Program de Marketing Pentru Valorificarea Optima a Potentialului Turistic

=== mkt turistic proiect paginate ===

Program de marketing pentru valorificarea optimă a potentialului turistic din judetul „Neamt”

1.Consideratii privind utilizarea conceptiei de marketing in valorificarea resurselor turistice

Turismul, ca fenomen economic si social, a cunoscut dezvoltari spectaculoase in cea de-a doua jumatate a secolului XX. Dorinta de a calatori si a cunoaste lucruri noi este cunoscuta inca din antichitate, chiar daca la inceput aceste dorinte aveau ca scop principal razboiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale.

Calatoriile si turismul reprezinta, in esenta, o piata pe care se manifesta cererea consumatorilor pentru o mare varietate de produse si servicii. Aceasta piata prezinta un interes deosebit in majoritatea tarilor, interes datorat ritmului sau de crestere si dimensiunilor actuale, potentialului sau de crestere viitoare, contributiei sale la dezvoltarea economica exprimata în termeni de investitii, locuri de munca create si venituri, efectelor sale asupra comunitatilor-gazda precum si impactului asupra mediului înconjurator. Unele din aceste efecte sunt pozitive, altele sunt fara îndoiala negative si daunatoare. Marketingul este un subiect de preocupare majora pentru activitatea de turism întrucât el este principalul instrument de influentare a dimensiunilor si componentelor acestei uriase piete.

Aplicarea marketingului in turism a inceput mai tarziu decat in alte domenii. Explicatia consta in faptul ca turismul a devenit un fenomen de masa abia la inceputul anilor saptezeci, atunci cand in alte domenii de activitate precum industria sau comertul tehnicile de marketing erau deja la faza de maturitate. Cresterea concurentei pe piata turistica a facut necesara dezvoltarea unei orientari de marketing, atat la nivelul operatorilor cat si al destinatiilor turistice. Aceasta crestere a concurentei se datoreaza faptului ca in ultimii 15-20 ani s-a inregistrat o crestere puternica a ofertei de turism. 

Zone turistice traditionale au pierdut din cota lor de piata in favoarea altora; pozitiile puternice pe piata se erodeaza mai devreme sau mai tarziu ca urmare a actiunilor concurentei. De aici necesitatea de a cunoaste cerintele consumatorilor si de a crea produse turistice capabile sa le satisfaca.

Ca definitie a marketingului turistic, o propunem aici pe cea data de Les Lunsdom in anul 1997:“Marketingul turistic este procesul managerial de anticipare si de satisfacere a nevoilor vizitatorilor existenti si potentiali, intr-o maniera mai eficienta decat ofertantii sau destinatiile concurente. Tehnicile de marketing sunt orientate fie spre profit, fie spre beneficiul comunitatii, fie spre ambele; in toate cazurile, succesul pe termen lung depinde de interactiunea satisfacatoare a clientului si ofertantului. Marketingul inseamna de asemenea, in paralel cu satisfacerea nevoilor consumatorilor, asigurarea protectiei mediului. Acestea nu mai pot fi considerate doua aspecte ce se exclud reciproc.”

Calatoriile si turismul reprezinta la ora actuala o piata globala, de dimensiuni uriase, unde se manifesta cererea consumatorilor pentru o imensa varietate de produse si servicii. Nu doar dimensiunile si ritmurile sale de crestere fac aceasta piata foarte atractiva, ci si potentialul sau de viitor, nici pe departe epuizat.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT), volumul fluxurilor turistice la nivel global va cunoaste o crestere de 27.6% in perioada 2004-2020, ajungand la circa 1.56 miliarde de turisti in anul 2020 (fata de 696 milioane in anul 2000).
Definirea turismului pentru scopurile acestei lucrari pleaca de la clasificarile de baza adoptate in 1963 si 1968 de Organizatia Mondiala a Turismului si utilizate in majoritatea statelor din lume. Aceste clasificari utilizeaza doua criterii: motivul sejurului si durata sejurului (sau voiajului).

Marketingul pune in relatie doua elemente: organizatia si clientul. Prima incearca sa satisfaca cererile si dorintele celui de-al doilea oferindu-i produse si servicii de calitate la preturi acceptabile. O alta disciplina cu un obiectiv asemanator sunt Relatiile publice. Din aceasta cauza apar de foarte multe ori in practica si chiar in lucrarile de specialitate confuzii. Relatiile publice reprezinta o punte intre organizatie si public. Acesta din urma reprezinta un grup de indivizi mai larg, care include clientii. Daca marketingul incearca sa informeze si sa convinga clientul sa cumpere produse sau servicii, relatiile publice urmaresc sa construiasca si sa impuna imaginea organizatiei. Intre cele doua compartimente ale unei organizatii ar trebui sa existe relatii de colaborare, de complementaritate si in nici un caz unele antagonice.

Orice intreprinzator trebuie in prealabil sa cerceteze potentialul viitorului consumator. Consumatorul trebuie sa-si defineasca cat mai bine tinta: ceea ce doreste. Astfel,tinta acestuia trebuie sa fie cunoscuta dinainte de producator.Segmentul de piata reprezinta o divizare omogena a consumatorilor prin prisma unor caracteristici vaste (sex, varsta, profesie, venit, etc.). Segmentand piata, putem gasi mult mai usor segmentul de piata tinta.

Urmeaza pozitionarea, care consta in stabilirea unor trasaturi proprii ale produsului nostru pentru ca acesta sa fie usor distins fata de concurenta.

Trebuie cunoscute si anumite aspecte de natura comportamentala a cumparatorului (cat este dispus sa cumpere, motivele, intentiile de cumparare, imaginea (despre un produs, etc.). Este necesara studierea altor agenti economici (concurenta), in special a comportamentului acestora (ex: prescriptori, cei care recomanda folosirea unui produs, lideri de opinie, capii familiei).

Comportamentul consumatorului este dinamic si de aceea presupune o cercetare continua. Una din ultimele orientari ale marketingului este fidelizarea clientilor, lucru ce a dus la „marketingul relational”. Un astfel de mecanism este M.L.M. (multi level marketing),folosit pentru atragerea de noi clienti de catre actualii clienti.

Kotler spunea ca conform marketingului modern clientul va deveni REGE.

In serviciile turistice,marketingul se evindentiaza prin urmatoarele caracteristici:

1. La alegerea unui produs sau serviciu turistic, factorul emotional este mai important decat cel rational. In timp ce pentru alte servicii (reparatii,intretinere etc.) decizia de cumparare se fundamenteaza in special pe o analiza rationala, alegerea de catre turist a unei destinatii se face in functie de imaginea pe care acesta si-a format-o cu privire la respectiva destinatie si de satisfactiile personale pe care spera sa i le confere alegerea facuta.Preponderenta criteriului emotional se explica prin faptul ca scopul final al cumpararii unui serviciu turistic il constituie recreerea si refacerea capacitatii fizice si intelectuale a turistului.

2. Complexitatea produselor si serviciilor turistice. Produsul turistic este prezentat sub

forma unui pachet care cuprinde servicii de transport, cazare, alimentatie,agrement. La acestea se poate adauga o serie larga de servicii complementare.

3. Importanta mare a intermediarilor in distributia serviciilor turistice. Daca in alte sectoare ale serviciilor, intermediarii sunt practic inexistenti, cea mai mare parte a serviciilor turistice sunt oferite consumatorilor prin intermediari, care au un rol foarte important in decizia de cumparare.

Reprezentantii intermediarilor (agentii de turism) sunt considerati experti de catre consumatori, care iau adesea decizia finala in urma sfaturilor si sugestiilor primite de la acestia.

2.Prezentarea cadrului general al judetului Neamt

Piatra Neamt este un oras de munte situat in nord-estul Romaniei, fiind unul din cele mai vechi orase din Moldova avand o varsta de peste 2000 de ani(fosta asezare geto-dacica). Orasul de 105.000 locuitori in 2006, este resedinta judetului Neamt si datorita frumusetii arhitectonice cat si a reliefului a capatat denumirea de Perla Moldovei.Primele mentiuni scrise despre aceasta asezare sunt datorate Cronicii rusesti (cca.1387-1392) si documentelor ocazionate de expeditia regelui Sigismund de Luxemburg in Moldova in anul 1395. Dintre documentele interne, este mentionat actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a daruit Manastirii Bistrita doua prisaci si o "casa a lui Craciun de la Piatra".

Orasul de 135.842 de locuitori in 1992, 105.000 in 2006, este resedinta judetului Neamt si datorita frumusetii arhitectonice cat si a reliefului a capatat denumirea de Perla Moldovei. Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judetului dupa Municipiul Roman. Orasul a cunoscut o dezvoltare economica remarcabila in ultimul timp, fiind declarat si resedinta Regiunii de dezvoltare nord – est. Densitatea populatiei: 1.592 loc./kmp (in 1992), respectiv 1.354 loc./kmp (in 2002) .

