierdere”.
În practică se cunosc două scheme de bilanț, una sub formă de tablou cu două părti:
partea stângă, activul, și partea dreapt ă, pasivul, numită și schema orizontală de bilanț, și
modelul sub forma listei verticale sau schema bilanțului vertical.
Bilanțul sub formă de tablou cu două părți pune în evidență egalitatea între resurse și
utilizări, iar modelul de bilanț sub forma listei verticale ordonează structurile patrimoniale în

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

15
active, datorii, capitaluri, rezerve și alte componente ale situației nete, finalitatea fiind
prezentarea situației nete a patrimoniului.
Bunurile economice constituie ACTIVUL, iar sur sele de finanțare, PASIVUL bilanțului.
În situația în care obiectul modelării bilanțiere este fundamentat pe categoria de
resurse economice, activul desemnează utilizarea resurselor în activitatea economică și socială,
iar pasivul, originea resurselor.
Într-o optică economică, activul este definit prin structurile de capital fix și capital
circulant, iar pasivul, prin structurile de capital propriu și capital strain. Aprecierea financiară
grupează activele în raport de lichidit ate (durata de transformare în bani), iar pasivele în funcție
de exigibilitatea lor (durata de plată).
Ca urmare, în structura activului se disting active pe termen lung și active curente, iar
în cea a pasivului se delimitează capitaluri per manente (pe termen lung) și datorii curente (pe
termen scurt).
Activul bilanțier evidentiază destinația și lichiditatea bunurilor economice.
În raport cu aceste criterii, reglementările contabile românești (OMFP nr. 97/2001 si OMFP nr.
306/2 002) structurează elementele de activ astfel: active imobilizate, active circulante și
cheltuieli in avans.
Active imobilizate –cuprind acele valori economice de investiție a căror perioada de
utilizare și lichiditate este mai mare de un an. Activele imobilizate se împart în trei grupe:
imobilizări necorporale, imobilizări corporale și imobilizări financiare.
Active circulante – denumite și active curente – cuprind toate activele de exploatare și
cele de trezorerie a căror durată de lichiditate este de până la un an.
Activele circulante se împart în: stocuri, creanțe, investiții financiare pe termen scurt, casa și
conturi la banci.
În categoria cheltuielilor în avans se include cheltuielile efectuate în cursul exercițiului current,
dar care se referă la exercițiile viitoare, cum ar fi chiriile, locații de gestiune, prime de asigurare,
etc.
Pasivul bilanțier reprezintă sursele sau resursele de finanțare a bunurilor economice.
Prin componența sa deli mitează clasificarea surselor de finanțare in funcție de modul de
constituire ( finanțare proprie, finanțare străină) și exigibilitatea lor ( termenul de decontare mai
mare sau mai mic de un an).
Finanțarea bunurilor economice se referă la modul de acoperi re și de susținere financiară a
activului financiar.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

16
În raport cu exigibilitatea surselor de finanțare, pasivele se grupează în: capital
permanent, format din capitalurile proprii, provizioane pentru riscuri și cheltuieli și datoriile pe
termen lung, datorii pe termen scurt sau curente
Bilanțul propriu -zis poate fi alcătuit în două variante sau sisteme, în funcție de gruparea
întreprinderilor în întreprinderi mici, mijlocii și întreprinderi mari, grupare ce se face în funcție
de praguri fiscale ( care au în vedere valoarea activului bilanțului, cifra de afaceri și numărul
mediu de salariați ).
– bilanț contabil în sistem simplificat, în cazul întreprinderilor mici si mijlocii, care presupune
o schemă de bilanț mai redusă.
– bilanț contabil în sistem de bază prevăzut să fie utilizat de întreprinderi mari, acesta cuprinzând
posturi și indicatori compleți privind activitatea și rezultatele întreprinderii.
Bilanțul unităților patrimoniale care desfășoară activități economic e cuprinde toate
elementele de activ și pasiv grupate după destinație și respectiv proveniența lor
Conform normei internationale IAS 1, structura și continutul bilanțului trebuie să
realizeze distincția între elementele curente și cele necurent e.
Fiecare întreprindere care aplica norma IAS 1 trebuie sa decida, în functie de natura activității
sale, daca este util să efectueze distincția dintre elementele curente și cele necurente ale
bilanțului său, atât pentru datorii cât și pentru active.
Atunci când o astfel de distincție nu este efectuată, activele și datoriile sunt clasificate, în funcție
de lichiditate/exigibilitatea lor.

1.2.2. Contul de profit si pierdere
Cu toate că în bilanț se reflectă și rezultatul exercițiului financiar, prin soldul contului
121 “Profit sau pierdere”, este necesară utilizarea unui alt document în care să se detalieze
modul de generare a rezultatului și care să ofere informatii suplimentare privind cauzele care
au determinat o anumi tă performanță economică.
Acest instrument este cea de -a doua componentă a situațiilor financiare și anume contul
de profit și pierdere.
În aceasta optică, întreprinderea devine un centru de calcul economic, calculul având
la bază :
– valorile produse și vândute pe piața clientilor, denumite generic VENITURI;
– valorile utilizate pentru obținerea unor venituri, care sunt constituite în costuri angajate pe alte
piețe, denumite cheltuieli.
Din comparar ea celor doua mărimi valorice se obține un rezultat.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

17
Acesta poate fi o mărime valorică pozitivă, denumită profit, atunci când veniturile sunt
mai mari decât cheltuielile, sau o marime valorică negativă, denumită pierdere, atunci cand
veniturile sunt mai mic i decât cheltuielile.
În contextul economiei de piața, întreprinderea are ca obiectiv obținerea profitului.
Astfel, profitul poate fi considerat o îmbogațire, deci o resursă, pe când pierderea este o sărăcie,
fiind asimilată unor utilizări fără asigurarea unui contraechivalent valoric.
În prezentarea contului de profit și pierdere sunt conturate două modele de expunere a
cheltuielilor și veniturilor: unul privind natura economică a acestora, iar celălalt pleacă de la
funcțiile sau ac tivitățile unei întreprinderi (deci de la destinația veniturilor și cheltuielilor).
Ca formă, contul de profit și pierdere se poate prezenta astfel:
– sub formă de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala)
– sub formă de lista (schema verticala)
Dacă bilanțul contabil permite o cunoaștere a poziției financiare a întreprinderii, contul
de profit și pierdere oferă informații asupra activității întreprinderii, a modului cum aceasta își
gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor, c heltuielilor și rezultatelor pe care le
generează.
Directiva a IV -a europeană privind documentele contabile de sinteză ale societăților de
capitaluri instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit și pierdere.
Totuși, datori tă diferențelor de cultură și tradiție contabilă din țările comunitare, obligativitatea
prezentării standardizate a contului de rezultate se manifestă prin posibilitatea de opțiune între
mai multe scheme de cont de profit și pierdere.

1.2.3. Situatia modi ficărilor capitalului propriu
Situația modificărilor capitalului propriu reprezintă o componentă separată a situațiilor
financiare anuale, care cuprinde o prezentare a soldurilor inițiale și finale, precum și a
modificărilor din cursul exercițiului financi ar, aferente fiecărui element al capitalurilor proprii.
Modificările capitalurilor proprii ale unei entități între începutul și finalul perioadei de
raportare reflectă creșterea sau reducerea activului net în cursul perioadei.
Cu excepția modificărilor re zultate din tranzacțiile cu proprietarii care acționează în
calitatea lor de proprietari (cum ar fi contribuțiile la capitalul propriu, răscumpărarea propriilor
instrumente de capitaluri proprii ale entității și dividendele), modificarea globală a capitalu rilor
proprii în timpul unei perioade reprezintă, în general, valoarea totală a veniturilor și
cheltuielilor, inclusiv câștigurile și pierderile, generate de activitățile entității pe parcursul
acelei perioade.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

18
1.2.4. Situația fluxurilor de numerar
Situaț ia fluxurilor de numerar reflectă creșterea sau descreșterea netă a mijloacelor bănești în
cursul unui exercițiu financiar.
Principalul obiectiv al Situației fluxurilor de numerar este de a reflecta influența activităților de
exploatare, de investiții și d e finantare asupra mijloacelor bănesti ale unei entități, pe parcursul
unui exercițiu financiar. 6
Standardul Internațional de Contabilitate IAS 7 definește fluxurile de trezorerie (
denumite și fluxuri de numerar sau cash – flow în unele lucrari) drept intrări sau ieșiri de
numerar și echivalente de numerar.
Utilizatorii de situații financiare includ investitorii prezenți și potențiali, personalul
angajat, creditorii, furnizorii și alti creditori comerciali.
Atunci când este utilizat în conjuncție cu celelalte situatii financiare, un tablou al
fluxurilor de numerar furnizează informații ce permit utilizatorilor să evalueze schimbările
activului net al unei întreprinderi, structura sa financiară (inclusiv lichiditatea și solvabilitatatea
sa) și capacitatea sa de a modifica valorile și scadențarul fluxurilor de trezorerie, pentru a se
adapta schimbărilor de circumstanțe și oportunități.
Totodată, informațiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folosi toare pentru a
permite utilizatorilor să îsi elaboreze modele pentru aprecierea și compararea valorii actuale a
fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi.
De asemenea, astfel de informații întăresc comparabilitatea datelor referitoar e la performanțele
exploatării diferitelor întreprinderi, deoarece ele elimină efectele utilizării unor prelucrări
contabile diferite, pentru aceleași operații și evenimente.
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă intrările (fluxuri poziti ve) și ieșirile de fonduri
(fluxuri negative), clasificate în funcție de activitatea care le -a generat.
Astfel, prezintă:
– fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare(operationale) ;
– fluxuri de numerar generate de activitatea de inves tiții;
– fluxuri de numerar generate de activitatea de finanțare.
Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activități este utilă pentru:
corelarea profitului (pierderii) cu numerarul; separarea activităților care implică numerar de
cele care nu implica numerar; evaluarea capacității întreprinderii de a -și îndeplini obligațiile de
plăți cash; evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitățile viitoare (cash – flow strategic).

