Program de Investitii Pentru Optimizarea Si Dezvoltarea Activitatii Firmei S.c. Black Water Software Solutions S.r.l

Cuprins

Introducere

Fără doar și poate, subiectul fondurilor europene este unul foarte dezbătut în ultimul an în țara noastră. Nu este o coincidență faptul că această expunere mediatică recentă este în relație directă cu numărul de proiecte depuse/aprobate, respectiv cu gradul de absorbție al fondurilor alocate României pentru perioada 2007-2013 si, in valul doi, 2014-2020. Instrumentele structurale create de Comisia Europeană pentru sprijinirea politicii de coeziune economică în spațiul Comunitar, luptă de multă vreme cu decalajele economico-sociale dintre statele membre. De-a lungul anilor, denumirea lor s-a mai schimbat, prioritățile lor de asemenea, iar numărul lor s-a diminuat. O schimbare foarte importantă este cea a atitudinii Comisiei Europene cu privire la distribuția fondurilor. În ultimul deceniu s-a observat o tendință de descentralizare a utilizării fondurilor, CE încercând să transfere această competență și responsabilitate din ce în ce mai mult statelor membre.Ideea de a avea posibilitatea autoadministrării fondurilor alocate de la Uniune, nu este deloc rea, dacă aparatul statului funcționează cum trebuie în această privință și își realizează obiectivele. Accelerarea procesului de accesare, analiza de dosar și aprobarea acestuia sunt doar câteva dintre avantajele acestei descentralizări. Pe de altă parte, există pericolul ca tocmai aceste procese care ar fi trebuit să fie înlesnite de schimbare, să se complice datorită lipsei de instruire în domeniu a autorităților și datorită birocrației excesive.

Cel mai bun exemplu al efectelor pe care le pot avea fondurile europene bine utilizate, chiar și în plină criză, este Polonia. Membru al UE din 2004, își datorează mare parte din creșterea economică din perioada 2004-2010 gradului bun de absorbție al fondurilor europene. Mai mult decât atât, în anul 2009, când majoritatea țărilor europene înregistrau contracții ale economiei, Polonia a înregistrat o creștere de 1.8%, peste jumătate din aceasta fiind asigurată de fluxul de capital venit dinspre UE. În comparație, România are o contribuție netă pozitivă la bugetul UE. Adică, mai mulți bani au luat calea UE din România, decât calea României din UE. Exemplificând tot pe anul 2009, balanța banilor între România și UE arăta un plus de 2.35 mld. Euro pentru UE. Dacă am raporta această sumă la contracția PIB-ului, ar fi echivalentă cu aproximativ 25% din aceasta, sau cu mai mult de 30% din valoarea totală a investițiilor străine: deci sume deloc de neglijat.

Cu toate acestea, Romania a incheiat exercitiul bugetar 2007-2013 cu o rata de absorbtie de numai 29.87%. Astfel, cea mai mare rata de absorbtie s-a inregistrat la Programul Operational Regional (POR), Romania reusind sa atraga 7.59 miliarde lei, adica 45,62% din fondurile alocate pe aceasta axa. La polul opus se afla Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice unde s-au atras aproximativ 2 miliarde lei, adica 18,10% din suma alocata axei.

Pe lângă funcția de informare generală pe care o îndeplinește prin partea teoretica, această lucrare are ca scop și prezentarea unui caz concret, a unei nevoi de investiție, care poate fi realizată cu ajutorul fondurilor nerambursabile și de ce nu, încurajarea folosirii acestei surse de finanțare nerambursabile pentru dezvoltarea activității unei întreprinderi, dar și a economiei naționale in general.

Capitolul 1 – Fonduri structurale – facilitatea UE pt eliminarea disparitatilor regionale

UE – politica de dezvoltare regionala si coeziune economica

A doua jumătate a secolului XX. a adus în Bătrânul Continent o perioadă de pace, reconstrucție și dezvoltare. Marile puteri Europene, foste mari rivale au început să colaboreze din ce în ce mai mult, din punct de vedere economic și nu numai. Încoronarea acestor noi tendințe de colaborare între puterile Europei s-a concretizat prin crearea unui organism European numit Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană a fost gândită ca o entitate politică, socială și economică de tip federal. Având inițial 6 membri fondatori, aceasta s-a extins de-a lungul anilor ajungând în prezent să numere 28 de țări membre.