Municipiul Piatra Neamt este resedinta judetului Neamt . Este asezat pe valea raului Bistrita, mai exact la iesirea acestuia dintre munti, la confluenta cu paraul Cuiejdi. Pe glob Piatra Neamt este situat la 20° 22„ longitudine estica si 46°56„ latitudine nordica. Piatra Neamt este amplasat intr-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, strajuit de culmile Pietricica ( 590 m ) la sud-est, Cozla ( 679 m ) la nord, Cernegura ( 852 m ) la sud-vest, Carloman ( 617 m ) la nord-vest si Batca Doamnei ( 462 m ) la sud-vest.Orasul se bucura de toate avantajele unei naturi unice, o clima temperat continentala, cu veri scurte, racoroase si placute, toamne lungi, ierni blande, fara geruri mari si zapada din abundenta. Este un "mic paradis" asemeni unei statiuni de vacanta. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legaturi usoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astazi al municipiului Piatra Neamt a constituit o permanenta vatra de locuire.
In Piatra Neamt, apele curgatoare cele mai importante sunt Bistrita si Cuejdi. Printre paraiasele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sarata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamt sunt acumularea Batca Doamnei (255 ha si un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelasi nume) si lacul Reconstructia (10 ha si un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistritei). Ambele sunt lacuri de acumulare pe raul Bistrita.Raul Bistrita are un bazin hidrografic cu o suprafata de 7039 km2. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizeaza prin masivitate si altitudini mai mari in vest si in partea superioara a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est si sud-est . Dupa anul 1960, cursul mijlociu si inferior al raului Bistrita a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui numar de 9 lacuri de acumulare si a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.
Pana la realizarea sistemului hidroenergetic ( ale carui obiective se intind de la lacul Izvorul Muntelui – Barajul Bicaz pana la Bacau ), raul Bistrita juca rolul de veritabila artera de comunicatie de care depindea viata economica a orasului. Pe Bistrita veneau plutele care asigurau materia prima necesara fabricilor de cherestea si de hartie si tot ea constituia o cale sigura de legatura cu Bacaul si porturile dunarene. In zona orasului, raul avea o latime medie de 50 m si un debit de 50mc/s, care insa avea variatii impresionante ce oscilau intre 3 si 1080 mc/s, astfel ca uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverana.
Dupa construirea lacului de acumulare de la Bicaz si punerea in functiune a intregului sistem hidroenergetic, rolul economic si aspectul Bistritei s-au schimbat. Plutele au disparut, au aparut hidrocentralele ca sursa nepoluanta de energie, debitul apei nu mai cunoaste variatiile din trecut , au aparut frumoase lacuri de acumulare si baraje care modifica in intregime aspectul albiei Bistritei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii si a crescut potentialul sau turistic.

Fiind situat intr-o minidepresiune, localitatea este adapostita de masele de aer rece si de gerurile din timpul iernii.Clima este in general blanda, cu veri scurte dar placute si ierni domoale. Din datele statistice se cunoaste ca temperatura maxima inregistrata pana acum a fost de 38,6 °C iar minima a fost de -32 °C.Temperatura medie pe durata a 365 de zile oscileaza de la un an la altul. Astfel, au fost ani in care media a fost de 7,5°C, dar si ani in care media a fost de 9 °C. Cu toate acestea, temperatura medie anuala este considerata de 8,4 °C.

Flora si fauna prezenta in imprejurimile orasului Piatra-Neamt este destul de bogata si variata. In padurile din jur se intalnesc in general conifere (brad, molid si pin) si foioase (fag, mesteacan, carpen, stejar, cires, mar, plop) dar si arbusti (corn, maces, alun etc.), alaturi de numeroase specii de graminee, flori si plante caracteristice stepei.

Dintre vietuitoare pot fi amintite cele de talie mica (veverita, bursucul, iepurele, soarecele, dihorul, nevastuica, vulpea), dar si, ce-i drept mai rar, mistretul, caprioara, cerbul si ursul carpatin. Speciilor de mamifere li se adauga cotofana, sticletele, pitigoiul, ciocanitoarea, gaita, cioara, cucuveaua, randunica, lastunul, pupaza, ciocarlanul, scatiul etc. in apele Bistritei si Cuejdiului se intalnesc specii de pesti mici (mreana, boistean, porcusor etc.), iar in lacul de acumulare de la Batca Doamnei – din ce in ce mai rar – pastrav, clean, si stiuca.

Caile de acces catre Piatra-Neamt sunt DN15 dinspre Bacau si Bicaz, DN15 C dinspre Targu Neamt, trecand prin Humulesti si Baltatesti si DN15 D dinspre Roman, trecand prin Girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancutei ).Accesul pe calea ferata se face pe linia 506, Bacau-Bicaz.

3.Prezentarea ofertei turistice din judetul Neamt

Agentia de Promovare Turistica Neamt este organizatia care se ocupa de promovarea si marketingul destinatiei turistice pentru Regiunea Neamt.Printr-o "atractie turistica" se intelege o atractie care este suficient de unica astfel incat sa merite o calatorie, o vacanta sau o sedere extinsa in locul respectiv,sa fie primitoare turistilor si sa permita organizarea de vizite individuale sau de grup.

Peisajul natural este caracterizat de o compozitie geologica complexa si diferente mari de altitudine in cadrul careia principalul lant muntos scade in altitudine spre partea din est, de la 1.907 m altitudine in Vf. Ocolasul Mare, Ceahlau, in partea de vest a judetului, la 180 m altitudine in partea de est a Vaii Siretului. Exista patru unitati fizico-geografice si fiecare dintre ele are caracteristici bine definite: regiunea muntoasa, regiunea sub-Carpatica, regiunea de podis și regiunea vailor. Astfel, intregul teritoriu al judetului este asemanator cu un imens amfiteatru natural orientat catre est. 

Un studiu efectuat de catre Prefectura Judetului Neama a analizat atractiile turistice ale judetului. Raportul a fost intitulat "Turism – Locuri ce merita a fi vizitate in judetul Neamt". 
Analiza extinsa a fost impartita in patru sectiuni: peisajul natural si topografia, obiectivele turistice, functionalitatea turismului si strategiile de dezvoltare a turismului. Raportul ofera cateva informatii cheie cu privire la oportunitatile si obstacolele in calea dezvoltarii turistice in judetul Neamt:

Puncte forte:

Unul din aspectele favorabile turismului este peisajul natural, muntii, cheile si raurile judetului. Exista aproximativ 15 zone naturale protejate in judet. Dintre acestea, se evidentiaza Parcul National Ceahlau, Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas si Parcul Natural Vanatori Neamt. Toate aceste zone sunt bogate in resurse naturale, animale salbatice si fond piscicol in diferitele rauri si lacuri. 

Un alt factor pozitiv este clima favorabila activitatilor turistice in judetul Neamt. Asa cum se arata in raport, "judetul are caracteristicile unui climat temperat continental … (si) zona muntoasa are un potential climatic favorabil turismului in sezonul cald, pe o perioada de aproximativ sase luni (cu o perioada optima de patru luni, intre luna iulie si luna octombrie) si sporturilor de iarna pe o perioada de patru pana la cinci luni, cele mai bune conditii fiind in lunile decembrie si martie."

Judetul Neamt este o regiune bogata mostenire istorica. Acest lucru este evidentiat de numeroase monumente nationale si cetati, manastiri, catedrale si biserici, multe din ele vechi de cateva secole. Domnia timp de 47 de ani a lui Stefan cel Mare in secolul al XV-lea este vast reprezentata de manastiri si cetati. La lista atractiilor culturale se adauga si cateva muzee contemporane. 

Zona Neamt prezinta si alte aspecte favorabile pe termen lung de dezvoltare a turismului ecologic, organizarii de conferinte, statiunilor balneo-climaterice si a turismului rural. 
Raportul identifica cinci zone din Judetul Neamt care ar trebui sa fie cele mai propice dezvoltarii turismului: Ceahlau – Bicaz (cu 7 obiective turistice potentiale), Targu Neamt – Baltatesti (cu 17 obiective turistice potentiale), Piatra Neamt – Bistrita (cu 13 obiective turistice potentiale), Roman (cu un obiectiv turistic potential) și Tazlau – Roznov (cu 2 obiective turistice potentiale). 

Puncte slabe:

Exista puncte slabe in intregul sistem, dar ele vor trebui remediate pentru a obtine un impact economic ridicat.

Punctul slab cu cea mai mare importanta il reprezinta accesul la cea mai mare parte a obiectivelor turistice, in special datorita drumurilor inadecvate si prost intretinute. Multe dintre manastiri se afla in zone mai indepartate la care accesul pe sosea este limitat. Parcarile pentru autocare si absenta grupurilor sanitare si a punctelor de informare turistica sunt de asemenea probleme. In 2004 a fost deja demarat un efort initial care sa solutioneze cateva din aceste probleme cu privire la intretinerea drumurilor si sistemul de distribuire a apei potabile prin intermediul a 27 de proiecte finantate de Uniunea Europeana.

O a doua deficienta identificata de raport este lipsa indicatoarelor rutiere, ceea ce face ca accesul turistilor la obiectivele turistice sa fie dificil.  

Cel de-al treilea punct slab este lipsa unei organizatii de marketing oficiale. Acest aspect se afla pe agenda de lucru a Grupului de Lucru pentru Turism din Neamt. 

Cel de-al patrulea punct slab este lipsa, in momentul de fata, a unui mecanism de finantare durabil pe termen lung. Exista oportunitati de garantare a finantarii din fonduri proprii, cum ar fi impozitul local pe locul de cazare perceput de Consiliul Local. 

Alte puncte slabe includ calitatea scazuta a serviciilor si standardelor si nevoia de a avea niste programe de formare profesionala adecvate pentru cizelarea aptitudinilor profesionistilor din turism, ca si nevoia de a avea materiale promotionale pentru pensiunile mici,poluarea industriala, precum si existenta unor unitati industriale dezafectate si poluante cu un impact vizual negative,inexistenta unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului,dotari depasite in statiunile balneare,facilitati de campare de slaba calitate,lipsa brandurilor.

