Program de Dezvoltare Durabila a Turismului In Judetul Gorj. Studiu de Caz Statiunea Ranca
LUCRARE DE LICENȚĂ
Program de dezvoltare durabilă a turismului în județul Gorj : studiu de caz – stațiunea Rânca
C U P R I N S
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI GORJ ȘI A STAȚIUNII RÂNCA
1.1 Localizarea pe harta Extremele
1.2 Căi de acces
1.3 Nivelul de dezvoltare al turismului în stațiunea Rânca
1.4 Nivelul de dezvoltare economic și social al stațiunii Rânca
CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURISTIC ÎN JUDEȚUL GORJ-STAȚIUNEA RÂNCA
2.1 Potențialul turistic al reliefului
2.2 Potențialul turistic al apelor
2.3 Obiective turistice cultural istorice
2.4 Obiective turistice religioase
2.5 Arta populară
2.6 Alte obiective turistice de natură antropică
CAPITOLUL III. ANALIZA BAZEI TURISTICE MONTANE ȘI A CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN JUDEȚUL GORJ ȘI STAȚIUNEA RÂNCA
( DINAMICA ȘI STRUCTURA 2005-2010 )
3.1 Evoluția stațiunii montane Rânca în perioada 2005 -2010
3.2. Număr total de turiști români și numărul total de turiști străini
3.3. Numărul de zile de cazare turiști români și străini
3.4 Evoluția circulației turistice în perioada 2005- 2010
CAPITOLUL IV. PROPUNERI DE MODERNIZARE, DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEȚUL GORJ ȘI STAȚIUNEA RÂNCA-2020
4.1. Gradul de atractivitate turistică
4.2. Calitatea infrastructurii de acces, tehnico-edilitare și urbanistice 4.3. Necesitatea dezvoltării turismului în zona Rânca
4.4. Proiecte lucrări de dezvoltare
4.5. Propuneri privind promovarea zonei turistice montane în turismul internațional
și național
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Introducere
Am ales această temă pentru că în județul Gorj m-am născut și mă simt dator acestui loc în ceea ce privește promovarea acestei zone turistice unică la noi în țară.
Deasemenea bogația acestei zone, împletită cu abundența de istorie și artă fac din această regiune o uimitore oportunitate economică în ceea ce privește turismul în România.
Promovarea spațiului turistic românesc , din punctul meu de vedere, el având multe minusuri, consider că nu este complet realizat. Acumulând o experiență vastă în facultate, în ceea ce privește turismul în România mi-a fost ușor să integrez toate cunoștințele mele în acest proiect.
Datorită faptului că m-am născut în această zonă precum și nivelul de cunoștiințe pe care îl am, mă fac să consider că am strâns numeroase cunoștințe cât să pot promova eficient turismul României și că să pot implementa prin cea mai eficientă strategie, acest potențial turistic într-o societate comercială de la prima etapă până la ultima, iar tot acest procedeu să ducă la creșterea sau obținerea profitului, după caz.
Prin efectele sale benefice aspupra planului social , cultural si economic , turismul reprezintă o variantă strategică pentru economiile nationale. Turismul are un anumit efect și aspupra mediului natural.
Din prisma motivului că turismul este văzut un indicator pentru odihnă , adrenalină , aventură , nevoi socio-culturale etc etc arată de fapt și de drept o pondere ridicată a populației pentru turism și totodată reiese că turismul este considerat în zilele noastre un mod de viață.
Din numeroasele forme de relief , muntele deține un rol important fiind preferat și de turiștii în căutare de adrenalină ,dar si de turiștii care preferă odihna . Totodata turismul montan a atras și atenția multor investitori, datorită faptului că muntele oferă o mare oportunitate pentru dezvoltarea activiților turistice cât mai eficiente.
Domeniul turistic mă atrage foarte tare iar oportunitatea pe care o regăsesc în a promova spațiul turistic românesc este mare.
Consider că județul Gorj este este în plină ascensiune ăn ceea ce privește dezvoltarea zonei sale turistice iar implicarea mea în această etapă mă motivează să activez în acest domeniu.
Potențialul geografic al județului Gorj, în speță a stațiunii Rânca este unic în țară datorită peisajelor și zonelor unice ezistente pe teritoriul țării noastre(chei, peșteri, mânăstiri, lacuri) Pe termen lung am de gând să activez în acest domeniu, acestă lucrare de licență o consider un primTurismul este în prezent o ramură a sectorului terțiar și deasemenea o ramură de interferență.
Pentru majoritatea economiilor naționale, efectele benefice în plan economic, social și cultural sunt bine cunoscute.
Turismul asigură o multitudine de nevoi umane: de odihnă, de recreere, cunoaștere, îngrijire a sanatatii, destindere, îmbogatire a orizontului cultural, comunicare, aventura in plan social.
Turismul este deasemenea considerat și un extrem de eficient indicator al calității vieții.
Dintotdeauna muntele a fost este și va fi o destinație aleasă în principal pentru refacere, odihnă, aventuri și alte nevoi socio-culturale.
În România turismul montan reprezintă o oportunitate economică imensă prin prisma transformărilor structurale date de concentrarea pe economia de piață.
În esență, orice activitate turistică înseamnă o călătorie de placere, destinată recreeării.
Termenul de turism are un conținut cât se poate de complex, specialiștii atribuindu-i sensuri diferite. Plecând de la originea sa (de la cuvintele latinești turnare – a se întoarce și turnus – mișcare circularǎ), termenul desemneazǎ o cǎlǎtorie (deplasare circularǎ a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidențǎ), acesta regǎsindu-se (cu același sens) în majoritatea limbilor de largǎ circulație (în francezǎ – tourisme, în englezǎ – tourism, în italianǎ – tourismo, în germanǎ – tourismus, în rusǎ – turizm etc.)
Explozia turistică constituie una din principalele tendințe ale prezentului, prin scopul ei și anume utilizarea timpului liber într un mod cât mai plăcut în condții de comfort maxim.
Dezvoltatorii au înțeles că odată cu dezvoltarea turismului, importanța acestuia a crescut exponențial, acesta din urmă devenind un element fundamental care contribuie în mare măsură la echilibrarea balanței economice a oricărei țări.
Turismul prin natura lui este dependent de condițiile meteo și în special de mediul înconjurător.
Specialiștii consideră turismul ca fiind materia primă pentru industria călătoriei și ospitalității, ca parte integrată a mediului înconjurător.
Ansamblul de activități cu ajutorul cărora omul alege să își petreacă timpul, călătorind pe meleaguri noi indiferent că este vorba de meleagurile din țara natală sau de o țară străina, cunoscând oameni noi, vizitând locuri, monumente și muzee noi în vederea creșterii nivelului de cunoștiinte generale, satisfacerea nevoii de a se distra ori a face sport, satisfacerea odihnei ori tratamente îl reprezintă turismul. Întregul ansamblu de activități trebuie în mod obligatoriu să se desfașoare la standarde cât mai înalte în scopul satisfacerii nevoilor potențialilor consumatori.
Potențialul turistic al României este uriaș, România dispunând atât de spații naturale unice precum și de edificii aparte.
Turismul românesc dispune în prezent de circa 300 000 locuri de cazare, din care 43% se află în stațiunile balneo-climaterice de pe litoralul Mării Negre, 16% în stațiunile balneare din restul țării și 6% în stațiunile montane.
CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI GORJ ȘI A STAȚIUNII RÂNCA
1.1 Localizarea pe hartă. Extreme
Drumul străbătut de omenire pe calea progresului a fost întotdeauna sprijinit, dar de cele mai multe ori, devansat de victoriile obținute în cucerirea spațiului. Exploratorii, comercianții, oamenii de știință și cultură, care au deschis calea spre cunoaștere, au transmis contemporanilor posibilitatea și dorința împinsă până la necesitatea de a călători.
Județul Gorj este unul dintre cele 41 de județe ale României. Reședința acestui județ este municipiul Târgu Jiu.
Târgu Jiu este atestat de izvoarele istorice încă din perioada paleoliticului mijlociu atunci când anumiți purtători de cultură s-au așezat în județul Gorj. Județul Jales este prima unitate administrativ-teritoriala care a fost atestată din punct de vedere administrativ. Este cunoscut faptul că între secolele X-XIII județul a fost o formațiune condusă politic de către Litovoi.
Județul este situat în partea sud-vestică a României, suprapus cu râul Jiu. Este delimitat în partea de Sud-Est de județul Dolj, în partea de Sud-vest de județul Mehedinți, în partea de Nord-Vest de județul Caraș-Severin, în partea de Nord de județul Hunedoara și în partea de Est de județul Vâlcea..
Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine nordică, ce trece în apropiere de localitatea Țânțăreni. Limita estică se află în apropierea localităților Alimpești și Polovragi, pe lângă trecând meridianul de 23°39' longitudine estică. Limita vestică este reprezentată de vârful Dobru din Munții Godeanu, situat pe meridianul de 22°6' longitudine estică. Paralela de 45° străbate teritoriul județului prin partea de sud a reședinței acestuia.
În cadrul județului Gorj regăsim cu precădere un relief variat cu trei unitați fizico-geografice prezente: Carpații Meridionali- cu grupele de munți Godeanu, Vâlcan și Parâng, Subcarpații Getici între râurile Motru și Olteț și dealurile sudice alte platoului Getic. Altitudinile prezente variză începând cu altitudinea maximă de 2518 m în Masivul Parângul Mare. Teritoriul județul Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroasă montană unde s-a făcut și captarea celor două izvoare la Runcu și Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice la adâncimi mici de circa 2–3 m se află în depresiunile subcarpatice și în luncile râurilor din zona de podiș folosită de locuitori prin captări în puțuri. Apele minerale apar la Săcelu în izvoare si folosite pentru băi.
Clima este temperat-continentală moderată cu influențe mediteraneene. Datorită configurației reliefului, clima este diferențiată în funcție de treptele de relief. Temperaturile medii anuale cresc dinspre nord spre sud. Vânturile dominante sunt cele nordice.
Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu.
Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan).
Sursa: http://pe-harta.ro/gorj/
1.2 Căi de acces
Sursa: http://softconsulting.cluj.astral.ro/public/kirandulasok/00_Harti/_Judete/
Infrastructura județului în ceea ce privește accesul și căile de trasport este relativ bine conturată și dezvoltată, ăn județ regăsindu-se atât căi de comunicație standard cât și căi de comunicație cu acces la porturile dunărene și în zona turistică submontană.
Municipiul Târgu Jiu se regasește la intersecția axelor principale ale căilor de circulație Craiova-Deva și Râmnicul Vâlcea- Drobeta Turnu Severin. Chiar dacă județul are o densitate a populației relativ redusă, accesibilitatea și densitatea feroviară sunt decente: 34,4 Km/ 1.000 km².
Gorjul este traversat de drumuri județene și este accesibil prin rețeaua de drumuri naționale de bună calitate (1.500 km de drumuri la nivelul județului). În 2-5 ore se poate ajunge într-unul din marile centre ale țării – București, Timișoara, Craiova.
Sistemul de telecomunicații a beneficiat în ultimii ani de îmbunătățiri. Astfel, s-a trecut la înlocuirea centralelor telefonice manuale, fiind dată în folosință, între altele, în Târgu Jiu o centrală telefonică digitală cu 16.000 de linii telefonice.
Transporturile rutiere se fac cu mijloace auto, pe șosele, care în județul Gorj au o lungime totală de 1892 km, din care peste 330 km drumuri naționale și peste 1550 km drumuri de interes local e reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu.
Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan).
Sursa: http://pe-harta.ro/gorj/
1.2 Căi de acces
Sursa: http://softconsulting.cluj.astral.ro/public/kirandulasok/00_Harti/_Judete/
Infrastructura județului în ceea ce privește accesul și căile de trasport este relativ bine conturată și dezvoltată, ăn județ regăsindu-se atât căi de comunicație standard cât și căi de comunicație cu acces la porturile dunărene și în zona turistică submontană.
Municipiul Târgu Jiu se regasește la intersecția axelor principale ale căilor de circulație Craiova-Deva și Râmnicul Vâlcea- Drobeta Turnu Severin. Chiar dacă județul are o densitate a populației relativ redusă, accesibilitatea și densitatea feroviară sunt decente: 34,4 Km/ 1.000 km².
Gorjul este traversat de drumuri județene și este accesibil prin rețeaua de drumuri naționale de bună calitate (1.500 km de drumuri la nivelul județului). În 2-5 ore se poate ajunge într-unul din marile centre ale țării – București, Timișoara, Craiova.
Sistemul de telecomunicații a beneficiat în ultimii ani de îmbunătățiri. Astfel, s-a trecut la înlocuirea centralelor telefonice manuale, fiind dată în folosință, între altele, în Târgu Jiu o centrală telefonică digitală cu 16.000 de linii telefonice.
Transporturile rutiere se fac cu mijloace auto, pe șosele, care în județul Gorj au o lungime totală de 1892 km, din care peste 330 km drumuri naționale și peste 1550 km drumuri de interes local (județene și comunale).
Drumurile naționale au fost în cea mai mare parte reabilitate (nou asfaltate iar unele și largite).
Căile ferate in Gorj au o lungime de 324 km, prima linie de cale ferată, de la Filiași la
Târgu-Jiu prin Tărgu-Cărbunești fiind dată în folosință în anul 1888. S-au continuat lucrările spre nord, începând cu anul 1924 și linia ferată Bumbești-Jiu – Livezeni a fost inaugrată în anul 1948.
Căile de acces in județul Gorj curpind: (căi rutiere) DN66 (E79) Deva – Petrosani (HD) -Defileul Jiului – Targu Jiu – Craiova; DN67C Novaci – Pasul Urdele 2145 m – Sebes (AB), DN67 Targu Jiu – Ramnicu Valcea; DN67B Targu Carbunesti – Dragasani (VL) – Pitesti; (cale ferată): Simeria (HD) – Petrosani – Defileul Jiului – Tg. Jiu – Filiasi – Craiova.
1.3 Nivelul de dezvoltare al turismului în stațiunea Rânca
Stațiunea Rânca este situată la altitudinea de 1600 m și dispune de trei pârtii de ski dotate cu teleski, două pentru începători și una pentru avansați. Începând cu anul 2011 Rânca este dotată cu o instalație de telescaun amplasată la baza vârfului Păpușa, care va deservi alte trei pârtii. Stațiunea Rânca este în plină dezvoltare, ofertele de cazare sunt numeroase atât la pensiuni cât și la hoteluri iar distracția este garantată. La Rânca se poate practica: ski, ATV, snowmobil, parapantă, expeditii 4×4, în acest sens existând și centre de închiriere a echipamentului sportiv.
