. Program De Radioprotectie Angiografie 1 [628090]

PROGRAM DE RADIOPROTECȚIE
PENTRU O INSTALAȚIE DE
RONTGENDIAGNOSTIC

UNITATE SANITARĂ

Unitate Sanitară

Cod: PRP

Ediția: 1.0
Revizia: 0.0
Data: 1 iunie 2020

Prenume, Nume Funcția Data Semnătura
Inițiat NUME Prenume Manager 1 iunie 2020

Elabo rat Fiz. Rădoi Săndina
Rodica 1 iunie 2020

Avizat Fiz. Rădoi Săndina
Rodica 1 iunie 2020

Aprobat NUM E Prenume Manager 1 iunie 2020

Acest program a fost elaborat la cererea inițiatorului, NUME Prenume – Manager al
Unității Sanitare , destinatarul final Laboratorul de Radiologie Intervențională – Angiografie din
cadrul Unității Sanitare .

LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR

Ediția/
Revizia nr./Data Număr capitol,
pagina, paragraf
revizuit Modificări efectuate,
paragrafe noi
apărute Pe ce baza au
fost făcute
modificările

Nume , prenume: _________ _______

Semnătura: ________________

Elaborat: ________________

Verificat: ________________

Aprobat: ________________

Data: ________________

Documentul de față este proprietatea Unității Sani tare cu destinația Laborator de
Radiologie Intervențională – Angiografie ;

Difuzarea prezentului document se realizează conform listei de distribuție. Copiile
sunt numerotate și controlate.

Reproducerea integral a sau parțială a prezentului document în orice procedeu
(electronic, mecanic, fotocopie, microfilme etc.) este interzisa dacă nu există acordul scris
al autorului.

LISTA DE DISTRIBUȚIE

Numărul Numele și Prenumele destinatarului Func ția Semnătura
1 (Or iginal) Responsabilul cu Managementul Calității, poate fi și
Responsabilul cu Protecția Radiologică RMC
2 (Copie) Laboratorul de Radiologie Intervențională – Angiografie ,
la dispoziția person alului RPR
Medic
Medic
Asistent
Asistent
Asistent
Asistent

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 5 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
1. Scop ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
2. Domeniu de aplicare ………………………….. ………………………….. …………………. 7
3. Documente de referință ………………………….. ………………………….. …………….. 7
4. Definiții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 7
5. Conformitatea cu cerințele adminstrative ………………………….. ………………….. 8
6. Secu ritatea instalațiilor ………………………….. ………………………….. ……………… 8
6.1. Securitatea instalațiilor radiologice ………………………….. ………………… 8
6.2. Manipularea instalațiilor radiologice ………………………….. ……………….. 8
7. Organizare și responsabilități ………………………….. ………………………….. …….. 9
7.1. Organizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 9
7.2. Responsabilități ………………………….. ………………………….. …………………… 10
8. Reguli și proceduri ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
8.1. Procedura de achiziționare a unei instalații radiologice ………………… 13
8.2. Procedura de utilizare a instalațiilor radiologice ………………………….. 14
8.3. Procedura de monitorizare individuală a personalului expus profesional 14
8.4. Procedura privind monitorizarea radiologica a locului de muncă …… 15
8.5. Procedura privind utilizarea după reparare a instalației radiologice .. 15
9. Protecția persoanelor expuse profesional ………………………….. ……………….. 15
9.1. Clasificarea zonelor ………………………….. ………………………….. ………. 19
9.2. Reguli locale și supravegherea ………………………….. ……………………. 20
9.3. Echipamentul individual de radioprotecție ………………………….. ……… 21
9.4. Cooperarea dintre titularii de autorizație ………………………….. ……….. 22
9.5. Monitorizarea individuală ………………………….. ………………………….. .. 22
9.6. Monitorizarea locului de muncă ………………………….. …………………… 23
9.7. Supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional ………… 23
10. Radioprotecția pentru expunerile medicale ………………………….. ……………. 23
10.1. Responsabilități ………………………….. ………………………….. ………….. 24
10.2. Justificarea expunerilor medicale ………………………….. ………………. 24
10.3. Considerații privind instalațiilor radi ologice și testarea acestora ….. 26
10.4. Considerații operaționale ………………………….. ………………………….. 26
10.5. Calibrarea instrumentului utilizat în dozimetria pacientului ………….. 27
10.6. Dozimetria clinică ………………………….. ………………………….. ……….. 27
10.7. Asigurarea calității ………………………….. ………………………….. ………. 30
10.8. Investigarea expunerilor medicale accidentale …………………………. 30
11. Protecția persoanelor din populație ………………………….. ………………………. 31
12. Planul de protecție și intervenție în caz de urgenta radiologica ……………… 31
ANEXA – PROGRAM DE RADIOPROTECȚIE ………………………….. ……………… 34
Proceduri de Angiografie ………………………….. ………………………….. ……………… 34
1. Pregătirea pacientului ………………………….. ………………………….. ………… 34
2. Aspecte practice pentru a reduce doza pacientului în timpul procedurilor 35
3. Echipamente și aparate ………………………….. ………………………….. ……… 36
4. Injectare intravenoasă versus i ntra-arterială ………………………….. ………. 37
5. Digital spot imaging ………………………….. ………………………….. …………… 38
6. Angiografia digitală ………………………….. ………………………….. ……………. 38
7. Angiografia de extragere dig itală a imaginii DSA ………………………….. … 38
8. Postprocesarea imaginii ………………………….. ………………………….. …….. 40
9. Aplicații clinice ………………………….. ………………………….. ………………….. 42

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 6 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ

1. Scop
Programul de radioprotecție în laboratorul de angiografie interve nțională și de
diagnostic are drept scop asigurarea protecției în radiologice a pacientului, a personalului expus
profesional și a populației, pentru obținerea în condiții de calitate și performantă, a rezultatului
medical.

2. Domeniu de aplicare
Se aplica în laboratorul de angiografie intervențională și de diagnostic de către întreg
personalul implicat.

3. Documente de referință
Legea 111/1996 (completată și republicată) – Privind desfășurarea în condiții de
siguranță a activităților nucleare , varianta conso lidată februarie 2014 .
Legea nr. 63/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 111/1996 privind
desfasurarea in siguranta, reglementarea,autorizarea si controlul activitatilor nucleare .
Norme privind cerințele de bază de securitate radiologic ă, aprobate prin Ordinul
Ministrului Sănătății, al Ministrului Educatiei Naționale si al preș edintelui Comisiei Nationale
pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 752/3.978/136/ 2018 si publicate in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I nr. 517 bis din 25. 06.2018 .
Normele de securitate radiologică (Ord Nr 14/2000 CNCAN).
Normele privind radioprotecția persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiații
ionizante (Ord. Nr. 285/79/2002 MS -CNCAN).
Manualele tehnice și de operare pentru echipament ul de an giografie ( Elaborate și
traduse în limba română).
Reglementarea din 11 decembrie 2006 (Reg lementarea din 2006) – specificații
referitoare l a expunerea medicală la radiații ionizante a gravidelor.

4. Definiții
Angiograful este un sistem complex cu raze X, cu ajutorul căruia se investighează
invaziv starea vaselor de sânge.
Angioplastia – refacerea continuității sau a calibrului unui vas de sânge deformat sau
obstruat.
Cateter – tub din material plastic având diametrul mic (de ordinul milimetrilor) și de
lungime variabilă.
Cateterism – introducerea unui cateter într -un vas sangvin sau într -un canal natural în
scopuri diagnostice sau terapeutice.
Cultura de securitate – ansamblul de caracteristici și atitudini ale organizațiilor și ale
persoanelor, care st abilește ca primă prioritate ca problemelor de radioprotecție și de securitate
trebuie să li se acorde atenția garantată prin importanta lor.
Evaluare de securitate – o analiza a aspectelor privind proiectarea, utilizarea și
manipularea unei instalații ra diologice, care sunt relevante pentru protecția persoanelor și
pentru securitatea sursei, incluzând analiza prevederilor pentru protecție și securitate stabilite la
proiectarea, utilizarea și la manipularea instalațiilor radiologice și analiza riscurilor a sociate cu
condițiile normale de lucru și cu situațiile de accident .
Imagistica medicală – este o ramură a ingineriei biomedicale:
• are ca sursă de informații date obținute sub formă de măsurători sau înregistrări;
• însumează tehnici și proceduri folosite pentru a obține imagini cu caracter medical;
• relevă aspecte structurale și funcționale normale sau patologice pentru organisme;
• are utilitate clinică și medical științifică;

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 7 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
Alte definiții conform SR EN ISO 9000:2006 -“SISTEME DE MANAGEMENT AL
CALITĂȚII. P rincipii fundamentale și vocabular“

5. Conformitatea cu cerințele adminstrative
Se vor respecta și îndeplini condițiile impuse de către CNCAN în autorizațiile de
amplasare -construcție și de utilizare precum și în procesele verbale de control.
Se va menține evidența autorizațiilor emise de CNCAN și se vor anexa pe parcurs
dispozițiile din procesele verbale de control efectuate de către inspectorii CNCAN.
Se vor păstra destinațiile camerelor Laboratorului de Radiologie Inter vențională – Angiografie .
Schița laboratorului cu destinația camerelor și poziționarea instalației în camera de expunere,
acceptată de titularul de autorizație și certificată de expertul acreditat este transpusă în anexa
autorizația emisă de CNCAN.

6. Securitatea instalațiilor
6.1. Securitatea instalațiilor radiologice
În expunerile medicale se utilizează numai instalații radiologice care dețin:
➢ Certificat de Dispozitiv Medical, emis de MS, conform Legii nr. 176/2000 privind
dispoz itivele medicale;
➢ Autorizație de Securitate Radiologica (ASR) sau Autorizare de Furnizare fără ASR emise
de CNCAN, conform Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
➢ sunt testate periodic, cel puțin o dată pe an, pentru ve rificarea încadrării în parametri
tehnici nominali.
În concordanță cu art. 59 din Normele de Securitate Radiologică – Proceduri de
autorizare, documentația tehnică pentru Autorizația de Securitate Radiologică a unei instalații
radiologice trebuie să demon streze că sunt îndeplinite cerințele de securitate radiologică în
proiectarea și fabricarea instalației.
În cadrul Unității Sanitare funcționează Laboratorul de Radiologie Intervențională –
Angiografie dotat cu o instalație de angiografie tip monoplan cu braț C montat pe podea, pentru
efectuarea de proceduri de angiografie diagnostic și angioplastie tratament;
Titularul de autorizație identifică posibilele defec țiuni ale instalației radiologice și erori
umane care pot avea drept rezultat expuneri medicale nejustificate. Asigură toate condițiile
pentru a preveni eventuale defecțiuni ale instalației sau erori în utilizarea acesteia prin:
• selectarea personalului cal ificat;
• instruirea inițială privind utilizarea instalației;
• verificare și pregătire periodică a personalului, incluzând aspectele de protecție
și de securitate radiologică;
• stabilirea procedurilor adecvate pentru practica de diagnostic și tratament .
Confo rm Programului de Radioprotecție se au în vedere toate măsurile rezonabile pentru
a minimiza consecințele defecțiunilor și ale erorilor care pot surveni și se respectă planurile de
urgențe pentru a răspunde promt la evenimentele care se pot produce.

6.2. Manip ularea instalațiilor radiologice
Titularul de autorizație se asigură că toate operațiunile de manipulare: instalare -montare,
reparare, service, verificare, întreținere, dezmembrare sau dezafectare ale instalațiilor
radiologice sunt efectuate de o unitate autorizată de CNCAN, conform legii.
Titularul de autorizație păstrează fișa tehnică a instalației radiologice pe toată durata de
viata a instalației, până la casare. Fișa tehnică va conține date privind operațiunile efectuate de
instalare -montare, reparar e, întreținere, verificare, service și toate serviciile efectuate până la

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 8 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
casarea instalației. Buletinele de verificare inițială, periodică și după fiecare intervenție asupra
instalației respective, de reparare, schimbare de componente, sunt păstrate de RS R pentru a fi
prezentate la inspecții. Titularul de autorizație se asigură că întreținerea și verificarea instalațiilor
radiologice sunt realizate astfel încât acestea își mențin parametrii tehnici nominali pe toată
durata de viață conform specificațiilor tehnice ale producătorului, pentru calitatea imaginii,
radioprotecție și securitate.
Verificările zilnice, săptămânale și lunare ale instalației radiologice se efectuează
conform instrucțiunilor producătorului de către fizicianul medical, iar în cazul în care instalația nu
corespunde se cheamă de îndată unitatea autorizata de service. Toate procedurile utilizate
pentru verificările menționate fac parte din Manualul de Control al Calității. Verificările cuprind
înregistrări care se păstrează pentru control pe durata a cel puțin 5 ani.
La operațiunile de manipulare (instalare -montare, verificare, întreținere, service,
reparare) participă un reprezentant din partea beneficiarului, de regulă fizicianul medical, și se
asigură de buna funcționare a instalației. Rapoartele de service, constatările privind starea
tehnică și înregistrările aferente intervențiilor ulterioare acestor constatări pentru aducerea
instalației în parametri tehnici nominali, vor fi arhivate ca parte a programului de asigurare a
calității.
După orice reparare și la fiecare verificare periodică efectuată, la intervale nu mai mari
de un an, firma autorizată pentru manipularea instalației va emite un buletin de verificare a
încadrării instalației în parametrii tehnici nominali.
Securitatea mec anică și electrică
Aspectele de securitate mecanică și electrică ale instalațiilor radiologice sunt o parte
importantă a programului de întreținere și pot avea efecte directe sau indirecte asupra securității
radiologice. Aceasta activitate se realizează d e personalul de service cu autorizație de
manipulare emisă de CNCAN, personal care cunoaște specificațiile tehnice ale instalației
radiologice cu atestare adecvată în concordanță cu instalația la care este efectuat service -ul.

7. Organizare și responsabilită ți
7.1. Organizare
Structura organizatorică a laboratorului de radiologie este aprobată de Titularul de
autorizație conform organigramei de mai jos:

7.2. Responsabilități
Titularul de Autorizație, prin persoana împuternicită să reprezinte persoan a legal Manager
Expertul acreditat
Fizician medical Responsabil cu
Securitatea Radiologica
(RSR) Responsabilul cu
Managementul Calității
(RMC)
Asistenț i
practicieni Medici
practicieni
Personal
auxiliar

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 9 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
constituită este responsabil de aplicarea principiilor de radioprotecție și securitate în practica de
radiologie intervențională din cadrul laboratorului.
În general persoana împuternicită să reprezinte persoana legal constituită este
managerul un ității sanitare. Acesta împreună Responsabilul cu Managementul Calității verifică
implementarea și menținerea radioprotecției în laborator.
Persoana împuternicită să reprezinte Titularul de Autorizație își delegă funcțiile legate de
securitate radiologic ă și de radioprotecție Responsabilului cu Protecția Radiologică.
Responsabilul cu Securitatea Radiologică și ceilalți factori relevanți implicați au
responsabilități subsidiare, dar per ansamblu responsabilitatea îi revine Titularului de Autorizație
prin reprezentantul împuternicit. Acțiunile Responsabilului cu Protecția Radiologică sunt
armonizate cu cele de asigurare a calității.
Toate persoanele implicate în practica de radiologie intervențională, ce dețin
responsabilități sunt instruite corespunzător, astfel încât acestea să -și înțeleagă
responsabilitățile și să -și îndeplinească sarcinile conștient și după proceduri bine stabilite.

