Program Complex De Recuperare A Sindromului Lomboradicular L5 Din Discopatia Lombara Modificata [625429]

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN
CUZA ” IAȘI
FACULTATEA DE FIZICĂ
SPECIALIZAREA METODE FIZICE APLICATE ÎN
KINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE MEDICALĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Îndrumători :
Dr. Mariana MUTICĂ

Lect. Dr. Loredana Cristina MEREUȚĂ

Absolvent: [anonimizat] – Alexandra

Iași, 2017

2
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN
CUZA ” IAȘI
FACULTATEA DE FIZICĂ
SPECIALIZAREA METODE FIZICE APLICATE ÎN
KINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE MEDICALĂ

Program complex de recuperare a
sindromului lombo -radicular din
discopatia lombar ă

Îndrumători :
Dr. Mariana MUTICĂ

Lect. Dr. Loredana Cristina MEREUȚĂ

Absolvent: [anonimizat] – Alexandra

Iași, 2017

3
CUPRINS

CAPITOLUL I – ARGUMENTAREA TEORETICĂ ………………………….. …. 5
I.1 Anatomia coloanei vertebrale ………………………….. ………………………….. ………. 5
I.1.1. Biomecanica discului intervertebral ………………………….. ……………………. 6
I.1.2 Musculatura coloanei vertebrale și a membrului inferior ……………………. 9
I.1.3 Noțiuni de propriocepție ………………………….. ………………………….. ………. 11
I.1.3.1 Proprioreceptorii ………………………….. ………………………….. ……………. 11
I.2 Noțiuni despre discopatia lombară ………………………….. ………………………….. 12
I.3. Sindromul lombo – radicular ………………………….. ………………………….. …….. 15
I.3.1 Simptomatologie ………………………….. ………………………….. …………………. 16
I.4 Etiopatogenia apariției sindromului lombo -radicular ………………………….. …. 17
I.5 Criterii de susținere a diagnosticului ………………………….. ……………………….. 18
I.6 Tratamentul complex de recuperare în sindromul lombo -radicular ……… 21
I.6.1 Tratament igieno – postural ………………………….. ………………………….. ….. 21
I.6.2 Tratament medicamentos ………………………….. ………………………….. ……… 22
I.6.3 Fizioterapie ………………………….. ………………………….. ………………………… 23
I.6.4 Masajul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 24
I.6.5 Kinetoterapia ………………………….. ………………………….. ………………………. 25
CAPITOLUL II – METODOLOGIA CERCETĂ RII………………………….. … 32
II.1. Motivarea alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………….. 32
II.2. Ipoteza cercetării ………………………….. ………………………….. …………………….. 32
II.3. Scopul și sarcinile (obiectivele) studiului ………………………….. ………………. 32
II.4. Metode de cercetare utilizate ………………………….. ………………………….. ……. 33
CAPITOLUL III – APLICAȚII, REZULTATE ………………………….. ……….. 37
III.1 Etapele studiului ………………………….. ………………………….. …………………….. 37
III.2 Locul desfașurării și subiecții cuprinși în studiu ………………………….. ……… 37
III.3 Efectuarea testelor inițiale ………………………….. ………………………….. ……….. 41
III.4 Programul de recuperare ………………………….. ………………………….. …………. 43

4
III.4.1 Masajul ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 44
III.4.2 Programul de kinetoterapie ………………………….. ………………………….. … 44
III.4.3 Programul de fizioterapie ………………………….. ………………………….. …… 55
III.5 Prezentarea rezultatelor inițiale – finale ………………………….. …………………. 58
III.6 Interpretarea grafică a rezultatelor ………………………….. ………………………… 59
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 62
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. …………………………. 63
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 65

5
CAPITOLUL I – ARGUMENTAREA TEORETICĂ

I.1 Anatomia coloanei vertebrale

„Coloana reprezintă, î n fapt, un complex anatomic de elemente structura le, de o
varietate impresionantă , elemente organizate astfel încât să permită rahisului îndeplinirea
simultană a unei multitudini de funcț ii, aparent contradictorii. Rahisul trebuie să fie d eosebit
de rezistent la solicitări mecanice, dar, în egală măsură, trebuie să fie flexibil, pentru a per mite
efectuarea unor variate mișcări, asigurând simultan și o perfectă protecț ie a structurilor din
interiorul canalului vertebral și a celor din gă urile de conjugare intervertebrală .”1
Coloana vertebrală este axul principal al corpului omenesc. „ Coloana vertebrală este
formată din 33 -34 de vertebre (7 cervicale, 12 toracale, 5 lombar e, 5 sacrale, 4 -5 coccigiene).
Primele 3 regiuni sunt constituite din vertebre adevărate (formate din corp, arc și pediculi), iar
ultimele două regiuni din vertebre false .”2
Antonescu D. î n “Pato logia aparatului locomotor” redă faptul că din cauza adaptării la
poziț ia de ortostatism, “coloana vertebrală prezint ă curburi care îi cresc de zece ori rezistența
în comparaț ie cu o coloană rectilinie, permit absorția șocurilor în timpul locomoției și îi
facilitează mobilitatea în direcții preferențiale.” T otodată, acesta consideră că “î n str uctura
coloanei vertebrale funcționează două subansambluri:
A. Coloana corpurilor vertebrale și a dis curilor intervertebrale, situată anterior cu rol de
suport pasiv .
B. Colo ana arcurilor vertebrale situată posterior cu rol de suport pentru musculatura
activă paraspinală .”3

VERTEBRELE LOMBARE
„1. Corpul vertebrei are dimensiuni mari, diametrul transversal depășind pe cel antero –
posterior.
2. Procesul spinos este dreptunghiular și bine dezvoltat; are o direcție orizontală, fii nd orientat
dinainte înapoi.
3. Procesele costale sunt resturi de coastă. Ele sunt mari și turtite dinainte înapoi; pot fi
confundate cu procesele transverse. Adevăratele procese transverse sunt de fapt mici

1 Dr. Lucescu, V., (2009) – “Afecțiunile degenerative ale coloanei vert ebrale – Clinica, diagnosticul ș i tratamentul
de recuperare ”, Editura Dobrogea, Constanța, pag.9
2 Balint, T., (2007) – “Evaluarea aparatului locomotor ”, editura Tehnopress, Iași, pag.21
3 Antonescu, Dan, M., (2010) – “Patologia aparatului locomotor, Vol.II ”, Editura Medicală, București, pag. 8

6
proeminențe situate pe fața posterioară a proces elor costale, lângă rădăcina acestora din urmă
și poartă denumirea de procese accesorii
4. Procesele articulare au o direcție verticală și sunt dispuse în plan sagital. Fețișoarele
articulare ale proceselor superioare privesc medial și se prezintă ca segmente de cilindru gol,
în timp ce fețișoarele articulare ale proceselor inferioare privesc lateral și se prezintă ca
segmente de cilindru plin. ”4
Papilian ne arată importanța funcțională a coloanei vertebrale deoarece îndeplineș te trei
roluri majore :
“1. Protectia măduvei – în canalul vertebral se găsește măduva spinării învelită î n meninge.
Este evident rolul protector al colo anei vertebrale, formată anterior de că tre puternicele
corpuri vertebrale suprapuse. Î n unele cazuri, fracturile col oanei ver tebrale pot interesa
măduva sau meningele.
2. Rolul static – în stațiunea verticală (ortostatis m) coloana vertebrala reprezintă un ax solid
ce susține capul, trunchiul ș i membrele superioare; ea tran smite apoi greutatea la pelvis ș i la
membrele inferioare. […]
3. Rolul biomecanic – Coloana vertebrală este antrenată în mișcari numeroase și ample; graț ie
acestora corpul are o mare mobilitate.”5

I.1.1. Biomecanica discului intervertebral

“Corpurile verte brale sunt legate sincondrotic î ntre ele prin inter mediul discului
intervertebral ș i a ligamentelor longitudinal anterior (an corat pe corpurile vertebrale) ș i
longitudinal posterior (ancorat pe discuri) cu care formeaza o unitate funcț ional a de tip
simfiza intervertebrală . Disc urile intervertebrale reprezi ntă sistemul de amortizare elastică a
coloanei vertebrale […]. Discurile sunt structurate dintr -un inel fibros compus din lame de
fibre de colagen concentrice groase de 1 mm, așezate spiral și antispiral. A doua componentă
a discului intervertebral este reprezentată de nucleul pulpos, o masă sferoidală de țe sut
gelatinos.”6
“Discul este un element esențial în asigurarea stabilității vertebrale, în condițiile în care
etajul lombar (în mod deosebit) este supus unor sarcini foarte mari. Discul normal nu permite

4 Papilian V. (2003) – “Anatomia omului – Vol. I Aparatul locomotor ” , Editura BIC ALL, București, pag. 20
5 Papilian, V. (2003) – “Anatomia omului – Volumul I Aparatul locomotor ”, editura Bic ALL, București , pag. 23 –
25
6 Antonescu, Dan, M., (2010) – “Patologia aparatului locomotor, Vol.II ”, Editura Medicală, București, pag. 9

7
nici o mișcare de translație a unei vertebre pe alta. La stabilitatea vertebrală contribuie și
coloana articulațiilor interapofizare posterioare, masa musculară paravertebral, ligamentele
vertebrale comune, ligamentele galbene și ligamentele interspinoase.
“ Procesele degenerative de la nivelul discului inter -vertebral scad calitatea și abilitatea
funcțională astfel încât, în cursul mișcărilor de flexie/ efortului de ridicare de greutăți, nucleul
pulpos presează regiunea posterioară și postero -laterală solicitând inelul fibros fisurat
(protruzie ); dilatarea inițială a unei fisuri se p oate continua cu dilacerarea și, în final, ruperea
inelului fibros ( prolaps ). Un fragment din nucleu herniază în spațiul disco -ligamentar median
către canalul vertebral, postero -lateral sau foraminal prin breșa formată producând iritarea
sacului dural și/s au a rădăcinii. Consecința este apariția conflictului disco -radicular .”7

“Discul permite mobilitatea rahidiană, dând acest eia aspectul de tijă flexibilă.
Amplitudinea mișcărilor la diferite etaje variază de la un individ la altul în funcție de
grosimea di scului. Totuși, unghiul mișcărilor este limitat de structurile anatomice vecine cum
sunt arcurile posterioare, articulare posterioare și, pentru discul lombosacrat, poziția sa față de
crestele iliace .
La mobilitatea coloanei vertebrale contribuie și masa musculară. Acțiunea coordonată
între agoniști și antagoniști permite execuția mișcărilor în mod armonios. ”8

Structura discului intervertebral
Din punct de vedere anatomic, acest disc știm că este alcătuit din două plă ci
cartilaginoase, inelul fibros ș i nucleul pulpos.
Plăcile cartilaginoase sunt elemente de graniță între osul corpilor vertebrali ș i discul
intervertebral.
Nucleul pulpos “ este așezat î n centrul discului intervertebral într -o cavitate delimitată
de cele două plă ci terminale ale v ertebrelor vecine ș i de lamele inelului fibros care îl
înconjoară .[…]
Nucleul pulpos are, în esență , trei proprietăț i fundamentale :
– Este incompresibil : nu -și modifică volumul sub ef ectul presiunilor ce se exercită
asupra lui;

7 Ancuta Codrina (sef lucrari Reumatologie -Balneofizioterapie) – “Particularitati ale durerii musculo -scheletale :
Durerea lombara joasa”, UMF “Grigore T. Popa”, Iasi, pag.1 (articol)
8 Marcu, V., Matei, C. (2005) – “Facilitarea neuroproprioceptiva in asistenta kinetica”, Editura Unive rsitatii din
Oradea, pag. 115

8
– Este deformabil: este o d eformare vâscoasă într -un spaț iu strict delimitat repre zentat
de cavitatea perinucleară ;
– Este mobil: mobilitatea referindu -se la posi bilitatea pe care o are substanța gelatinoasă
a nucleului pulpos de a se deforma și a se deplasa în interiorul cavităț ii perinuclear e[…]”9
Inelul fibros are grosime mai mare anterior și în părțile laterale și este mai subț ire
posterior. “Inelul fibros are rolul de contenție, amortizare și limitare a mișcărilor. În primele
două ipostaze, acesta a fost comparat cu cercurile unui buto i, respectiv cu un arc spiral. În
timpul mișcă rilor cu abatere de la axul corpului, inelul fibros bombează în direcția mișcării,
iar fibrele opuse sunt î ntinse .
Rolul discurilor intervertebrale este multiplu :
– contribuie prin rezisten ța lor la men ținerea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale;
– favorizeaz ă prin elasticitatea lor, revenirea în starea de echilibru dup ă terminarea
efortului;
– difuzeaz ă greutatea corpului în toate direc țiile, diferitelor segmente ale coloanei
vertebrale
– amortizeaz ă șocurile sau presiunile la care este supus fiecare segment, în mod special
în cursul miș cărilor sau eforturilor.”10
Presiunile exercitate asupra corpurilor vertebrale acționează mai întâi asu pra
discurilor. Nucleul tinde să redirecționeze această presiune în toate direcțiile spaț iului. Fibrele
inelului fibros sunt ast fel puse în tensiune suportând și presiuni orizontale ș i verticale.
„Aparatul ligamentar al coloanei vertebrale este alcătuit din cele două ligamente:
ligamentul vertebral comun posterior și liga mentul verteb ral comun anterior care formează
cele doua benzi ce se î ntind pe toa tă lungimea coloanei vertebrale. ”11
„La fel ca și inelul, ș i ligamen tul posterior este mult mai subț ire decat ligamentul anterior.
O altă caracteristică a zonei posteri oare a i nelului fibros ș i ligamen tului longitudinal este
aceea că această zonă posterioară este mult mai bine inervată decât zonele antero -laterale, ș i
deci foarte sensibile din punct de vedere al durerii.”12
Mobilitatea coloanei dorso -lombare este dată de urmă toarele :

9 Dr. Lucescu, V., (2009) – “Afectiunile degenerative ale coloanei vertebrale – Clinica, diagnosticul si
tratamentul de recuperare”, Edutura Dobrogea, Constanta, pag.17 -18
10 Moraru Ghe., Pancotan, V. (1999) – “Recuperarea kin etica in reumatologie”, Editura Imprimeriei de Vest,
Oradea, pag. 132
11 Moraru Ghe., Pancotan, V. (1999) – “Recuperarea kinetica in reumatologie”, Editura Imprimeriei de Vest,
Oradea, pag. 132
12 Mateescu, R., R. (2014) – “Afectiunile neurologice pe intelesul tuturor” , Editura M.A.S.T, Bucuresti, pag.140

