Program de studii: [622954]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA
AFACERILOR

Program de studii:
MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ ȘI AUDIT

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator,
Conf. univ. dr. MANGRA MĂDĂLINA -GIORGIANA

Masterand: [anonimizat]
2020

1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA
AFACERILOR

Program de studii:
MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ ȘI AUDIT

STUDIU PRIVIND ECHILIBRUL FINANCIAR AL
SC ROBERTO & RONI SRL

Coordonator,
Conf. univ. dr. MANGRA MĂDĂLINA -GIORGIANA

Masterand: [anonimizat]
2020

2

CUPRINS

INTRODUCER INTRODUCERE

CAPITOLUL I:
FUNDAMENTELE DE BAZĂ ALE ECHILIBRULUI FINANCIAR

3

4
1.1. Conceptul și importanta analizei echilibrului financiar al entitatii economice 4
1.2. Bilanțul – element de reflectare a echilibrului financiar 9
1.2.1. Importanța bilanțului în analiza echilibrului financiar 9
1.2.2. Bilanțul financiar 10
1.2.3. Bilanțul funcțional 11

CAPITOLUL II:
INDICATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR LA SC ROBERTO & RONI SRL

13
2.1. Prezen tarea generală A SC ROBERTO & RONI SRL 13
2.2. Studiu privind indicatorilor echilibrului financiar la SC ROBERTO & RONI
SRL 16
2.2.1. Analiza generală a situației financiare 16
2.2.2. Analiza indicatorilor echilibrului financiar calculați pe baza bilan țului
financiar 17

2.2.3. Analiza indicatorilor echilibrului financiar calculați pe baza bilanțului
funcțional
22
CONCLUZII
27
ANEXA 1 28

ANEXA 2
31
ANEXA 3
32
ANEXA 4
41
BIBLIOGRAFIE 43

3

INTRODUCERE

În sens general, prin echilibru se în țelege o stare de stabilitate a unei situa ții, de
armonie între elementele componente ale unui sistem. Extrapolând abordarea generală,
echilibrul financiar semnifică armonizarea tuturor surselor financiare cu ansamblul nevoilor
financiare ale unei so cieta ți. Analiza stării de echilibru financiar al unei organizații poate fi
efectuată cu ajutorul indicatorilor de echilibru și a ratelor de finanțare.
În lucrarea de fa ța am analizat evolu ția indicatorilor care caracterizează echilibrul
financiar al SC R OBERO&RONI SRL, al carei principal obiect de activitate este: hoteluri și
restaurante. Astfel, pe baza informa țiilor din situa țile financiare ale firmei am elaborat atât
bilanțul financiar, dar și bilanțul funcțional, pe baza cărora am calculat indicatori i specifici
care exprimă echilibrul financiar.
Analiza stării de sănătate a unei firme reprezintă una dintre preocupările unui
management sănătos, un management care gândește pe termen lung și nu pe termen scurt.
Deși în literatura de specialitate se vorbe ște de principala preocupare a managerului de a
obține profit, practicile actuale din mediul antreprenorial ne -au demonstrat faptul că
societățile comerciale sunt tot mai mult preocupate de o altă latură non -financiară și anume
responsabilitatea socială.
O societate preocupată de latura socială nu poate fi decât o întreprindere sănătoasă din
toate punctele de vedere, și anume atât din punct de vedere al stării economico -financiare,
fără o putere financiară aceasta neavând cum să facă față noilor provocări, dar și de calitatea
resursei umane din patrimoniul acesteia. Când ne referim la calitatea umană facem trimitere
nu doar la gradul de pregătire al personalului în corelație cu sarcinile și atributele de serviciu
ci și la nivelul de educație îndreptată spre preocuparea față de mediu economic, social etc.
Pentru o astfel de analiză complexă la nivelul firmei avem nevoie de o serie de
instrumente și metodologii pe care le punem în aplicare cu ajutorul diagnosticului sub toate
formele lui: juridic, de resurse um ane, al managementului și al structurii organizatorice, al
actvității operaționale , comercial și nu în ultimul rând financiar.

4

CAPITOLUL I

FUNDAMENTELE DE BAZĂ ALE ECHILIBRULUI FINANCIAR

1.1. Conceptul și importanta analizei echilibrului financ iar al entitatii
economice

Conceptul de echilibru financiar este extrem de difícil de definit întrucât se
fundamentează pe o serie de ipoteze și are numeroase forme de exprimare.
Problema echilibrului economic general ocupă un loc important în teoria și practica
economică. Laureatul Premiul Nobel pentru economie, Edmond Malinvaud, considera că deși
definirea echilibrului economic variază de la o teorie la alta, conceptul de bază este acela și.
În economie, conceptul de echilibru a fost introdus din științele naturii, inițial în
teoria pre țurilor și alocării resurselor. Ulterior, în anul 1874, Léon Walras a acordat
termenului de echilibru un loc proeminent, demonstrând faptul că atunci când oferta este
egală cu cererea pentru un bun, pia ța respectivă este într-o stare sta ționară , adică în stare
de echilibru.
Specialistul Alfred Marshall introduce conceptul de echilibru temporar, pentru a
reliefa faptul că, în timp, se schimbă condi țiile de egalit ate între cerere și ofertă.
În lucrarea ” Teoria generală a f olosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor ”,
Jhon Maynard Keynes și, în special, discipolii săi, au extins utilizarea conceptului în afara
acestui contextului particular inițial, studiind modul în care echilibrul ocupării for ței de muncă
este influ ențat de politicile monetare și financiare.
Progresul matematicii economice a contribuit semnificativ la răspândirea acestui
termen în toate ramurile științei economice.
Mult timp, conceptul de echilibru a fost asociat de către specialiști cu ideea ordin ii
economice, care să satisfacă nevoile umane, cel mai bine. A. Marshall s -a referit, de exemplu,
la echilibrul dintre o dorin ță și efortul de realizare a acesteia.
Starea de echilibru economic constituie o expresie a compatibilita ții, a
concordan ței rela tive a deciziilor adoptate de către agen ții economici, în calitate de
producători, respectiv consumatori. Această stare se men ține o anumită perioada de timp,
respectiv până în momentul in care survine intervenția unor factori perturbatori, care au o
acțiune contrarie.
În economia de pia ță concuren țială, starea de echilibru economic se manifestă efectiv
sub forma unei stări proprii pie ței, care este generată de ac țiunea agen ților economici care
acționează pe piață, fie calitate de producători -vânzători, f ie ca și cumpărători -consumatori.
Astfel, agentii economici producători au ca scop maximizarea profiturilor lor, iar agen ții
economici consumatori urmăresc satisfacerea trebuin țelor lor.
Din perspectiva con ținutului proceselor economice, precum și a modulu i în care sunt
exprimate rezultatele economice, se poate aprecia că echilibrul economic are următoarele
forme:
– echilibrul economic material;
– echilibrul economic valoric;
– resursele de muncă.