Oportunitati:

Judetul Neamt are multe posibile avantaje in a excela in activitatea de marketing turistic ca sursa de dezvoltare economica la nivel judetean. 

Unul dintre aceste avantaje este cadrul natural al regiunii si diversitatea atractiilor turistice. In timp ce si alte regiuni ale Romaniei sunt atractii naturale, majoritatea dintre ele nu sunt atat de avansate in ceea ce priveste efortul cumulat si organizat de a promova regiunea respectiva.

O alta oportunitate o constituie posibilitatea de a atrage turisti in regiune in toate anotimpurile.

 Un alt avantaj il reprezinta accesul la resurse financiare durabile pe termen lung deja existente. Aceasta resursa financiara este reprezentata de taxa pe locul de cazare autorizata prin legislatia romaneasca si care permite institutionalizarea la nivel local a unei taxe care poate varia intre 0,5% si 5% din pretul afisat per loc de cazare in scopul dezvoltarii si promovarii turistice. 

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului are programe speciale de dezvoltare. Desi nu face parte din actualul ciclu de 5 ani, Judetul Neamt are timp astfel incat sa isi poata demonstra dorinta de a fi inclus in rundele viitoare.

Amenintari:

Incapacitatea de a implica intreg sectorul turistic in sprijinul unui program de marketing care vizeaza intreaga comunitate.

Incapacitatea de a demara un proces masiv de ridicare a standardelor de cazare necesare pentru a putea concura cu succes pe piata internationala.

Lipsa agrementului si posibilitatea de a practica alte activitati in timpul liber. 

4. Capacitatea de cazare

Exista aproximativ 1.150 de locuri de cazare in judetul Neamt. 65 de unitati de cazare din judetul Neamt au primit in 2002 "stele" care atesta indeplinirea anumitor standarde de cazare. Ministerul Turismului din Romania a elaborat un sistem de clasificare ce situeaza fiecare unitate de cazare intr-una din cele patru categorii, pe baza unor standardelor uniforme. Categoria cea mai inalta este 4 stele. In momentul de fata, doar un hotel si o pensiune rurala au primit patru stele. Un hotel, un motel si cinci pensiuni rurale au primit trei stele. 32 din cele 65 unitati de cazare din judet au fost clasate la doua stele.

Cele 65 de unitati de cazare clasificate dupa numarul de stele au o capacitate totala de aproximativ 850 de camere. Exista 8 hoteluri carora li s-au atribuit stele cu un total de 493 de camere. Sapte moteluri totalizeaza in jur de 206 camere. Patru pensiuni urbane au in total 18 camere, 4 pensiuni rurale au 62 camere si 13 pensiuni agro-turistice au 68 de camera.

18 unitati neclasificate detin restul de 300 de paturi disponibile pentru turisti in judet. Campingurile totalizeaza aproximativ 100 de paturi, cabanele 73, vilele – 29, popasuri – 49, căsutele de lemn – 45 iar un hotel plutitor are 13 locuri de cazare.

Preturile de cazare in judetul Neamt sunt in momentul de fata foarte rezonabile si accesibile. Preturile la unitatile de cazare de doua stele sunt de cca. 20 Euro pe noapte pentru clientii fideli, iar pentru vizitatorii din extra sezon de cca 40 Euro pentru vizitatorii straini. Pentru unitatile de cazare de doua stele preturile sunt momentan de cca. 20 Euro, moteluri percep intre 20 si 40 de Euro, iar pensiunile urbane si rurale intre 15 si 35 Euro. Prin urmare, se pare ca Judetul Neamt este o destinatie foarte accesibila.

5. Date despre turisti

Datele existente la nivelul judetului Neamt pentru anul 2002 arata ca 97.000 de turisti au vizitat judetul si au fost cazati 159,532 de nopti. Durata medie a sederii pe baza acestor informatii a fost de 1,64 zile.

Cea mai mare parte a numarului de vizitatori a fost reprezentata de turisti romani, mai precis 77.296 sau 79,6%. Restul de 20,4% au provenit din alte tari.

Primele noua tari din care au venit turisti au fost Italia (cu 4.058), Israel (3.926), Franta (2.403), Germania (1.813), Spania (1.156), Moldova (674), Olanda (582), Marea Britanie (498) si SUA (437).

Durata medie a sederii acestor turisti internationali in judetul Neamt a variat considerabil fata de media de 1,64 nopti de cazare. Turisti olandezi au stat 2,23 zile, turistii americani au stat 2,05 zile, vizitatorii din Italia 1,96 zile, turistii britanici 1,79 zile iar cei din Israel 1,61 zile. Vizitatorii din Spania au avut cea mai scurta sedere, de 1,17 zile. 

Datele prezentate de Directia Judeteana de Statistica arata ca in luna septembrie 2003 72 unitati functionale au gazduit turisti (detinand o licenta de functionare din partea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului). Aceste unitati au oferit turistilor 1.289 camere cu 3.426 paturi. Datele lunii septembrie au aratat o crestere a gradului de ocupare cu 39.6% fata de luna septembrie a anului 2002. 

Cele mai mari procentaje de crestere au apartinut hotelurilor, mai exact 44,9%, taberelor scolare – 16,5% si motelurilor – 10,5%.

In luna septembrie au fost in total 10.095 de turisti, din care 7.375 romani (72,9) si 2.738 straini (27.1). Fata de aceeasi perioada din 2002, numarul de turisti a crescut cu 25,3% (o crestere de 33% pentru turistii romani si de 8,5% pentru turistii straini). Numarul de nopti de cazare a crescut cu 122,1% in comparatie cu aceeasi luna a anului 2002. 

La sfarsitul lunii ianuarie 2004 Institutul National de Statistica arata ca numarul total al turistilor care au venit in Romania a crescut cu 16%. Aceasta este o veste foarte buna daca o crestere similara este evidenta si in datele finale pe 2003 pentru Judetul Neamt.

6. Analiza pietei

Exista mai multe obiective de marketing diferite care pot fi urmarite de catre Agentia de Promovare Turistica Neamt. Datele arata ca principalul accent ar trebui pus in viitorul apropiat pe sporirea vizibilitatii in interiorul Romaniei, pe baza ocaziilor favorabile de calatorie si petrecere a timpului liber in judetul Neamt. 

O strategie initiala de marketing ar trebui sa includa un program agresiv de publicitate, cu ajutorul unui web site internet (care exista si este functional in prezent), prin crearea unei baze de date continand agentii de turism din Romania si prin alimentarea ei permanenta cu informatii, calendar al evenimentelor, actualizarea produselor si alte lucruri similare; plasarea reclamelor in publicatiile de turism nationale si regionale si participarea la targurile de turism din Romania. 

Există cateva segmente de piata care merita o atentie speciala.

 a)Ecoturismul

Exista deja o retea de resurse si de unitati pentru ecoturism in judetul Neamt. Campingurile, vilele si cabanele sunt in interiorul sau in apropierea parcurilor nationale si locale. Asociatia Romana pentru Turismul Ecologic (RETREAT) a anuntat deschiderea a 12 noi pensiuni in Târgu Neamt si intentia de a deschide altele in Piatra Neamt, Bicaz si Durau. (Sursa: Ziarul Ceahlaul – 3 decembrie 2003). Studiile internationale arata ca ecoturismul este o nisă de piata in crestere iar judetul Neamt este bine pozitionat astfel incat se poate începe capitalizarea acesteia. 

b)Mini-vacante si turisti de week-end

Raportul asupra locurilor care merita a fi vazute arata ca "urmare a unui studiu sociologic desfasurat în judetele limitrofe judetului Neamt, s-a ajuns la concluzia ca motivele principale pentru care respondentii respectivi au vizitat judetul Neamț ca turisti sunt urmatoarele: peste 40% au vizitat obiectivele istorice, culturale si naturale, 26% au petrecut mini-vacantele si concediul anual acolo, 17% au petrecut week-end-ul in regiune". Combinatia de turisti pentru mini-vacante si pentru week-end sugereaza ca ar trebui acordata o atentie speciala acestui segment de piata printr-o publicitate regionala tintita si prin campanii de informare. 

c) Turisti straini

Datele actuale arata ca 20% din turisti vin in judetul Neamt din alte tari, 75% dintre acestia provenind din sapte tari. Cu exceptia Moldovei, nu pare sa fie un numar semnificativ de turisti din alte tari vecine. Unii turisti straini tind sa stea pentru perioade mai lungi de timp, unii folosesc Neamtul ca destinatie primara pentru sederi mai lungi. Oficiile Ministerului Turismului din Romania în 20 de alte tari ofera posibilitatea unei strategii de marketing specializate si tintite catre potentialii turisti straini. 

d) Turismul de afaceri.

Raportul asupra locurilor care merita a fi vazute mentioneaza turismul de afaceri ca un posibil segment de marketing. "Turismul de afaceri (simpozioane, reuniuni, sesiuni stiintifice) îndeplineste toate cerintele in statiunea Durau, datorita faptului ca hotelul Bradul a fost redeschis si datorita Centrului Ecumenic Daniil Sihastrul (sali, confort, mediu, instalatii de comunicare si proiectie), desi distanta la care se afla fata de centru poate reprezenta un dezavantaj". In plus, Hotel Central din Piatra Neamt are o sala de conferinte dotata cu facilitatile corespunzatoare care este locul potrivit pentru conventii de afaceri si pentru turism. Totusi, multe din unitatile de cazare au facilitati limitate pentru organizarea de întalniri de afaceri si acesta este probabil un segment de marketing de explorat pe termen mai lung. 