6 Pântea P .I., Bodea Gh . – Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

19
Utilizarea analizei este dată de faptul că variația globală a trezoreriei este reliefată prin
soldul de trezorerie, rezultatul din gestiunea activelor reale (din activitatea de exploatare) și prin
cel rezultat din operațiunile de capital care privesc inves tițiile și finanțările.
Atunci când fluxurile reale și cele monetare nu coincid, cum de fapt se si întâmplă,
trezoreria se asigură prin decalaje de plăți asociate acestor fluxuri.
Fiecare dintre cele trei categorii de fluxuri are impact asupra unei surse sau a unei utilizări de
lichidități.
Fluxurile de numerar ale activitatii de exploatare:
Sunt fluxuri generate de principalele activități generatoare de venituri și ca urmare, ele rezultă
din tranzacțiile și alte elemente care concura la formarea rezultatului net.
Mărimea fluxurilor de trezorerie implicate de activitățile de exploatare este un indicator cheie
al măsurii în care întreprinderea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie,
pentru a rambursa împ rumuturile sale, a menține capacitatea sa operațională, a vărsa dividende
și a face investiții, fără să recurgă la alte surse externe de finanțare.
Exemple:
– încasari provenite de la clienti din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii;
– plăți în favoarea personalului și în contul acestora;
– încasări din redevențe, onorarii, comisioane și din alte venituri;
– plăți către furnizori de bunuri și servicii;
– încasările din asigurarea împotriva calamităților;
– impozit pe profit plătit.
Fluxuri de numerar generate de activitățile de investiții
Indică în ce măsură plățile au fost efectuate pentru achiziția de active destinate să genereze
venituri și fluxuri de trezorerie viitoare.
Fluxurile de trezorerie generate de activități le de investiții oferă informații privind maniera în
care intreprinderea își asigură perenitatea și cresterea. Ele se referă la:
– plăți pentru achiziționarea de acțiuni
– plăți pentru achiziționarea de imobilizări corporale
– încasări din vânzarea de imo bilizări corporale
– dobânzi încasate
– dividende încasate
Fluxuri de numerar generate de activitățile de finanțare
Activitățile de finanțare sunt acele activități care antrenează schimbări în mărimea și structura
capitalurilor proprii și împ rumutate ale întreprinderii.
Mișcările de trezorerie generate de activitățile de finanțare se referă la:

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

20
– încasările din emisiunea de acțiuni și de alte instrumente de capitaluri proprii
– încasări din împrumuturi pe termen lung
– plata datoriilor aferen te leasing -ului financiar
– dividende plătite.

1.2.5. Note explicative la situațiile financiare anuale
Notele explicative la situațiile financiare anuale conțin informații suplimentare,
relevante pentru necesitățile utilizatorilor în ceea ce priveste poziția financiară și rezultatele
obtinuțe. Notele explicative trebuie prezentate într -o manieră sistematică.
Următoarele informații trebuie prezentate cu claritate și repetate ori de cate ori este
necesar, pentru buna lor înțelegere:
– numele întreprinderii care face raportarea;
– faptul ca situațiile financiare sunt proprii întreprinderii, și nu grupului;
– data la care s -au încheiat sau perioada la care se referă situațiile financiare;
– moneda în care sunt întocmite situațiile financiare;
– exprimarea cifrelor incluse în raportare.
Pentru elementele menționate în notele explicative se va prezenta, de regulă, și suma
corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta.
În situația în care suma corespunzătoare nu este comparabilă, aceasta trebuie ajustată,
prezentându -se rezultatul ajustării, modul de efectuare și motivele pentru care aceasta a fost
efectuată.
Notele explicative trebuie să prezinte p oliticile contabile adoptate de întreprindere
pentru a determina valorile elementelor din bilanț, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui
exercițiu, ale fluxurilor de trezorerie si modificarilor capitalului propriu.
În notele explicative la situațiile financiare, toate entitățile prezintă, în plus față de
informațiile cerute conform altor dispoziții ale prezentelor reglementări, informații referitoare
la următoarele:
a) politicile contabile adoptate, inclusiv:
– bazele de eval uare aplicate diferitelor elemente;
– conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile prevăzute de prezentele
reglementări;
– orice modificări semnificative ale politicilor contabile adoptate;
b) dacă imobilizările corporale sunt eval uate la valori reevaluate, un tabel care să prezinte:
– mișcările rezervei din reevaluare în cursul exercițiului financiar, cu o explicație a tratamentului
fiscal al elementelor pe care le conține;

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

21
– valoarea contabilă care ar fi fost recunoscută în bilan ț dacă imobilizările corporale nu ar fi fost
reevaluate;
c) atunci când instrumentele financiare sunt evaluate la valoarea justă:
– ipotezele semnificative care stau la baza modelelor și tehnicilor de evaluare, dacă valorile
juste au fost determinate în co nformitate cu prevederile pct. 121 alin. (1) lit. b) ;
– pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare
incluse direct în contul de profit și pierdere, precum și modificările incluse în rezervele de
valoare justă;
– pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate, informații despre aria și natura
instrumentelor, inclusiv termenii și condițiile semnificative care pot afecta valoarea, calendarul
și certitudinea fluxurilor viitoare de numerar; și
– un tabel care să prezinte miș cările recunoscute direct în capitalurile proprii, în cursul
exercițiului financiar;
d) valoarea totală a oricăror angajamente financiare, garanții sau active și datorii contingente
neincluse în bilanț, indicând natura și forma oricărei garanții reale care a fost acordată; separat
de acestea, sunt prezentate orice angajamente privind pensiile și entitățile afiliate sau asociate;
e) suma avansurilor și creditelor acordate membrilor organelor de administrație, de conducere
și de supraveghere, cu indicarea rat elor dobânzii, a principalelor condiții și a oricăror sume
restituite, amortizate sau la care s -a renunțat, precum și a angajamentelor asumate în numele
acestora sub forma garanțiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;
f) cuantumul și natura elementelor individuale de venituri sau de cheltuieli care au o mărime
sau o incidență excepțională;
g) sumele datorate de entitate care devin exigibile după o perioadă mai mare de cinci ani,
precum și valoarea totală a datoriilor entității acope rite cu garanții reale depuse de aceasta, cu
indicarea naturii și formei garanțiilor;
h) numărul mediu de angajați în cursul exercițiului financiar.7
1.2.6. Raportul administratorilor
Consiliul de administrație (asociatul) elaborează pentru fiecare exercițiu financiar un
raport, denumit in continuare raportul administratorilor care cuprinde cel puțin o prezentare
fidelă a dezvoltării și performanței activităților entității și a poziției sale financiare, împreună
cu o descriere a principalelor riscuri și incertitudini cu care se confrunta.
În raportul administratorilor se va face o referire și la controlul intern al entității.
Raportul va conține și informații despre:

7 Ordin nr.1802 din 29 decembrie 2014

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA -MIHAELA REGLEMENTĂRI CONTABILE ÎN ROMÂNIA
PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE

22
● evenimente importante apărute după sfârșitul exercițiului financiar;
● dezvoltarea previzibilă a entității;
● activități din domeniul cercetării și dezvoltării;
● informații privind achizițiile propriilor acțiuni;
● existența de sucursale ale entității;
● utilizarea de către entitate a instrumentelor financiar e.
Scopul acestor prezentări este de a furniza informații care sa ajute la întelegerea mai bună a
semnificatiei instrumentelor financiare bilanțiere sau extrabilanțiere asupra situatiei financiare
a unei entități, rezultatelor activității ei și fluxurilor de trezorerie și de a ajuta în evaluarea
sumelor, momentului apariției și gradului de siguranță a fluxurilor de trezorerie viitoare asociate
cu acele instrumente.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA LUCRĂRI CONTABILE PENTRU ÎNTOCMIREA
ȘI PREZE NTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE

23
CAPITOLUL II
LUCRĂRI CONTABILE PENTRU ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA
SITUAȚIILOR FINANCIARE

Prelucrarea datelor în vederea întocmirii situațiilor financiare anuale reprezinta un
proces c omplex, care se concretizează într -o succesiune de lucrări, dintre care unele au caracter
preliminar, iar altele se referă la redactarea propriu -zisă a documentelor de sinteză.
Lucrările pregatitoare, denumite și lucrări de închidere a exercițiului financia r, sunt, în
principal, urmatoarele:
1. Verificarea înregistrarii corecte în conturi a tuturor operațiilor
2. Verificarea concordanței dintre contabilitate și evidența operativă, dintre contabilitatea
sintetică si cea analitică
3. Intocmirea balanței de ver ificare provizorii, înainte de inventariere
4. Inventarierea patrimoniului
5. Efectuarea operațiunilor de delimitare în timp a cheltuielilor și veniturilor
6. Determinarea rezultatului exercițiului financiar și repartizarea acestuia
7. Stabilirea rulajelor lunare in Registrul -Jurnal și in Cartea Mare
8. Întocmirea balanței de verificare definitive

2.1. Verificarea înregistrarii corecte în conturi a tuturor operațiilor
Aceasta verificare urmăreste:
– dacă s -au întocmit documentele justificative pentru toate operațiile economice efectuate în
cursul exercițiului financiar,
– dacă toate documentele justificative au fost corect înregistrate în contabilitate,
– legalitatea și sinceritatea datelor înregistrate în contabilitate, care trebuie să dea o descriere
fidelă, clară și completă a operațiunilor economico -financiare efectuate.

