Program DE Evidenta A Personalului Si Calcul AL Salariilor

Informatica

Program DE Evidenta A Personalului Si Calcul AL Salariilor

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

CAP.1. GENERALITĂȚI. Pag.2

CAP.2. SISTEME DE CALCUL. Pag.4

2.1. Tipuri de calculatoare.Componente. Pag.5

2.2. Rețele de calculatoare. Pag.14

2.3. Sisteme de operare. Pag.18

2.3.1. Sistemul de operare MS-DOS Pag.19

2.3.2. Sistemul de operare OS/2 Pag.21

2.3.3. Sistemul de operare U/MIRCO Pag.22

2.3.4. Sistemul de operare UNIX Pag.23

2.4. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Pag.25

CAP.3. MODUL DE CALCUL AL SALARIILOR. Pag.34

CAP.4. PREZENTAREA APLICAȚIEI DE PERSONAL

– SALARIZARE. Pag.37

4.1. Reprezentarea datelor. Pag.37

4.2. Intrări – Ieșiri. Pag.41

4.3. Meniuri. Pag.56

4.4. Descrierea algoritmilor. Pag.61

Bibliografie. Pag.64

CAPITOLUL 1

GENERALITĂȚI

În această lucrare va fi prezentat un "Program de evidență a personalului și de calcul al salariilor și totodată și avantajele acestui program și ale utilizării lui.

Această aplicație după cum îi spune și numele va fi aptă să țină evidența personalului și să calculeze salariile acestora, putând să arhiveze datele pe o perioadă de până la un an.

Programul este astfel conceput și construit încât să poată fi utilizat cu ușurință și de către un nespecialist în domeniul informaticii, necesitând doar un bagaj minim de cunoștințe în domeniul utilizării calculatoarelor personale și poate câteva ore de "antrenament". Singura obligație a utilizatorului nu este alta decât aceea de a introduce datele necesare evidențierii personalului cum ar fi: nr.secție, nr.ordine, nume, localitate, adresă, etc și datele necesare calculării salariilor cum ar fi: salarul de bază sau negociat; sporul de vechime în %, etc., după care utilizatorul în orice moment poate să listeze la monitor sau la imprimantă datele de care are nevoie, într-un timp foarte scurt, după diferite criterii cum ar fi în cazul evidențierii personalului, listarea tuturor persoanelor care lucrează în secția X sau acelor care locuiesc în localitatea Y. Dar totodată la capitolul salarii acest program pe lângă faptul că este în stare să calculeze salariile personalului, adică să întocmească un stat de plată; el mai poate obține informații privind personalul care au rate CEC; CAR; chirii. Poate lista diferite rapoarte; centralizatoare ale statelor de plată pe secții; pe total intreprindere. Mai poate efectua fluturași de plată pentru chenzina I-a, sau chenzina a II-a.

Datele o dată introduse și salvate ori de câte ori dorim se pot actualiza adică: adăuga, modifica sau șterge.

Prin acest program nu se urmărește concedierea personalului care făcea aceste operații manual; ci sporirea productivității muncii acestora prin reducerea timpului de lucru la acest sector și concentrarea atenției și muncii în alte probleme care cer mai multă muncă fizică din partea acestui personal.

CAPITOLUL 2

SISTEME DE CALCUL

În general prin noțiunea de calculator sunt desemnate mai multe lucruri ce nu posedă decât asemănări vagi:

-calculatorul de buzunar;

-calculatorul de birou;

-calculatorul personal.

După cum ne sugerează și denumirea sa, un calculator personal reprezintă un bun de largă folosință putând fi accesibil în principiu oricărei persoane.

Funcționarea unui PC este de tip algoritmic; un calculator personal știe exact în ce punct se află la un moment dat și ce are de făcut în acel moment. După ce execută ceea ce avea de executat ajunge într-un nou punct pe care-l cunoaște cu exactitate și are iarăși de realizat o operație bine determinată. Un calculator personal odată programat poate ajunge singur la destinația dorită.

Un PC posedă obligatoriu un monitor foarte asemănător cu un televizor cu ajutorul căruia transmite utilizatorului ceea ce are de transmis și de asemenea posedă o tastatură, asemănătoare celei de la mașina de scris cu ajutorul căreia transmite calculatorului informațiile necesare.

Deci calculatorul este un ansamblu de dispozitive și circuite foarte diverse. Construcția unui calculator este determinată de tehnologia disponibilă la un moment dat, dar și de domeniul de aplicație, de performanțele cerute și de costul echipamentelor, fiind diferită de la un model la altul, de la o serie la alta sau de la o generație de calculatoare la alta.

Astăzi există în exploatare trei mari categorii de calculatoare:

1.Calculatoarele mari, la noi în țară: FELIX, care sunt uzate moral datorită spațiului mare ocupat de acestea, ele necesitând o climatizare corespunzătoare și nu în ultimul rând datorită faptului că au un preț de cost mare, având un sistem de programe neprietenos. Au un mod de operare de tipul "batch", neinteractiv adică funcționează pe baza cartelelor.

2.Minicalculatoarele (RSX) sunt utilizate și ele din ce în ce mai puțin datorită faptului că au și ele un gabarit mare și au o capacitate de lucru apropiată de cea a microcalculatoarelor de azi.

3.Microcalculatoarele (PC) sunt de dimensiuni mici cu o capacitate de lucru satisfăcătoare. Calculatoarele compatibile IBM-PC formează o familie de calculatoare construite cu procesoare INTEL. Acestea sunt foarte populare la noi și au un preț de cost scăzut.

2.1. TIPURI DE CALCULATOARE.

COMPONENTE.

Producția calculatoarelor IBM-PC a început în 1981, în scurt timp ele devenind foarte răspândite. Calculatoarele compatibile IBM-PC, pe care pot fi rulate toate programele elaborate pentru IBM-PC, constituie în prezent cea mai mare parte din parcul de calculatoare electronice profesionale din lume, iar resursele program elaborate pentru ele cuprind toate sferele de activitate.

Din punct de vedere arhitectural un calculator IBM-PC se compune din:

a).Unitatea centrală este menită să gestioneze activitatea întregului sistem. Unitatea centrală a unui calculator de tip IBM-PC se compune din:

*Microprocesorul central destinat controlului funcționării calculatorului și efectuării operațiunilor de calcul. Microprocesorul central determină viteza de lucru a calculatorului. Memoria ROM sau memoria operativă care conține componentele sistemului de operare necesare la un moment dat, precum și programul utilizatorului cu datele acestuia, program care este lansat în execuție la momentul respectiv.

Unitățile de comandă (cuploarele)

Sunt dispozitive electronice care controlează activitatea unităților periferice.

a).Porturile de intrare-ieșire: prin care unitatea centrală

realizează schimbul de date cu unitățile periferice. Există porturi specializate prin care are loc schimbul de informații între unele unități interne ale calculatorului și porturi cu destinație generală la care se pot conecta diferite dispozitive periferice suplimentare.

Porturile cu destinație generală sunt de două tipuri:

-paralele;

-seriale asincrone.

Porturile paralele efectuează operațiile de intrare-ieșire

cu o viteză mai mare decât porturile seriale dar necesită un număr mai mare de circuite pentru schimbul de date.

b).Monitorul este unitatea destinată afișării datelor alfanumerice și grafice. Există monitoare color și monocrome. Ele pot funcționa în două moduri: alfanumeric și grafic.

În regim alfanumeric ecranul este împărțit în zone convenționale numite zone caracter. De obicei aceste zone alcătuiesc 25 de linii cu 80 caractere pe linie.

Pe monitorul color fiecare zonă caracter poate avea o culoare pentru caracter și o culoare pentru fond. Pe monitoarele monocrom se folosește afișarea textului cu intensitate sporită subliniere, afișarea textului în video invers, etc..

c)Tastatura este unitatea destinată introducerii datelor sau programelor. Este caracterizată de un parametru esențial fiabilitatea. Ea reprezintă pentru un calculator personal “călcîiul lui Ahile”.

Există în mai multe variante constructive: contact mecanic sau contact bazat pe senzori. Sunt de preferat cele din ultima familie.

Denumirea tastaturilor se diferențiază după numărul de taste, de obicei 101 sau 102 taste după așezarea pe tastatură a literelor alfabetului.

d)Unități de stocare pe discuri magnetice flexibile.

Discurile flexibile (dischete) permit transportarea informației de la un calculator la altul, păstrarea informației care nu se folosește permanent, păstrarea copiilor de arhiva a informației de pe discul Winchester, etc..

Cele mai răspîndite în prezent sunt:

-dischetele cu diametru de 5,25” inch (13,3 mm) cu capacitatea de 360 KO notate cu DS/DD (Double Side / Double Density) și de 1,2 MB notate DS/HD (double Side/High Density).

-dischetele cu diametrul de 3,5" inch (89 mm) cu capacitatea de 1,44 MO. Aceste dischete sunt încorporate într-un plic de masă plastică, ceea ce le mărește fiabilitatea și durata lor de utilizare.

Înainte de prima utilizare dischetele trebuie inițializate într-un mod special, acest lucru se realizează cu ajutorul unui program special de operare MS-DOS, denumit: FORMAT.