5
Echilibrul economic material reprezintă acea stare de concordan ța relativă creată
între:
– oferta globală, pe de o parte , adică volumul, structura și calitatea produc ției;
– cererea globală, pe de altă parte , respectiv nevoile de consum final și, implicit, de
produc ție.
Echilibrul economic valoric semnifică concordan ța rela tivă intre diversele structuri
valorice ale rezultatelor economice, precum și între acestea și eforturile întreprinse.
În cadrul acestuia, se pot distinge următoarele forme speciale:
 echilibrul bănesc sau monetar;
 echilibrul financiar;
 echilibrul valutar ;
 echilibrul bugetar.
Rezultă că echilibrul financiar este o formă specifică de manifestare a echilibrului
economic , care reflectă, pe de o parte, asigurarea resurselor, iar pe de altă parte, respectarea
obliga țiilor de plată ale firmei către ter ți.
Echilibrul economico -financiar al unei întreprinderii este atunci când se recuperează
integral mijloacele consumate, adică veniturile sunt egale cu cheltuielile. De aceea, pentru
asigurarea echilibrului financiar este necesară o sincronizare între ritmul vânz ărilor și
încasărilor cu ritmul cheltuielilor de aprovizionare și producție.
Nerespectarea acestei cerințe se manifestă în lipsa capacitații de plată, respectiv
apariția creditelor care nn se rambursează la scadența, datorii față de furnizori sau bugetul d e
stat care un sunt achitate la termen etc.
Consecințele negative ale incapacității de plată sunt evidențiate în figura 1.1.

Consecințe ale incapacității de plată

Figura 1.1.Consecințele negative ale in capacității de plată

Existența unui echilibru stabil, continuu, între incasări si plăți constituie o dovadă că
procesul de producție și vânzare din firmă se desfășoară normal.
În vederea asigurării echilibrului între incasari și plați, un instrument util este
graficul de încasări și plăți previzionate, care asigură, în mod operativ, sincronizarea
incasărilor cu plătile și, pe această bază, utilizarea eficientă a mijloacelor disponibile, fiind
important în fundamentarea deciziilor financiare, în scopul îmb unată țirii situa ției financiare a
firmeii. Consecin țe ale incapacita ți
de plata
Pentru c lienții
societa ții
comerciale Pentru societatea
comerciala in cauza Pentru creditorii societa ții
comerciale

6
O formă importantă de manifestare a echilibrului financiar al unui agent economic
este solvabilitatea, care exprimă capacitatea acestuia îndeplini angajamentel e pe care le are,
atât pe termen scurt, dar și pe term en lung.
Totodată , echilibrul financiar se poate aprecia pr baza indicatorul ui lichiditate , care
exprimă capacitatea întreprinderii de a transforma , cu costuri minime, în numerar activele
sale, în orice moment, pentru a -și putea onora obligațiile curente.
În figura 1.2. este prezentată interdependența dintre solvabilitatea și lichiditatea
întreprinderii

Figura 1.2. Interdependența dintre solvabilitatea și lichiditatea întreprinderii

Unii economi ști consideră că echil ibrul reprezintă o stare vremelnică, de moment. De
aceea, când vorbim de echilibru, inevitabil trebuie abordat și dezechilibrul, interpretat ca o
stare normală sau anormală a dezvoltării economice, care este alarmantă când are un caracter
permanent. Dezec hilibrul apare când se produce o ruptură între produc ție și consum, adică
între dimensiunile produc ției, pe de o parte, și puterea de cumpărare a consumatorilor, pe de
altă parte.
În cazul unui dezechilibru financiar, adică insuficiența mijloacelor băneșt i,
consecințele asupra întreprinderii sunt:
 societatea contractează noi împrumuturi;
 se va reduce semnificativ volumul aprovizionărilor;
 vor fi decalate termenele de achitarea a datoriilor față de terți;
 se va renunța la achizitionarea de materia prime și materiale;
 se impulsionează ritmul desfacerilor (vânzărilor);
 va fi accelerată lichiditatea unor imobilizări.
Solvabilitatea entității
Lichiditatea entități
Lichiditatea Bilanțului Imaginea entității pe piață
entitatea își onorează obligațiile doar din contul
activelor proprii (prin transformarea acestora în
lichidități) Având un înalt nivel al atractivității
investiționale, entitatea poate a pela la surse
străine pentru a putea onora obligațiile apărute

7
Concret, ipotezele pe baza cărora de poate defini și analiza echilibrul financiar
vizează modul în care func ționează pia ța financiară, precu m și comportamentul tuturor celor
interesa ți în cunoasterea și studierea situației financiare a organizației, în principal acționarii și
creditorii acesteia. Astfel, economistul Gérard Charreaux considera că echilibrul financiar este
asigurat dacă reabilit atea investi țiilor realizate permite satisfacerea exigen țelor ac ționarilor și
creditorilor, prin luarea în considerare a riscurilor specifice acestora. Referitor la riscuri,
specialistul apreciază că acestea survin atunci când pia ța financiara nu func ționeaza într -un
mod perfect, situație în care se modifică și comportamentul ter ților unei firmei: ac ționarii, in
cazul in care acțiunile sunt cotate la bursa; creditorii, care vor reduce semnificativ
îimprumuturile acordate acesteia.
Echilibrul financiar refle ctă, de fapt, asigurarea resurselor necesare pentru
desfășurarea corespunzătoare a activității și, în același timp , respectarea obligațiilor de plată
ale firmei către terți.
Sursele principale de informații necesare pentru analiza echilibrului financiar su nt:
– Rapoartele statistice;
– Situațiile financiar;
– Alte surse.
Pentru o întreprindere, aprecierea echilibrului financiar este strâns legată de
obiectivele sale , și anume:
– supravie țuirea organizației;
– asigurarea unei rentabilita ți cel puțin satisfăcătoare pe ntru toți cei care și -au adus
aportul la resursele necesare desfășurării activita ții economice,
– realizarea unei cre șteri economice continue;
– diversificarea și dezvoltarea organizației în func ție de oportunita țile identificate.
Toate aceste obiective se su bordonează, de fapt, obiectivului major al
intreprinderii, acela al maximizării valorii firmei.
Totodată, echilibrul financiar depinde, în mare măsură, de flexibilitatea financiară
concept cu care, de multe ori, se confundă și care reprezintă capacitatea p e care firma o
manifestă în ceea ce privește mobilizarea rapidă de lichidită ți. Aceasta semnifică o structură
financiară adecvată, concretizată într -un arbitraj între mărimea capitalurilor proprii, a
costului și a datoriilor firmei, care să permită finan țarea unor eventuale oportunita ți de
investi ții, fie strategice, fie de natură comercială. Altfel spus, prin acest indicator se
urmăre ște, de fapt, modul de utilizare a resurselor agentului economic, atât proprii, cât și
împrumutate.
Pentru un agent economic , echilibrul financiar poate fi apreciat ca o stare, eventual
ca un sistem de mai multe stări par țiale, care reflectă toate elementele patrimoniale, precum și
rezultatele financiare ale acestuia. Prin urmare, pentru a -l aprecia în mod corect, se impune
analiza tuturor stărilor par țiale, dar și propor ționalitatea și rela țiile existente între acestea.
Fiind o parte componentă a echilibrului economic general, echilibrul financiar
este semnifică egalitatea între capitalul economic și resursele de constituiré al e acestuia,
între încasari și plăți, precum și între fonduri și resurse.