Stațiunea Rânca este poziționata în Munții Parâng pe același DN 67C care leagă Novaciul de Sebeș (județul Alba) peste munți, drum care mai este cunoscut șii sub denumirea de Transalpina sau Drumul regelui. Rețeaua unităților de cazare s-a extins, au apărut noi hanuri, hoteluri destinate călătorilor în tranzit, hoteluri de lux în marile orașe și hoteluri în stațiunile balneare și climaterice.
În prezent, călătoria îmbracă mai multe forme, printre care: Călătoria religioasă: cea mai frecventă formă de călătorie religioasă o constituie pelerinajul;
Călătoria pentru sănătate: datorită dezvoltării stațiunilor balneo-climaterice și descoperirilor în domeniul medicinei, călătoria pentru sănătate a căpătat o extindere fără precedent;
Călătoria de afaceri: îmbracă o mare varietate de forme de manifestare – târguri, expoziții, congrese științifice, simpozioane, sesiuni etc.;
Comerțul internațional: este cel mai mare generator de turism internațional;
Călătoria pentru cunoașterea artei și istoriei: este generată de rguri, expoziții, congrese
Comerțul internațional: este cel mai mare generator de turism internațional;
Călătoria pentru cunoașterea artei și istoriei: este generată de „setea de cultură“ a turiștilor;
Turismul social: reprezintă călătorii internaționale facilitate de către guvern, patronii unor firme sau organizații și sindicate organizate în acest scop.
Distanța exprimată în kilometri între stațiunea Rânca și:
Rânca este o stațiune în curs de dezvoltare, neavând nici statut de localitate componentă a orașului Novaci sau a comunei Baia de Fier
Potențialul turistic trebuie cercetat prin prisma celor două componente ale sale:
• componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configurația variată a reliefului, condițiile climatice favorabile (frecvența redusă a fenomenelor negative, absența temperaturilor excesive), valoarea terapeutică și abundența unor factori naturali, (ape minerale și termominerale, nămoluri curative, topoclimat și microclimat, fauna și flora, etc);
• componenta antropică, reprezentată prin vestigii ale civilizațiilor ce s-au succedat pe teritoriul României din vremuri imemorabile, monumente și obiecte de artă laice sau religioase, muzee și colecții muzeale, elemente de etnografie și folclor de mare frumusețe și originalitate, realizări actuale de prestigiu etc.
Domeniul schiabil al stațiunii este într-o continua expansiune. Pârtia din centrul stațiunii, dotată în prezent cu instalație de nocturnă, este cea mai veche. Pe lânga aceasta, când stratul de zăpada este favorabil, sunt puse în funcțiune alte pârtii deservite de teleschiuri, babyski și telescaun (la baza vârfului Păpușa).
O zonă cu potențial pentru turismul de iarnă și schi ce deține amenajări turistice este zona Novaci–Baia de Fier cu versanți pe zonă de pajiști montane, expuși spre sud-vest în calea unor mase de aer mai umede, cu precipitații bogate sub formă de zăpadă și temperaturi mai scăzute pentru altitudini de 1400 m-1600 m, optime pentru o stațiune de acest tip. Situată pe unul dintre platourile Munților Parâng (1600 m. altitudine), la 18 kilometri de orașul Novaci și 63 kilometri depărtare de Târgu-Jiu, localitatea Rânca a cunoscut o dezvoltare rapidă.
Stațiunea Rânca dispune de mai multe pârtii de schi. Din centrul stațiunii porneste o pârtie pentru începători, dotată cu nocturnă, ce se termină sub vârful Muntelui Corneșul de unde, peste vârf, se face legătura cu alte pârtii, dintre care una pentru avansați și una pentru nivel mediu. La intrarea în stațiune se găseste un babyski dotat cu nocturnă, iar începând cu anul 2011 Rânca mai dispune de un telescaun ce deservește trei pârtii de ski care se află la poalele vârfului Păpușa.
Ținându-se seama de amplasarea și concentrarea spațială a obiectivelor turistice, de valorificarea și funcționalitatea potențialului turistic în țara noastră, s-au folosit următoarele trepte taxonomice:
• obiectivul turistic, reprezentat de o singură unitate cu caracter turistic, al cărei potențial constituie o valoare de atracție;
• localitatea sau centrul turistic, reprezentată de o așezare în care sunt mai multe obiective turistice, constituind un punct de atracție al turiștilor;
• complexul turistic, corespunde unei grupări de mai multe obiective turistice sau a unei suprafețe restrânse, în care se concentrează câteva localități, centre turistice, sau obiective turistice izolate;
• arealul turistic, reprezentat de o suprafață nu prea întinsă, în care se includ mai multe obiective turistice izolate sau mai multe complexe turistice, iar când este situat în jurul unui centru urban constituie o zonă turistică periurbană;
• regiunea sau zona turistică, este o categorie cuprinzătoare, reprezentată de un teritoriu întins, caracterizată de o concentrare evidentă a obiectivelor turistice.
Rânca este o zonă excelentă de freeride, fanii de snowboarding și schi extrem au un imens domeniu de off-piste, punctul central fiind reprezentat de Vârful Păpușa (alt. 2135 m). Zăpada măsoară peste 200 cm din decembrie până în aprilie, stratul de powder fiind întreținut de precipitațiile dese sub formă de ninsoare.
În fiecare an, în luna septembrie pe o porțiune de serpentine a DN67c între Novaci și Rânca se desfășoară Campionatul Național de Viteză în Coastă etapa Rânca.
În septembrie 2012, în stațiunea montană Rânca a fost inaugurat Muzeul Civilizației Montane, sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Gorj. Aflat la 200 de metri de intrarea în stațiunea Rânca, este conceput ca un muzeu viu, în sensul că, pe lângă partea muzeistică efectivă care ține de istoria și tradițiile zonei pastorale a Gorjului, într-una dintre camerele locației vor fi utilaje pentru producerea tuturor produselor lactate.
1.4 Nivelul de dezvoltare economic și social al stațiunii Rânca
Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, județul Gorj se află într-o poziție mai puțin favorabilă. Studiile și analizele regionale din ultimii ani plasează regiunea sud-vest în rândul celor 4 regiuni mai puțin dezvoltate, alături de regiunile nord-vest, est, sud și nord-est.
Lipsa unui concept unitar a conferit un caracter aleatoriu încercării de dezvoltare a unei baze materiale datorită aspectului conjunctural.
În ultima vreme, îmbunătățirea bazei cu materiale turistice s-a făcut pe baza unor proiecte urbanistice extrem de complexe, a căror utilitate și funcționalitate este relativ scăzută datorită monotoniei prin care acesta s-au realizat iar integrarea în ambianța naturală sau artificială a fost neglijată.
Dotările turistice sunt cele ce dau personalitate proprie în cazul amenajărilor complexe care sunt stațiunile importante (figura nr.1 ).
Figura nr. 1 – Legături și raporturi ierarhice în cadrul amenajărilor balneo-turistice
Agenții economici înregistrați pe raza județului își desfașoară activitatea în domenii acoperind toate sectoarele economice, de la cel primar, cuprinzând agricultura, industria extractivă, cel secundar, cu activități în diferite industrii prelucrătoare și cel terțiar, incluzând serviciile și turismul. Referitor la firmele active din punct de vedere economic, se remarcă o concentrare mare pe comerț (pentru o economie aflată în plin proces de tranziție).
Majoritatea societăților comerciale din județul Gorj fac față cu greu crizei economice, o parte dintre acestea fiind nevoite să își restrângă activitatea, să apeleze la măsuri precum șomajul tehnic sau la concedieri colective, unele chiar sistându-și complet activitatea.
Dincolo de frumusețea locurilor, de ospitalitatea, obiceiurile și tradițiile păstrate încă vii de către locuitorii orașului Novaci și a satelor aparținătoare, această zonă etnografică abundă în obiective turistice care redau continuitatea, caracterul și farmecul inegalabil al locurilor.
Gorjul este un județ bogat în resurse naturale diverse, unele dintre ele exploatate și utilizate de industriile de profil. Principalele resurse ale solului și subsolului județului Gorj sunt reprezentate de depozitele de lignit (Rovinari, Jilț și Motru), rezerve de petrol, gaz natural, depozite de calcar (în zonele de munte ale județului), marmură, argilă.
Urmare a rezervelor de care dispune, între ramurile industriale ale județului Gorj se remarcă industria extractivă, principala sa componentă fiind extracția cărbunelui necocsificabil – lignit in două mari bazine, Motru și Rovinari, industria producătoare de electricitate, reprezentată prin marile termocentrale de la Turceni și Rovinari, dar și prin producția în hidrocentrale.
Exploatarea lignitului îți are începuturile în urmă cu peste 30 de ani, contribuind de-a lungul timpului la ridicarea județului Gorj în ceea ce privește dezvoltarea economică. Extracția lignitului a avut și are în continuare un mare impact asupra întregii economii a județului.
O parte semnificativă a economiei județului Gorj se sprijină pe complexul energetic constituit din C.N.L.O. și marile termocentrale de la Turceni și Rovinari. .
Alte ramuri ale industriei, mult mai slab dezvoltate în prezent sunt: industria prelucrării lemnului, industria textilă.
CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURISTIC ÎN JUDEȚUL GORJ-STAȚIUNEA RÂNCA
2.1 Potențialul turistic al reliefului
Cu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică (multe opere fiind de interes internațional), reprezentând un important patrimoniu folcloric și etnografic, aceste așezări și locuri prezentându-și istoria din cele mai vechi timpuri până astăzi.
Relieful Gorjului este format din trei mari unități fizico-geografice care coboară în trepte de la nord la sud.
1. Carpații Meridionali, zonă muntoasă reprezentată de versanții sudici ai Munților Parâng, Vâlcan și Godeanu, în partea de nord a județului.
2. Subcarpații Getici; între văile Motru și Gilort se numesc Subcarpații Gorjului, iar cei dintre Gilort și Olteț aparțin grupei Subcarpații Oltețului care se întind între Bistrița Vâlceană și Gilort, străbătuți de Olteț. Subcarpații formează cea de-a doua treaptă de relief a Gorjului care este constituită din două șiruri de culmi deluroase și două ulucuri depresionare.
3. Podișul Getic este constituit din depozite sedimentare (nisipuri, pietrișuri, argile, marne) materiale erodate din munți, cărate de râuri și depuse în Bazinul Getic. În aceste depozite orizontale râurile au săpat văi largi (Oltețul, Amaradia, Gilortul, Jiul), însoțite de lunci și terase cu interfluvii sub formă de culmi deluroase cu orientare și înclinație de la nord la sud.
Aceste trei forme de relief, dispuse în trepte de la nord spre sud, ale județului Gorj coboară de la altitudinea de 2519 m, altitudinea cea mai mare din județul Gorj, în Vârful Parângu Mare, până la altitudinea cea mai mică de 100 m în lunca Jiului, în localitatea Picu, din comuna Ionești.
În Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care și două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 și E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Oltețului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România, o stațiune de schi (Rânca), precum și perimetre de vânătoare și pescuit ce atrag anual un mare număr de turiști.
Masivele montane prezente în județ fac parte din grupa Carpaților Meridionali. Existența unor roci foarte rezistente, granite, șisturi cristaline, calcare, în zona montană au creat numeroase văi și culoare extrem de spectaculoase devenite obiective de interes turistic. În zonă există platouri de
nivelare ce au favorizat dezvoltarea unor localități în zona montană și pot constitui un avantaj în exploatarea turistică a zonei ca una turistică. Expunerea sudică a zonei creează cadru favorabil dezvoltării turismului, cu perspective pentru turismul montan, de agrement și turismul ecologic în sezonul estival. Pentru sezonul de iarnă expunerea sudică a masivelor montane constituie un impediment în păstrarea unui strat de zăpadă suficient pentru practicarea sporturilor de iarnă, acest lucru fiind posibil, în condiții de rentabilitate a activității, doar la altitudini de peste 1400-1600 m, în funcție de masiv.
Cadrul natural al zonei se înscrie în tabloul potențialului turistic cu o mare complexitate, diversitate și atractivitate peisagistică, aceasta reflectându-se în structura și valoarea acestuia.
Valoarea peisagistică și atractivitatea locurilor sunt date de structura geologică manifestată prin formele de relief montan și submontan, diferite ca înfățișare, de rețeaua hidrografică (văi înguste, versanți abrupți) și de învelișul forestier care ocupă cea mai mare parte din suprafață.
Punctele de atracție reprezentative pentru zona turistică analizată sunt:
Sursa: http://www.sursazilei.ro/statiunea-ranca-cea-mai-buna-alegere-pentru-schi
• domeniul schiabil amenajabil (pârtiile de la Rânca) – stă la baza posibilității dezvoltării sporturilor de iarnă, asociat cu un potențial climateric deosebit de valoros pentru o viitoare stațiune montană;
• elementele de climă – sunt favorabile practicării sporturilor de iarnă (grosimea stratului de zăpadă și durata menținerii lui – în funcție de altitudine), a drumeției montane și a altor forme de turism, practicabile în toate anotimpurile.
• vegetația, de o diversitate impresionantă, în funcție de altitudine (păduri de foioase, păduri de molid, jnepenișul și pajiștile alpine, înfrumusețate în anotimpul cald de coloritul viu al florilor de munte);
• trei fonduri de vânătoare (specii cu valoare cinegetică), existente în zona pădurilor de conifere și foioase și de pescuit sportiv valoros (păstrăv curcubeu și indigen), în apa pârâului Gilort și a afluenților acestuia;
• potențialul climateric al teritoriului administrativ al orașului Novaci, caracterizat printr-un climat montan și lipsit de praf și alergeni și un bioclimat sedativ de cruțare, recomandat pentru odihnă, recreere și repunere în formă a organismului.