Alte tipuri de dispozitive de stocare:

-CD-ROM (Compact Disk-Read Only Memory) este un disc identic ca forma și mod de întrebuințare cu discul flexibil. Diferențele sunt esențiale: are capacitatea de câteva sute de Mb și viteza de lucru de numai 2-3 ori mai lentă decât a discului fix. Dezavantajul esențial: nu poate fi decât citit și nu scris.

-Discul optic. Unica diferență față de CD-ROM este că poate fi și scris.

-Streamerul. Caseta magnetică asemănătoare ca formă unei casete video. Poate fi scrisă sau citită, într-un dispozitiv special. Capacitatea de memorare este de sute de Mb (120,250). Viteza de lucru mică în raport cu discurile optice. Dezavantajul esențial este cel al casetei audio față de discul pick-up-ului pe casetă melodia poate fi ascultată numai după ce am derulat caseta în acea poziție (accesul la informație este secvențial) pe când o melodie de oriunde de pe disc poate fi ascultată imediat (accesul la informație este de tip aleator).

Mai există cartele-bandă de hârtie perforată.

Unități de stocare pe discuri Winchester. Aceste unități de stocare pe discuri Winchester se folosesc pentru păstrarea permanentă a informației utilizate în calculator:

*Programele sistemului de operare;

*Pachetele de programe utilizate frecvent de programatori;

*Editoare de text;

*Compilatoare de diferite limbaje de programare.

Existența discului Winchester sporește considerabil eficiența calculatorului și comoditatea utilizării lui.

În afară de aceste componente, la un calculator mai pot fi conectate:

e).Imprimanta unui calculator personal este un periferic de ieșire opțional. Ea reprezintă principalul dispozitiv cu ajutorul căruia se tipăresc pe hârtie rezultatele obținute în urma executării unui program.

Principalele caracteristici ale unei imprimante sunt:

-rezoluția;

-viteza de tipărire și calitatea;

-dimensiunea maximă a hîrtiei pe care poate tipări;

-memoria imprimantei;

-posibilități de extindere;

-fiabilitatea;

-auto propulsarea hârtiei;

-stilul de caractere;

-compatibilitatea imprimantei cu resursele program.

Imprimantele produse sunt de diferite tipuri în funcție de:

-formatul hârtiei;

-numărul de caractere tipărite într-o linie;

-sistemul de tipărire.

1)Imprimante matriciale: la care imprimarea se face prin intermediul unor ace care percutează o bandă tușată.

Viteza de imprimare a imprimantelor matriceale e;

-viteza de tipărire și calitatea;

-dimensiunea maximă a hîrtiei pe care poate tipări;

-memoria imprimantei;

-posibilități de extindere;

-fiabilitatea;

-auto propulsarea hârtiei;

-stilul de caractere;

-compatibilitatea imprimantei cu resursele program.

Imprimantele produse sunt de diferite tipuri în funcție de:

-formatul hârtiei;

-numărul de caractere tipărite într-o linie;

-sistemul de tipărire.

1)Imprimante matriciale: la care imprimarea se face prin intermediul unor ace care percutează o bandă tușată.

Viteza de imprimare a imprimantelor matriceale este de 150-400 caractere pe secundă.

2)Imprimantele cu jet de cerneală: sunt dotate cu un mecanism special de imprimare care asigură formarea caracterului tipărit prin jeturi microscopice de cerneală. Asigură o calitate foarte bună a tiparului și sunt foarte comode pentru imprimarea color.

3)Imprimantele cu laser: care asigură cea mai înaltă calitate a tiparului. La baza acestor imprimante stă principiul xerografiei. Viteza de tipărire a imprimantei cu laser este de la 15 la 3 secunde pentru o pagină.

f)Alte unități periferice pentru calculatoarele de tip IBM-PC:

1).Mouse-ul este un periferic folosit pentru manipularea imaginilor pe ecran și introducerea informației în calculator. Denumirea se datorează aspectului și modului de operare. Mouse-ul sporește productivitatea utilizatorului de 2-3 ori.

2).Plotterul este un periferic destinat imprimării pe hârtie a informațiilor grafice.

3).Scannerul este un dispozitiv periferic destinat introducerii rapide a informațiilor grafice în calculator prin perluare direct de pe hârtia tipărită, iar în unele cazuri chiar de pe manuscris.

4).Adaptorul serial este dispozitivul periferic care permite conectarea calculatorului la o rețea locala. În acest caz utilizatorul are acces la informațiile și unitățile celorlalte calculatoare din rețea.

5).Banda (streamer-ul) este o unitate de salvare rapidă a informației de pe discul Winchester.

TIPURI DE CALCULATOARE IBM-PC

Cele mai răspîndite variante constructive ale unui calculator IBM-PC sunt:

*IBM-PC XT;

*IBM-PC AT 286;

*IBM-PC AT 386;

*IBM-PC AT 486;

*LAPTOP.

1).IBM-PC XT.

Este construit pe baza unui microprocesor 8088, sau 8086 ce funcționează cu o frecvență de ceas de 6 MHz, are o memorie internă de 640 Kb, posedă o unitate de disc flexibil ce recunosc formatul DS-SD. Poate fi echipat opțional cu un disc de 20 (eventual 40) Mb. Tastatura are o formă redusă cu numai 88, de taste iar monitorul este de tip CGA sau HGC.

Un XT se poate descurca foarte bine în situații ce nu necesită prelucrări complexe (culegere de texte, date).

2).IBM -PC AT 286.

Este realizat pe baza unui microprocesor de tip 80286. Varianta cea mai des întâlnită în care este oferită spre vânzare calculatorul este următoarea:

*80286/16 MHz-microprocesor 80286 cu frecvența de ceas de 16 MHz;

*1Mb RAM1Mb de memorie disponibilă pentru programare;

*40 Mb HDD/25 ms-disc fix de 40 Mb cu viteza de acces la pistă de 25 m/s, (HDD=Hard Disc Drive)

*5,25” 1,2Mb FDD-unitate de disc flexibil de 5,25” ce recunoaște formatul HD (densitate înaltă);

*3,5” 1,44Mb FDD -unitate de disc flexibil de 3,5” ce recunoaște formatul HD (FDD=Floppy Disk Drive);

*VGA Monitor/0,28mm-Monitor tip VGA cu o definiție de 0.2¸ mm;

*101 Keys Keyboard US tastatură cu 101 taste dispuse după standard US.

3).IBM-PC AT 386

Calculatorul care are la bază microprocesorul 80386 și pentru care există următoarea ofertă tipică:

*80386/25 MHz;

*2Mb RAM;

*80 Mb HDD/23 ms;

*5,25” 1,2Mb FDD;

*3,5” 1,44Mb FDD;

*SVGA Monitor 0,25mm;

*102 keys Keyboard US.

Dar poate exista și o variantă: 80386/SX/25MHz. SX indică faptul ca magistrala de date este de 16 biți.

4).IBM-PC AT 486

Are aceleași caracteristici ca și AT 386 inclusiv 486/SX. 80486 este un microprocesor mai rapid și conține încorporat un coprocesor matematic. De obicei sistemele 486 posedă și memorie cache de 64, 128, sau 256 Kb, dar acest lucru nu este obligatoriu.

5).LAPTOP

Se diferențiază de celelalte calculatoare prin dimensiunea foarte redusă și posibilitatea de a funcționa independent de rețeaua de alimentare cu tensiune (se alimentează cu un acumulator încorporat).

Dimensiunile sale reduse și posibilitatea de a funcționa 3-8 ore, cu energia furnizată de un acumulator încorporat, transformă un LAPTOP într-un computer de voiaj.

Mai există calculatoare avansate de tip APPLE MACKINTOSH care sunt poate chiar mai performante decât IBM-PC dar datorită faptului că au un preț mai ridicat decât IBM-PC sunt mai puțin răspândite.

2.2. REȚELE DE CALCULATOARE

Se disting trei mari categorii de rețele de calculatoare:

*Rețele locale, limitate la o incintă "privată” dezvoltată independent de serviciile publice: LAN (Local Area Network).

*Rețele limitate la aria geografica a unei localități, oraș: MAN (Metropolitan Area Network), viteză redusă de lucru.

*Rețele extinse pe suprafețe imense chiar pe întreg globul: WAN (World Area Network), viteză foarte redusă de lucru.

REȚELE LAN

Practic o rețea locală LAN leagă fizic calculatoarele și perifericele lor în interiorul unei zone geografice limitate. Scopul rețelei este de a proteja între mai mulți utilizatori resurse comune cum ar fi mari unități de disc, imprimante, diverse programe și fișiere.

Din punct de vedere al beneficiarului necesitatea utilizării unei rețele poate fi impărțită în mai multe nivele:

*La nivelul cel mai de jos este schimbul simplu de fișiere, care solicită foarte puțin reteaua. În acest caz utilizatorul apelează un program și datele sunt prelucrate pe un alt calculator. Prelucrările esențiale sunt efectuate local și la sfirșitul acestora datele sunt trimise înapoi prin rețea. La acest nivel nu există partajare de resurse, practic rețeaua fiind folosită ca și în cazul transmisiilor obișnuite prin liniile telefonice.