9
„- flexia măsoară 80-90 grade din care 50 grade din segmentul dorsal ș i 40 di n
segmentul lombar. Se apreciază măsurând distanț a „deget e-sol”, pacientul fiind î n orto statism
cu membrele inferioare întinse ș i apropiate.
– Extensia este mult mai limitată, 20 -30 grade ș i este aproape imposibil de a o aprecia
obiectiv.
– Lateralitatea (stânga -dreapta) se apreciază a fi 20 -25 grade și poate fi măsurată astfel :
pacientul stă î n ortostatism, se ia c a punct de reper un punct pe fața laterală a coapsei ca re îi
atinge vârful degetului medius 1, apoi mâna apucă pe lângă coapsă în jos odată cu înclinarea
laterală a corpului și se punctează din nou.
– Rotația măsoară 30 -35 grade pe fiecare parte și se apreciază prin unghiul format între
linia umerilor ș i linia b icretă a pelvisului „13

I.1.2 Musculatura coloanei vertebrale și a membrului inferior
Mușchii coloanei vertebrale î n segmentul dorso – lombar sunt:
„ – Mușchiul drept abdominal care realizează flexia,
– Mușchii iliocostal, lungul spinal, interspinali, multif izii, intertransverșii care realizează
extensia,
– Mușchii pă tratul lombelor, psoasul, intertransversalii, muș chii din sistemul transverso –
spinos prin contracție unilaterală care realizează înclinarea laterală (dreapta , stânga)
– Mușchii marele ș i micul oblic ab dominal și intercostalii ajutaț i de siste mul muscular
spinotransvers al ș anturilor vertebrale care realizează rotaț ia (dreapta -stanga) .”14
„Ligamentele îi oferă coloanei vertebrale sprijin ș i mobilitat e. Ele sunt protejate de
numeroșii muș chi ai spatelui. F ără existenț a sistemului nervos auxiliar însă, nu am fi capabili
să ne mișcăm sau să simțim ceva. Fiecare celulă din co rpul nostru are propria ei funcț ie.
Sistemul nervos are rolul de a asigura comunicarea celulelor î ntre e le. Sistemul nervos se
clasifică în două categorii, res pectiv sistemul nervos central ș i siste mul nervos periferic.
Creierul și măduva spinării aparț in de sistemul nervos central. Măduva spinării face legatura
între creier ș i nervii spinali. Anumite terminaț ii nervoase conduc i mpulsurile de la corp la
măduva spinării și de acolo la muș chi.”15

13 Moraru Ghe., Pancotan, V. (1999) – “Recuperarea kinetica in reumatologie”, Editura Imprimeriei de Vest,
Oradea, pag. 135
14 Moraru Ghe., Pancotan, V. (1999) – “Recuperare a kinetica in reumatologie”, Editura Imprimeriei de Vest,
Oradea, pag. 137
15 Traczinski, C., G., Polster R.,S., – “Antrenament pentru spate ”, tradusa la Timisoara, pag 15

10
Din nervii spinali „pornesc fibre ner voase care pot fi identificate în ligamentele
longitudinale și în zona periferică a discului, până la 1 -2 m adâncime, explicând durerea
lombară originară chiar sub discul intervertebral. ”

Mușchii necesari mișcărilor coapsei
„Mișcările coapsei sunt: flexiunea (internă), extensiunea, abducția, adducția, rotația medială ,
rotația laterală (externă) și circumducția. Mișcările se petrec în articulația șoldului. Mușchii
necesari acestor mișcări se grupează în felul următor:
Flexia este efectuată în primul rând de iliopsos, iar în mod secundar de dreptul anterior
și de croitor.
Extens ia. Cel mai important extensor este gluteul mare, apoi mușchii posteriori ai
coapsei (biceps femural, semitendinos, semimembranos).
Abducția este îndeplinită mai cu seamă de glutcii mic și mijlociu, mai puț in de gluteul
mare; participă și tensorul fasciei late.
Adducția este efectuată de grupul adductorilor, la care s e adaugă pectineul și gracilisul.
Rotația medială (internă) este efectuată de gluteii mic și mijlociu (fasciculele
anterioare).
Rotația laterală (externă): intervin gluteul mare, gluteii mic și mijlociu (prin
fasciculele posterioare), apoi mușchii pelvi trohanterieni (piriformul, cei doi obturatori cu
gemenii, pătratul femural). ”16

Mușchii necesari mișcărilor gambei
„Mișcările gambei sunt: flexiunea, extensiunea și când genunchiul este flexat și rotaț ia.
Mișcările se petrec în articulația genunchiului.
Flexia este executată de mușchii posteriori ai coapsei (biceps, semitendinos,
semimembranos) apoi de gastrocnemian, popliteu, croitor și gracilis.
Extensi a, în care intervine în primul rând cvadricepsul, iar în mod secundar tensorul
fasciei lata.
Rotația e xternă este făcută în special din biceps și în mod accesor de gemenul lateral.
Rotația internă este îndeplinită de semimembranos, complexul muscular al piciorului
gâștei (semitendinos, gracilis, croitor) apoi popliteul și gemenul medial. ”17

16 Papilian V. (2003) – “Anatomia omului – Vol. I Aparatul locomotor ” , Editura BIC ALL, București, pag. 233
17 Papilian V. (2003) – “Anatomia omului – Vol. I Aparatul locomotor ” , Editura BIC ALL, București, pag. 242

11
Mușchiul extensor scurt al degetelor, mușchiul extensor scurt al halucelui – cei doi
extensori au acț iunea de extensie asupra primelor patru degete pe metatars.

I.1.3 Noțiuni de propriocepț ie

Sistemul propri oceptiv este cel care detectează tensiunea din tendoane și mușchi și oferă
informații despre poziția, orientarea și miș carea în spaț iu a corpului . În cartea „Biofizica
sistem elor senzoriale „ ni se spune că „informația primită de componentele sistemulu i
somatosenzorial este transmisă de către stimulii mecanici care acționează la suprafața corpului
său este generată de corp însuș i prin intermediul proprioceptorilor cu ajutorul neuronilor”18 de
ordin întâi, de ordin doi ș i de ordin trei.
Cele 31 perech i de nervi spinali au o dispoziție metamerică, fiind situați de o parte și de
alta a măduvei spinării, ș i se distribuie la nivelul terit oriilor somatice succesive. Acești nervi
spinali se împart î n :
– 8 perechi cervicale
– 12 perechi toracale
– 5 perechi lombare
– 5 perechi sacrale și o pereche cocci giană .
„Metamerul reprezintă un segment (imaginar) al corpului în care se găseș te un centru
nervos (din măduva spină rii) de un de pornesc de fiecare parte o rădăcină ventrală (motorie) și
o rădăcină dorsală (senzitivă) pe traseul că reia se găseș te ganglionu l spinal . Dermatonul
reprezintă regiunea tegumentului inervată de fibre senzitive de la o singură rădăcină dorsală .
[…]
În corpul uman, aria cutanată corespunzătoare fiecărui dermatom a fost definită pentru
pacienți pe care zone specifice ale rădă cinii dorsale a nervul ui spinal au fost afectate sau
întrerupte chirurgical. ”19

I.1.3.1 Proprioreceptorii
Proprioreceptorii sunt o clasă de receptori care oferă informații despre forț ele
mecanice ca re provin de la propriul corp, î n cazul nostru de la musculoscheletic.

18 Lect.univ.dr. Mereuta, L., C. (2015) – “Biofizica sistemelor senzoriale ”, tiparul executat la Imprimeria Ed iturii
Universitatii “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, pag. 45
19 Lect.univ.dr. Mereuta, L., C. (2015) – “Biofizica sistemelor senzoriale ”, tiparul executat la Imprimeria Editurii
Universitatii “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, pag. 50

12
Rolul ace stora este de „ a oferi informații legate de poziț ia membrelor și a altor părți ale
corpului. Aceș tia includ:
– Fusul muscular – specializat să semnaleze modificări în lungimea mușchiului (gradul
de întindere al acestuia);
– Organul tendinos Golgi, mecanoreceptor din tendoane care informeaza sistemul
nervos central despr e modificările în tensiunea musculară ;
– Receptorii articulaț iilor sunt mecanoreceptori din interiorul și din jurul articulațiilor
care se adaptea ză rapid și care colectează informații dinamice despre poziția membrelor și
mișcarea articulaț iilor.”20
Știm că fusurile musculare le găsim în toți mușchii scheletici striați ș i activarea acestora
duce la contra cții musculare. ”Mecanoreceptorii care contro lează tensiunea musculară –
organul tendinos Golg i – sunt receptorii senzoriali încapsulați inervați de reț ele de grupe
aferente de tip „I -b” și sunt distribuiț i printre fibrele de colagen care formează tendoanele. […]
Când organul tendinos Golgi al unui tendon muscular este stimulat prin creșterea tensiunii din
mușchiul conec tat, semnalele sunt transmise către mă duva spină rii pentru a cauza efecte
reflexe în muș chiul respectiv. Acest reflex este în întregime inhibitoriu, reprezentâ nd un
mecanism de feedb ack negativ ce previne dezvo ltarea unei tensiuni prea mari în mușchi ș i un
mecanism protectiv pentru a preveni ru perea muș chiului s au smulgerea tendonului din
atașamentele sal e de pe os. Receptorii articulațiilor sau încheieturilor sunt terminații nervoase
libere și terminații încapsulate ce se găsesc în ț esutul conjuctiv, c apsulele (corpusculii
Pacinian ș i Ruffini) și ligamentele (o rganul tendinos Golgi) articulaț iilor.”21

I.2 Noț iuni despre discopatia lombar ă

Discopatia lombară reprezintă stadiul cronicizat de boală discală la nivel lombar. Se
instalează î n general ca urmare a herniei de disc operate sau neoperate, sau ca urmare a
afecț iunilor degenerative vertebrale zonale.
Discopatia lombară definește o condiție de suferință moderată, aproape con stantă , cu
perioade alternante de acalmie și puseu dureros accentuat, însoțită de diminuări funcționale
lombare (limită ri ale gradelor de miș care la nivel ul afectat). Durerea manifestată în discopatia

20 Lect.univ.dr. Mereuță, L., C . (2015) – “Biofizica sistemelor senzoriale ”, tiparul executat la Imprimeria Editurii
Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, pag. 74
21 Lect.univ.dr. Mereuță, L., C. (2015) – “Biofizica sistemelor senzoriale ”, tiparul executat la Imprimeria Editurii
Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, pag. 76 -77

13
lombară, este situată la nivel lombosacrat. În marea majoritate a situaț iilor, durerea poate
iradia î nspre un ul dintre membrele inferioare, în acest fel determinând bolnavul să meargă
șchiopătat. S -a constatat că la aproape 50% dintre bolnavi se poate produce o iradiere a
durerilor lombare spre o zonă sacro -fesieră . Mult mai rar, iradierea este transversală,
simetrică. Î n cazuri extrem de rare, po t aparea dureri iradiate chiar în coapsă, acestea fiind
însă difuze, nesistematizate, ș i neavand un caract er dermatomal, bine conturat, aș a cum este
descris de bolna vul afe ctat de o hernie de disc lombară .
Durerea poate fi localizată (lumbago) sau poate ir adia pe traiectul diferitelor rădă cini
nervoase interesate (lombosciatică). În funcț ie de teritoriul de iradiere, de afectarea reflex elor
osteotendinoase (rotulian și achilean), de grupele muscular e interesate se poate aprecia
rădăcina asupra căreia se exercită compresia.
Există mai multe tipuri de dureri lom bosacrate : durerea lombosacrată izolată, durerea
lombosacrată cu algii referite pe membrul inferior, cât și durerea lombosacrată cu algie
iradiată, radiculară . Astfel , kinetoterapia este orientată atât ca obiectiv cât ș i ca mijloace
tehnice. Sunt patru perioade după Sbenghe :
„Perioada acută, caracterizată prin dureri intense lombosacrate, cu sau fără iradiere;
bolnavul nu -și poate calma durerile nici în decubit, prezintă contractură lombară, cu sau fără
blocadă .
Perioada subacută, î n care durerile din decubit au dispărut, bolnavul se poate mișca în pat
fără dureri, se poa te deplasa prin camera, poate să stea pe un scaun un timp mai limitat sau
mai puț in limitat, durerea fiind suportabilă daca nu -și mobilizează coloana.
Perioada cronică permite pacientului să -și mobilizeze coloana, d urerile fiind moderate,
astfel încât nu -l mai forțează să adopte autoblocarea lom bară; în orstostatism și mers durerile
pot apărea după o perioadă mai lungă de timp; pot persista contracturi paravertebrale.
Perioada de remisiune completă, între perioadele de boală evidențiate clinic, considerâ nd
cauza lombosacra lgiei mecanice ca „nevin decabilă”, potențial putându -se repeta oricâ nd
puseul dureros .”22

HERNIA DE DISC
Fazele herniilor de disc sunt :
„Faza I – este faza de instabilitate discală cu ușoară laxitate a nucleului pulpos în inelul
determinînd dureri lombare cronice intermitente, de tip postural, mecanic. De cele mai multe

22 Sbenghe, T. (1987) –“Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare”, Editura Medicala, Bucuresti, pag.
540

14
ori, la încetarea efortului și la repaus, aceste dureri dispar, pentru a reapare în condiții variate
de solicitare a segmentului lombar.
Faza II – este faza de leziun e a discul ui, cu ruperea inelului fibros ș i protuzia postero –
central ă a nucleului pulpos, determin ând un lumbago acut sau supra -acut de tip discogen.
Faza III – se mai numeste ș i faza radiculară ș i apar e prin protuzia postero -laterală a
discul ui herniat, care va intercepta în calea sa o radacină nervoasă. Din acest motiv
simptomatologia va apare a unilateral. Această fază are trei stadii :
Stadiul 1 – iritativ –discul herniat ajun ge la rădăcină, pe care doar o atinge, fără
a o comprima sau leza în vreun fel . De aceea în acest stadiu bolnavii acuză durere pe traiectul
rădăcinii (nervului spinal), dar fără să apară semne neurologice.
Subiectiv :
 durere lombo -sacrată unilaterală
 Iradiere î n membrul inferior de -a lungul unui dermatom (l5, S1, L4, L3, L2)
 Caracter mecanic al dur erii, care deobicei este calmată de repaus
Obiectiv :
– Sindro m vertebral static cu : scolioză lombară , diminuar ea lordozei lombare, contractură
musculară paravertebral lombar
– sindrom vertebral di namic cu : indice degete – sol înalt, indice Schober mic, semnul La segue
pozitiv de partea afectată