2.2. Verificarea concordanței dintre contabilitate și evidenta operativă, dintre
contabilitatea sintetică și cea analitică
Modificările concrete de verificare a acestor corelatii diferă in functie de metodele de
organizare a contabilității și evidenței operative.
Principalele concordante între contabilitate și evidenta operativă care trebuie verificate sunt:

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA LUCRĂRI CONTABILE PENTRU ÎNTOCMIREA
ȘI PREZE NTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE

24
– totalurile stabilite in registrul stocurilor se compara cu so ldurile conturilor 301 “Materii
prime”, 302 “Materii consumabile” si 303 “Materii de natura obiectelor de inventar”;
– totalurile soldurilor din raportul de gestiune întocmit pentru fiecare gestiune trebuie să
corespundă cu soldul contului 371 “Marfuri”;
– soldul din registrul de casa trebuie să fie egal cu soldul contului 531 “Casa”;
– totalul soldurilor din ultimul extras de cont de la fiecare banca trebuie să fie egal cu soldul
contului 512 “Conturi curente la banci”.
În cazul neconcordanței dintre evidenta operativă și contabilitate, verificările se succed
în ordinea inversă operațiilor de înregistrare. Aceasta verificare trebuie sa aiba un caracter
permanent, să nu se efectueze doar la sfârșitul exercitiului financiar.
Pentru verificarea corelației dintre contabilitatea sintetica si cea analitica se întocmesc balanțe
de verificare analitice pentru fiecare cont sintetic care se dezvolt ă pe analitice. O asemenea
balanța pune în evidență corelațiile dintre rulajele și soldurile co nturilor analitice și elementele
corespunzătoare ale contului sintetic respectiv.
În cazul utilizării sistemelor informatice de gestiune și contabilitate, corelația dintre
eviden ța analitică și cea sintetică se realizează automat, pentru ca datele din cont abilitatea
analitica se transferă în contabilitatea sintetica.

2.3. Întocmirea balanței de verificare provizorii, înainte de inventariere
Legătura dintre contabilitatea curentă și situațiile financiare anuale se realizează prin
intermediul balanței de ve rificare sintetice.
Balanța de verificare se întocmeste cel puțin anual , la închiderea exercițiului financiar sau la
termenele de intocmire a situațiilor financiare. La inchiderea exercitiului financiar se
recomanda întocmirea a doua balanțe de verificare , și anume:
– balanța de verificare întocmit ă în mod facultativ înaintea inventarierii generale anuale;
– balanța de verificare întocmita in mod obligatoriu dupa efectuarea lucrărilor de inchidere a
exercitiului financiar.
Scopul principal al întocmirii ba lanței de verificare înaintea inventarierii generale a
patrimoniului este de a prezenta datele scriptice, care se vor compara cu existen țele faptice,
stabilite la inventariere. Aceast ă balan ța provizorie se mai numește inventarul contabil al
patrimoniului.
Cu ocazia întocmirii balanței de verificare provizorii se va realiza implicit și principala
funcție a unei balanțe și anume, verificare exactitătii datelor înregistrate in conturi.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA LUCRĂRI CONTABILE PENTRU ÎNTOCMIREA
ȘI PREZE NTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE

25
2.4. Inventarierea patrimoniului
Contabilitatea trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare si a performantei entității.
Uneori, însă, pot apărea discrepanțe între datele din contabilitate si cele din realitate, cauzate
de anumite fenomene economice, naturale, neglijente, greseli, delapidari, etc. Concordan ța
dintre informațiile scriptice și cele reale se poate verifica cu ajutorul procedeului numit
inventariere.
Numai în cazuri excepționale, din imposibilitate fizică si materială, in determinarea
exactă a cantităților, se va proceda prin apreciere sau sond aj. Modul în care se face pre țuirea
sau estimarea depinde de scopul urmarit prin inventariere, iar în cele mai dese cazuri, el este
reglementat prin dispozi țiuni legale.
Inventarierea este acțiunea de întocmire a inventarului, ca prim document
indispensabi l în contabilitate. Numai pe baza unui inventar se poate deschide și închide contul
Bilanț.
Felurile inventarierii:
1) după intervalul de timp la care se efectuează: inventarierea periodică (in functie de
particularitățile valorilor inventariate la 1 luna, 3, 6 luni) si inventarierea anuală (la sfârșitul
anului)
2) după gradul de cuprindere: inventarierea generală (cuprinde toate elementele de activ și de
pasiv aflate in patrimoniu) și inventarierea partială (prin care se verifica numai anumite
elemente pat rimoniale)
3) după condițiile în care se desfașoară: inventarierea ordinară (are un caracter normal, la
termene planificate) si inventarierea extraordinară (este impusa de anumite situații deosebite).
Inventarierea cuprinde următoarele etape:
– pregătirea inventarierii
– inventarierea propriu -zisă
– stabilirea rezultatelor inventarierii
– înregistrarea diferențelor de inventar
Pregătirea inventarierii constă în a lua o serie de măsuri pentru a asigura buna
desfășurare a acesteia: sortarea, aranja rea, etichetarea materialelor, produselor, mărfurilor și
altor valori materiale.
Stabilirea stocurilor faptice se realizează de către comisia de inventariere, prin numărare,
cântărire, măsurare sau cubare, după caz.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA LUCRĂRI CONTABILE PENTRU ÎNTOCMIREA
ȘI PREZE NTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE

26
Toate cantitățile ce se constată de comisie se înscriu în listele de inventariere ce se
întocmesc pe gestionari, bonuri de depozitare și feluri de bunuri.
Pentru determinarea rezultatelor inventarierii se evaluează mai intai stocurile înscrise in listele
de inventariere. Acestea se semnează de membrii comisiei și de gestionar. Se compară valoarea
stocurilor faptice cu valoarea stocurilor scriptice.
Regularizarea plusurilor de inventar se realizează prin creșterea valorii mijloacelor
economice din contabilitate, astfel încât acest ea să corespundă existentelor faptice.
Lipsurile constatate de comisia de inventariere pot fi imputabile (provenite din sustrageri,
delapidari, distrugeri) și neimputabile (in limita scăzămintelor legale admise sau datorate unor
calămități naturale).

2.5. Efectuarea operatiunilor de delimitare în timp a cheltuielilor si veniturilor
a) Cheltuieli și venituri înregistrate în avans
Trebuie înregistrate in debitul contului 471 “Cheltuieli înregistrate in avans”, toate cheltuielile
efectuate în exerci țiul fina nciar curent și care sunt aferente exerci țiilor financiare viitoare și
anume: chirii, abonamente, reparatii, prime de asigurare, etc. iar în creditul contului 472
“Venituri înregistrate în avans” se înregistreaza toate veniturile încasate în exercițiul fin anciar
curent și care sunt aferente exercițiilor financiare viitoare.
b) Diferențe de curs valutar aferente disponibilitatilor, creanțelor și datoriilor in valută
Diferențele favorabile de curs valutar se înregistreaza în creditul contului 765 “Venituri di n
diferen țe de curs valutar”, iar diferențele nefavorabile de curs valutar , în debitul contului 665
“ Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

2.6. Determinarea rezultatului exercițiului financiar și repartizarea acestuia
Pentru a stabili rezultatul lunii decembrie, se procedează la închiderea conturilor de
venituri și cheltuieli în corespondența cu contul 121 “Profit sau pierdere”.
Rezultatul contabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și
cheltuielile efe ctuate în scopul realizării de venituri, dintr -un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului
impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilo r potrivit normelor
de aplicare.
Veniturile și cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele
înregistrate în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilității nr.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA LUCRĂRI CONTABILE PENTRU ÎNTOCMIREA
ȘI PREZE NTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE

27
82/1991, republicată, cu m odificările și completările ulterioare, precum și orice alte elemente
similare veniturilor și cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă
cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
Veniturile sau chel tuielile înregistrate eronat sau omise se corectează prin ajustarea
profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparțin. În cazul în care contribuabilul constată
că după depunerea declarației anuale un element de venit sau de cheltuială a fost omis ori a fost
înregistrat eronat, contribuabilul este obligat să depună declarația rectificativă pentru anul fiscal
respectiv.
Dacă în urma efectuării acestei corecții rezultă o sumă suplimentară de plată a
impozitului pe profit, atunci pent ru această sumă se datorează dobânzi și penalități de întârziere
conform legislației în vigoare. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile
prevăzute de legislația în vigoare se aplică trimestrial, lunar sau potrivit prezentelor no rme
metodologice, după caz, astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii.
Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea ca nu în toate cazurile
principiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergen țe în totalitate cu pri ncipiile
impunerii fiscale. De aceea trebuie facut ă distincție între rezultatul contabil și rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezintă suma globala a profitului sau pierderii exercitiului
financiar ce figureaz ă în contul 121 ”Profit și pierdere” înainte de impozitare.
Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului,
stabilit potrivit regulilor fiscale si in functie de care s e calculeaza volumul impozitelor exigibile.
Într-o abordare general ă pornind de la IAS 12 rela ția dintre cele dou ă mărimi poate fi dirijat ă
principal astfel:
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil(+/ -) Diferențele temporale (+/ -) Diferențele
temporare
Diferen țele temporale sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul
fiscal. Ele se ivesc înăuntrul exercițiului fiscal in cauză.
Diferen țele temporare sunt elemente neintegrabile în rezultatul fiscal al exercițiului, dar car e
vor fi deduse din rezultatul exercițiului și care vor fi impozitate ulterior. Aceste diferen țe se
explic ă prin decalajul între exercițiul în care se include anumite elemente de cheltuieli și de
venituri în calculul rezultatului contabil. Ele se ivesc într-un exercițiu și se resorb ca urmare a
unuia sau mai multor exerciții ulterioare.
Diferen țele temporare generează impozite amânate. De asemenea, subvențiile pentru
investiții și provizioanele reglementate generează și se înscriu în sfera im pozitelor amânate.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA LUCRĂRI CONTABILE PENTRU ÎNTOCMIREA
ȘI PREZE NTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE

28
În consecinț ă, prezen ța diferen țelor temporare impune folosirea a dou ă metode de impozitare a
rezultatului:
Metoda impozitului exigibil, cheltuiala contabil ă a exerci țiului, este egal ă cu suma impozitelor
exigibile.
Metoda impozitului am ânat se regăsește, la rândul său, în următoarele structuri
contabile:
– diferențele temporare sau raport ării impozitului, potrivit c ăreia cheltuiala fiscal ă a exerci țiului
cuprinde: volumul impozitelor exigibile, inciden ța diferen țelor temporare provenind din
exercițiile anterioare sau raportate asupra exerci țiilor viitoare, ajustarea soldurilor de impozit
raportate, dac ă este cazul, care, figur ând în bilan ț, genereaz ă procentelor de impozitare sau de
creare de noi impozi te
– subvenții pentru investi ții primite, pentru suma netă de integrat în rezultatul fiscal
– provizioane reglementate care au fost constituite pentru a beneficia de dispozițiile fiscale
favorabile, la care se cunoaște data reintregrării în rezultat de o m anieră precisă.
Masa profitului impozabil se determină pe baza relației:
Profitul impozabil = Venituri realizate – Cheltuieli coresp. veniturilor realizate +
Chelt.nededeductibile – Deduceri fiscale
Potrivit normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizării
veniturilor si cele considerate deductibile conform prevederilor legale in vigoare.
O structura componentă a calculării masei profitului este cea destinată deducerilor
fiscale cum sunt: dividendele primite de la o altă persoană juridică romană, sumele uitlizate
pentru constituirea fondului de rezervă, alte elemente stabilite prin norme legale.
După ce s -a calculat rezultatul bilanțier, se procedează la înregistrarea operațiunilor de
distribuire a profitului. Totodată, în distribuirea profitului, este necesar ca acesta să fie abordat
in mod structural și nu global.
Profitul net consemnat în bilanț poate fi repartizat astfel:
– constituirea și majorarea rezervelor legale în limita a 5% din profitul i mpozabil până când
aceasta ajunge la 20% din capitalul social;
– acoperirea pierderilor din ultimii 7 ani;
– constituirea fondului de participare a salariaților la profit;
– constituirea și majorarea rezervelor statutare sau contractuale , conform prevederilor din actul
constitutiv al entității;
– dividende;

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA LUCRĂRI CONTABILE PENTRU ÎNTOCMIREA
ȘI PREZE NTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE

29
– alte destinații, conform hot ărârii adun ării generale a ac ționarilor/ asocia ților.