Cum este cazul tuturor organismelor de acest gen, și crearea UE a avut la bază anumite principii, politici care urmau să fie aplicate de membrii ei. Una dintre cele mai importante politici ale UE este politica de dezvoltare regională. Aceasta a fost gândită pe principiul solidarității economico-sociale, în ideea întrajutorării statelor. Pe lângă aspectul moral evident al acestui principiu, există și o explicație foarte pragmatică a acestuia: atingerea tuturor statelor membre a unui nivel înalt de dezvoltare, avea ca urmare directă întărirea uniunii și creșterea competitivității ei. Acest principiu al dezvoltării armonioase era stipulat chiar în actul care punea bazele Comunității Europene (Tratatul de la Roma, 1957), chiar dacă la acel moment disparitățile regionale nu erau o problemă reală.

Spre mijlocul anilor 70, când problemele regionale încep să-și facă simțită prezența la nivelul Uniunii, apar și primele măsuri în acest sens. Se decide crearea “Fondului European pentru Dezvoltare Regională”. Acesta avea ca scop declarat rezolvarea problemelor de dezechilibru regional, în principal a celor cauzate de economiile preponderent agrare ale noilor state membre, de procesul de industrializare și de șomajul structural, rezultat al schimbărilor din economie.

Următorul pas de impunere al politicii de dezvoltare regională a avut loc odată cu adoptarea Actului Unic European (1988), prilej care duce la recunoașterea oficială a dezechilibrelor (accentuate între timp) între statele membre și la nevoia unor măsuri concrete pentru eliminarea acestor dezechilibre. În acest sens se va recunoaște importanta sporită a politicilor de “Dezvoltare regională și coeziune economică și socială” și se vor crea Fondurile Structurale, care constau în totalitatea fondurilor europene existente, întrunite sub un singur nume.

Principiile care stau la baza acestei politicii regionale sunt:

1. Principiul programării multianuale a finanțării proiectelor de dezvoltare regională – presupune că finanțarea programelor este realizată pe o perioadă de 3-5 ani, statele beneficiare având obligația prezentării de documente cu eșalonarea anuală, pe destinații și obiective.

2. Principiul subordonării – presupune subordonarea planurilor de dezvoltare regională unor obiective prioritare ale politicii regionale europene.

3. Principiul partenerialului – realizarea de parteneriate la nivel local, național, regional, între autoritățile comunitare și cele naționale sau locale.

4. Caracterul adițional, complementar al măsurilor comunitare, care au rolul de a evita utilizarea fondurilor comunitare ca substituent al resurselor naționale.

5. Compatibilizarea măsurilor de politică regională cu celelalte politici sectoriale.

6. Principiul concentrării eforturilor spre regiunile cel mai puțin dezvoltate și evitarea disipării fondurilor spre un număr mare de obiective.

Creșterea importanței politicilor de coeziune economică este foarte clar ilustrata și de creșterea ponderii Fondurilor Structurale în bugetul UE. În prezent mai mult de 40% din contribuțiile statelor membre la bugetul UE este îndreptată către instrumentele de eliminare a disparităților economice regionale (Figura 1.1).

Încă afectat de criză, atât sistemul financiar mondial cât și cel european în particular vizează întoarcerea economiei financiare către economia reală și punerea la dispoziția sa a fondurilor necesare activităților productive sănătoase și durabile care să producă bunuri și servicii destinate omului care, potrivit noilor modele manageriale trebuie privit antropocentrist, adică pus în centrul tuturor activităților tehnico-economice și financiare.

Figura 1.1: Ponderea fondurilor structurale in bugetul UE (%)

1.2 Fondurile de preaderare

Pornind de la ideea de dezvoltare regională și eliminarea disparităților prin acordarea de finanțări nerambursabile statelor membre, UE a extins aria de acoperire a acestei politici, creând instrumente de finanțare și pentru statele care nu au aderat încă la structurile comunitare. Astfel, la începutul anilor ’90, odată cu dizolvarea fostului bloc sovietic și cu adoptarea fostelor state comuniste a unui regim democratic și a unei economii de piață, au luat naștere primele programe de finanțare pentru țări non-membre.