7.Strategia de marketing .Teme si obiective de marketing 

7.1.Tururi si calatorii

Obiectiv: Stimularea si sprijinirea aliantelor de marketing cu Ministerul Turismului din Romania si cu alte organizatii de marketing al destinatiilor turistice din Romania.

Promovarea Judetului Neamt la doua targuri de turism nationale din Romania (aprilie si octombrie);

Cooperare cu Ministerul Turismului din Romania la targul ITB de la Berlin (martie, 2004);

Organizarea a doua misiuni de vanzari de succes in orase care furnizeaza turisti pentru zona in colaborare cu oficiile de turism din Romania; 

Organizarea a doua (trei, patru, trimestrial?) excursii de succes de familiarizare cu zona Judetului Neamt;

Proiectarea si construirea unui stand de prezentare care sa fie utilizat la targuri;

Explorarea posibilelor parteneriate regionale si avantajelor colaborarii cu Agentiile de Promovare din Harghita si Suceava. 

7.2. Publicitate

Obiectiv: Stabilirea unui set initial de criterii pentru plasarea publicitatii in diferite medii de comunicare.

Clasificarea prioritatii obiectivelor în functie de audienta, accesibilitate si cost;

Crearea criteriilor de masurare a impactului publicitatii;

Productia unui spot video de 10 minute care sa fie folosit in autocarele de turisti pentru a familiariza pasagerii înainte de sosirea lor în zona, si în alte scopuri promotionale la targuri, etc..

7.3. Relatii Publice si relatii cu presa

Obiectiv: Asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru Judetul Neamt si pentru avantajele sale turistice.

Dezvoltarea unor relatii functionale cu scriitorii de jurnale de calatorie din Romania si încurajarea scrierii unor prezentari turistice de calitate despre Judetul Neamt;

Dezvoltarea de relatii cu liniile aeriene romane sau straine care deservesc tara si promovarea prezentarilor turistice despre Judetul Neamt în publicatiile liniilor aeriene;

Realizarea unui Eveniment Anual în Judetul Neamt la care sa participe oficialitati din partea guvernului, industriei si presei. 

7.4. Publicatii

Obiectiv: Dezvoltarea unor materiale colaterale de calitate care sa proiecteze o imagine pozitiva a turismului în Piatra Neamt.

Conceperea si imprimarea unei brosuri promotionale;

Supravegherea publicarii Ghidului Turistului în zona Judetului Neamt;

Crearea si distribuirea calendarului si programului de evenimente bianuale;

Identificare resurselor financiare oferite de Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru publicarea Ghidurilor Turistice si în alte limbi straine;

Conceperea unor pachete de vizite pentru turisti, de una, doua sau trei zile.

7.5. Internet

Obiectiv: Crearea unui web site destinat turismului menit a functiona ca o agenda de calatorie online si ca ghid de turism pentru calatori. 

În octombrie 2003 a fost lansat un web site;

Analizarea celor mai mult de 900 de vizitatori ai paginii de internet pentru a sustine activitatea de promovare turistica;

Stabilirea de link-uri catre web site-urile altor parteneri din turism;

Publicarea unei brosuri de informare trimestriale pentru clientii online;

Crearea unui sistem de rezervare online planificat care a inceput în 2005;

Negocierea cu Ministerul Turismului în vederea crearii si folosirii sofware-ului pentru un punct de informare într-o locatie din Judetul Neamt;

Actualizarea si întretinerea web site-ului nu mai putin de o data pe luna.

7.6. Cercetare
Obiectiv: Realizarea unor cercetari în vederea luarii deciziilor strategice si stabilirii impactului eforturilor de marketing.

Crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism si cu persoanele care au nevoie de informatii turistice;

Elaborarea unui chestionar care sa evalueze gradul de satisfactie a turistilor si atragerea participarii hotelurilor si industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ul din partea turistilor, analizarea rezultatelor anual în vederea întocmirii planurilor de marketing viitoare.

7.7. Realizari
Obiectiv: Excelenta în serviciile oferite, cu raspunsuri imediate la orice solicitare si cu suficiente informatii care sa încurajeze turistii sa aleaga judetul Neamt.

Elaborarea unor proceduri pentru procesarea informatiilor sau cererilor primite la targuri, în chestionarele online sau prin mesajele scrise sau telefonice;

Desemnarea persoanelor responsabile cu aceasta activitate;

Stabilirea standardelor pentru raspunsuri.

7.8. Dezvoltarea produsului
Obiectiv: Obtinerea unui standard înalt de furnizare de servicii de turism si al infrastructurii comunitatii, cum ar fi standardele stabilite de membrii Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor programe de autorizare si de formare în domeniu si prin crearea unui inventar de îmbunatatiri dorite la nivel public si privat pentru a asigura servicii eficiente pentru turisti sau pentru a spori experienta turistica. 

Trecerea în revista a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, restaurante si capacitati de alimentatie publica si alte servicii de turism si conceperea programelor de formare si de autorizare, dupa cum este necesar;

Trecerea în revista a criteriilor UNESCO de recunoastere a "structurilor cu semnificatie istorica" (manastirile) si analizarea potentialului de aplicare a acestora în judetul Neamt;

Elaborarea unui plan pentru înfiintarea unui Centru de Informare Turistica accesibil în Judetul Neamt si identificarea finantarii acestuia;

Pregatirea unui plan de investitii de capital pentru acoperirea necesitatii de a îmbunatatii infrastructura drumurilor de acces catre obiectivele turistice, cum ar fi manastirile, si înaintarea acestui plan Consiliului Judetean pentru aprobare;

Crearea unui program care sa îmbunatateasca semnalizarea rutiera în vederea directionarii turistilor catre atractiile turistice locale;

Panourile cu "Bine ati venit" plasate la intrarea în localitate sa fie proaspat vopsite si atractive;

Promovarea programelor de curatire, reparatii si înfrumusetare a comunitatii în zonele de dezvoltare economica avand un aflux mare de vizitatori;

Explorarea posibilitatii de a îmbogati oferta de agrement si experientele culturale de pe teritoriul Judetului Neamt

8. Obiective si actiuni pentru dezvoltarea turismului in judetul Neamt 

Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii:

Realizarea unei autostrazi care sa faca legatura dintre Moldova si Ardeal si care sa traverseze judetul Neamt

Modernizarea/reabilitarea drumurilor nationale, judetene și comunale

Reabilitarea/înfiintarea sistemelor de canalizare si alimentare cu apa din întreg judetul

Realizarea infrastructurii si dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor la nivelul judetului Neamt

Reabilitarea patrimoniului cultural:

Restaurarea obiectivelor de patrimoniu cu potential turistic si realizarea amenajarilor corespunzatoare pentru punerea în valoare a acestora

Identificarea si amenajarea corespunzatoare a unor locatii în interiorul sau vecinatatea obiectivelor culturale, în care turistii sa poata servi o gustare sau o bautura racoritoare, asfel încat vizita la un muzeu sa fie atat o oportunitate de instruire, cat si de relaxare

Îmbunatatirea interpretarii exponatelor pentru vizitatori, inclusiv materiale lingvistice suplimentare

Reabilitarea spatiilor de cazare si crearea/dezvoltarea zonelor de agreement:

Reabilitarea spatiilor de cazare la standarde europene

Dezvoltarea turismului de afaceri prin crearea facilitatilor pentru întalniri în cadrul structurilor hoteliere

Crearea, modernizarea si diversificarea dotarilor de agrement

Dezvoltarea si diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesara pentru realizarea unei oferte de petrecere a timpului liber (hipism, parasutism, sporturi extreme, etc.), la periferia oraselor si a statiunilor

Crearea unor zone de atractii turistice – parcuri de distractie, parcuri de folclor/cultura

Sprijinirea intrarii în circuitul turistic international a statiunilor turistice

Punerea în valoarea a pensiunilor turistice:

Amenajarea spatiului înconjurator al pensiunilor turistice

Punerea în valoare a:

 resurselor gastronomice specifice zonei/localitatii

stilului arhitectonic al cladirilor/caselor/pensiunilor

culturilor, fermelor, anumitor procese, procedee specifice locului

stilului de ospitalitate specific zonei/satului/pensiunii

Oferirea unui meniu compus din produse alimentare naturale si specifice

Prezentarea unei oferte de activitati externe: ce se poate vizita, vedea, cumpara si atractiile din jurul unitatii turistice

Reabilitarea statiunilor turistice:

Reabilitarea statiunilor balneare prin:

renovarea spatiilor de cazare cel putin de nivelul standardelor de 3 sau 4 stele

instalarea unor facilitati moderne de tratament, instalarea unor facilitati suplimentare moderne de wellness, înfrumusetare si refacere

dezvoltarea unor atractii suplimentare ca motive de vizitare, cum ar fi facilitati pentru practicarea unor sporturi si sali de conferinta

promovarea produsului de sanatate si mai putin a produsului medical

Dezvoltarea zonelor montane:

Dezvoltarea zonelor montane pentru a oferi facilităati si atractii oaspetilor pe parcursul întregului an

Elaborarea unor planuri de dezvoltare durabila pentru parcurile nationale si naturale, prin care sa se identifice oportunitatile de extindere a activitatilor turistice deja existente si introducerea altora noi, în special ciclism, sporturi pe apa, urmarirea pasarilor si mamiferelor, etc. (ex. Planului Parcului National Retezat, apreciat pe plan international ca un model excelent, care cuprinde îmbunatatiri ale facilitatilor pentru vizitatori, cum sunt traseele de drumetii, zonele de primire, centrele de interceptare, toaletele, marcajele, indicatoarele, turnurile de observare, refugiile, precum si o serie de activitati promotionale si cooperare dintre autoritatile de administrare a parcurilor si comunitatile locale)

Dezvoltarea unui sistem de marcare a atractiilor turistice:

Dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor turistice în întregul judet (semnale de intrare/iesire în judet, panouri, harti, indicatoare pe drumurile nationale si judetene, în gari, autogari, etc.)