Stadiul 2 – compresiv; materialul herniat ajunge la rădăcina nervoasă, pe care
deși nu o lezează, o comprimă . Acum se adaugă la simptomatologia deja menționată,
paresteziile pe traiectul durerii. La examenul obiectiv vor apare a hipoesteziile pe traiectul unei
rădăcini, diminuările sau dispariț iile unor reflexe osteo tendinoase : reflexul rotulian în
afectarea rădă cinii L 5 și reflexul achilian în afectarea rădă cinii S1.
Stadiul 3 – de întrerupere; în acest stadiu se manifestă, pe lângă semnele și
simptomele prezente în stadiul 1 si 2, și semnele rezultate din secționarea unor axoni din
rădăcină, sau a întregii rădă cini prin conflictul cu discul herniat. Pareza, respec tiv paralizia care
se instalează, se obiectivează prin prezența deficitului motor î n neuromiotomul r espectiv. Vom
constata astfel că bolnavul nu poate sta pe vârfuri în paralizia rădăcinii S1, sau că nu poate sta
pe călcâie în paralizia rădăcinii L5
Faza IV – este faza modif icărilor de tip degenerativ, cu apariția discartrozei ș i a
artrozei interapofizare, după vâ rsta de 40 ani. Odată cu vârsta, nucleul pulpos își pierde
imbibiția normală cu apa, se ratatinează și devine friabil. În același timp, inelul fibros suferă ș i

15
el mo dificări importante în urma repetatelor solicită ri mecanice la care a fost supus. Aceste
faze i se potriveș te probabil mai bine termen ul generic de discopatie lombară, și aceasta
datorită multiplelor sale forme de manifestare. ”23

I.3. Sindromul lombo – radicular
„Sindroamele lomboradiculare sunt produse prin procese patologice expansive „moi”
(hernii discale, hipertrofii ligamentare) sau „dure” (osteofite, hipertrofie osoasă ), ocazionate
de boala degenerativă a coloanei vertebrale lombare și se realize ază î n interiorul canalului
vertebral și la nivelul gă urilor de conjugare.”24
Sindromul lombo radicul ar (lombosciatica), este o afecțiune cu durere care iradiază pe
membrul inferior, și pot fi însoțite de fenomene asociate cu tensiunea rădă cinilor nervoase sau
chiar cu deficite neurologice. 25
Lombos ciatica este o „algie radiculară care traduce suferința unei rădăcini a nervului
sciatic ș i mult mai rar o atingere a trunchiului nervos propriu zis. Ea rezultă, î n majoritatea
cazurilor dintr -un conflict disco -radicular, consecutiv unei hernii intrarahidiene la nivelul
discurilor intervertebrale L4 -L5 sau L5 -S1. Sciatica poate să aibă un debut brutal, durerea
devenind adesea dupa un efort de redresare a coloanei vertebrale; alteori, debutul poate fi
insidios, dur erea accentuandu -se progresiv – durerea inițial lombară, începe să iradieze în fesă
și în membrul inferior.”26
Nervul sciatic este cel mai voluminos nerv al organismului (are la ieșirea din pelvis o
lățime de aproximativ 2 cm și poate susține în jur de 90 kg). Se formează din toate
componentele plexului sacrat (L4, L5, S1, S2, S3), ieșind din pelvis prin porțiunea cea mai
laterală a spațiului infrapiriform. Ajunge în regiunea fesieră unde trece peste mușchii gemeni,
obturator intern și pătrat femural, fiind acoperit de mușchiul fesier mare. Compartimentul
posterior al coapsei și ajunge în regiunea poplitee unde se divide în cele două ramuri
terminale: nervul peronier (fibular) comun și nervul tibial . Nervul sciatic prevede conectarea

23 Roșulescu, E., (2009) – “Kinetoterapia în recuperarea afecțiunilor reumatologice ”, Editura Universitaria,
Craiova, pag. 179 -181
24 Boloșoiu, H.,D. (2015) – “Boala degenerativă a coloanei vertebrale (Spondiloartroza) ”, Editura Casa Cărții de
Știință, Cluj Napoca, pag. 53
25 Pim A. J. Luijsterburg, Arianne P. Verhagen , Raymond W. J. G. Ostelo , Ton A. G. van Os , Wilco C. Peul, Bart
W. Koes (2007) – „Effectiveness of conservative treatments for the lumbosacral radicular syndrome: a
systematic review ”
26 Moraru Ghe., Panco tan, V. (1999) – “Recuperarea kinetică î n reumatologie ”, Editura Imprimeriei de Vest,
Oradea, pag. 123

16
la sistemul nervos pentr u aproape întreaga piele a piciorului, mușchii posteriori ai coapsei, ș i
ale piciorului. 27
În regiunea coapsei, trunchiul nervului sciatic are ramuri musculare pentru urmă torii :
– Semitendinos, semimembranos, porțiunea lungă a bicepsului și adductorul mare ,
aceștia provenind din contingentul sciatic popliteu intern
– Portiunea scurtă a bicepsului, acesta provenind din sciatic popliteu extern.
Sciaticul are funcții motorii, senzitive și trofice. El comandă flexia gambei pe
coapsă prin ramuri care inervează gemenii și plantarii. Extensia dorsală a degetelor și
piciorului, cu menținerea boltei plantare este asigurată de sciaticul popliteu extern, ca și
flexia plantară a piciorului și a degetelor, adducția, rotația internă si abducția degetelor.28

I.3.1 Simptomatologie

Antonescu D. prezintă î n „ Patologia aparatului lo comotor” simptomatologia clinică
reprezentată de durere (D), deficit senzitiv(DS), deficitul motor (DM) astfel :
„D – iradiază pe fața posterioară a coapsei și fața laterală a gambe i, de la fesa la maleola
externă . […]
DS – interesează faț a antero -externă a treimii distale a gambei și partea medială a dosului
piciorului ș i primele trei degete ale piciorului.
DM – în stadiile II și III se observă deficit al extensorului lung al halucelui, e xtensorului
comun al degetelor și pediosul precum ș i peronierilor laterali.”29
Tabloul clinic este „dominat d e durere, cu debut brusc, resimțită ca o arsură sau
strângere în regiunea lombară, cu contractură musculară , durere ameliorată de repaus și
accentuată la efort fizic, traumatism minor sau de expunere la frig .”30
„În sciatica prin conflic t disco -radicular durerea es te de tip mecanic : eforturile și
mișcarea din timpul zile i cresc intensitat ea durerii. De asemenea, tusea și strănutul mă resc
intensitatea durerii, prin creșterea presiunii intradiscale ș i intrarahidiene. Durerea se calmează
prin repausul la pat”31

27 https://en.wikipedia.org/wiki/Sciatic_nerve
28 Brânzaniuc, K., Seres -Sturm,S. (2000) – „Anato mie – Generalităț i membre ” Editura University Press, Tg.
Mureș
29 Antonescu, Dan, M., (2010) – “Patologia aparatului locomotor, Vol.II ”, Editura Medicală, București, pag. 127 –
128
30 Mateescu, R., R. (2014) – “Afecțiunile neurologice pe înțelesul tuturor ”, Editura M.A.S.T., București, pag.141

17

Alte semne subiective :
-parestezii distale, pe traiectul rădă cinii interesate ;
– furnicături (senzație de injecție cu multe ace ) sau amorț eala pe un picior

Din pun ct de vedere obiectiv se observă :
„- sindrom vertebral static cu scolioză lombară , diminuar ea lordozei lombare, contractură
musculară paravertebral lombar
– sindrom vertebral dinamic cu indicele degete -sol înalt, indice Schober mic, semnul Las seque
pozitiv de partea afectată ”32
Pentru a observa toate acest ea, examenul obiectiv trebuie să se facă asupra î ntregii
coloane vertebrale, pacientul f iind dezbrăcat. Examinarea se începe cu pacientul în
ortostatism, cu călcâiele lipite și cu membrele superioare pe lângă trunchi. Acest examen
cuprinde două etape: examenul static ș i cel dinamic.

I.4 Etiopatogenia apariț iei sindromului lombo -radicular

– atitudini posturale incorecte adoptate timp prelungit,
– mișcări ale corpului și exerciț ii efectuate într -un mod incorect ,
– tensiunea musculară excesivă derivată din stresul fizic ș i psihologic,
– scăderea tonusul ui muscular (abdominal, lombar ș i dorsal) datorate sedentarismului,
– greutate corporala crescută (obezitatea fiind vă zută azi ca maladia secolului afectând un
numar din ce î n ce mai mare de persoane)

“ Etiologia suferinței disco -vertebrale reține următoarele:
– hernia de disc (până la 80% în condițiile unei suferințe de colonă lombară joasă și
doar 60% în cazul interesării lombare înalte, L3 -L4);
– patologia degenerativă vertebrală – hiperostoza vertebrală Forestier,
spondilolistezisul, stenoza vertebrală;
– fracturile vertebrale;

31 Roșulescu, E. (2009) – “Kinetoterapia în recuperarea afecț iunilor reumatologice ”, Editura Universitaria,
Craiova pag.174
32 Roșulescu, E., (2009) – “Kinetoterapia în recuperarea afecțiunilor reumatologice ”, Editura Universitaria,
Craiova, pag. 180

18
– patologia inflamatorie (spondilartrite);
– patologia infecțioasă (abcese epidurale, osteomielită, etc);
– tumorile primitive sau metastatice;
– osteoporoza, osteomalacia; boala Paget; mielomul multiplu.

I.5 Criterii de susț inere a diagnosticului

a) Anamneza “își propune să obțină date refer itoare la modalitatea de debut și la cauza
declanșatoare, aceasta putâ nd fi : traumatism ul (20%), efortul excesiv, o mișcare greșită
(50%); î n 30% din cazuri, durerile survin fără o cauză evident ă.”33
„Aflarea caracteristicilor durerii ajută la stabilirea unui plan propriu de diagnostic și
tratament.
– Localizarea durerii: Un factor important al anamnezei îl reprezintă localizarea durerii.
– Factorii provocatori
– Calitatea durerii
– Iradierea durerii
– Severitatea și intensitatea durerii” 34
– Momentul apariț iei durerii
– Durata durerii
– Factorii care uș urează durerea

b) Evaluare clinică și paraclinică
Evaluarea clinică obiectivă a pacientului n e permite o culegere de informaț ii, care ne
duc la un diagnostic câ t mai precis. Astfel avem de urmă rit :
„- Aspectul general – observarea: posturii, expresiei, a modului cum suportă durerea
-[…]
-Examinarea spatelui – la acest nivel sunt de observat :
– Modificări de consisten ță ale colo anei ( contractură), decelate prin palpare și/sau
percuție – sugestive pentru: infecț ii, neoplazii, fracturi (posttraumatice). Palparea regiunii
paraspinale poate identifica zone sensibile sau spasm muscular. Sensibili tatea dureroasă la

33 Rosulescu, E., (2009) – “Kinetoterapia in recuperarea afectiunilor reumatologice”, Editura Universitaria,
Craiova, pag.173
34 (2005) – “Durerea lombara nespecifica a adultului, evaluare diagnostica si tratament. Ghid de pr actica pentru
medicii de familie ”, Editura Infomedica, pag32

19
palparea șanț ului sc iatic, cu iradiere spre picior, indică frecvent iritarea sciaticului sau a
rădăcinilor nervoase .
– Libertatea de mișcare sau o contractură dureroasă .
– Ținuta în timpul mersului. La pacienții cu durere lombară nespecifică există dovezi
ale schimbă rii controlului p ostural al trunchiului, mersul ș i postura fiind sugestive :
imposibilitatea mersului pe călcaie (slăbirea gleznei și a muș chilor dorsiflexori ai
antepiciorului, afectare a rădă cinii L5 .”35
„Manevrele zise de „elongație” a nervului sciatic sunt în realitate semne de iritar e a
durei mater, durerea realizâ ndu-se prin mobilizarea longitudinală a sacului dural ș i a tecii sale
radiculare contre herniei discale care le comprimă și le irită prin componenta sa
inflamatoare.”36
În continuare voi prezenta câteva semne folosite î n examenul clinic:
„- Semnul Lasegue (semn radicular) – se execută prin ridicarea de că tre examinator a
membrului inferior, cu palma si tuata sub calcaiul bolnavului, în vreme ce cealaltă apasă
asupra genunc hiului, pentru a mentine ga mba în extensie. Mișcarea se execută lent, după ce
bolnavul a fost instruit să semnaleze momentul î n care apare d urerea. Manevra este
considerată pozitivă numai dacă reproduce lombosciatalgia ș i aceasta apare sub 45 grade ale
flexiei pasive a coapsei pe ab domen.”37
„- Tensionarea se mai poate efectua și cu pacientul șezâ nd (pe scaun sau pe ma rginea
canapelei), cu coapsele și genunchii flectați la 90 grade. Făcând extensia ușoară a
genunchiului, vom încerca să ridicăm câ t mai sus m embrul inferior. Aceasta man evră î ntinde
nervul sciatic la fel de mult ca și în poziția de decubit dorsal. În această poziție, pacientul cu
iritație semnificativă a rădăcinilor nervoase acuză durere la ridicarea piciorului și are tendinț a
de a se lăsa pe spate.
– Testarea reflexelor rotulian și achilian, la pacienț ii cu simptomato logie radiculară,
ajută la determinarea nivelului la care este afectată măduva spină rii. ”38
– Semnul călcâiului – punem bolnavul să meargă pe călcâ i
„- Semnul lui Bonnet – flexia gambei pe coapsa, a coapsei pe abdomen și rotație
internă determina dureri la nivelul punctului fesier;

35 (2005) – “Durerea lombara nespecifica a adultului, evaluare diagnostica si tratament. Ghid de practica pentru
medicii de familie ”, Editura Infomedica, pag 34 -35
36 Bolosiu, H., D. (2015) – “Boal a degenerativa a coloanei vertebrale (Spondiloartroza) ”, Editura Casa Cartii de
Stiinta, Cluj Napoca, pag.56
37 Idem 20
38(2005) – “Durerea lombara nespecifica a adultului, evaluare diagnostica si tratament. Ghid de practica pentru
medicii de familie ”, Editu ra Infomedica, pag. 37 -38