Programul PHARE, gândit inițial pentru asistarea Poloniei și Ungariei (după cum reiese și din nume: “Poland and Hungary: Assistance for Restructuring their Economies”) a fost inițiat la începutul anului 1989. În timp, numărul de state incluse în program a crescut la 13. Dintre acestea, 10 candidate declarate la aderarea la Uniune: Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Începând cu anul 2000, ideea de ajutoare nerambursabile preaderare a luat amploare, constituindu-se două noi instrumente: ISPA și SAPARD. Pe lângă scopul inițial de a ajuta fostele state comuniste în tranziția de la economia centralizată, obiectivele au evoluat, concretizându-se:

– dezvoltarea prin programul PHARE a sectoarelor: transporturi (reabilitare de drumuri), agricultură, învățământ, energie, privatizare, restructurare, IMM-uri, societate civilă, sănătate și protecția copiilor.

– alinierea cu ajutorul programului ISPA a țărilor candidate la standardele de mediu din UE; dezvoltarea și conectarea rețelei de transport la cea europeană; familiarizarea candidatelor cu practicile, politicile și principiile UE.

– implementarea cu sprijinul programului SAPARD al acquis-ului (prevederile stabilite) cu privire la politicile agricole și de dezvoltare rurală

Din Ianuarie 2007 rolul principalelor instrumente de asistenta preaderare a fost preluat de un singur instrument denumit IPA (Instrument for Pre-Accession Assistance). IPA are 5 componente diferite:

– asistență pentru tranziție și consolidarea instituțiilor

– cooperare transfrontalieră (cu statele membre UE și candidate)

– dezvoltare regională (transport, mediu, progres economic)

– resurse umane (dezvoltarea capitalului uman și prevenirea discriminării)

– dezvoltarea zonelor rurale

Beneficiarii asistentei sunt împărțiți în două categorii:

-tari candidate la aderare: Croația, Turcia și Macedonia (au acces la toate cele cinci componente)

-potențiale tari candidate Albania, Bosnia, Muntenegru, Serbia și Kosovo (au acces doar la primele două componente)

Structuri teritorial-statistice

Clasificarea NUTS (Nomenclature of Territorial Units for Statistics) este un sistem de ierarhizare pentru împărțirea teritoriilor economice ale UE pentru scopuri precise:

1. Colectarea, dezvoltarea și armonizarea statisticilor regionale ale UE

2. Facilitarea analizelor socio-economice pe regiuni: NUTS 1: regiuni economico-sociale mari (analize la nivelul UE), NUTS 2: regiuni de bază pentru aplicarea politicilor regionale (analize la nivelul statelor membre), NUTS 3: regiuni mici pentru diagnostice specifice (analize la nivel local)

3. Încadrarea regiunilor de implementare a politicilor regionale: regiunile eligibile pentru ajutoarele structurale (Fonduri Structurale) clasificate drept NUTS 2, zone sub incidența altor obiective prioritare locale clasificate ca NUTS 3 si raportul de coeziune a fost realizat pentru nivelul NUTS 2.

La momentul actual, conform clasificării în vigoare de la 1 ianuarie 2008 până la 31 decembrie 2011 sunt luate în evidență: 97 de regiuni NUTS 1, 271 regiuni NUTS 2 și 1303 regiuni NUTS 3.

Nivelurile NUTS sunt stabilite prin criteriul populației, după cum urmează:

– NUTS1: mărime medie a populației: 3 mil. – 7 mil. locuitori

– NUTS2: mărime medie a populației: 800 mii – 3 mil. locuitori

– NUTS3: mărime medie a populației: 150 mii – 800 mii locuitori

România este compusă din regiuni de nivel NUTS 2 și NUTS 3:

Conform Legii 151/1998 România a fost împărțită în 8 regiuni de dezvoltare, pentru a facilita implementarea strategiilor de dezor de dezvoltare regionala prin alocarea și folosirea eficientă a resurselor (financiare și umane) (Figura. 1.3.).