*La nivel de mijloc utilizarea bazelor de date partajate este necesar un acces permanent la resurse comune. Prelucrările de date sunt modeste în cazul operațiilor de actualizare sau consultare și devin mai serioase în cazul trierilor, indexărilor, tipăririlor de situații complexe, restructurărilor bazei de date. În acest caz rețeaua este folosită din plin, bază de date conținînd informații ce se află pe mai multe calculatoare.

*La nivelul cel mai înalt se află completări de program, calcule științifice, copieri de volume foarte mari de date care pot satura foarte rapid un calculator, nevoia partajării echipamentelor fiind, în acest caz, primordială.

Schema de conectare este definită de topologie. Topologiile cele mai des utilizate sunt: stea, inel, magistrală. Topologiile pot fi fizice (legăturile cablurilor între calculatoare) și logice (modul în care comunică sistemele cuplate în rețea).

Avantajele și dezavantajele topologiilor:

La un moment dat în rețea nu pot să circule mai multe mesaje fără să intre în coliziune și să se distrugă. Pentru a evita acest lucru există un protocol care determină regulile de acces la rețea. Printre protocoalele existente, două sunt cele mai utilizate: jetonul și imobilizarea.

Funcțiile specifice unui program de rețea asigurate de majoritatea produselor sunt următoarele:

*Protejarea fisierelor. Aceasta creează posibilitatea mai multor utilizatori de a lucra în același timp asupra aceluiași fisier.

*Atribuirea dreptului de acees la fișiere;

*Operațiunea de mesagerie pentru programele evoluate

destinate marilor rețele.

*Gestiunea cozilor de așteptare la imprimantă.

TIPURI DE REȚELE LOCALE MAI DES FOLOSITE

1.NETWARE. Este cea mai răspândită rețea. Este un produs al

firmei NOWELL, folosește o arhitectură de tip client-server, fiind o rețea de tip stea care poate să interconecteze mai multe stații de lucru în jurul unui server care gestionează fișiere și mai multe imprimante. Arhitectura client-server oferindu-i un plus de securitate a datelor.

2.IBM Take Ring. Este o rețea cu o topologie de tip inel cu protocol jeton, poate interconecta 260 de stații la 16 Mb/s. Fiecare nod al rețelei conține o unitate de acces multistații care poate accepta până la 8 posturi de lucru. Distanța maxima de interconectare este de 3 km. O altă variantă a rețelei are performanțe mai reduse dar permite interconectarea prin cablu telefonic.

3.ARCNET. Este dezvoltată în anii '70 de societatea DATAPOINT, această rețea era utilizată pentru conectarea propriilor microcalculatoare. A rezistat un timp și pentru microcalculatoare, a devenit una din rețelele cu utilizare mare. Fizic este o rețea arborescentă care asigură transmisii la viteza de 2,5 Mb/Sin bandă joasă, prin cablu coaxial. Distanța maximă între două noduri este de 610 m, iar între două stații de 6,7 km.

4.SERIA ETHERNET. Ethernet este un standard dezvoltat cu mai bine de 10 ani în urmă de firma DIGITAL EQUIPMENT, INTEL și XEROX.

În principal acest standard se caracterizează printr-o rețea cu topologie de tip magistrală care utilizează protocolul CSMA/CD. Multe firme au utilizat acest standard. Dintre cele mai cunoscute de IBM-PC fiind 3COM și BRIDGE COMMUNICATIONS.

Cele mai răspândite tipuri de rețele de calculatoare sunt: ARCNET și cele din SERIA ETHERNET.

2.3. SISTEME DE OPERARE

Sistemul de operare este un ansamblu de programe care se încarcă odată cu pornirea calculatorului. El întreține dialogul cu utilizatorul, gestionează resursele calculatorului, încarcă și lansează alte programe aplicative. Sistemul de operare reprezintă o interfață între utilizator și programele aplicative pe de o parte și resursele calculatorului pe de altă parte.

Motivul principal care impune existența sa constă în faptul că operațiile elementare asupra resurselor calculatorului, din punct de vedere al utilizatorului repezintă sute sau chiar mii de comenzi la nivelul de unitate hardware.

Menirea sistemului de operare este în primul rând de a ascunde toate subtilitățile complicate și inutile și a-i propune o interfață, comanda de lucru. Sistemul de operare mai efectuează și unele funcții suplimentare cum ar fi copierea și listarea fișierelor, încărcarea programelor utilizatorului în memoria operativă și lansarea în execuție, eliberarea memoriei după executarea lor și alte funcții auxiliare.

2.3.1. SISTEMUL DE OPERARE MS-DOS

Sistemul de operare MS-DOS a fost creat în anul 1981 de către firma MICROSOFT de unde și denumirea sa de MICROSOFT-DISK OPERATING SYSTEM. El a fost lansat cu primul calculator de tip IBM-PC. În forma sa inițială (versiunea 1.0), MS-DOS-ul era relativ modest neputând gestiona decât discuri de 5,25” de 330Kb. Dar aproximativ din doi în doi ani au apărut noi versiuni de MS-DOS.

Acestea aveau impusă cerința de a respecta compatibilitatea cu vechile versiuni.

COMPONENTELE DE BAZĂ MS-DOS.

Sistemul de operare MS-DOS este alcătuit din următoarele componente:

*Sistemul de bază de intrare/ieșire (BIOS-Basic Imput Output System), situat în memoria ROM a calculatorului. Destinația BIOS-ului este executarea unora din cele mai simple operații de intrare/ieșire, testarea funcționării memoriei operative și a unităților periferice, stabilirea unor opțiuni ale unităților și ca ultimă operație, predarea controlului încărcătorului sistemului.

*Încărcătorul sistemului de operare este un program foarte scurt înscris pe primul sector al fiecărui disc ce conține sistemul de operare. Funcția acestui program este de a încărca în memorie celelalte două fișiere care fac parte din sistemul de operare MS-DOS: IO.SYS și MSDOS.SYS .

*Fișierele IO.SYS și MSDOS.SYS se încarcă în memorie și rămân încărcate permanent. Fișierul IO.SYS reprezintă o componentă suplimentară a BIOS-ului și execută operații de intrare/ieșire, iar MSDOS.SYS execută celelalte funcții ale sistemului de operare.

*Interpretorul de comenzi MS-DOS. Este un program numit COMMAND.COM ce se află pe același disc cu sistemul de operare și este destinat prelucrării comenzilor introduse de către un utilizator.

*Comenzi externe MS-DOS. Sunt programe instalate pe calculator odată cu sistemul de operare. Aceste programe efectuează unele operațiuni utilitare, de exemplu, formatarea dichetelor, testarea discurilor.

*Drivere de intare/ieșire. Sunt programe speciale care completează sistemul de intare/ieșire MS-DOS, servesc unitățile neprevăzute în BIOS, sau asigură utilizarea nestandardă a unităților existente. Driverele se încarcă în memoria calculatorului odată cu sistemul de operare, iar numele lor se indică în fișierul CONFIG.SYS. Utilizarea driverelor permite conectarea unităților noi la un calculator fără a modifica fișierul de bază MS-DOS.

2.3.2. SISTEMUL DE OPERARE OS/2

Sistemul de operare a fost lansat de firma IBM în aceeasi zi, 2 aprilie 1987 cu microcalculatorul PS/2. OS/2 funcționează pe modele 50, 60 și 80 ale microcalculatorului PS/2 dar nu pe modelul 30 deoarece acesta are la baza microprocesorul 8086, iar sistemul de operare OS/2 necesită o construcție bazată pe microprocesorul 80286 sau 80386.

Unul din cele mai mari avantaje ale sistemului OS/2 este multitaskingul. Fiecărui program i se acordă un interval de timp al unității centrale numit “timelice”, astfel încât execuția programelor se întrețese creând impresia ca rezolvă mai multe programe deodată.

OS/2 păstrează majoritatea comenzilor DOS în ceea ce privește manipularea fișierelor și operațiile cu echipamentele periferice introducând însă și mai multe comenzi noi.

Pentru bazele de date ale sistemului OS/2 s-a preferat un sistem de gestiune a bazelor multiutilizator, bazat pe limbajul SQL (Structured Querry Language), care permite utilizatorului să construiască extrem de ușor propriile aplicații.

Cerințele pieții demonstrează că lansarea sistemului de operare OS/2, în contradicție cu cele așteptate nu a eliminat sistemul de operare MS-DOS, majoritatea specialiștilor lucrând în continuare sub acest sistem.

2.3.3. SISTEMUL DE OPERARE U/micro.

Sistemul de operare U/micro face parte din seria sistemelor românești, realizate de specialiștii de la ITCI. Este un sistem multitasking, multiutilizator, compatibil cu sistemul de operare UNIX V7 al firmei americane AT&T. Este destinat calculatoarelor compatibile IBM-PC / XT / AT, putînd fi instalt pe orice configurație de sistem compatibilă cu acesta.

Sistemul U/micro poate lucra în două moduri:

*Modul independent, se lansează de pe disc flexibil sau disc Winchester.