20
-Semnul Sicard : flexia brusca a labei piciorului pe gamba determina durere vie pe
traiectul sciaticului.
– Semne de deficit motor : hipotoni a musculară la nivelul fesei – plica f esieră este mai
coborată pe partea bolnavă ;”39
– Activarea punctelor Valleix :” pri n palparea trunchiului sciatic î n urmatoarele locuri
se po t activa punctele Valleix : fesă, treimea medie a coapsei fața posterioară pe nervul
sciatic; pe nervul SPE la nivel ul capul ui peroneului, pe loja musculară antero externă a
gambei, pe faț a anterioa ră a gleznei și în spaț iul intermetatarsian.”40

Mobilitatea se vede examinând mișcă rile coloanei lombare, astfel:
Prin bilanț articular înțelegem „ măsurarea amplitudinilor de mișcare în articulații, în
toate direcțiile. Amplitudinea de mișcare articulară exprimă modul de mobilizare a unui
segment și nu gradul de mișcare. În termeni anglo -saxoni este cunoscută sub forma ”range of
motion”.”41
„Pentru coloana dorso -lombară din p oziția stând cu trunchiul în rectitudine se execută
testul separă rii degetelor index – medius, sau index police , testul lui Schober sau distanț a
degete – sol, în care intervine toleranța muș chilor ischiogambieri.
Testul separă rii degetelor se execută astfe l : se plasează policele și indexul sau
policele și mediusul pe două apofize spinoase vecine. Se masoară distanța dintre aceste
repere, înainte și după flexia trunnchiului. În mod normal, depă rtarea este de 3 -4 cm.
Testul Schober se efectuează astfel : se determină apofiza spinoasă a vertebrei sacrale
S1 (reper 1 – R1), se măsoară proximal 10 cm (reper 2 – R2). Se execută apoi flexia
trunchiului, prin care în mod normal distanț a dintre cele două repere va creș te cu 5 cm . Se va
nota Schober = 10 / 15 cm.
Distanț a degete – sol se apreciază prin măsurarea distanței dintre sol și vârful mediusului,
după executarea flexiei coloanei. „42

Evaluarea paraclinic ă constă î n :
„- Radiografia lombară de față sau de profil care eviden țiază o concavitate laterală a
coloanei de partea suferindă .

39 Moraru Ghe., Pancotan, V. (1999) – “Recuperarea kinetică î n reumatologie ”, Editura Imprimeriei de Vest,
Oradea, pag. 127
40 Antonescu, Dan, M., (2010) – “Patologia aparatului locomotor, Vol.II ”, Editura Medicală, București, pag. 127
41 Balint, T., (2007) – “Evaluarea aparatului locomotor ”, Editura Tehnopress, Iași , pag. 11
42 Cordun M., (1999) – “Kinetologie medicală ”, Editura AXA, pag. 89 – 90

21
– Tomografia computerizată , prin care se măsoară dimens iunea canalului spinal
relevantă a unei protuzii discale.
– Mielografia cu substanță de contrast, pentru evidențierea imagistică a mă duvei
spinării, după injectar ea prealabilă a substanț ei de contrast.
– Electromiografia (EMG) care măsoară tonusul musculaturii .
– Rezonanța magnetică nucleară RMN care rămâne cea mai fidelă explorare
paraclinică ”43 (este mult mai indicată decât tomografia computerizată în diagno sticarea
patologiilor de coloană lombară deoarece imaginile care se obțin sunt 3D ș i se vede foarte
bine coloana, cât și rădă cinile nervoase).

I.6 Tratamentul complex de recuperare î n sindromul lombo -radicular

Obiectivele generale de recuperare sunt :
– Combaterea durerii
– Corectarea dezech ilibrelor musculare între agoniști și antagoniș ti
– Restabi lirea controlului adecvat al mișcă rii
– Creșterea mobilităț ii la nivel lombar
– Asuplizarea ș i tonifierea musculaturii lombare
– Profilaxia recidivelor

Prin urmare, mijloacele de tratament vor fi :

I.6.1 Tratament igieno – postural
Se recomandă repausul absolut doar în suferinț ele acute, fiind suficiente 2 -4 zile.
Totuși, „în formele comune se recomandă repaus relativ, pe pat tare, în aș a- numitele posturi
delordozan te : decubit dorsal sau lateral cu mem brele inferioare flectate. ”
Tratamentul profilactic are î n vedere ado ptarea unor posturi antalgice, în timpul
somnului sau î n timpul zilei :
„- decubit dorsal, cu capul și umerii ridicați pe o pernă , genun chii flectaț i cu un sul sub
ei, picioarele sprijinindu -se pe tă lpi
– decubit lateral „în cocoș de pușcă ”

43 Mateescu, R., R. (2014) – “Afecțiunile neurologice pe înțelesul tuturor ”, Editura M.A.S.T, București, pag. 142

22
– decubit dorsal, cu șoldurile ș i genunchii la 90 grade, gambele sprijinindu -se pe un
scăunel sau o cutie
– oricare altă postură, oricât ar pă rea de b izară, în car e pacientul simte o netă
ameliorare a fenomenelor algice .”44

Școala spatelui
„- postura corectă în timpul mersului, în ortostatism sau în poziție șezândă
– practicarea în mod regulat a exerciț iilor fizice
– purtarea încălță mintei comode cu toc jos
– utilizarea saltelei ortopedice pentru somn
– evitarea și igiena ridicării greutăț ilor (ridicare a obiectelor se va face cu flectarea
genunchilor ș i a soldurilor, nu aplecarea trunchiului cu genunchii extinș i !!)
– monitorizarea greutăț ii corporale
– evitarea sedentarismului ”45
– se vor evita mișcările de răsucire bruscă a trunchiului
– poziția șezândă este cea mai solicitantă pentru coloana lombară, astfel se recomandă
ca la fiecare 30 min să se facă pauză
– poziț ia picior peste picior este de evitat

I.6.2 Tratament medicamentos
Principalele elem ente terapeutice luante în atenț ie sunt:
 antialgicele opioide (dihidrocodeină, oxicontin, tramadol, tramadol
contramid);
 AINS oral, i.v., i.m; (ibuprofen, diclofenac)
 anti-epilepticele (gabapentin, pregabalin);
 miorelaxantele;
 corticosteroizii, mai ales în administrare locală, infiltrații epidurale, de primă
gaură sacrată, sau sistemică (pulse -terapie cu 500 -1000 mg metilprednisolon, eventual
corticoterapie orală în d oze mari – 30-40 mg/zi prednison sau echivalent, pe perioade scurte);
 troficele nervoase de tipul benfotiaminei sau acidului alpha -lipoic;

44 Sbenghe, T. (1987) – „Kinetologie profilactică, terapeutică ș i de recuperare ”, Editura Medicală, București
pag.541
45 Articol – Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 1555 din 26.12.2013 cu privire la aprobarea
Protocolului clinic standardizat pentru medicii de familie „Durerea lombară la adult

23
I.6.3 Fizioterapie
„În lombosciatică , electroterapia are doar efect adjuvant, fără a putea înlocui celelalte
forme de tratament. Principalele efecte favorabile ale diferitelor forme de curenți electrici în
discopatiile lombare sunt:
– antialgic
– antiinflamator
– hiperemiant
– decontracturant
Formele de electroterapie cunoscute sunt benefice și sunt indicate în toate situatiile
clinice, mai puțin în perioadele hiperalgice.
TENS -ul (stimularea nervoasa electrică transcutană), aplicațiile interferențiale, de medie
frecvență sau cele de joasă fre cvență diminuă durerea și contr actura musculară paravertebrală
lombară .
Aceasta forma de curent face parte din categoria de „ curenți de joasă frecvență cu
impulsuri dreptunghiulare, emise de aparate mici, cu 1 sau 2 canale de ieș ire, deci benef iciind
de 1 sau 2 circuite, putâ ndu-se apli ca 2 sau 4 electrozi pe suprafaț a de tratat.
Frecvența impulsurilor variază între 15 -500 Hz , se utilizează electrozi -placă . Intensitatea
stimulilor se dozează, în funcț ie de tole ranța fiecă rui su biect, la nivelul la care s e obține
senzația de furnicatură, oricum la limita toleranței. Acest tip de aplicație realizează stimularea
selectivă a fibrelor A alfa – groase, mielinizate -, prin care impulsurile electrice ajung rapid la
interneuronii din coarnele posterioare medulare, pe care îi activează ș i astfel, vor „î nchide”
poarta pentru stimulii algici, care circulând pe că ile de tip C, nemielinizate, ajung la
interneuroni tardiv, găsindu -i inhibaț i de trecerea simulilor anteriori. ”46

Curentul galvanic este foarte folosit î n sci atalgii sub forma galvanizarilor simple
longitudinale sau a ionizarilor cu CaCl2 cu polul pozitiv paravertebral lombar sau fesier și
polul negativ plantar/ pe gambă.
Curentul Träbert „reprezintă acea forma de curenți de joasă frecvență cu impulsuri
dreptunghiulare, cu efect predominant analgetic si hiperemiant. Electrodul activ est e
electrodul ( -), care se aplică, de regulă, pe locul dureros, î n vreme ce electrodul (+) se aplică
proximal la cca. 3 -5 cm. Aplicaț ia atinge efectul analget ic estimat daca, la î nceput, intesitatea

46 Sidenco, L.E., (2005) – „Medicina fizica in recuperarea medicala ” Editura Universitara „Carol Davila”
Bucuresti, p ag.189

24
stimulului este sub pragul excitomotor, până la momentul atingerii acomodarii, pentru că mai
apoi, să crească usor.”47
Curenții de medie frecvență sub forma curenților interferențiali sunt eficienți în
acut sau cron ic. Are un bun efect decontracturant. Se aplică sub forma a doua seturi de
electrozi in cruce pe regiunea lombara, manual 100 Hz, spectru 0 -100 Hz 10’.
Ultrasunetul se folosește în formele subacute sau cronice recidivante, cu suferințe
musculo -tendinoase, miofasciale sau cu manifestari vasculo – vegetative. Se indică ultrasunet
cu hidrocortizon/fastum gel paravertebral lombar 0,4 -0,5 W/cm2, 4-6 minute .
Laserul terapeutic are efecte favorabile antalgice si antiinflamatoare in suferințele
disco – ligamentare. ”48 Parametrii LASER -ului sunt prescriși și aplicați “pe baza studiilor
teoretice din acest domeniu. […] În tratarea proceselor mai profunde, pentru a realiza o
penetrație de 5 -7-10 cm, se utilizează aparate mai performante, cu puteri minime de 25 mW.
În funcție de efectul urmărit, se recurge la modularea frecvențelor. Pentru efectul stimulator
(local), se r ecomandă frecvențe de 5 Hz, iar pentru cel anagezic si miorelaxant, frecvențe de
10Hz. Densitatea de energie pe suprafață trebbuie de asemenea cunoscută si respectată, în
tratarea afecțiunilor aparatului locomotor aceasta trebuie să fie de 3 -5 J/cm2. ”49

I.6.4 Masajul
„Masajul medical clasic este definit ca o serie de manevre manuale variate, aplicate
sistem atic pe suprafata organismului î n scop terapeutic. Ma i poate fi considerat ca o suită de
prelucrări mecanice manuale desfășurate la suprafața organismu lui, care se succed într -o
anumită ordine, în funcț ie de regiune, scopul terapeutic și starea generală și locală a
organismului. […]
Camera în care se desfășoară ședinț a de masaj trebuie sa fie luminoasă, bine aerisită și
să se mențină temperatura consta ntă, î n jurul valorii de 20 grade Celsius. Pentru efectuarea
manevrelor de masaj, se folosește, de regulă, pudră de talc sau uneori diverse unguente.

47 Sidenco, L.E., (2005) – „Medicina fizica in recuperarea medicala ” Editura Universitara „Carol Davila”
Bucuresti, p ag.188
48 Roșulescu,E., (2009) – ”Kinetoterapia in recuperarea afectiunilor reumatologice ”, Editura Universitaria, Craiova
Pag. 183
49 Rădulescu, A..(2005) – ”Electroterapie ”, Editura Medic ală S.A, București, pag.348

25
De regu lă, masajul clasic se aplică o dată pe zi, uneori în funcție de caz, de două ori pe
zi sau o dată la 2 zile. Durata unei ședințe depinde de regiunea abordată, variind între 5 -20
minute; de regulă masajul general durează î n medie 20 -30 minute. ”50
Manevrele fundamentale ale masajului sunt : netezirea, frământatul, baterea, fricțiunea
și vibraț iile.
„Nete zirea e ste manevra de introducere sau întrerupere, ș i de a semeni, este manevra de
legatură î ntre celelal te manevre. Ea poate fi definită ca atingere apăsată , sau alunecare
apăsată , care are drept rol insensibilizarea planurilor superficiale, permițâ nd presiuni pe
planurile profunde. Rolul fundamental al manevrei este cel sedativ. […]
Frământatul este o manevră care presupune compresiuni la nivelul zonei aborda te, ca o
stoarcere întreruptă . Petrisajul propriu zis, aplicat pe mase voluminoase, presu pune prinderea
masei musculare ș i deplasarea ei transversal, asociat cu torsiune.[…]
Baterea (percuția) este manevra aplicată atunci când urmă rim efecte puternic exc itante,
realizate pe suprafeț e mari. […]
Fricțiunea este manevra la care mâna se deplasează o dată cu tegumentul, pe parcursul
efectuării manevrei, pâna la limita elasticităț ii hipodermului, spre deosebire de netezire, la
care tegumentul nu se deplasează o dată cu mâna, ci mâna se deplasează deasupra, fără
antrenarea tegumentului. Fricț iunea pres upune manevere de netezire asociate cu
compresiunea straturilor, de la cele superficiale la cele profunde subiacente[…]
Vibrația reprezintă o manevră de masaj cl asic realizată prin tremură turi rapide
transmise tegumentului, printr -o succesiune de presiun i, relaxări fără ca mâna să se desprindă
de tegument. Miș carea se face din pumn sau din cot. Dacă se desfășoară pe suprafețe mari , se
realizează cu toată palma.51”

I.6.5 Kinetoterapia
După Sbeng he „kinetoterapia este orientată – atât ca obiectiv, cât ș i ca mijlo ace tehnice –
de starea clinică a pacientului. Diferenț iem astfel patru perioade:
Perioada acută, caracterizată prin dureri intense lombosacrate, cu sau fără iradiere;
bolnavul nu -și poate calma durerile nici în decubit, prezintă contractură lomba ră, cu sau fără
blocadă .