Nord-Vest

Nord-Est

Vest

Centru

Sud-Est

Sud-Vest

Sud

Bucuresti-Ilfov

Figura 1.2: Împărțirea României în Regiuni de Dezvoltare

Pentru a asigura o bună coordonare a politicilor de dezvoltare regionala, s-au constituit următoarele organisme:

– CDR – Consiliul pentru Dezvoltare Regionala este organismul regional deliberativ, fără personalitate juridică, care este constituit și funcționează pe principii parteneriale la nivelul fiecărei Regiuni de Dezvoltare, în scopul coordonării activităților de elaborare și monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regională.

– ADR – Agenția de Dezvoltare Regionala este un organism neguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care acționează în domeniul specific dezvoltării regionale și are următoarele atribuții principale:

– elaborează și propune CDR, spre aprobare, strategia, planul și programele de dezvoltare regionala, precum și planurile de gestionare a fondurilor

– asigura realizarea programelor de dezvoltare regionala și a planurilor de gestionare a fondurilor, în conformitate cu hotărârile adoptate de CDR, cu respectarea legislației în vigoare, și răspunde față de acesta pentru realizarea lor

– CNDR – Consiliul Național de Dezvoltare Regionala, structura națională de tip partenerial cu rol decizional în elaborarea și implementarea obiectivelor politicii naționale de dezvoltare regionala.

Instrumentele structurale ale UE

Implementarea politicilor de dezvoltare regională și coeziune economică se realizează cu ajutorul unor instrumente de finanțare. Acestea sunt:

– Fondurile structurale

– Fondul de coeziune

Până în anul 2006, instrumentele structurale au fost cinci la număr printre ele numărându-se și Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) și Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP). Începând cu nouă perioadă de implementare a politicilor regionale (2007-2013), numărul instrumentelor structurale a fost concentrat și redus la 3:

– Fondul European pentru Dezvoltare Regională

– Fondul Social European

– Fondul de Coeziune

Pe lângă Fondurile Structurale, au fost dezvoltate, de către Comisia Europeană în cooperare cu Banca Europeană pentru Investiții pentru perioada de programe structurale 2007-2013, încă patru noi instrumente financiare, cunoscute drept “Cele 4 J-uri”. Scopul acestora este de a crește eficiența și sustenabilitatea politicii de coeziune, asigurând o folosire eficientă și sănătoasă a fondurilor. Cele 4 J-uri sunt:

– Jaspers

– Jeremie

– Jessica

– Jasmine

Toate aceste instrumente au fost create pentru a sprijini atingerea celor trei obiective principale ale politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013: convergentă și solidaritate între regiuni, competitivitate regională și ocuparea forței de muncă si pentru cooperare teritorială Europeană.

– convergentă și solidaritate între regiuni

– competitivitate regională și ocuparea forței de muncă

– cooperare teritorială Europeană

Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Scopul acestui instrument este de a întări coeziunea economică și socială din UE prin eliminarea disparităților dintre regiuni. FEDR finanțează:

– ajutor direct pentru investiții în companii (în special IMM-uri) pentru crearea de locuri de muncă

– infrastructuri în domeniul cercetării și inovării, telecomunicațiilor, mediului, energiei și transportului

– fonduri de investiții și de capital care sprijină dezvoltarea regionala și locală și facilitează cooperarea teritorială

– măsuri de asistență tehnică

Fondul Social European

Sprijină o gamă largă de învestiții în dezvoltarea resurselor umane și în formare, în conformitate cu Strategia europeană de ocupare a forței de munca, cu accent pe:

– integrarea în muncă pentru șomeri, prin formarea profesională și diverse măsuri pe piața muncii

– sprijinirea întreprinzătorilor și măsuri de îmbunătățire a cunoștințelor și productivității persoanelor angajate

– acțiuni de incluziune socială pentru persoanele din grupurile marginalizate

– imbunătățirea sistemelor de învățământ, inclusiv cel profesional

Fondul de coeziune

Se adresează statelor membre al căror Produs Național Brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media Comunității Europene. Servește la reducerea decalajelor economice și sociale, precum și la stabilizarea economiei. Pentru perioada 2007-2013 Fondul de Coeziune se adresează: Bulgariei, Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei și Sloveniei. Sunt finanțate activități din următoarele categorii:

– rețele de transport transeuropene, cu precădere proiecte de interes prioritar European (identificate de Uniune)

– mediu; pot fi finanțate de asemenea proiecte de energie și transport cât timp prezintă beneficii clare pentru mediul, înconjurător: eficienta energetică, utilizarea energiei regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, și a transportului public.