*Modul bisistem U / DOS, se lansează de sub sistemul MS-DOS, prin încărcarea ca program DOS rezident a nucleului sistem U.

Sistemul este prevăzut cu două posibilități de dezvoltare de programe:

*Cu instrumente proprii: compilator, asamblor, editor de legături, depanator.

*Printr-un mediu de dezvoltare în simulare subsistemul MS-DOS: compilator C-Microsoft, editor de legături MSDOS, biblioteca specială pentru sistem U.

Sistemul poate fi configurat în două moduri:

*Monoutilizator

*Multiutilizator cu 2-3 posturi de lucru, conectate pe liniile seriale.

Sistemul poate fi generat în două variante:

*Versiune dependentă de un hardware specificat

*Versiune independentă de un hardware care utilizează funcțiile BIOS de nivel scăzut și unele caracteristici hard standard.

Din punct de vedere sofware sistemul se compune din:

*Bucle multitasking;

*Utilizator sub sistemul MS-DOS pentru inițierea suporturilor cu structura și încărcarea unui sistem minimal;

*Un număr mare peste 80 de utilitare specifice sistemului de tip UNIX;

*Mediu independent de dezvoltare de programe;

*Mediu de dezvoltare în crass sub sistemul MS-DOS.

2.3.4. SISTEMUL DE OPERARE UNIX

Spre deosebire de alte sisteme de operare, UNIX se bucură de o acceptare unanimă în lumea universitară, fiind folosit frecvent pentru a ilustra aspecte fundamentate ale teoriei sistemelor de operare.

Sistemul a fost permanent îmbunătățit prin aportul studenților de la Berkeley, producându-se mai multe versiuni UNIX BSD pentru sistemul V32 și ulterior pentru seria de calculatoare VAX.

În afara portabilității, sistemul UNIX a promovat mai multe inovații importante. Una dintre ele este conceptul de conductă care permite transmiterea directă a unor date între două procese eliminând astfel fișiere-disc intermediare, pentru a face comunicarea. Consecințele acestui mecanism sunt deosebit de importante. Pe de o parte, servicii relativ complexe pot fi realizate prin compunerea unor funcții simple, implementate ca programe de mici dimensiuni. Pe de altă parte se elimină secțiunile duplicat, care ar apare inerent în aceste programe.

O caracteristică importantă a sistemului UNIX este orientarea evidentă către prelucrarea textelor. De altfel prelucrarea textelor a constituit, alături de dezvoltarea programelor un țel vizat încă din fazele incipiente ale UNIX-ului.

Sistemul de operare UNIX suportă conectarea în rețele de calculatoare și aplicațiile de poștă electronică, transfer de fișiere la distanță, conectarea la noduri îndepărtate, etc.. De la prima aplicație de rețea inclusă în AT&T Version 7, în 1978, și până la implementarea celebrelor protocoale TCP/IP în versiunea U/BSD în 1981, saltul calitativ făcut de realizatori este foarte mare.

În urma trecerii în revistă a acestor sisteme de operare și anume: MS-DOS, OS/2, U/micro, UNIX, am optat pentru sistemul de operare MS-DOS din mai multe motive.

Deși este mai puțin preferat decât alte sisteme de operare cum ar fi UNIX este totuși preferat și de specialiști în primul rând datorită faptului că este cel mai răspândit și mai des utilizat. Aproximativ din doi în doi ani acesta este îmbunătățit. Unele dintre sistemele de operare cum ar de exemplu OS/2 nu funcționează decât pe anumite tipuri de calculatoare personale, în cazul calculatoarelor IBM-PC doar pe modelul 50, 60 și 80.

Mai este preferat și datorită faptului că la noi în țară este unul dintre cele mai accesibile sisteme de operare din punct de vedere financiar fiind punctul forte mai ales acum în momentul trecerii economiei noastre de la economia centralizată la o economie de piață. Dar acest sistem este și foarte bine documentat.

2.4. SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

Sistemele de gestiune a bazelor de date pe scurt SGBD reprezintă sisteme informatice specializate în stocarea și prelucrarea unui volum mare de date în rezolvarea problemelor de primul tip din clasificarea anterioară. Termenul “Baza de date” se va referi la datele de prelucrat, la modul de organizare a acestora pe suportul fizic de memorat iar termenul de “gestiune” se va referi la acțiunea de memorare și prelucrare a acestor date.

Un SGBD trebuie să asigure următoarele funcțiuni elementare referitoare la bazele de date:

*Definirea bazei de date;

*Introducerea datelor;

*Modificarea unor date existente în baza de date;

*Ștergerea unor date ;

*Integrarea bazei de date, extragerea, informațiilor stocate în aceasta;

*Generare de rapoarte.

Apariția sistemelor electronice de memorare, a discului magnetic în special, a dus la o nouă etapă în dezvoltarea SGBD-urilor, caracterizată în principal prin :

*Separarea nivelului logic de cel fizic, realizându-se o independență logică a datelor;

*Alături de accesul secvențial, apariția accesului direct acesta având ca efect imediat o creștere spectaculoasă a timpului de acces la date;

*SGBD-urile sunt pervăzute cu primele utilitare încorporate, cum ar fi generatoarele de rapoarte și de tabele;

*Apar și primele tehnici de selectare, grupare și prelucrare a informațiilor.

Apariția și răspândirea rețelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea într-o nouă direcție a SGBD-urilor acestea căpătând un caracter multiutilizator. De asemenea au apărut baze de date distribuite, care reprezintă baze de date logic inegrate, dar fizic distribuită pe mai multe sisteme de calcul. Utilizatorul unei asemenea baze de date o vede ca pe o bază unică compactă.

De asemenea mediile SGBD-urilor au fost pervăzute cu generatoare speciale (de rapoarte, de etichete, etc.), care tind să înlocuiască programarea cu utilizarea unor utilitare speciale încorporate în mediu.

O altă facilitate nouă prevăzută în SGBD-urile moderne se referă la o tehnică de integrare a bazelor de date. Această tehnică numită SQL (Structured Query Language), este de fapt un limbaj neprocedural pentru integrarea bazelor de date.

Ca direcții de dezvoltare a SGBD-urilor în viitorul apropiat se prevăd:

*Limbaje de programare orientate pe obiecte în cadrul SGBD-urilor;

*Baze de obiecte în sensul de date stocate în acestea vor fi imagini, sunete și diverse alte obiecte complexe, cuprinse toate în conceptul general de multimedia;

*Interfețe cât mai prietenoase, grafice orientate pe obiecte.

dBASE IV

Este cel mai nou membru din familia de programe de gestiune a bazelor de date dBASE a firmei ASTHON-TATE. Este o unealtă puternică pentru gestiunea datelor. Pot fi memorate, asociate, manipulate și regăsite eficient și în timp scurt cantități mari de informații. Se pot reordona înregistrările sau se pot afișa doar înregitrările care satisfac anumite criterii.

Cu dBASE IV se poate lucra în două moduri diferite dar complementare: mod orientat pe comenzi sau mod orientat pe meniuri.

Una din principalele noutăți aduse de dBASE IV este centrul de control (Control Center). Acesta este un ecran cu șase panouri fiecare corespunzând unui alt tip de operații. Tot ceea ce se face din centrul de control este organizat și înregistrat într-un fișier catalog.

Alte noutăți aduse de sistemul dBASE IV sunt:

*Sistem de ajutor perfecționat, furnizează un talon de conținut cu nivele variate și specifice, pentru simplificarea căutării informațiilor asociate;

*Compilarea programelor, programele sunt mai întâi compilate și după aceea executate. Efectul este creșterea considerabilă a vitezei de execuție;

*Îmbunătățirea generatorului de rapoarte. Aspectele noi sunt remarcabile:

-un spațiu de lucru definit pe secțiuni;

-un antet și sfirșit de pagină;

-un acces îmbunătățit la funcțiile de tipărire cu diferite tipuri de caractere;

-tehnici evoluate pentru deplasarea și copierea de formate de câmpuri;

*Gestiunea indecșilor multipli dBASE IV memorează toți indecșii într-un fișier purtând un nume identic cu al bazei de date corespunzătoare. Când baza de date este deschisă fișierul index este automat acționat și toți indecșii pot fi actualizați la eventualele modificări în baza de date.

*Modul de lucru BROWSE și EDIT este îmbunătățit.

*Versiunea dBASE IV introduce variabile de sistem care sunt parametri ce conturează forma ieșirilor pe ecran și imprimantă.

*Bazele de date dBASE IV conțin numere zecimale reprezentate în virgula flotantă.

*Limbajul de manipulare și integrare a datelor îmbunătățit.

*Limbajul SQL implementat pentru integrarea bazei de date, permițând astfel importante asocieri de date între sisteme diferite.

*Câmpurile memo sunt mai ușor de administrat față de versiunile precedente.

*Valori limită crescute:

-o bază de date individuală poate reuni mai multe fișiere;

-se pot deschide simultan până la 99 de fișiere dintre care 10 pot fi baze de date;

-o singură înregistrare poate conține până la 255 câmpuri;

-valoare simplificată a variabilelor de numere a crescut la 500 cu posibilități de creștere până la 15000;

*dBASE IV permite definirea funcțiilor utilizator.