Chei
Cheile Sohodolului sunt situate în imediata apropiere a localității Runcu (Gorj), la 10 km de reședința județului, pe o ramificație a DN 67. Aici, apa a săpat adânc în calcarele cretacice, care au favorizat procesul de carstifiere, dând peisajului o varietate de chei și doline, lapiezuri, pețteri ți avene. Cheile se dezvoltă pe o lungime de circa 10 km, la capătul drumului existând un complex turistic: Popasul Sohodol. Peisajul este tipic zonelor calcaroase, lipsit de păduri, pentru că nu se formează soluri propice dezvoltării de vegetație forestieră. Apare, în schimb vegetația tipică regiunilor de carst, care de multe ori imprimă numele unor locuri. Aici gasim “cornetele” a căror denumire vine de la arbustul corn (Cornus Mas), o plantă nativă sudului Europei, care se dezvoltă bine pe soluri bogate în carbonat de calciu. De altfel Cheile Sohodolului sunt strânse între Dealul Cornetului și muntele Narile. În zonele depresionare dintre îngustări, acolo unde versanții au permis, au crescut tot felul de arbuști de corni, gherghinar, carpinită. Carpinita este un arbore termofil (Carpinus orientalis) care trădează influențele maselor de aer sudice, exercitate în climatul din depresiunile de la poalele Vălcanului. Tot dintre plantele termofile poate să apară mojdreanul (specie asemănătoare frasinului). Pe solurile uscate, acolo unde apa se scurge repede pe versant, neapucând să se infiltreze, au crescut tufarișuri de liliac și păducel. De altfel, în mai, când înflorește, liliacul umple de culoare versanții abrupți ai Sohodolului. Zona este cunoscută și drept o rezervație floristică, aici fiind identificate peste 300 specii de plante vasculare: struțișorul (Selaginella helvetica), ruginita (Aspelenium viridis), sămânța soarelui (Heliosperma quadrifidum), garofița de stâncă (Dianthus spiculifolius), spânzul purpuriu (Helleborus purpurescens).
Cheile Galbenului. Sunt realizate de apele pârâului Galbenu, ale cărui trei izvoare sunt sub șoseaua transalpină, sub Vf. Mușetoaia(2058m) și sub Vf. Zănoaga(1776 m). Alternanța formelor carstice specifice de chei, cu deschiderile largi oferă panorame încântătoare.
Cheile Oltetului, cu peretii lor paraleli, distantati la 3-4 m în partea inferioara si la 10-20 m în partea superioara, permit în cantitatea redusa de lumina, urmarirea mai multor niveluri de eroziune, în lungimea carora pot fi observate numeroase guri de pestera, în cea mai mare parte inaccesibile. Cheile formeaza o rezervatie floristica ocrotita.
Peșteri
Peștera Polovragi este cea mai mare cavitate din întregul areal al Munților Parâng și Căpățânii. Ea este localizată în versantul stâng al Cheilor Oltețului (comuna Polovragi, jud. Gorj), având trei deschideri la nivelul actual al drumului forestier, celelalte aflându-se plasate la nivelul albiei râului Olteț. Accesul la peșteră se face plecând din partea dinspre chei a comunei Polovragi. Se urmează drumul forestier de-a lungul Oltețului până în dreptul km 1,4 – unde se află deschiderea turistică a cavității. În conștiința localnicilor, se păstrează vie o credință conform căreia, liderul spiritual al geto-dacilor, Zalmoxe, ar fi locuit în Peștera Polovragi. Tot aici, vracii prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă, sau polovragă, întrebuințată în popor ca remediu împotriva bolilor. Este posibil ca denumirea localității și implicit a peșterii și mănăstirii, să fie de origine dacică, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, despre vreo concepție a strămoșilor noștri referitoare la credința lor religioasă sau la practicile medicale atât de răspândite în viața lor.
Peștera Muierilor. Situată lângă Baia de Fier, acest monument al naturii conține originale podoabe (concrețiuni calcaroase) ce dau fantezie și splendoare peșterii. În Peștera Muierii se întâlnesc impresionante forme ale reliefului carstic: Bazinele Mici, Orga, compusă din stalagmite unite cu stalactite, Domul Mic, un fel de castel straniu. Urmează Altarul cu stalagmite-coloane foarte apropiate între ele, Cupola altarului, asemănătoare unei catedrale fantastice pe care stalagmitele urcă întocmai ca pe o scară, Amvonul, Cascada Împietrita, la care accesul se face pe brânci, Sala Turcului, Candelabrele Mici și Domul Mare. Sala turcului găzduiește “un Moș Craciun”, în fața căruia apare Cadâna, un nud feminin deasupra căruia coboară din plafon un uriaș cap de pasăre de pradă, cu ciocul deschis amenințator. Urmează o camera denumită “Dantela de Piatra” și apoi Sala Minunilor, lungimea drumului parcurs fiind de circa 1100 de metri.
Peștera cu Corali este situată în masivul Retezat, la o distanță de 12 km de satul Câmpul lui Neag, și este considerată o adevarată nestemată printre peșterile din zonș, datorită formațiunilor inedite pe care le adșpostește. Peștera nu posedă amenajări pentru vizitare, se întinde pe o suprafață de aproximativ 0.5 ha și este declarată rezervație speologica fiind protejată în acest sens.
Peștera Closani este situată în localitatea cu același nume, în județul Gorj, la limita cu județul Mehedinți. Este amplasată la o altitudine de 440 m, are o lungime de 1100 m, o singura deschidere și este formată din douș galerii: Galeria Laboratoarelor și Galeria Matei Ghica. Peștera Closani adapostește peste 70 de specii de animale terestre și acvatice, majoritatea microscopice, folosite la diverse experimente. Cel mai cunoscut este liliacul trogofil.
Tismana, la poalele Carpaților Meridionali, în partea lor de vest, o zonă frumoasă marcată de influența climatului mediteranean cu pădurea sa naturală de castani comestibili, cea mai mare din țară, sau cu rezervația de alun turcesc. Consiliul local Tismana are în atenție, prin factorii responsabili, protejarea rezervațiilor biosferei, a parcurilor naturale și a zonelor declarate monumente ale naturii. Acestea sunt: Piatra Andreaua – Sohodol în suprafață totală, cu zona limitrofă, 1 ha; Izvoarele Izvernei – Isvarna în suprafață totală, cu zona limitrofă, 50 ha; Peștera Gura Plaiului – Topești în suprafață totală, cu zona limitrofă, 10 ha; Cotul cu Aluni – Tismana, în suprafață totală de 25 ha; Rezervația Botanică Cioclovina – Tismana, în suprafață totală de 12 ha; Pădurea de Castani Eroni, în suprafață totală de 50 ha; Pădurea Tismana – Pocruia, în suprafață totală de 51,60 ha; Muntele Oslea, în suprafață totală de 280 ha; Cornetul Pocruii – Pocruia, în suprafață totală de 70 ha.
2.2 Potențialul turistic al apelor
Hidrografia județului este dominată de râul Jiu spre care converg majoritatea apelor curgătoare ale județului. Jiul are două izvoare – Jiul de Vest (format din mai multe pâraie ce izvorăsc din Munții Vâlcan, Godeanu și Retezat) și Jiul de Est ce-și are izvoarele în versantul nordic al Parângului. În drumul său spre vărsare, Jiul străbate toate formele de relief: munte de la izvor la Bumbești-Jiu, Subcarpații de la Bumbești-Jiu până la Peșteana Jiu, Podișul Getic până la Craiova și Câmpia Olteniei până la vărsare în Dunăre, în apropiere de Bechet.
Sursa: http://pe-harta.ro/gorj/
Principalii afluenți ai Jiului (ce străbat) și Județul Gorj sunt râurile: Gilort, Motru, Tismana, Bistrița Gorjeana, Jaleșul și Șușița.
Lacurile gorjului sunt în majoritate antropice (de acumulare), având scop hidroenergetic și au fost construite pe râurile: Cerna, Motru, Tismana, Bistrița, Jiu, Gilort și Olteț.Există și câteva importante lacuri glaciare Gâlcescu, Tăuri, Slăveiu, Mija, Pasărea și Godeanu.Rețeaua hidrografică ce străbate județul Gorj de la nord la sud aparține jumătății superioare a Bazinului Hidrografic al Jiului și o mica parte a Bazinului Hidrografic al Oltețului.
Cursurile de apă permanente își au originea în munți, au o mare frecvență și un curs periodic torențial. Cursurile de apă secundare au un regim nepermanent, în exclusivitate torențial.
Apa freatică – pe ansamblul județului Gorj, aceasta se află la adâncimi diferite și în general se corelează cu forma de relief. Pe formele de relief înalte se află la adâncimi de peste 10 m, pe terase și luncile înalte se află la adâncimi de 5-10 m, pe joase la adâncimi de 3-5 m, iar în apropierea cursurilor de apă se află la 0-3 m.
2.3 Obiective turistice cultural istorice
Arhitectura lemnului tezaurizează mărturii de o excepțională valoare artistică a culturii materiale și spirituale a poporului român. Importante pentru evoluția programului arhitectural sunt în mare măsură și casele și conacele realizate îndeosebi între secolele al XVI-lea și al XIX-lea: Casa Dimitrie Măldărăscu, din municipiul Târgu Jiu, strada Tudor Vladimirescu, nr. 36; Casa Cartianu, situată în satul Cartiu, comuna Turcinești, la nord de municipiul Târgu Jiu; Casa Cornea Brăiloiu, din cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu; Casa Barbu Gănescu, din municipiul Târgu Jiu, Piața Victoriei, nr. 1; Casa Vasile Moangă, din municipiului Târgu Jiu; Casa Moangă – Pleșoianu, din stațiunea Săcelu. Fondul arheologic cu valoare turistică este reprezentat prin cele câteva castre romane și așezări vechi mai deosebite, aflate în diverse localități.
Cel mai important obiectiv de cultură și în același timp turistic al județului este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brâncuși. Creatorul școlii moderne de sculptură, genialul Constantin Brâncuși, a oferit în dar orașului Târgu Jiu câteva opere de o inestimabilă valoare.
Coloana Infinitului-Târgu Jiu Sursa: http://www.util21.ro/relaxare/poze-monumente/poze-Coloana-Infinitului-pictures.htm
Poarta Sărutului Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Gorj#mediaviewer/Fi%C8%99ier:Coloana_infinitului,_Targu_Jiu,_vedere_cu_parc.jpg
În arhitectura religioasă din Gorj, bisericile din lemn mărturisesc despre o civilizație a lemnului cu rădăcini adânci în timp. Făurite dintr-un material perisabil, prin grija micilor comunități locale, ele au dăinuit peste veacuri și întâlnim astăzi construcții de acest tip vechi de peste 300 de ani – Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli”, Ceauru, comuna Bălești, realizată în 1672, Biserica de lemn „Intrarea în Biserică” de la Slăvuța.
2.4 Obiective turistice religioase
Domeniul turistic religios este bine dezvoltat și pus în evidență prin prisma unor obiective precum: Sfânta Mânăstire Tismana
Sursa: http://www.skytrip.ro/sfanta-manastire-tismana-din-judetul-gorj-ob-75.html
situată la 36 de km de orașul Târgu Jiu;
pornind din Târgu Jiu pe DN67, la km 82 se face ramificația spre Tismana și Baia de Aramă;
monument de arhitectură religioasă feudală, ridicat pe la sfarșitul secolului al XIV-lea (1377-1378);
ctitorul mânăstirii este Cuviosul Nicodim cel Sfințit de la Tismana (1310-1406), al cărui mormânt este adăpostit în pridvorul Mânăstirii; Peștera Sfântului Nicodim se află în inima muntelui și este inaccesibilă publicului de rând;
în partea de nord-vest a Mânăstirii Tismana se mai află două schituri – Cioclovina de Jos (la aprox. 5 km) și Cioclovina de Sus (la aprox. 8 km);
muzeul Mânăstirii are o bogată colecție de picturi murale (provenite din pronaos, 1766), icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, carți vechi, veștminte, ușile vechi ale bisericii (1782) si altele;
în biserica se găsește o raclș de argint, care conține trei părticele de Sfinte Moaște: de la Sfântul Nicodim (degetul arătător de la mâna dreaptă și crucea de plumb ce o purta la gât), de la Sfântul Ignație Teoforul și Sfântul Ioan Gură de Aur;
Tezaurul Băncii Naționale a României a fost ascuns la Mânăstirea Tismana spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, datorită contraofensivei sovietice, care ajunsese în Basarabia; mai întai a fost ascuns în una din pivnițele din subsol, dar apoi, considerându-se loc nesigur, s-a
amenajat un spațiu în Peștera Mânăstirii.
2. Mânăstirea Polovragi
Mânăstirea Polovragi se găsește la poalele muntelui Piatra Polovragilor, la marginea localitații Polovragi din județul Gorj.
Mânăstirea Polovragi are o vechime de 500 de ani (1505), este o mânăstire de maici și poartă hramul Adormirea Maicii Domnului.
Sursa: http://oradedolj.oradestiri.ro/mitropolitul-olteniei-va-resfinti-manastirea-polovragi-de-praznicul-adormirea-maicii-domnului/
Ctitori ai acestui lacaș au fost Radu și Pătru, fiii lui Danciul Zamona, menționați într-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr (1477-1481).
În 1629, în timpul domnitorului Alexandru Ilieș, mânăstirea intră în posesia banului Craiovei Pârâianu Milescu. Cu ajutorul domnitorului Matei Basarab, Danciu Pârâianu reface așezământul în 1643 iar Sfântul Constantin Brâncoveanu, adaugă pridvorul, clopotnița și zidul de incintă.
Biserica Mânăstirii Polovragi este zidită în stil bizantin, are o formă trilobată, cu abisde laterale, realizată într-o simetrie proporționată, având urmatoarele dimensiuni: 22 m lungime, 10 m lățime și 20 m înălțime. Ca elemente arhitectonice deosebite se remarcă brâul exterior orizontal, rotunjit, încadrat în cărămizi așezate în zimți. În timpul restaurării din epoca lui Constantin Brancoveanu, i s-a adăugat un pridvor deschis, în stil brâncovenesc. Biserica este pardosită peste tot cu piatră de proveniență Alunu-Vâlcea.
Pictura bisericii este deosebit de importantă, atât în ceea ce privește iconografia cât și execuția tehnică.
Sursa: http://locuridinromania.ro/manastirea-tismana.html
3. Mânăstirea Tismana
Mânăstirea Tismana este cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească, rolul său fiind menținerea credinței ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani. Mânăstirea se găsește în comuna Tismana din județul Gorj.
Mânăstirea Tismana reprezintă un monument de reculegere și închinăciune, de cinstire a credinței noastre strămoșești, un edificiu de prea frumoasă artă străveche. De asemenea mânăstirea a avut și rol de apărare al țării în vremuri de război, de găzduire a multor personalități pătrunse de un înalt patriotism.
Vechimea mânăstirii Tismana este atestată documentar printr-un hrisov din anul 1385, octombrie 3, prin care domnitorul Dan I Basarab întărește stăpânirea mânăstirii de peste mai multe sate, între care și Tismana.
Mânăstirea Tismana reprezintă un bogat tezaur de istorie, artă și sfințenie, apărută pe teritoriul țării noastre cam în același timp cu întemeierea Principatelor Române. Ea este ctitorie a primilor domnitori români Basarabi, după îndemnul și străduința Cuviosului Nicodim.