Ajutorul financiar al Fondului de Coeziune poate fi suspendat de o decizie a Consiliului dacă un stat membru prezintă deficit bugetar excesiv și nu a remediat situația sau nu a luat măsurile necesare în vederea remedierii.

Inițiativa JASPER (Joint Assistance în Supporting Projects în European Regions – Asistenta Comună pentru Sprijinirea Proiectelor în Regiunile Europei)

Este o facilitate de asistență tehnică pentru cele 12 țări UE care au aderat în 2004 și 2007. Scopul acestui program este de a sprijini autoritățile țărilor respective în pregătirea proiectelor majore cofinanțate de UE (valori de peste 25. Mil EUR). Asistenta se referă la:

– pregătirea proiectului (analiza cost-beneficiu, analiza financiară, probleme de mediu, planificare achiziții)

– verificarea documentației (studii de fezabilitate, granturi)

– consultanta legală Europeană (de mediu, competiționala, etc)

Perioada de aprobare a proiectelor care au beneficiat de asistenta prin inițiativa JASPERS a fost sensibil mai scurtă

Inițiativa JEREMIE (Joint European Resources for Micro and Medium Enterprises – Resurse Europene Comune pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii)

Este o inițiativă comună a Comisiei Europene, a fondului European de Investiții și a Băncii Europene pentru Investiții. Are ca scop facilitarea accesului atât al micro-intreprinderilor cât și al IMM-urilor la finanțare nerambursabilă. Oferă posibilitatea statelor UE să folosească o parte a alocării de fonduri structurale pentru a învești în fonduri de garantare, de capital de risc sau de creditare. Aceste fonduri pot sprijini:

– crearea de noi afaceri sau dezvoltarea celor existente

– accesul, IMM-urilor la capital pentru a-și moderniza și diversifica activitățile, a dezvolta noi produse, a consolida și largi intrarea în piață

– cercetare dezvoltare în domeniul antreprenorial , transfer de tehnologii și inovație

– modernizare tehnologică a structurilor de producție pentru atingerea țintelor de emisii de carbon scăzute

– investiții productive care crează și promovează locuri de muncă sustenabile.

JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment în City Areas – Asistenta Comună pentru Investiții Durabile în Areale Urbane)

Este o inițiativă comună a Comisiei Europene, a fondului European de Investiții și a Băncii Europene pentru Investiții. Are ca scop dezvoltarea și regenerară sustenabila a zonelor urbane. Țările UE pot alege să aloce o parte a fondurilor structurale în fonduri pentru reciclarea resurselor financiare pentru a accelera investițiile în zonele urbane Europene. Finanțările pot folosi la:

– infrastructura urbană – inclusiv transport, apă potabilă/menajeră, energie

– obiective de patrimoniu sau culturale – pentru activități de turism

– reabilitarea terenurilor contaminate sau abandonate

– crearea de noi spații comerciale pentru IMM-uri și sectoarele IT și cercetare/dezvoltare

– clădiri universitare – medicale, de biotehnologie și alte instituții specializate

– reabilitări energetice

JASMINE (Joint Action Support for Micro-finance Institutions în Europe)

Ajuta la:

– îmbunătățirea capacității de creditare a IFN-urilor

– dezvoltarea IFN-urilor în operatori viabili pe piața micro-creditelor

Instituțiile de coordonare, gestionare și implementare a instrumentelor structurale

Pentru facilitarea accesului la finanțările rambursabile care să ducă la un grad de absorbție mai bun al fondurilor, Comisia Europeană a accentuat procesul de descentralizare și responsabilizare a statelor membre în privința gestionarii Fondurilor Europene. Astfel, la momentul actual statele membre sunt cele care decid în mare măsură unde se duc fondurile. Pentru această activitate de coordonare și gestionare au fost înființate următoarele organisme:

– autoritatea de management

– autoritatea de plată și certificare

– autoritatea de audit

– organismul intermediar

Autoritatea de management

Este autoritatea publică națională, regională, locală sau un organism public său privat desemnat de către statul membru pentru a asigura gestionarea unuia sau mai multor programe operaționale.