*Se pot utiliza tablouri unidimensionale și bidimensionale de variabile de memorie.

*Fișiere cu extrageri, aceste fișiere conțin din bazele de date înregistrări care satisfac anumite condiții. În procesul de creare, în mod ecran, a acestor fișiere se pot face legături între bazele de date.

PARADOX

Este un sistem de gestiune de baze de date relaționale, fiind produs de firma BORLAND INTERNAȚIONAL INC. din SUA.

Paradox este un frate mai isteț între alți frați mai deștepți cum ar fi: dBASE, FOX PRO, VIP, CLIPPER, etc., cunoscuți și în țară la noi.

Câteva din principalele avantaje oferite de acest SGBD sunt:

*lucrul destul de ușor pentru un neinformatician (se realizează cu modul de lucru neimediat);

*ușurința de a genera o aplicație (se realizează cu ajutorul generatorului de programe);

*posibilități de integrare complexe a bazelor de date;

*posibilități moderne de întreținere și de actualizare a unei baze de date.

Dintre principalele dezavantaje am putea aminti rezervarea de spații conform lungimii declarate a câmpului indiferent dacă câmpul efectiv este mai mic, deci se pierde spațiu pe disc.

Caracteristici PARADOX

-o tabelă poate conține pînă la două miliarde de înregistrări;

-fiecare înregistrare poate fi de până la 4000 de caractere;

-o tabelă poate conține până la 255 de câmpuri;

-un câmp poate avea până la 255 caractere;

-o tabelă poate avea 15 formate și 15 rapoarte asociate.

FOX PRO

Fox Pro este un sistem de gestiune a bazelor de date relațional dezvoltat de firma FOX SOFTWARE. Față de versiunile anterioare FoxBase Plus și Fox Pro 1.0, prezintă o serie de îmbunătățiri de substanță, iar în comparație cu concurenții săi direcți dBASE IV și PARADOX 3.5 se menține în frunte ca performanțe.

Principalul atu al Fox Pro față de dBASE IV este dat de viteza de lucru mult superioară în unele operații Fox Pro fiind de peste o sută de ori mai rapid decât concurentul său direct. Obținerea acestei viteze este dată și de folosirea unei tehnologii speciale de optimizare a interogării bazelor de date, tehnologia RUSHMORE, efecte deosebite obținându-se mai ales în cazul cesiunii extinse a produsului.

Sunt prevăzute cu o serie de instrucțiuni SQL suplimentare. Tot pe linia integrării bazelor de date Fox Pro este prevăzut cu RQBE (Relational Query By Example) constând într-o metodă de consultare a bazelor de date prin intermediul unui exemplu.

Metodele de indexare sau diversificat, programatorul având acum la dispoziție trei tipuri de indexuri: simplu, compus și compact.

În mediul Fox Pro 2.0 sunt încorporate o serie de utilitare foarte folositoare programatorilor, cum ar fi:

*Filer-pentru gestiunea fișierelor pe disc;

*Calculator-un calculator de buzunar;

*ASCII Chart-o tabelă cu coduri ASCII,etc..

Generatorul de rapoarte prezintă de asemenea o serie de îmbunătațiri la fel și generatorul de ecran și cel de meniuri.

Toate aceste caracteristici și multe altele fac din acest SGBD un puternic instrument software, la îndemâna tuturor utilizatorilor care lucrează sau intenționează să lucreze în domeniul bazelor de date.

CLIPPER

Pachetul de programe CLIPPER, realizat de firma NANTUKET Co. este un mediu de dezvoltare complet care folosește un limbaj derivat din arhicunoscutul dBASE al firmei ASHTON-TATE. El poate fi folosit pe calculatoare personale compatibile IBM-PC, lucrând sub sistemul de programe PC/MS-DOS versiunea 2.0 sau ulterioare. CLIPPER este un mediu de dezvoltare de tip compilativ.

Prin aceasta producătorul a încercat să depășească inconvenientele cunoscute ale modului de lucru interpretativ și anume:

*viteza scăzută de lucru;

*neprotejarea fișierelor sursă ale aplicațiilor;

*nevoia de a însoții aplicația, la beneficiar, de interpretor sau cel puțin de o bibliotecă de module pentru execuție.

În afara sistemului de operare și a unui minim de echipamente CLIPPER necesită numai ajutorul unui editor de texte pentru introducerea programelor sursă. În rest el conține tot ceea ce este necesar realizării unor aplicații complexe și performante:

-un compilator care traduce programele sursă în cod obiect;

-un editor de legături care transformă codul obiect în programe executabile prin punerea împreună a modulelor obiect și înglobarea unor module din bibliotecile sistem sau utilizator;

-un set de programe utilitare care sunt programe ajutătoare folosite în diverse scopuri ca: depanarea programelor, crearea bazelor de date și a fișierelor index, generarea formulelor pentru descrierea rapoartelor și etichetelor, etc.;

-trei biblioteci de funcții.

În urma trecerii în evidență a acestor SGBD-uri am ales acest sistem de gestiune a bazelor de date, adică Fox Pro, din mai multe motive:

-Fox Pro este mai rapid, în efectuarea unor operații, el fiind chiar de 100 de ori mai rapid datorită faptului că folosește o tehnologie de optimizare RUSHMORE, care este unică fiind utilizată doar de Fox Pro.

-Fox Pro are sistemul integral de dezvoltare de aplicații mult mai bine perfecționat decât la celelalte sisteme de gestiune, aici referindu-ne la generatoare: de ecrane, de rapoarte, de etichete, de filtre, de meniuri.

Generatoarele generează cod la un nivel de perfecțiune al unui programator experimentat.

Prin folosirea acestor generatoare specialiștii, și nu numai ei economisesc din timpul alocat alcătuirii unui program, timp care poate fi folosit ulterior la aspectele constructive. Acestea permit o întreținere comodă a aplicației.

Dar în tabelul de mai jos vom mai prezenta câteva din motivele pentru care a fost ales acest Sistem de Gestiune a Bazelor de Date:

CAPITOLUL 3

MODUL DE CALCUL AL SALARIILOR

Pentru calculul salariilor sunt necesare o serie de documente care trebuiesc completate manual.

Documentele de care are nevoie un contabil pentru calculul salariilor sunt:

*listă de avans-utilizată pentru plata chenzinei I;

*stat de salarii-document necesar pentru plata chenzinei a II-a;

*fișe de evidență a salariilor – pentru stabilirea drepturilor de salarii individuale în fiecare lună;

*condica de prezență;

*foaie colectivă de prezență.

În calculul salariilor se pornește de la Fișa de evidență a salariilor, Condica de prezență sau Foaie colectivă de prezență din care contabilul care întocmește documentele pentru plată adună datele privind numărul de zile lucrate în luna în curs, numărul de zile de concediu de odihnă, concediu medical, concediu fără plată, absențe nemotivate, ore suplimentare, etc.. Toate acestea făcându-se manual și luând foarte mult din timpul de lucru al contabilului, în timp ce în cazul informatizării acestui domeniu aceste date sunt luate automat din baza de date corespunzătoare în care datele au fost introduse anterior.

În urma acestor operații contabilul trece la încheierea listei de avans sau statului de salarii care se întocmesc tot manual. Pentru statul de plată contabilul are nevoie de unele date cum ar fi:

*numele;

*salariul de bază sau negociat – extras din Fișa de evidență a salariilor;

*datele extrase din Fișa de evidenta a salariilor, Foaia colectivă de prezență, Condica de prezență.

După care se trece la calculul efectiv al salariului și datele ce trebuie calculate sunt:

*sporul de vechime – care este un procent aplicat salariului negociat;

*impozitul – care tot un procent aplicat dar salariului brut;

*tot salariului brut se aplică un procent de 1% care reprezintă contribuția la fondul de somaj;

*se mai aplică și 3% – reprezentând pensie suplimentară.

Pentru calculul salariilor mai trebuie avut în vedere:

-CAR-ul ;

-Rate CEC;

-Rate chirii.

Dar cu ajutorul acestui program de evidență a personalului și calcul al salariilor, un contabil își poate reduce considerabil timpul de muncă și efortul fizic deoarece este scutit de efortul culegerii tutror datelor și calculării sumelor enumerate mai sus, dar și pe cele pe care le vom enumera mai jos, și întocmirii documentelor necesare.

În urma acestor calcule se trece la calculul efectiv al salariului personalului și anume:

-la început se vor aduna sumele:

*salar negociat sau de bază;

*diferitele sporuri;

*diferite indemnizații;

rezultând un total salar brut, din care se vor scădea toate reținerile pentru:

*avans-chenzina I;

*impozit;

*contribuția la fondul de șomaj 1%;

*pensie suplimentară 3%;

*CAR;

*rate chirii;

*rate CEC;

*alte rețineri;

rezultând un rest de plată.

În urma întocmirii statelor de plată se trece la întocmirea Fișei de evidență a salariului, lucru care nu este necesar în cazul folosirii calculatorului personal, care prin programul personal-salarizare poate înmagazina toate datele până la 12 luni scutind contabilul să caute, în diferite dosare, datele de care are nevoie.