MANAGERUL
• aprobă Sistemului de Management al Calității și Programul de Radioprotecție;
• asigură resursele materiale nece sare implementării Programului de Radioprotecție și a
Sistemului de Management al Calității (SMC) în cadrul laboratorului;
• asigură resursele materiale necesare desfășurării serviciilor medicale din cadrul
laboratorului în cele mai bune condiții și în confo rmitate ce reglementările legale;
• asigură resursele umane necesare desfășurării serviciilor medicale din cadrul
laboratorului în cele mai bune condiții și în conformitate ce reglementările legale;
• numește , în scris, un responsabil cu securitatea radiologi ca (RSR), pentru laboratorul de
angiografie intervențională și aproba fisele posturilor personalului medical și auxiliar;
• menține evidența pentru personalul cu responsabilități privind pregătirea generală și de
specialitate, relevante, pentru îndeplinirea responsabilităților în radioprotecție și
securitate;
• asigură colaborarea cu un expert acreditat CNCAN nivel III, aflat în relație contractuală
cu unitatea sanitară, pentru supravegherea laboratorului de angiografie intervențională;
• asigură colaborarea cu u n fizician medical, aflat în relație contractuală cu unitatea
sanitară, pentru laboratorului de angiografie intervențională.
REPREZENTANTUL MANAGEMENTULUI CALITATII (RMC)
• analizează periodic calitatea asistenței medicale acordată pacienților, consumul de
materiale sanitare, alte activități legate de asistența medicală;
• stabilește măsurile necesare pentru cunoașterea de către întregul personal expus
profesional a regulilor de etică profesională și ia măsurile necesare pentru prevenirea
încălcării acestor re guli și sancționarea abaterilor potrivit legii;
• verifică prin sondaj modul de executare a serviciilor medicale și rezultatele acestora;
• verifică respectarea procedurilor de management al calității;
• verifică dacă sunt respectate procedurile (vizate de un fi zician medical) de optimizare a
protecție pacientului;
RESPONSABILUL CU PROTECȚIA RADIOLOGICĂ (RPR)
• se asigură de aplicarea normelor de radioprotecție în laboratorul de radiologie
intervențională – angiografie;
• aplică și se asigură că toți angajații urmea ză toate procedurile și regulile pentru protecția
și securitatea pacienților pentru reducerea la minim a riscului de iradiere;
• ține evidenta generatorilor de radiații;
• ține evidența măsurătorilor periodice a nivelurilor de radiații din zona controlată;

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 10 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
• urmărește efectuarea controlului medical periodic pentru personalul expus profesional;
• organizează echipele de intervenții și propune simulări pentru cazuri de urgență;
• verifică periodic gradul de pregătire al echipelor de intervenții;
• efectuează periodic ins tructajul întregului personal expus profesional;
• controlează modul în care se respectă de către personal măsurile de securitate împotriva
radiațiilor ionizante prevăzute de norme;
• se asigură că sunt utilizate corespunzător echipamentele individuale de radi oprotecție;
• participă la analiza continuă a resurselor laboratorului (buget, instalații și personal), a
utilizării instalațiilor, a politicilor și a procedurilor;
• aplică și se asigură că sunt menținute procedurile de radioprotecție în zona controlată;
• răspunde de desfășurarea practicii de radiologie intervențională conform procedurilor și
condițiilor impuse în autorizație;
• întocmește și revizuiește periodic procedurile de lucru și regulile locale;
• se asigură că manualele și instrucțiunile de utilizare ale i nstalațiilor din laborator sunt
cunoscute de operatori;
• controlează modul în care se elaborează și aplică planul de urgență radiologică;
• răspunde de verificarea periodică a instalației de angiografie și a aparaturii dozimetrice
din laborator;
• face anchetă în caz de depășire a nivelului de investigare, în caz de accident și incident;
• participă activ la întocmirea specificațiilor tehnice privind achiziția instalațiilor;
• participă activ la la proiectarea laboratorului de angiografie;
• implementează protocolul n ațional de dozimetrie a pacientului în radiologie, cu
consultarea expertului acreditat în protecție radiologică și a fizicianului medical.
MEDIC PRACTICIAN
• efectuează examenele de specialitate precum și manevrele necesare pregătirii acestora;
• asigură prot ecția generală și securitatea pacientului;
• justifică procedurile de diagnostic și intervenționale folosind criteriile de referință, stabilite
prin reglementari specifice de Ministerul Sănătății (MS);
• stabilește protocoale optimizate pentru procedurile de d iagnostic și intervenționale, prin
consultare cu fizicianul medical;
• controlează regulat tehnicile și protocoalele;
• evaluează calitatea în practica de radiologie intervențională, luând în considerare
rezultatele monitorizării dozei pacientului;
• elaborează criterii specifice pentru monitorizării dozei pacientului;
• elaborează criterii specifice pentru examinarea unei paciente însărcinate;
• raportează incidentele și accidentele radiologice responsabilului cu protecția radiologică;
• urmărește aplicarea măsurilor d e protecție contra radiațiilor pentru personalul
laboratorului;
• redactează și semnează buletinele de analiză cu rezultatele examenelor efectuate,
răspunzând de înregistrarea lor în condicile de activitate ale serviciului;
• se preocupă de ridicarea nivelului sau profesional și al personalului din subordine;
• respectă regulamentul de ordine interioară;
ASISTENT PRACTICIAN
• preia pacienții la intrarea în blocul operator;
• introduce datele pacienților în calculator și în protocolul operator;
• pregătește masa steril ă și materialele sterile;
• pregătește locul de elecție și izolare a pacientului cu câmpuri sterile;
• servește medicul cu material steril;
• monitorizează pacientului în timpul procedurii;

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 11 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
• aplică pansament steril;
• păstrează evidența materialului folosit;
• predă pacientul secției care urmează să -l preia;
• reorganizează sala;
• participa împreună cu medicul la procesul de învățământ;
• asigură utilizarea în condiții optime a aparaturii și sesizează orice defecțiuni în vederea
menținerii ei în stare de funcționare;
• se pr eocupă în permanență de actualizarea cunoștințelor profesionale, prin studiu
individual sau alte forme de educație continuă și conform cerințelor postului;
• participă activ la procesul de formare al viitorilor asistenți medicali, dacă este cazul;
• aplică pro cedurile stipulate de codurile de procedură;
• aplică metodologia de investigație -sondaj pentru determinarea cantităților de produse pe
tipuri de deșeuri, în vederea completării bazei de date naționale și a evidentei gestiunii
deșeurilor;
• respectă regulament ul de ordine interioara;
• raportează incidentele și accidentele radiologice responsabilului cu protecția radiologică
și expertului acreditat CNCAN.
FIZICIANUL MEDICAL
• elaborează cerințe și specificații pentru achiziționarea instalației potrivite, asigurându -se
de securitatea radiologică a instalației;
• întocmește tema de proiectare pentru amplasarea și construcția laboratorului de
angiografie, în colaborarea cu medicul practician, responsabilul cu protecția radiologică și
sub supravegherea expertului acreditat ;
• supraveghează instalarea -montarea, întreținerea, verificarea, repararea instalației;
• supraveghează și participă la efectuarea testelor de acceptare, punerea în funcțiune și
controlul calității al instalațiilor;
• stabilește proceduri de evaluare și diminua re a dozei pacientului;
• supraveghează inventarierea instalațiilor și aparatelor de măsură și control din laborator;
• participă la investigarea și la evaluarea incidentelor și accidentelor și incidentelor
radiologice.
EXPERTUL ACREDITAT ÎN PROTECȚIE RADIOLO GICĂ
• aprobă aspectele operaționale ale programului de radioprotecție;
• își dă avizul practic în implementarea procedurilor și regulilor locale;
• identifica necesitățile de pregătire și propune activități de pregătire;
• verifică sistematic că sarcinile a căror realizare necesită personal acreditat sunt realizate
numai de personal cu acreditare corespunzătoare;
• identifică deficientele în programul de radioprotecție și le raportează Managerului;
• cooperează cu inspectorii CNCAN;
• oferă consultanță pentru proiectare a laboratorului de angiografie și certifică zonarea
propusă de titularul de autorizație, în vederea confirmării îndeplinirii cerințelor privind
zonele controlate;
• stabilește necesarul de echipamente de radioprotecție;
• decide asupra numărului de dozimetre i ndividuale;
• supraveghează activitatea de monitorizare a mediului de lucru;
• asigură aplicarea principiului ALARA în activitatea autorizată;
• confirmă rezultatul evaluării dozelor rezultate în urma expunerilor accidentale sau de
urgență;

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 12 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
8. Reguli și proceduri
8.1. Procedura de achiziționare a unei instalații radiologice
Propunerile de achiziționare sunt transmise conducerii Unității Sanitare . Nici o instalație
radiologică nu va fi aprobată pentru achiziționare de către conducerea Unității Sanitare decât în
cazul în care au fost luate în considerare și furnizate toate aspectele legate de radioprotecție și
de securitate radiologică menționate în Anexa nr. 6 la Normele de Securitate Radiologica pentru
Practicile de Radiologie de Diagnostic și Radiologie Intervențională (la livrare instalația trebuie
să aibă A.S.R. sau Autorizație de Furnizare fără A.S.R.).
Pentru acele părți ale instalației radiologice care pot afecta protecția radiologică a
personalului o perator sau a pacienților, propunerea de achiziționare va fi discutată împreună de
responsabilul cu protecția radiologică și expertul în radioprotecție.
În paralel cu o achiziție de echipament nou se va identifica și evalua necesarul
suplimentării personal ului operator astfel încât noua instalație să fie utilizată în siguranță. Se vor
stabili necesitățile de instruire a personalului operator existent sau nou angajat în vederea
utilizării în siguranță a echipamentului nou achiziționat.
În funcție de tipul e chipamentului achiziționat se va stabili necesitatea emiterii unor noi
proceduri de lucru sau revizuirea celor existente.
Specificațiile tehnice reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce
permit fiecărui produs, serviciu sau lucr are să fie descris, în mod obiectiv, în așa manieră încât
să corespundă necesitații autorității contractante.
Achiziția unei instalații noi se va face conform procedurilor legale în vigoare privind
achizițiile. Caracteristicile tehnice ale instalației nou achiziționate specificate în caietul de sarcini
vor fi demonstrate prin documente justificative și în buletinul de punere în funcțiune.

8.2. Procedura de utilizare a instalațiilor radiologice
Se urmăresc recomandările producătorului și condițiile impuse de C NCAN în autorizații,
în vederea utilizării în siguranță, a service -ului și întreținerii instalației radiologice.
Utilizarea instalațiilor radiologice se face conform manualelor de operare (traduse în
limba română de furnizorul instalației) și Normelor de Securitate Radiologică în vigoare.
Manualele de operare pentru fiecare instalație radiologică sau procesor de imagini sunt păstrate
în locații cunoscute, astfel încât sunt disponibile pentru cazurile în care se produc erori ale
sistemului sau sunt cerute a cțiuni corective.
De asemenea, fiecare instalație radiologică posedă diagrama tehnică adecvată, afișată
într-un loc vizibil pentru operatori (practicieni). Diagrama va conține cel puțin următoarele:
dimensiunile pacientului versus factori tehnici, distant a focar -imagine (SID). Aceste diagrame
vor fi revizuite atunci când se schimbă tubul radiogen sau calibrările schimbă datele de referință
de la care s -au întocmit diagramele.
Unitatea Sanitară prin responsabilul de securitate radiologică sau RMC, furnizează instrucțiuni
de lucru scrise pentru fiecare persoană ce operează instalațiile radiologice (inclusiv restricțiile
de operare). Operatorii au obligația să studieze manualul de operare, chiar dacă au primit o
instruire adecvată . Operatorul va semna un formular din care să reiasă că manualul de operare
a fost citit. Toți operatorii noi vor fi instruiți asupra următoarelor aspecte: instalațiile radiologice
din dotare, procedurile de rutină pentru fiecare tip de examinare, reguli l ocale.

8.3. Procedura de monitorizare individuală a personalului expus profesional
Monitorizarea este efectuata prin intermediul unui organism dozimetric acreditat de
CNCAN cu care Unitatea Sanitară a încheiat un contract pe peri oada de un an, care se
reînnoiește de fiecare data pentru anul următor. Fiecare dozimetru individual este destinat și
purtat de către o singură persoană expusă profesional. Expunerea intenționată a unui dozimetru
individual pentru a indica o doza mai mare este interzisa și este sancționată disciplinar.

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 13 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
Înregistrările privind expunerea la radiații, pentru fiecare dozimetru individual sunt întocmite și
menținute conform cerințelor Normelor Fundamentale de Securitate Radiologica și a Normelor
de securitate Rad iologica – Dozimetrie Individuala.
Responsabilul cu Protecția Radiologică cu consultarea expertului acreditat în protecție
radiologică nominalizează persoanele care necesită monitorizarea individuală și:
➢identifică cel mai adecvat tip de dozimetru:
➔ achizi ția de dozimetre pentru extremități și cristalin;
➔ recomandă purtarea a două dozimetre, al doilea dozimetru trebuie purtat atunci
când se lucrează cu sortul de protecție și va fi plasat peste sortul de protecție,
dozimetrul trebuie să aibă un semn distincti v;
➔ cere persoanelor expuse profesional să poarte dozimetrele în pozițiile specificate;
➔ dozimetrul individual se poartă pe partea frontală a toracelui, între umeri și talie,
dacă în timpul procedurilor se poartă sort de protecție, dozimetrul se poartă sub
sort și va fi ecranat de sort
➔ dozimetre pentru extremități trebuie purtați sub mănușile chirurgicale
➔ dozimetre pentru cristalin trebuie purtați cât mai aproape de ochi, cu filtrul spre
exterior, iar prinderea se realizează cu ajutorul unei bentițe elastice
➢instruiește personalul cu privire la modul de depozitate al dozimetrelor, atunci când nu sunt
utilizate;
➢specifică frecvența necesară pentru citirea și înregistrarea valorilor de doza (o luna pentru
filme dozimetrice și TLD -uri), conform Normelor de dozime trie individuală;
➢instruiește personalul expus profesional cu privire la înapoierea în timp util a dozimetrelor
în vederea procesării;
➢se asigură că rezultatele dozimetrice individuale sunt transmise și sunt puse la dispoziția
fiecărei persoane expuse prof esional;
➢specifică pașii ce trebuie urmați în cazul în care un expus profesional este suspectat de a
fi primit o expunere mare (în acest caz respectivul dozimetru individual va fi trimis pentru
procesare imediat);
➢specifica procedura prin care se face esti marea dozei unui expus profesional care și -a
pierdut dozimetrul individual sau al cărui dozimetru a fost distrus.
În contractul de monitorizare dozimetrică personalul expus profesional va fi trecut într -un
tabel de forma:
Nr.
crt. Nume și prenume Cod Nume ric
Personal (CNP) Tipul monitorizării Tipul expunerii
(β, X, γ, n) Profesia
2. WB EXT CR
1."WB" – monitorizare dozimetrică la nivelul întregului corp, ("whole body")
"EXT" – monitorizare dozimetrică la extremități
"CR" -monitorizare dozimetrică la c ristalin
Înregistrările sunt revăzute de către responsabilul cu radiologică. Rezultatele
monitorizării individuale sunt disponibile fiecărui expus profesional în parte. Orice
supraexpunere sau expunere anormală indicată de raportul dozimetric individual este
investigată (cu consultarea unui expert acreditat în protecție radiologică), este discutată cu
persoana în cauză și raportată medicului competent de medicina muncii. Înregistrările privind
monitorizarea individuală sunt păstrate cel puțin 30 de ani de la părăsirea laboratorului în care a
activat ca persoană expusă profesional.

8.4. Procedura privind monitorizarea radiologica a locului de muncă
Monitorizarea radiologică a locului de muncă trebuie efectuată periodic, la intervale de 3

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 14 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
luni, conform Normelor de securitate radiologica pentru practicile de radiologie de diagnostic și
radiologie intervențională sau ori de câte ori se produce o schimbare în amenajarea
laboratorului sau în tehnicile care ar putea afecta nivelurile de expunere în zonele adiacente.
Monitorizarea radiologică a locului de muncă (sau dozimetria de arie) are scopul de a
furniza o înregistrare a evaluării condițiilor radiologice în zonele controlate și cele adiacente
acestora. Prin dozimetria de arie se pot identifica schimbări neaștepta te de ecranare.
Toate instrumentele de măsură utilizate în procesul de monitorizare a locului de muncă
trebuie să aibă certificat de etalonare/verificare metrologică în termen de valabilitate.