2.7. Stabilirea rulajelor lunare în Registrul -Jurnal și in Cartea Mare
a) Întocmirea Registrului -Jurnal
Registrul -Jurnal servește ca document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică și
sistematică a modificării elementelor de activ și pasiv ale entitatii.
b) Întocmirea Registrului Cartea Mare
Registrul Cartea Mare serve ște la stabilirea rulajelor și soldurilor conturilor sintetice și la
întocmirea balanței de verificare.

2.8. Întocmirea balanței de verificare definitive
Balanța de verificare sintetica este un document care serve ște at ât la verificarea
corectitud inii înregistrarilor din contabilitate, c ât și la centralizarea informațiilor contabile în
vederea elabor ării situa țiilor financiare anuale.
Întocmirea balantelor sintetice implic ă parcurgerea următoarelor etape:
a) pregătirea conturilor ca re presupune:
– calcularea rulajelor lunii curente și a sumelor totale în fi șele de cont sintetice;
– stabilirea soldurilor finale.
b) transcrierea datelor în balan ța conturilor astfel:
– soldurile inițiale și totalul sumelor precedente se preiau din balanța precedentă;
– rulajele curente se transcriu din fi șele de cont sintetice;
– totalul sumelor și soldurilor finale se determin ă direct în balanta.
c) totalizarea coloanelor din balanță și obținerea egalității valorice.8

8 Pântea P.I., Bodea Gh . – Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

30
CAPITOLUL III
ÎNTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE LA
FORAJ SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

3.1. Întocmirea situațiilor financiare anuale
Întocmirea situatiilor financiare anuale marcheaz ă etapa cu care se încheie lucr ările
contabile dintr -un exerci țiu financiar și reprezint ă punctul de plecare al contabilității din
exerci țiul urm ător.
În cadrul situa țiilor financiare anuale, prezentarea informațiilor privind exerci țiul
financiar curent se face comparativ cu datele privind exerci țiul financiar precedent.
Pentru întocmirea situa țiilor financiare anuale se apeleaz ă la urm ătoarele surse de date:
– informa țiile privind situa ția patrimoniului la începutul exerci țiului se preiau din bilan țul
întocmit la sf ârșitul exerci țiului financiar precedent;
– informa țiile privind veniturile, cheltuielile si rezultatele aferente exercitiului financiar
precedent se preiau din contul de profit și pierdere întocmit la sf ârsitul exerci țiului financiar
precedent;
– datele referitoare la situa ția patrimoniului, precum și cele privind veniturile, cheltuielile și
rezultatele aferente exerci țiului expirabil se transcriu di n ultima balan ța de verificare.
Pentru elaborarea situa țiilor financiare trebuie sa se respecte anumite reguli și anume:
– transpunerea soldurilor conturilor în bilan ț nu se face in ordinea în care acestea se succed in
balanța de verificare, ci ele se grup ează dupa continu țul lor economic, potrivit mențiunilor din
cadrul fie cărui rând;
– în principiu, soldurile debitoare ale conturilor se înscriu în cadrul grupelor de activ, iar
soldurile creditoare, se înscriu la grupele de datorii sau capitaluri proprii;
– elementele de activ se înscriu în bilanț la valoarea actuala sau contabile net ă, ca urmare, din
soldurile debitoare ale acestor conturi se scad soldurile creditoare ale conturilor de amortiz ări,
de diferen țe de pre ț sau de ajust ări petru deprecieri;
– completarea contului de profit și pierdere cu datele aferente exercitiului expirabil se face prin
preluarea rulajelor anuale ale conturilor de venituri si cheltuieli din ultima balanța de verificare.
Situațiile financiare anuale se întocmesc în trei exemplar e și se semnează de către
persoana care le -a întocmit și de catre administratorul societatii. Acestea se depun la direc ția
general ă de finan țe publice jude țene, respectiv a municipiului București, la termene diferite, și
anume:

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

31
– în termen de 150 zile de la încheierea exerci țiului financiar, pentru societățile comerciale,
companiile nationale, regiile autonome și institutele nationale de cercetare -dezvoltare;
– în termen de 120 zile de la incheierea exercitiului financiar, pentru cel elalte persoane juridice.
Cu excepția subunităților deschise în România de societăți rezidente în state aparținând
Spațiului Economic European, subunitățile din România, care aparțin unor persoane juridice cu
sediul sau domiciliul în străinăta te, depun situații financiare anuale la unitățile teritoriale ale
Ministerului Finanțelor Publice în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar.
Același termen se aplică și pentru depunerea situațiilor financiare anuale întocmite de sediile
permanente.. Sediile permanente desemnate depun situațiile financiare anuale la unitatea
teritorială unde acestea sunt înregistrate.
Situațiile financiare anuale întocmite de către entitățile al căror exercițiu financiar
coincide cu anul calendaristic, cu excepția situațiilor financiare anuale întocmite de entitățile
cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de
Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016, cu
modificările și completările ulterioare, vor fi însoțite de formularul "Date informative" și
formularul "Situația activelor imobilizate" .
Persoanele care optează pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic,
potrivit art.27 alin. (3) și (5) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, au obligația să înștiințeze în scris unitatea teritorială a Ministerului Finanțelor
Publice despre exercițiul financiar ales.
Entit ățile care nu au desfășurat activitate de la constituire până la sfârșitul exercițiului
financiar de raportare nu întocmesc situații financiare anuale, urmând să depună în acest sens
la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice o declarație pe propria
răspundere a persoanei care are obligația gestionării entității.
Aceasta declaratie și înștiințarea mentionata mai sus se vor depune în format electronic.
În vederea depunerii declarației de inactivitate și a înștiințării menționate în formă
electronică, având atașată o semnătură electronică extinsă, sau numai în format hârtie și în
format electronic, entitățile folosesc programul de asistență pus la dispoziție gratuit de către
Ministerul Finanțelor Publice p e site -ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

3.2. Auditarea sau verificarea situațiilor financiare anuale
Situațiile financiare anuale ale entitatilor care aplică reglementari contabile conforme
cu Standardele Internationale de Raportari Financiare sunt supuse auditului financiar.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

32
Auditorii financiari își exprimă, o opinie referitoare la gradul de conformitate a raportului
administratorilor cu situatiile financiare anuale pentru acelasi exercitiu financiar.
Entitățile care înt ocmesc situații financiare simplificate nu au obligația auditării
situatiilor financiare anuale. Situatiile financiare anuale ale acestor entitati se verifica potrivit
prevederilor legislatiei in materie.
Raportul auditorilor financiari cuprin de:
a) mentionarea situatiilor financiare anuale care fac obiectul auditului financiar, împreuna cu
cadrul de raportare financiara care a fost aplicat la întocmirea acestora;
b) o descriere a ariei auditului financiar, respectiv a standardelor de audit con form cărora a fost
efectuat auditul financiar;
c) o opinie de audit care exprimî in mod clar opinia auditorilor financiari potrivit căreia situațiile
financiare anuale oferă o imagine fidelă conformă cadrului relevant de raportare financiara si,
după caz, daca situatiile financiare anuale respecta cerintele legale; opinia de audit este fără
rezerve, cu rezerve, o opinie contrară sau, dacă auditorii financiari nu au fost în măsură să
exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimarii unei opinii;
d) o ref erire la aspectele asupra carora auditorii financiari atrag atentia, printr -un paragraf
distinct, fara ca opinia de audit sa fie cu rezerve;
e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situa țiile financiare
anuale pentru ac elași exercitiu financiar.
Raportul se semnează de c ătre auditori financiari, persoane fizice, în numele acestora
sau al auditorilor persoane juridice autorizate, după caz, și se datează.