La 26 decembrie 1406 Cuviosul Nicodim a trecut la cele veșnice și este îngropat în pridvorul bisericii, unde și în ziua de astăzi arde o candela. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1955.
Sursa: http://stirile.rol.ro/manastirea-lainici-un-colt-de-rai-in-valea-jiului-924085.html
4. Mânăstirea Lainici
Cu siguranță, nu puțini sunt cei care au auzit de Mânăstirea Lainici de lângă Târgu-Jiu. Este o mânăstire de călugari, situată pe defileul Jiului, la aproape 30 de kilometri de reședința județului Gorj.
Numele Mânăstirii Lainici a fost dat din punct de vedere etimologic, cuvântul “lainici” provenind din limba greacă care înseamnă “piatră”. Cei ce au zidit mânăstirea s-au gândit că un astfel de nume este potrivit mai ales că aceasta reprezintă o adevarată “trecătoare prin munții de piatră”. Alții sunt de parere că numele provine de la un trib geto-dac ce purta numele “Lailor”, fiind destul de cunoscut în secolele IV si V. Cu toate acestea, cercetătorii înca nu au reușit să îi cunoască adevarata identitate a numelui nici astăzi, fiind vorba de o istorie relativ incertă.
Cu toate că s-a dorit să se cunoască care îi sunt originile și mai ales de când datează Mânăstirea Lainici, cercetătorii nu au reușit să îi depisteze cu exactitate data construcției. Se spune că Nicodim de la Tismana a fost cel care s-a așezat într-o peșteră de lângă locul actual al Mânăstirii Lainici și a reușit să aducă și aici suflul și învățăturile creștine. Chiar și așa se poate spune că data construcției Mânăstirii Lainici datează din perioada 1812-1847. În anul 2006 a fost adusă o copie a icoanei Făcătoare de Minuni de pe Muntele Athos.
5. Biserica din Lemn de la Dealul Ocii
Situată în județul Gorj, în localitatea Dealul Ocii din comuna Pojogeni, biserica din lemn este una dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din România.Structurată respectând stilul arhitectural din regiunea Olteniei, biserica se distinge printr-un pridvor destul de vechi construit pe stâlpi cu capete sculptate, o tindă, dar și prin absența turnului. Picturile din iconostas sunt unice în întreaga regiune a Olteniei.
Sursa:http://www.gorjeanul.ro/cultura-2/bisericile-de-lemn-din-gorj-reabilitate-printr-un-program-national#.U7Dy1ZR_uAk
Dacă pășești înnauntrul ei nu vei putea să nu remarci următorul citat „Acest sfânt lăcaș, Dumnezaesc să făcut în zilele luminatului domn Gheorghie Anagiarlu și părintele nostru episcopu Nectarie. 7305”.
În cazul în care dorim să descifrăm data prevăzută în citatul de mai sus nu avem cum să nu facem referire la epoca bizantină care ne atestă un an al construirii situat între 1796-1797, în timp ce episcopul Nectarie devenea mitropolit al Țării Românești.
Așa cum deja se înțelege din titulatura sa, biserica este construită în totalitate din lemn. Cu toate acestea, modul în care s-au îmbinat bârnele ne atestă o construcție destul de rezistentă și de calitate. Pe fiecare bârnă este înscrisă o anumită cifră, semn că acestea au fost numerotate în momentul construcției. Însă, acestea nu mai sunt puse în aceeași ordine, ceea ce ne demonstrează că biserica a fost remontată cu ani în urmă. Încă din anul 2009, biserica a fost mutată în curtea Mânăstirii Cămărășeasca.
Biserica din Lemn de la Pojogeni poartă hramul „Sfinților Voievozi”.
2.5 Artă populară
Adevărata viață culturală a județului se manifestă în ultimele decenii ale secolului XIX. Astfel, în 1875 este atestată existența primei trupe profesioniste de teatru, devenită în 1880 Teatrul Român din Târgu Jiu, iar în 1877, în planul urbanistic al localității este consemnat Teatrul Milescu, a cincea clădire de gen din țară la vremea aceea. Un grup de intelectuali depune eforturi pentru înființarea unor instituții de educatie și cultură. Apar astfel, succesiv, Muzeul Goratestată (16 iulie 1894), societatea filarmonică „Lira Goratestată”, se tipăresc ziare, se creează o atmosferă de mare spiritualitate. Este și momentul în care se ridică unele dintre clădirile reprezentative ale orașului Târgu Jiu: actualul sediu al Muzeului Goratestată, Palatul Administrativ al Județului, Palatul Municipalității.
În perioada imediat următoare primului război mondial în multe localități din țară s-au întreprins acțiuni pentru a se ridica monumente care să amintească numele eroilor care au luptat și au căzut pe front pentru apărarea pământului strămoșesc, pentru unitatea neamului. Acțiunea era preluată de căminele culturale care făceau evidența celor căzuți pe front, adunau bani pentru a putea construi astfel de „monumente ale eroilor”.
După cel de-al doilea război mondial, sistemul cultural se instituționalizează, apare ansamblul folcloric profesionist „Doina Goratestată”, iar Muzeul Goratestată își continuă și amplifică activitatea prin crearea secțiilor de arta și de etnografie de la Curtișoara.
Rețeaua si activitatea unităților culturale în Gorj la începutul anului 2002 cuprindea: 2 teatre, dintre care un teatru dramatic, și anume Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu, un ansamblu artistic profesionst – „Doina Goratestată”. Activitatea instituțiilor culturale în anul 2001 s-a materializat în 383 spectacole și concerte, numărul total al spectatorilor și auditorilor înregistrați s-a ridicat la 908.700. La începutul anului 2002 activau 11 muzee, care au atras în cursul anului 2001 peste 1 milion de vizitatori. Rețeaua de biblioteci totaliza la debutul lui 2002 257 de unități, dintre care o bibliotecă universitară, 186 biblioteci școlare, 70 de unități publice, iar în cadrul acestora una județeană, 6 municipale sau orășenești și 63 comunale. În 2001 în județul Gorj au emis 5 stații de radiodifuziune ( 3 aparținând sectorului public și 2 celui privat) și 8 stații de televiziune (una în sectorul privat).
Romanul O viață împreună, scris de Constantin Stănoiu, este primul roman scris în grai neaoș gorjenesc, cu regionalismele specifice. Pentru o mai bună înțelegere a acestor regionalisme, autorul atașează la sfârșitul romanului, un mic dicționar de gorjenisme (oltenisme), în care sunt cuprinse chiar și unele cuvinte, ce azi, în zona respectivă, au devenit rar întrebuințate
Portul popular din Gorj este alcătuit din catrințe (cea din față numită fâstâc, iar cea din spate cătrințoi), apoi vâlnic, cămașă sau ciupag cu poale, cârpă de bumbac sau borangic, cojocul și șuba pe timp de iarnă. Ceea ce caracterizează costumul de Gorj este armonia cromatică, tonurile vii de albastru, roșu și alb, decorul variat al vâlnicelor format îndeosebi din motive geometrice ca: romburi, cruciulițe, spirale. Un moment important în evoluția costumului gorjenesc îl constituie apariția portului schilăresc în jurul anului 1900 care adaugă noi piese la costumul tradițional, contribuind la îmbogățirea ornamenticii, a materialelor din care se confecționau piesele prin introducerea postavului.
Păstrând străvechea ocupație a poporului român, Novaciul se înscrie pe coordonatele culturii și civilizației culturale de tip pastoral din țara noastră. Iar ungurenii din Novaci au dat impuls dezvoltării. De sute de ani, din tata în fiu, aceștia se ocupă de păstorit și, chiar dacă numărul lor s-a redus de la an la an, mai sunt înca numeroase familii care nu s-au despărțit de meseria străbunilor.
Când Alexandru Vlahuță, autorul României pitorești, a poposit în Novaci, acesta era doar un sat, nealterat de influențele moderne. Ajungând în timpul desfășurării unei sărbatori populare, scriitorul descrie petrecerea oierilor cu fascinația redescoperirii unor obiceiuri pline de viață, a muzicii interpretate la scripcă și cobză și a unor oameni simpli și onești, îmbrăcați în haine frumoase cusute în casă. Este vorba de portul popular în doua culori, alb și negru.
Acest obicei vechi al ungurenilor s-a păstrat până în ziua de azi. Se numește nedeia și se organizează special, în a treia duminică a lunii mai, după care, a doua sau a treia zi, ciobanii își iau familiile și pleacă la munte cu mioarele. Astăzi, sărbătoarea este marcată de vizite oficiale și de petrecăreții din împrejurimile orașului, punctul culminant al evenimentului fiind retragerea în pădurea de lângă Novaci, unde se încinge petrecerea.
Deși semnificația zilei a rămas aceeași, felul în care novăcenii o sărbătoresc astăzi l-ar umple de nedumerire pe scriitorul călător de acum 100 de ani. Una dintre schimbari este că sărbătoarea nu mai este exclusiv doar a ciobanilor, accesoriul după care mai poți diferenția ciobănimea de restul oamenilor fiind pălăria neagră. Rareori se mai poartă costum tradițional sau se întâmplă să mai cânte la fluier cineva.
Bătrânii din Novaci regretă că partea frumoasă a meseriei nu s-a păstrat. Portul popular – măcar la sărbători -, plăcerea de a învăța să cânte din fluier, strigăturile și dansurile de la lăsarea serii lipsesc cu desăvârșire din peisajul horelor actuale, dar și de la stânile din crestele munților. Modernitatea a furat o parte din tradiția Novaciului, dar regenerarea ei, cel puțin în timpul serbărilor populare, ar restaura în mod vizibil identitatea locului.
Elemente de patrimoniu etnocultural
• arhitectură și tehnică populară – gospodării țărănești tradiționale specifice zonelor submontane, instalații de prelucrare artistică a lemnului, a produselor lactate, a lânii (darac, război de țesut, vârtelnițe, furci de tors, pive, putinei, mori de apă, joagăre acționate hidraulic ș.a);
Sursa:http://www.gorjeanul.ro/actualitate/zeci-de-mesteri-populari-din-tara-si-au-dat-intalnire-la-targu-jiu#.U7D1F5R_uAk
• creație artistică populară: port popular (asemănător zonelor Mărginimea Sibiului și Valea Sebeșului), în două culori, alb și negru, cusături artistice, țesături tradiționale – obiecte de decorațiuni interioare;
Sursa: http://www.domnicatrop.ro/?page_id=309
• obiecte de mobilier țărănesc – obiecte de lemn decorate artistic prin încrustare;
• rapsozi populari, dansuri populare, ansambluri corale și formații de fluierași;
• serbări folclorice păstorești;
• manifestări populare tradiționale – principalele obiceiuri, păstrate mai mult sau mai puțin alterate de trecerea vremurilor, sunt cele legate de componentele de bază ale existenței oamenilor. Sărbătorile de peste an au și aici, ca și în alte părți ale României, repere terestre și cosmice și sunt
legate de ritmurile agricole și de condițiile locale:
– Armindeni (1 mai) este ziua în care se împodobesc cu ramuri verzi porțile caselor pentru a apăra oamenii și animalele de spiritele malefice;
– Sânzienele (Drăgaicele) – 24 iunie – sunt reprezentări mitice ale vegetației;
-Foca (vizitiul Sf. Ilie) – 21 iulie – este ziua în care nu se muncește de frica trăsnetelor;
– Călușării – străbat satele în săptămâna Rusaliilor cu dansuri provenind din vremuri de mult apuse;
– Ziua Ursului (Aflarea Sfintei Cruci) – 1 august – este un reper important pentru păstorit;
– Colindețul cu care se întâmpină Crăciunul;
– În pădurea „Dumbrava”, situată în satul Hirișești, are loc anual, la sfârșitul lunii mai, manifestarea folclorică „Urcatul oilor la munte”.
2.6 Alte obiective de natură antropică
Diversitatea reliefului a permis o structurare a resurselor utilizate de om, de la luncile cu solurile fertile bune pentru cultura plantelor, la dealurile cu pomi fructiferi, vii și rezerve de lignit, pășunile și fânețele naturale, până la zona montană cu păduri imense, pajiști alpine utilizate pentru pășunat și roci utilizate în industrie. Mai mult, zonele depresionare și unitățile de contact (interfluvii, deal, podiș) s-au dezvoltat ca spații de locuire.
Activitățile antropice sunt reflectări ale modului de valorificare a resurselor naturale, în conformitate cu nevoile comunității locale. Numai că această dezvoltare are un preț, deoarece unele „activități antropice alterează spațiul fizic și continuitatea ecologică” .
Munții din spațiul analizat reprezintă „30% din suprafața județului, ocupă partea nordică a acestuia și au avut o evoluție comună cu Carpații Meridionali din care fac parte” .
În ceea ce privește „structura petrografică a lanțului muntos, majoritatea masivelor sunt alcătuite din șisturi cristaline (gnaisuri, micașisturi, șisturi sericitoase și filitoase), străbătute de puternice masive de granite și pegmatite” .Astfel, sub raport economic, spațiul analizat dispune de bogate și variate resurse naturale care pot valorificate de către comunitate.
Apariția și dezvoltarea așezărilor umane în zona montană a Masivului Godeanu, a fost condiționată de anumiți factori restrictivi: „altitudinea mare, versanții abrupți și văile puternic adâncite, ca și lipsa unor bazinete depresionare”.
„Numele de Parâng, cu rezonanță străveche, desemnează vârful cel mai înalt din tot grupul de masive și munți dintre Olt, Jiu și Strei- Parângu Mare, 2519 m” .Aici își au obârșia Jiul, Sadul, Gilortul, Galbenul. Masivul Parâng „conține nenumărate vestigii ale glaciației cuaternare, reprezentat prin căldări sau circuri glaciare, lacuri și văi cu profilul transversal în formă de U” Accesibilitatea ușoară dată de drumurile forestiere a favorizat „turismul atât către atracțiile de pe marginea de sud (Cheile Oltețului, Cheile Galbenului, cu Peștera Muierii, Defileul Jiului), cât și din etajul alpin cu complexul glaciar Roșiile, Slăveiu și în special Câlcescu)”. Accesul se realizează pe la cabanele Rânca și Rusu (Peștera Muierii). De asemenea este valorificat și potențialul turistic antropic (Mănăstirea Lainici, orașul Sadu, orașul Novaci).