CAPITOLUL 4

PREZENTAREA APLICAȚIEI DE

PERSONAL – SALARIZARE

4.1. Reprezentarea datelor

Printr-un fișier se înțelege o grupare sau colecție de date din punct de vedere al semnificației lor și al modului lor de prelucrare.

Principalele tipuri de fișiere folosite în programul de evidență a personalului și calcul al salariilor sunt: fișiere de baze de date (DATABASE).

Pentru funcționarea programului a fost necesară creerea a patru mari categorii de baze de date:

*PONTAJ.DBF;

*PERSONAL.DBF;

*NR_ZI.DBF;

*TR_IM.DBF.

În continuare vom lua aceste fișiere și le vom descrie mai pe larg.

Fișiere “PONTAJ.DBF”

Prin această bază de date se încearcă păstrarea datelor necesare pentru calculul salariilor. Totodată aceasta bază de date a fost creată și pentru a sta la baza creerii unor rapoarte.

Fișierul PONTAJ mai corect spus fișierele PO_1 (,…,PO_12) adică ele au fost concepute în acest mod pentru a se putea arhiva datele pe o perioada de 12 luni și aceste date se referă la:

*nr. secție;

*nr. ordine (în cadrul secției);

*nume și prenume;

*salariu negociat;

*spor de vechime (exprimat în %);

*nr.de zile lucrate;

*concediu fără plată;

*absențe nemotivate;

*concediu de odihnă;

*cocediu medical;

*spor de noapte (exprimat în %);

*indemnizație de conducere;

*spor de vechime;

*spor ore suplimentare;

*spor ore noapte;

*indemnizații concediu de odihnă;

*indemnizații concediu medical;

*spor toxicitate;

*premii;

*impozit;

*CAS;

*fond de șomaj;

*sănătate;

*avans;

*avans concediu de odihnă;

*rate CEC;

*rate chirii;

*rate CAR;

*alte rețineri.

Fisierul “PERSONAL.DBF”

Fișierul “PERSONAL” a fost creat cu scopul, efectiv, de a înmagazina datele personale ale angajaților necesare conducerii pentru a putea cunoaște în orice moment numărul de salariați ai intreprinderii, structurați pe secții dar totodată putându-se obține și numărul total de salariați din întreaga unitate.

Dar datele introduse în acest fișier pot fi utilizate în cunoașterea personalului și apelarea lui în caz de necesitate chiar și în afara orelor de lucru, în cazul unor specialiști de înaltă calificare. Datele mai pot fi utilizate și în efectuarea unor liste care să cuprindă informațiile privind zonele de proveniență, adică domiciliul personalului și multe alte operații.

Această bază de date are următoarele câmpuri:

număr secție;

număr ordine;

nume și prenume;

localitate;

adresa;

– telefon;

data nașterii.

Fișierele “NR_ZI.DBF”

Și aceste fișiere ca și cele de PONTAJ au fost create pentru a se avea o evidență clară a numerelor de zile lucrătoare pentru fiecare lună. Aceste fișiere au doar câte o singură înregistrare care va conține:

număr lună;

număr zile lucrătoare.

Fișiere “TR_IM.DBF” (Tranșe de impozitare)

Ca și fișierele de PONTAJ și NR_ZI și acesta a fost creat pentru a se putea stoca informațiile pe o perioadă de 12 luni, deși aceste date nu se schimbă lunar, au fost create 12 fișiere pentru a se putea face mai ușor apelul din programul care utilizează aceste date, pentru calculul impozitului pe venit pentru fiecare salariat al unității.

Fișierele tranșe de impozitare au doar trei câmpuri și anume:

până la;

inițial;

procent.

4.2. INTRĂRI – IEȘIRI

Prin intrări – ieșiri se întelege ferestrele prin care utilizatorul poate introduce date în diferitele baze de date utilizate în cadrul unui program respectiv, rezultatele obținute care pot fi afișate pe monitorul calaculatorului sau la imprimantă ori pe alte dispozitive periferice de ieșire: unități de disc, etc.. Aceste intrări – ieșiri se referă la ecrane, lucrul cu ecrane, la controlul culorilor în Fox Pro, la ferestre, la meniuri.

a).Ecrane.

Ecranele au menirea de a da posibilitatea de a introduce cu ușurință datele necesare. Fox Pro oferă facilități deosebite de realizare a programelor de introducere a datelor ele constituindu-se într-o unealtă foarte puternică în mâna unui utilizator priceput.

Ecranele întâlnite în cadrul programului de evidență a personalului și calcul al salariilor sunt:

*ecranul “IMPOZIT” prin care utilizatorul poate introduce înregistrări în baza de date: “Tranșe de Impozitare”.

Structura ecranului este:

*ecranul “NR_ZILE” este utilizat în cadrul programului pentru a se introduce numărul lunii și numărul de zile lucrătoare din luna respectivă.

Ecranul are următoarea configurație:

*ecranul “PRESONAL” este un ecran folosit pentru introducerea datelor în baza de date cu același nume.

Datele introduse fiind cele de mai jos:

*ecranul “PONTAJ” este și cel mai important pentru calculul salariilor dintre toate ecranele deoarece prin intermediul său se introduc în baza de date, informații de natura celor prezentate în imaginea de mai jos:

Toate aceste ecrane conțin un set de două decanșatoare care au rolul de a abandona înregistrarea curentă sau de a salva noile înregistrări, acestea fiind: < Abandon > respectiv < Salvare >.

*ecranul “SALUT” prin acest ecran se are în vedere anunțarea utilizatorului asupra programului care a fost lansat în execuție stabilindu-se totodată prin această fereastră și luna cu care se va lucra.

Ecranul este:

b). Rapoarte.

Prin construirea acestor rapoarte Fox Pro pune la dispoziția utilizatorului un instrument eficient de stabilire a modului în care vor fi așezate sau tipărite informațiile.

Toate aceste rapoarte au fost construite tabelar urmând ca pentru fiecare secție să se imprime pe câte o pagină nouă, iar la sfârșitul ultimei liste să apară totalul general pe unitate.

Rapoartele utilizate în cadrul acestui program se referă la state de salarii, centralizator state de salarii, fluturași, avansuri, rate CEC, rate chirii, rate CAR.

În cele ce urmează încercăm să exmplificăm aceste rapoarte .

1. STATE DE PLATĂ

Acest raport se bazează pe datele din baza de date “PONTAJ” și rezultatul declanșării acestuia va fi:

DATA 07/05/95 STAT PLATĂ Page.1

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

|TARIF.|V| N| P|CFP|A| CO | B | SUPL. | CONC. | PREMII |TOTAL| BRUT |

===========================================================

REȚINERI |–––––––––––––––––––––––-|

===========================================================

NUMĂR SECȚIE

================================================================

| | | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

––––––––––––––––––––––––––––––––––––

| 0 | 0 | 0 | 0| 0 | 0| 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

––––––––––––––––––––––––––––––––––––

SEMNĂTURA | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | REST |

| 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

================================================================

TOTAL STAT DE PL. | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

––––––––––––––––––––––––––––––––––––

| 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

––––––––––––––––––––––––––––––––––––

| 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | REST |

| 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

================================================================

ÎNTOCMIT ȘEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

DATA 07/05/95 STAT PLATĂ Page.2

––––––––––––––––––––––––––––––––––

|TARIF.|V N |P|CFP| A | CO | B | SUPL. | CONC. | PREMII |TOTAL|BRUT |

===========================================================

REȚINERI |–––––––––––––––––––––––|

===========================================================

NUMĂR SECȚIE 1

===========================================================

|2 |Popan Vasile | 64974 | 11695 | 67854 | 0 | 0 | 0 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

|65748|18| 25| 21| 0 | 0 | 0 | 0 | 20098 | 0 | 0 | 164621 |164621|

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

SEMNĂTURA | 32153 | 345 | 40000 | 6580 | 3456 | REST |

| 3245 | 6578 | 0 | 658 | 0 | 71606|

===========================================================

TOTAL STAT DE PL | 64974 | 11695 | 67854 | 0 | 0 | 0 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 20098 | 0 | 0 | 164621| 64621 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 32153 | 345 | 40000 | 6580 | 3456 |REST |

| 3245 | 6578 | 0 | 658 | 0 | 71606|

==========================================================

ÎNTOCMIT ȘEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

DATA 07/05/95 STAT PLATĂ Page.3

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

|TARIF.|V| N |P|CFP|A| CO | B | SUPL. | CONC. | PREMII |TOTAL|BRUT |

===========================================================

REȚINERI |–––––––––––––––––––––––- |

===========================================================

NUMĂR SECȚIE 2

===========================================================

|1 |Bărbuș Diana | 65016 | 13003 | 0 | 0 | 0 | 0 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

|65783|20| 0| 21| 0 |0 | 21 | 0 | 0 | 78019 | 0 |156038 |156038 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

SEMNĂTURA | 30224 | 758 | 0 | 5674 | 4536 |REST |

| 3254 | 6587 | 35000 | 876 | 0 | 69129 |

===========================================================

|1 |Cosma Maria | 38670 | 8121 | 0 | 0 | 0 | 7568 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

|54789 |21| 0| 15| 0 | 2| 0 | 5 | 0 | 0 | 0 | 46791 | 54359|

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

SEMNĂTURA | 8740 | 345 | 30000 | 7854 | 3426 |REST |

| 2345 | 6457 | 0 | 657 | 0| -5465|

===========================================================

|3 |Mara Adi | 4389 | 966 | 88 | 66 | 0 | 9 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 4444|22| 25| 21| 0| 0 | 0 | 1 | 88 | 0 | 111 | 5708 | 5717|

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

SEMNĂTURA | 286 | 2 | 33 | 55 | 77 |REST |

| 2 | 22 | 44 | 666 | 8 | 4411|

===========================================================

TOTAL STAT DE PL| 108075 | 22090 | 88 | 66 | 0 | 7577|

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 88 | 78019 | 111 | 08537 |216114|

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 39250 | 1105 | 30033 | 13583 | 8039 |REST

| 5601 | 13066 | 35044 | 2199 | 8 | 68075|

===========================================================

ÎNTOCMIT ȘEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

2.CENTRALIZATOR STAT DE PLATĂ

Centralizatorul stat de plată are menirea să listeze un tabel care va conține toate statele de plată defalcat pe secții și pe total intreprindere.