Printre atribuțiile Autorității de Management se numără:

– să se asigure că selectarea proiectelor finanțate are loc conform cu criteriile stabilite, și că aceasta conformitate este susținută pe întreaga perioadă de implementare a proiectului;

– să se asigure de conformitatea cererilor de finanțare înaintate de către solicitanți;

– să verifice dacă achizițiile și cheltuielile făcute în regim de cofinanțare corespund regulamentelor comunitare și naționale;

– să se asigure de păstrarea în formă electronică a evidentei contabile a fiecărei operațiuni din cadrul proiectului.

Autoritatea de plată și certificare

Reprezintă organismul care elaborează și înaintează către Comisia Europeană cererile de plată și primește de la această sumele aferente Fondurilor Structurale și Fondului de Coeziune.

Printre atribuțiile Autorității de Plată și Certificare se numără:

– primirea și verificarea cererilor de rambursare;

– primirea sumelor aferente plăților de la Comisia Europeană;

– transferul fondurilor către beneficiar.

Autoritatea de Audit

Este organismul care efectuează acțiuni de audit pentru a verifica dacă sistemele de gestionare și control ale programelor operaționale funcționează în mod eficient și transparent.

Organismul Intermediar

Organismele intermediare sunt instituțiile desemnate de autoritățile de management, care, prin delegare de atribuții de la acestea și/sau de la autoritățile de plată, implementează operațiunile din programele operaționale. Delegarea de atribuții către organismul intermediar și reglementarea mecanismelor de coordonare și control ale acestuia de către autoritatea care deleagă se fac pe baza contractuala. Autoritățile de management și/sau autoritățile de plată rămân responsabile pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate, precum și a operațiunilor finanțate prin instrumentele structurale.

Beneficiarul

Reprezintă societatea sau organizația responsabilă cu implementarea proiectului. Este beneficiarul ajutorului nerambursabil.

Documente de planificare si programare – Program operational

Programele Operaționale reprezintă documentul prin care se realizează implementarea acțiunilor strategice prevăzute în Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR – document strategic prin care se stabilesc prioritățile de intervenție ale Fondurilor Structurale)

În România, conform cu Obiectivul Strategic de Convergență au fost elaborate următoarele Programe Operaționale:

a) Programul Operațional Regional (POR)

b) Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE)

c) Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

d) Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS-Mediu)

e) Programul Operațional Sectorial de Transport (POS-T)

f) Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA)

g) Programul Operațional Dezvoltarea Asistentei Tehnice (PODAT)

h) Programul Național pentru Dezvoltare Rurala (PNDR)

i) Programul Operațional pentru Pescuit (POP)

j) Programele de Cooperare Teritorială

a) Programul Operațional Regional (POR)

Principalul obiectiv al POR este facilitarea unei dezvoltări uniforme economico-sociale, de durată în regiunile României, având în vedere resursele disponibile. Se urmăresc cu prioritate crearea polilor urbani de creștere, sporirea condițiilor de infrastructură și de mediu al afacerii, pentru a spori atractivitatea regiunilor României, în special a celor unde decalajele se fac simțite cu precădere. Obiective specifice:

– creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor;

– îmbunătățirea accesibilității Regiunilor și în particular a accesibilității centrelor urbane și a legăturilor cu zonele înconjurătoare;

– creșterea calității infrastructurii sociale a Regiunilor;

– creșterea competitivității Regiunilor ca locații pentru afaceri;

– creșterea contribuției turismului la dezvoltarea Regiunilor ;

Autoritate de management: Ministerul dezvoltării Regionale și Turismului

Instrument structural: FEDR

b) Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE)

Scopul principal al POS-CCE este sporirea productivității la nivelul întreprinderilor romanești, în vederea alinierii la media Europeană de productivitate. Concret, programul trebuie să genereze o creștere medie a productivității de 5.5% anual până în 2015, iar România să atingă nivelul de 55% din media UE. Obiective specifice:

– consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;

– crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;

– creșterea capacității de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între instituții de cercetare dezvoltare și inovare (CDI) și întreprinderi, precum și creșterea accesului întreprinderilor la CDI;

– valorificarea potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor și aplicarea acestuia în sectorul public (administrație) și cel privat (întreprinderi, cetățeni);

– creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie.