8.5. Procedura privind utilizarea după reparare a instalației radi ologice
În cazul în care este detectată o defecțiune a instalației radiologice se va anunța firma de
service cu care Unitatea Sanitară are încheiat contract. În urma remedierii defecțiunilor firma de
service va emite un bulet in de verificare tehnică a instalației. Se vor respecta recomandările de
utilizare menționate de către firma de service.
Nicio instalație nu va fi utilizată fără verificare tehnică în termen de valabilitate.

9. Protecția persoanelor expuse profesional
Instrumentele de bază ale protecției radiologice la locul de muncă în angiografie sunt
timpul, distanța și ecranele de protecție.
Timpul , reprezintă o componentă esențială a protecției radiologice, acesta este controlat
prin reducerea emiterii fasciculul de r aze X. Reducând timpul de fluoroscopie reducem și doza
pacientului. Reducând doza pacientului rezultă și scăderea radiației împrăștiate ceea ce
conduce la reducerea dozei personalului operator.
Distanța reprezintă o veriga principală în lanțul protecției radiologice. Doza de radiații
scade cu pătratul distanței dintre sursa de radiație și operatorul (legea pătratului distanței). O
persoană care se mută la o distanță de trei ori mai mare, de sursa de raze X ,decât distanța
inițială va primi doar a noua part e din doza inițială.
În cursul unei proceduri, operatorul nu poate, în mod normal, să se deplaseze mai
departe de pacient decât lungimea propriului brat. Acest lucru poate duce la doze mari de
radiații pentru operator, în special în cazul în care substanț a de contrast este injectată manual
pentru realizarea angiografiei. Cu toate acestea, în cazul în care este utilizat un injectomat,
pentru administrarea substanței de contrast, operatorul se poate îndepărta de pacient, în mod
ideal în spatele unui ecran di n geam de săruri de plumb.
În general, radiațiile împrăștiate sunt mai intense pe partea de intrare a fasciculului în
pacient. Atunci când se utilizează un C -arm într -o proiecție laterală, operatorul trebuie să fie
poziționat pe partea receptorului de i magine, dacă este posibil. Atunci când se utilizează un C –
arm într -o proiecție frontală, poziționarea tubului de raze X se face sub masa.
Ecranele de protecție sunt de trei tipuri: ecrane arhitecturale, ecrane mobile suspendate
de tavan sau fixe și echipa mentele individuale de radioprotecție.
Ecranele arhitecturale sunt pereții camerei unde au loc procedurile intervenționale.
Ecranele mobile intră, de obicei, în componența instalației. Sunt proiectate pentru a oferi
suplimentar protecție pentru operatori și personal. Utilizate corespunzător, dozele profesionale
pot fi reduse la niveluri foarte scăzute. Prin design sunt deosebit de bine adaptate pentru a fi
utilizate de medicul intervenționist, asistente medicale, personalul de anestezie etc. Aceste
ecrane pot înlocui în mod eficient atât ochelari cât și gulerul. Personalul intervenționist este
protejat atât de ecranele suspendate cât și de masa pe care se efectuează procedura dotată cu
perdele de radioprotecție. Perdele plumbate de masa pacientului sunt ut ilizate pentru a proteja
partea inferioara a picioarelor.
Echipamentele individuale de radioprotecție sunt sort, mănuși, guler de protecție pentru
tiroida, ochelari de protecție, toate asigurate de titularul de autorizație în funcție de necesitățile

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 15 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
labor atorului.
Mănuși flexibile, sterile, chirurgicale – atenuante ale radiației sunt disponibile pentru a
reduce expunerea mâinii intervenționistului. Utilizarea mănușilor chirurgicale oferă un grad mic
de protecție atunci când mâinile sunt expuse numai la radiații împrăștiate, însă utilizarea
acestora permite intervenționistului să plaseze mâinile în condiții de siguranță în fasciculul
primar (NCRP 168, 2010). Există totuși și factori care ar putea duce la doze mai mari la nivelul
mâinii intervenționistul ui atunci când sunt folosite aceste mănuși, reducerea feedback -ul tactil
poate duce la o creștere a timpului în fluoroscopie pentru procedurile delicate. Cu sau fără
protecție la radiații mâinile, nu ar trebui să fie plasate în fasciculul de raze X primar , cu excepția
acelor cazuri rare, când este esențial pentru siguranța și îngrijirea pacientului.
Folosirea unui guler tiroidian este recomandat pentru intervenționiștii tineri și pentru tot
personalul ale căror citiri dozimetrice la nivelul gulerului de pășește 4 mSv, într -o lună (Wagner,
2004). La persoanele tinere, glanda tiroidă este relativ sensibil la radiații și poate induce cancer.
Cu toate acestea, riscul de incidență a cancerului este puternic dependent de vârstă.
Protecția radiologică a ochilor este necesară pentru toți medicii intervenționiști. În timpul
procedurilor intervenționale, medicul își îndreaptă capul către monitor pentru a vizualiza
imaginile de pe monitor. Acest lucru duce la expunerea laterală a ochilor la radiația împrăștiată
astfel că, ochelari trebuie să ofere o protecție expunerea din laterală. Raportul NCRP 168/2010
afirmă necesitatea ca lentilele și scuturile laterale să protejeze în mod adecvat ochiului pentru a
minimiza expunerea, și totodată importanța reducerii la minimum a disconfortului oferit de
greutatea ochelarilor. Purtarea acestor ochelari de vedere a demonstrat reducerea în mod
semnificativ a dozei de radiații la ochii operatorului.
Odată cu utilizarea adecvată a echipamentelor de radioprotecție și a tehnicilor, do za
efectiva pentru o persoană expusă profesional în radiologia intervențională poate fi cuprinsă
între 2 –4 mSv/an, fiind cu mult sub limita de 20 mSv/an recomandată de Comisia Europeană.
Mâinile vor și ținute în afara fasciculului primar ori de câte ori e ste posibil. Plasarea
mâinilor în zona centrală a fasciculului primar va mări factorii de expunere (kV, mA), doza la
pacient și doza personalului medical.
Staționați pe partea fasciculului transmis (adică partea cu detectorul) care cuprinde
numai 1 -5% din radiația incidentă și respectiv cea împrăștiată. Țineți tubul de raze X sub masa
pacientului și nu deasupra ei deoarece sistemele cu tubul sub masa pacientului asigură o mai
bună protecție la radiația împrăștiată.
Sfaturi practice utile pentru a îmbunătă ți protecția împotriva radiațiilorȘ
➔ creșteți distanța față de pacient (sursa de radiații împrăștiate) de fiecare dată când este
posibil;
➔ lucrați la o distanța de 80 cm de izocentru în loc de 40 cm, acest lucru duce la scăderea
dozei provenită din radiația împrăștiată la un sfert din doza inițială;
➔ încearcă a te poziționa într -o zonă de dispersie redusă, radiația împrăștiată este mai
mare la partea dinspre tubul și mai mică pe partea laterală a receptorului de imagine;
➔ utilizați ecranul suspendat de plafon, perdeaua masei pacientului și alte ecranări, cum ar
fi un șorț de plumb, guler de tiroidă și ochelari de plumb, atunci când este posibil;
➔ minimizați utilizarea fluoroscopiei și folosiți modurile fluoroscopie cu doze mici (de
exemplu fluoroscopia în pulsuri ), atunci când este posibil;
➔ utilizați magnificația cea mai mică posibil;
➔ colimați fascicul de raze x cât mai strâns posibil;
➔ promovați cursuri de formare adecvată în managementul radiației și al radioprotecție;
➔ purtați dozimetrele și cunoașteți -vă propria doza;
➔ reducerea dozei la pacientului va duce la micșorarea propriei doze.

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 16 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ

Dozele personalului pot fi reduse la niveluri foarte scăzute de ecrane de plumb
suspendate de tavan și perdele de protecție cu plumb suspendate în mod corespunzător pe
parțile la terale ale mesei pe care este poziționat pacientul. În general, reducerea dozei
pacientului conduce de asemenea la reducerea dozei operatorului.
Expunerea la radiații a medicului intervenționist nu este nici uniformă și nici simetrică
motiv pentru care se impune purtarea șorțului sau vestei și fustei, gulerului de tiroidă, mănuși și
ochelari cu echivalent din plumb, suplimentar de ecranele amintite mai sus existente în dotarea
standard a instalațiilor de angiografie.

Prevederi privind femeile expuse prof esional care sunt însărcinate
Deși riscul expunerii la radiații a fătului sunt mici în condiții de lucru normale, sunt
stabilite prevederi de a limita condițiile de lucru ale femeii însărcinate, astfel încât doza primita
de făt sa fie la cel mai mic nivel posibil, fără sa depășească 1 mSv pe toată perioada de
graviditate rămasă. Femeile gravide expuse profesional au obligația de a notifica de îndată
responsabilul cu protecția radiologica, în vederea adaptării condițiilor de lucru.
Metodele utilizate în ve derea limitării expunerii fătului sunt de reducere a timpului
petrecut în zona controlată, prin limitarea numărului de expuneri pe care le face sau la care
asistă sau prin schimbarea sarcinilor și responsabilităților pe perioada sarcinii și staționarea în
permanență într -o zonă ecranată în timpul procedurilor.
Există responsabilități atât pentru lucrător cât și pentru angajator. Prima responsabilitate
pentru protecția fătului revine revine însăși femeii, care trebuie să declare sarcina și vârsta
sarcinii, de îndată ce aceasta este confirmată. Recomandările ICRP 84 referitor la femeia
însărcinată expusă profesional nu impun că este necesar ca femeia însărcinată să evite
complet lucrul cu radiații sau mariale radioactive, sau că acestea trebuie să fie împied icate să
intre sau să lucreze în zonele cu radiații. Cu toate acestea, angajatorul ar trebui să revizuiască
cu atenție condițiile de expunere a femeilor gravide, în special, condițiile de lucru ale acestora
ar trebui să fie de așa natură încât probabilitat ea unor doze accidentale mari sa fie
nesemnificativă. Atunci când s -a luat la cunoștință că o femeie expusă profesional la radiație
ionizanta este însărcinată, există trei opțiuni de luat în calcul:
1) nici o schimbare în sarcinile de lucru atribuite;
2) schimbarea zonei cu o alta, unde expunerea la radiație este mai mică;
3) schimbarea locului de muncă, fără expunere la radiații.
Un considerent etic se regăsește în ultime două alternative, deoarece o altă persoană va
trebui să suporte o expunere supli mentară la radiații. Un răspuns corect NU există pentru

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 17 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
aceste situații însă este de dorit ca lucrătoarea să poarte o discuție cu Titularul de Autorizație în
care angajatul să fie informat cu privire la riscurile potențiale, politicile locale și limitele d ozelor
recomandate.
Schimbarea locului de munca, în fără expunere la radiații, este uneori cerută de către
lucrătoarele gravide, care își dau seama de riscurile potențiale, pot să limiteze dozele la valori
dar nu doresc să -și asume în niciun fel riscul de persoană expusă profesional.
Angajatorul poate rezolva situația astfel încât să evite viitoarele dificultăți în cazul în care
angajata poate da naștere unui copil cu o anomalie congenitală, aproximativ 3 la fiecare 100 de
nașteri. Schimbarea într -o poziț ie care poate avea o expunere mai scăzută la radiație este de
asemenea o posibilitate. În radiologia intervențională, acest lucru poate implica transferul unei
asistente la angiografie în alte laboratoare de diagnostic unde există mai puțină radiație
împră știată.
Există multe situații în care femeia însărcinată, expusă profesional la radiații ionizante,
dorește să continue lucrul în același loc sau angajatorul depinde foarte mult de serviciile ei, în
scopul de a menține nivelul de îngrijire a pacientului î n unitate. Din punct de vedere al
radioprotecției, acest lucru este perfect acceptabil, doza fetală poate fi estimată cu destulă
exactitate și trebuie să se încadreze în limita recomandată de 1mGy pe toată perioada de
sarcină. Este de dorit ca mediul de lu cru să fie permanent monitorizat, în scopul de a oferi o
asigurare suplimentară că accidente de doze mari sunt puțin probabil să existe.
În cazul femei însărcinate, expusă profesional la radiații ionizante, limita dozei
recomandate se aplică fătului și nu este direct comparabilă cu doza măsurată pe dozimetru
personal. Un dozimetru personal, suplimentar, poate supraestima doza fetală cu un factor de
minim 10 dacă dozimetru a fost purtat în afara unui șorțului de plumb, doza măsurată este
probabil să fie de aproximativ 100 de ori mai mare decât doza fetala dacă dozimetru a fost
purtat sub șorțul de plumb.
În cele din urmă și alți factori trebuiesc luați în considerare în evaluarea activităților
lucrătoarelor gravide cum ar fi ridicarea pacienților, efectuare a de activități în care este necesar
îndoirea corpului sub nivelul genunchiului.

9.1. Clasificarea zonelor
Într-un laborator de radiologie zone controlate sunt camerele în care se afla montate
instalații radiologice (incluzând ansamblul cupola cu tub RX) și c amera de comandă. În
laboratoarele de radiologie nu se delimitează zone supravegheate: toate spatiile imediat vecine
zonei controlate precum și celelalte spatii din laboratorul de radiologie sunt spatii publice.
Pentru îndeplinirea cerințelor privind zonel e controlate prevazute în NFSR (delimitarea clara,
accesul controlat în zonele respective, monitorizarea radiologica a mediului de lucru, afișarea
obligatorie a simbolului pericolului de radiații, reguli locale și instrucțiuni de lucru), Unitatea
Sanitară trebuie să consulte un expert acreditat în protecție radiologica pentru domeniul GR și
practica radiodiagnostic.
Pentru zona controlata, Unitatea Sanitară a desemnat în scris un responsabil cu
radiologica, posesor de permis de exercitare valabil, emis de CNCAN pentru domeniul și
specialitatea corespunzătoare practicilor ce se desfășoară în zonele controlate.
Zona controlată din cadrul Laboratorului de Radiologie Intervențională – Angiografie al
Unității Sanitare este delimitată clar și nu este accesibilă decât persoanelor instruite
corespunzător. Accesul este controlat potrivit instrucțiunii scrise. S e organizează monitorizarea
radiologica a mediului de lucru o data la 3 luni. La intrarea în zona controlata se afișează
obligatoriu simbolul pericolului de radiații, precum și indicații referitoare la tipul zonei, tipul
instalației radiologice.