Prin realizarea acestui raport se urmărește cunoașterea sumelor necesare, ce trebuie alocate pentru salarii pe secții și pe întreaga intreprindere, fiind obținute foarte rapid, fără a mai necesita calcule manuale.

Și acest raport are aceeași construcție ca și statul de plată.

CENTRALIZATOR-STAT DE PLATĂ

===========================================================

|–––––––––––––––––––––––––––––––––|

===========================================================

| REȚINERI |––––––––––––––––––––––––––-|

===========================================================

|TOTAL SEC.:1 | 64974 | 11695 | 67854 | 0 | 0 | 0 |

|–––––––––––––––––––––––––––––––––|

| | 20098 | 0 | 0 | 164621 | |164621 |

|–––––––––––––––––––––––––––––––––|

| REȚINERI | 32153 | 345 | 40000 | 6580 | 3456 |REST PL |

| | 3245 | 6578 | 0 | 658 | 0 | 71606 |

===========================================================

|–––––––––––––––––––––––––––––––––|

===========================================================

| REȚINERI |––––––––––––––––––––––––––|

===========================================================

|TOTAL SEC.2 | 108075 | 22090 | 88 | 66 | 0 | 7577 |

|–––––––––––––––––––––––––––––––––|

| | 88 | 78019 | 111 | 208537 | 216114 |

|–––––––––––––––––––––––––––––––––|

| REȚINERI | 39250 | 1105 | 30033 | 13583 | 8039 | REST PL.|

| | 5601 | 13066 | 35044 | 2199 | 8 | 68075 |

===========================================================

|TOTAL GEN. | 173049 | 33785 | 67942 | 66 | 0 | 7577 |

|–––––––––––––––––––––––––––––––––|

| | 20186 | 78019 | 111 | 373158 | 380735 |

|–––––––––––––––––––––––––––––––––|

| | 71403 | 1450 | 70033 | 20163 | 11495 | REST PL.|

| | 8846 | 19644 | 35044 | 2857 | 8 | 139681 |

===========================================================

ÎNTOCMIT SEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

3.FLUTURAȘI

Datorită faptului că salariile au devenit în ultima perioadă din ce în ce tot mai mult secrete am construit un raport care va scoate la imprimantă niște fluturași pentru avans și pentru salar(chenzina a II-a)

Construcția acestor fluturași va fi:

DATA 04/07/95 Page 1

===========================================================

|2|Popan Vasile | 64974 | 11695 | 67854 | 0 | 0 | 0 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 65748 | 18 | 25 | 21 | 0 | 0 | 0 | 0 | 20098 | 0 | 0 | 164621 | 164621 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 32153 | 345 | 40000 | 6580 | 3456| REST|

| 3245 | 6578 | 0 | 658 | 0 |71606|

===========================================================

|1 |Bărbuș Diana | 65016 | 13003 | 0 | 0 | 0 | 0 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 65783 | 20 | 0 | 21 | 0 | 0 | 21 | 0 | 0 | 78019| 0 | 156038 | 156038 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 30224 | 758 | 0 | 5674 | 4536|REST|

| 3254 | 6587 | 35000 | 876| 0 |69129|

===========================================================

|1 |Cosma Maria | 38670 | 8121 | 0 | 0 | 0 | 7568|

–––––––––––––––––––––––––––––––––

| 54789 | 21 | 0 | 15 | 0 | 2 | 0 | 5 | 0 | 0 | 0 | 46791 | 54359 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––

| 8740 | 345 | 30000 | 7854 | 3426 |REST|

| 2345 | 6457 | 0 | 657 | 0 |-5465|

===========================================================

|3 |Mara Adi | 4389 | 966 | 88 66 | 0 | 9 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 4444 | 22 | 25 | 21 | 0 | 0 | 0 | 1 | 88 | 0 | 111 | 5708 | 5717 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

|286 | 2 | 33 | 55 | 77|REST|

| 2 | 22 | 44 | 666 | 8 |4411 |

===========================================================

4.AVANS

Prin activarea acestui raport utilizatorul va obține un tabel care va conține toți salariații intreprinderii împreună cu sumele ce li se cuvin la prima chenzină.

Structura acestui tabel va fi:

<< SC ABC >>

STAT DE PLATA-AVANS LUNA A II -A

===========================================================

|NR. |NR | NR | NUME | AVANS | AVANS |

|CRT. | S | O | PRENUME | EFECTIV | CONCEDIU |

===========================================================

| 1 | 1 | 2 | Popan Vasile | 40000 | 0 |

===========================================================

| TOTAL SECȚIE 1 | 40000 | 0 |

===========================================================

|NR. |NR | NR | NUME | AVANS | AVANS |

|CRT. | S | O | PRENUME | EFECTIV | CONCEDIU |

===========================================================

| 2 | 2 | 1 | Bărbus Diana | 0 | 35000 |

| 3 | 2 | 1 | Cosma Maria | 30000 | 0 |

| 4 | 2 | 3 | Mara Adi | 33 | 44 |

===========================================================

| TOTAL SECȚIE 2 | 30033 | 35044 |

===========================================================

| TOTAL GENERAL | 70033 | 35044 |

===========================================================

ÎNTOCMIT ȘEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

5. RATE_CEC

Acest raport se referă la salariații care au datorii față de cec, raportul fiind:

<< SC ABC >>

RATE _ CEC

LUNA___________

===========================================================

| NR | NR | NR | NUME | RATE_CEC |

| CRT | S | O | PRENUME | |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 1 | 1 | 2 | Popan Vasile | 6580 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| TOTAL SECȚIE 1 | 6580 |

===========================================================

| NR | NR | NR | NUME | RATE_CEC |

| CRT | S | O | PRENUME | |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 1 | 2 | 1 | Bărbus Diana | 12254 |

| 2 | 2 | 1 | Cosma Maria | 20108 |

| 3 | 2 | 3 | Mara Adi | 20163 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| TOTAL SECȚIE 2 | 13583 |

===========================================================

=========================================================== | TOTAL GENERAL | 20163 |

===========================================================

ÎNTOCMIT ȘEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

6.RATE_CHIRII

Permite utilizatorului să cunoască lista salariaților care au de achitat chirii față de stat sau alte unități, pentru locuințele în care domiciliază.

Acesta va fi:

<< SC ABC >>

RATE _ CHIRII

LUNA____________

===========================================================

| NR | NR | NR | NUME | RATE CHIRII |

| CRT | S | O | PRENUME | |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 1 | 1 | 2 | Popan Vasile | 658 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| TOTAL SECȚIE NR 1 | 658 |

===========================================================

| NR | NR | NR | NUME | RATE CHIRII |

| CRT | S | O | PRENUME | |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 1 | 2 | 1 | Bărbus Diana | 1534 |

| 2 | 2 | 1 | Cosma Maria | 2191 |

| 3 | 2 | 3 | Mara Adi | 2857 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| TOTAL SECȚIE NR 2 | 2199 |

===========================================================

| TOTAL GENERAL | 2857 |

===========================================================

7.RATE_CAR

Acest raport oferă posibilitatea de a crea o listă cu membrii CAR și sumele cu care cotizează și eventual sumele ce trebuie restituite.

Structura listei se poate vedea în figura alăturată:

<< SC ABC >>

RATE _ CAR

LUNA______________

===========================================================

| NR | NR | NR | NUME | RATE CAR |

| CRT | S | O | PRENUME | |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 1 | 1 | 2 | Popan Vasile | 3456 |

=========================================================== |TOTAL SECȚIE NR 1 | 658 |

===========================================================

| NR | NR | NR | NUME | RATE CAR |

| CRT | S | O | PRENUME | |

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

| 1 | 2 | 1 | Bărbus Diana | 7992 |

| 2 | 2 | 1 | Cosma Maria | 11418 |

| 3 | 2 | 3 | Mara Adi | 11495 |

===========================================================

| TOTAL SECȚIE NR 2 | 2199 |

===========================================================

| TOTAL GENERAL | 2857 |

===========================================================

ÎNTOCMIT ȘEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

4.3. Meniuri

Meniul reprezintă un element Fox Pro prin care se oferă utilizatorului posibilitatea selectării unei anumite opțiuni, dintr-o mulțime finită de opțiuni posibile, afișată pe ecran total sau parțial urmând ca în funcție de selectarea făcută să se declanșeze anumite acțiuni corespunzătoare opțiunii alese.