Munții Vâlcanului „cu vârfuri mai domoale, care nu ating 200 m, prin muntele Oslea fac legătura cu nodul orohidrografic al Godeanului” „Între Valea Superioară a Motrului și Defileul Jiului, Munții Vâlcan se desfășoară pe o lungime de aproape 4 km și o lățime de 18-20 km”. Pasul Vâlcan, pas de înălțime folosit încă de pe vremea romanilor, la o altitudine de 1600 m, face posibilă trecerea între În cadrul acestora, „șeile din lungul culmii principale au constituit din vechime locuri de trecere între Oltenia și Transilvania, fiind cunoscute ca drumuri de transhumanță”
În zona de piemont și podiș apar „conglomerate, calcare organogene cu resturi fosile, gresii, pietrișuri, marne, argile vinete, nisipuri foarte bogate în fosile, în special moluște din era terțiară” Aceste roci utile, rezervele de cărbuni-lignit (Bazinul Motru-Rovinari), antracit (Schela) și grafit (Baia de Fier) sunt utilizate în diferite ramuri ale economiei. Activitățile antropice au fost și mai ales au devenit în timp destul de puternice, atât în zona montană cât și în zona deluroasă și depresiuni intramontane, având ca rezultat final, apariția formelor de relief antropic (halde, nivelări). În județul Gorj, un aspect negativ este dat de faptul că anumite activități antropice au produs „modificări esențiale în structura geomorfologică a zonei și distrugerea totală a echilibrului ecologic. Aceste acțiuni influențează negativ ecosistemele” .
Relieful influențează sau determină localizarea și trăsăturile spațiale ale habitatului uman. „Prin trăsăturile sale morfometrice, morfografice, morfogenetice și morfodinamice, în care pot fi recunoscute favorabilități și restrictivități, relieful condiționează în mod diferit mărimea, forma, textura și chiar funcțiile economice ale așezărilor omenești”.
Din analiza acestor aspecte, reiese că baza de susținere a județului Gorj, prezintă două funcții: relieful ca suport pentru componenta antropică (locuire, producție, comunicație, agrement) și relieful ca obiect al activității umane (practici agricole, industrie).
Transalpina (DN 67C) leagă Oltenia de Transilvania, de la Bengești, Novaci, peste Munții Parâng, până la Sebeș în județul Alba. Cu secole în urmă acest traseu era o cărare prăpăstioasă folosită de ciobanii din Mărginimea Sibiului pentru trecerea turmelor de oi spre Oltenia, dar și drumul pribegiei pentru mulți ardeleni persecutați social, național și religios de statul Austro-Ungar, care treceau munții în Țara Românească, stabilindu-se în Gorj, Vâlcea, Argeș, cunoscuți sub denumirea de ungureni, adică păstori, ciobani, crescători de oi. Așa se explică identitatea portului, a obiceiurilor și tradițiilor la populațiile de pe ambii versanți ai Meridionalilor.
La realizarea acestei căi rutiere au lucrat romanii în anul 104 d.Hr. pentru deplasarea armatelor lor spre capitala statului dac Sarmisegetuza. În timpul Primului Război Mondial a fost pietruită de armata germană, din rațiuni militare. În anul 1933 a fost reconstruită de regele Carol al II-lea care a fost impresionat de frumusețea și sălbăticia peisajului prin care trecea șoseaua. Inaugurarea șoselei a avut loc în anul 1935 la Poiana Sibiului.
Transalpina este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m), fiind finalizate de curând lucrările de asfaltare a acesteia.
Sursa: http://www.gorjtourism.ro/atractii%20turistice%20in%20Gorj.html
Defileul Jiului, având o lungime de 30 km, este unul dintre cele mai spectaculoase și sălbatice defilee din Carpați. Șoseaua și calea ferată ce trec peste sectoare de vale adâncă, străbătând sectoare cu viaducte și tunele constituie ele însele o atracție turistică. Parcul Național „Defileul Jiului” ocupă
o suprafață de 11.127 de hectare fiind localizat pe valea Jiului între munții Vâlcan și munții Parâng.
Spectaculoase, Cheile Sohodolului, sunt situate într-o rezervație complexă, (pe o lungime de 10 km), de interes peisagistic și floristic, ce prezintă: peșteri, izbucuri, vegetație de stâncărie calcaroasă cu multe rarități floristice, specii rare de faună etc.
Sursa: http://www.gorjtourism.ro/atractii%20turistice%20in%20Gorj.html
În Cheile Sohodolului întalnim săpate în stancă obiectivele naturale: “Nările” și “Inelul”.
Zona Tismana (zonă carstică, rezervatie naturală). Numele Tismana vine de la coniferul tisă, arbore cu lemn tare, rezistent, de culoare roșiatică ce se gasea cu secole in urma in zonă. La altitudinea de 350 – 600 m, se află, pe o suprafață de circa 60 ha, o rezervație de castani comestibili ce reprezintă o insulă de vegetație submediteraneană. Tismana este de asemenea locul unde apar mai multe peșteri, urmare a petrografiei regiunii și a liniilor de abrupturi spre care se pot realiza deschideri laterale. Interesantă este Peștera Tismana, cunoscută sub denumirea de "Peștera Tezaurului", din apropierea mănăstirii Tismana, peșteră din care țâșnește un șuvoi de apă ce formează o cădere de 50 m înălțime.
În partea nord-estica a județului găsim Parcul Național Cerna – Domogled și izvoarele Cernei. În cadrul Parcului sunt incluse și: Piatra Cloșanilor din comuna Padeș, rezervație complexă cu relief calcaros, rezervație de stâncărie cu elemente specific mediteraneene (1.730 ha), Peștera Cloșani, Cheile Corcoaiei – pe o lungime de 40 km.
Mănăstirea Polovragi se află așezată în zona de contact a Carpaților cu Subcarpații în apropierea Peșterii Polovragi (pe care a și avut-o in administrare timp de 300 de ani), la intrarea in Cheile Oltețului. Mănastirea are o vechime de peste 500 de ani.
Comuna Polovragi își trage numele de la o plantă rară ce crește pe aici, "polovragi", folosită de un vraci vestit ce trăia în peștera din munte pentru a vindeca oamenii de boli ale stomacului și oaselor. Săpături arheologice făcute la Polovragi au dat la iveală urmele unei cetăți și ale unui cimitir de pe vremea dacilor. La Polovragi , în fiecare an, în ziua de 20 iulie, are loc o mare nedeie, unde se adună gorjeni, vâlceni dar și transilvăneni.
Stațiunea Rânca, situată de-a lungul Șoselei Transalpina, are două pârtii dotate cu teleschi și instalație de nocturnă, fiind cea mai renumită stațiune de schi din Carpații Olteniei. Fiind declarată ca având cel mai mare potențial turistic de iarnă nevalorificat din România, stațiunea deține un domeniu schiabil foarte mare, situat între altitudinile de 1600 m și până la 2100 m. Zona este în dezvoltare, numărul de spații de cazare și alimentație publică crescând de la an la an.
Mânăstirea Icoana (Crasna – Carpiniș) a fost ridicată la inițiativa unui preot originar din zona respectivă, în anul 1997.
Mânăstirea (Schitul) Crâșna a fost întemeiată în anul 1636 de marele Pitar Dumitru Filișanu, fiind o mânăstire de călugări.
Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara, înființat în anul 1975, cuprinde un număr de 30 de obiective care surprind modul de viață al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost construit în jurul ansamblului format din Cula Cornoiu și celelalte edificii ridicate de familiile care l-au stăpânit.
Castrul Roman de la Bumbești Jiu avea rolul de a apăra și asigura intrarea în defileul Jiului precum și de a supraveghea populația dacică de aici. Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106); a fost construit inițial dintr-un val de pământ iar mai apoi, în anul 201, s-au ridicat ziduri de piatră. Astăzi se mai păstrează doar latura de est (167 de metri) și parțial latura de sud (88 de metri). În anul 2002 în interiorul castrului s-a descoperit un tezaur roman imperial alcătuit din 92 de monede din argint, care acoperă o perioadă de aproape 50 de ani.
Ruinele Mânăstirii Vișina, situată la intrare în Defileul Jiului, a fost construită din piatră în timpul lui Mircea cel Bătrân (1386 – 1418).
Mânăstirea Lainici – la altitudinea de 450 m. Numele mănăstirii este dat de trecătoarea unde se află, cuvântul LAINICI fiind de origine grecească și având semnificația de „trecătoare prin munți de piatră”. Biserica veche zidită a fost ridicată în anii 1812 – 1813 pe locul unei vechi biserici din lemn în formă de corabie (construită în 1770 – 1794). După 1990 s-a ridicat o nouă biserică, lateral de cea veche – sub forma de cruce greacă.
În apropierea mânăstirii, la o altitudine de 750 – 800 m, se află Schitul Locurele, sfințit în anul 1860.
Casa Memorială Constantin Brâncuși a fost inaugurată în anul 1971, fiind un monumet de arhitectură țărănescă. Constantin Brâncuși (1876 -1957 ) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare în sculptura contemporană. Considerat de unii critici drept cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuși este fără îndoială cel mai celebru artist pe care România l-a dat omenirii. A urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova, la București și München; după șase luni pornește pe jos prin Bavaria, până în Franța, de unde ia trenul până la Paris – unde a trăit mare parte a vieții. În 1905 reușește la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. A murit la 81 de ani, lăsând în urmă 1200 fotografii și 215 sculpturi de o valoare estetică și culturală incalculabilă.; este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris. Operele lui sunt expuse la New York, Washington, Paris și București. În 2009 una dintre sculpturile lui Brâncuși – Madame LR a fost vânduta cu 37 milioane USD.
“Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindește sufletul”.
“Muncește ca un sclav, poruncește ca un rege, creeaza ca un zeu !”
Constantin Brâncuși
Mânăstirea Tismana este cea mai veche mânăstire din Țara Românească. Ctitorul mânăstirii a fost călugărul Nicodim. Legenda spune că Nicodim a umblat mult pe valea râului și frumusețea peisajului a fost hotărâtoare în alegerea locului pentru ridicarea lăcașului sfânt, pe stânca Stârminei, cu o cascadă ale cărei ape se prăvăleau de la înălțimea de 40 m în albia râului. Au fost și alte motive în alegerea locului: păstrăvul râului, pădurile de castan comestibil, nucul și vița-de-vie care crește și în stare sălbatică, dar și evenimentele istorice legate de menținerea independenței Țării Românești și stăvilirea înaintării influențelor catolice la sud de Carpați.
În apropierea mânăstirii se gasește Schitul Cioclovina.
Casa Memorială Tudor Vladimirescu – cel care avea să conducă revoluția de la 1821. Casa este o locuința tipic țărănească, cu pridvor de lemn. Cele două camere ale sale reușesc să redea atmosfera satului românesc de la începutul secolului al XIX-lea și să zugrăvească prin imagini și documente viața și activitatea lui Tudor. Este situată la 50 km sud est de Tg-Jiu.
Alte atracții în județul Gorj:
– Statuia Fraților Buzești – Crâșna
– Fabrica de Ciocolata – Crâșna
– Biserica ,,Sf. Ioan Botezatorul’’ – Novaci
– Muzeul Crucilor – Maceșu
Sursa: http://www.gorjtourism.ro/atractii%20turistice%20in%20Gorj.html
RESURSE ANTROPICE CU POTENȚIAL TURISTIC ÎN ORAȘUL TG-JIU
Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, care îl străbate, inițial fiind cunoscut ca Târg săptămânal organizat pe malul Jiului, târg ce se ține și astăzi în ziua de joi a săptămânii. Este menționat pentru prima dată ca Târgul de la Jiu în urmă cu 600 de ani și ca oraș în urmă cu 400 ani.
Grădina publica s-a înființat în 1856, în zăvoiul de pe malul stâng al Jiului.
Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele trei componente sculpturale monumentale, singurele din toată creația artistului situate în aer liber – Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Fără Sfârșit, sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime totală de 1.275 m.
Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. Totul decurge în tăcere.
Poarta sărutului, construită din travertin arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții sau trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m.
Coloana Infinitului reprezinta inaltarea la cer. Inaugurată la 27 octombrie 1938, Coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 15 moduli octaedrici, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiți mărgele de către Brâncuși.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea ei originală a fost Coloana recunoștinței fără sfârșit și a fost dedicată soldaților români din Primul război mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.
Brâncuși însuși o denumea "un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească".
Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special din Elveția. Greutatea totală a Coloanei (nucleu + "mărgele") este de 29.173 kg.
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel se află pe axul Căii Eroilor și a fost integrată creației brâncușiene, realizând o legatură între elementele ansamblului sculptural.
Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, cladirea a fost reconstruită între anii 1927 și 1938 și inaugurată odată cu complexul executat de Brâncuși, 7 noiembrie 1937. Pictura în stil neobizantin a fost executată în fresca de către pictorul gorjean Iosif Keber.
Palatul comunal (azi Prefectura) a fost construit in anul 1898. Decorația exterioară și cea interioară, în stil maur, dau o nota de unicitate și monumentalitate construcției. În 1904 se instalează telefoanele și se achiziționează un ceas ce va fi montat în turla în anul 1905.
Biserica Sfinții Voievozi , aflată în Piața Victoriei, în fața Palatului Comunal, este ctitoria negustorilor Dobre Sirbu și Radu Cupetu ale căror portrete pot fi văzute în pronaos. Construcția s-a realizat între 1748-1764, imobilul fiind cunoscut și sub numele Biserica Negustorilor, Biserica Domnească și chiar Biserica de la Jiu. Planul bisericii este în formă de cruce. Construcția a suferit de-a lungul timpului mai multe intervenții care nu i-au alterat forma originală.
Colegiul Național Tudor Vladimirescu, clădire monumentală – a fost contruită în anii 1896 – 1898. Vizavi, Statuia lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821 și al pandurilor ridicată pe locul unde a avut loc o întalnire între Tudor Vladimirescu și panduri înainte de a pleca la Padeș.
Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu Sursa:http://www.gorjtourism.ro/atractii%20turistice%20in%20Gorj.html
Casa datează din anul 1884. În această casă a văzut lumina zilei Cătălina – eroină națională. Aceasta a participat voluntar la luptele din Primul Război Mondial. A căzut eroic în fruntea plutonului pe care îl comanda, ca sublocotenent, în luptele de la Mărășești – august 1917.
Muzeul Județean Gorj a fost fondat în anul 1894, prin strădania lui Alexandru Ștefulescu. Clădirea a fost renovată în anii 2007-2008. Sunt expuse materiale din paleolitic, neolitic, din epoca bronzului, perioada dacică, daco-romană, documente din timpul primelor formațiuni statale, din feudalism și din perioada modernă.Muzeul de Artă a fost înființat în anul 1984, iar din 1993 funcționează în sediul situat în Parcul Central al municipiului. Oferă vizitatorilor icoane românești vechi de o valoare artistică deosebită, studii și picturi de Vasile Blendea și Iosif Keber, pasteluri, exponate din secolul al XVII-lea aparținând școlilor flamandă și italiană, picturi de Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba și mulți alți artiști clasici și contemporani.