50 Sidenco, L. (2005) – “Medicina fizica in recuperarea medicala ”, Editura Universitara ”Carol Davila”, Bucuresti,
pag. 51
51 Sidenco, L. (2005) – “Medicina fizică în recuperarea medicală ”, Editura Universitară ”Carol Davila”, Bu curești,
pag. 51 -53

26
Perioada subacută, î n care durerile din decubit au dispărut, bolnavul se poate mișca în pat
fără dureri, se poate deplasa prin cameră , poat e să stea pe un sc aun un timp mai mult sau mai
puțin limitat, durerea fiind suportabilă daca nu-și mobilizează coloana.
Perioada cronică permite pacientului să -și mobilizeze coloana, d urerile fiind moderate,
astfel încât nu -l mai forțează să adopte autoblo carea lombară; în ortostatism ș i mers , durerile
pot apărea după o perioadă mai lungă de timp ; pot persista contracturi paravertebrale.
Perioada de remisiune completă, între perioadele de boală evidențiate clinic, considerâ nd
cauza lombosacralgiei mecanice c a „nevindecabilă”, potențial putâ ndu-se dec i repeta oricâ nd
puseul dureros. ”52

Kinetoterapia în perioada acută
În această perioadă avem ca obiective relaxare generală, scăderea iritaț iei radiculare,
relaxarea musculaturii lombare dureroase.
Pentru relaxarea generală putem folosi metoda de relaxare Jac obson, sau exercitii de respirați e
profundă .
Pentru scăderea iritaț iei radiculare, Sbenghe recomandă adoptarea unor posturi
antalgice cum ar fi : decu bit dorsal, cu genunchii flectaț i cu un sul sub ei, decubit l ateral
poziția „în cocoș de pușcă ”, orice postură î n care pacientul simte o am eliorare a durerii.

Kinetoterapia în perioada subacută
În această perioadă se introduc e programul Williams, care are î n vedere asuplizarea
trunchiului inferior prin exerciț ii de remobili zare a coloanei lombare, basculă ri de bazi n,
întinderea musculaturii paravertebrale .
După Sbenghe , programul Williams este prezentat î n 3 faze astfel :

„1. Faza I a programului Williams cuprinde următoarele exerciț ii:
Exerciț iul 1 – decubit dorsal : se flectează ș i se extind genunchii
Exerciț iul 2 – se trage cu mâinile u n genunchi la piept, încercâ nd atingerea lu i fruntea; se
procedează la fel cu celă lalt genunchi.
Exerciț iul 3 – ca la exerciț iul 2, dar concomitent cu ambii genunchi
Exerciț iul 4 – decubit dorsal cu mâ inile sub cap : se trage un genunchi la piept câ t mai mult,
apoi celalalt, apoi ambii concomitent.

52 Sbenghe, T. (1987) – „Kinetologie profilactică, terapeutică ș i de recuperare ” Editura Medicală, București
pag.540

27
Exercițiul 5 – decubit dorsal, cu braț ele ridicate pe lân ga cap în sus, genunchii flectați la 90
grade, tă lpile pe pat: se împinge lomba spre pat, se contractă abdominali i, se saltă uș or sacrul
de pe pat; se re vine, apoi se repetă .
Exercițiul 6- în șezând pe un scaun, cu genunchii mult îndepărtați: se apleacă cu mâinile
înainte, astfel încât să atingă solul de sub scaun; se menține această aplecare 4 -5 secunde, se
revine, apoi se repetă .
Fiecare exercițiu al fa zei I se execută de 3-5 ori, programul repetandu -se de 2 -3 ori pe zi.
Dupa circa 2 săptămâni, î n partea stadiului subacut exercițiile devin mai complexe,
adăugâ ndu-li-se cele din:
2. Faza a II -a a programului Williams:
Exercițiul 7- decu bit dorsal, cu genunchii flectați, tălpile pe pat: se apleacă ambii genunchi
spre dreapta, apoi spre stânga, până ating patul.
Exercițiul 8- decubit dorsal: c ălcâiul drept se așează pe genunchiul stâng ; se execută o
abducție cât mai internă a șoldului drept, până se atin ge cu genunchiul drept patul, apoi se
inversează .
Exercițiul 9- decubit dorsal: se ridică alternativ câte un membru inferior cât mai sus, cu
genunchiul perfect întins.
Exercițiul 10- în ortostatism: genuflexii cu mâinile în sprijin pe spatarul scau nului, spatele
perfect drept, călcâiele ră mânând pe sol.
Exercițiul 11- poziț ia de "cavaler servant", c orpul aplecat pe coapsa ridicată la 90 grade,
sprijin ș i pe sol cu mâinile: se întinde genu nchiul de sprijin, executând ș i o b alansare care
trebuie sa întindă psoasiliacul.

În această perioadă se fac și exerciț ii din atârnat:
a) Cu spatele la spalier, mâinile deasupra capului prind bara cu palmele înainte:
 Ridicarea genunchilor la piept;
 Rotare stânga -dreapta a genunchilor flectati;
 Basculare stânga -dreapta a membrelor inferioare întinse (ca un pendul);
 Semisuspendare, sprijin si pe picioare la sol (CF ti G la 90 grade): se face bascularea
înainte -înapoi si lateral a bazinului.
b) Cu faț a la spalier, mâinile prin d bara cu palmele spre zid:
 Redresarea bazinului;
 Pendularea bazinului ș i a membrelor inferioare spre stânga -dreapta;

28
 Cu picioarele pe o bara, se executa cifozari lombare.

Kinetoterapia în perioada cronică
Două obiective principale: con tinuarea asuplizării lombare ș i tonifierea musculaturii slabe.
A. Asuplizarea lombară se realizează prin urmărirea obținerii acelorași efecte ca la
perioada subacută :
1. Bascularea pelvisului – pe care se pune ac centul – prin executarea exerciț iilor din cea de -a
III-a faza a programului Williams:
Exerciți ul 1 – decubit d orsal, cu genunchii flectati: se împin ge lomba spre pat, se basculează în
sus sacrul (lomba ramâne mereu în contact cu patul), se contractă peretele abdominal.
Treptat se execută aceleaș i miscări lombare ș i ale bazinul ui, dar cu genunchii tot mai puțin
flectați, până ajung să fie complet întinș i.
Exerciț iul 2 – în ortostatism, la perete, taloanele la 25 -30 cm acesta: se aplica sacrul ș i lomba
(aplatizate) pe perete; se apropie treptat calcâie le de perete, menț inând contactul lombei cu
acesta.
Exerciț iul 3 – decubit dorsal: se execută bicicleta, cu pelvisul mult basculat înainte.
2. Întinderea flexorilor ș oldului conform schemelor Kabat […] .

B. Tonifierea musculaturii trunchiului, respectiv a musculaturii abdominale ș i
extensoare lombare. Scopul este ca trunchiul inferior în ortostatism să realizeze, în primul
rând, menținerea unei poziții neutre a pelvisului și, în al doilea rând, să creeze o presiune
abdominală de preluare a unei părț i din p resiunea transmisă discurilor.
Am văzut că obținerea unei pozi ții neutre (intermediare, delordozate) a lombei ț ine de
întinderea musculaturii extensoare lomb are (extensorii paravertebrali și psoasiliacul), dar ș i de
tonifierea abdominalilor (care trag în su s de pube) ș i a fesieril or mari (care trag în jos pe faț a
posterioara a bazinului) – deci muș chii care vor realiza bascularea bazinului cu delordozare.
Exerciț iul 1 – în decubit dorsal, cu genunchii flectati la 90 grade și lipiți unul de altul,
tălpile pe pat: se încearcă ridicarea lor spre tavan, dar asistentul co ntrează – tot timpul
exercițiului lomba trebuie să fie î n contact cu patul. Exte exercițiul care determină cea mai
bună contracție (musculatura lombară și cea abdominală ).
Pe măsură ce forța ș i flexibilitatea tru nchiului inferior se ameliorează, exerciț iul de mai sus se
va exe cuta cu genunchii cât mai întinși, dar având grijă ca delordozarea să fie păstrată .

29
Exerciț iul 2 – decubit dors al, cu genunchii la 90 grade, tălpile pe pat: se ridică capul –
umerii -trunchiul (brațele întinse), până când palmele ajung deasupra genun chilor la circa 10
cm; se revine, apoi se repetă. Exercițiul tonifică drepț ii abdominali.
În continuare, ridicarea tunchiului se face ducând mâinile prin lateral de genunchi (stânga,
apoi dreapta). Exercițiul tonifica muș chii oblici abdominali.
Exerciț iul 3 – poziție patrupedă , pentru corijarea lordozei: se suge pute rnic peretele
abdominal; se menține 5 -6 secunde; se repetă. Exercițiul tonifică transversul abdominal. […]

Kinetotera pia în perioada de remisiune completă
După trecerea completă a tuturor suferinț elor lombo -sacrate, kinetoterapia trebuie să lase
locul programul ui de kinetoprofilaxie secundară , de prevenire a recidivelor. Acest program
poartă numele de "ș coala spatelui" ("s chool back"), ș i a fost introdus pen tru prima oară de
suedeza Marianne Zachrisson.
Kinetoprofi laxia lombosacralgiei se bazează pe trei obiective:
A. Constientizarea pozitiei (corecte) a coloanei lombare ș i bazinu lui prin realizarea în
permanență a ținu tei corijate, neutre, a coloa nei lombare , indeferent de poziț ia corpului sau de
activitățile desfăș urate.
Adoptarea unor posturi corectoare:
 În decu bit dorsal, cu genunchii flectați și umerii ușor ridicaț i;
 În decubit lateral, cu coapsele și genunchii flectaț i;
 În ortostatism, cu : pantofii fără tocuri; un picior pe scăunel; scurtarea distanț ei
pube -apendice xifoid; presarea lombei pe un zid; urmărirea din profil, în faț a oglinzii, a
retragerii peretelui abdominal și delordoză rii lombei;
 În șezând, cu lini a genunchilor deasupra liniei ș oldurilor cu 8 -10 cm; picior
peste picior; lipir ea spatelui de spatar (nu se stă pe marginea scaunului); tra gerea înspre volan
a scaunului ș oferului;
Exerciț ii de delordozare prin bascularea bazinului:
 În decubit dorsal, cu genunchii flectati, apoi treptat c u genunchii întinș i;
 În ortostatism la perete, cu că lcâiele la 25 -30 cm distanta de zid, apoi apropiindu -le
treptat;
 În ortostatism: o mână cu palma în sus, la nivelul pubelui; a doua cu palma în jos, la
nivelul xifoidului – se exersează scurtarea și mărir ea distanței dintre cele două mâini;
 Din ș ezând cu sprij in pe mâini la spate: se execută lordozări și delordoză ri;

30
 Din pozitia patrupedă se execută lordozări si delordoză ri.

Exerciț ii uzuale cu delordozare:
 Aplecarea trunchiului pe un genunchi care se flectează, celă lalt membru inferior
ramânând întins îndepă rtat – corpul ia aspect de "cumpănă "; în acest fel se pot lua obiecte
ușoare de pe podea;
 Genuflexiune cu flexie și din șolduri pentr u a ridica cu ambele mâini o greutate,
purtându -se apoi o greuta te la nivelul bazinului, cu braț ele întinse (nu la nivelul pieptului);
 Aplecare în fa ță, nu din coloană; ci prin flectarea șoldurilor, coloana lombară în
poziție neutră .
B. "Înză vorârea" coloanei lombare, având ca scopuri blocarea în timpul efortului a
segmentului afectat, învățarea menținerii poziției neutre și învățarea mobiliză rii cu to tul
independente a membrelor față de trunchi.[…]
C. Menținerea forț ei musculare (mu sculatura trunchiului inferior ș i fesierii). ” 53

Streching
Streching -ul se realizeaz ă după efectuarea exercițiilor pentru că musculatura este
încălzită, și se va întinde cu mai puțină rezistență și își păstrează noua lungime mult mai
eficient decât atunci când nu ești încă lzit.
Beneficiile streching -ului :
– Reduce ten siunea musculară și face corpul să se simtă mai relaxat
– Ajută la coordonare, permițând o mișcare mai liberă și mai ușoară de executat
– Ajută la prevenirea accidentelor , ca de exemplu rupturi musculare
– Ajută la menținerea flexibilităț ii
– Dezvoltă conș tientizarea corpului .54

Exerciț ii de streching pentru zona spatelui și a membrelor inferioare :
1. Decubit dorsal, cu genuncii în abducție, și cu tălpile lipite. Menț inere 30 secunde.
2. În așezat, cu genunchii extinși. Din această poziție încercăm să atingem cu palmele vârful
picioare lor, fără să facem o cifoză la nivel cervical. Menț inere 10 -15 secunde .

53 Sbenghe, T. (1987) – „Kinetologie profilactică, terapeutică ș i de recuperare ” Editura Medicală, București
pag.540 -551
54 Anderson Bob (2010) – „ Streching” , Shelter Publications, Inc. Bolinas, California pag. 11

31
3. În aș ezat, poziție turcească. Încercăm să facem flexia trunchiului și să ducem coatele cât
mai în față. Menținem 15-20 secunde .
4. În șezut, pe cov orul medical cu piciorul drept îndoit în spate ș i picior ul stâng îndoit în
fața, tinând în același timp spatele drept și palmele pe sol. Din această poziție expirați și
aduceți mâinile în față ap lecând trunchiul cât mai mult î nspre sol. Mențineți timp de 10
secunde ș i reveniți în poziția iniți ală.

32
CAPITOLUL II – METODOLOGIA CERCETĂRII

II.1. Motivarea alegerii temei
Am ales această temă deoarece observ î n zilele noastre cum tot mai multe persoane vin
la cabinet e cu dureri, iar majoritatea dintre ei au vâ rste tot mai tinere.
Durerile localizate î n zona lombară afectează în medie 70 -85 % din adulț ii activi.
Boala are un impact major asupra vieții sociale și profesională a pacientului .
Lombosciatica este o afecțiu ne manifestată printr -o durere lombară care iradiază pe
unul dintre membrele inferioare. Afecțiunea este extrem de frecventă și apare la pers oane cu
vârsta cuprinsă între 30 și 60 de ani, afectează ambele sexe, cu o frecvență mai mare în rândul
bărbaților.