Meniurile Fox Pro dau acestui mediu și acestui limbaj o putere deosebită atât datorită eficienței și comodității cu care se lucrează cu aceste elemente, cât și datorită aspectului deosebit de plăcut pe care împreună cu ferestrele îl oferă programelor de aplicații și mediul Fox Pro.

Un meniu este format dintr-o “bară a meniului” și mai multe “submeniuri”. Bara conține la rândul ei mai multe opțiuni denumite “opțiuni bară”, fiecăruia dintre acestea putându-i-se atașa un submeniu. Fiecare submeniu este format la rândul lui din opțiuni.

Opțiunile bară ale programului de evidență a personalului și calcul al salariilor sunt:

1. Opțiunea bară “RAPOARTE”

Prin selectarea opțiunii bară “RAPOARTE” și apoi prin alegerea unei opțiuni din submeniu utilizatorul poate efectua diferite operații.

Structura submeniului atasat opțiunii bară “RAPOARTE” este prezentată în figura de mai jos:

Prin apăsarea tastei calde S‚ sau cu ajutorul mouse-ului sau cu ajutorul săgeților sus – jos se poate selecta din submeniu “Stat de plată”. Prin această alegere utilizatorul va putea să obțină un stat de plată, pentru personalul angajat în intreprindera respectivă.

Opțiunea “Centralizator stat de plată” are menirea ca prin selectarea sa să listeze la imprimantă sau pe monitor un centralizator al statelor de plată.

Prin selectarea opțiunii “Fluturași” utilizatorul va obține niște chitanțe care se vor elibera salariaților în momentul decontării salariilor.

Prin alegerea opțiunii “Avans” se va obține o listă cu salariații intreprinderii și avansurile ce li se cuvin.

Opțiunea “Rate_CEC” listează un tabel cu salariații datori la CEC.

“Rate_chirii” permite utilizatorului să listeze salariații care trebuie să plătească chirii.

Opțiunea “Rate_CAR” oferă posibilitatea de a crea o listă cu salariații membrii CAR.

“TERMINARE” la această opțiune utilizatorul trebuie să fie foarte atent când o alege deoarece prin selectarea acestei opțiuni utilizatorul consideră ca a terminat lucrul cu acest program urmând ca acest program să fie închis.

Prin această opțiune se închid toate ferestrele, fișierele, se șterge ecranul și se revine în meniul principal al sistemului de gestiune al bazelor de date Fox Pro.

2. Opțiunea bară “SECȚIUNEA”

Este o altă opțiune a programului de evidență a personalului și calcul al salariilor și are următoarea constituție:

Prin selectarea acestei opțiuni bară și apoi a unei opțiuni din submeniu se pot executa diferite operații:

-opțiunea “Date personal” -aceasta se referă la actualizarea datelor personale ale salariatilor. Aceste date sunt necesare și utile pentru cunoașterea tuturor persoanelor care își desfășoară activitatea în unitatea respectivă pentru evidența acestora în ordine alfabetică a nummelui, după localitățile de unde provin. Datele introduse de către utilizator se pot abandona prin declanșatorul <Abandon> sau pot fi salvate printr-un declanșator <Salvare>. După care tastând Ctrl+END se iese din fereastră.

-opțiunea “Pontaje” această opțiune deschide baza de date cu același nume corespunzatoare lunii pentru care se introduc datele și se referă la o evidență concretă a personalului unității, împreună cu toate datele necesare calculării salariilor. În cadrul acestui tip de fișier utilizatorul poate arhiva pe o perioadă de 12 luni datele introduse în memoria calculatorului și salvate.

-opțiunea “NR_ZILE” se alge pentru a putea stabili numărul cu care se va lucra și numărul de zile lucrătoare din luna respectivă având posibilitatea arhivării acestor fișiere pe o perioadă de 12 luni.

-opțiunea “Impozit” deschide baza de date cu același nume pentru luna în curs, introduce tranșele de impozitare pentru diferitele nivele ale salariilor, tranșe folosite la calculul impozitului pe venit al salariaților.

3. Opțiunea bară “ACTUALIZARE”

Această opțiune permite utilizatorului, ca în cazul unei schimbări a datelor referitoare la tranșele de impozitare, la datele personale, la pontajele care se întocmesc să poată să modifice înregistrările.

Structura opțiunii bară “Actualizare” va fi prezentată în figura de mai jos:

-opțiunea “Alegere” permite utilizatorului să selecteze înregistrarea dorită, pe care trebuie să o modifice.

-opțiunea “Adăugare” prin alegerea ei uitlizatorul va obține de la sfirsitul fisierului ales o înregistrare goală în care poate introduce noi date.

-opțiunea “Ștergere” prin selectarea acestei opțiuni uitlizatorul va putea șterge o înregistrare din baza de date curentă în urma poziționării cursorului pe înregistrarea dorită.

4. Comanda “ <+> ”

Este o comandă care permite deplasarea cursorului la înregistrarea următoare și tot odată în cazul ajungerii la sfirșitul fișierului utilizatorul este atenționat printr-un mesaj că nu mai există alte înregistrări, adică:

5.Comanda “ < > ”

Prin alegerea acestei opțiuni utilizatorul se poate deplasa pe înregistrarea precedentă și prin mesajul:

utilizatorul este atenționat că a ajuns la prima înregistrare din baza de date cu care se operează.

4.4. DESCRIEREA ALGORITMILOR

Algoritmii sunt destinati pentru a rezolva anumite probleme. În cazul programului de față vom prezenta un algoritm de calcul al impozitului:

fuction imp

vechi=0

*se declară variabila 'vechi'

for i=1 to 20

if ttt(i,1)=-1

return ttt(i,2)*(suma-vechi)/100+imp(vechi)

*returnează un tablou cu suma calculată

endif

if suma<=ttt(i,1).

retrn ttt(i,2)+ttt(i,3)*(suma-vechi)/100

endif

vechi=ttt(i,1)

*se redefinește variabila 'vechi'

endfor

Un alt program utilizat în cadrul acestei aplicații este de fapt și algoritmul principal al aplicației și acesta este:

close all

clear

*curăță ecranul și închide totul

public nr_luna

*crează și declară public variabila 'nr_luna'

set talk off

set procedure to sal

*deschide fișierul 'sal'

nr_luna =space(2)

do salut.spr

*pornește programul salut

nr_luna=alltrim(nr_luna)

*definește variabila 'nr_luna'

mnbd="po_'+nr_luna

use &mnbd in select (1). alias pontaj

*deschide fișierele în prima zonă de lucru liberă

use personal in select(1)

*deschide baza de date personal în zona de lucru declarată

use nr_zi in select(1)

*deschide fișierul nr_zi în zona de lucru declarată

mnbd='tr_im_'+nr_luna

*este redefinită variabila mnbd

use &mnbdin select(1). alias transe

do sal.mpr

*se declanșează aplicația

show gets

*funcția 'showgets' reîmprospătează memoria.

BIBLIOGRAFIE

1."IBM-PC pentru utilizatori" – prof.univ.dr.Emil Munteanu, Cluj

Napoca, 1992.

2."PC – Manualul începătorului" – Dan Marinescu, Mihai Trandafirescu,

Ed. TEORA

3."CE ESTE ȘI CE NE OFERĂ CALCULATORUL IBM-PC" –

prof.univ.dr.Emil Munteanu, Ed.Microinformatica.

4."dBASE IV – Sistemul de meniuri pe înțelesul tuturor" – Miorița Ilie,

Ed. TEORA.

5."Sisteme de gestiune a bazelor de date: dBASE IV,ORACLE, –

Gheorghe Popa, Alexandru Ștefănescu ,Victoria Stanciu, Veronica

Ivancenco, Valeria Mareș, Ed.TEORA.

6."FOX PRO" – Gabriel și Mihai Dima, Ed. TEORA.

7."UNIX" Valentin Cristea & Co., Ed.TEORA.

8."PARADOX-Ghid de utilizare" – Vasile Petrovici, Ed.Tehnică.

9."CLIPPER – Compilator pentru dBASE – Mihai Antin Cerghizan,

Ed.Agni.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Program DE Evidenta A Personalului Si Calcul AL Salariilor (ID: 149019)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Program DE Evidenta A Personalului Si Calcul AL Salariilor

Copyright Notice

Baza de Date cu Anunturi Publicitare

Implementаreа Unei Аpliсаtii Jаvа Pentru Gesтiοnаreа Сheltuielilοr Lοсаtаrilοr Dintr Un Blοс

Sistem Informatic Pentru Evidenta Si Calculul Salariilor Si Decontarilor cu Organismele Statului

. Programarea Orientata Obiect In Sisteme Distribuite

Implementarea Bazelor de Date

Masini Virtuale In Azure Preview Portal

Copyright Notice

Similar Posts