Autoritate de management: Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri

Instrument structural: FEDR

c) Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

Principalul program care se adresează dezvoltării capitalului uman. Creșterea competitivității ofertei de muncă prin educația și formarea a 1.650.000 de persoane și sporirea oportunităților de integrare într-o piață a muncii modernă, flexibilă și incisivă. Obiective specifice:

– promovarea calității sistemului de educație și formare profesională inițială și continuă, inclusiv a învățământului superior și a cercetării;

– promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității muncii;

– facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii;

– dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive;

– promovarea (re)inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale;

– îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;

– facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.

Autoritate de management: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Instrument structural: Fondul Social European.

d) Programul Operațional Sectorial de Mediu – POS Mediu

Are ca scop reducerea din punct de vedere cantitativ și calitativ al decalajului dintre UE și România în ceea ce privește infrastructura de mediu. Eficientizarea serviciilor publice și aplicarea principiului “poluatorul plătește” sunt urmările concrete ale programului. Obiective specifice:

– îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructură de apă și apa uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015;

– dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor , prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe până în 2015;

– reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbana în cele mai poluate localități până în 2015;

– protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000;

– reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Autoritate de management: Ministerul Mediului și Pădurilor

Instrument structural: FEDR și Fondul de Coeziune

e) Programul Operațional Sectorial de Transport – POS Transport

Obiectivul general al POS Transport constă în promovarea, în România, a unui sistem de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă și în condiții de siguranță a persoanelor și bunurilor, la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel național, în cadrul Europei, intre și în cadrul regiunilor României. Obiective specifice:

– modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecția mediului înconjurător;

– modernizarea și dezvoltarea rețelelor naționale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;

– promovarea transportului feroviar, naval și intermodal;

– sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului și îmbunătățirea siguranței traficului și a sănătății umane.

Autoritate de management: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Instrument structural: FEDR și Fondul de Coeziune

Capitolul 2 – Analiza planului de realizare al investitiei

În capitolul anterior am prezentat cadrul teoretic al ajutoarelor nerambursabile din bani europeni. Este foarte important să dispui de informații corecte și concrete atunci când cauți oportunități de finanțare sau de investiție. Din păcate, până spre sfârșitul anului 2009 nivelul de informare al publicului cu privire la posibilitățile de finanțare din fonduri europene era foarte scăzut, ceea ce s-a tradus printr-un grad redus de absorbție a fondurilor. Între timp situația s-a mai remediat. Au fost pornite ample campanii de publicitate pe această temă, pe toate canalele media, băncile au început să promoveze serviciile de consultanță în accesarea finanțării europene, multe alte firme din domeniul consultantei s-au specializat pe această parte a pieței. Romania a incheiat exercitiul bugetar 2007-2013 cu o rata de absorbtie de 29,87% (conform statisticii oficiale prezentate pe www.fonduri-structurale.ro, principala sursă de informație în domeniu în mediul online).

Inspre sfarsitul anului 2013, rata de contractare in Romania era de aproximativ 93%, valoarea ridicandu-se la suma de 80 miliarde de lei. Există programe operaționale care s-au bucurat de un real succes (ex. PODCA, POR) la care proiectele aprobate (finanțările contractate) au depasit cifra de 100% din suma alocată, dar există și altele precum cele pe Transport sau Dezvoltarea Resurselor Umane unde sumele contractate s-au ridicat la 76,34% respectiv 80% din sumele alocate.

In total au fost depuse 41640 cereri de finanțare, din care s-au aprobat 14876 si s-au semnat 11772 in vederea inceperii implementarii proiectelor. Axele cu cele mai multe proiecte depuse au fost POSCCE, in numar de 15820 si POSDRU cu 14892 proiecte. Cele mai putine proiecte au fost depuse pe axele POS Transport (175) si POAT (171).