II.2. Ipoteza cercetării
Presupune m că dacă vom aplica mijloace ale kinetoterapiei, adaptate fiecarui bolnav
vom îmbunătăți calitatea vieții, vom îmbunătăți starea fizică și psihică, vom preveni un nou
episod de durere și evitarea intervenț iei chirurgicale.

II.3. Scopul și sarcinile (obiectivele) studiului
Scopul principal al ac estui studiu a fost alcă tuirea unui plan de recuperare prin diferite
mijloace.
De asemenea lucrarea își propune să îndeplinească următoarele obiective care duc sau
nu la confirmarea ipotezei :
– să stabile sc care sunt exercițiile cele mai optime din cadrul programului de
recuperare aplicat în conformitate cu starea pacienț ilor
– să stabile sc indicațiile și contraindicațiile aplicării programului kinetic în
cadrul asistenței medicale complexe a pacientilor ;
– să se stabilească perioada optimă de aplicare a terapiei în urma căreia se obține
ameli orarea simptomatolo giei clinice la acești pacienți,
– să se alcătuiască programul kinetic pe care pacientul va trebui să-l urmeze la
domiciliu, în condițiile desfășurării unui regim relativ normal de viață și muncă.

33
II.4. Metode de cercetare utilizate

a. Metoda studierii literaturii de specialitate
Această metodă are ca etape căutarea și selectarea surselor de documentare ( scrise,
publicate sau de uz intern) și utilizarea acestor surse.

b. Metoda studiului de caz
Cercetătorul se bazează pe teorii, abordă ri personale, descrierea cazurilor -situației,
interpretare, formularea unor constatări.
Studiul de caz este explorativ deoarece cercetarea își îndreaptă atenția asupra mai
multor pacienț i al cărui diagnostic se manifestă diferit de la o persoană la alta.
În domeniul kinetoterapiei studiul de caz poate urmări evoluția unui tratament, a unei
persoane, a unui gru p mai restrâns de pacienți cu aceeași afecțiune la care s -au obținut
rezultate deosebite.

c. Metoda biografică (anamneza)
Contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalității subiectului, dar
și la explicarea comportamentului actual al acestuia. Metoda biografică vizează strângerea
informațiilor despre principalele evenimente trăite de individ în existența sa, despre relațiile și
semnificația lor în vederea cunoașterii „i storiei personale“ a subiecților. .

d. Metoda observației si înregistrarii datelor
Contemplarea intenționată a unui obiect, document, fenomen sau proces – cunoașterea
științifică a unei realități prin contemplare intenționată și metodică având ca finalitate
înregistrarea datelor.
Observarea a fost sistematică și viz uală prin “spionarea” directă a manifestarii de zi cu
zi a pacientului și activă prin implicarea mea în procesul de terapie.
Datele au fost inregistrate pe o perioa da de 5 luni pentru toti pacienț ii, evaluarea avand
loc la intrarea în studiu – momentul I, și la sfârș itul programului complex de recuperare –
momentul II.

34
e. Metoda înregistrării, prelucrării și reprezentării grafice
Reprezentările grafice constituie de multe ori un ajutor prețtios în efortul de a stabili
corelații matematice între datele experimentale.

f. Metoda testelor sau de evaluare – folosim scale standardizate nominale
– Semnul Lasegue

– testul degete – sol
Distanta degete – sol se apreciază prin măsurarea distanței dintre sol și vâ rful mediusului,
dupa executarea flexiei coloanei .

– testul Schober
Testul Schober se efectuează astfel : se determină apofiza spinoasă a vertebrei sacrale
S1 (reper 1 – R1), se masoară proximal 10 cm (reper 2 – R2). Se execută apoi flexia
trunchiului, prin care în mod normal distanța dintre cele două r epere va creș te cu 5 cm . Se va
nota Schober = 10 / 15 cm.

– Scala vizual analogică a durerii VAS
O scală vizuală analogică (VAS) este un instrument de măsurare care încearcă să
măsoare o caracteristică sau o atitudine despre care se crede că se situează într -un continuum
de valori și nu poate fi ușor măsurată direct.
În mod operațional, un VAS este o linie orizontală, de 100 mm în lungime, ancorată
de descriptorii de cuvinte la fiecare capăt, așa cum este ilustrat în Fig. 1. Pacien tul marchează
pe linie punctul în care simt că reprezintă percepția asupra stării lor actuale. Scorul VAS este
determinat prin măsurarea în milimetri de la capătul stâng al liniei până la punctul pe care îl
marchează pacientul . 55

Fig.1
Pacientul noteaza de la 0 -10 gradul si intensitatea durerii.

55 Blackwell Science Ltd (2001) – Journal of Clinical Nursing, 10, 697 -706

35
– Chestionarul Roland – Morris de evaluare a dizabilităț ii datorate durerii lombare – Low
Back Pain Disability Questionnaire of Roland and Morris
Roland ș i Morris au realizat un che stionar pentru evaluarea pacienților cu durere joasă de
spate, aceasta putând să fie folosită pentru a determina nivelul de diz abilitate al pacientului și
poate să ajute la mă surarea rezultatelor dupa intervenția terapeutică . Autorii sunt de la St.
Thomas' Hospital din Londra.
NOTA: Chestionarul se asociază deobicei cu scala analogă a durerii VAS.
Întrebari privind percepția actuală a pacientului:
Nr. Crt. Intrebă ri
1 Stau acasă majoritatea timpului din cauza durerilor de spate.
2 Îmi schimb frecvent poziția/ postura pentru a încerca să găsesc o poziție
comfortabilă pentru spate.
3 Merg mai incet din cauza durerilor de spate.
4 Din cauza durerilor de spate nu fac nici o munca prin casa cum faceam deobicei.
5 Din cauza durerilor de spate folosesc balustrade pentru a urca scarile.
6 Din cauza durerilor de spate stau întins ca sa ma odihnesc mai des.
7 Din cauza durerilor de spate trebuie sa ma tin de ceva pentru a ma ridica
dintr -un scaun.
8 Din cauza durerilor de spate ii rog pe alti sa faca diverse treburi pentru mine.
9 Ma imbrac mai incet decat deobicei din cauza durerilor de spate.
10 Stau in picioare perioade scurte de timp din cauza durerilor mele de spate.
11 Din cauza durerilor de spate incerc sa nu ma aplec sau sa ingenunchez.
12 Imi este foarte greu sa ma ridic de pe scaun din cauza durerilor de spate.

36
13 Spatele meu ma doare aproape tot timpul.
14 Imi este dificil sa ma rasucesc in pat din cauza durerilor de spate.
15 Mi-a scazut apetitul din cauza durerilor de spate.
16 Imi este greu sa imi pun ciorapii (sau pantofii) din cauza durerilor de spate.
17 Merg doar pe distante foarte scurte din cauza durerilor de spate.
18 Dorm mai putin bine din cauza durerilor de spate.
19 Din cauza durerilor de spate mă î mbrac cu ajutorul altcuiva.
20 Stau jos majoritatea timpului zilei din cauza durerilor de spate.
21 Evit treburile grele din jurul casei din cauza durerilor de spate.
22 Din cauza dureri lor de spate sunt mai iritabil ș i mai prost dispus cu persoanele din
jur decat de obicei.
23 Din cauza durerilor de spate urc scarile mai incet decât de obicei.
24 Stau in pat majoritatea timpului din cauza durerilor de spate.

RĂSPUNS PUNCTE
DA 1
NU 0
Scor total = SUMA (puncte pentru toate cele 24 situaț ii)
Interpretare: scor minim: 0 ; scor maxim: 24
– Cu cât este mai mare scorul cu atât este mai severă dizabilitatea asociată cu durer ea de
spate. Un scor de 0 indică faptul că nu există diz abilitate iar un scor de 24 indică faptul că
exista diz abilitate. Un scor >sau= 14 indica un pacient sever afectat.56

56 Roland MO, Morris RW. A study of the natural history of back pain. Part 1: Developmen t of
a reliable and sensitive measure of disability in low back pain. Spine 1983; 8: 141 -144

37
CAPITOLUL III – APLICAȚII, REZULTATE

III.1 Etapele studiului
Cercetarea s -a desfășurat pe parcursul anului 201 6-2017 . Pentru început am realizat
documentarea teoretică prin studierea bibliografiei de specialitate pentru a acum ula mai multe
cunoștințe , dar și prin discuții cu doamna doctor Mutică Mariana .
Selectarea subiecț ilor, a fost următorul pas. Întrucât am fă cut voluntariat la Spitalul
Arcadia în acea perioada , mi-am putut selecta pacienții de acolo, dar am avut și pacienț i la
domiciliu.
După selectarea subiecț ilor, am efectuat o anamneză în care am discutat cu paci entții
despre modul de viață , istoricul ocupațional, locul de muncă, isto ricul vieții de cuplu, dar și
situația actuală : condițiile de viață, relații, folo sirea timpului liber, obiceiuri, ca mai apoi să
fac testările in ițiale ale pacienților. În acest scop am selectat o categorie de teste și scale de
evaluare.
Desfășurarea pro priu zisă a cercetării a fost programul complex de recuperare adaptat
fiecă rui pacient , programul de activitate fiind sistematizat și continuu.
Evaluarea s -a constituit din două etape : una inițială – noiembrie 2016 , și o evaluare
finală – martie 2017 (5 luni). Rezultatele au fost centralizate în tabele, urmând a se face
interpretarea rezultatelor și formularea concluziilor.
Pe parcursul cercetării am observa t și modul de manifestare a pacien ților, felul cum
aceștia răspund la solicitările programului de complex de recuperare și care sunt cele mai
atractive și acceptate mijloace folosite în recuperarea acest ora.

III.2 Locul desfașurării și subiecții cuprinși î n studiu
Cercetarea pe care am efectuat -o a cuprins un lot de 6 pacienți diagnosticaț i cu
sindrom lombo radicular L5, stadiu iritativ , în diferite perioade (acut, subacut, cronic) , cu
vârste cuprinse între 35 – 60 de ani. Studiul s -a realizat la Spitalul Arcadia Iaș i, cât și la
domiciliul pacienț ilor, în perioada noiembrie 2016 – martie 2017 și am urmă rit timp de 5 luni
efectele programului complex de recuperare.

38
CAZ UL I
Date despre pacient : P.L., în vârstă de 48 ani, sex feminin, de proveniență din mediul urban,
căsătorită, 2 copii. Este casnică, o dată pe an câte 3 luni pleacă la muncă în străinătate în
domeniul agricol.
Istoricul bolii : pacienta acuză dureri de aproximativ 6 luni în zona lombară, dar care dispar
sub tratament medicamentos.
Diagnostic : Pentru a se stabili un diagnostic corect s -a efectuat un RMN, în urma căruia s-a
stabilit diagnosticul de :
Protuzia discala L4 -L5 posterioară lombară cu conflict radicular L5 dreapta

CAZUL II
Date despre pacient : P.D., în vârstă de 50 ani, sex masculin, de provenienta din mediul
urban, casatorit, 2 copii. Ca si ocupatie este p olitist.
Fără boli asociate

Istoricul bolii : pacientul a acuzat dureri în zona lombară , iradi ată în membrul inferior drept ,
survenite în timpul liber, câ nd pacientul a r idicat o greutate prea mare simțind o durere
violentă la nivelul lombar, nemaiputând să se imobilizeze.

Diagnostic : Pentru a se stabili un diagnostic corect s -a efectuat un RMN, în urma căruia s -a
stabilit diagnosticul de :
Hernie de disc L5 -S1 dreaptă cu conflict disco -radicular drept
Diminuarea lordozei lombare

CAZUL II I
Date despre pacient : B.I., în vârstă de 35 ani, sex masculin, de proveniență din mediul urban,
căsătorit. Lucreaza în domeniul IT, la o firma privată aproximativ 8 ore la calcul ator. Nu are o
activitate fizică regulată .

39
Istoricul bolii : pacientul acuză dureri de aproximativ 3 luni în zona lombară, dar care dispar
sub tratament medicamentos. Din cauza faptului ca aceste dureri au devenit tot mai dese,
pacientul a efectuat investigatii pentru un diagnostic precis .
Diagnostic : Pentru a se stabili un diagnostic corect s -a efectuat un RMN, în urma căruia s -a
stabilit diagnosticul de:
Hernie de disc L4 -L5, spondiloza dorso -lombară cu radiculopatie , scolioză concavă
dreapta lombar

CAZUL IV
Date despre pacient : S.M., în vârstă de 45 ani, sex masculin , de proveniență din mediul
urban, căsătorit, 1 copii. Lucrează în domeniul construcț iilor aproximativ 10 ore pe zi, în
condiț ii grele, expus l a frig. Nu are activitate fizică organizată , dar are activitate de lucru
intensa.
Istoricul bolii : pacient ul acuză dureri de mai mult timp în zona lombară, survenite din cauza
muncii prestate, dar care în repaus cedează. Lucrând î n constr ucții, a ridicat o greutate prea
mare î n mod nec orespunzator, ce ea ce i -a produs o durere mare î n zona lombară .
Diagnostic : Pentru a se stabili un diagnostic corect s -a efectuat un RMN, în urma căruia s -a
stabilit diagnosticul de:
Discopatie lombară L4-L5, Sindrom lomboradicular L5 dreapta

CAZUL V
Date despre pacient : B.L., în vârstă de 55 ani, sex feminin, de proveniență din mediul rural,
căsătorită, 2 copii. Este pensionară , ocupaț ia care a avut -o a fost de croitoreasă .
Istoricul bolii : pacienta acuză dureri de aproximativ 1 an în zona lombară, dar care dis par
sub tratament medicamentos și î n repaus. La efort apar dureri care iradiază î n membrul
inferior drept
Diagnostic : Pentru a se stabili un diagnostic corect s -a efectuat un RMN, în urma căruia s -a

40
stabilit diagnosticul de:
Discopatie lombară L5 -S1 cu sindrom iritativ radicular L5

CAZUL VI
Date despre pacient : C.I., în vârstă de 40 ani, sex masculin , de proveniență din mediul urban,
necăsătorită . Lucreaza ca si sofer pe TIR. Nu este activ fizic, este supraponderal.
Istoricul bolii : pacient ul acuză dureri de aproximativ 2 luni în zona lombară care iradiaza ă
pe membrul infer ior drept, din cauza faptul ui că serviciul este u nul solicitant, are mereu
aceeaș i pozi ție la volan.
Diagnostic : Pentru a se stabili un diagnostic corect s -a efectuat un RMN, în urma căruia s -a
stabilit diagnosticul de:
Lombosciatica L5 dreapt ă; Scolioză concavă dreapta lombară
Hernie de disc L5 -S1

41
III.3 Efectuarea testelor inițiale
Înainte de î nceperea pr ogramului de recuperare, pacienții au fost testați și măsuraț i pentru
a con firma prezența sindromului lombo -radicular și în același timp pentru a avea o evidență a
progresului.

a. Testul Schober

Poza. 1

Subiecți Testare inițială
P.L 14 cm
P.D 12 cm
B.I 14 cm
S.M. 12 cm
B.L 13 cm
C.I 14 cm
Tabel nr.1

42
b. Testul degete – sol

Poza 2

Subiecți Testare inițială
P.L 20 cm
P.D 25 cm
B.I 15 cm
S.M. 20 cm
B.L 19 cm
C.I 15 cm
Tabel nr.2

c. Semnul Lasegue este pozitiv la toți cei 6 pacienți i, deoarece durerea apare la grade mici
ale flexiei coapsei pe bazin cu genunchiul întins. (mai mic de 40 grade)

43
d. Scala vizual analogă a durerii VAS
Subiecți Testare inițială
P.L 5
P.D 8
B.I 4
S.M. 7
B.L 6
C.I 7
Tabel nr.3

e. Chestionarul Roland – Morris de evaluare a dizabilitatii datorate durerii lombare – Low
Back Pain Disability Questionnaire of Roland and Morris
Subiecți Testare inițială
P.L 11
P.D 15
B.I 8
S.M. 13
B.L 10
C.I 9
Tabel nr. 4

Rezultatele chesti onaului pentru durere este atașat în anexe.