Instalarea indicatoarelor turistice inscriptionate cu litere albe si pictograme conform normelor europene pentru obiectivele turistice

Crearea centrelor de informare turistica (i):

Crearea de centre de informare turistica în toate municipiile si orasele cu potential turistic si ghisee de informare în zona atractiilor turistice, care sa ofere informatii turistice, rezervari de cazare, vanzari de bilete la spectacole, harti turistice si vanzari de publicatii

Dezvoltarea retelelor de comunicare între centrele de informare din regiune si cele nationale si internationale si integrarea standardizata a acestora prin interconectare vizand direct dezvoltarea si îmbunatatirea sistemului de rezervari, crearea de retele de rezervare on-line a serviciilor turistice

Promovarea potențialului turistic:

crearea unor circuite turistice la nivelul judetului sau rute turistice tematice, care sa permita vizitatorilor sa cunoasca atat atractiile urbane si obiectivele de patrimoniu, cat si stilul de viata rural

introducerea zonelor rurale în circuitul turistic – dezvoltarea ecoturismului prin punerea în valoare a traditiilor locale, mestesugurilor locale, arhitecturii traditionale, a florei si faunei

organizarea de targuri, expozitii muzeale, etnografice si manifestari culturale, expozitii florale, festivaluri, actiuni si campanii de promovare integrata a produsului turistic local si sprijinirea participarii la acest tip de evenimente pe plan intern si international

editarea de publicatii promotionale si materiale audio-video

întocmirea unor harti GPS a tuturor traseelor autorizate, prezentarea traseelor în forma detaliata, punct cu punct si în forma circuitelor

perfectionarea si actualizarea paginilor web dedicate turismului

extinderea SITE-urilor administratiei locale cu un capitol despre turism

dezvoltarea unei baze de date complexe în domeniul turismului

dezvoltarea parteneriatului între sectorul public si cel privat în vederea dezvoltarii si promovarii turismului în judetul Neamt

Constientizarea în sectorul ospitalitatii si turismului:

Constientizarea în sectorul ospitalitatii si turismului:

grupuri tinta: persoanalul hotelier si din restaurante, ghizii de turism, personalul din centrele de informare turistica, autoritatile publice locale, factorii indirect implicati în turism dar care intra în contact direct cu vizitatorii (soferii de taxi, personalul din muzee, etc.), elevii, furnizorii de servicii de educatie generala si profesionala, publicul în general

modalitatile de abordare si de implemetare sunt diferite, în functie de grupurile de interese

Derularea unor programe aplicative de constientizare care constau în:

organizarea unor seminarii de scurta durata, de cel mult o zi sau doua conduse de instructori special pregatiti

editarea si distributia de publicatii, brosuri, postere, etc., pentru diferitele grupuri tinta

campanii media de constientizare (radio, televiziune, presa scrisa, evenimente) organizate în mod regulat

educatia turistica în scoli si licee

Crearea si dezvoltarea brandului turistic:

Brandul turistic = crearea, dezvoltarea si mentinerea unei relatii reciproc avantajoase între judetul Neamt si o serie de consumatori de produse turistice cu un mesaj convingator care sa fie transmis constant în timp

Identificarea si dezvoltarea unui brand turistic de destinatie pe baza atributelor principale ale resurselor turistice ale judetului, a atractiilor si facilitatilor proprii, cu parcurgerea urmatoarelor etape:selectarea echipei/firmei pentru realizarea brandului, evaluarea pietei tinta, identificarea produselor, adaptarea produselor la piata, formularea brandului, prezentarea acestuia factorilor de turism, pregatirea strategiei de comunicare si crearea si dezvoltarea de noi produse.

STUDIU DE CAZ:PENSIUNEA BALAD’OR

Municipiul Piatra Neamt continua demersurile pentru obtinerea statului de statiune turistica. Consiliul Local a aprobat in mai 2009 proiectul de hotarare privind aprobarea documentatiei si a anexelor aferente privind atestarea municipiului Piatra Neamt ca statiune turistica de nivel national. Proiectul a fost demarat în toamna anului 2008, cand specialistii din primarie au început sa lucreze la declaratia în care sa specifice conditiile care sunt îndeplinite. Primaria Piatra Neamt a transmis apoi Ministerului Turismului o cerere si documentatia pentru atestarea statiunii, care cuprinde monografia turistica, documentatia privind amenajarea teritoriului si urbanismul, avizate si aprobate, si fisa statiunii turistice.

Înca din mandatul trecut, primarul Gheorghe Stefan si-a manifestat dorinta de a transforma orasul într-o adevarata statiune turistica, iar proiectele acestuia s-au concentrat pe reliefarea acestei posibilitati. Demersurile administratiei locale vin si pe fondul modificarii criteriilor de clasificare a statiunilor turistice.

Statiunile turistice vor fi atestate numai dupa îndeplinirea unor criterii obligatorii (privind amplasarea acestora în teritoriu, conditiile de acces, dotari, etc), precum si a unui cumul de conditii suplimentare, potrivit unui proiect de hotarare privind modificarea HG 867/2006, adoptat în sedinta din 13 august a Executivului. Atestarea statiunilor turistice se afla în proces de reanalizare conform noilor criterii stabilite de Ministerul pentru IMM si Turism. Reprezentantii statiunilor au termen-limita 15 octombrie pentru a trimite o declaratie pe proprie raspundere în care sa specifice conditiile care sunt îndeplinite.

Statiunile de interes national trebuie sa dispuna de un numar minim de 500 locuri în structurile de primire turistica, iar cele de interes local trebuie sa dispuna de minim 100 locuri. Criteriile suplimentare de atestare a statiunilor turistice vizeaza printre altele: existenta de trenuri cu regim de rezervare a locurilor care sa opreasca în gara care deserveste statiunea (cotat cu 10 puncte), spatii comerciale pentru activitati de prestari servicii (banca, schimb valutar, agentie de turism); sali de spectacole si sali de conferinte cu o capacitate totala de minim 40 la suta din numarul locurilor existente în statiune (30 puncte); canalizare centralizata (50 puncte), etc. Punctajul minim pentru atestarea statiunilor de interes national este de 135 puncte, iar cel pentru statiunile de interes local este de 90 puncte.

Obtinerea statutului de statiune turistica de interes national ar facilita obtinerea de fonduri importante pentru dezvoltarea orasului.

Cazare in Neamt la Pensiunea Balad’oR pe malul Lacului Bicaz

Fiecare om are destinul sau; singura regula este sa-l accepte si sa-l urmeze oriunde l-ar aduce … (Henry Miller)..

Amplasata pe malul Lacului Pangarati-Bicaz, intr-o zona foarte linistita, pensiunea Balad’oR reprezinta inceputul turismului de calitate fiind conceputa pentru acea categorie de oameni ale caror nevoi nu se rezuma doar la o simpla cazare, avand toate facilitatile necesare unui sejur perfect atat pentru oameni de afaceri cat si pentru turisti.

Designul interior al pensiunii Balad’oR este unul modern de patru stele iar amenajarea camerelor asigura o atmosfera confortabila de liniste si intimitate.

Fie ca doriti sa petreceti o singura noapte sau un sejur de cateva zile, administratorii pensiunii Balad’oR s-au gandit la starea dumneavoastra de spirit si la cum va influenteaza fiecare detaliu al serviciilor si al designului interior.

De la calitatea materialelor si pana la atenta selectie a ingredientelor culinare, simturile fiecarui turist reprezinta prioritatea intregului personal al pensiunii Balad’oR care s-a gandit la confortul dumneavoastra pregatindu-va servicii personalizate de relaxare.

In imediata apropiere a pensiunii Balad’oR, se pot vizita Masivul Ceahlau, Poiana Teiului, Lacul de acumulare Izvorul Muntelui, Barajul Bicaz, Cheile Bicazului, pozitionarea fiind una strategica pentru vizitarea tuturor obiectivelor turistice din zona, fiind langa locul de intalnire a celor patru drumuri ce leaga Moldova de Transilvania.

Camere & Tarife cazare la Pensiunea Balad’oR Neamt

La Pensiunea Balad’oR va asteapta oamenii care s-au gandit la confortul dumneavoastra si care v-au pregatit servicii personalizate de relaxare, care sunt disponibile incepand cu vara acestui an:
– sauna, aromoterapie si masaj
– manichiura – pedichiura – tratamente cosmetice (cu rezervare prealabila).

Aceia dintre dumneavoastra care doresc sa imbine relaxarea cu utilul, beneficiaza de internet, fax, imprimanta, telefonie mobila precum si de o sala de conferinte.