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 18 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
9.2. Reguli lo cale și supravegherea
Regulile și procedurile locale necesare sunt stabilite în vederea asigurării unor nivele
adecvate de radioprotecție pentru expușii profesionali, pentru pacienți și persoane din populație.
Regulile locale cuprind următoarele aspecte:
➢identificarea și descrierea zonelor controlate;
➢numele responsabilului cu protecția radiologică;
➢modalitățile prin care se controlează accesul în zonele controlate;
➢nivelurile de investigare: doza lunara de 0.5 mSv în cazul în care dozimetrul individual est e
purtat sub sortul de protecție și doza lunara de 5 mSv în cazul în care dozimetrul individual
este purtat peste sorțul de protecție;
➢instrucțiuni privind condițiile de lucru ale femeilor gravide expuse profesional;
➢instrucțiuni privind examinarea pacient elor însărcinate (conform Procedurii privind
examinarea pacientelor însărcinate);

Prezența persoanelor în camera de iradiere în timpul expunerii
Niciunei persoane nu îi va fi permis să expună intenționat un om, exceptând scopul
diagnosticului sau tratam entului medical. Numai persoanele necesare pentru procedura
medicală, instruire sau service -ul instalațiilor radiologice vor avea acces în camerele de
expunere în timpul unei expuneri. Persoanele care sunt prezente în camerele de expunere în
timpul oricăre i expuneri poartă șorțuri de protecție de cel puțin 0.35 mm echivalent plumb.
Vizualizarea pacientului în timpul expunerii se va face din spatele unei bariere/ecran de
protecție sau cu ajutorul sistemului video. Nici unei persoane nu îi va fi permis să op ereze o
instalație radiologică decât în cazul în care a înțeles și utilizează procedurile de securitate
radiologică, astfel încât să mențină expunerea la radiații la un nivel cât mai mic posibil astfel
încât să fie realizat scopul de diagnostic propus conf orm principiului ALARA.
Procedura de imobilizare a pacienților
Dacă un pacient necesită să fie imobilizat se vor folosi dispozitive speciale (centuri,
chingi sau săculeți de nisip) sau acesta va fi anesteziat. Dispozitivele de imobilizare sunt
folosite o ri de câte ori este posibil pentru a minimiza dozele pacienților și ale personalului.
Aspecte importante înainte de efectuarea angiografiei
ICRP recomandă ca pacienții să fie consiliați înainte de începerea procedurii în cazul în
care riscul de vătămare cu radiații este considerat a fi semnificativ. Aspecte importante ale
istoricului medical al pacientului trebuie luat în considerare atunci când se estimează riscul
expunerii la radiații cum ar fi: factori genetici, boli co -existente, utilizarea de medicaț ie, expuneri
anterioare la radiații, sarcină. O discuție asupra riscului expunerii la radiații este o parte
importantă a procesului de consimțământ al pacientului pentru procedură, dacă factorii de risc
la radiații sunt prezenți sau se anticipează o doză s ubstanțială de radiație.
Dozele primite de pacienți în timpul procedurii de angiografie pot fi ridicate iar unii
pacienți pot avea mai multe proceduri efectuate într -o perioadă relativ scurtă de timp. Prin
urmare, este esențial ca medicul cardiolog să opt imizează doza de radiații pentru fiecare
pacient.
Pacienții obezi au un risc mult mai mare de a dezvolta răni ale pielii în urma procedurilor
cu radiații X. Doza absorbită la suprafața de intrare a pielii la pacienții obezi poate fi și 10 de ori
mai mare decât la pacienții non -obezi. Multe dintre leziunile documentate, asociate cu
procedurile de fluoroscopice, au fost observate la pacienți supraponderali. Pentru unele
proceduri complexe, mai ales atunci când procedurile sunt repetate, la pacienții mari sau obezi,
un fizician medical poate oferi sfaturi utile pentru a ajuta la optimizarea procedurii.
În cazul în care în urma unei proceduri a rezultat o doză mare la pielea pacientului,
strategia pentru alte proceduri la același pacient este să se evite cumu larea de doze pe
aceleași zone de piele, dacă este posibil prin modificarea unghiului de incidență. Acesta

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 19 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
procedură este adesea necesară la pacienții obezi. În cazul în care se depășește un anumit
prag de doză, procedura ar putea avea ca rezultat efecte d eterministe (reacții tisulare
dăunătoare). La doze mari de radiații creste riscul stocastic (cancer și efecte ereditare).
Este important ca medicii să fie conștienți de faptul că, deși există incertitudini, pragul de
doză absorbită pentru bolile sistemulu i circulator poate fi la nivelul de 0,5 Gy la inimă și creier
(ICRP, 2011a). În unele proceduri cardiace complexe ghidate fluoroscopic, dozele per organ pot
fi mai mari de 0,5 Gy.
În cazul femeilor la vârsta procreării , cu excepția procedurilor de urgență critice,
sarcina ar trebui să fie determinată înainte de o intervențională fluoroscopică ghidată. Dacă este
posibil, procedurile intervenționale pentru pacientele gravide ar trebui să fie amânate până când
pacienta nu mai este însărcinată. Atunci când pro cedura de fluoroscopie intervențională ghidată
trebuie efectuată la pacienta gravidă, cu excepția procedurilor de urgență, Comisia europeană
recomandă ca procedura să includă modificări fezabile pentru a minimiza doza fătului,
estimarea dozei de radiații a produsului de concepție, evaluarea riscului expuneri fătului și
includerea în procesul de consimțământ informat cu privire la beneficiile așteptate și riscurile
potențiale ale procedurii pentru pacient și făt.

9.3. Echipamentul individual de radioprotecție
Unitatea Sanitară asigura tuturor persoanelor expuse profesional echipament individual
de protecție împotriva radiațiilor X autorizat, conform Normativului de acordare și de utilizare a
echipamentului individual de protecție la radiații ionizante. Echipamentul individual de protecție
cu plumb, care poate fi: sort, mănuși, guler de protecție pentru tiroida, ochelari de protecție,
trebuie sa respecte specificațiile tehnice ale producătorului și standardele specifice.
Echipamentele de protecție au o ecranare echivalentă cu cel puțin 0,35 mm Pb, având în
vedere ca pentru instalația de angiografie funcționează cu peste 100 kV. Necesarul de
echipament individual este stabilit de către expertul acreditat în protecție radiologică.
Evide nța echipamentelor de radioprotecție va fi ținută într -un tabel de forma:
Tipul Bucăți Minim echivalent
plumb în mm ASR sau
Verificare ANMDM
Vesta de radioprotecție 0.35
Fustă de radioprotecție 0.35
Șort de radioprotecție 0.35
Guler de radioprote cție 0.35
Ochelari de radioprotecție 0.35
Mănuși de radioprotecție 0.35
Mănuși chirurgicale de radioprotecție 0.02
Mijloacele de radioprotecție a personalului, asigurate de către Unitatea Sanitară sunt:
șorțuri, v este, fuste, gulere, ochelari și mănuși de protecție la radiații ionizante, geamuri cu
săruri de plumb, uși plumbate și pereți ecranați corespunzător împotriva radiației ionizante.
Totuși greutatea echipamentelor de radioprotecție poate cauza probleme pen tru
personalul care trebuie să le poarte intervale lungi de timp. Trebuie avut în vedere că există și
echipamente de radioprotecție mai ușoare în greutate menținând în același timp de aproximativ
aceeași echivalență de plumb.
Echipamentul individual de ra dioprotecție este testat în mod periodic (cel puțin la 2 ani) la
un laborator specializat desemnat de CNCAN. Dacă se constată sau se suspectează o
deteriorare a sortului se raportează responsabilului cu protecția radiologica și sortul nu va mai fi
purtat de cât după ce a fost testat și declarat sigur.
Protecția oferită de diferite ecrane de plumb pentru fascicule de raze X, filtrate cu 3 mmAl
pentru valoarea de kVp indicată (Vano et al, 2006)

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 20 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
kVp Echivalent de plumb Fractie din energia
transmisa(%)
90 0.25 8.3
90 0.35 4.9
90 0.50 2.4
80 0.25 5.7
80 0.35 3.0
80 0.50 1.3
70 0.25 3.3
70 0.35 1.5
70 0.50 0.5

9.4. Cooperarea dintre titularii de autorizație
Dacă o persoană Persoana Expusă Profesional lucrează în două laboratoare are
obligația de a mijloci s chimbul de informații între titularii de autorizație, astfel încât să se poată
lua cele mai bune decizii privind restricții specifice la expunerea, în anumite cazuri.

9.5. Monitorizarea individuală
Operatorul nu este în mod normal expus la fasciculul direct d e raze X, dar este expus la
o cantitate considerabilă de radiații împrăștiate. În ciuda limitelor reglementate privind doza la
personalul expus profesional la radiație, au fost raportate cazuri de cataractă și de doze destul
de mari ale radiație la nivelul mâinilor și picioarelor personalului. Apariția cataractei induse de
radiații la operatori (Vano și colab., 1998a, Vano et al, 2010, ICRP 2000, Ciraj -Bjelac, 2010) și
dezbaterea privind incidența cancerului cerebral la cardiologi intervenționiști (Finkelst ein, 1998,
Klein și colab , 2009) subliniază importanța radioprotecției la locul de muncă pentru personalul
intervenționist, în special pentru anumite părți ale corpului care nu sunt protejate de
echipamentul individual de radioprotecție sau de ecranele s uspendate și sorturile de
radioprotecție din dotarea instalației.
Odată cu utilizarea adecvată a tehnicii și echipamentelor de radioprotecție, doza efectivă
pentru un medic intervenționist este cuprinsă de regulă între 2 -4 mSv/an, sub limita de 20
mSv/an recomandată de Comisie (Dendy, 2008, Tsapaki, 2004, Miller, 2010, ICRP 2007).
Utilizarea corectă a dozimetrelor individuale este esențială în radiologia intervențională în
scopul de a monitoriza și audita dozele de radiații la locul de munca (Padovani, 201 1). De
asemenea efectuarea cursurilor de formare în managementul radiațiilor și a radioprotectiei este
esentiala (ICRP 2000).
Comisia europeană recomandă utilizarea a două dozimetre personale pentru radiologia
intervențională: unul purtat în interiorul ș orțului iar celălalt în afara șorțului la nivelul umărul
stâng (ICRP 2000). Dozimetru aflat sub șorț oferă o estimare a dozei la organele zonei
protejate, iar dozimetrul purtat în afara oferă o estimare a dozei la nivelul capului și gâtului,
inclusiv a t iroidei. Rezultatele obținute din ambele dozimetrele pot fi utilizate pentru a estima
eficient doza la locul de muncă așa cum este recomandat de NCRP, 1995 și ICRP, 2000. Doza
efectivă, E, poate fi estimată din valorile dozimetrelor purtate sub șorțul Hw d easupra șorțului la
gât Hn cu ajutorului relației: E = 0.5 Hw + 0.025 Hn .
Sistemul de monitorizare a expunerii la radiații a persoanelor expuse profesional este
aprobat de CNCAN în cadrul procesului de autorizare a practicii. Toate persoanele expuse

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 21 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
profe sional de categoria A sunt supuse unei monitorizări individuale sistematice. Se supun
monitorizării dozimetrice individuale și alți utilizatori ai instalației radiologice (personal auxiliar
care lucrează frecvent în zonele controlate).

9.6. Monitorizarea locul ui de muncă
Monitorizarea radiologica a locului de munca se face printr -o entitate externă calificată și
supravegheată de un expert acreditat în protecție radiologică. Monitorizarea radiologică de arie
este efectuată prin măsurarea debitelor de doza dator ate expunerii externe, cu indicarea calității
radiațiilor X. Procedura include și o schiță a laboratorului de angiografie, în care sunt indicate
punctele de măsurare stabilite și aprobate de CNCAN în procesul de autorizare. De asemenea
evidența măsurătoril or efectuate este ținută de responsabilul cu protecția radiologică. Evidența
va conține cel puțin următoarele informații:
➢parametrii instalației radiologice
➢denumirea punctului de măsurare,
➢debitul dozei în fiecare punct de măsurare;
➢detalii privind dozime trul/debitmetrul utilizat (denumire, producător, serie, data ultimei
verificări metrologice a acestuia);
➢data efectuării măsurării;
➢niveluri de referință și acțiunile corective în caz de depășire a acestor niveluri;
➢numele, prenumele și pregătirea persoane i care a efectuat măsurătorile;
➢schița laboratorului cu indicarea valorilor debitelor de doza în punctele de măsura.

9.7. Supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional
Supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional din cadrul Unității Sanitare
se face potrivit reglementarilor stabilite de Ministerul Sănătății. Nici un lucrător nu poate fi utilizat
în nici o împrejurare ca persoană expusă profesional dacă nu are avizul medical care să
certifice că persoana res pectivă este aptă medical să ocupe postul respectiv. Pentru persoanele
expuse profesional care au fost expuse la doze superioare limitelor de doză prevazute de
NFSR se asigură o supraveghere medicală specială, potrivit reglementarilor emise de Ministerul
Sănătății.

10. Protecția radiologică pentru expunerile medicale
– Principiile radioprotecției: timp (↓), distanta (↑), ecranare (э)
– Cerințele de baza de radioprotecție: justificarea, optimizarea și limitarea dozelor.
10 reguli de baza pentru protecția paci entului în radiologia intervențională:
1. Măriți distanța dintre tubul de radiații X și pacient la maximum posibil.
2. Micșorați distanța dintre pacient și receptorul de imagine la minimum posibil.
3. Micșorați timpii de scopie și înregistrați timpul de scopie și valorile DAP/KAP (dacă
sunt disponibile) pentru fiecare pacient.
4. Utilizați fluoroscopia pulsată cu numărul de pulsuri cel mai mic posibil compatibil cu
obținerea imaginilor de calitate acceptabilă.
5. Evitați să expuneți aceeași suprafață a pielii în diferite proiecții. Modificați suprafața de
intrare a fasciculului prin rotirea tubului în jurul pacientului.
6. Pacienții supraponderali sau părțile mai groase ale corpului impun o creștere a dozei
la suprafața de intrare (ESD).
7. Proiecțiil e oblice cresc de asemenea doza la suprafața de intrare (ESD). Rețineți că
mărirea dozei la suprafața de intrare crește probabilitatea de lezare a pielii.

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 22 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
8. Evitați utilizarea zoom -ului pe cât este posibil. Micșorarea câmpului de vedere cu un
factor de 2 crește debitul dozei cu un factor de 4.
9. Micșorați cadența imaginii (numărul de cadre/secundă) și numărul de serii la un nivel
acceptabil clinic. Evitați utilizarea modului de achiziție în fluoroscopie. Documentarea se va
realiza, dacă este posibil, cu funcția ”păstrarea ultimei imagini achiziționate”.
10. Utilizați colimarea. Colimați fasciculul de radiații X la zona de interes.

10.1. Responsabilități
Orice expunere medicală este efectuată numai dacă ea a fost prescrisă de către un
practician și numai sub responsabilitatea medicală a unui practician, așa cum este specificat în
reglementările MS. Responsabilitatea generală privind radioprotecția pacientului o are
practicianul. Aspectele practice pentru o procedură sau o parte din ea, pot fi delegate după ca z,
către utilizatorul instalație radiologice sau către practician, uneia sau mai multor persoane
abilitate în acest scop, într -un domeniu de specializare recunoscut.