8

1.2. Bilanțul – element de reflectare a echilibrului financiar

1.2.1. Importanța bilanțului în analiza echilibrului financiar

Realizarea princi palelor funcții ale contabilității: de control, decizională
și informațională impune ca, periodic, informațiile din conturile contabile să fie
reflectate în documente de sinteză relevante și expresive , accesibile, atât specialiștilor,
dar și tuturor celor interesați de modul de gestiune a unității patrimoniale
respective, în calitate de:
 administrator,
 investitor,
 creditor, bancă,
 organe fiscale și alte organisme econo mice și sociale.
Bilanțul reprezintă documentul contabil de sinteză , în care sunt prezintate
elementele de activ și pasiv, creanțele și datoriile, capitalul propriu aal organizației la finalul
exercițiului financiar, dar și în alte situații reglementate prin lege (încetarea activității,
fuziune etc). El prezintă o imagine fidelă a situației financiare, situației
patrimoniale, precum și a rezultatelor întreprinderii .
Structura financiară a bilanțului constituie punctul de pornire în analiza financiară,
ceea ce semnifică studiul relațiilor dintre diferite posturi bilanțiere , care să caracteriz eze
condițiile de echilibru financiar al întreprinderii. Altfel spus, echilibrul
financiar al unei firme exprimă capacitatea de a asigura solvabilitatea acesteia, în vederea
preîntâmpinării riscului de faliment.
Importanța bilanțului contabil este reflecta tă de din funcțiile pe care acesta le
îndeplinește, și anume:

1) Funcția de analiză a activității economico -financiare , derivă din faptul că,
informațiil e din bilanțul contabil contribuie la realiz area următoarele activități:
 se analizează, periodic, gradul de realizare a indicatorilor proiectați și,
implicit, a rezultatelor obținute ;
 se identifică rezervele întreprinderii;
 se stabilesc măsurile de redresare, respectiv de perfecționare, de
dezvoltare a activității economico -financiare.
Organismele de manag ement participativ (AGA, Consiliul de Administrație), dar și
managerii unităților patrimoniale, efectuează analize ale situațiilor economico -financiare, pe
baza informațiilor din bilanțurile contabile, a rapoartelor de gestiune și anexelor la
bilant, care sunt componentele de bază pe care se fundamentează dările de seamă
contabile.

2) Funcția de generalizare a datelor și de prelucrare a informațiilor – exprimă
necesitatea grupării datel or contabile , după criterii bine stabilite, în scopul calculării unor
indicatori, care conferă o imagine de ansamblu, de sinteză, a situației economico -financiare a
organizației.

3) Funcția previzională exprimă posibilitatea de a orienta activitatea viitoare a
unității patrimoniale, pe baza datelor din bilanț .
Pentru aceast a, elabora rea bugetului de venituri și cheltuieli pentru
perioada viitoare se fundamentează pe informațiile desprinse din analiza bilanțul ui contabil,
respectiv pe situația patrimonială și rezultatele perioadei considerată ca bază de raportare.

9
1.2.2. Bilanțul f inanciar

Bilanțului financiar este instrumentul de bază în analiza echilibrului financiar,
având rolul de a inventaria ”averea” și angajamentele unei organizații și de a le ordona
ulterior pe termene de lichiditate, respectiv de exigibilitate , pe baza inf ormațiile din bilanțul
contabil și notele explicative întocmite.
Utilitatea bilanțului financiar se poate analiza din mai multe puncte de vedere:
a) Din punctul de vedere al destinatarilor cărora li se adresează:
 acționarii – sunt direct interesați să cunoasc ă următoarele informații privind
patrimoniului lor: valoarea acestuia, evoluția mărimii lui, durata de lichidare a
în cazul unei recuperări de capitaluri;
 creditorii – care vor să obțină informații despre valoarea patrimoniului unei
întreprinderii, deoare ce acesta constituie garanția realizării dreptului lor;
b) Din punctul de vedere al modului în care contribuie la îndeplinirea cerințelor
și obiectivele analizei financiare, structura pe grupe a elementelor patrimoniale
din cadrul bilanțului financiar sunt u tile pentru efectuarea analizei referitoare la:
 echilibrul financiar;
 structura financiar -patrimonială;
 bonitatea întreprinderii;
 riscurile asociate
 valoarea patrimonială a întreprinderii.
Acest ultim aspect al analizei este efectuat în cazul încetării act ivității firmei, având
rolul de a presenta informații privind modul în care activul patrimonial este suficiente pentru a
acoperi datoriile organizației. De aceea, elementele patrimoniale reflectate în bilanțul un sunt
prezentate în valori contabile, așa cu m sunt în bilanțul contabil, ci sunt înregistrare la valori
reale, de piață, ceea ce presupune operațiunea de reevaluarea a activelor bilanțiere,
eliminându -se astfel eventualele active fictive.
În vederea întocmirii bilanțului financiar, se impune efectua rea de corecții ale
elementelor de activ și pasiv, ce vizează:
a) Înregistrarea fidelă a elementelor patrimoniale la valoare reală, de piață;
b) Eliminarea activelor fictive care se regăsesc în bilanțul contabil, întrucât acestea
nu se pot valorifica prin vânzar ea pe piață;
c) Reclasificarea posturilor bilanțiere astfel: posturile de activ în funcție de
lichiditatea acestora, iar posturile de pasiv în funcție de exigibilitatea lor.
În baza acestor considerente, principalele corecții pe care se fundamentează
construc ția bilanțului financiar sunt:
 imobilizările necorporale sunt înregistrate la valoarea netă .
Întrucât cheltuielile de constituire și cheltuielile de cercetare -dezvoltare nu pot fi
valorificate pe piață, acestea sunt considerate active fictive sau non -valori și, în
consecință, ele vor fi eliminate din activul patrimonial, diminuându -se și
capitalul propriu cu aceeași sumă;
 imobilizările corporale vor fi reevaluate deoarece se înregistrează la valoarea
justă, de piață .
Eventualele diferențe constatate față de valoarea contabilă, vor genera majorarea
sau diminuarea capitalului propriu.
 imobilizările financiare care au un termen de lichiditate mai mic de un an, vor fi
înscrise în grupa investițiilor financiare pe termen scurt;
 stocurile care au o viteză de rot ație mai mică de 365 zile vor fi incluse în
categoria activelor imobilizate, iar restul stocurilor rămân ca și active circulante;
 creanțele care au un termen de încasare mai mare de un an vor fi încadrate la
activele imobilizate;