Biserica de lemn din cimitir- poartă hramul ,,Înalțarea Domnului" mai este cunoscută și sub denumirea de ,, Biserica lui Tudor Vladimirescu". Construită din lemn, pe locul unei alte biserici, în perioada 1789-1790, biserica este sub formă de corabie, acoperită cu șindrilă, reprezentând singurul loc de rugăciune al oamenilor din satele Motru Sec și Cloșani până la construirea bisericilor din fiecare sat. În prezent nu se mai oficiază slujbe în biserică, aceasta fiind înscrisă pe lista monumentelor protejate de UNESCO.
Biserica satului – este localizată în centrul satului. Biserica este construită din piatra și cărămidă, sfințirea ei făcându-se la data de 25 mai 1883. Ctitorul biserici a fost Radu Barbu, cunoscut și sub numele de Radu Bogatu, chipul său păstrându-se pictat pe un perete de la intrare.
Sursa: http://motrusec.weebly.com/obiective-turistice-antropice.html
Conacul boierului Palade – construit pe tapșanul din imediata apropiere a confluenței Motrului cu Motru Sec, conacul a aparținut boierului Palade, fiind construit pe moșia soției. Data exactș a construcției nu se cunoaște însa prima menționare a acestuia apare într-un act scris la data de 1 aprilie 1896. În perioada 1965-1978 în acest conac a avut sediul Școala Generală Motru Sec. În momentul actual, conacul se află într-o situație deplorabilă, fiind în pericol de prabușire.
Sursa: http://motrusec.weebly.com/obiective-turistice-antropice.html
Casele Generalului Angelescu – situate pe tapșanul de pe malul stâng al râului Motru, în imediata vecinătate a moșiei boierului Palade, fiind construite cam în aceeași perioadă ca și conacul lui Palade. Acestea au fost cumpărate mai apoi de familia Alemanestenilor, mențiunea despre aceasta familie fiind făcută și de Ion Pilat , în vara anului 1926. Până în anul 1975 și aceste locuințe au servit drept lăcaș pentru școala Motru Sec.
Atât casele generalului Angelescu cât și conacul boierului Palade sunt menționate ca puncte de referință în lucrarea ,,Marele Dicționar Geografic al României".
Sursa: http://motrusec.weebly.com/obiective-turistice-antropice.html
Sursa: http://motrusec.weebly.com/obiective-turistice-antropice.html
Podul de piatră – situat sub conacul lui Palade, este o adevarată operă de artă, fiind construit sub formă de arc pe la începutul secolului XX. Podul a fost construit peste râul Motru, servind ca și legătură, pentru localnici din Motru Sec și drumul județean Apa Neagră-Cloșani. În prezent, podul se află în pericol de prăbușire, mai ales în urma supraîncărcării cu pământ de către ,,inginerii" unei firme care au închiriat terenul și conacul Palade.
Sursa: http://motrusec.weebly.com/obiective-turistice-antropice.html
Varnița lui Toi – situată pe malul stâng al râului Motru Sec, la circa 600 m de la terminarea satului, varnița lui Toi este o construcție simplă dar care, pentru o bună parte a plaiului Cloșani, a reprezentat o adevarată fabrică de var, ajutând la ridicarea multor case. Varnița funcționează de aproximativ 30 de ani în această locație, fiind recunoscutî în toate satele de sub munte pentru calitatea varului. Cel mai recunoscut varar al acestor meleaguri a fost Ion Drăgan (79 ani), cunoscut și sub porecla de Toi, care și-a dedicat cea mai mare parte din viață acestei activități.
Moara de la Buza Plaiului – localizată în locul numit Buza Plaiului, la confluența pârâielor Capra cu Dobrota, reprezintă, probabil, cea mai veche moară din zona Motrului Sec.
Cunoscută și sub denumirea de ,,Moara lui Tudor", putem să o plasăm în negura timpului ca datând din vremea pandurului Tudor. Prima apariție documentară este datată în 30 octombrie 1904 înr-un act emis de judecătoria Dr.Tr.Severin. Moara funcționeaza cu ajutorul apei, care este adusă pe erugă (canal), apoi cu ajutorul presiunii și forței, apa pune în mișcare ciutura care pune în mișcare piatra de moară rezultând un malai fin și de calitate superioară. Moara este înca funcțională, fiind îngrijită de moștenitorii lui Romică Barbu.
CAPITOLUL III. ANALIZA BAZEI TURISTICE MONTANE ȘI A CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN JUDEȚUL GORJ ȘI STAȚIUNEA RÂNCA
( DINAMICA ȘI STRUCTURA 2005-2010 )
3.1 Evoluția stațiunii montane Rânca în perioada 2005 -2010
În ultimele două decenii stațiunea Rânca a cunoscut o explozie în ceea ce privește construcțiile imobiliare, de la simple cabane și pensiuni până la hoteluri de trei stele. Modernizarea celor 108 km ai Transalpinei au atras noi valuri de turiști, atrași de frumusețea și sălbăticia zonei, astfel încât, în viitor, Rânca va deveni, cu siguranță, o rivală a celebrelor stațiuni de pe Valea Prahovei. Puțini cunosc, însă, trecutul acestei perle a turismului gorjean.
Sursa: http://www.verticalonline.ro/istoricul-statiunii-turistice-ranca
După un început greu, Rânca a devenit o locație care atrage turiști
La începutul secolului XX, muntele Rânca făcea parte din moșia Novaci, care era stăpânită în indiviziune de urmașii vornicului Costache Vlădoianu. Banca Populară Gilortul, înființată de Dumitru Brezulescu în 1902, a cumpărat, prin licitație publică, această moșie prin ordonanța de adjudecare a Tribunalului Gorj din 2 ianuarie 1908, contra sumei de 400 500 lei. A urmat o adevărată împroprietărire a țăranilor novăceni, cărora banca le-a vândut la un preț scăzut terenurile arabile și fânețele, rămânând proprietară doar a munților Rânca, Larga, Pleșa Tâmpei, Plopu, Cerbu, Tâmpa și Măgura. Este meritul lui Dumitru Brezulescu de a fi intuit potențialul turistic al acestei zone și de a fi construit, cu sprijinul lui Aurel Diaconovici, inginerul-șef al județului Gorj, șoseaua care pornește din Novaci până sub Vârful Păpușa. Moartea sa timpurie, la doar 36 de ani și izbucnirea primului război mondial, vor stopa temporar nașterea noii stațiuni.
Aceasta va avea loc în anii ’30 ai secolului trecut, când Banca Gilortul a construit în Rânca șase cabane cu câte cinci camere fiecare și în Novaci un sediu propriu, unde funcționa un hotel și un restaurant. Noua stațiune s-a impus rapid, numai în anul 1934 fiind vizitată de 1052 de turiști. Acest succes a dus la decizia Ministrului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale nr. 54 222 din 24 august 1935, prin care comuna Novaci ,,se recunoaște ca localitate climatică cu toate drepturile și îndatoririle prevăzute în legi și regulamente privitoare la instituțiile hidrominerale și climatice’’, decizie publicată în Monitorul Oficial nr. 216 din 20 septembrie 1935. La 7 august 1936, Prefectura Jud. Gorj a cerut de la Banca Populară Gilortul o suprafață de 1000 m² în muntele Rânca, unde Oficiul Național de Turism va construi o cabană cu 13 camere în valoare de 1 400 000 lei, arhitect fiind Iulius Doppelreiter. Pe lângă aceasta, Banca a mai donat, la 18 mai 1937, Oficiului de Educație și Îndrumare a Tineretului Român 2500 m² în muntele Rânca, iar la 8 decembrie 1938 o suprafață egală a primit și organizația de tineret ,,Straja Țării’’. Pe lângă dezvoltarea turistică, Banca Gilortul a acordat o atenție deosebită și exploatării economice a celor 659 ha pădure de brad și fag și 95 ha gol alpin a muntelui Rânca, având aici o stână, fabrică și depozit de cherestea, care, în 1938, valorau 190 660 lei. Instaurarea comunismului în România și naționalizarea băncilor în anul 1948, va duce la trecerea în proprietatea statului a bunurilor mobile și imobile a Băncii Populare Gilortul, inclusiv a stațiunii Rânca.
Evoluția în perioada comunistă
În perioada comunistă, Rânca a beneficiat, începând cu anii ’60, de investiții masive în ceea ce privește infrastructura și serviciile turistice. Astfel, în 1964, Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor primește de la Sfatul Popular Novaci un teren în suprafață de 1 ha în muntele Cerbu ,,pentru deservirea Olteniei și depresiunii Petroșani cu programe de televiziune”. Noua stație de televiziune va cuprinde clădirea corpului tehnic, o casă de pompe, o casă de pază, de rezervoare și o platformă carosabilă împrejurul corpului tehnic. În 1965, Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Oltenia transmite în administrarea Cooperativei de Consum Novaci un teren în suprafață de 780 m² pentru construirea unui bufet cu terasă la Rânca. Un an mai târziu au loc reparații capitale la cele 3 cabane și pentru aducțiunea apei potabile. La 31 mai 1966, Sfatul Popular al Raionului Gilort decide deschiderea stațiunii Rânca la 15 iunie și amenajarea unui teren de sport ,,și alte instalații care să permită folosirea plăcută a timpului liber”.
La 13 mai 1968 Consiliul Popular Județean Gorj a decis transmiterea în folosința Ministerului Forțelor Armate a unui teren în suprafață de 8000 m² situat în zona Rânca în vederea amplasării construcțiilor necesare instruirii U.M. 01083 Craiova. Peste un an Ministerul solicită Consiliului Popular Novaci trecerea în administrarea sa a 9 ha din golul alpin Rânca. La 7 iunie 1970 acesta trece din administrarea Stațiunii experimentale Bârsești în cea a Direcției Generale pentru Agricultură și Industrie Alimentară Gorj, care în anul 1977 inițiază un amplu plan de îmbunătățiri a pajiștilor din golurile alpine și subalpine. Lucrările în valoare de 1 268 000 lei au durat trei ani și au constat în defrișări de arboret dăunător, fertilizări cu îngrășăminte chimice și însămânțări în plaiurile Măgura Făget, Cerbu, Plopul, Florile Albe și Tolanu Mic. La 30 august 1978, Oficiul de Cadastru și Organizarea Teritoriului Gorj pune la dispoziția Întreprinderii Miniere Rovinari 7 ha de teren neproductiv, folosit anterior de Universitatea din Craiova, pentru a fi amenajată ca pajiște alpină. La 22 iulie 1980 Consiliul Popular al orașului Novaci se adresează Întreprinderii de Transport Auto Gorj ,,întrucât în această perioadă există o mare afluență de turiști atât din județul Gorj, cât și din întreaga țară spre stațiunea climaterică Rânca și neexistând un mijloc de transport din Novaci la Rânca vă rugăm să puneți la dispoziție cât mai urgent un mijloc de transport în comun cu program zilnic până la data de 15 septembrie”.
După 1989 s-au construit sute de cabane și pensiuni, hoteluri, o biserică și s-au amenajat pârtii de schi pentru iubitorii sporturilor de iarnă, Rânca devenind, cu adevărat ,,Perla Olteniei”. La capitolul minusuri trebuie să precizăm lipsa unui plan urbanistic al stațiunii și modul haotic în care s-a construit.
În zona turistică Rânca s-a construit foarte mult în ultimii ani, dar structurile
realizate nu sunt în concordanță cu cerințele unei stațiuni moderne, de talie europeană, nu au fost proiectate în baza unui Plan de Urbanism Zonal, nu respectă reglementările privind gradul de ocupare al terenului, nu au utilitățile necesare (canalizare, stație de epurare, punct de transfer deșeuri menajere, ceea ce a condus la afectarea gravă a mediului înconjurător. Structurile turistice clasificate sunt singurele care se iau în calcul în analiza circulației turistice. Situația acestora, la 1 octombrie 2005, așa cum reiese din banca de date a Autorității Naționale pentru Turism, se prezintă astfel:
Tabel nr. 1 Sursa: gorj.insse.ro
Demararea lucrărilor de construcție a unei noi pârtii de ski și săniuș pentru copii la intrarea în Stațiunea Rânca pe partea dreaptă a drumului, vis – a vis de Cabana Gabriel. Pârtia de ski și săniuș pentru copii din Rânca va avea o lungime de 350 de metrii și va fi dotată cu un teleski modern . Pârtia a fost dată în folosință începând cu sezonul de ski 2009-2010 .
3.2. Număr total de turiști români și numărul total de turiști străini
În ceea ce privește numărul de turiști cazați, pentru perioada 2002 – 2003, acesta este prezentat în următorul tabel:
Tabel nr. 2
Din punct de vedere al categoriei de confort, cele mai multe structuri de cazare din orașul Rânca sunt de 2 stele (respectiv flori pentru pensiunile turistice), mai exact, 75 %. În ceea ce privește unitățile de tip pensiune turistică, cele mai multe locuri, adică 57,89 %, sunt încadrate la 3 flori (vezi tabelul nr. 2).
– Structura capacității de cazare pe categorii de confort, în anul 2010 Tabelul nr. 3
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Gorj
Dacă analizăm tipul structurilor de cazare, se observă că numărul de locuri în structuri de tip hotel reprezintă 35,71 %, iar cele din pensiunile turistice reprezintă 54,28 % din total. Ponderea cea mai scăzută o dețin unitățile tip camping 10,0 1% (vezi graficul nr. 1).
Graficul nr. 1
Astfel, conform datelor din tabelul de mai sus, se poate observa o creștere cu 121,5 % a numărului de turiști cazați. Numărul turiștilor străini a crescut de 2,56 ori în anul 2010, față de anul 2009. De asemenea, și numărul de turiști români a crescut, dar numai cu 59 %.
Pentru creșterea numărului de turiști în localitatea analizată, creștere care să reprezinte o activitate turistică profitabilă, trebuie să se recurgă la măsuri precum: creșterea capacității de cazare prin construirea de noi unități de cazare cu un confort ridicat, diversificarea ofertei de cazare și de agrement, îmbunătățirea condițiilor de vizitare a obiectivelor din zonă, puternica mediatizare și promovare a potențialului turistic al orașului Novaci.