Considerând situația economică actuală, nu este de mirare că o întreprindere, cu precădere una din clasa IMM-urilor, care în contextul actual are în plan o importanță dezvoltare a activității, se orientează în special către surse de finanțare din fondurile structurale. Este și cazul S.C. Black Water Software Solutions S.R.L., care activează pe piața soluțiilor informatice de management hotelier și de restaurant, HoReCa. Managementul societății a descoperit oportunitatea extinderii activității în sectorul dezvoltării soluțiilor IT HoReCa. Întrucât trecerea de la o simplă activitate de punere în funcțiune a unor produse străine de companie și instruirea personalului clienților, la elaborarea și implementarea propriilor soluții IT necesita o investiție importantă, firma a procedat la analizarea pieței pentru găsirea celei mai bune oportunități de finanțare.

Dintre Programele Regionale, finanțările pentru dezvoltarea activității IMM-urilor sunt suportate de trei dintre ele: POR, POS-CCE și PNDR. Cum cel din urmă se adresează strict mediului rural rămân ca opțiuni doar primele două.

Vom continua cu o analiză comparativă a celor două programe:

Tabel 2.1 Analiza comparativa POR-POSCCE

Comparând cele două linii de finanțare observăm că fiecare prezintă avantaje și dezavantaje. Având în vedere tipul de activitate pe care vrea să-l dezvolte firmă și dimensiunea ei (microintreprindere, dimensiune mică, resurse financiare limitate), Programul Operațional mai potrivit pentru realizarea acestei investiții este POR.

Motive:

– pentru suma maximă nerambursabila finanțată prin POR, măsura 4.3 de 814.300 lei (adică 200.000 euro la cursul 4.0715), rezulta o valoare totală a proiectului (fără TVA) de 1.163.284 lei, din care contribuția proprie este de 348.984 lei;

– suma poate fi împărțită între cheltuielile eligibile după cum dorește beneficiarul;

– pentru a beneficia de aceeași sumă nerambursabila prin POSCCE măsura 3.3.1. valoarea proiectului s-ar ridica la 1.308.612 lei iar contribuția proprie la 494.312 lei. Pe lângă acest aspect, suma aceasta este valabilă în condițiile în care 25% din valoarea proiectului, adică 327.153 lei (dintre care 30% din surse proprii) sunt alocați exclusiv cheltuielilor non-investitionale. Dacă managementul firmei ar dori să aibă un buget mai mic pe acest tip de cheltuieli, pentru a spori partea investiționala, atunci proporția finanțării nerambursabile ar scădea și mai mult.

Din motivele de mai sus, am ales că metoda de finanțare a proiectului finanțarea nerambursabila prin Programul Operațional Regional, axa prioritară 4 “Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local”, măsura 4.3. “Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor”.

În continuare va fi prezentat programul de investiție ales pentru firma S.C. Black Water Software Solutions S.R.L.

Următorul studiu de caz a fost realizat cu ideea de a respecta cat mai îndeaproape indicațiile din anexele la ghidul solicitantului pentru POR. Indicatorii calculați sunt cei stabiliți in documentație, iar calculele in programul Excel sunt făcute pe foi de calcul elaborate de autoritatea in domeniu.

Dosarul complet de finanțare contine:

– Formular Cerere Finantare

– Actul de împuternicire – Decizie Asociat Unic

– Calendarul Activitatilor

– Finanțarea Proiectului (surse de finanțare)

– Declarație de Eligbilitate

– Declarație încadrare în categoria IMM

– Certificatul de Înregistrare

– Actul Constitutiv

– Plan de Afaceri

– Plan de Afaceri – Proiecții Financiare

Din motive de dimensiune a lucrării, au fost incluse in studiul de caz doar planul de afaceri (inclusiv proiecțiile financiare) și finanțarea proiectului, considerate a fi cele mai relevante părți în analiza de față

Capitolul 3 – Program de investiții pentru optimizarea și dezvoltarea activității firmei S.C. BLACK WATER SOFTWARE SOLUTIONS S.R.L.