10
 clienții incerți și stocu rile nevalorificabile sunt sunt eliminate din activ, fiind
considerate non -valori, reducându -se astfel corespunzător nivelul capitalului
propriu;
 în categoría non -valori sunt incluse și cheltuielile înregistrate în avans, care vor
fi eliminate din activ, r educându -se astfel corespunzător nivelul capitalului
propriu;
 referitor la provizioane, cele care sunt justificate vor fi reclasate ca datorii sub
sau peste un an, în funcția de probabilitatea de scadență; provizioanele care sunt
nejustificate sunt asimila te rezervelor pentru partea rămasă după calcularea
impozitului pe profit și vor fit încorporate în capitalul propriu;
 veniturile înregistrate în avans vor majora capitalurile proprii, fiind asimilate
rezultatului exercițiului;
 subvențiile pentru investiții sunt, de asemenea, asimilate capitalurilor proprii;
 în ceea ce privește datoriile pe termen scurt din exploatare și din afara
exploatării, acestea cuprind: datoriile față de personal, bugetul statului, furnizori,
creditori diverși;
 datoriile financiare cu rente ale întreprinderii cuprind împrumuturile pe termen
scurt.
Prin urmare, informațiile furnizate de bilanțul financiar sunt utile în procesul de
analiză statică a situației financiare, adică în calculul indicatorilor financiari precum fondul de
rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă, dar și în calculul ratelor de structură
financiară, de lichiditate și solvabilitate.

1.2.3. Bilanțul funcțional

Scopul bilanțului funcțional este de a identifica nevoile unei organizații și modul de
alocare a surselor de finanțare, pe tipuri de activități, și nu de a inventaria patrimoniul și
angajamentele întreprinderii, oferind astfelo imagine clară, relevantă asupra modului de
funcționare a unei întreprinderi.
În cadrul bilanțului funcțional, elementele pat rimoniale sunt prezintate sub forma
resurselor și mijloacelor necesare, permițând astfel cercetarea activității unei întreprinderi pe
tipuri de operațiuni, prin luarea în considerare a rolului pe care îl are fiecare dintre acestea în
funcționarea organiza ției. Faptul că ordonarea mijloacelor și resurselor se realizează după
natura activității desfășurate, se creează premisele construirii bilanțului funcțional, care
furnizează informații utile și necesare în anali za echilibrului financiar al unei organizați i.
Din punct de vedere structural, bilanțul funcțional se fundamentează pe structura
bilanțului contabil, elementele de activ și pasiv fiind clasificate după apartenența lor la ciclul
de activitate, astfel:
ciclul de finanțare , care cuprinde totalitatea op erațiunilor dintre firmă și proprietarii
de capital (respectiv, acționarii și creditorii), căruia îi corespund ansamblul
resurselor. Acesta permite întreprinderii să facă față decalajului creat între fluxul
de lichidități de intrare și cel de ieșire, gene rat de ciclul de exploatare.
ciclul de exploatare , care implică derularea activităților operaționale principale
(aprovizionare, producție, vânzare) și, implicit, a fluxurilor generate de circuitul
capitalului în cadrul acestui ciclu. Altfel spus, acesta cu prinde așa numitul activ
ciclic de exploatare – exprimat de un flux fizic (de producție, respectiv de mărfuri)
și, totodată, de un flux financiar (exprimat de intrarea și ieșirea de monedă).
ciclul de investiții , care exprimă ansamblul deciziilor adoptate pentru satisfacerea
nevoilor de imobilizări ale întreprinderii, cuprinzând așa numitul activ aciclic stabil.

11

Activul aciclic stabil cuprinde imobilizările, care sunt luate în calcul la valoarea lor
inițială (brută), valoarae amortizată figurând la rubric a ”resurse” ca sursă proprie de origine
internă. Totodată, valoarea mijloacelor fixe procurate prin leasing va fi inclusă în categoría
activele aciclice stabile, urmând ca, proporțional, cu aceeași sumă, să se majoreze
împrumuturile pe termen mediu și lung . Întrucât activitatea firmei este abordată în mod
dinamic, în cazul bilanțului funcțional dnu mai apare noțiunea de activ fictiv.
Concret, activul ciclic este alcătuit din:
 activul ciclic din exploatare – cuprinde toate elementele legate în mod direct și
exclusiv de activitatea curentă a întreprinderii, și anume:
– clienți;
– stocuri;
– avansuri plătite furnizorilor etc.
 activul ciclic din afara exploatării – cuprinde toate creanțele generate de plata unor
impozite și taxe, capitalul subscris și nevărsat etc.
Resursele aciclice stabile reflectă finanțarea stabilă și sunt alcătuite din trei
componente esențiale:
– Resursele ciclice aferente exploatării cuprind toate obligațiile care sunt legate în
mod direct de activitatea curentă a unei întreprinderi (furnizori, obligații fiscale și
sociale generate de activitatea de exploatare, avansuri primite).
– Surse proprii de origine internă (rezervele, rezultatul exercițiului,
amortismentele, provizioanele);
– Surse proprii de origine externă (capitalul social) și datoriile s tabile (exprimate
de împrumuturile pe termen mediu și lung).
– Resursele ciclice din afara exploatării se referă la obligațiile din afara exploatării
(penalități, amenzi etc.).
În ceea ce privește trezoreria, se impun urmăyoarele precizări:
– Trezoreria de act iv este constituită din disponibilitățile și valori mobiliare de
plasament;
– Trezoreria de pasiv exprimă creditele pe termen scurt inclusiv, eventual soldul
creditor al contului curent de disponibil la bancă.
Ca și utilitate, bilanțul funcțional reprezintă suportul analizei trezoreriei în practica
financiară. Concret, din analiza acestuia e evidențiează modului de acoperire a activelor din
sursele disponibile, putându -se face astfel aprecieri din punctul de vedere al riscului de
faliment. Informațiile pe ca re le furnizează bilanțul funcțional reprezintă punctul de pornire în
analiza dinamică a echilibrului financiar, constituind baza întocmirii tabloului de finanțare.

12

CAPITOLUL II

INDICATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR
LA SC ROBERTO & RONI SRL

2.1. Prezentarea generală A SC ROBERTO & RONI SRL

SC ROBERTO&RONI SRL este o societate comercială cu capital privat, infiin țată
în anul 2001. Sediul societatii este situat în comuna Podari, jude țul Dolj.
Statutul juridic al firmei este cel de societate cu raspundere limitată (SRL), firma
având un capital social subscris și varsat de 491.300 lei.
Principalul obiect de activitate apartine domeniului HORECA, insă, printre alte
activita ți, putem enumera și transport de marfă și prestări de servicii – lucră ri de modernizare
și amenajare a drumurilor jude țene și comunale.
Societatea ROBERTO&RONI a fost gândită ini țial ca o firmă care să investească în
deschiderea unei cafenele care, chiar dacă se situa în afara ora șului, se voia ceva mai mult și
mai modern pentru un spa țiu rural.
În anul 2007, societatea investe ște în cumpararea de utillaje (excavatoare) și mijloace
de transport (autocamioane) și colaboreaza cu diverse firme din jude țul Dolj, precum;
 SOCIETATEA PENTRU LUCRARI SI DRUMURI DOLJ SA
 ERPIA SA
 ADMINISTRA ȚIA BAZINALA JIU
Efortul investi țional a fost în anul 2009, prin construirea unei pensiuni care
actualmente este in continuu proces de modernizare. Pensiunea este ocupată în procent de
80% pe tot parcursul anului de angaja ții firmelor din toata țara deta șate în scop lucrativ în
zona ora șului Craiova. Pensiunea de ține o sală de evenimente și o sală pentru conferințe.
Combina ția optimă " calitate – performan ță – preț" și orientarea către servicii în mod
tradițional importate, au atras clien ți importan ți care au remarcat ceea și -a propus de la
început: într -o localitate mică din Oltenia, la periferia ora șului Craiova, se pot presta și oferi
servicii la standarde occidentale.
În sinteză, indicatorii care reflectă echilibrul financia r la SC ROBERTO&RONI SRL
sunt prezentați în Tabelul 2.1., precum și în Figura 2.1.
Tabelul 2.1.