Disponibilitatea locativa a Pensiunii Balad’oR insumeaza 24 de locuri de cazare, grupate in:

7 camere double 2xtwin – 180 lei/noapte/camera (mic dejun inclus)
* regim single – 170 lei/noapte (mic dejun inclus)

1 camera double matrimoniala – 180 lei/noapte/camera (mic dejun inclus)
* regim single – 170 lei/noapte (mic dejun inclus)

1 apartament matrimonial – 300 lei/noapte/apartament (mic dejun inclus)
* regim single – 290 lei/noapte (mic dejun inclus)

1 apartament 4xtwin – 350 lei/noapte/apartament (mic dejun inclus)

Mentiuni:
– Fiecare spatiu de cazare (camera/apartament) beneficiaza de baie proprie, apa calda, incalzire, televizor, minibar, cosmetice hoteliere & papuci de unica folosinta
– La cerere se pot monta paturi extensibile (50 lei / pat extensibil)
– Micul dejun se serveste in intervalul orar 8 a.m. – 10 a.m.
– La sosire, ziua hoteliera incepe intre orele 14:00 – 18:00; la plecare – sfarsitul zilei hoteliere se considera ora 10:00 – 12:00
– Tarifele exprimate includ toate taxele.

Intr-o ambianta de 4 stele, Pensiunea Balad’oR va pune la dispozitie un restaurant cu o capacitate de 80 de locuri, in care va putem personaliza sederea cu:

cine romantice intime, pentru care meniul, decorul si muzica va vor fi atent alese (pe baza de rezervare)

nopti dansante pentru grupul dumneavoastra de prieteni (pe baza de rezervare)

seri de jazz (pe baza de rezervare)

petreceri cu specific (pe baza de rezervare)

De asemenea, restaurantul nostru gazduieste: petreceri private, mese festive, aniversari, nunti, botezuri, conferinte sau team-building-uri.

Vinoteca. Fiecare sticla de vin este prezentata cu emotia primei dati cand am cunscut-o iar pentru cel care ajunge aici ne-am pregatit cu peste 60 de sortimente de vin gata oricand sa fie degustate si servite la pahar in fata dumneavoastra.

AGREMENT.

Vanatoare:

Ursul
Sezon de vânătoare: Se stabilește cu aprobarea ministerului de resort.
Perioada optimă de vânătoare: În luna aprilie.

Lup
Sezonul de vânătoare: 15 septembrie-31 martie (cu aprobarea ministerului).
Perioada optimă de vânătoare: În lunile decembrie și martie.

Cerbul
Sezon de vânătoare mascul:1 septembrie -15 decembrie.
Sezon de vânătoare femelă:1septembrie -15 februarie.
Perioada optimă de vânătoare: 20-30 septembrie

Căpriorul
Sezonul de vânătoare: 15mai – 15octombrie.
Perioada optimă de vânătoare: lunile iunie-august.

Mistrețul
Sezon de vânătoare : 1 august – 31 ianuarie.
Perioada optimă de vânătoare: în lunile decembrie – ianuarie.

Cocoș de munte
Sezon de vânătoare:15 martie – 05 mai.
Perioada optimă de vânătoare: 17-30 aprilie.

Iepure
Sezon de vânătoare 1 noiembrie – 31 ianuarie.
Perioada optimă de vânătoare: pe durata întregului sezon.

Vulpe
Sezon de vânătoare: tot anul, fără sezon.

Râs
Sezonul de vânătoare: 15 septembrie – 31 martie (cu aprobarea ministerului).
Perioada optimă de vânătoare: în lunile septembrie și martie.

Pisica sălbatica
Sezonul de vânătoare: pe tot parcursul anului.
Perioada optimă de vânătoare: în lunile septembrie – martie.

Mai multe detalii privind datele de contact si tarifele de vanatoare pe neamt-turism.ro.

Ski sportiv:

Partia de pe dealul Cozla (Piatra Neamt)

– Lungimea partiei: 965 m;
– Latimea minima: 20 m;
– Înclinare medie a partiei: 27%;
– Diferenta de nivel: 260 m;
– Altitudine – plecare: 647 m;
– Sosire: 387 m.

Program Telescaun si tubing: 11.00 – 17.00, marti – joi;
11.00 – 20.00, vineri – duminica.
Pret – Telescaun – urcare = 5 lei;
– Urcare si coborare: 8 lei;
– Tubing: 2 lei/cursa (sezon rece cu zapada);
– Instalatie gonflabila pentru copii (sezon cald): 10 lei.

Partia din statiunea Durau

– Lungimea partiei: 450 m;
– Diferenta de nivel: 35 m;
– Dificultate: medie;
– Transport pe cablu.

Pescuit sportiv:

Lacul Izvorul Muntelui

Se afla la baza muntelui Ceahlău (zona este superba de vizitat si de cei care nu pescuiesc). Se ajunge foarte usor, deoarece peste baraj trece un drum national care se continua pana la capatul lacului. Lacul Izvorul Muntelui – Bicaz este populat cu urmatoarele specii: biban, salau, pastrav, platicăa, rosioara, caras. Momeli recomandate: cele specifice fiecarei specii, iar cea mai buna momeala este râma de gunoi. Se poate pescui daca aveti permis de pescuit.

Lacul Balta Porcului

Balta este situata pe malul drept al Bistritei între satul Agarcia si Piatra Neamt. Din Piatra Neamt se traverseaza Bistrița pe singurul pod auto. Apoi la dreapta catre strandul orasului. Se trece de hidrocentrala, pana la intrarea în anexa Doamna. Aici veti întalni pe dreapta un mic pod pe care pot trece doar autoturismele. Dupa ce treceti acest pod, faceti la dreapta (sprea lac) si ocoliti Batca Doamnei. Dupa înca 1 km veti zari pe partea stanga cateva bazine cu apa. Mergeti pana la capatul gardului. Sunt trei proprietari aici, dar doar al treilea a deschis bazinele pentru pescari. Specii: caras si crap. Momeli: viermisori rosii, pufuleti si rame. Alte informatii utile: nu se percepe taxa, deocamdata. Crapul sub 1 kg se elibereaza, carasul poate fi luat acasa in schimbul a 8 lei/kg.

Turism ecvestru:

Baza hipica “Virgil Barbuceanu” Piatra Neamt

Amplasata în Piatra Neamt, în zona denumita “Peste Vale” alcatuieste, împreuna cu Mixmusic Land, un minunat complex sportiv, turistic si de agrement. În prezent, Baza Hipica, este administrata si folosita de Clubul Sportiv Ecvestru, condus de presedintele Prof. Costache Lupu si de Clubul Sportiv TCE 3 Brazi, condus de presedintele dr. Vasile Pachiteanu, cu sprijinul Primariei, al Consiliului Local Piatra Neamt si al mai multor unitati economice sponsori.

Pe langa activitatea competitionala, cele doua cluburi sportive ofera comunitatii locale si celor care viziteaza orasul Piatra Neamt posibilitatea de a se initia si a patrunde tainele sportului ecvestru prin cursurile Scolii de Echitatie care functionează sambata si duminica între orele 9:00 – 14:00 si miercurea între orele 14:00 – 18:00. Agrementul calare se desfasoara zilnic între orele 9:00 – 13:00 si 15:00 – 18:00. Plimbarile de agrement cu trasurile trase de cai pe traseele propuse de solicitanti, au loc la cerere, pe baza de comanda telefonica.
Trasurile pot fi puse la dispozitie si pentru nunti sau alte evenimente si ocazii. Pe timp de vara, se asigura cai dresati si adaptati pentru turismul calare pe traseele marcate din zona Batca Doamnei, Bahrin sau în alte locuri preferate de solicitanti.
Informatii la telefoanele: 0743 111616, 0745 455074, 0745 861035.

Depozitul de Armasari Dumbrava

Se afla amplasat într-o zona cu un puternic potential turistic. Accesul în zona se face:
– pe DN 15 C dinspre Piatra Neamt pe directia Piatra Neamt-Targu Neamt
– pe DN 15 B dinspre Poiana Largului pe ruta Poiana Largului-Humulesti-Targu Neamt

Infrastructura: sediu administrativ, adaposturi, baza hipica (toate sunt modernizate si aduse la standarde internationale).Efectivul Depozitului de Armasari este de 100 de capete facand parte din 8 rase deosebite cu o foarte mare importanta biologica: araba, semigreu, hutul, sport, lipitan, cal de Bucovina, gidran, pur sange englez.
Posibilitatile de practicare a turismului ecvestru constau în: plimbari calare pentru agrement, plimbari cu trasura, lectii de calarie, lectii de sarituri peste obstacole.

Tarife practicate:
Plimbare calare pentru agrement -5 Euro /30 minute
Plimbare cu trasura -10 Euro /30 minute.

Com.Timisesti, tel.0233 660373, program: 10.00 – 16.00.

Telogondola Piatra Neamt

Statie pornire: gara Piatra-Neamt
Statie sosire: muntele Cozla, altitudine 657 metri

Program functionare: Luni: 16:00 – 21:30 / Marti – Duminica: 08:30 – 21:30
Pret urcare: 6 RON
Pret urcare-coborare: 10 RON

Reduceri de preturi:
– 7 RON pentru grupuri de cel putin 30 persoane
– 50% pentru elevi, studenti si pensionari

Detalii tehnice:
– Numar gondole: 22
– Durata calatorie: 6 minute
– Viteza de deplasare: 6 m/s
– Distanta maxima fata de sol: 63 metri
– Lungime traseu: 1915 metri

Telegondola Piatra Neamt este cel mai simplu si rapid mijloc de transport pentru a ajunge la partia de ski de pe dealul Cozla, si modul ideal prin care puteti admira orasul Piatra Neamt si imprejurimile de la o inaltime considerabila.