III.4 Programul de recuperare
Cum am precizat mai sus, principalele obiective generale de recuperare pe care le avem
de îndeplinit sunt :
– Combaterea durerii
– Corectarea dezech ilibrelor musculare între agoniști si antagoniș ti
– Restabi lirea controlului adecvat al mișcă rii
– Creșterea mobilităț ii la nivel lombar
– Asuplizarea ș i tonifierea musculaturii lombare
– Profilaxia recidivelor

44

III.4.1 Masajul
Manevrele de masaj pe care le -am e fectuat au capacitatatea de a pregă ti musculatura
pentru programul kinetoterapie. Luminița Sidenco î n “Medicina fizică î n recuperarea
medical ă” redă faptul că „princ ipalul mecanism de acț iune al masajului clasic este de excitare
a receptorilor cutanați, care declanșează pe cale reflexă efecte locale, regionale ș i generale.
Masajul clasic determină , prin manevre le sale, eliberarea de metaboliți activi care acțio nează
local, declanșând efecte locale specifice, și ulterior efectele la distanță – histamina, substanțe
asemănă toare colinei.
Manevrele masajului clasic au capacitatea d e a pregăti musculatura pentru programul
de kinetoterap ie : pentru musculatura hipoton ă se indică masajul excitant, pentru cea
hipertonă cel sedativ.
Manevrele de masaj asigură încălzirea locală a regiunii, datorită activării circulaț iei
locale.
Datorită activării receptorilor cutanați și prin hiperemia activă dezvoltată , manevrele
masajului clasic au capacitatea de a induce un puternic efect analgetic, important pe ntru masaj
ca procedura de pregă tire a programului kinetic de recuperare.”57
La pacienții care au tolerat masajul , am efectuat un masaj cu efecte decontracturante la
nivelu l regiunii lombare.
La fi ecare pacient am început cu neteziri ușoare pe toată zona lombară și în zona
sacrofesieră , apoi frământat, cu manevra de geluire (mișcare de rindea) – de la coloană spre
lateral.
Continuăm cu fricțiuni în zona crestelor iliace cu degetele, cu policele, c u mâinile, sub
forma circulară -elipsoidală .
Am terminat masajul cu vibraț iile superficiale respectiv profunde, pentru a apărea
efectul decontracturant .

III.4.2 Programul de kinetoterapie
Astfel pentru î ndepl inirea obiective lor inițiale, asupra pacienț ilor am aplicat ca și
metodă pe partea de kinetoterapie, programul Williams . Pe lângă tehnicile de relaxare, vom
aplica tehnicile de asuplizare a trunchiului inferior din acest program .

57 Sidenco, L., (2005) – “Medicina fizica in recuperarea medicala”, Editura Universitara “Carol Davila”, Bucuresti,
pag. 54

45
În cont inuare voi reda pe scurt exercițiil e care alcă tuiesc programul Willia ms,
exerciț iile care se vor executa diferit, î n cele 3 faze :

„Faza I a programului Williams cuprinde următoarele exerciț ii:

Exerciț iul 1 – decubit dorsal : se flectează ș i se extind genunchii
Exerciț iul 2 – se trage cu mâinile un genunchi la piept, î ncercâ nd atingerea lu i cu
fruntea; se procedează la fel cu celă lalt genunchi.

Poza 3

46
Exerciț iul 3 – ca la exerciț iul 2, dar concomitent cu ambii genunchi

Poza 4

Exerciț iul 4 – decubit dorsal cu mâ inile sub cap : se trage un genunchi la piep t cât mai
mult, apoi celă lalt, apoi ambii concomitent.

Exerciț iul 5 – decubit dorsal, cu braț ele ridicate pe lân ga cap în sus, genunchii flectați
la 90 grade, tă lpile pe pat: se împi nge lom ba spre pat, se contractă abdominali i, se saltă uș or
sacrul de pe pa t; se revine, apoi se repetă .

Exerciț iul 6 – în șezând pe un scaun, cu genunchii mult îndepărtați: se apleacă cu
mâinile înainte, astfel încât să atingă solul de sub scaun; se menține această aplecare 4 -5
secunde, se revine, apoi se repetă .

47

Poza 5
Fiecare exerciț iu al fazei I se execută în 3 serii a câte 15 repetări.

2. Faza a II -a a programului Williams:
Exerciț iul 7- decu bit dorsal, cu genunchii flectați, tălpile pe pat: se apleacă ambii genunchi
spre dreapta, apoi spre stânga, până ating patul /podeaua .
Poza 6

48
Exerciț iul 8- decubit dorsal: călcâiul drept se așează pe genunchiul stâng; se execută o
abducț ie cât mai internă a șoldului drept, până se atinge cu genunchiul drept patul /podeaua ,
apoi se inverseaza.
Poza 7

Exerciți ul 9- decubit dorsal: se ridică alternativ câte un membru inferior cât mai sus,
cu genunchiul perfect întins.
Poza 8

49
Exerciț iul 10 – în ortostatism: genufle xii cu mâinile în sprijin pe spă tarul scaunului,
spatele perfect drept, calcâiele ramânând pe sol.
Varianta : Î n ortostatism, cu spatele la
perete, pacientul stă în poziț ie de genuflexiune

Poza 9

Exercitiul 11 – pozitia de "cavaler servant", c orpul aplecat pe coapsa ridicată la 90
grade, sprijin ș i pe sol cu mâinile sau pe genunchi : se întinde genunchiul de sprijin, executând
si o balansare care trebuie sa întinda psoasiliacul.

Poza 10 Poza 11

50
A III-a faza a programului Williams:
Exerc ițiul 1 – decu bit dorsal, cu genunchii flectaț i: se împin ge lomba spre pat, se
basculează în sus sacrul (lomba ramâne mereu în contact cu patul), se contractă peretele
abdominal. Treptat se executa aceleasi miscari lombare si ale bazinului, dar cu genunchii tot
mai putin flectati, pâna ajung să fie complet întinsi.
Exerciț iul 2 – în ortostatism, la perete, taloanele la 25 -30 cm de acesta: se aplică sacrul
și lomba (aplatizate) pe perete; se apropie treptat călcâiele de perete, menț inând contactul
lombei cu acesta.
Exerciț iul 3 – decubit dorsal: se execută bicicleta, cu pelvisul mult basculat înainte.
Poza 12

Tonifierea musculaturii trunchiului, respe ctiv a musculaturii abdominale ș i extensoare
lombare. Scopul este ca trunchiul inferior în ortostatism să realizez e, în pr imul rând,
mentinerea unei poziții neutre a pelvisului și, în al doilea rând, să creeze o presiune
abdominală de preluare a unei părți din presiunea transmisă discurilor.
Am văzut că obținerea unei poziț ii neutre (intermediare, delordozat e) a lombei ț ine de
întinderea musculaturii extensoare lomb are (extensorii paravertebrali și psoasiliacul), dar ș i de
tonifierea abdominali lor (care trag în sus de pube) ș i a fesieril or mari (care trag în jos pe faț a
posterioara a bazinului) – deci muș chii care vor realiza bascularea bazinului cu delordozare.
Exerciț iul 1 – în decu bit dorsal, cu genunchii flectați la 90 grade și lipiti unul de altul,
tălpile pe pat: se încearcă ridicarea lor spre tavan, dar asistentul contrează – tot timpul
exercitiului lo mba t rebuie să fie î n contact cu patul. Exte exercițiul care determină cea mai
bună contracție (musculatura lombară și cea abdominală ). Pe măsură ce forța ș i flexibilitatea

51
trunchiului inferior se ameliorează, exerciț iul de mai sus se va executa cu genunchii c ât mai
întinsi, da r având grija ca delordozarea să fie păstrată .
Exerciț iul 2 – decubit dors al, cu genunchii la 90 grade, tălpile pe pat: se ridică capul –
umerii -trunchiul (brațele întinse), până când palmele ajung deasupra genunchilor la circa 10
cm; se revine, apoi se repeta. Exercițiul tonifică drepț ii abdominali.

Poza 13

Exerciț iul 3 – poziție patrupedă , pentru
corijarea lordozei: se suge pute rnic peretele
abdominal; se menține 5 -6 secunde; se repetă.
Exercițiul tonifică transversul abdominal. […].

Poza 14

52
Kinetoterapia în perioada de remisiune completă
După trecerea completă a tuturor suferinț elor lombo -sacrate, kinetoterapia trebuie să
lase locul programului de kinetoprofilaxie secundara, de prevenire a recidivelor. Acest
program poartă numele de "ș coala spatelui" ("school back"), ș i a fost introdus pentru prima
oară de suedeza Marianne Zachrisson.
Kinetoprofi laxia lombosacralgiei se bazează pe trei obiective:
A. Conștientizarea poziț iei (corecte) a coloanei lombare ș i baz inului prin realizarea în
permanență a ținu tei corijate, neutre, a coloa nei lombare, indeferent de poziț ia corpului său de
activitățile desfăș urate.
Adoptarea unor posturi corectoare:
 În decubit lateral, cu coapsele și genunchii flectaț i;
 În ortostatism, cu : pantofii fără tocuri; urrmărirea din profil, în faț a oglinzii, a
retragerii peretelui abdominal și delordoză rii lombei;
 În șezând, cu lin ia genunchilor deasupra liniei ș oldurilor cu 8 -10 cm; picior peste
picior; lipir ea spatelui de sp atar (nu se stă pe marginea scaunului); tragerea înspre volan a
scaunului soferului;
Exercitii de delordozare prin bascularea bazinului:
 În decubit dorsal, cu genunchii flectati, apoi treptat cu genunchii întinș i;
 Din ș ezând cu sprij in pe mâini la spate: s e execută lordozări și delordoză ri;
 Din poziția patrupedă se execută lordozări și delordoză ri.
Exercitii uzuale cu delordozare:
 Aplecarea trunchiului pe un genunchi care se flectează , celalalt membru inferior
ramânând întins îndepă rtat – corpul ia aspect de "cumănă "; în acest fel se pot lua obiecte
ușoare de pe podea;
 Genuflexiune cu flexie și din șolduri pentr u a rid ica cu ambele mâini o greutate
 Aplecare în fa ță, nu din coloană; ci prin flectarea șoldurilor, coloana lombară în
poziție neutră .
B. "Înză vorârea" coloanei lombare, având ca scopuri blocarea în timpul efortului a
segmentului afectat, învățarea menținerii poziției neutre și învățarea mobiliză rii cu tot ul
independente a membrelor față de trunchi.[…]
C. Menținerea forț ei musculare (mu sculatura trunchiului inferior ș i fesierii). ” 58

58 Sbenghe, T. (1987) – „Kinetologie pr ofilactică, terapeutică ș i de recuperare ”, Editura Medicală, București
pag.540 -551

53
O altă metodă pe care am aplicat -o a fost streching -ul. Exerciț ii de streching pe ntru
zona spatelui ș i pentru membrele inferioare :

1. Decubit dorsal, cu genunc hii în abducție, și cu tălpile lipite. Menț inere 30 secunde.

Poza 15

2. În așezat, cu genunchii extinși. Din
această poziție încercăm să atingem cu palmele
vârful picioarelor, fără să facem o cifoză la
nivel cervical. Menț inere 10 -15 secunde .

Poza 16

54
3. În aș ezat, poziție turcească. Încercăm să facem flexia trunchiului și să ducem coatele
cât mai în față. Menținem 15-20 secunde.

Poza 17
4. În decubit dorsal, se pune piciorul drept pe genunchiul stâ ng, și se încearcă să se facă
flexia coapsei pe bazin. Nu trebuie sa ridicați ș oldurile de pe podea.
Poza 18

55
III.4.3 Programul de fizioterapie
Pe partea de fizioterapie , tuturor pacienț ilor li s -a recomandat de către medicul
reumatolog urmă toarele proceduri timp de 10 zile :

– TENS (stimulare electrică nervoasă transcutanată ) lombar paravertebral
Valoarea maximă a intensității este de 140 mA – pacienții ajungeau inițial până la 40 mA,
apoi până la maxim 55-60 mA
Frecvența – 100Hz, frecvență constantă ; durata tratamentului = 20 min
Poza 19
Poza 20

56

– LASER punctat câ te 30 s în fiecare punct dureros
Durata tratament = 5 – 6 min
Putere – 50 mW; Lungimea de undă – 830nm ; Intensitatea = 9 -10 J/cm2
Frecvența – 0- 10 000 Hz, Clasa = 3B

Poza 21

– Ultrasunet – în zona lombara ă,
paravertebral,
Intensitatea de 0,6 – 0,8 W/ cm2,
frecventa = 1MHz
Durata tratamentului = 5 min
Am folosit capul ultrasunetului cu 5 cm2.