Indicatorii economico -financiari la SC ROBERTO&RONI SRL

Indicatori 2019 2018 2017 2016 2015
Cifră de afaceri 543.631 473.521 399.080 326.594 295.755
Venitur i 703.327 473.527 408.719 326.784 325.756
Cheltuieli 485.553 312.309 401.640 371.911 563.799
Profit brut 217.774 161.218 87.879 -45.127 -23.8043
Profit net 21.0741 156.482 3.003 -48.492 -247.816
Casă și Bancă 8.729 92.408 1.243 950 118.048
Creanțe 151.316 65.456 230.926 339.821 806.273
Datorii 2.014.346 1.680.548 1.884.364 2.014.925 2.366.401
Sursa: date din bilanțul contabil la data de 31.12.2019 al SC ROBERTO & RONI SRL

13

Sursa: Grafic realizat de autor

Figura 2.1. Indicatorii economi co-financiari la SC ROBERTO&RONI SRL

O analiză mai aprofundată a echilibrului financiar poate fi efectuată prin luarea în
considerare și a altor informații din bilanțurile contabile, prezentate în Tabelul 2.2., precum și
în Figura 2.2.

14
Tabelul 2.2.

Indicatori care influențează echibrului financiar la SC ROBERTO&RONI SRL

Indicator 2019 2018 2017 2016 2015
Active imobilizate
total 2.059.805 1.523.637 1.486.658 1.499.052 1.302.827
Active circulante
total 187.252 178.881 234.136 349.300 950.344
Stocuri 27.207 21.017 1.967 8.529 26.023
Cheltuieli în avans 2.000 2.000 210 210 210
Capitaluri 234.711 23.970 -163.360 -166.363 -113.020
Capital social 491.300 491.300 491.300 491.300 41.300
Număr angajați 5 5 7 5 5
Sursa: date din bilanțul contabil la data de 31.12.2019 al SC ROBERTO & RONI SRL

Figura 2.2. Indicatori care influențează echibrului financiar la SC ROBERTO&RONI SRL

Totodată, din punctul de vedere al evoluției firmei în ultimii 10 ani, graficul 2.3 ne
relevă trendul ascendent al societăâ ii din dunctul de vedere al cifrei de afaceri și a profitului
înregistrat.

15

Figura 2.3. Evoluția SC ROBERTO&RONI SRL în perioada 2009 -2019

2.2. Studiu privind indicatorilor echilibrului financiar la
SC ROBERTO & RONI SRL

2.2.1. Analiza gener ală a situației financiare

Realizarea obiectivului major al SC ROBERTO & RONI SRL , acela de maximizare
a valorii sale patrimoniale, se poate realiza numai în condițiile desfășurării unei activități
profitabile și a realizării și menținerii echilibrului său financiar.
Din punctul de vedere al profitabilității, din analiza datelor din situațiile financiare
încheiate la data de 31.12.2019 (anexele nr. 1-4), se evidențiază trendul ascendent al
profitului, înregistrând o creștere de aproape 3 ori în anul 2019 față de anul 2018.
Pentru societatea ROBERTO & RONI SRL se cunosc următoarele elemente, extrase
din bilanțul contabil la 31.12.2019.
O primă analiză a situației financiare prin prisma elementelor din bilanțul contabil
ne relevă următoarele aspecte:
 Imobiliz arile corporale au înregistrat o creștere de circa 30% în anul 2019
comparativ cu anul 2018;
 Circa 10% din datoriile financiare pe termen lung ale firmei au scadență sub un
an;
 Aproximativ 20% din datoriile bancare pe termen lung ale firmei au scadența
sub un an.

16
Tabelul 2.3.
Date din bilanțul contabil pe care se fundamentează analiza echilibrului financiar
1. ACTIV 2018 2019
2. Active imobilizante 1.523.637 2.059.805
3. Active circulante 178.881 187.252
4. Stocuri 21.017 27.207
5. Creante clienti 65.456 101.16 4
6. Creante diverse 50.152
7. Conturi la b ănci 92.366 8.729
8. TOTAL ACTIV 1.880.357 2.247.057
9. CAPITALURI PROPRII SI
DATORII
10. Capital propriu 23.970 234.711
11. Datorii pe termen lung 1.658.052 1.677.845
12. Datorii pe termen scurt 13.432
13. Datorii la furnizori 10.507 32.267
14. Datorii cu impozitul pe profit 17.292 3.825
15. Datorii diverse 105.393 33.968
16. Credite de trezorerie 65.143 254.837
17. TOTAL CAPITALURI PROPRII
SI DATORII 1.880.357 2.247.057

2.2.2. Analiza indicatorilor echilibrului financ iar calculați pe baza
bilanțului financiar

Echilibrul financiar reprezintă egalitatea dintre sursele financiare și mijloacele
economice necesare pentru desfășur area, pe termen lung și scurt , a activității de exploatare,
financiare și extraordinare.
Pentru a efectua o analiză aprofundată a echilibrului financiar, obiectivele studiului
de caz vizează două aspecte:
a) Întocmirea bilanțul financiar al SC ROBERTO & RONI SRL, în care să
evidențiem schimbările survenite.
b) Analiza poziției financiare a SC ROBERTO & RONI SRL pe baza datelor din
bilanțului financiar.
Concret, studiul de caz întocmit presupune următoarele aspecte :
a) Pe baza informațiile din bilanțul contabil încheiat la 31.12.2019, bilanțul
financiar elaborat este prezintat în Tabelul 2.4.