10.2. Justificarea expunerilor medicale
Introducerea unei practici se justifică, în sensul că decizia se ia cu intenția de a asigura
că beneficiile care rezultă de pe urma practicii pentru persoane și societate în general sunt mai
mari decât efectele negative asupra sănătății pe care le poate avea. Deciziile de introducere
sau de modificare a unei căi de expunere pentru situațiile de expunere existentă și pentru
situațiile de expunere de urg ență se justifică, în sensul că acestea ar trebui să facă mai mult
bine decât rău (DIRECTIVA 2013/59/EURATOM A CONSILIULUI din 5 decembrie 2013). Cu alte
cuvinte, beneficiile clinice anticipate trebuie să depășească toate riscurile procedurale
anticipate, inclusiv a riscului de radiații.
Cardiologii efectuează o varietate de proceduri ghidate fluoroscopic. Acestea includ
proceduri pentru a diagnostica și trata arterele coronare anomale, proceduri pentru a
diagnosticarea și tratarea aritmiei cardiace, bolil e congenitale, valvelor cardiace precum și alte
intervenții vasculare.
În ciuda dezvoltării continue a tehnicilor de bază de imagistica non -invazivă din ultimul
deceniu, un număr tot mai mare de pacienți sunt supuși procedurilor de diagnostic și tratament
radiologic intervențional. Aceste proceduri pot fi efectuate pe pacienți de toate vârstele, de la
nou-născuți la persoanele în vârsta. Toate expunerile medicale individuale la radiații ionizante
sunt justificate în prealabil ținând cont de: obiectivele sp ecifice ale expunerii și de caracteristicile
persoanei implicate, eficacitatea, beneficiile și riscurile tehnicilor alternative disponibile ce au
același obiectiv, dar care nu implica sau implica mai putina expunere la radiații ionizante.
Medicii practici eni vor cauta sa obțină informațiile anterioare de diagnostic sau medicale
utile pentru expunerea prevazută la radiații ionizante și vor lua în considerare aceste date
pentru a evita expunerea inutila la radiații ionizante. O atenție speciala se acordă jus tificării:
➢expunerii femeilor însărcinate în scop de diagnostic (vezi Procedura privind examinarea
pacientelor însărcinate);
➢expunerii la radiații ionizante în examinările pediatrice;
➢examinărilor radiologice pentru supravegherea medicală a expușilor profe sionali, în scopuri
legale sau de asigurări de sănătate, fără indicații clinice;
➢programelor de depistare a unor maladii pentru grupuri din populație;
➢acelor expuneri medicale la radiații ionizante atunci când nu există un avantaj direct asupra
sănătății p ersoanei supusă expunerii și în mod particular pentru expunerile cerute din rațiuni
medico legale.
Dacă o expunere la radiații ionizante nu poate fi justificată, aceasta va fi interzisă.
Responsabilitatea pentru justificarea utilizării unei anumite proced uri revine practicianului (ICRP

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 23 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
103).
Comisia europeană recomandă cele trei principii ale protecției radiologice: justificarea,
optimizarea protecției și limitarea dozelor (ICRP, 2007).
Primele două se aplică tuturor situațiilor expunerii la radiație, ce l de-al treilea principiu se
aplică personalului dar nu se aplică expunerii medicale ale pacienților.
Justificare semnifică faptul că o procedură medicală trebuie efectuată numai atunci când
este necesar pentru un pacient, beneficiile clinice anticipate a r trebui să depășească toate
riscurile procedurale anticipate, inclusiv a riscului expunerii la radiații.
Optimizarea semnifică faptul că doza de radiații primită de pacient este necesară
scopului medical, iar radiația fără scop medical este evitată. Doza de radiații este optimizată
când imagistica se realizează cu cea mai mică cantitate de radiații necesară pentru a asigura o
calitate corespunzătoare a imaginii de diagnosticare principiul ALARA.
Principiul optimizării protecției se refera la probabilitat ea numărului de expunerilor care
sunt efectuate, numărul de persoane expuse, precum și mărimea dozelor lor individuale trebuie
să fie menținute la un nivel cât mai scăzut posibil, ținând seama de factorii economici și sociali.
Optimizarea protecției perso anelor supuse expunerilor medicale se aplică mărimii
dozelor individuale și corespunde scopului medical al expunerii, potrivit dispozițiilor de la
articolul 55 din DIRECTIVA 2013/59/EURATOM A CONSILIULUI din 5 decembrie 2013. Acest
principiu se aplică nu n umai în ceea ce privește doza efectivă, ci și, după caz, în ceea ce
privește dozele echivalente, ca măsură de precauție pentru a se ține cont de anumite
incertitudini legate de efectele negative asupra sănătății sub valoarea limită pentru reacțiile
tisular e.
Acest lucru este adesea rezumat folosind acronimul ALARA, care se refera la niveluri cât
mai scăzute posibil. Pentru procedurile cardiologice, acest principiu se aplică în proiectarea
instalațiilor care utilizează radiații ionizante, selectarea și util izarea corespunzătoare a
echipamentelor și în activitatea de zi cu zi a procedurilor de lucru.
Optimizarea este cel mai bine descrisă ca o doză de radiație la pacient, care este
potrivita pentru scopul medical, precum și evitarea radiațiilor, inutile sau neproductive clinic
Optimizarea dozei înseamnă eliberarea unei doze de radiații la organe și țesuturi de
interes clinic nu mai mare decât cea necesară pentru diagnostic și reducerea la minim a dozei
la alte organe adiacente. Doza de radiații optimizată p entru pacient este considerată a fi când
imagistica se realizează cu cea mai mică cantitate de radiații necesară pentru a asigura o
calitate adecvată a imaginii iar pentru fluoroscopie o orientare imagistică adecvată.
Scopul fiecărei proceduri de formare a imaginii este de a oferi imagini adecvate scopului
clinic. Cerințele imagistice depind de fiecare pacient în parte și de procedura specifică.
Reducerea dozei de radiații pentru pacient la un nivel în care imaginile sunt inadecvate este
contraproductiv; a ceasta conduce la o doză pentru pacient fără a răspunde la întrebarea clinică.
Scopul este de gestionare a radiațiilor și de a menține doza de radiație la pacient cât mai scăzut
posibil în concordanță cu utilizarea echipamentelor adecvate și a cerințelor d e formare a
imaginii pentru un anumit pacient și o anumită procedură.
Examinarea pacientelor însărcinate
Înainte oricărei intervenții, operatorul va întreba pacienta aflată la vârsta de procreare
dacă e posibil să fie însărcinată. Dacă pacienta nu este sigură, procedura de radiodiagnostic va
fi amânată până la confirmarea sau infirmarea sarcinii.
Dacă sarcina este confirmată, medicul abilitat al pacientei trebuie sa determine dacă
examinarea radiologică poate fi amânată până când pacienta nu mai este în sărcinată. Dacă din
consult rezultă ca examinarea radiologică este imediat necesară pentru sănătatea mamei, se
vor lua toate măsurile necesare de protecție a fătului.
Se va contacta un expert înainte de examinare pentru a determina cea mai bună
modalitate de a menține doza la făt cât mai mică posibil și se va determina doza primită de făt

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 24 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
în timpul procedurii radiologice.
În camerele adiacente zonei controlate se vor afișa semne și postere care să amintească
pacientelor să informeze practicianul că suspec tează sau sunt însărcinate.
Pacienții pediatrici
Procedurile intervenționale pediatrice necesită o atenție specială. Aceste intervenții sunt
adesea o provocare deoarece sunt efectuate într -un timp lung și pot necesita mai multe etape
procedurale fapt ce conduce la doze mari de radiații. Factorii care contribuie la aceste doze
mari includ: ritmul cardiac mare, structurile cardiovasculare mici și dimensiunea mică a corpului
(Justino 2006).
Doze de radiație în timpul procedurilor intervenționale la pacienț ii pediatrici pot fi reduse
prin utilizarea de protocoale dedicate, care includ colimării stricte, fluoroscopie pulsată cu
frame -uri cuprinse intre 25 -30 secundă.

10.3. Considerații privind instalațiilor radiologice și testarea acestora
Programul de verificare a instalațiilor radiologice implementat în cadrul Unității Sanitare
cuprinde următoarele aspecte:
➢controlul calității instalațiilor: testele de acceptanță, constanță și acceptabilitate;
➢operațiile de manipulare: instalare -montare, reparare, service, verificare, întreținere,
dezmembrare/dezafectare.

Testele de acceptanță sunt efectuate de către o unitate autorizata de CNCAN în
vederea verificării conformității instalației radiologice cu specificațiile producătorului, înaint e de
punerea în funcțiune și ori de câte ori se produce o intervenție asupra instalației radiologice
care i -ar putea modifica parametrii specificați de producător.

Testele de constanță sunt efectuate pentru a verifica dacă parametrii funcționali ai
insta lațiilor corespund criteriilor stabilite și pentru a permite recunoașterea precoce a
schimbărilor proprietăților unei instalații. Testele de constanță inițiale se efectuează în vederea
obținerii setului de valori fundamentale (de referință) ai parametrilor funcționali ai instalației,
valori ce se vor utiliza ca referință în testele de constanță ulterioare. Testele de constanță sunt
efectuate de către o unitate autorizată de CNCAN pentru activitatea de manipulare.

Testele de acceptabilitate sunt efectuate în vederea verificării standardelor minime de
performanță ale instalațiilor, se utilizează ca și niveluri de minimă performanță. Acestea se
regăsesc în criteriile de acceptabilitate pentru instalațiile radiologice din Anexa nr. 5 la Normele
privind radiopr otecția persoanelor în cazul expunerilor medicale.
În cazul în care în urma unei verificări tehnice se constată că nu sunt îndeplinite criteriile
de acceptabilitate mai sus menționate, se vor lua măsuri corective urgente (oprirea instalației,
retragerea, înlocuirea instalației sau reabilitarea acesteia).
10.4. Considerații operaționale
Calitatea fasciculului (penetrabilitatea) – se utilizează un fascicul de radiații X cu
energie medie mai mare, mult mai penetrant decât un fascicul cu energie mai mica, deoarece
pentru aceeași doza la receptorul de imagine, doza la suprafață de intrare a pacientului va fi
mai mica. La stabilirea energiei fasciculului se iau în considerare următorii parametri care
influențează puterea de penetrare a fasciculului:
➔ Filtrarea: filtrar ea suplimentară la un tub Roentgen (sub forma filtrelor de aluminiu și/sau
cupru) elimină fotonii cu energie joasă, altfel este cel mai probabil ca aceștia să fie
absorbiți în pacient și să conducă la o doza mai mare a pacientului.
➔ Potențialul tubului Roen tgen: crescând potențialul tubului, creste energia medie a
fasciculului și deci scade doza pacientului.

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 25 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
Se ia în considerare faptul că, cu cât energia medie a fasciculului este mai mare, cu atât
contrastul imaginii este mai mic. Se aleg valorile cele mai mari ale potențialului care să asigure
un contrast al imaginii suficient pentru diagnostic.
Grila antidifuzoare este folosită pentru a limita efectul nedorit de degradare produs de
radiația împrăștiată pe imaginile radiologice. Utilizarea grilei conduce l a creșterea dozei
pacientului. Grila trebuie utilizată numai când este necesar deoarece poate induce o doza
pacientului de trei ori mai mare. Grila nu este necesară când masa iradiată este mică și
cantitatea de radiație împrăștiată este acceptabilă.
Colim area reduce cantitatea de țesut iradiat la minimum necesar pentru diagnostic. În
plus, expunerea țesuturilor din afara fasciculului, dar apropiate de fascicul, creste treptat spre
marginea câmpului. Colimarea fasciculului este importantă deoarece, la anumi te organe
sensibile, o bună colimare poate reduce doza cu un factor de pana la 100%.
Distanța focar -piele – se vor utiliza distanțe mari focar -piele, deoarece doza în țesuturi,
la suprafața de intrare a fasciculului este mai mare la distanțe mici focar -piele pentru o aceeași
dimensiune a câmpului, în planul receptorului de imagine. Aria fasciculului creste iar intensitatea
fasciculului descrește direct proporțional cu pătratul distantei. Mai mult o distanță mare focar
piele îmbunătățește calitatea imaginii prin reducerea neclarităților geometrice.
Reducerea atenuării intre pacient și receptorul de imagine utilizarea, de exemplu a
masei pacientului sau a grilei din materiale cu atenuare mica, cum ar fi fibra de carbon.
Procesarea filmului – se recomandă pr ocesarea automată a filmelor. Factorii tehnici ca
temperatura revelatorului, timpul de revelare și fixare, împrospătarea substanțelor pentru
revelare și fixare, afectează calitatea filmelor și sunt mult mai greu de controlat în procesarea
manuală. Procesul de developare se va desfășura conform proceduri descrise în manualul de
utilizare, cu criterii de acceptabilitate adecvate și înregistrări permanente.

10.5. Calibrarea instrumentului utilizat în dozimetria pacientului
Pentru dozimetrul utilizat în dozimetria pacientului Titularul de autorizație asigură că:
• echipamentul poseda ASR;
• echipamentul este, periodic calibrat și etalonat la un laborator național autorizat CNCAN
sau la un laborator autorizat conform normelor europene în spațiul UE;
• verificările sunt păs trate de responsabilul cu protecția radiologică;
• este important ca dozimetria și echipamentul de testare să fie calibrate la dozele și
debitele de doza folosite în practică.

10.6. Dozimetria clinică
Evaluarea dozei de expunere a pacientului
Unitatea Sanitară se asigură că în examinările radiologice sunt determinate și
documentate valorile reprezentative pentru pacienți adulți de dimensiuni standard pentru doza
la suprafață de intrare, produsul doza -suprafață, debitul de doza și tim pul de expunere.
Intervențiile ghidate fluoroscopic cuprind intervenții terapeutice și de diagnostic
intervenționale percutanat sau alt acces, efectuat de obicei sub anestezie și / sau sedare locala,
utilizând imagini radioscopice pentru a localiza leziun ea sau planul de tratament, monitorizarea
procedurii, precum și controlul și documentarea terapiei (ICRP, 2000).
Dozele primite de pacienți în timpul procedurilor de angiografie sunt ridicate iar unii
pacienți pot avea mai multe proceduri efectuate într -o perioadă relativ scurtă de timp. Prin
urmare, este esențial ca medicul să optimizeze doza de radiații per pacient.
În cazul în care se depășește un anumit prag de doză, procedura ar putea avea ca
rezultat efecte deterministice (reacții tisulare dăunătoa re), iar pentru dozele mari de radiații
apare și riscul stocastic (cancer și efecte ereditare). Este important ca medicii să fie conștienți

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 26 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
de faptul că, deși există incertitudini, pragul de doză absorbită pentru bolile sistemului circulator
poate fi la ni velul de 0,5 Gy la inimă și creier (ICRP, 2011a). În unele proceduri angiografice,
dozele per organ pot fi mai mari de 0,5 Gy.
Intervenționistul trebuie să scrie o notă explicativă în dosarul medical al pacientului,
care să ateste faptul că o doză sub stanțială de radiații a fost administrată, și totodată precizarea
motivului pentru care aceasta a fost administrată. P acientul trebuie să fie informat despre
leziunile provocate de radiații, astfel încât pentru orice suspiciune de leziune cutanată să se
prezinte la doctor pentru un tratament corespunzător.
În schema de mai jos sunt redate principalele direcții pentru a oferi o doză cât mai mică
pacientului în urma expunerii la radiații. Strategii și pași de urmat pentru reducerea dozei la
pacient:

Valorile tipice pentru doza efectiva și produsul arie doză (DAP) sunt prezentate în
tabelele de mai jos:
Proceduri radiologice
intervenționale cardiologice de
diagnostic Doze
efectivă
(mSv) DAP valoare
medie
(Gy * cm2) Numărul echivalent de
radiogra fii toracice PA
(0,02 mSv)
Extremitatea superioară
Angiografia 0,56 12 28
Colangiografie 2.6 10 130
Angiografia cerebrală 3 85.7 150
Angiografia coronariană 3.1 26 155
Extremitatea inferioară 3.5 14 175
Colangio -pancreatografia 3.9 15 195 Expunerea medie
în cadrul
laboratorului
pentru fiecare
procedură va fi de
95% din doza
medie realizată în
cursul anului
precedent. Solu ții Metode Obiectiv
Echipamente, Proces
&
Operator
Reduce magnificatia decât
dacă este absolut necesar Utilizarea sporită a colimării
atunci când este cazul
UTILIZAȚI mai degrabă zoom
decât magnificația
geometrică sau electronică Medic Reduceți pâ nă la cel mai
acceptabil frame rate (ex. 7.5
or 10 fps)
Activați alertele din sistem
pentru personal si medici Personal Utilizarea sporită a
înregistrării fluoroscopiei în
loc de achiziție d igitală

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 27 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
Proceduri radiologice
intervenționale cardiologice de
diagnostic Doze
efectivă
(mSv) DAP valoare
medie
(Gy * cm2) Numărul echivalent de
radiogra fii toracice PA
(0,02 mSv)
retrograda endoscopica
Aortografia toracice 4.1 34.5 205
Angiografia pulmonara 5 250
Presiunile arteriale * 7 350
Arteriografie periferică 7.1 27.2 355
Aortografia abdominală 12 600
Angiografia renală 13,7 86 685
Angiografia mezenterică 22.1 85 1105
* Cate ter ghidat fluoroscopic pentru măsurarea presiunii arterei pulmonare

Proceduri radiologice
intervenționale cardiologice
terapeutice Doze
efectivă
(mSv) DAP valoare
medie
(Gy * cm2) Numărul echivalent de
radiografii toracice PA
(0,02 mSv)
Arteriografie ex tremitatea
superioară 0.9 18 45
Nephrostomy 3.4 13 170
Tromboză 3.5 13.5 175
Implant de Pacemaker 4 17 200
Arteriografie extremitatea
inferioară 4.5 18 225
Ureterale stentarea 4.7 18 235
Embolizarea cerebrală 5.7 202 285
Stentarea vasculară 10.4 40 520
Angiografia renală 11,7 81 585
Inserarea filtrelor Caval 12.5 48 625
Inserție stent de rinichi 12,7 49 635
Intervenție Biliara 54
PTCA, plasarea de stent 15.1 58 755
Drenaj coledociană 18.4 70.6 920
Embolizarea cardiovasculare 19,5 75 975
Frecvență radio ablație 20.3 54.6 1015
Valvuloplastia 29.3 162 1465
TIPS 53.6 206 2680
Embolizarea venei pelviană 60 3000
Embolizarea fibromului uterin 77.5 298.2 3875
https://rpop.iaea.org/RPOP/RPoP/Content/InformationFor/HealthProfessionals/5_Interve ntional
Cardiology
Evaluarea dozei pacientului este necesară pentru cunoașterea dozei pacientului și
compararea acestei doze cu nivelurile de referință în diagnostic, pentru aplicarea metodelor de
reducere a dozei, evaluarea dozei populației și comparații cu alte doze. Înregistrările sunt
păstrate de responsabilul cu protecția radiologică.
Evaluarea dozei pacientului se asociază cu monitorizarea informației conținută în
imagine, acesta deoarece dozele nu sunt semnificative fără a fi sigur că aceste doze cor espund
imaginilor optime, pentru stabilirea diagnosticului. Aceasta se poate face prin evaluări periodice,
de exemplu o dată pe an, pentru un pacient standard, folosind pentru comparare criteriile de
calitate a imaginii; în acest mod, se pot asigura doze l a pacient, suficient de mici pentru a obține

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 28 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
informația necesară de diagnostic. Rezultatul scris al evaluărilor se păstrează pentru inspecții
de către responsabilul cu protecția radiologică.