3.3. Numărul de zile de cazare turiști români și străini
– Cererea turistică înregistrată în orașul Novaci Tabelul nr. 4
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Gorj
Cel mai mare număr de turiști sosiți se înregistrează în 2008, adică 1613 turiști, reprezentând 27,36 % din numărul total de turiști sosiți în perioada analizată. În perioada 2007 – 2010 numărul total de sosiri a fost de 5894.
Graficul nr. 2
Sursa: realizat pe baza datelor din tabelul nr. 3
Din punct de vedere al distribuției pe tipuri de turiști, românii reprezintă principala categorie pentru Stațiunea turistică Ranca. Ponderea turiștilor străini este extrem de scăzută, sub 5 % din totalul turiștilor. Cea mai mare pondere înregistrată de turiștii străini a fost în anul 2009, de 7,2 %, în timp ce în ultimul an al analizei atinge o valoare foarte scăzută, de aproximativ 3 % .
Graficul nr. 3
Sursa: realizat pe baza datelor din tabelul nr. 3
În ceea ce privește proveniența turiștilor străini, după țara de origine, cei mai mulți turiști străini din totalul sosirilor, în 2010 provin din Italia, în proporție de 37,5 %, restul țărilor situându-se sub valori de 15 % .
Indicatorul înnoptări cunoaște un trend ascendent în perioada 2007 – 2009, doar în 2010 înregistrându-se o scădere față de anul anterior. În ciuda acestei scăderi din 2010, față de anul de bază al analizei se constată o creștere semnificativă cu 70,63 % (vezi graficul nr. 4).
Graficul nr. 4
Sursa: realizat pe baza datelor din tabelul nr. 3
Sejurul mediu reprezintă numărul mediu de zile de ședere a turiștilor într-o anumită zonă. El se calculează conform următoarei formule:
Sejurul mediu = număr înnoptări / număr turiști sosiți
Pe toată perioada analizată, durata sejurului mediu se menține la o valoare foarte scăzută, nedepășind 2 zile în nici unul dintre ani, după cum se poate observa în tabelul nr. 4. De altfel, se poate aprecia că turismul itinerant caracterizează această zonă, în detrimentul celui de sejur.
Tabelul nr. 5 – Evoluția duratei sejurului mediu
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Gorj
Densitatea circulației turistice (DT) oferă informații cu privire la gradul de solicitare a zonei și indirect asupra măsurilor ce trebuie luate pentru a se asigura satisfacerea nevoilor turiștilor, fără a fi perturbată viața și activitatea rezidenților.
Densitatea circulației turistice se calculează atât în relație cu populația rezidentă, cât și cu suprafața zonei, astfel:
DT= numărul de turiști sosiți / populația rezidentă a zonei
DT= numărul de turiști sosiți / suprafața în kmp a zonei
În ceea ce privește densitatea circulației turistice în raport cu populația în Novaci din 2007 până în 2010 ea cunoaște o creștere mică ( + 22%). Acest lucru se poate datora creșterii numărului de turiști sosiți în perioada analizată (vezi tabelul nr. 5).
Tabelul nr.6 – Densitatea circulației turistice
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Gorj
Creșterea mică a densității turistice conduce la o serie de avantaje cum ar fi: lipsa aglomerării, a poluării fonice, a conflictelor sociale, dar există și o serie de dezavantaje cum ar fi: încasare turistică mică, economie locală slab dezvoltată etc.
Coeficientul de utilizare a capacității (gradul de ocupare) reflectă măsura în care capacitatea de cazare disponibilă este utilizată și se determină prin raportarea înnoptărilor la numărul de locuri disponibile în stațiune.
3.4 Evoluția circulației turistice în perioada 2005- 2010
Pentru orașul Novaci, există informații statistice, atât cu privire la numărul de vizitatori, cât și cu privire la numărul de turiști cazați. Astfel, în tabelul nr. 7 este prezentată evoluția numărului de vizitatori la obiectivele de interes din Novaci.
Tabel nr. 7
Grafic nr. 5
Sursa: Administrația obiectivelor turistice din Novaci
Atât în primul tabel cât și in al doilea, reiese faptul că numărul total de vizitatori a crescut în perioada 2005 – 2010, de la 1.200 la 1.700 de vizitatori (o creștere de 41,70 %). Tot o creștere se observă și în cazul numărului de vizitatori români. În schimb, evoluția numărului de vizitatori străini este una oscilantă, cu o tendință vizibilă de scădere.
CAPITOLUL IV. PROPUNERI DE MODERNIZARE, DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEȚUL GORJ ȘI STAȚIUNEA RÂNCA-2020
4.1.Gradul de atractivitate turistică
În ceea ce privește gradul de atractivitate turistică, trebuie ținut cont de aspect precum
• Zona alpină Rânca este identificată ca deținătoarea celui mai mare potențial turistic montan de iarnă din România nevalorificat și singura capabilă să asigure atragerea turiștilor din regiune și a celor din regiuni alăturate, cât și din Bulgaria.
De menționat că această locație este singura din toată partea montană de sud a României, pornind de la Valea Prahovei și până în vestul țării, unde se poate dezvolta o stațiune de schi.
• Capacitatea de cazare a zonei ( stațiunea Rânca și localitățile Novaci și Baia de Fier ) este semnificativă : aproximativ 2600 locuri cazare , luând în calcul doar pe cele oferite de hotelurile, de renume și pensiunile cu activitatea turistică declarată. Acest fapt oferă posibilitatea ca în sezonul de iarnă, stațiunea Rânca să aibă capacitatea de a primii și schiori din alte colțuri ale țării, dornici să descopere noile pârtii de schi situate în Munții Parâng. Atractivitatea turistică a zonei a făcut ca în ultimii 15 ani să se construiască aici un număr de 685 cabane, vile, hoteluri și case de vacanță și o pârtie de schi ( cu o lungime 0,57 km și o capacitate optimă de persoane/oră 900 ) și un teleschi care o deservește.
• Pe lângă domeniul schiabil, Rânca este o localitate ideală pentru activități turistice în timpul verii ca: turism pedestru pe 25 de trasee turistice omologate între care și două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 și E7 ), trei zone de alpinism și escaladă (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de fier, Cheile Oltețului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România, zbor cu parapanta, mountain bike, concursuri 4×4
4.2.Calitatea infrastructurii de acces, tehnico-edilitare și urbanistice
Infrastructura de acces, tehnico-edilitară și urbanistică a zonei Rânca se dorește a fi îmbunătățită prin atingerea următoarelor obiective:
modernizarea drumului de acces Novaci – Rânca prin programele de investiții ale Administrației Națională a Drumurilor care îl poate transforma în drumul național DN 67C
Elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului viitoarei stațiuni, prin care sunt definite zonele de interes turistic deosebit și zonele cu perspective pentru redresarea economică pe baza resurselor turistice
Realizarea alimentarii cu energie electrică a întregii zone.
Dezvoltarea zonei în ceea ce privește conexiunea la internet și rețelele de telefonie mobilă.
Finalizarea lucrărilor la “Stația Salvamont Rânca “, obiectiv realizat la standarde europene, cel mai mare de acest gen din țară și corespunzător dezvoltării masive a turismului ce se preconizează pentru următorii ani, prin care se va asigura asistența medicală și salvarea în caz de accidente montane.
Alimentarea corespunzătoare cu apă a regiunii prin Programul PHARE-MARR pentru reabilitarea zonelor miniere.
4.3. Necesitatea dezvoltării turismului în zona Rânca
Necesitatea realizării unui proiect depinde de factori precum:
Numărul în creștere de turiști
Dotarea versantului nordic al munților Corneșul Mare cu o instalație de transport pe cablu
Zona Rânca este considerată ca având posibilități reale de dezvoltare pentru turism montan pe durata întregului an dacă se au în vedere indicii caracteristici ai ofertei de cazare, de schi și diferite sporturi de iarnă și de vară
Îmbunătațirea mediului pentru dezvoltarea industriei serviciilor și turismului;
datorita dezvoltarii domeniului schiabil și realizarea unei infrastructuri a unei protecții a mediului adecvate, stațiunea Rânca va atinge standarde europene;
valorificare domeniului schiabil din zona Rânca, este un element cheie al dezvoltării socio – economice a județului Gorj;
Dezvoltarea atât a turismului de iarnă cât și de vară pe termen lung, lucru care implică generarea de profituri ;
Cresterea numărului de turiști în zonă (50÷300 % în funcție de sezon), cu impact favorabil asupra dezvoltării economice generale a regiunii și totodată protejare a mediului înconjurător;
Atragerea de noi investiții private (din țară și străinătate) în industrie și în agrement atât în zona țintă (Rânca) cât și în imediata vecinătate (Novaci, Baia de Fier și alte localități din acest areal)
Revitalizarea industriilor de tip artizanat și tradiționale, păstrând totodata arta trdițională și cultura neatinse
Dezvoltarea turismului rural (creșterea de 4-5 ori a numărului de locuri potențiale de cazare în pensiunile agroturistice)
Îmbunatațirea pieții locurilor de muncă
Creșterea gradului de confort al locuințelor prin realizarea rețelei de canalizare care va asigura preluarea totală a apelor menajere și meteorice în sistemul de canalizare și epurare a apelor uzate.
4.4. Proiecte lucrări de dezvoltare
Se dorește optimizarea domeniului schiabil în concordanță cu numărul de turiști și solicitările aferente lor în ideea diversificarii ofertei domeniului schiabil.
Se dorește amenajarea a câtor mai multe pârtii de schi pârtii ce vor fi accesibile pentru orice turist.
Dinamica și infrastructura acestora este data de:
amenajarea a doua partii de schi cu o lungime totala de de 6 000 m:
dotarea cu o instalatie de transport cu cablu moderna de mare capacitate, care deserveste partiile noi prevazute;
dotarea cu masini de batut zapada.
dotarea cu mașini de zapadă artificială
Pârtii de schi-obiective:
Pârtiile de schi A1 – A4 vor avea punctul de plecare comun la altitidinea de 1900 m, situat în zona stației superioare a telescaunului proiectat, la 1700 m altitudine.
Pârtiile se vor considera ca fiind amenajate pe lățimi medii de câte 50 m, rezultând o suprafață totală de 40 ha.
Pârtiile de schi prevăzute în lucrarea de față vor fi dotate cu marcaje, semne conveționale și plase de protecție în vederea omologării lor de către Ministerul Transporturilor,Construcțiilor și Turismului.
Clasificarea pârtiilor pe categorii ( FU = foarte ușoare, U = ușoară, M = medie, D = dificilă) se va face respectând Normele privind omologarea, amenajarea, întreținerea și exploatarea pârtiilor și traseelor de schi pentru agreement.
Caracteristicile prtiilor de schi propuse pentru stațiunea Rânca : Tabel. Nr. 5.1.
Sursa: Primăria Novaci
4.5. Propuneri privind promovarea zonei turistice montane în turismul international și național
Recomandări pentru autoritatea locală
⇒ Prin Planul de Urbanism al localității, în capitolul de Propuneri de dezvoltare / Planșa de reglementări, turismul trebuie inclus ca o activitate de bază în economia locală, având în vedere bogăția de resurse existente, dar și pentru că este un domeniu care generează activități economice colaterale (servicii, mică producție, meșteșuguri) și creează noi locuri de muncă.
⇒ În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înființat un Departament pentru Turism, a cărui activitate trebuie să se axeze pe organizarea activității turistice locale și acordarea de consultanță pentru agenții din turism.
⇒ Pentru orientarea și informarea turiștilor sosiți în zonă, înființarea unui Centru de informare turistică este binevenită, iar amplasamentul acestuia trebuie să fie cât mai aproape de zona centrală, pe drumul de acces DN 67C și să dispună de un spațiu pentru parcare auto.
⇒ Lipsa structurilor turistice clasice trebuie suplinită prin apariția unui număr cât mai mare de pensiuni. Extinderea rețelei de pensiuni turistice poate fi stimulată de atuoritatea locală prin acordarea unor facilități sau scutiri de taxe/impozite pentru perioade determinate.
⇒ Pentru a susține dezvoltarea durabilă a turismului în zona montană Rânca este necesar a se face mai mulți pași care să pregătească condițile pentru ca aceasta să acceadă spre statutul de stațiune turistică bivalentă, între care menționăm : îmbunătățirea accesului rutier – lărgirea, modernizarea, asigurarea securității circulației; menținerea în circulație a DN 67C și în perioada de iarnă, pentru a permite accesul permanent al turiștilor, este esențială în evoluția și desfășurarea activității turistice; realizarea a două dintre utilitățile de bază: canalizarea apelor menajere și realizarea unei stații de epurare; foarte puțini investitori vor dori să înceapă o activitate cu profil economic într-o zonă fără infrastructura și utilitățile de bază; amenajarea unui punct de transfer al deșeurilor menajere, în conformitate cu politica de mediu din acest domeniu – este obligatorie în perspectiva dezvoltării durabile a zonei; stoparea construcțiilor de case de vacanță pe loturile de 250 mp și respectarea reglementărilor cuprinse în Planul de Urbanism Zonal, în ceea ce privesc procentul de ocupare a terenului, arhitectura și regimul de înălțime al construcțiilor ș.a.; diversificarea și creșterea numărului de structuri turistice în detrimentul caselor de vacanță, al căror număr trebuie redus foarte mult deoarece nu dezvoltă o activitate turistică cu impact semnificativ asupra creșterii circulației truristice în zonă; cele 117 locuri de cazare existente în structurile turistice clasificate sunt total insuficiente pentru a se justifica angajarea administrației locale în investiții majore în domeniul infrastructurii și utilităților; diversificarea ofertei de agrement de tip arès-schi, inclusiv agrement de interior, prin amenajarea unor terenuri de sport multifuncționale, cluburi de agrement, amenajarea unui patinoar în aer liber – cu posibilitatea transformării lui, în extrasezon, în teren de sport; realizarea de investiții în dotări tehnico-edilitare și de interes general, cum ar fi: un punct de prim ajutor, un centru de schimb valutar și un bancomat, mici magazine și fast-food-uri, cafenele și ceainării ș.a.; amenajarea unui punct de informare turistică, pe un amplasament central, de preferință situat pe DN 67C; realizarea conexiunii la Internet prin cablu sau prin antene satelit și extinderea rețelei locale la toate structurile turistice și obiectivele de interes general; este recomandat ca pentru fiecare structură de primire turistică să existe posibilitatea rezervării on line; realizarea unei pagini web a zonei turistice Rânca, unde să poată fi găsite toate informațiile necesare turiștilor interesați de petrecerea unei vacanțe în Munții Parâng.
⇒ Amplasarea, la ramificația DN 67 cu DN 67C, a unui panou informativ însoțit de harta turistică a zonei și traseele turistice din Munții Parâng, vor constitui motivația și totodată invitația pentru turiștii aflați în tranzit de a se abate din drum pentru vizitarea orașului Novaci și a zonei montane adiacente.