17
Tabelul nr. 2. 4.
Bilanțul financiar al SC ROBERTO & RONI SRL
ACTIVE 2018 2019
Aloc ări permanente 1.523.637 2.059.805
Active imobilizante>1an 1.523.637 2.059.805
Aloc ări temporare 178.881 187.082
1.Active circulante <1an 86.473 178.523
(stocuri+creante)
2.Imobiliz ări financiare 0 0
3.Conturi la banc ă 92.408 8.559

Total active (aloc ării financiare) 1.702.518 2.246.887
CAPITALURI 2018 2019
Resurse permanente 1.457.588 1.744.771
1.Capitaluri proprii 23.970 234.711
2.Datorii financiare cu scadenta
>1an( 1.592.909 -1.592.909 x10%) 1.433.618
>1an( 1.677.845 -1.677.845 x10%) 1.510.060
Resurse temporare 244.930 502.116
1.Datorii din exploatare cu 20.496 79.494
scadenta <1 an furnizori+alte datorii
din exploatare
2.Credite bancare curente 65.143 254.837
3.Datorii financiare cu scadenta<1an
1.592.909×10% 159.291
.Datorii financiare cu scadenta<1an 167.785
1.677.845×10%
Total capitaluri(resurse financiare) 1.702.518 2.246.887
b) Se calculează și se analizează poziția financiar ă a SC ROBERTO & RONI SRL
baza datelor din bilan țul financiar elaborat în etapa precedentă.
1. Altfel spus, vom calcula fondul de rulment (FR) , cu următoarea formulă:
FR = Capitaluri permanente – Alocări permanente
FR = Capital propriu + Datorii pe termen lu ng – Active imobilizate nete
Pentru anul 2018:
FR =23.970 lei+1.433.618 lei -1.523.637 lei= -66.049 lei
Pentru anul 2019:
FR = 234.711 lei + 1.510.060 lei – 2.059.805 lei = -315.034 lei

18
Calculele efectuate ne evidențiază faptul că, fondul de rulment (FR) ar e o valoare
negativă, atât în anul 2018, dar și în anul 2019, ceea ce demonstrează că sursele financiare
atrase de societate pe termen lung nu acoperă integral nevoile investi ționale ale acesteia,
rezult ând astfel nevoia de ob ținerea de noi resurse financi are pentru finanțarea
necesităților firmei.

fondul de rulment este un indicator financiar extrem de folosit în practica
occidental ă, ce are o importanț ă deosebit ă în analiza echilibrului financiar pe termen lung al
oricărei întreprinderi. Atât politica de de investitii a intreprinderii, dar și política de finanțare,
se fundamentează pe analiza fondulului de rulment, întrucât acesta arat ă existența unor
eventuale disfucționalități.

2. Necesarul de fond de rulment (NFR) se calculează cu următoarea formulă:
NFR = Stocuri + Creanțe – Datorii din exploatare
Pentru anul 2018:
NRF =21.017 lei+65.456 lei -35.987lei=50.486 lei
Pentru anul 2019:
NFR = 27.207 lei + 151.316 lei – 79.494 lei = 99.029 lei
Astfel atât în anul 2018, dar și în anul 2019, necesarul de fond de r ulment
înregistrează o valoare pozitivă, ceea ce reliefează faptul că societatea are suficiente
resurse pe termen scurt.

3. Fondul de rulment funcțional
Fondul de rulment funcțional este cunoscut și sub denumirea de fond de rulment net
global (FRNG) și se calculează cu formula:
FRNG = Resurse stabile – Active stabile
El reprezintă sursa de finanțare stabilă care are rolul de a acoper i activele stabile ,
corelând ciclul de finanțare cu ciclul de investiții.

Pentru anul 2018:
FRNG=1.457.558 lei -1.523.637 lei= -66.049 lei
Pentru anul 2019:
FRNG =1.744.771lei -2.059.805lei= -315.034lei

19
În cazul SC ROBERTO & RONI SRL, FRNG are valori negative, ceea ce semnifică
faptul că sursele financiare stabile nu acoper ă în totalitate nevoile inves titionale, rezultând
astfel nevoia de a contracta credite bancare, pe termen scurt sau mediu.
În analiza efectuată, se observă că fondul de rulment net global (FRNG) este
negativ, ceea ce semnifică faptul că există o insuficiență de fond de rulment (FR) , care, pe
termen lung, va trebui soluționată prin suplimentare a fondurilor care sunt atrase de acționari
sau de creditori.
În cazul SC ROBERTO & RONI SRL, care activează în industria HORECA,
valoarea negativă a FRNG, pe termen scurt, este considerată o situ ație deloc îngrijorătoare,
deoarece anterior firma a realizat investiții semnificative.

4. Trezoreria netă , se determină cu formulele:
TN = Fondul de rulment financiar – Necesarul de fond de rulment
TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie
Pe baza datelor din bilanț, vom avea urm ătoarea situație pentru cei 2 ani pe care i –
am analizat:
Pentru anul 2018:
TN =-66.049lei -50486 lei=92.408lei -159291 lei -49.652 lei= -116.535 lei
Pentru anul 2019:
TN = -315.034lei -99.029lei=8559 lei – 254.837 lei -167.785 lei = -414.063 lei
În ambele situații, trezoreria netă este negativă , ceea ce denotă un dezechilibru
financiar la nivelul întregii societăți, care a fost soluționat prin contractarea unui credit pe
termen scurt.

5. Necesarul de fond de rulment din expl oatare (NFRE) se determină cu
ajutorul formulelor:
NFRE = Active curente de exploatare – Surse curente din exploatare
NFRE = Stocuri + Creanțe – Datorii din exploatare
Pentru anul 2018:
NFRE=178.881lei -65.143 lei=21.017lei+65.456lei+92.366lei -65.101 lei =113.738lei
Pentru anul 2019:
NFRE=187.252lei -254.837lei =27.207lei +151.316lei -246.108lei = -67.585lei

20

Analiza efectuat ă relevă două situații:
 În anul 2018, NFRE este pozitiv, situația fiind generată de faptul că sunt mai mici
creanțele și obligațiile p e termen, iar scadența acestora este mai redusă;
 În anul 2019, NFRE este negativ, ceea ce denotă faptul că resursele sunt
excedentare necesarului .
 Situația din analiza efectuat ă este specifică societă ților de comerț cu amănuntul (în
cazul de fa ță este vorb a de o pensiune, cu restaurant și bar inclus), la care
creanțele au valori mici ( deoarece încasarea este imediată), iar stocurile se rotesc
cu o viteză de rotație accelerată, obligațiile pe termen scurt fiind mari (întrucât
furnizorii acceptă plată la termen, având asigurată desfacerea pentru cantități mari
și, totodată, au garantate încasarea și rotația rapidă a mărfurilor).

6. Necesarul de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE ):

NFRAE = Active ciclice din afara exploatării – Surse ciclice din a fara exploatării

În cazul societății analizate:

NFRAE=52.152 lei -15.429 lei =36.723 lei
Pentru a analiza acest indicator procedăm în mod asemanătoare ca în cazul
necesarului de fond de rulment din exploatare (NFRE), dar elementul esențial este distin cția
între activele și resursele, atât din activitatea de exploatare, dar și cele din afara exploatării.
Astfel se pot evita unele dezechilibre financiare care apar, identificându -se soluțiile
corespunzătoare.
In tabelul 2.5. sunt prezentați toți indicator ii care caracterizează echilibrul financiar
al firmei.
Tabelul 2.5.
Indicatorii echilibrului financiari calculați pe baza bilanțului financiar

Nr.
crt. DENUMIRE INDICATOR 2018 2019
1. Fondul de rulment ( FR) -66.049 -315.034
2. Necesarul de fond de rulment (NFR) 50.486 99.029
3. Fondul de rulment net global
( FRNG) -66.049 -315.034
4. Trezoreria net ă (TN) -116.535 -414.063
5. Necesarul de fond de rulment
din exploatare (NFRE) 113.738 -67.585
6. Necesarul de fond de rulment
din afara exploat ării (NFRAE) 36.723

21

În figura următoare sunt prezentate, în mod sugestiv, evoluția indicatorilor privind
echilibrul financiar al SC ROBERTO & RONI SRL.