Mărimi și unități pentru evaluarea dozelor pacienților
Sisteme le de fluoroscopie moderne, conforme cu standardul internațional pentru
sistemele de fluoroscopie intervențională furnizează un raport privind doza încasată de paciect,
la încheierea procedurii (IEC, 2010).
Mărimile care sunt utilizate pentru evaluarea do zei pacientului sunt ușor de măsurat și
reprezintă un indicator din care se poate estima expunerea pacientului, de exemplu calculul
dozelor în organe și țesuturi prin utilizarea factorilor de conversie obținuți folosind codurile
Monte Carlo aplicate pe mod ele anatomice. Se ține cont de reglementările MS privind protocolul
național de dozimetrie a pacientului în radiologie, în concordanță cu protocoalele internaționale.

10.7. Asigurarea calității
Programele de asigurare a calității pentru expunerile medicale inc lud următoarele:
➢măsurătorile parametrilor fizici ai instalațiilor radiologice și ai dispozitivelor de imagistică, la
momentul punerii în funcțiune și periodic, după aceea;
➢verificarea factorilor clinici și fizici adecvați, folosiți în diagnosticul pacienț ilor;
➢înregistrările scrise ale procedurilor și ale rezultatelor;
➢verificarea calibrării adecvate și a condițiilor de utilizare a echipamentului de dozimetrie și
de monitorizare;
➢acțiunile corective și preventive identificate pe baza rezultatelor component elor menționate
mai sus.
Programul de asigurare a calității nu se adresează numai performantelor instalației
radiologice, el include și evaluări ale calității imaginii, analiza imaginilor fără calitate și a
rebuturilor, în vederea identificării cauzelor p roducerii imaginii fără calitate și a acțiunilor
corective necesare, precum și controlul dozelor.
Un ciclu complet al calității urmează un mecanism feedback pentru rectificarea
funcționarii defectuoase a instalațiilor radiologice, dar și să îmbunătățească performanțele
operatorilor care le utilizează.
După montarea instalaț iei radiologice, este necesar să se efectueze testele de
acceptare, ca parte a procesului de punere în funcțiune, și înainte de prima utilizare clinică.
Testele de verificare se efectu ează după orice întreținere sau reparare a instalației
radiologice care poate afecta imagistica sau/și caracteristicile radiației, de către o firmă
autorizata de CNCAN pentru manipularea instalației respective.

10.8. Investigarea expunerilor medicale accidenta le
Unitatea Sanitară va investiga prompt cauzele expunerii medicale accidentale în
cazurile în care a fost făcută o investigație cu o doză substanțial mai mare decât cea
intenționată sau au fost depistate orice defecțiune a i nstalațiilor radiologice, accident, eroare
sau întâmplare neobișnuită care pot cauza o expunere a pacienților semnificativ diferită decât
cea intenționată. În termen de 10 zile de la expunerea medicală accidentală, instituția, în
colaborare cu expertul va transmite către CNCAN și MS un raport scris, în care se vor declara
cauzele incidentului și se vor atașa următoarele:
-estimarea dozei primite de pacient și distribuția acesteia;
-indicarea măsurilor corective necesare pentru a preveni repetarea incidentului ;
-modalitatea prin care se vor implementa măsurile de mai sus.
De asemenea, Unitatea Sanitară va informa despre incident pacientul și medicul abilitat
al acestuia.

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 29 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
11. Protecția persoanelor din populație
Unitatea Sanitară autorizată să utilizeze generatorii de radiație X în domeniul medical
este responsabilă pentru controlul expunerii persoanelor din populație, ca urmare a practicii de
radiologie pe care o desfășoară. În acest sens, s -au luat următo arele măsuri:
➔ Laboratoarele de radiologie au fost proiectate astfel încât să asigure optimizarea
protecției și limitarea dozelor, conform NFSR. În acest sens, camera de iradiere a fost
proiectată astfel încât debitul dozei să nu depășească 1 mSv/an în spat iile în care
persoanele din populație pot avea acces. Proiectarea generala a laboratoarelor de
radiologie, inclusiv calculele ecranelor de radioprotecție a fost expertizată de un expert
acreditat în protecție radiologică;
➔ S-au clasificat zonele controlate din cadrul laboratoarelor și s -au îndeplinit cerințele
prevazute în NFSR pentru zona controlată: delimitarea clară, accesul controlat în zonele
respective, monitorizarea radiologică a mediului de lucru, afișarea obligatorie a simbolului
pericolului de radi ații, reguli locale și instrucțiuni de lucru. Pentru îndeplinirea cerințelor
privind zonele controlate s -a consultat un expert acreditat în protecție radiologică,
zonarea propusa fiind certificata de către acesta;
➔ S-au clasificat zonele de interes public, conform NFSR;
➔ Monitorizarea radiologică de arie se efectuează periodic, la intervale de 3 luni, conform
Normelor de securitate radiologică pentru practicile de radiologie de diagnostic și
radiologie intervențională, în punctele indicate de CNCAN în cadrul procedurii de
autorizare a utilizării;

12. Planul de protecție și intervenție în caz de urgenta radiologica
Cadrul general
Deținătorul instalațiilor radiologice: Unitate Sanitară
Unitatea Sanitară are sediul social în: România
Laborator de Radiologie Intervențională – Angiografie este situat în: România
Laboratorul de Radiologie Intervențională – Angiografie are autorizație de utilizare emisă de
CNCAN.
Activitatea de diagnostic și tratament pentru pacienții internați în Unit atea Sanitară se
desfășoară cu o instalație pentru angiografie cu braț C montat pe podea.
Desfășurarea activității
Activitățile de radiodiagnostic se desfășoară în spatii special amenajate, autorizate de
CNCAN, care asigură securitatea radiologică și ra dioprotecția pentru personalul expus
profesional și pentru persoanele din populație.
Utilizarea instalațiilor radiologice este autorizată de CNCAN prin Autorizația pentru
desfășurarea de activități în domeniul nuclear.
Instalațiile radiologice se utilize ază numai de personal calificat, instruit pentru lucrul în
domeniul nuclear, posesor de permis de exercitare.
Accidente potențiale și riscuri asociate
Nr. Accident potențial Mod de depistare Risc asociat
1 Defectarea unei instalații
radiologice și devier ea
accidentală a
fasciculului de radiații
spre zone de acces a
personalului -imagine
radiografică
defectuoasă
-verificarea
periodică a
instalației Expunerea externă nedorită a unor
persoane care ar putea staționa în zona de
incidență a fasciculului – risc minor (doza
încasată de aceste persoane nu ar depăși,
din această cauză, doza anuală maximă
admisă)
Risc radiologic pentru mediu nu există.

Forțele locale de intervenție

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 30 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
Nume Funcție Permis de
exercitare Adresa Telefon

Mijloace materiale necesare intervenției
Intervenția nu necesită echipamente și materiale speciale de intervenție.

Organisme care trebuie notificate în caz de urgență radiologică
a) CNCAN – Compartimentul Urgențe Radiologice: – București, B -dul Libertății, nr. 14 ,
sector 5, telefon: 021 351 50 89, fax: 021 351 50 90, fax urgentă: 021 351 50 88
b) Comitetul local pentru situații de urgență;
c) Organele de politie.

RESPONSABILITĂȚI
Responsabilul cu Protecția Radiologică nominalizat în Autorizația de Utilizare:
➢verifică zilnic și după fiecare eveniment care ar putea produce risc radiologic, funcționarea
corectă a instalațiilor radiologice;
➢anunță imediat titularul de autorizație și sub autoritatea acestuia notifică organizațiile
specificate la cap. 4, evenimentul produs;
➢interzice accesul oricărei persoane în zona în care s -a produs evenimentul;
➢la apariția unei urgențe radiologice, solicită prezentarea de urgență, după caz, a
personalului de întreținere sau a echipei de intervenție specializată.
Titularul de autorizație
➢stabilește relații contractuale cu o unitate specializată, autorizată de CNCAN, care va
asigura intervenția specializată în caz de urgență radiologică;
➢conferă Responsabilului cu Protecția Radiologică nominalizat în Autorizația de Utilizare,
autoritatea ne cesară pentru intervenții în caz de eveniment radiologic;
➢dispune și coordonează investigarea evenimentului și a cauzelor care l -au provocat;
➢asigură colaborarea unui expert la investigarea evenimentului și la stabilirea dozelor
încasate de personalul expu s profesional și de persoane din populație;
➢întocmește, în termen de 10 zile de la demararea investigației, un raport asupra
evenimentului, pe baza datelor furnizate de echipa de intervenție, de persoanele cu
responsabilități și, după caz, de organismele o ficiale implicate legal;
➢dispune trimiterea la medicul competent a eventualelor persoane iradiate și pune la
dispoziția acestuia rezultatele calculelor dozimetrice în vederea interpretării implicațiilor
expunerii la radiații asupra stării de sănătate a per soanelor expuse
Echipa de intervenție se deplasează la Unitatea Sanitară , în cel mai scurt timp posibil
de la comunicarea apariției evenimentului.
Mod de acționare – în cazul funcționarii incorecte a unei instalații radiolog ice persoana
care depistează situația anunță responsabilul cu protecția radiologică și titularul de autorizație.
Responsabilul cu protecția radiologică interzice utilizarea și, după caz, cheamă personalul de
întreținere sau echipa de service.
Echipa de serv ice efectuează verificări tehnico -funcționale ale instalației respective și
măsurări radiometrice. În baza datelor obținute, echipa de service face reglajele instalației.
Responsabilul cu protecția radiologică analizează împreună cu restul personalului
laboratorului posibilitatea existentei unor persoane iradiate și calculează, împreună cu expertul,
dozele încasate de acestea. Participă la investigarea evenimentului și comunica titularului de
autorizație cauzele, urmările depistate inclusiv persoanele iradi ate și dozele încasate.

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 31 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
Titularul de autorizație dispune măsurile necesare pentru evitarea repetării evenimentului
și cele necesare pentru supravegherea medicală a persoanelor iradiate, dacă este cazul.
În cazul existentei unor persoane expuse accidental , titularul de autorizație notifică
CNCAN. În situația în care nici o persoană nu a fost iradiată nu se va face nici o notificare,
situația nefiind considerată urgență radiologică.
În caz de incendiu – se evacuează toate persoanele din zona afectata și se iau măsuri
de stingere a incendiului. Se anunță imediat pompierii și titularul de autorizație.
După stingerea incendiului, dacă incendiul a afectat instalațiile radiologice, responsabilul
cu protecția radiologică interzice accesul oricărei persoane în zon a afectată până la sosirea
echipei de intervenție.
Titularul de autorizație notifică CNCAN despre situația apărută; notificarea va conține
toate informațiile referitoare la instalațiile radiologice și sursele afectate precum și măsurile
imediate luate pen tru limitarea urmărilor incendiului.
În caz de cutremur – Responsabilul cu protecția radiologică nominalizat în Autorizația de
Utilizare anunță titularul de autorizație și ia primele măsuri de limitare a efectelor calamității prin
delimitarea zonelor unde se găsesc instalațiile radiologice și se interzice accesul în aceste
zone. Titularul de autorizație notifică CNCAN despre urgența apărută și solicită prezența
imediată a echipei de intervenție. Se acționează în continuare ca în cazul incendiului.
În caz d e sustragere sau furt a unei componente a unei instalații sau a unei surse de
radiații, constatatorul anunță imediat titularul de autorizație și responsabilul cu
protecția radiologica. Titularul de autorizație notifica CNCAN și celelalte organisme care treb uie
notificate în caz de urgență radiologică menționate anterior.
Titularul de autorizație sau altă persoană cu responsabilități îngrădește zona în care se
află obiectul lipsa și, pentru conservarea urmelor, se interzice accesul oricărei persoane până la
sosirea organelor de cercetare. Titularul de autorizație prin responsabilul cu protecția radiologică
și restul personalului acordă tot sprijinul politiei și celorlalte organe de cercetare implicate în
rezolvarea cazului.
Instruirea personalului – toate per soanele desemnate ca forțe locale de intervenție sunt
nominalizate în scris de către titularul de autorizație și sunt instruite în mod corespunzător
pentru a înțelege conținutul planului de intervenție și pentru a acționa corect și conform
obligațiilor ce revin. Cunoștințele personalului desemnat să participe la intervenții trebuie să fie
verificate la intervale regulate, nu trebuie mai mari de un an.
Exercițiile de intervenție – Titularul de autorizație organizează împreună cu echipa de
intervenție anual exerciții de intervenție. La încheierea exercițiului se întocmește un Proces
Verbal ce va fi analizat de toți cei implicați. Proces Verbal va conține cel puțin următoarele:
-participanții;
-rezultatul exercițiului cu evidențierea acțiunilor necorespunzătoare ;
-propuneri de îmbunătățire a planului de intervenție, dacă e cazul, sau a modului de
desfășurare a exercițiilor ulterioare.
Revizuirea periodică a planului de intervenție
Planul de intervenții trebuie revizuit anual, referitor la persoanele desemnate să participe
la intervenție și la datele personale ale acestora și la fiecare 5 ani o revizuire generala sau ori
de câte ori se introduce un nou tip de instalați

MAN AGEMENTUL CALITĂȚII ANEXA – PROGRAM DE
RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 32 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina
Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
ANEXA – PROGRAM DE RADIOPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie
1.Pregătirea pacientului
Pacientul trebuie internat în spital și pregătit cu atenție înainte de efectuarea procedurii și
de asemeni trebuie ținut sub observație după efectuarea procedurii. Cu introducerea cateterelor
de diametru mic, internarea de zi e tot ceea ce este necesar p entru o angiografie periferică
utilizând catetere de 3 -5 F și pentru câteva cazuri de angioplastie simplă. Dacă pacientului i se
administrează anticoagulante, el trebuie monitorizat pentru a fi în afara "ferestrei lor
terapeutice".
Camera de examinare a u nei instalații de angiografie trebuie să fie adaptată la cerințele
unei săli de intervenții chirurgicale. Investigația este efectuată de către un medic intervenționist.
Acesta trebuie să urmărească un număr de pași în vederea efectuării investigației dorit e:
➔ identificarea corectă a pacientului și examinării în acord cu cea cerută;
➔ conducere pacientului în camera unității și efectuează poziționarea corectă;
➔ examinează pacientul, în mod special pentru presiunea sanguină și pulsul periferic ca
nivel de referin ță;
➔ să explice pacientului despre examinarea pe care urmează să o efectueze în termeni
ușor de înțeles și să comunice cu acesta pe tot parcursul examinării și obține declarația
de acord a pacientului;
➔ procesul de consimțământ trebuie să includă informații cu privire la riscul expunerii la
radiații în cazul în care riscul de rănire este considerat a fi semnificativ;
➔ să se documenteze și să obțină informații despre istoricul medical al pacientului înainte
de efectuarea examinării;
➔ să întrebe femeile la vârsta de procreare data ultimei menstruații și să se documenteze
în acest sens; să le întrebe despre posibilitatea unei eventuale sarcini; să informeze
pacienta despre riscul expunerii fătului la radiații ionizante în eventualitatea unei sarcini;
pacienta să se mneze declarația de acord în ceea ce privește efectuarea investigației
conform procedurii;
➔ să îndepărteze toate obiectele ce pot apărea pe imaginea radiografică (bijuterii, accesorii
personale, agrafe, etc.), astfel încât să nu producă artefacte pe aceasta ;
➔ să respecte cu modestie pacientul și să -i asigure confortul pe toată perioada examinării;
➔ să examineze pacientul și să selecteze suprafața expusă în acord cu dimensiunea zonei
de investigat și tipul examinării;
➔ să așeze pacientul, așa cum este recomandat pentru efectuarea investigației;
➔ să manipuleze cu ușurință echipamentul radiografic, să poziționeze pacientul și să
colimeze fasciculul de radiații;
➔ să alinieze tubul de radiații X la distanța sursă imagine corespunzătoare
➔ datele privind doza de radiație trebuie înregistrate în registrul de evidență a pacientului
medical după procedură;
➔ dacă doza de radiații a pacientului în urma procedurii este mare, supravegherea clinică
pe o perioadă de 10 -14 zile și control lunar este esențială pentru detectarea de pos ibile
efecte deterministe.