INFO TUR:

Traseele turistice din Piatra Neamt vin în întampinarea dorintelor turistilor romani si straini, tineri sau în varsta, care sosesc în orasul „de piatra” si îsi doresc sa descopere un oras mereu tanar, modern, în continua miscare si unde nu te poti plictisi.

Piatra Neamt – Istorie, cultura si arta

În Piatra Neamt gasiti locuri încarcate de istorie, cultura si arta: puteti începe traseul în trecutul „cetatii de piatra” pornind de la Turnul si Biserica lui Stefan cel Mare, la Muzeul Cucuteni, Teatrul Tineretului si Muzeul de Arta.
Va propunem urmatorul traseu:
– Turnul lui Stefan cel Mare
– Biserica Sf. Ioan
– Muzeul Cucuteni
– Muzeul de Arta
– Muzeul de Etnografie
– Biserica Trei Ierarhi
– Sinagoga
– Teatrul Tineretului
– Casa Ivascu
– Casa Calistrat Hogas

Piatra Neamt – Natura, relaxare si timp liber

În Piatra Neamt gasiti cea mai frumoasa panorama: dupa o plimbare cu Telegondola va veti simti cu adevarat la înaltime !Telegondola ofera accesul rapid pe partia de ski si tubing dar si cel mai simplu mod de a savura privelistea orasului si frumusetile muntelui Cozla.
Va propunem urmatorul traseu:
– Telegondola
– Poiana Trei Coline
– Terasa Gospodinelor
– Colibele Haiducilor
– Parcul Zoo
– Str. Stefan cel Mare
– Curtea Domneasca
– Teatrul Tineretului
– Parcul Tineretului

Pentru cei care vor sa descopere natura printr-o plimbare la pas sau cu bicicleta recomandam drumetia prin padurea Muntelui Cozla – Poiana Trei Coline – Trei Caldari, monument al naturii, o plimbare relaxanta în Strandul Tineretului urmata de o cina traditionala la restaurantele din incinta acestei baze de agrement sau o plimbare seara prin Parcul Tineretului, ocazie unica de a admira jocul de lumini ce pune în valoare arhitectura cladirii Teatrului Tineretului.

Piatra Neamt – Sport, agrement si wellness

Strandul Tineretului este un complex de agrement super-modernizat asteptandu-va în fiecare vara cu servicii si facilitati complete: bazin olimpic de înot, terenuri de tenis, handbal, volei, baschet si fotbal, baza hipica, alei racoroase pentru plimbari pe jos sau cu bicicleta.

Complexul de wellness Anna Spa este cel mai modern din Moldova oferind un pachet de servicii variat: salina, masaj, sauna, baie turceasca, piscina & jacuzzi, solar, împachetari, tehnici feng shui si multe altele.

Parcul National Cheile Bicazului

Rezervatie geologica si peisagistica, care se întinde în Masivul Hasmas pe o distanta de 10 km de-a lungul Vaii Bicazului, pe raza comunei Bicaz-Chei, la 27 km sud-vest de orasul Bicaz. Altitudinea este cuprinsa între 670 si 1792 m. Are suprafata de 6575 ha. Cheile Bicazului s-au format prin erodarea calcarelor mezozoice mai putin dure. Asocierea tipurilor de roci diferit colorate si variate ca forma si alcatuire, întalnite pe traseul Bicazu Ardelean – Lacu Rosu, face ca imensa despicatura a vaii Bicazului sa constituie unul din cele mai remarcabile trasee turistice din Carpati. Cheile sunt strajuite de culmile: Ucigasul, Piatra Altarului (Turnul Bardosului), Suhard. Pe unele stanci exista trasee pentru practicarea alpinismului. În zona se pot admira si alte obiective turistice atractive: Lacul Rosu, Cheile Sugaului, Cheile Laposului, Cheile Cupasului, Pestera Munticelu.

Mai multe informatii pe site-ul oficial www.cheilebicazului-hasmas.ro.

Parcul National Ceahlau

Este situat în vestul judetului, la 10 km vest de Bicaz si este delimitat de vaile Bistritei, Bistricioarei, Bistrei, si Bicazului (suprafata 5800 ha). Este constituit dintr-un sistem de culmi radiare ce converg în doua puncte cu înaltime maxima: Ocolasul Mare (1907 m) si Toaca (1900 m).

Din punct de vedere geologic, Masivul Ceahlau, format în Cretacic, este alcatuit din roci sedimentare de tip flis (marne, argile, gresii, calcare si conglomerate), care, “sculptate” de agentii externi, au dat nastere la numeroase stanci cu forme interesante, fiecare cu legenda ei.
Puncte de atractie: Toaca, Panaghia, Detunatele, Claile lui Miron, Furculita, Piatra cu Apa, cascada Duruitoarea cu o înaltime de peste 30 m, rezervatia cu zada (singurul conifer cu frunze cazatoare),Polița cu crini,Manastirea de pe platou.
Plante ocrotite: floarea de colt, zada (laricele), gentiana, sangele voinicului, papucul doamnei s.a. Endemisme: odoleanul, vulturica etc.

Ascensiunea pe Ceahlau poate începe fie de la Cabana “Izvorul Muntelui” (versantul estic), fie din statiunea Durau sau com. Ceahlau (versantul de nord-vest), sau dinspre sud pornind din Bicazul Ardelean, dar si pe versantul vestic pe valea lui Martin sau pe valea Bistrei. Statiunea Durau si cele trei cabane (“Fantanele”, “Dochia” si “Izvorul Muntelui”) sunt legate printr-o multitudine de trasee turistice.Este singurul munte din Romania cu hram: Schimbarea la fata (6 august).Taxa de intrare în parc este de 7 lei.

Trasee turistice recomandate

Traseul 1 (versant sud-estic):
Cabana Izvorul Muntelui (797m) – Poiana Maicilor (1328m) – Cabana Dochia (1750 m)
Marcaj: banda rosie
Durata de parcurgere: 6 – 7 h
Distanta de parcurs: 9 km
Diferenta de nivel: 953 m
Observatii:
– interzis pe timpul iernii
– grad mare de dificultate

Traseul 2 (versant estic):
Cabana Izvorul Muntelui (797 m) – Curmatura Lutu Rosu (1020 m) – Cabana Dochia (1750 m)
Marcaj: banda albastra
Durata de parcurgere: 3h 30min
Distanta de parcurs: 6 km
Diferenta de nivel: 953 m
Observatii:
– practicabil tot timpul anului
– între Cabana Izvorul Muntelui si drumul judetean 155 F, marcajul este punct albastru
– grad mediu de dificultate

Traseul 3 (versant estic):
Cabana Izvorul Muntelui (797 m) – Stanca Dochiei (1185 m) – Jgheabul cu Hotar – Cabana: Dochia (1750 m)
Marcaj: triunghi albastru
Durata de parcurgere: 3h 30min – 4 h
Distanta de parcurs: 7,5km
Diferenta de nivel: 953 m
Observatii:
– între Cabana Izvorul Muntelui si drumul judetean 155F, marcajul este punct albastru
– grad mediu de dificultate

Traseul 4 (versant nordic):
Statiunea Durau (800 m) – Cabana Fantanele (1220 m) – Cabana Dochia (1750 m)
Marcaj: banda rosie
Durata de parcurgere: 3h – 3h 30min
Distanta de parcurs: 7,5 km
Diferenta de nivel: 950 m
Observatii:
– grad mediu de dificultate
– de la Cabana Fantanele se poate ajunge în Poiana Vesuri (Traseul nr.5),urmand un traseu marcat cu triunghi galben

Traseul 5 (versant nord-vestic) :
Statiunea Durau (800 m) – Poiana Vesuri (1195 m) – Cascada Duruitoarea – Cabana Dochia (1750 m)
Marcaj: cruce rosie
Durata de parcurgere: 4h 30min – 5h
Distanta de parcurs: 7,5 km
Diferenta de nivel: 950 m
Observatii:
– grad mediu de dificultate
– iarna traseul este practicabil doar pana la Cascada Duruitoarea
– din Poiana Vesuri se poate ajunge la Cabana Fantanele (traseul nr.4), urmand un traseu marcat cu triunghi galben

Traseul 6 (zona de SV):
Bicazul Ardelean (580 m) – Telec (680 m) – Curmatura Stanile (1420 m) – Cabana Dochia (1750m)
Marcaj: banda albastra
Durata de parcurgere: 7 – 8h
Distanta de parcurs: 17km
Diferenta de nivel: 1170m
Observatii:
– grad mare de dificultate

Traseul 7 (zona de S) :
Sat Neagra ( 540 m) – Curmatura Varatec (1363 m) – Poiana Maicilor (1326 m) – Cabana Dochia (1750 m)
Marcaj: cruce albastra
Durata de parcurgere: 6 – 7 h
Distanta de parcurs: 14 km
Diferenta de nivel: 1210 m
Observatii:
– grad mare de dificultate

Lacul Bicaz

Lacul de acumulare “Izvorul Muntelui”, cunoscut si sub numele de “lacul Bicaz“, este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania. Situat pe cursul superior al raului Bistrita, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelasi nume.