Figura 2.4. Evoluția indicatorilor privind echilibrul financiar al
SC ROBERTO & RONI SRL

2.2.3. Anali za indicatorilor echilibrului financiar calculați pe baza
bilanțului funcțional
Rolul bilanțului funcțional în procesul de analiză a poziției financiare al unei entități
este acela că permite atât aprecierea vulnerabilității structurii financiare, reflecta tă de evoluția
trezoreriei nete, dar și interdependența dintre structura financiară a unei firme și natura
activității sale. Pentru a construi bilanțul funcțional, organizația se prezintă ca o masă, ca un
ansamblu de mijloace și de resurse, care sunt grup ate după natura, destinația sau funcția lor,
renunțându -se la aspectele care reflectă lichiditatatea, în cazul activului, și exigibilitatea, în
cazul pasivului.
Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului funcțion al presupune două aspecte:
a) Întocmir ea bilanțului funcțional al firmei (tabelul 2.6.);
b) Analiza poziției financiară a firmei pe baza bilanțului funcțional.
Pentru întocmirea bilanțului funcțional, d in bilan țul contabil la 31.12.2019 al SC
ROBERTO&RONI SRL extragem următoarele elemente:

22

Tabelul 2.6.
Date din bilanțul contabil pe care se fundamentează elaborarea bilanțului funcțional
Nr.
crt. ACTIV 2018 2019
1. Active imobilizante 1.523.637 2.059.805
2. Active circulante 178.881 187.252
3. Stocuri 21.017 27.207
4. Creante clienti 65.456 101.164
5. Creante diverse 50.152
6. Conturi la b ănci 92.366 8.729
7. TOTAL ACTIV 1.880.357 2.247.057
8. CAPITALURI PROPRII SI DATORII
9. Capital propriu 23.970 234.711
10. Datorii pe termen lung 1.658.052 1.677.845
11. Datorii pe termen scurt 13.432
12. Datorii la fu rnizori 10.507 32.267
13. Datorii cu impozitul pe profit 17.292 3.825
14. Datorii diverse 105.393 33.968
15. Credite de trezorerie 65.143 254.837
16. TOTAL CAPITALURI PROPRII SI DATORII 1.880.357 2.247.057
Sursa: Date din bilanțul contabil al SC ROBERTO& RONI SRL

Pe baza datelor din bilanțul contabil, bilanțul funcțional al SC ROBERTO& RONI
SRL este prezentat în Tabelul 2.7.
Tabelul nr. 2.7.
Bilanțul funcțional al SC ROBERTO & RONI SRL
ACTIV 2018 2019
(utilizari)
Active stabile 1.523.637 2.059.805
Active de exploatare 86.473 128.371
Active din afara exploat ării 0 50.152
Active de trezorerie 92.366 8.729
TOTAL UTILIZARI 1.702.476 2.247.057
CAPITALURI PROPRII SI
DATORII 2018 2019
(resurse)
Resurse stabile 1.504.141 1.912.558
Resurse din e xploatare 10.507 32.267
Resurse din afara exploat ării 122.685 37.793
Pasive de trezorerie 65.143 254.834

23
TOTAL RESURSE 1.702.476 2.247.057
În urma analizei efectuate, am aprofundat analiza, întocmind bilanțul funcțional în
urmatoarea structură:
Tabelul nr. 2.8.
Structura bilanțul financiar al SC ROBERTO & RONI SRL

Denumirea elementului 2018 2019
ACTIV
I.Active ciclice stabile 2.550.852 3.129.854
Imobilizari necorporale 763
Imobiliz ări corporale 1.522.874
II.Active ciclice aferente ex ploat ării 86.473 128,371
Stocuri 21.017 27.207
Sreante aferente exploat ării 65.456 101.164
III.Active ciclice din afara exploat ării 0 50.152
Creante din afara exploat ării
(TVA)bugetul de stat 0 50.152
IV.Trezoreria de activ 92.366 8.725
Disponi bilităti 92.366 8.725
TOTAL ACTIV
2.729.691
3.317.102

PASIV 2018 2019
I.Pasive ciclice stabile 2.628.553 2.981.904
Capitaluri proprii 23.970 234.711
Amortizare 1.027.215 1.070.049
Provizioane de orice natur ă 0 0
Datorii financiare pe o perioad ă mai mare 1.577.368 1.677.144
II.Pasive ciclice de exploatare 10,507 66.936
Datorii fat ă de furnizorii 10.507 32.267
Datorii diverse 33.968
III.Surse ciclice din afara exploat ării 25.488 15.425
Salarii 5.203 7.346
Bugetul de stat 20.285 8.083
IV.Tre zoreria de pasiv 65.143 254.837
Credite pe termen scurt 65.143 254.837
TOTAL PASIV 2.729.691 3.317.102

Bilanțul funcțional a fost determinat pe baza următoarelor date:
Pentru anul 2018:
 Active stabile (active imobilizate) = 1.523.637 lei

24
 Active curent e de exploatare (stocuri + creanțe – clienți) = 21.017lei + 65.456
lei = 86.473 lei
 Active curente din afara exploatării (creanțe diverse) = 0 lei
 Active de trezorerie (conturi curente la bănci) = 92.366 lei
 Resurse stabile (capital propriu + datorii pe termen lung) = 23.970 lei +
1.480.171 lei = 1.504.141 lei
 Resurse curente din exploatare (datorii la furnizori) = 10.507 lei
 Resurse curente din afara exploatării (datorii cu impozitul pe profit + datorii
diverse) = 17.292lei +105.393 lei = 122.685 lei
 Resurse de trezorerie (credite) = 65.143lei
Pentru anul 2019:
 Active stabile (active imobilizate) = 2.059.805 lei
 Active curente de exploatare (stocuri + creanțe – clienți) = 27.207 lei +
101.164 lei = 128.371 lei
 Active curente din afara exploatării (cre anțe diverse) = 50.152 lei
 Active de trezorerie (conturi curente la bănci) = 8.729 lei
 Resurse stabile (capital propriu + datorii pe termen lung) = 234.711 lei (+
1.677.845 lei = 1.912.558 lei
 Resurse curente din exploatare (datorii la furnizori) = 32.26 7 lei
 Resurse curente din afara exploatării (datorii cu impozitul pe profit + datorii
diverse) = 3.825 lei + 33.968 lei = 37.793 lei
 Resurse de trezorerie (credite) = 254.834 lei

Pe baza bilanțului funcțional, s -au determinat următorii indicatori ai po ziției
financiare:
1. Fondul de rulment net global:
FRNG = Resurse stabile – Active stabile
Pentru anul 2018:
FRNG = 1.504.141lei – 1.523.637lei = -19.496 lei
Pentru anul 2019:
FRNG = 1.912.558 lei – 2.059.805 lei = -147.247 lei
Fondul de rulment net glob al (FRNG) are valori negative pe întreaga perioadă
analizată, ceea ce reliefează faptul că sursele financiare stabile nu acoperă în totalitate nevoile
investiționale ale firmei, ți, ca urmare, aceata are nevoie și în perioada următoare de credite
bancare p entru a -și finaliza cu succes investițiile începute.