MANAGEMENTUL
CALITĂȚII ANEXA – PROG RAM DE
RADI OPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 33 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina
Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
2.Aspecte practice pentru a reduce doza pacientului în timpul procedurilor
La optimizarea dozei de radiații pentru pacient, prima prioritate trebuie să fie obținerea
un număr suficient de imagini de înaltă calitate suficient pentr u a permite diagnosticul și
ghidarea intervențională. Gestionarea optima a dozei pacientului necesită cunoștințe de
control al dozei tipice examenului fluoroscopic respectiv al valorilor dozei per cadru pentru
modurile de operare cele mai comune. Factori c e pot modifica în mod substanțial dozele de
radiații primite de pacienți și efectul datorat dozei primite depind de instalație (de exemplu
utilizarea fluoroscopiei în impulsuri, colimarea, filtrare suplimentară sau modurile de
achiziție), dar altele depin d de felul în care operatorul utilizează sistemul de radiații X
(colimarea ariei de interes, utilizarea modului low atunci când este posibil, achiziții de imagine
cu cadre pe secundă cu valori mici atunci când este posibil, păstrând detectorul de imagine
cât mai aproape posibil de pacient, evitând proiecțiile abrupte angulare.
Recomandările din literatura de radiodiagnostic privind optimizarea dozelor se aplică
în mod egal și procedurilor din cardiologia intervențională.
Sistemele de fluoroscopie moderne, care sunt conforme cu standardul internațional
pentru sistemele de fluoroscopie internaționale afișează informații privind doza de radiație a
pacientului în timpul procedurii (IEC, 2010). Responsabilitatea pentru monitorizarea dozelor
de radiații poate fi delegată unui tehnolog, o asistentă sau o altă persoană, în funcție de
reglementările naționale sau locale și a politicii instituției și nevoilor (NCRP 168, 2010).
Scopul monitorizării dozei este de a se asigura că operatorul este conștient de cât de mult e
radiații a administrat. Pentru a nu creste doza de radiație la pacient, operatorul trebuie să ia
în considerare doza deja utilizată și doza de radiații necesară pentru finalizarea procedurii.
Reducerea și controlul dozei la nivelul pielii ar putea fi po sibilă prin limitarea numărului
și lungimii seriilor, scăzând debitul dozei pentru fluoroscopie, folosind colimarea sau
schimbarea unghiului.
Cunoștințe de distribuție a dozei pielii pacientului ar putea ajuta pentru a evita riscul de
leziuni ale pielii, însă măsurarea distribuției dozei la nivelul pielii nu este o sarcină ușoară în
procedurile de angiografie. În timpul procedurilor de angiografie aciolo unde este posibil
diferite unghiuri de incidență ale C -arm-ului sunt folosite, astfel sunt iradiate dif erite regiuni
ale pielii. Folosind diferite angulații ale C -arm-ului conduce la reducerea dozei la nivelul pielii,
în special atunci când colimarea este de asemenea folosită.
Tehnici pentru reducerea dozei pacientului:
• utilizați modul fluoroscopic cu low -dose atunci când este posibil;
• minimizați timpul fluoroscopic – utilizați fluoroscopie doar pentru a ghida dispozitivele
și pentru a observa mișcarea;
• folosește ultima imagine pentru revizuire atunci când este posibil, în locul folosirii
fluoroscopiei;
• minimizați numărul de frame -uri;
• nu utilizați niciodată radiografia ca substituent al fluoroscopiei;
• colimați radiația pe aria de interes;
• păstrați detectorul (intensificator sau detector) cât mai aproape posibil de pacient;
• păstrați pacientul cât mai departe posibil de tubul de raze x;
• încercați să evitați proiecții abrupt unghiulare (în special LAO craniană);
• încercați să variați unghiul C -arm, pentru a se evita concentrarea dozei de radiație
într-un singur loc de pe pielea pacientului;
• utilizați magnificați a numai atunci când este necesar, utilizați zoom -ul din software;
• rețineți că, pentru pacienții obezi și proiecțiile unghiulare, doza la pacient crește;
• acordați o atenție deosebită la afișajul dozei de radiații a pacientului;

MANAGEMENTUL
CALITĂȚII ANEXA – PROG RAM DE
RADI OPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 34 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina
Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
• în cazul în care pacientul a avut proceduri similare anterioare, încearcați să obțineți
informații despre dozele de radiații anterioare pentru a optimiza procedurile ulterioare.
3.Echipamente și aparate
Un sistem de intensificator de imagine sau flat-panel cu lanț TV este utilizat pent ru a
produce imagini de diagnostic de calitate la o rezoluție înaltă, atunci când sunt combinate cu
un procesor de imagine de mare viteză într -un sistem de angiografie (Fig. 1).

Fig. 1. Schema bloc a unui sistem de angiografie.

Procesorul de imagine es te componenta unui computer cu un hardware puternic
necesar procesării a imaginilor video furnizate de sistemul intensificator de imagine sau flat
panel. Soft -ul instalației controlează diverse componente (de exemplu, memoriile, hardware –
ul de procesare a imaginii și generatorul de raze x) și hardware -ul de procesare a imaginii
oferă viteza sistemului de a face mai multe operațiuni de procesare a imaginii în timp real.
Computerul și operatorul comunică prin intermediul unei tastaturi cu taste de funcții spe ciale,
un mouse și / sau un ecran sensibil la atingere.
Imaginile digitale pot servi, de asemenea, mai multor scopuri. Producătorii de
echipamente cu raze X produc instalații care pot fi utilizate, în funcție de componentele
opționale, pentru R/F generală , angiografie și proceduri intervenționale. Cerințele de
echipament pentru aplicațiile non -substracție sunt practic identice cu cele pentru DSA
excepția fiind faptul că multe dintre opțiunile postprocesare nu sunt necesare. Cu toate
acestea, indiferent de caracteristicile suplimentare, sistemele împart aceeași echipament de
bază pentru achiziție și calitatea imaginii, care sunt descrise în secțiunile următoare.
Camera de control este separată de camera de examinare și are o fereastră din sticlă

MANAGEMENTUL
CALITĂȚII ANEXA – PROG RAM DE
RADI OPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 35 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina
Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
cu săruri d e plumb pentru observare (Fig. 2). Cel puțin un monitor este situat la consola
operatorului și un altul în camera de procedură. Monitoarele afișează imaginile procedurilor
de angiografie în timp real. Arhivarea imaginilor, în format brut, se poate realiza ulterior pe un
suport digital stick, CD sau DVD.
Fig. 2. Consolă operator a sistemului de angiografie și cameră de examinare în fundal.
4.Injectare intravenoasă versus intra -arterială
Tehnica de bază în introducerea cateterelor arteriale este de asemenea a plicabilă și
pentru vene. În cadrul sistemului arterial locurile de puncționare cel mai frecvent utilizate sunt
arterele femurală, brahială, axilară, aorta etc.
Cea mai notabilă schimbare în substracția digitală angiografică (DSA) nu a fost cea de
schimba re a designului echipamentului, ci ceea ce s -a realizat în practica clinică. Succesul
inițial și perspectiva de DSA erau destinate injectării intravenoase (IV) a substanței de
contrast. Procedurile intravenoase au fost mai puțin riscante și mai puțin costi sitoare decât
procedurile utilizate pentru angiografia intra -arterială convențională, iar acestea ar putea fi
efectuate la bază în ambulatoriu. Acest lucru ar fi fost avantajos deoarece angiografia intra –
arterială necesită o noapte de spitalizare. În plus, injectarea intravenoasă DSA este mai puțin
dureroasă pentru pacient. Cu toate acestea, injectarea intravenoasă (IV) DSA avea grave
dezavantaje. Mișcările cardiace, diafragmatice, peristaltismul intestinal, înghițirea și tusea,
toate afectau imaginea. La p acienții cu descreșterea out -putului cardiac, bolusul de contrast
a devenit serios diluat (cantitate mare de medicament introdus în organism), motiv pentru
care examenele au fost frecvent nondiagnostice (nu au putut fi diagnosticate corect). În plus
volume mari de substanță de contrast au fost necesare pentru metoda IV de DSA și
toxicitatea contrastului s -a luat serios în considerație. În cele din urmă, pentru că toate
arterele din regiunea de interes (ROI), au fost opacifiate, suprapunerea a făcut dificilă
diagnosticarea patologiei arteriale.
Standardul de practică a evoluat rapid spre efectuarea DSA folosind injectarea intra –
arterială a substanței de contrast. Deoarece examinarea a fost efectuată intra -arterial, a fost
nevoie de un volum mai mic de substa nță de contrast mai diluat. Cu substanță de contrast
injectată intra -arterial aproape de regiunea de interes, mișcarea pacientului și degradarea

MANAGEMENTUL
CALITĂȚII ANEXA – PROG RAM DE
RADI OPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 36 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina
Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
imaginii au avut loc mai puțin frecvent.
Evoluția cateterelor mici (4 la 5 Fr) a permis ca arteriografia să fi e efectuată în condiții
de siguranță în ambulatoriu. După introducerea substanței pe bază de contrast nonionic,
pacienții au prezentat mai puțin disconfort (greață și vărsături), incidența reacțiilor severe ce
pun în pericol viața, de asemenea au scăzut se mnificativ, dar nefrotoxicitatea a rămas
aproximativ aceeași.
Cu toate acestea, principalul motiv pentru tranziția la injectarea intra -arterială este
îmbunătățirea semnificativă a calității imaginii. Injectarea intravenoasă a substanței de
contrast produc e nu numai o calitate mai slabă a imaginii, dar și rezultate mai slabe decât
cele obținute de obicei prin injectare intra -arterială.
5.Digital spot imaging
Îmbunătățirea calității imaginii și a sistemului de prelucrare digitală a imaginilor,
dezvoltat iniți al pentru imaginile de substracție, au devenit utile și pentru imaginile de
imagistica non -substracție. În general radiografia / fluoroscopia (R/F), imagini digitale non –
substracție sunt de o calitate suficientă pentru a înlocui instalațiile tradiționale b azate pe film.
În plus față de calitatea excelentă a imaginii, ușurința de utilizare și afișarea rapidă a
imaginilor la un sistem digital sunt extrem de avantajoase. Imaginile sunt disponibile pe
monitor imediat, fără a fi nevoie să aștepte pentru filmul c are urmează să fie prelucrat sau
pentru a fi schimbate casetele. Natura digitală a datelor imaginii este potrivită de asemenea
pentru arhivarea și transmisie electronică a imaginilor. Radiografie digitală este pe punctul de
a deveni banală. În angiografia digitală, substracția este acum privită ca un accesoriu
important, dar opțional pentru procesarea imaginii.
6.Angiografia digitală
Tehnologia electronică digitală a crescut odată cu viteza de procesare a imaginii iar
costurile au scăzut până la punctul în c are detectarea electronică în totalitate a imaginilor
radiografice, stocarea și afișarea acestora înlocuiesc filmele într -o serie de proceduri. Mai
important, imaginile radiografice stocate într -o memorie digitală pot fi manipulate în moduri
care sunt impo sibil de realizat cu tehnologia tradițională film -ecran. O astfel de manipulare
permite radiologului să izoleze informațiile imaginii. Capacitatea de a "vedea" ceea ce a fost
invizibil anterior a deschis noi domenii de studiu radiografic.
7.Angiografia de ex tragere digitală a imaginii DSA
Imaginile (achiziționate înainte sau după injectarea unei substanțe de contrast) pot fi extrase
digital pentru a oferi detalii legate de contrastul vaselor sanguine fără a evidenția și alte
structuri anatomice. (a) imagine f ără extragerea detaliilor obținută după injectarea substanței
de contrast, (b), (c) și (d) Imagini cu extragerea detaliilor obținute la momente succesive
după injectarea substanței de contrast.

MANAGEMENTUL
CALITĂȚII ANEXA – PROG RAM DE
RADI OPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 37 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina
Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
Figura 3. Arteriograma cerebrală evidențiază un anevrism al arterei anterioare
Figura 4. Arteriograma cerebrală fără și cu substracție

Înregistrarea incorectă , o problemă majoră în DSA, apare atunci când imaginile
vaselor umplute cu substanță de contrast nu coincid exact cu imaginile anterioare.
Înregistrare inc orectă este uneori cauzată de mișcări voluntare ale pacientului, dar de
asemenea, este cauzată și de mișcări involuntare cum ar fi peristaltismul intestinal sau
contracțiile cardiace. De aceea și importanța pregătirii pacientului prin descrierea senzațiilo r
asociate cu injectarea substanței de contrast iodate și importanța de a sta nemișcat poate
ajuta pentru a elimina mișcările voluntare. De asemenea, este important ca pacientul să -și
țină respirația în timpul procedurii. Benzi de compresie, glucagon și el ectrozi
electrocardiografici pot eficientiza reducerea înregistrărilor incorecte cauzate de mișcările
involuntare. Dacă se produc mișcări ale pacientului după ce masca a fost selectată, atunci
structurile anatomice din imagini succesive nu vor mai coincide și vor apărea artefacte ale
imaginii. În acest caz sunt posibile următoarele soluții:
➔ remascarea – dacă alte imagini precedente injectării substanței de contrast apar după
ce mișcarea încetează dar înainte de injectarea substanței de contrast, poate fi se lectată o
nouă mască. În figură se remarcă o îmbunătățire semnificativă a artefactelor.

MANAGEMENTUL
CALITĂȚII ANEXA – PROG RAM DE
RADI OPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 38 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina
Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ

Artefacte de înregistrare greșită.

Aceeași imagine după remascare.
Fig. 4. Angiograma DSA intra -arterială a arterelor intracraniene:
În mod obișnuit, o imagine “ma scă” este
selectată înaintea injectării substanței de
contrast.
Masca este extrasă din imagini succesive după
injectarea substanței de contrast.