3.3. Aprobarea, semnarea și publicarea situațiilor fi nanciare anuale
Situațiile financiare au înscrise clar numele si prenumele persoanei care le -a întocmit,
calitatea acestora (director economic, contabil sef sau alta persoana persoana împuternicită să
indeplineasca aceasta functie, expert con tabil, contabil autorizat), precum si numărul de
inregistrare in organismul profesional, daca este cazul.
Situatiile financiare anuale, însotite de raportul administratorilor pentru exercitiul
financiar în cauză, sunt supuse aprob ării adun ării generale a ac ționarilor sau asocia ților, potrivit
legisla ției in vigoare.
Situa țiile financiare anuale aprobate în mod corespunz ător, și raportul
administratorilor, împreuna cu raportul de audit sau raportul de verificare, dup ă caz, se publ ică
în conformitate cu legisla ția în vigoare.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

33
Ori de c âte ori situa țiile financiare anuale și raportul administratorilor se public ă în
întregime, acestea trebuie s ă fie reproduse în forma și con ținutul pe baz a cărora auditorii
financiari sau persoanele care au efectuat verificarea, dup ă caz, și-au intocmit raportul lor.
Acestea trebuie însotite de textul complet al raportului de audit sau al raportului de verificare,
după caz.
Dacă situa țiile financiare anua le nu se public ă în întregime, trebuie s ă se indice faptul
că versiunea publicat ă este o form ă prescurtat ă și trebuie s ă se fac ă trimitere la oficiul registrului
comer țului la care au fost depuse situatiile financiare anuale.
În cazul în care situațiile financiare nu au fost înc ă depuse , acest lucru trebuie prezentat.
Raportul de audit nu se publică, dar se men ționează dac ă a fost exprimată o opinie de audit f ără
rezerve, cu rezerve sau contrară, sau dacă auditorii financiari nu au fost în măsură s ă exprime o
opinie de audit.
De asemenea, se men ționeaz ă dacă raportul de audit face referire la aspecte asupra
cărora auditorii financiari atrag atenția printr -un paragraf distinct, fără ca opinia de audit s ă fie
cu rezerve.
Împreună cu situa țiile financiare anuale trebuie publicată propunerea de distribuire a
profitului sau de acoperire a pierderii contabile.
Distribuirea profitului sau acoperirea pierderii contabile se prezint ă în notele explicative.

3.4. Studiu de caz – FORAJ SONDE S.A. CRAIOVA

Prezentarea societății FORAJ SONDE S.A. CRAIOVA
La originea societății se află Întreprinderea de Foraj Craiova înființată în anul 1958,
care a funcționat sub diverse forme de organizare și în subordinea diverselor structuri (trust,
regie) până la data de 05.06.1992 când în baza H.G.309/1992, Schela de Foraj Craiova,
sucursala de foraj, probe de producție și reparații sonde a Regiei Autonome a Petrolului –
PETROM, s -a transformat în Foraj Sonde S.A. Craiova .
În anul 2008 s -a realizat fuziunea prin absorbția Foraj Sonde S.A. Ba școv, Foraj Sonde
S.A. Vâlcea și Foraj Sonde S.A. Zădăreni. Societatea își desfașoară activitatea la sediul din
Craiova și prin punctele de lucru din: Ba școv, Ploiești și Zădăreni.
Sediul social: Craiova, str. Fratii Buzesti nr. 4 A
Date de contact: Tel.: 0251.411.510; fax: 0251.406.482,
e-mail: office@craiovadrilling.ro
Număr înregistrare în Registrul Comerțului: J16/2746/1992
CUI: RO 3730778

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

34
Capital social subscris și vărsat: 65. 467.161 lei
Număr total actiuni: 654.671.607 actiuni
Valoare nominală: 0,1 lei/acțiune
Acțiunile Foraj Sonde S.A. Craiova se tranzacționeaza la Bursa de Valori București, piața
ATS, sectiunea AeRO –simbol FOSB
Descrierea activității de bază:
Obiectul de activitate principal îl reprezintă “activitatea de servicii anexe extracției
petrolului brut și gazelor naturale” – cod CAEN 0910.
Pe lângă lucrări de foraj și probe producție, se execută și:
▪ Construcția găurii de sondă și probe de produc ție;
▪ Reparații găuri de sondă;
▪ Prepararea și tratarea fluidului de foraj;
▪ Producție și furnizare de gaze naturale;
▪ Lucrări de suprafață pentru montare instalații de foraj;
▪ Lucrări de construcții aferente instalațiilor petroliere în vederea punerii în producție
(echipare sonde);
▪ Realizare rețele de alimentare cu apă și canalizare;
▪ Executare de linii electrice aeriene sau în cablu, cu tensiuni de 0,4 -20kV și posturi de
transformare.
Fuziuni sau reorganizări
Pe parcu rsul anului 2019 nu s -au realizat fuziuni sau reorganizări ale activității
societății.
Achiziții/ înstrăinări de active
În cursul anului 2019 s -au achiziționat active -imobilizari corporale în valoare totală de
2.675.793 lei constând în: constr uctii (333.104 lei), instalatii tehnice si masini – echipamente
tehnologice, aparate de masura si control, mijloace de transport (2.039.764 lei), alte
instalatii si utilaje (302.925 lei) precum si imobilizări necorporale –licențe și programe
informatice (56.226lei).
Ieșirile au fost în valoare de 2.178.454 lei (valoare de inventar) provenind din: casări
echipamente tehnologice de foraj, demolari constructii, mijloace de transport, etc.

Tabel 3.1. Principalele rezultate ale activității
Indicatori 2018 2019
Producția vândută 140.180.960 120.389.935

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

35
Venituri totale din care: 161.212.033 122.935.024
-din exploatare 159.420.110 121.416.472
-financiare 1.791.923 1.518.552
Cheltuieli totale din care: 149.704.485 118.350.050
-din exploatare 148.017.475 116.560.74
-financiare 1.687.010 1.789.301
Profit brut 11.507.548 4.584.974
Profit net 9.981.379 3.736.409

Tabel 3.2. Elemente de evaluare generală
Indicatori 2018 2019
Profit net 9.981.379 3.736.409
Cifra afaceri 140.180.960 120.389.935
Venituri din exploatare 159.420.110 121.416.472
Cheltuieli din exploatare 148.017.475 116.560.749
Lichiditate (casa și conturi la
bănci) 17.302.436 15.679.713

Evaluare tehnică
Principala piața pentru serviciile de foraj prestate este piața internă. În structură, pe tipuri de
lucrări executate, în anul 2019, din activitatea de bază, 97,88% au fost lucrări de foraj sonde si
2,12% au fost lucrări de suprafață pentru instalații sonde și redare teren in circuitul agricol.

Aprovizionarea tehnico -materială
Aprovizionarea tehnico -materială asigură desfășurarea proceselor din cadrul societății prin
achiziția de produse sau servicii necesare în conformitate cu cerințele specificate în
documentația tehnică –fișe de produs, specificații și necesare de materiale.
Nu sunt create stocuri suplimentare decât pentru elementele de maximă necesitate a căror lipsă
ar putea produce întreruperi ale procesul de producție. Stocurile asigură în general desfășurarea
activității curente.
În paralel cu reducerea cos turilor de achiziție se urmărește diminuarea stocurilor
excesive de materii prime și materiale, piese de schimb, prin respectarea necesarului
de achiziții și a termenelor de livrare.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

36
Prin monitorizarea permanentă a procesului de aprov izionare se face analiza periodică după:
feed-back client intern, neconformități ale produselor aprovizionate și neconformități
identificate în urma auditurilor.
Evaluarea și selectarea furnizorilor se face prin analiza unor indicatori de măsurare și
evaluare a realizării procesului de aprovizionare, prin monitorizarea furnizorilor de produse,
conform instrucțiunii “Evaluarea și selectarea furnizorilor de produse”.
Principalii furnizori de materii prime, materiale, piese de schimb și servicii speci fice
activitatii de foraj(inspectii si chirii material tubular, scule foraj, freze, reparatii clesti
foraj): Odfjell Services, Dosco Petroservices,National Oilwell Varco Romania, Rompetrol
Well Sevices, Schlumberger, etc.

Vânzări
Vânzările a ctivității de bază provin din lucrări de foraj și lucrări de suprafață pentru
instalații foraj.
În anul 2019 au fost realizate servicii de foraj onshore, în România, pentru beneficiarii OMV –
Petrom si SNGN Romgaz, obtinându -se venituri ți din vânzare ga ze naturale din producție
internă.

Resurse umane
Numărul mediu de salariați în anul 2019 a fost de 486 din care 102 cu niveld e pregătire studii
superioare, 121 cu studii postliceale și medii care func ționează ca maiștri, tehnicieni, asistenti
medicali și sondori sefi în urmatoarea structură de personal: productiv (374), TESA (52),
auxiliar (33) si transport (27).
În funcție de strategia de dezvoltare a resurselor umane la nivelul societății dar și urmare a
evaluărilor de personal din care au rezu ltat necesitățile de formare profesională, pe parcursul
anului 2019 s -au alocat 225.150 lei pentru pregătirea personalului.
Cursurile au avut un impact pozitiv asupra angajaților, prin dobândirea de noi competențe,
îmbunătățirea eficienței la locul de muncă, avansare în ierarhia societății dar și o gestionare
mai bună a timpului de lucru.
Cu excepția top management -ului, toți angajații sunt membri al unuia dintre cele 4
sindicate, toate având personalitate juridică.
Sindicatul Salariaților din For aj Sonde S.A. este afiliat la F.S.L.I.Petrom –federație
reprezentativă la nivel de ramura energie electrică, termică, petrol și gaze și la nivel de Grup de
unități din industria petrolieră.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

37
În cursul anului anului 2019 nu au existat situații conflictuale (greve, mitingiuri etc). Mediul de
lucru este sigur, fără pericole de accidente sau îmbolnăviri profesionale.
Începand cu data de 11.03.2020, societatea a decis ca prezen ța personalului TESA la
sediul societ ății să se reduc ă prin alternarea cu efectuarea de concedii și organizarea activit ății
în vederea evit ării aglomer ării de persoane și a reducerii la minimum a riscului de infectare cu
COVID -19, astfel:
– Datorit ă dispersiei mari pe teritoriul țării, deplasarea personalului la sonde se face
cu autoturism propriu sau cu microbuzul societății, unde exista aceast ă posibilitate,
cu respectarea m ăsurilor de prevenire a r ăspândirii COVID -19;
– Personalul a primit gratuit m ănuși și măști de protec ție în masura în care acestea
au fost disponibile pentru achizi ționare și de asemenea au fost intensificate
măsurile de igienizare a spa țiilor de lucru precum și a automobilelor folosite;
De asemenea ținând cont de noile reglement ări legale ce vin in sprijinul întreprinderilor odat ă
cu instituirea st ării de urgen ță și Foraj Sonde S.A. Craiova va utiliza m ăsurile de protec ție
social ă care ii sunt aplicabile .