⇒ Pentru introducerea în circuitul turistic al bisericilor monumente de arhitectură din oraș, sunt necesare a fi amenajate unele facilități de vizitare în apropierea acestora, cum ar fi: parcare + grup sanitar, chioșcuri pentru vânzări de suveniruri, pliante, vederi, ghiduri turistice și băuturi răcoritoare.
⇒ Pentru creșterea atractivității zonei și diversificarea ofertei turistice este necesar a se amenaja un Muzeu al satului gorjan (poate fi și într-unul din satele compomente), care să cuprindă: case vechi cu arhitectură tradițională (amenajate cu obiecte de mobilier specific zonei), instalații tehnice populare și alte utilaje specifice unei gospodării rurale.
⇒ Este recomandat a se conserva toate clădirile vechi și valoroase și inscripționarea lor prin aplicarea de plăcuțe cu text explicativ (anul construirii, stilul arhitectonic).
⇒ Pentru petrecerea timpului liber, în orașul Novaci este oportună realizarea unei baze de agrement (ștrand, terenuri de sport multifuncționale, cluburi de agrement, alei de promenadă ș.a.) care să deservească turiștii aflați în vacanță, dar și populația rezidențială.
⇒ Ar fi benefică înființarea unui centru de echitație, care să includă și o școală de călărie; se pot realiza trasee montane de călărie cu ghid, iar iarna, plimbări cu sania, în vederea diversificării agrementului local.
⇒ Editarea unui ghid turistic al localității care să se găsească spre comercializare la toate pensiunile turistice, la agențiile de turism și la chioșcurile de ziare din zonă ar fi foarte utilă turiștilor sosiți în vacanță, dar reprezintă și un material de promovare.
⇒ Pentru atragerea unui număr crescut de turiști în zonă este binevenită organizarea de evenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie promovat în media, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea acestuia către agenții de turism, asociații profesionale interesate, administrații centrale sau locale.
⇒ Revigorarea tradiției și obiceiurilor legate de sărbătorile religioase, sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), sunt un prilej de a atrage mai mulți turiștii care să-și petreacă vacanța în zonă. Pe parcursul unui an se pot organiza și alte tipuri de manifestări care pot avea diverse teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, despre protecția mediului, întâlniri cu fii satului, expoziții de fotografie tematică ș.a.
Recomandări pentru agenții din turism :
-Calitatea serviciilor oferite turiștilor trebuie să fie o preocupare permanentă pentru toți agenții din turism, pentru a se impune pe piață și pentru a face față concurenței.
-Calificarea și formarea profesională permanentă a angajaților din turism este o garanție pentru servicii de calitate, pentru o afacere profitabilă și nu trebuie privită ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiție pe termen lung.
– Serviciile diversificate și de calitate oferite turiștilor, așa cum reiese din studiile de piață realizate în decursul anilor de către INCDT, reprezintă una din motivațiile importante în alegerea unei destinații, de aceea agenții din turism trebuie să îi se acorde atenția cuvenită. În plus, calitatea serviciilor oferite în structurile turistice este și o obligativitate, așa cum rezultă și din textul Ordinului 510 / 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.
– Agrementul este deficitar în oferta turistică de servicii a localității și a structurilor de primire turistică, de aceea este necesar a fi dezvoltat ca varietate și capacitate. Creșterea atractivității zonei este influențată pozitiv de un agrement diversificat.
-Este recomandat ca fiecare deținător de structură de cazare să ofere gratuit turiștilor: materiale informative și de promovare (hărți ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale obiectivelor naturale și culturale din zonă), servicii de ghidaj, mijloace de transport pentru excursii locale, rezervări pentru mijloacele de transport în comun, servicii care satisfac nevoia de cunoaștere a turiștilor și le oferă un plus de confort și relaxare.
-Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști este utilă colaborarea permanentă cu agențiile mari de turism, încheierea de contracte ferme care să acopere activitatea turistică în toate perioadele anului.
CONCLUZII
Potențialul turistic aparte dat de peisajele unice, neatinse de latura umană, cheile săpate de râuri, peșterile sălbatice, arta și tradițiile păastrate cu sfințenie de către localnici fac din județul Gorj, și implicit din stațiunea Rânca o destinație unică care merită vizitată măcar o data în viață.
Stațiunea Rânca are ca element definitoriu faptul că așezările umane se regăsesc la altitudini de peste 1600 de metrii.
Unicitatea dată de mânăstirile caracteristice acestei zone precum și existența unor lacuri glaciare stimulează atât pe termen scurt cât și pe termen lung investitorii să se implice în dezvoltarea și exploatarea în condiții naturale, eficientă a zonei.
Se estimează că în următorii 10-20 de ani, zona se va dezvolta atât economic cât și social prin prisma amenajăriii unor pârti noi, construirea de hoteluri în vederea creșterii numărului de potențiali turiști care pot fi cazați și promovarea atât pe plan national cât și pe plan international.
Aerul puternic și aromat dat de altitudinea la care se regasește stațiunea precum și existența pădurilor de mesteceni, frasini și stejari care înconjoara stațiunea Rânca, atrag ca un magnet turițtii.
În concluzie, atât județul Gorj cât și stațiunea Rânca sunt în plină ascensiune și se dorește ca pe termen lung să devină principala destinație turistica a Olteniei.
În vederea obținerii unei dezvoltări durabile în zona montană Rânca este lesne de înțeles faptul că trebuie îndeplinite o serie de etape în vederea transformării acesteia în stațiune turistică de ski:
îmbunătățirea infrastructurii rutieră – lărgirea, modernizarea, asigurarea securității circulației; menținerea în circulație a DN 67C (Transalpina) și în perioada de iarnă, pentru a permite accesul permanent al turiștilor
Turismul este considerat ca un fenomen la nivel mondial, iar ecoturismul este considerat componenta dinamică din cadrul acestei creșteri
dezvoltarea infrastructurii de bază : canalizarea apelor menajere și realizarea unei stații de epurare;
soluționarea problemelor referitoare la gunoaiele menajere prin amenajarea unui spațiu de prelucrare a alimentelor perisabile și depozitare a gunoaielor menajere
creșterea numărului de structuri cu destinație turistică în vederea creșterii numărului de locuri disponibile oferite pentru cazare și implicit creșterea fluxului de turiști.
diversificarea ofertei de agrement de tip arès-schi, inclusiv agrement de interior, prin amenajarea unor terenuri de sport multifuncționale, cluburi de agrement, amenajarea unui patinoar în aer liber – cu posibilitatea transformării lui, în extrasezon, în teren de sport
dezvoltarea dotărilor tehnico-edilitare: punctul de prim ajutor, exchange, magazine de tip mini market, fast-food-uri, cafenele
amplasarea a câtor mai multe puncte turistice în vederea informării turiștilor cu privire la potențialul turistic al zonei
dotarea întregii stațiuni cu echipamente de internet de tip wireless
crearea unui site în care stațiunea să fie prezentată succint
promovarea unui ghid turistic care se regăsește la vânzare în toate pensiunile și hotelurile respectiv puncte de atracție turistice
organizarea de evenimente culturale, întalniri și târguri implică atragerea de noi potențiali turiști
Revigorarea tradiției și obiceiurilor legate de sărbătorile religioase
numărul mare de turiști români prezenți comparativ cu numărul turiștilor străini , denotă faptul că județul nu este prea cunoscut la nivel internațional decât ca fiind „tărâmul lui Brâncuși” ,sunt puțini aceea care cunosc și acest lucru, ei știu ca marele sculptor Constantin Brâncuși s-a născut în România, dar nu știu în ce parte a țări
BIBLIOGRAFIE
Neacșu N., Băltărețu A. (2008)-“ Economia turismului – studii de caz, statistici, legislație”, Editura Uranus, București
Gogu E. (2012)-“Statistică în turism și comerț’Teorii și studii de caz”, Editura Oscar Print, București
Oscar Snak, P. Baron, N. Neacsu : „Economia Turismului” , Editura Expert
Nedea S.P. (2012)-“Manual de studiu individual”, Editura Universitară, București
Maria Ioncicã, Gabriela Stãnciulescu , “Economia turismului și serviciilor” , Ed. Uranus, București, 2005
Neacșu N., Neacșu M., Băltărețu A. (2009)-“Resurse și destinații turisticeȘ interne și internaționaleȚ, Editura Universitara, Bucuresti
Neacșu N., Băltărețu A.(2006)-“ Turism internațional – Lucrări practice. Statistici. Documente O.M.T. Legislație/Reglementări”, Editura Pro Universitaria, Bucuresti
Firoiu D., Dodu P., Dridea C., Gheorghe C. – “Industria turismului și a călătoriilor” , Editura Pro Universitaria, București, 2006.
G.Tigu(coord.), M.Tala, A.Talpes, C.Lungu, J.S.Smaranda , „Resurse și destinații turistice pe plan mondial” , Editura Uranus, București, 2010
Rodica Minciu, op, cit., pag. 97
„Geografie și statistici”. gorj.insse.ro. Accesat la data de 16 Mai 2014
„Istoria Gorjului”. ingorj.ro. Accesat la 12 Mai 2014
„Județul Gorj”. ropedia.ro. Accesat la data de 12 Mai 2014
http://novaciranca.ro/info.html. Accesat la data de 17 Mai 2014
http://pe-harta.ro/gorj Accesat la data de 11 Mai 2014
http://softconsulting.cluj.astral.ro/public/kirandulasok/00_Harti/_Judete/ Accesat la data de 17 Mai 2014
http://www.sursazilei.ro/statiunea-ranca-cea-mai-buna-alegere-pentru-schiori-foto/ Accesat la data de 17 Mai 2014
http://www.casacumesteceni.com.ro/zona-turistica/lacul-galcescu/ Accesat la data de 19 Mai 2014
http://www.skytrip.ro/sfanta-manastire-tismana-din-judetul-gorj-ob-75.html Accesat la data de 17 Mai 2014
http://www.ropenet.ro/regiuni/oltenia/gorj/geografie.html Accesat la data de 19 Mai 2014
http://oradedolj.oradestiri.ro/mitropolitul-olteniei-va-resfinti-manastirea-polovragi-de-praznicul-adormirea-maicii-domnului/ Accesat la data de 19 Mai 2014
http://locuridinromania.ro/manastirea-tismana.html Accesat la data de 28 Mai 2014
http://www.gorjeanul.ro/cultura-2/bisericile-de-lemn-din-gorj-reabilitate-printr-un-program-national#.U7Dy1ZR_uAk Accesat la data de 28 Mai 2014
http://www.domnicatrop.ro/?page_id=309 Accesat la data de 28 Mai 2014
http://www.gorjtourism.ro/atractii%20turistice%20in%20Gorj.html Accesat la data de 28 Mai 2014
http://motrusec.weebly.com/obiective-turistice-antropice.html Accesat la data de 5 Iunie 2014
http://www.verticalonline.ro/istoricul-statiunii-turistice-ranca Accesat la data de 5 Iunie 2014
BIBLIOGRAFIE
Neacșu N., Băltărețu A. (2008)-“ Economia turismului – studii de caz, statistici, legislație”, Editura Uranus, București
Gogu E. (2012)-“Statistică în turism și comerț’Teorii și studii de caz”, Editura Oscar Print, București
Oscar Snak, P. Baron, N. Neacsu : „Economia Turismului” , Editura Expert
Nedea S.P. (2012)-“Manual de studiu individual”, Editura Universitară, București
Maria Ioncicã, Gabriela Stãnciulescu , “Economia turismului și serviciilor” , Ed. Uranus, București, 2005
Neacșu N., Neacșu M., Băltărețu A. (2009)-“Resurse și destinații turisticeȘ interne și internaționaleȚ, Editura Universitara, Bucuresti
Neacșu N., Băltărețu A.(2006)-“ Turism internațional – Lucrări practice. Statistici. Documente O.M.T. Legislație/Reglementări”, Editura Pro Universitaria, Bucuresti
Firoiu D., Dodu P., Dridea C., Gheorghe C. – “Industria turismului și a călătoriilor” , Editura Pro Universitaria, București, 2006.
G.Tigu(coord.), M.Tala, A.Talpes, C.Lungu, J.S.Smaranda , „Resurse și destinații turistice pe plan mondial” , Editura Uranus, București, 2010
Rodica Minciu, op, cit., pag. 97
„Geografie și statistici”. gorj.insse.ro. Accesat la data de 16 Mai 2014
„Istoria Gorjului”. ingorj.ro. Accesat la 12 Mai 2014
„Județul Gorj”. ropedia.ro. Accesat la data de 12 Mai 2014
http://novaciranca.ro/info.html. Accesat la data de 17 Mai 2014
http://pe-harta.ro/gorj Accesat la data de 11 Mai 2014
http://softconsulting.cluj.astral.ro/public/kirandulasok/00_Harti/_Judete/ Accesat la data de 17 Mai 2014
http://www.sursazilei.ro/statiunea-ranca-cea-mai-buna-alegere-pentru-schiori-foto/ Accesat la data de 17 Mai 2014
http://www.casacumesteceni.com.ro/zona-turistica/lacul-galcescu/ Accesat la data de 19 Mai 2014
http://www.skytrip.ro/sfanta-manastire-tismana-din-judetul-gorj-ob-75.html Accesat la data de 17 Mai 2014
http://www.ropenet.ro/regiuni/oltenia/gorj/geografie.html Accesat la data de 19 Mai 2014
http://oradedolj.oradestiri.ro/mitropolitul-olteniei-va-resfinti-manastirea-polovragi-de-praznicul-adormirea-maicii-domnului/ Accesat la data de 19 Mai 2014
http://locuridinromania.ro/manastirea-tismana.html Accesat la data de 28 Mai 2014
http://www.gorjeanul.ro/cultura-2/bisericile-de-lemn-din-gorj-reabilitate-printr-un-program-national#.U7Dy1ZR_uAk Accesat la data de 28 Mai 2014
http://www.domnicatrop.ro/?page_id=309 Accesat la data de 28 Mai 2014
http://www.gorjtourism.ro/atractii%20turistice%20in%20Gorj.html Accesat la data de 28 Mai 2014
http://motrusec.weebly.com/obiective-turistice-antropice.html Accesat la data de 5 Iunie 2014
http://www.verticalonline.ro/istoricul-statiunii-turistice-ranca Accesat la data de 5 Iunie 2014
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Program de Dezvoltare Durabila a Turismului In Judetul Gorj. Studiu de Caz Statiunea Ranca (ID: 145268)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.