Figura 5.

➔ translatarea pixelilor – dacă mișcarea nu este prea complexă, imaginea mască
digitală poate fi t ranslatată unul sau mai mulți pixeli în orice direcție până se obține cea mai
bună imagine. Un algoritm ce implementează acest procedeu fără intervenția operatorului
este disponibil pentru majoritatea sistemelor angiografice cu extragere digitală.

8.Postpro cesarea imaginii
Ajustarea contrastului și luminozității
După ce imaginile au fost obținute și stocate pe disc pot fi utilizate metode
corespunzătoare pentru manipularea sau postprocesarea imaginilor. Cea mai comună
metodă e aceea de ajustare a contrastu lui și luminozității imaginii în vederea obținerii unei
vizualizări optime. Termenii de contrast și luminozitate sunt adesea utilizați pentru DSA
datorită similarității ajustării acestor elemente cu cele ale setărilor televizorului.
Imagini nesubstrase ( fără substracție)
Obținerea unei înregistrări adecvate a imaginii masca și a imaginilor cu contrast poate
fi imposibilă în anumite situații, de exemplu când pacienții sunt necooperanți sau
peristaltismul intestinal cauzează probleme. În astfel de cazuri, utilizarea de imagini
nesubstrase poate fi cea mai bună abordare. Imaginile nesubstrase sunt planificate de la
început pentru anumite secvențe imagistice, cum ar fi angiografia pulmonară, în care
mișcarea nu poate fi complet eliminată. În aceste cazuri, se pot utiliza substanțe de contrast
cu o concentrație de iod mai mare sau cu un volum mai mare de substanță de contrast.
Vizualizarea traiectoriei
O serie de imagini achiziționate pe durata trecerii substanței de contrast pot fi
combinate într -o singură i magine ce arată întregul flux al substanței de contrast. Întâi trebuie
selectate seriile de imagini, lucru care se realizează astfel:

MANAGEMENTUL
CALITĂȚII ANEXA – PROG RAM DE
RADI OPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 39 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina
Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
➔ ca imagine inițială se alege cea în care iodul a început să apară în arteră,
➔ ca imagine finală se alege cea în care iodul a umplut complet arbore arterial.
Funcția de vizualizare a traiectoriei necesită imaginile de la prima până la ultima și
pentru fiecare pixel din imagine, găsește contrastul maxim pentru acel pixel. Imaginea
compusă (compozită) va afișa apoi fiecare pixel la contrast maxim pe durata secvenței alese.
Imaginea rezultată arată modul în care substanța de contrast se împrăștie în întreaga
structură arterială simultan.
Îmbunătățirea netezirii marginilor
Folosind îmbunătățirea netezirii marginilor, numită și ma scare neclară (cu contururi
imprecise), marginile vaselor pot fi accentuate (sau îmbunătățite), astfel încât micile detalii
pot fi făcute mult mai evidente. Pot fi obținute diferite trepte de intensificare a contururilor. Cu
toate acestea, îmbunătățiri mai mari ale marginilor întotdeauna accentuează zgomotul în
imagine.
Mărirea imaginii
O altă opțiune de postprocesare este de a amplifica, sau mări imaginea. Mărirea
imaginii mărește dimensiunea de -o parte a imaginii cu scopul de a face unele caracteristici
subtile mai vizibile. O opțiune este de a mări o parte a imaginii astfel încât să ocupe întregul
ecran. Imaginea poate fi "mișcată" în toate direcțiile, astfel încât părți ale imaginii din afara
zonei ecranului pot fi văzute. O altă opțiune este de a afiș a o regiune lupă pe imagine. Partea
imaginii în cadrul acestei regiuni apare mai mare, ca în cazul în care e văzută printr -o lupă
plasată pe ecran (fig. 5).
Fig. 6. Imaginea arterei carotide

Cadru de amplificare pe ecran a imaginii
mărite.
Dimensiunea regiunii mărite este ajustabilă, iar regiunea poate fi mutată din imagine.
Trebuie remarcat faptul că nici una dintre metode nu mărește rezoluția imaginii. Ele pur și
simplu prezintă aceleași informații ca o imagine mai mare.
Puncte de reper (landmarking )
În landmarking, o cantitate mică din imaginea originală este regăsită în imaginea
substrasa. Această procedură oferă repere anatomice chirurgilor, astfel încât aceștia să
poată localiza mai precis structurile în imagine. Fără informații despre repere es te dificilă
localizarea structurilor deoarece fundalul a fost eliminat în mod efectiv. Cu toate acestea se
adaugă numai o fracțiune din imaginea mască astfel încât imaginea masca să nu distrugă
imaginea substrasa. Ca o alternativă la landmarking, o imagine nesubstrasă (fără
substracție) poate fi tipărită pe același film cu imagina substrasa și utilizată ca referință.
Unelte analitice
Cele mai multe procesoare de imagine au o gamă variată de unelte analitice,
incluzând metode de măsurare a distanțelor, a s tenozelor cantitative ale vaselor, calculul
fracțiilor de ejecție ventriculare și măsurarea fluxului sanguin. Aceste unelte sunt utilizate de

MANAGEMENTUL
CALITĂȚII ANEXA – PROG RAM DE
RADI OPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 40 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina
Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
regulă pentru studii cardiace și ocazional în studii neurologice și vasculare.
Procedura de efectuare a angiograf iei de substracție digitale, DSA
Un studiu al DSA începe cu amplasarea unui cateter în aceeași manieră ca pentru
angiografia convențională. Tehnica de injectare variază, 15 -20 ml de substanță de contrast se
injectează cu o viteză de 10 ml/sec. Un injectom at este folosit pentru a asigura coerența
injectării și să faciliteze controlul substanței de contrast în obținerea imaginii.
Viteza de achiziție a imaginilor poate fi variabilă pe durata investigației. Frecvent,
imaginile sunt achiziționate la un ritm ma i rapid în timpul trecerii substanței de contrast iodate
prin artere și apoi la o viteză mai redusă în faza venoasă, în care fluxul sanguin este mult mai
lent. Această procedură minimizează expunerea la radiații a pacientului, dar asigură un
număr suficien t de imagini pentru a furniza informații clinice. Fiecare imagine digitalizată este
substrasa electronic din imaginea sursă, iar imaginea substrasă este amplificată (contrast
îmbunătățit) și afișată în timp real, astfel încât imaginile substrase să apară instantaneu în
timpul procedurii imagistice (Fig. 7).
Figura 7. Reprezentare schematică a unei secvențe imagistice DSA

Echipamente DSA permit ca masa și sistemul de achiziție să fie mutate în timpul
procedurii. Mișcarea permite urmărirea fluxului substan ței de contrast iodată la trecerea prin
artere. Metoda numită "bolus chase", este deosebit de utilă pentru evaluarea arterelor în
pelvis și membrul inferior. Metoda necesită o singură injectare și imagistica urmărește
substanța de contrat în timp ce curge de-a lungul membrelor.
În timpul procedurii de imagistică imaginile de substracție apar pe monitor. Un
diagnostic preliminar va fi făcut în acest moment sau imaginile vor fi revizuite imediat după
fiecare secvență de expunere. Cu toate acestea, o sesiune de citire are loc după ce studiul
pacientului a fost finalizat și în acel moment se pune diagnosticul final.
Unele postprocesări sunt efectuate după fiecare secvență de expunere pentru
îmbunătățirea vizualizării zonei anatomice de interes sau pentru corec tarea imaginilor
înregistrate incorect. Imaginile procesate sunt disponibile pe monitor pentru revizuirea lor de
către medicul intervenționist. Deoarece imaginile sunt digitale, există posibilitatea stocării
acestora într -un sistem de arhivare și comunicar e a imaginilor (PACS) în format DICOM.
Imaginile pot fi, de asemenea, transmise prin intermediul unei rețele computerizate în spital
sau în alte locații la distanță pentru consultarea cu un alt specialist. Stocarea digitală permite
imprimarea ulterioară a imaginilor.
9.Aplicații clinice
Arteriografia intra -arteriala digitala de substracție
Aproape toate arteriografiile periferice și cerebrovasculare se realizează cu DSA intra –

MANAGEMENTUL
CALITĂȚII ANEXA – PROG RAM DE
RADI OPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 41 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina
Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
arterial (fig. 6 – fig. 8). Spre exemplu la pacienții cu sângerări gastrointestina le, mișcări ale
diafragmului și peristaltismului intestinului pot cauza degradarea severă a imaginii substrase.
La pacienții cu boli vasculare periferice supuși unor examinări DSA intra -arteriale ale
aortei abdominale infrarenale, vaselor pelviene, și vas elor de scurgere, metoda DSA intra –
arterială permite identificarea vaselor mici în membrele inferioare ale pacienților cu afecțiuni
severe vasculare periferice (fig. 9). Unii dintre acești pacienți au fost capabili să se supună
unei proceduri de bypass dis tal sau angioplastie, mai degrabă decât amputării.

Fig. 8.

Fig. 9.

Fig. 10.
Fig. 7. Imaginea DSA arătând stenoza arterei carotide (săgeată).
Fig. 8. Imaginea DSA intra -arterială a vascularizației intracraniene permite vizualizarea unui
patent (șun t) anterior A și median M al arterelor cerebrale.
Fig. 9. Imaginea DSA intra -arterială a aortei abdominale, arătând o arteră renală pe stânga și
două artere renale pe dreapta (săgeți). Toate arterele renale prezintă în mare măsură
obstrucții.

Fig. 11. I maginea arterei femurale superficiale distale (F) și
popliteale (P) evidențiind o afecțiune difuză, aproape
ocluzivă(săgeți).
Această abordare a DSA intra -arterială se poate aplica și arteriografiei pulmonare.
Pentru această examinare un cateter este pla sat în artera pulmonară principală. În
consecință, doar o mică cantitate de substanță de contrast trebuie să fie injectată, și o
secvență de cadre rapidă (de la 6 cadre / sec la 15 cadre / sec) este adesea folosită.

MANAGEMENTUL
CALITĂȚII ANEXA – PROG RAM DE
RADI OPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 42 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina
Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ
Alternativ, doar secvențe cu electrozi e lectrocardiografici pot fi utilizate cu viteze mai mici în
imagistică. Aplicarea abordării intra -arteriale DSA cu injectarea unui volum mai mare de
substanță de contrast decât cel utilizat pentru arteriografia pulmonară standard este deosebit
de utilă la p acienții cu hipertensiune arterială pulmonară severă care au un risc semnificativ
crescut.
Cartografierea vaselor (Harta vaselor vizualizate angiografic)
Abordarea intra -arterială DSA care, de asemenea, a dus la evoluția tehnicii drumului
parcurs. Radiol ogii interventioniști folosesc aceasta tehnică în mod curent pentru
îmbunătățirea performanțelor angioplastiei intra -arteriale. Tehnica drumului parcurs oferă
medicului intervenționist substracția continuă în timp real a imaginilor pe monitorul
radioscopic pe durata procedurii. Substanța de contrast este injectată până când imaginea
masca de substracție este obținută; apoi imaginile fluoroscopice sunt substrase în mod
continuu din imaginea mască.
Anatomia staționară este anulată, dar arterele iodate rămân. Când cateterul a avansat, apare
pe monitor împreună cu arterele iodate, care acționează ca o hartă de ghidare a cateterului
(fig. 11).
Fig. 12. Imaginea hărții drumului parcurs a arterelor iliace externe
pe durata angioplastiei cu balon.

Imaginea hărții drumului parcurs este utilă în traversarea
stenozelor și centrarea corectă a balonului la stenoză (săgeata) în
angioplastie.
Tehnica hărții intra -arteriale este adesea utilizată în timpul cateterismului la un pacient
cu o stenoză cu un grad înalt sau cu ocluzie la un vas de scurgere periferic. În mod similar,
tehnica hărții intra -arteriale este, de asemenea, aplicată în cateterismul superselectiv și ca
monitor în timpul embolizării arteriale.
Angiografia digitală de substracție intravenoasă
În prezent, IV DSA nu e utilizată cu aceeași frecvență. La pacienții cu hematoame
inghinale sau cu posibilă celulită, o IV DSA ajută la excluderea pseudoanevrismelor sau
anevrismelor micotice ale arterelor. Când medicul intervenționist are dificultăți în
cateterizare a arterei, o examinare IV DSA poate fi utilă în determinarea anatomiei vaselor
sanguine și în facilitarea plasării ulterioare a cateterului.
Imagistică digitală
Echipamentul de imagistică digitală poate fi folosit în multe situații în care capacitățile
rapide de substracție și cele de achiziție utilizate în angiografie nu sunt necesare.
Echipamentul digital imagistic R/F este foarte potrivit pentru cele mai multe aplicații, inclusiv
examene gastro -intestinale, genito -urinare, mielografice, artrografice și chiar examinări ale
scheletului. Spre exemplificare, în figura 12 se vizualizează un studiu baritat demonstrând
partea distală a stomacului și duodenului (săgeată):

MANAGEMENTUL
CALITĂȚII ANEXA – PROG RAM DE
RADI OPROTECȚIE
Proceduri de Angiografie Cod: PRP – Anexa
Exemplar nr: 1.0
Pag 43 din 43

Elaborat: Fiz. Rădoi Săndina
Rodica
Data: 1 iunie 2020 Ediția
1.0 Revizia
0.0 UNITATE SANITARĂ

Fig. 13.
Concluzii :
DSA are un mare impact asupra radiologiei de diagnostic. Natura di gitală a datelor
achiziționate permite de asemenea analiza cantitativă a imaginilor DSA. Acestea s -au dovedit
valoroase, în particular pentru aplicațiile cardiace. Creșterea sensibilității contrastului a
permis utilizarea unei substanțe de contrast de volu m și concentrație scăzute, care a avut ca
rezultat în ceea ce privește experiența pacientului un disconfort mai mic și probleme legate
de toxicitatea substanței de contrast mai puțin frecvente.
Sistemul de prelucrare a imaginilor digitale, dezvoltat iniți al pentru imaginile substrase,
are acum o calitate a imaginii suficient de buna pentru aplicații de imagistica fără substracție.
În general, suita R/F, imagini digitale cu și fără substracție sunt de o calitate suficient de buna
pentru a înlocui dispozitiv ele tradiționale bazate pe tehnologia film – ecran intensificator. În
plus, față de o calitate excelenta a imaginii, ușurință de utilizare și afișarea rapidă a imaginilor
pe un sistem digital sunt extrem de avantajoase. Imaginile sunt disponibile pe monito r
imediat, eliminând necesitatea de a aștepta în timp ce filmul este procesat sau casetele sunt
schimbate.

Definirea termenilor:
Viteza de achiziționare a imaginilor : viteza în imagini pe secundă, cu care sunt produse
imaginile cu radiații X.
Angiografie : Imagini radiografice ale vaselor sanguine după administrarea substanței de
contrast.
Artefacte : orice efect advers nedorit ce rezultă din tehnica procesării imaginii.
Digital: Informația stocată în unități discrete, numite biți, care sunt utilizate pentru a forma un
cod binar de reprezentare a informației.
Disc digital: placa circulară acoperită cu un material magnetic și folosit pentru a stoca date
digitale.
Angiografie digitală de substracție (DSA) : utilizarea imaginilor cu radiații X înregistrate
digita l pentru producerea imaginilor de substracție a vaselor.
Digitizare : semnalul de convertire a tensiunii continue analogice în valori discrete digitale.
Intensificator de imagine: dispozitiv de imagini care convertește o distribuție cu raze X
(imagine) la o imagine optică cu o creștere mare în luminozitate.
Substanță de contrast nonionică: agent de contrast care nu ionizează în soluție, sigură și
mai puțin dureroasă, tolerată mai bine de pacient decât agentul de contrast ionic.
R/F: Instalație de röntgendiag nostic cu un post scopie -grafie