Impactul activității asupra mediului înconjurător
O preocupare permanentă este eliminarea/reducerea impacturilor negativ e asupra
mediului asociate proceselor realizate.
Politica societății privind managementul de mediu, constituie un cadru pentru îmbunătățirea
continua a performantei de mediu.
Problemele de mediu sunt luate în considerare în procesul de luare a deciziilor la
nivelul societatii. În cursul anului 2019 au fost realizate 22 controale interne pe linie de
conformare cu cerin țele aplicabile privind protec ția mediului.
Au fost emise de c ătre Agen ția Na ționala Pentru Protec ția Mediului, precum și
de c ătre agen țiile teritoriale, deciziile de aplicare a vizelor anuale pentru autoriza țiile de
mediu specifice activit ății. Sistemul de management de mediu implementat este recertificat de
către SRAC București și IQNet, în conformitate cu ISO 14001:2015.
Atitudinea conducerii societății are la bază un management proactiv, având
următoarele linii directoare:
▪ conformarea cu cerințele legale aplicabile;
▪ prevenirea poluării mediului;
▪ îmbunatatirea continuă a managementului materiilor prime și materialelor în vederea
economisirii resurselor materiale;

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

38
▪ îmbunatatirea gestiunii deșeurilor și produselor periculoase;
▪ conștientizarea și responsabilizarea angajaților față de problemele de mediu.
Pentru implementar ea acestora, se realizează anual identificarea și evaluarea
aspectelor de mediu cu impact semnificativ.
În urma analizei de mediu rezultă masurile necesare pentru reducerea/eliminarea impactului
negative asupra mediului, acestea fiind incluse în Programul de management anual.
Obiectivul principal referitor la protecția mediului este: „ZERO incidente de mediu”,
fiind realizat și la nivelul anului 2019.
În operațiunile de forare, sunt abordate masuri pentru prevenirea poluarii mediului:
▪ se utilizează fl uide de foraj pe bază de apă dulce ori de câte ori este posibil din punct de vedere
tehnic;
▪ instalațiile de foraj sunt acționate de motoare electrice, nepoluante;
▪ încălzirea în timpul iernii la campus se realizează cu calorifere electrice, nepoluante.
▪ apele menajere uzate care provin de la campus, precum și apele pluviale provenite de
pe platforma tehnologic ă sunt colectate in rezervoare vidanjabile;
▪ pentru eventualele polu ări accidentale sunt elaborate planuri de intervenție, pe baza căr ora se
efectuează instruiri și simulări periodice cu tot personalul;
▪ deșeurile generate în urma desfășurării activității de foraj sunt colectate temporar la șantierul
de foraj, pe tipuri și în containere selective, după care sunt preluate de firme autori zate.
Gradul de conformare cu cerințele de mediu constatat de Comisariatele județene ale Gărzii
Naționale de Mediu a fost și pentru anul 2019 de nivel maxim.

Activitatea de cercetare -dezvoltare
Societatea nu desfășoara activități de cercetare -dezvoltare.

Managementul riscului financiar
Prin natura activităților efectuate, societatea este expusă unor riscuri variate care
includ: riscul de credit, riscul valutar, riscul de lichiditate și riscul de dobândă. Se urmărește
reducerea efectelor potențial adverse, asociate acestor factori de risc, asupra performanței
financiare a societății.
Riscul de credit
În scopul diminuării riscului de credit societatea negociază contractele comerciale în condiții
de plată acoperitoare, desfășoară relații comerciale cu clienți cunoscuți, iar la angajarea
creditelor se are în vedere ca acestea să se realizeze în forme cât mai flexibile.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

39
Riscul valutar
Pentru diminuărea riscului de piață prin diminuarea implicit a riscului valutar, riscului de preț,
riscului ratei dobânzii, se urmăreste stabilirea unor relații de continuitate cu partenerii
tradiționali cât și concentrarea în mod simultan pe piețe diferite.
Pentr u reducerea expunerii la riscul de preț, ofertele de preț se refac periodic luând în
considerare evoluț ia inflației și a deprecierii/ aprecierii monedei naționale, a prețurilor
materiilor prime, materialelor și serviciilor contractate. Societatea este expusă unor fluctuații
ale cursului de schimb valutar prin datoriile comerciale exprimate în valută.
Datorită costurilor mari asociate, politica societății este să aibă în vedere utilizarea unor
instrumente financiare pentru diminuarea riscului valutar.
Riscul de dobândă
Pentru diminuarea expunerii la riscul ratei dobânzilor, dobânzile la creditele în va lutăau fost
negociate având atât o componentă fixă cât și o componentă variabilă.
Societatea are datorii financiare pe termen scurt si lung, purtătoare de dobândă variabilă, fiind
expusă atât riscului de preț cât și incertitudinii fluxurilor de numerar.
Riscul de lichiditate
Instrumentele financiare evidențiate în bilanțul contabil includ casa și conturile bancare,
creanțele comerciale și alte creanțe, datoriile comerciale și alte datorii, precum și sumele
datorate instituțiilorde credit .
Metodele specifice de recunoaștere sunt prezentate în politicile individuale corespunzătoare
fiecărui element.
Politica societății este de a se asigura că va dispune întotdeauna de suficient numerar să -i
permită să -și îndeplinească obligațiile a tunci când devin scadente. Pentru a atinge acest
obiectiv, se urmărește menținerea de solduri de numerar pentru a satisfice nevoile de plăți.
La finalul exercițiului financiar 2019, societatea are resurse lichide suficiente pentru
a-și onor a obligații în toate împrejurările rezonabile preconizate.
Controlul financiar intern
Controlul financiar intern face parte integrantă din procesul de gestiune prin care societatea
urmareste atingerea obiectivelor propuse.
S-a urmărit menținerea unui control intern relevant pentru buna desfășurare a
activității în ansamblu, cât și pentru întocmirea și prezentarea adecvată a elementelor de
patrimoniu și a performanțelor societății în situațiile financiare.
Obiectivul controlului intern a fost atins prin identificarea factorilor și comunicarea in timp util
catre conducerea societății a informațiilor referitoare la performanțe și perspective.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

40

Perspectivele activității
În noul context socio -economic de a face fata virusului COVID -19, aflându -ne
într-o situație fără precedent datorată și de contextul nefavorabil al pretului țițeiului pe plan
mondial, în anul 2020, activit ățile se vor concentra pe optimizare, restructurare, pe reducerea
costurilor, într -un regim de luarea unor măsuri adecvate pentru siguran ța atât a angajaților
cât și a colaboratorilor.
Se urmărește în continuare:
• îmbunătățirea continuă a calității serviciilor și a proceselor care conduc la realizarea acestora
pentru satisfacerea cl ienților și a părților interesate;
• prevenirea poluării mediului și îmbunătățirea continuă a managementului materiilor
prime și materialelor, a gestiunii deșeurilor și a produselor periculoase;
• îmbunătățirea condițiilor de muncă și creș terea continuăa nivelului de securitate;
• instruirea permanentăa angajaților în domeniul securității și sănătății în munca în scopul
limitarii riscurilor de accidente de munca precum si perfectionarea profesionala continua;
• identificarea pe ricolelor, evaluarea și controlul riscurilor în vederea stabilirii măsurilor de
ținere sub control a acestora;
• conformarea cu cerințele standardelor pentru care existăcertificare din partea SRAC Bucuresti
și IQNet: SR EN ISO 9001:2015, SR EN ISO 14001:20 15 si SR ISO45001:2018.2.
Active corporale
Societatea are în proprietate imobilizări corporale materializate în terenuri, construcții, mașini
și echipamente tehnologice, mijloace de transport, imobilizări în curs situate în Craiova și la
cele trei puncte de lucru: Ba școv, Zădăreni și Ploiesti.
Tabel 3.3. Imobilizări corporale
Denumire elemente 31.12.2017 31.12.2018 31.12.2019
Terenuri și construcții 16.603.762 16.472.337 15.413.094
Instalații tehnice, mașini și mobilier 45.428.606 54.089.556 45.054.789
Alte instalații, utilaje și mobilier 138.719 172.151 411.426
Imobilizări corporale în curs de
execuție 60.411 – 13.435
Avansuri si imobilizări corporale în
curs de executie 7.142.232 243.439 –
Total imobilizări corporale 69.373.730 70.977.483 60.892.744

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

41

Activele semnificative ale societății constau în in stalații si echipamente de foraj pentru
tiței și gaze pe care le utilizează în zonele desemnate de principalii clienți.
La 31.12.2019 se regăsesc în patrimoniul societății, imobilizări corporale în valoare
de 60.892.744 lei care reprezintă 35,25% din total active.
Societatea are în patrimoniu: instalatii de foraj (tip HH102, HH75, MR 8000, ZJ70/4500D,
F400, F320, F200, F125 si T50), pompe triplex, site vibratoare performante (Mangoose,
Brantt, ALS2), grupuri electrogene (Caterppillar, Volvo, Perkins, Cummins), echipam ente
noi pentru prevenirea erupțiilor (prevenitoare de erupție și instalație de comandătip CH6U
3000 -MD05), unități de testare cu pompe de 10000 psi + furtun de înaltă presiune, echipamente
moderne pentru monitorizarea computerizată a parametrilor de for aj, grupuri sociale (barăci
dormitor, bucătării, vestiare, băi, cluburi etc), mijloace auto performante pentru transport
instalații, pentru aprovizionare cu materiale și piese de schimb, autoturisme de teren pentru
asigurarea asistenței tehnice la sonde.
Nu există probleme legate de dreptul de proprietate asupra activelor corporale ale
societății.

Valori mobiliare
Acțiunile emise de Foraj Sonde SA Craiova se tranzactionează la Bursa de Valori București,
piața ATS, sectiunea AeRO –simbol FOSB. Soc ietatea nu a achizitionat acțiuni proprii și nu a
emis obligațiuni ori alte titluri de creanță pe parcursul anului 2019.

Structura acționariatului la 31.12.2019:
Cristescu Valentin -Marius – 448.229.952 acțiuni – 68,4664%
Cristescu Emil – 160.501.42 8 acțiuni – 24,5163%
persoane fizice – 34.138.044 acțiuni – 5,2145%
persoane juridice – 11.802.183 acțiuni – 1,8028%

Societatea a repartizat dividende în ultimii ani astfel:
Tabel 3.4. Dividende
Anul Dividend brut/acțiune(lei)
2011 0,0084
2012 0,0085
2013 0,0278

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

42
2014 0,0141
2015 0,0203
2016 0,0062
2017 0,0062
2018 0,0092
2019 0,0070

Pentru anul 2019, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din data de 29.04.2020 a
aprobat repartizarea pentru plata dividendelor suma din profitul net de 3.507.160 lei dar si
din rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare, în suma de
1.068.994,53 lei, rezultând un dividend total brut de 0,00699 lei/acțiune.