Barajul Izvorul Muntelui

Barajul Izvorul Muntelui, avand înaltimea de 127 metri, este cel mai mare baraj de greutate (de pe raurile interioare ale Romaniei, fiind depasit de Portile de Fier I) si al treilea dintre cele mai înalte baraje din Romania. De asemenea este al 9-lea baraj de greutate, ca înaltime, din Europa. În anul finalizarii sale, respectiv 1961, era al 4-lea baraj de greutate, ca înaltime, din Europa.

Acesta leaga muntele Gicovanu cu Obcina Horstei. El nu este unul monobloc, ci este format din 30 de ploturi separate prin rosturi etansate amonte cu pene de beton armat si tole de cupru. Corpul acestuia este strabatut de kilometri de galerii, puturi de aerisire, nise de vizitare. Încaperi special amenajate adapostesc instalatii de actionare si comanda, echipamente de urmarire, monitorizare seismica si comportare a fiecarui element.

Suprafata lacului variaza in functie de regimul de exploatare, fiind maxima cand panza de apa se ridica pana la cota maxima a barajului, situata la 516 m altitudine si minima (cca. 17 kmp) cand aceasta coboara pana la nivelul gurii de intrare a apei în canalul de aductiune, situat la 434 m altitudine.Perimetrul mediu al lacului este de aproximativ 71 km.

Fauna lacului este alcatuita din mreana, clean, lostrita, scobar, moioaga, babusca, pastrav indigen, pastrav de lac si pastrav curcubeu, oblet, porcusor, platica. De altfel aici exista amenajata si o crescatorie de pastrav (Potoci).

În anul 1993 celebrul J.Y. Cousteau, însotit de o parte din echipa sa, s-a aflat pentru cateva zile la Statiunea de Cercetari Biologice Potoci – Bicaz a Universitatii “Al.I.Cuza”, unde a efectuat cateva scufundari în lacul Bicaz (singurul loc din Moldova unde se efectuau scufundari, promotorii fiind Ionel Miron si Constantin Mihai).

Din portul amenajat în vecinatatea barajului se pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se pot închiria barci, hidro-biciclete. Pentru turisti exista de asemenea posibilitatea cazarii fie la motel, fie la casute.

Turism ecumenic

Vizitarea manastirilor din judetul Neamt

Datorita numarului mare de schituri si manastiri vechi risipite pe întinsul judetului Neamt, aceasta zona a devenit, în timp, una dintre cele mai cautate zone pentru turism ecumenic. De altfel cel mai mare procent din numarul total al turistilor care ajung în tinuturile Neamtului este reprezentat de turistii care vin sa viziteze asezarile monahale de aici. Fie ca este vorba de vechi biserici, de schiturile mai retrase sau de cunoscutele manastiri, acestea aduna în fiecare an mii si mii de vizitatori, atrasi de renumele lacasurilor monahale, de frumusetea arhitecturala a acestora, de frumusetea locurilor sau de faima duhovnicilor de pe aceste meleaguri.

Cele mai cautate destinatii pentru turismul ecumenic îl reprezinta de departe manastirile, în special manastirile grupate în zonele Valea Bistritei si Targu Neamt.

Manastirile cele mai “cautate” de catre doritorii de turism ecumenic sunt:
– Manastirea Pangarati
– Manastirea Agapia
– Manastirea Bistrita
– Manastirea Horaita
– Manastirea Neamt
– Manastirea Petru Voda
– Manastirea Razboieni
– Manastirea Secu
– Manastirea Sihastria
– Manastirea Varatec

Valea Bistritei este zona cu cele mai numeroase monumente. La distante relativ mici se succed asezaminte cu un bogat trecut istoric, multe dintre ele ctitorii domnesti, alaturi de constructii modeste, rod al unor stradanii de obste, care nu coplesesc prin monumentalitate dar încanta prin simetrie si printr-un dezvoltat simt al proportiilor.Fiecare dintre cele de mai sus sunt binecunoscute ca fiind locuri de pelerinaj, mai ales cu ocazia sarbatorilor de Paste, de Craciun sau de Anul Nou.

Schiturile vechi – locuri de pelerinaj

Printre schiturile mai vechi sau mai noi (parte din ele ridicate între timp la rang de manastiri) si care constituie de asemenea destinatii pentru turismul ecumenic, putem enumera:
– Schitul Agapia din Deal (Agapia Veche)
– Schitul Almas
– Schitul Buhalnita
– Schitul Durau
– Schitul Nechit
– Schitul Sihla

CONCLUZII

Judetul Neamt detine o mare diversitate de resurse turistice naturale si tezaurizeaza importante monumente turistice si de arta, precum si un bogat fond etnofolcloric. Aceste resurse, destul de complexe si variate în structura, volum, ca valoare turistica si repartitie spatiala se concentreaza în 5 areale turistice, si anume: 

1. Ceahlau – Bicaz; 

2. Neamt – Baltatesti; 

3. Piatra Neamt – Bistrita; 

4. Roman; 

5. Tazlau – Roznov.

Componentele relativ constante ale ofertei turistice, aceste resurse determina sau influenteaza atat valoarea turistica, respectiv, forta de atractie pentru turism a fiecarui areal în parte si a judetului în ansamblul sau, cat si valentele functionale, adica pretabilitatea pentru anumite forme de turism, ca si marimea si structura activitatii de turism.

Anul 2009 nu a fost prielnic dezvoltarii turismului nemtean. Numarul turistilor romani si straini a scazut considerabil, în timp ce numarul locurilor de cazare s-a majorat, semn ca detinatorii de structuri de cazare s-au asteptat la un grad de ocupare si mai mare fata de anul precedent.

Criza economica pare sa fie cea care a înfranat dezvoltarea turismului în judetul Neamt, situatia economico – sociala nepermitand turistilor sa îsi petreaca vacantele mai departe de case. Totusi, turistii care au vizitat judetul Neamt, au optat pentru municipiul Piatra Neamt si comuna Ceahlau, cele doua localitati fiind în decursul anului 2009, în topul preferintelor turistilor romani si straini.

Prea multe locuri de cazare pentru turisti prea putini

Indicatorii economico – sociali centralizati de Directia Regionala de Statistica Neamt, arata ca, în perioada ianuarie – decembrie, capacitatea de cazare în structurile de primire turistica din Neamt, a crescut cu 13,4 procente fata de perioada similara din anul 2008, ajungand la peste 1,5 milioane de locuri – zile. Cele mai multe locuri de cazare au fost puse la dispozitie turistilor de structurile de cazare clasificate la trei stele.

În perioada de referinta, sosirile turistilor romani si straini în structurile turistice din Neamt, au totalizat 148.840, fiind mai putine cu 7 procente fata de perioada corespunzatoare a anului precedent. La sosirile turistilor romani au fost înregistrate scaderi cu 3,6 la suta,  iar la turistii straini cu 27 la suta. Înnoptarile au fost de 320.542, din care 91,2 la suta au reprezentat înnoptarile turistilor romani si 8,8 la suta – înnoptarile turistilor straini.

În perioada analizata, ponderile cele mai mari în numarul sosirilor si al înnoptarilor au fost înregistrate de hoteluri urmate de pensiunile agroturistice. Localitatile cele mai vizitate de turisti au fost Piatra Neamt (cu 28,5 la suta din numarul total al turistilor înregistrati în anul 2009) si Ceahlau (cu 15 la suta).

Majoritatea vizitatorilor straini a provenit din tari situate în Europa (76 la suta). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 68,6 la suta din totalul sosirilor vizitatorilor straini în judetul Neamt, cei mai multi turisti  fiind din Germania, Spania, Italia si Franta. Din celelalte tari ale lumii, numarul cel mai mare de turisti au fost din Israel (19,3 la suta din totalul sosirilor vizitatorilor straini în judetul Neamt).

Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica în funcțiune a fost, în 2009, de 20,5 la suta pe total structuri de primire turistica, cu 4,6 puncte procentuale mai mic fată de 2008. În perioada analizata, cea mai utilizata capacitate a fost a hotelurilor.

De Sarbatori, structurile de cazare au fost cam goale

Nici luna decembrie nu a fost mai buna pentru turismul nemtean. Desi locuri de cazare au fost, turistii s-au lasat asteptati si în perioada Sarbatorilor de iarna. În decembrie 2009, în Neamt, au functionat 143 de structuri de primire turistica, ce au oferit 1.982 de camere cu un numar total de locuri de 4290. Capacitatea de cazare turistica în functiune, în luna decembrie 2009, a fost de 129.790  locuri-zile,  mai mare cu 3,1 la suta fata de aceeasi luna a anului 2008. Ponderea cea mai mare în totalul capacitatii de cazare turistica în functiune au detinut-o hotelurile, pensiunile agroturistice si taberele de elevi și prescolari. În luna decembrie 2009, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistica au înregistrat scaderi cu 12,5 la suta, iar la înnoptari au fost consemnate scaderi  cu  17,8 la suta. Sosirile turistilor romani au reprezentat 95,9 la suta din numarul total de sosiri, în timp ce, sosirile turistilor straini au reprezentat 4,1 la suta.  Comparativ cu luna decembrie 2008, numarul turistilor romani a fost în scadere cu 11,5 la suta, iar numarul turistilor straini în scadere cu 30,9 la suta.

Înnoptarile turistilor romani au înregistrat scaderi cu 17,1 la suta, în perioada comparativa, iar înnoptarile turistilor straini au fost mai putine cu 29,8 la suta. Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica în functiune a fost de 14,7 procente pe total structuri de cazare, cu 3,7 puncte procentuale mai mic comparativ cu decembrie 2008.