2. Necesarul de fond de rulment din exploatare:

25
NFRE = Stocuri + Creanțe – Datorii din exploatare
Pentru anul 2018:
NFRE = 86.473lei – 10.507lei = 75.966 lei
Pentru anul 2019:
FRE = 128.371 lei – 32.267 lei = 96.004 lei
Necesarul de fond de rulment din exploatare ( NFRE) este pozitiv, ceea ce semnifică
o gestiune deficitară la nivelul firmei. Ace astă situație este generat ă de nivelul ridicat al
stocurilor și creanțelor, precum și un nivel scăzut al obli gațiilor pe termen scurt, care au o
scaden ță redusă.

3. Necesarul de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE):
NFRAE = Active ciclice din afara exploatării – Surse ciclice din afara exploatării
Pentru anul 2018:
NFRAE = 0 – 122.685 = -122.685 lei

În anul 2018, NFRAE este negativ, ceea ce reliefează un surplus de resurse
comparativ cu nevoile din moment, ceea ce este un lucru pozitiv.
Din punct de vedere practic, pentru societatea analizată, activitatea pozitivă din afara
exploatării compensea ză deficitul de finanțare aferent NFRE .

Pentru anul 2019:

NFRAE = 50.152 lei – 37.793 lei = 12.359 lei

În anul 2019, NFRAE este pozitiv, ceea ce denotă un deficit de resurse față de nevoi,
ceea ce, evident, este un lucru negativ.
Prin urmare , activit atea negativă din afara exploatării un este în măsură să
compenseze deficitul de resurse de finanțare aferent NFRE.

4. Trezoreria netă (TN):
TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie
Pentru anul 2018:

TN = 92.366 lei – 65.143lei = 27.223 lei
În anul 2018, trezoreria netă este pozitivă, ceea ce exprimă faptul că disponibilitătile
bănesti detinute de societate puteau rezolva eventualele problemele financiare existente.

26
Pentru anul 2019:
TN = 8.729 lei – 254.834 lei = -246.105 lei
În anul 2018, trezoreria netă este negativă, ceea ce presupune că societatea s -a
îndatorat pe termen scurt pentru a rezolva decalajele de finanțare existente.
În tabelul 2.9 și figura 2.5 sunt prezentați indicatori i care caracterizează echilibrul
financiar al SC ROBERTO& RONI SRL în perioada analizată, calculați în urma analizei
bilanțului funcțional.
Tabelul 2.9.
Indicatorii echilibrului financiari calculați pe baza bilanțului financiar

Nr.
crt. DENUMIRE INDICATOR 2018 2019
1 Fondul de rulment net global
( FRNG) -19.496 -147.247
Necesarul de fond de rulment 75.966 96.004
2 din exploatare (NFRE)
Necesarul de fond de rulment -122.685 12.359
3 din afara exploat ării (NFRAE)
4 Trezoreria net ă (TN) 27.22 3 -246.105

27

Concluzii

Analiza echilibrului financiar al societății SC ROBERTO& RONI SRL ne permite să
extragem o serie de concluzii, prin prisma studiului de caz efectuat, astfel:
 echilibrul financiar reprezintă o componentă semnificativă in analiza
pozitiei financiare a intreprinderii ;
 înainte de a se lua decizia cu privire la creșterea activelor unei întreprinderi ar
trebui urmărit factorul ce a dus la creșterea acestor indicatori de rezultate;
 o firmă cu un nivel ridicat al ratei imobilizărilor corpo rale nu poate fi înființată
decât atunci când fondatorii (investitorii) sunt convinși că afacerea va funcționa
și va da randament;
 o creștere a valorii stocurilor în viitor nu trebuie realizată doar din punctul de
vedere al nivelului cifrei de afaceri înre gistrate de o firmă ci și în funcție de
cererea previzionată sau efectivă din partea clienților societății respective;
 profitul din exploatare înregistrează creșteri considerabile în 2019 față de 2018,
acest lucru demonstrând o evoluție a activității opera ționale a fimei;
 rata de rentabilitate economică a activului reflectă o creștere a eficienței utilizării
acestora, nivelul ei fiind în creștere în 2019 față de 2018.
 rata de rentabilitate financiară, indicator ce reflectă un interes deosebit pentru
acționa ri, are un trend ascendent de la un an la altul, acest lucru fiind, primul
rând, o consecință directă a creșterii capitalului propriu într -un ritm mai mare
față de profitul net;
 fondul de rulment înregistrează valori negative ,datorit ă creditelor bancare
contractate la nivelul anului 2019 observ ăm o valoare negativ ă mai mare cu
aproximativ 20% fa ță de anul 2018
 necesarul de fond de rulment reflectă valori în creștere însă dacă ținem cont de
trendul activității si de investițiile pe care firma le efectueaza , nivelul acestui
indicator se justifică în corelație cu aceasta;
 tezoreria determinată ca difernță dintre fond de rulment și necesar de fond de
rulmet este negativă datorită creditelor contractate;
 la nivelul structurii activelor imobilizate se observă o pondere semnificativă ca
având -o imobilizările corporale.
 pe perioada 2018 – 2019 nu există imobilizări financiar iar în ceea ce privește
partea de imobilizări necorporale doar în anul 2018 se constată un procent
nesemnficiativ.
 având în vedere specificul activității firmei se justifică ponderea semnificativă a
imobilizărilor corporale.
 la nivelul activelor circulante, ponderea stocurilor are, î n medie , aceleași valorii
de la un an la altul, în schimb , creanțele fiind cele care înregistrează creșteri. Din
punctul de vedere al corelației cu cu cifra de afaceri, se justifică astfel creșterea
semnificativă a a creanțelor.
 rata de îndatorare prezintă o pondere semnificativă în cei doi ani, prin prisma
datoriilor pe termen scurt.
 rata creditelor bancare ne relie fează faptul că acestea au o pondere semnificativă
în totalul datoriilor, indiferent că sunt pe termen scurt, mediu și lung.

Analiza efectuată ne reliefează faptul că, în ultima perioadă de timp, din punct de
vedere al structurii patrimoniale și al echilibrului financiar, indicatorii económico -financiari
calculați pentru SC ROBERTO& RONI SRL reliefează o situație mai mult decât normală și

28
satisfăcătoare, în utlimul an firma înregistrând creșteri considerabile atât prin prisma
vânzărilor cât prin prisma rentabilității.