Conducerea societății
Societatea a fost administrată in cursul anului 2019 de un consiliu de administrație compus
din trei membri, în următoarea componență:
1) Ion -Gheorghe Croitoru –președinte
vârsta: 63ani
profesia: inginer,
specialitate petrol și gaze
nu deține acțiuni ale societății
2) Mi hai-Eugen Popa –membru
vârsta: 40ani
profesia: avocat
nu deține acțiuni ale societății
3) Marius Enache –membru
vârsta: 42ani
profesia: economist,
specialitate finanțe, bănci
nu deține acțiuni ale societății

Conducerea executivă
1) Victor Constantin –director general
contract de mandat
nu deține acțiuni ale societății

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

43
2) Ilie Antonie –director comercial
angajat cu contract de muncă, perioadă nedeterminată
deține un număr de 11.051 acțiuni ale societății
3) Cristina Buruiană -director economic
angajat cu contract de muncă, perioadă nedeterminată
nu deține acțiuni ale societății

Nu există acorduri, înțelegeri sau legături de familie între administratori și/sau conducerea
executivă. Niciuna dintre persoanele de mai sus nu a fost implicată în li tigii sau proceduri
administrative referitor la activitatea acestora în cadrul societății.

Situația financiar -contabilă
Tabel 3.5. ELEMENTE DE BILANȚ
Elemente de bilanț Sold la
31.12.2016 Sold la
31.12.2017 Sold la 31.12.2018
Total activ =Total pasiv 176.083.354 178.253.958 172.771.258
Active imobilizate 109.944.067 111.900.831 102.588.071
Stocuri 6.430.364 18.888.809 18.653.837
Creanțe 36.410.494 30.161.882 35.849.637
Casa și conturi la bănci 23.295.860 17.302.436 15.679.713
Cheltuieli în avans 2.569 0 0
Datorii ce treb. plătite până la un
an 28.326.867 23.259.486 21.359.225
Active circulante nete/ datorii
curente 37.812.420 43.093.641 48.823.962
Total active minus datorii curente 147.756.487 154.994.472 151.412.033
Datorii ce treb. plătite peste un an 6.902.276 6.879.535 5.610.398
Venituri inregistrate in avans 0 0 0
Alte provizioane 1.209.605 1.052.151 1.002.441
Capital subscris varsat 64.030.362 65.467.161 65.467.161
Rezerve din reevaluare 9.996.285 9.860.722 9.808.599
Rezerve legale 10.020.774 10.596.151 10.825.400
Rezerve reprezentand surplus din
reeval. 7.996.598 8.132.161 8.184.284
Alte rezerve 43.137.181 44.744.552 47.006.590
Rezultatul reportat 0 0 0
Rezultatul exercițiului financiar 6.724.723 9.981.379 3.736.409
Repartizare profit (2.261.317) 1.719.341 229.249
Capitaluri proprii –total 139.644.606 147.062.786 144.799.194

Față de aceeași perioadă a anului 2018, la 31.12.2019 se constată o scădere a valorii
activelor totale cu 3.08 %, în sumă de 5.482.700 lei. Imobilizările financiare la 31 decembrie

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

44
2019 în valoare de 41.634.729 lei, reprezintă 24,10% din total active față de aceeași perioadă a
anului precedent, când societatea dispunea de imobilizări financiare de 22,93% din total active
în valoare de 40.886.867 lei.
Tabel 3.6. Evoluția creanțelor comerciale
Denumire
elemente Sold la 31.12.2017 Sold la 31.12.2018 Sold la 31.12.2019
Creanțe
comerciale
clienti 36.190.997 29.402.817 35.161.981
Alte creanțe 219.497 759.065 687.656
Total
creanțe 36.410.494 30.161.882 35.849.637

Creanțele societății la 31 decembrie 2019 sunt în valoare de 35.849.637 lei reprezentând
20,75% din total active, față de 31 decembrie 2018 când creanțele societății au fost în valoare
de 30.161.882 lei reprezentand 16,92 % din total active.

Tabel 3.7. Evoluția stocurilor
Denumire
elemente Sold la 31.12.201 7 Sold la 31.12.2018 Sold la 31.12.2019
Materiale
consumabile 1.709.189 2.827.392 5.030.563
Productia in curs
de executie 4.682.328 16.050.907 13.550.288
Produse finite si
marfuri 0 0 0
Avansuri pentru
cumparari de
marfuri 38.847 10.510 73.286
Total stocuri 6.430.364 18.888.809 18.653.837

Stocurile la 31.12.2019 sunt în valoare de 18.653.837 lei, reprezentând 10,80% din
total active.
Se menționează că producția în curs de execuție nefacturată influențează total stocuri, procentul
acestora în total active fiind de 7,84%. Stocurile reprezentând materiale consumabile,
produse finite și avansuri pentru stocuri, au o pondere de 2,91% din total active.
În aceeași perioadă a anului trecut societatea deți nea stocuri în valoare de 18.888.809
lei, reprezentând 10,60% din total active.
În valori absolute stocurile au scazut în anul 2019 cu 234.972 lei ca urmare a descreșterii valorii
lucrărilor efectuate în anul 2019 și nefacturate până la 31.12.2019.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

45
Stocurile de materiale consumabile au crescut si datorită cerințelor beneficiarilor de
lucrări de a avea stocuri “critice” cu piese de schimb pentru fiecare instalație, prezente atât în
șantierele de foraj cât și în magazia centrala, dar si a stocurilor cu g arnitura foraj/prajini
foraj/burlane foraj, stocuri care urmeaza a se consuma pe masura derularii fazelor de foraj.
Casa și conturi la bănci în valoare de 15.679.713 lei reprezenta 9,08% din total active,
față de aceeași perioadă a anului 2018, când casa și conturile la bănci au fost în valoare de
17.302.436 lei, reprezentând 9,71 din total active.

Tabel 3.8. Evoluția activelor circulante(active curente)
Denumire elemente Sold la 31.12.2017 Sold la 31.12.2018 Sold la 31.12.2019
Total active circulante 66.136.718 66.353.127 70.183.187

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în anul 2018 se constată o creștere a activelor
circulante cu 5,77%.

Tabel 3.9. Evoluția datoriilor comerciale
Denumire elemente Sold la
31.12.2017 Sold la
31.12.2018 Sold la
31.12.2019
Datorii comerciale -furnizori 18.641.586 15.873.667 11.429.437
Sume datorate instituțiilor
de credit 2.430.698 2.662.947 3.543.396
Avansuri incasate in contul
comenzilor 0 0 38.716
Alte datorii inclusiv fiscale 7.254.583 4.722.872 6.347.676
Total datorii care trebuiesc
plătite într -o perioadă de
până la un an 28.326.867 23.259.486 21.359.225
Total datorii care trebuiesc
plătite într -o perioadă mai
mare de un an 6.902.276 6.879.535 5.610.398

Din analiza datoriilor totale în anul 2019 se constată o scadere a datoriilor totale
exigibile sub un an si peste un an cu 10.52% față de anul precedent. Valoarea datoriilor care
trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an la finele anului 2019 este de 5.610.398
lei, fata de anul 2018 cand datoriile se ridicau la 6.879.5 35 lei, reprezentand valoarea ratelor
de credit cu termen scadent peste 1 an.
Datoriile curente ale societății au scazut cu 1.900.261 lei (8,17%) reprezentand
valoarea ratelor de credit cu termen scadent sub 1 an, furnizori curenti, d atorii curente cu
personalul, si obligatii curente buget de stat si asigurari sociale. Valoarea datoriilor ce trebuie

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

46
platite intr -o perioada de pana la un an la finele anului 2019 sunt de 21.359.225 lei, față de
anul 2018 cand datoriile se ridica u la 23.259.486 lei.
În anul 2019 profitul net inregistrat in valoare de 3.736.409 lei a fost repartizat astfel:
229.249 lei – rezerva legala 3.507.160 lei – distribuit cu titlul de dividend.

Tabel 3.10. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERI

Denumirea
indicatorilor 31.12.2017 31.12.2018 31.12.2019
Cifra de afaceri netă 127.343.760 140.180.960 120.389.935
Producția vândută 120.015.960 140.180.960 120.389.935
Venituri din exploatare 130.083.623 159.420.110 121.416.472
Cheltuieli de
exploatare 123.511.364 148.017.475 116.560.749
Rezultatul din
exploatare 6.572.259 11.402.635 4.855.723
Venituri financiare 664.905 1.791.923 1.518.552
Cheltuieli financiare 25.645 1.687.010 1.789.301
Rezultatul financiar 639.260 104.913 (270.749)
Rezultatul curent al
exercițiului 7.211.519 11.507.548 4.584.974
Venituri extraordinare – – –
Cheltuieli
extraordinare – – –
Rezultatul extraordinar – – –
Venituri totale 130.748.528 161.212.033 122.935.024
Cheltuieli totale 123.537.009 149.704.485 118.350.050
Rezultatul brut al
exercițiului 7.211.519 11.507.548 4.584.974
Impozit pe profit 486.796 1.526.169 848.565
Rezultatul net 6.724.723 9.981.379 3.736.409

Tabel 3.11. Elementele de cheltuieli cu pondere semnificativă în cheltuielile de exploatare
Denumirea
indicatorilor 31.12.2017 31.12.2018 31.12.2019
Cheltuieli cu materii
prime și materiale
consumabile 18.421.585 28.876.120 24.368.243
Cheltuieli cu energia și
apa 2.663.001 2.123.755 1.869.119
Cheltuieli cu
personalul 25.970.766 35.471.726 31.185.560
Cheltuieli cu
amortizarea 10.706.301 11.671.512 12.561.390
Alte cheltuieli de
exploatare 64.732.428 69.482.374 46.027.968

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

47
Analizând contul de profit și pierdere pe anul 2019, comparativ cu aceeași perioadă a
anului precedent se constată: cifra de afaceri a scazut cu 14.12%, adica cu 19.791.025lei, în
proporție de 92,55% obținându -se din obiectul principal de activitate – “activități de servicii
anexe extracției petrolului br ut și gazelor naturale” (lucrări de suprafață, transport, mobilizare
instalații și echipamente de foraj, montaj, lucrări foraj, probe producție, demontaj, transport de
mobilizare instalații și echipamente de foraj).