Poza 22

57
– Ionizare CaCl2 longitudinal
Electrodul activ este electrodul în care este pusă soluția si s-a pus în locul dureros , iar cel
negativ este pus longitudinal.
Intensitatea = 2mA;
durata tratament = 20 min

Poza 23

58
III.5 Prezentarea rezultatelo r iniț iale – finale
După terminarea programu lui complex de recuperare, am făcut din nou testă rile pentru a
vedea progresul subiecț ilor. Mai jos sunt prezentate rezultatele finale î n comparație cu cele
inițiale.

a. Testul Schober
Subie cți Testare inițială Testare finală
P.L 14 cm 16 cm
P.D 12 cm 15 cm
B.I 14 cm 15 cm
S.M. 12 cm 15 cm
B.L 13 cm 14 cm
C.I 14 cm 15cm
Tabel nr.1
b. Testul degete – sol
Subiecți Testare inițială Testare finală
P.L 20 cm 15 cm
P.D 25 cm 20 cm
B.I 15 cm 13 cm
S.M. 20 cm 15 cm
B.L 19 cm 14 cm
C.I 15 cm 12 cm
Tabel nr.2

c. Scala vizual analo ga a durerii VAS
Subiecți Testare inițială Testare final ă
P.L 5 1
P.D 8 4
B.I 4 0
S.M. 7 2
B.L 6 4
C.I 7 3
Tabel nr.3

59
d. Chestionarul Roland – Morris de evaluare a dizabilităț ii datorate durerii lombare – Low
Back Pain Disability Questionnaire of Roland and Morris
Subiecți Testare inițială Testare finală
P.L 11 4
P.D 15 7
B.I 8 3
S.M. 13 5
B.L 10 3
C.I 9 3
Tabel nr. 5
Rezultatul chesti onarului pentru durere este ataș at în anexe.

III.6 Interpretarea grafică a rezultatelor

Reprezent area grafică a testului Schober

Din cate obs ervam în grafic, se vede faptul că toți pacienții și -au îmbunătăț it amplitudinea la
nivelul coloanei lombare.

P.L P.D B.I S.M. B.L C.I
Testare initiala (cm) 14 12 14 12 13 14
Testare finala (cm) 16 15 15 15 14 15 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

60
Reprezentarea grafică a distanț ei degete -sol

Pacienții și -au mărit amplitudinea în coloana lombară, deci s -a micșorat și distanț a degete -sol,
ceea ce ne arată un progres remarcabil.

Reprezentarea grafică a scalei analogice a durerii VAS

Observăm din graficul de mai sus că durerea s -a diminuat considerabil la toti pacienț ii, unul
din ei, adică pacientul B.I. ajungâ nd cu durerea 0.

0 5 10 15 20 25
P.L P.D B.I S.M. B.L C.I
Testare initiala (cm) 20 25 15 20 19 15
Testare finala (cm) 15 20 13 15 14 12
P.L. P.D. B.I. S.M. B.L C.I.
Testare initiala 5 8 4 7 6 7
Testare finala 1 4 0 2 4 3 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

61
Reprezentarea grafică a chestionarului Roland – Morris de evaluare a dizabilităț ii
datorate durerii lombare – Low Back Pain Disability Questionnaire of Roland and Morris

Am considerat ca trebuie sa luăm în considerare acest parametru deoarece afectarea
prin discopatiile lombare influențează și capacitatea funcțională globală a tutur or pacienților,
în desfășurarea activităților lor uzuale.

Se observă din graficul de mai sus faptul că a avut din nou o reducere semnificativă la
unii pacienti, 3 pacienț i prezentâ nd o recuperare aproape completa î n urma programului de
recuperare, cu s cor mai mic sau egal cu 3 la sfârș itul perioadei de evaluare.

P.L P.D B.I S.M. B.L C.I
Testare initiala 11 15 8 13 10 9
Testare finala 4 7 3 5 3 3 0 2 4 6 8 10 12 14 16

62
CONCLUZII

Observăm că din ce în ce mai multă populație are probleme cu coloana vertebrală, și
din cauza aceasta am văzut ca important este combatarea unor factori de risc, de recidiv ă a
durerilor și de întârziere a intervenției chirugicale.

S-a observat că o evaluare corectă și în același timp completă a coloanei vertebrale, a
durerii și a statusului funcțional datorat dizabilității la pacienții cu sindrom lombo -radicular
constituie o componentă foarte importantă în programul complex de recuperare, în acest scop
având nevoie de utilizarea unor teste standardizate prin care putem cuantifica și în același
timp compara progresele obținute.
Prin rezultatele obținute am reușit să vedem și rolul important al kinetoterapeutului în
evaluarea și recuperarea funcțională a consecințelor datorate suferinț ei lombare în scopul
fundame ntarii obiectivelor, metodelor ș i mijloacelor kinetice din cadrul program ului complex
de recuperare.
Pacienții au fo st sfătuiți să continue programul kinetoterapeutic în continuare la
domiciliu.

63
BIBLIOGRAFIE

1. Ancuț a Codrina (șef lucră ri Reumatologie -Balneofizioterapie) – “Particularităț i ale
durerii musc ulo-scheletale : Durerea lombară joasă ”, UMF “Grigore T. Popa”, Iaș i
2. Anderson Bob (2010) – „ Streching ”, Shelter Publications, Inc. Bolinas, California
3. Antonescu, Dan , M., (2010) – “Patologia aparatului locomotor, Vol.II ”, Editura
Medicală, Bucureș ti
4. Balint, T., (2007) – “Evaluarea aparatului locomotor ”, editura Tehnopress, Iaș i
5. Boloș oiu, H.,D . (2015) – “Boala degenerativă a coloanei vertebrale (Spondiloartroza) ”,
Editura Casa Cărții de Știință , Cluj Napoca
6. Brânzaniuc, K., Seres -Sturm,S. (2000) – „Anatomie – Generalităț i membre ” Edi tura
University Press, Târgu Mureș
7. Blackwell Science Ltd (2001) – Journal of Clinical Nursing, 10, 697 -706
8. Cordun M. , (1999) – “Kinetologie medical ă”, Editura AXA
9. Dr. Lucescu, V., (2009) – “Afecțiunile degenerative ale coloanei vert ebrale – Clinica,
diagnosticul ș i tratamentul de recuperare ”, Editura Dobrogea, Constanț a
10. Marcu, V., Matei, C. (2005) – “Facilitarea neuroproprioceptivă în asistenț a kinetic ă”,
Editura Universităț ii din Oradea
11. Mateescu, R., R. (2014) – “Afectiunile neurologice pe intelesul tuturor” , Editura
M.A.S.T, Bucuresti
12. Mereuță , L., C. ( Lect.univ.dr.) (2015) – “Biofizica sistemelor senzoriale ”, tiparul
executat la Imprimeria Editurii Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iaș i
13. Moraru Ghe., Pancotan, V. (1999) – “Recuperarea kinetică î n reumatologie ”, Editura
Imprimeriei de Vest, Oradea
14. Papilian, V. (2003) – “Anatomia omului (Volumul I – Aparatul locomotor) ”, editura Bic
ALL, Bucureș ti
15. Pim A. J. Luijsterburg, Arianne P. Verhagen , Raymond W. J. G. Ostelo , Ton A.
G. van Os , Wilco C. Peul, Bart W. Koes (2007 ) – „Effectiveness of conservative
treatments for the lumbosacral radicular syndrome: a systematic review ” (articol)
16. Rădulescu, A..( 2005) – ”Electroterapie ”, Editura Medicală S.A, București
17. Roland MO, Morris RW . „A study of the natural history of back pain. Part 1:
Development of a reliable and sensitive measure of disability in low back pain ”. Spine
1983; 8: 141 -144

64
18. Roșulescu, E. , (2009) – “Kinetoterapia în recuperarea afecț iunilor reumatologice ”,
Editura Universitaria, Craiova
19. Sbenghe, T. (1987) –“Kinetolog ie profilactică, terapeutică ș i de recuperare ”, Editura
Medicală, Bucureș ti
20. Sidenco, L.E., (2005) – „Medicina fizică î n recuperarea medical ă”, Editura Universitară
„Carol Davila” Bucureș ti
21. Traczinski, C., G., Polster R.,S., – “Antrenament pentru s pate”, tra dusă la Timiș oara
22. (2005) – “Durerea lombară nespecifică a adultului, evaluare diagnostic și tratament.
Ghid de practică pentru medicii de familie ”, Editura Infomedica
23. Articol – Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 1555 din 26.12.2013 cu privire
la aprobarea Protocolului clinic standardizat pentru medicii de familie „Durerea lombară
la adult
24. https://en.wikipedia.org/wi ki/Sciatic_nerve

65
ANEXE
 Chestionarul Roland – Morris de evaluare a dizabilitatii datorate durerii
lombare – Low Back Pain Disability Questionnaire of Roland and Morris –
TESTARE INITIALA
Întrebari privind perceptia actuala a pacientului:
Nr.crt Intrebari
Pac.1
P.L. Pac.2
P.D. Pac.3
B.I. Pac.4
S.M.. Pac.5
B.L. Pac.6
C.I.
1.
Stau acasa majoritatea timpului din
cauza durerilor de spate.
–
2.
Imi schimb frecvent pozitia/ postura
pentru a incerca sa gasesc o pozitie
comfortabila pentru spate.
3.
Merg mai incet din cauza durerilor de
spate.
4.
Din cauza durerilor de spate nu fac nici
o munca prin casa cum faceam
deobicei.
5.
Din cauza durerilor de spate folosesc
balustrade pentru a urca scarile.
6.
Din cauza durerilor de spate stau întins
ca sa ma odihnesc mai des.
7.
Din cauza durerilor de spate trebuie sa
ma tin de ceva pentru a ma ridica dintr –
un scaun.
8.
Din cauza durerilor de spate ii rog pe
alti sa faca diverse treburi pentru mine.
9.
Ma imbrac mai incet decat deobicei din
cauza durerilor de spate.
10.
Stau in picioare perioade scurte de timp
din cauza durerilor mele de spate.
11.
Din cauza durerilor de spate incerc sa
nu ma aplec sau sa ingenunchez.
12.
Imi este foarte greu sa ma ridic de pe
scaun din cauza durerilor de spate.
13.
Spatele meu ma doare aproape tot
timpul.
14.
Imi este dificil sa ma rasucesc in pat din
cauza durerilor de spate.
15.
Mi-a scazut apetitul din cauza durerilor
de spate.
16.
Imi este greu sa imi pun ciorapii (sau
pantofii) din cauza durerilor de spate.

66
17.
Merg doar pe distante foarte scurte din
cauza durerilor de spate.
18.
Dorm mai putin bine din cauza
durerilor de spate.
19.
Din cauza durerilor de spate ma imbrac
cu ajutorul altcuiva.
20.
Stau jos majoritatea timpului zilei din
cauza durerilor de spate.
21.
Evit treburile grele din jurul casei din
cauza durerilor de spate.
22.
Din cauza durerilor de spate sunt mai
iritabil si mai prost dispus cu persoanele
din jur decat de obicei.
23.
Din cauza durerilor de spate urc scarile
mai incet decât de obicei.
24.
Stau in pat majoritatea timpului din
cauza durerilor de spate.














67
 Chestionarul Roland – Morris de evaluare a dizabilitatii datorate durerii
lombare – Low Back Pain Disability Questionnaire of Roland and Morris – TESTARE
FINAL Ă
Întrebari privind percepția actuală a pacientului:
Nr.crt Întrebări
Pac.1
P.L. Pac.2
P.D. Pac.3
B.I. Pac.4
S.M.. Pac.5
B.L. Pac.6
C.I.
1.
Stau acasa majoritatea timpului din
cauza durerilor de spate.
2.
Imi schimb frecvent pozitia/ postura
pentru a incerca sa gasesc o pozitie
comfortabila pentru spate.
3.
Merg mai incet din cauza durerilor de
spate.
4.
Din cauza durerilor de spate nu fac nici
o munca prin casa cum faceam deobicei.
5.
Din cauza durerilor de spate folosesc
balustrade pentru a urca scarile.
6.
Din cauza durerilor de spate stau întins
ca sa ma odihnesc mai des.
7.
Din cauza durerilor de spate trebuie sa
ma tin de ceva pentru a ma ridica dintr –
un scaun.
8.
Din cauza durerilor de spate ii rog pe
alti sa faca diverse treburi pentru mine.
9.
Ma imbrac mai incet decat deobicei din
cauza durerilor de spate.
10.
Stau in picioare perioade scurte de timp
din cauza durerilor mele de spate.
11.
Din cauza durerilor de spate incerc sa nu
ma aplec sau sa ingenunchez.
12.
Imi este foarte greu sa ma ridic de pe
scaun din cauza durerilor de spate.
13.
Spatele meu ma doare aproape tot
timpul.
14.
Imi este dificil sa ma rasucesc in pat din
cauza durerilor de spate.
15.
Mi-a scazut apetitul din cauza durerilor
de spate.
16.
Imi este greu sa imi pun ciorapii (sau
pantofii) din cauza durerilor de spate.
17.
Merg doar pe distante foarte scurte din
cauza durerilor de spate.
18.
Dorm mai putin bine din cauza durerilor
de spate.

68
19.
Din cauza durerilor de spate ma imbrac
cu ajutorul altcuiva.
20.
Stau jos majoritatea timpului zilei din
cauza durerilor de spate.
21.
Evit treburile grele din jurul casei din
cauza durerilor de spate.
22.
Din cauza durerilor de spate sunt mai
iritabil si mai prost dispus cu persoanele
din jur decat de obicei.
23.
Din cauza durerilor de spate urc scarile
mai incet decât de obicei.
24.
Stau in pat majoritatea timpului din
cauza durerilor de spate.

69

Declarație de autenticitate,

Subsemnatul/a ………………………………………………………………. , căsătorită
……………………. ……, cu domiciliul în …………………………………………………….
………………… ………… ……, județ ul …………………., înscris/ă la examenul de
disertație, seria 2015 – 2017, cunoscând dispozițiile articolului 292 Cod pe nal
cu privire la falsul î n declarații, declar pe propria răspundere următoarele:
a) lucrarea de disertație cu titlul
“Program complex de recuperare a sindromului lombo -radicular din
discopatia lombară”
a fost elaborată personal și îmi a parține în întregime;
b) nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie;
c) nu am pre luat texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din
alte surse fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul
în care sursa o reprezintă alte lucrări ale
subsemnatului………………………… ………………………… ;
d) lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Dau prezenta declarație în vederea avizării de către conducătorii științific i,
domnul/doamna
………………………………………………………………………… ………
………………………………………………………………………… ………

Declarant ,
………………………………………………………
…………………………………

Data ……………