Cifra de afaceri în structură se prezintă astfel: 120.389.935lei
▪Venituri din lucrări executate si servicii prestate 111.414.786lei
▪Venituri din activități diverse 86.984lei
▪Venituri din chirii 11.659 lei
▪Venituri din vânzarea mărfurilor 8.876.506lei

Volumul total al veniturilor in valoare de 122.935.024 lei, reprezintă o scadere cu
23,74% față de veniturile totale obținute în aceeași perioadă a anului 2018.
Volumul total al cheltuielilor înregistrate la sfârșitul anului 2019, este de
118.350 .050lei, reprezentând o scadere cu 20,94% față de cheltuielile totale obținute în aceeași
perioadă a anului 2018, datorită descresterii volumului lucrărilor efectuate, a renegocierii
contractelor cu furnizorii de prestări servicii și materiale – piese de schimb, precum și o mai
bună gestionare a resurselor existente.
Veniturile din exploatare de 121.416.472 lei la data de 31.12.2019 au înregistrat o
scadere cu 23,84% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile de exploatare de 116.560.749 lei au înregistrat o scadere cu 21,25% raportat la
aceeași perioadă a anului precedent.
Activitatea de exploatare aferentă anului 2019 a înregistrat un profit de 4.855.723 lei, spre
deosebire de aceeași perioadă a anului 2018 când din exploatare s -a inre gistrat un profit de
11.402.635 lei.
Ponderea cea mai mare o dețin veniturile din activitatea de bază, venituri în valoare de
108.914.167 lei, care reprezintă 89,70% din total venituri de exploatare.
Din totalul cheltuielilor de exploatare in valoare de 116.560.749 lei, ponderea cea mai mare
o dețin cheltuielile privind prestațiile externe de 41.844.766 lei, care reprezintă 35,90% din
totalul cheltuielilor de exploatare.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

48
Veniturile financiare aferente anului 2019, de 1.518.552 lei, a u rezultat din veniturile din
dobânzi (162.041 lei), venituri din interese de participare (1.097.781 lei)și alte venituri
financiare (258.730lei) – diferențe favorabile de curs valutar.
Cheltuielie financiare ale anului 2019 in valoare de 1.78 9.301 lei au rezultat din
cheltuielile privind dobânzile (248.001lei), alte cheltuieli financiare reprezentand diferențe
nefavorabile decurs valutar (541.300 lei) si ajustari de valoare privind imobilizarile financiare
(1.000.000lei).
În cadrul activită ții financiare la data de 31.12.2019, datorită diferenței de curs valutar
s-a înregistrat o pierdere în valoare de 282.570 lei față de aceeași perioadă a anului anterior
când a fost înregistrat o pierdere de 28.966 lei.

Evoluția fluxului de numerar
Analiza situației trezoreriei la finele anului 2019, scoate în evidență o scădere a disponibilului
în casă și conturi bănești cu 1.622.723 lei, față de 31.12.2018 si datorită investitiilor efectuate
în imobilizări corporale.
Tabel 3.12. Evoluția fluxului de numerar (a)
INDICATORI 31.12.2017 31.12.2018 31.12.2019
Indicatori de lichiditate
Rata lichidității patrimoniale
(RLp)
Rata lichidității imediate
(RTi)
2,33

2,11 2,85

2,04 3,29

2,41
Indicatori de solvabilitate
Rata datoriilor
Rata solvabilității generale
Rata generală a indatorării 0,20
4,99
0,25 0,17
5,91
0,20 0,16
6,41
0,19
Indicatori de rentabilitate
Rata rentabilității financiare
Rata rentabilității comerciale 0,05

0,06 0,07

0,08 0,03

0,04
Indicatori de gestiune
Viteza de rotație a stocurilor
Viteza de rotație a activelor
circulante 19,80
1,93 7,42
2,11 6,45
1,72

Tabel 3.13. Evoluția fluxului de numerar (b)
Denumirea elementului 2018 2019
Trezoreria netă din activități de
exploatare 8.689.215 6.768.394
Trezoreria netă din activități de investiții 10.500.932 2.229.634
Trezoreria netă din activități de finanțare 4.181.707 6.161.483

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA FORAJ
SONDE S.A. CRAIOVA – studiu de caz

49
Creșterea (descreșterea) netă a trezoreriei
și echivalentelor de trezorerie 5.993.424 1.622.723
Trezorerie și echivalente de trezorerie la
începutul exercițiului financiar 23.295.860 17.302.436
Efectul variației cursului de schimb – –
Trezorerie și echivalente de trezorerie la
sfârșitul exercițiului financiar 17.302.436 15.679.713

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA CONCLUZII

50
CONCLUZII

Situațiile financiare anuale sunt supuse analizei economico -financiare pentru a da un
plus de re levan ță și claritate asupra informațiilor prezentate în acestea și pentru a informa
utilizatorii situațiilor financiare cu privire la performanțele atinse de entitatea analizată.
Realizând o sinteză a analizei economico -financiare pentru a evidenția mai bine
situația de fapt a societății Foraj Sonde S .A. Craiova și pentru a pune în evidență influența
veniturilor asupra rezultatelor, am constatat următoarele:
Pe total activitate financiară se înregistrează în anul 2019 o pierdere de 270.749 lei,
față de anul 2018 când a fost înregistrat un profit de 104.913lei.
Societatea nu a înregistrat venituri și cheltuieli din activitatea extraordinară atât în perioada
curentă ca t si precedentă.
Referitor la schimbări ce ar afecta capitalul, societatea nu a înregistrat cheltuieli cu
capitalul și nu a fost în imposibilitatea de a -și respecta obligațiile financiare în perioada de
raportar e.
Au fost respectate normele metodologice privind întocmirea raportării contabile.
Obiectivul major al companiei pentru anul 2020 îl reprezintă maximizarea profiturilor
și depășirea indicatorilor financiari înregistrați anul precedent.
Acest lucru preconiz ează să-l realiz eze prin contractarea de lucrări noi pe plan intern
și internațional, identificarea de noi piețe de desfacere a serviciilor, dar și prin menținerea
relației cu clienții tradiționali.
Societatea inten ționeaz ă pentru anul 2020 s ă îndeplineasca indicatorii asuma ți prin
planul de reorganizare, at ât în ceea ce priveste activitate a opera țional ă, cât și î n ceea ce prive ște
plățile către creditori și valorificarea activelor excedentare .
Focarul Covid -19 a provocat cea mai puternică scădere a prețului petrolului din ultimii
ani, Brent a ridicat aproximativ 33 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate cu puțin peste
30 de dolari pe baril.
De asemenea odată cu restricțiile de călătorie și oamenii care se autoizolează, cererea
de petrol brut în Europa și Statele Unite ar putea scădea cu până la 2,5 milioane bpd, iar cererea
de carburant auto va scădea de la 300 la 400.000 bpd până la sfârșitul anului.
La toate acestea se adaug ă războiul prețurilor petrolului dintre Arabia Saudită și Rusia.
Pe măsură c e evaluăm tendințele și problemele cele mai proeminente pentru sectoarele de petrol
și gaze din aceste perspective, trebuie sa fim conștienți de riscurile macroeconomice .
Ținând cont de cele enumerate, schimbările fundamentale în mediul de afaceri pe
termen lung ar putea deveni tot mai evidente astfel, î n timp ce se consolid ează cu atenție

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA CONCLUZII

51
capacitățile detinute , ținta este și spre o disciplin ă financiară și strategiile de investiții prudente
care ar trebui să contribuie la stabilizare.

FLORESCU (DRICU) I.C. BIANCA MIHAELA BIBLIOGRAFIE

52

BIBLIOGRAFIE

1. Bogdan A.M., Achiziții publice, Craiova, Editura Sitech, 2015
2. Bogdan A.M., Contabilitate, Baze și proceduri, Editura Universitaria Craiova, 2016
3. Bogdan A.M., Contabilitate și gestiune fiscală, Editura Universitaria Craiova, 2016
4. Bogdan A.M., Contabilitate informatizată, Editura Universitaria Craiova, 2016
5. Bogdănoiu C.L., Bogdan A.M., Contabilitate financiară curentă, Editura Universitaria
Craiova, 2017
6. Diaconu Gh. și colectiv, Contabilitatea financiară amortizată a unităților economice, Editura
Bibliotecha, Târgoviște, 2016
7. Ilincuță L.-D., Chivu R. -M., Gâdău L., Contabilitate financiară. Aplicații practi ce și teste
grilă pentru autoevaluare, Editura Fundației România de Mâine, București, 2018

8. Mihalcioiu R.M., Instrumente pentru evaluarea performanțelor în managementul public,
Editura Fundației România de Mâine, București, 2014

9. Pântea P.I., Bodea Gh. – Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014

10. Ristea M., Contabilitatea societăților comerciale, Volumul I, Editura Universitara, 2017

11. ***Legea contabilitatii nr. 82/1991, Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008

12. ***OMEF nr. 3512/27.11.2008 privind documentele financiar -contabile

13. ***IASB Standarde Internationale de Raportare Financiara, Editura CECCAR, Bucuresti,
2005

14. ***Legea contabilitatii nr. 82/1991
15. ***Ordin al Ministrului Finanțelor Publice nr. 1802.2014 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile cu modificările și completările ulterioare

16. ***Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial nr.
1.066/17.11.2004 cu modificările și completările ulterioare, actualizată 2014

17. ***Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), partea A și B, Editura
CECCAR, București, 2019

18. ***Ordinul nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor propria, M. Of. Nr.
704/20.10.2009

19. ***Legea 571 din 22.12.2003 privind Codul Fiscal republicat în 2019