Program a școlară [613533]

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educa ției naționale nr. 3393 / 28.02.2017
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE

Program a școlară
pentru disciplina

EDUCA ȚIE SOCIALĂ
Clasele a V-a – a VIII-a

Bucure ști, 2017

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 2
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Educa ție socială reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a
V-a – a VIII -a din învăț ământul gimnazial. Disciplina este prevăzută în planul -cadru de învăț ământ aprobat
prin OMENCS nr. 3590/05.04.2016, în aria curric ulară Om și societate, având un buget de timp de 1
oră/săptămână, pe durata fiecăruia dintre cei patru ani ș colari. În conformitate cu prevederile planului –
cadru de învăț ământ , în cadrul disciplinei Educa ție socială sunt studiate: la clasa a V -a – Gândire critică și
drepturile copilului , la clasa a VI -a – Educa ție interculturală , la clasa a VII -a – Educaț ie pentru cetăț enie
democratică, la clasa a VIII -a – Educa ție economico- financiară.
Programa disciplinei Educa ție socială continuă aplicarea modelului de proiectare curriculară centrat
pe competenț e, utilizat și la nivelul învăț ământului primar. Modelul de proiectare curriculară corespunde
cercetărilor din psihologia cognitivă, conform cărora prin competenț ă se realizează transferul și
mobilizarea cunoș tințelor și a abilită ților în situa ții noi. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competenț e permite orientarea către latura pragmatică a aplicării
programei școlare prin accentuarea scopului pentru care se învaț ă, precum și prin accentuarea
dimensiunii ac ționale în formarea personalităț ii elevului.
Prezenta pr ogram ă școlară vizează competenț ele din profilul de formare al absolvent: [anonimizat], contribuind la formarea progresivă a competenț elor cheie pentr u educaț ia pe parcursul întregii
vieți; această contribuț ie vizează atât sus ținerea nemijlocită a competenț elor sociale ș i civice , a
competenț ei cheie spirit de ini țiativă și antreprenoriat, cât ș i sensibilizarea cu privire la celelalte
competenț e cheie.
La clasa a V -a, disciplina Educație socială – Gândire critică și drepturile copilului urmărește
dezvoltarea gândirii critice în raport cu/prin orientare către problematica drepturilor copilului. Abordarea
gândirii critice și a drepturilor copilului se reali zează , într -un mod integrat, pornind de la competențele
specifice definite în cadrul programei . Activitățile de învățare propuse urmăresc să susțină elevii în efortul
de a reflecta critic asupra propriilor drepturi și responsabilități ; oferă astfel , contex te pentru formularea de
întrebări, construi rea unui punct de vedere argumentat sau pentru examinarea opiniilor, explicațiilor și
argumentelor formulate de alte persoane. În egală măsură, activitățile de învățare urmăresc să stimuleze
și implica rea directă a elevilor în promovarea și apărarea propriilor drepturi .
La clasa a VI -a, disciplina Educație socială – Educație interculturala propune un demers didactic
centrat pe valorile și principiile interculturalității, în contextul societății românești contemporane. Disciplina urmărește formarea elevilor ca persoane capabile să valorizeze propria cultură și să aprecieze pozitiv
diferite alte culturi ce se regăsesc într -o societate interculturală.
La clasa a VII -a, disciplina Educație socială – Educație pentru cet ățenie democratică este centrat ă
pe valorile și principiile cetățeniei democratice. Prin această disciplină se continuă educația civică a
elevilor, inițiată în învățământul primar , dobândindu- se noi competențe referitoare la înțelegerea
funcționării statul ui democratic, ca stat de drept, și la practicarea cetățeniei active.
La clasa a VIII -a, disciplina Educație socială – Educație economico- financiară este orientat ă pe
dimensiunea economico- financiară și antreprenorială a exercitării cetățeniei . Raportarea elevilor de
gimnaziu la aspecte care țin de domeniul economico- financiar este realizată în mod firesc, fiind vizate
aspecte esențiale cu care aceștia vin în contact direct sau prin intermediul familiei din care fac parte. În
mod similar, în deplină concordanță cu vârsta elevilor, este avută în vedere dezvoltarea spiritului de
inițiativă și antreprenoriat; accentul este pus pe realizarea unor planuri de acțiune (personale/ de familie)
pentru realizarea unui scop, pe abilitatea persoanei de a transforma ideil e în acțiune.
Structura programei școlare include , pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:
– Competenț e generale
– Competenț e specifice ș i exemple de activităț i de învăț are
– Conț inuturi
– Sugestii metodologice
Competen țele sunt ansambluri structurate d e cunoș tințe, abilită ți și atitudini dezvoltate prin
învăț are, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor
probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competen țele generale sunt competenț ele dezvoltate pr in studiul unei discipline în învăț ământul
gimnazial.
Competen țele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competenț ele
generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenț ele specifice sunt însoț ite de exemple de

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 3 activități de învăț are, care constituie modalităț i de organizare a activităț ii didactice în scopul formării
competenț elor la elevi . Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităț i de
învăț are, care integrează strategii didactic e și care valorifică experienț a concretă a elevului. Cadrul
didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităț i de învăț are pe care le propune programa
școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didact ic adecvat
situa ției concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei
școlare și proiectării unor parcursuri de învăț are personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile învă țării sunt organizate pe domenii și reprezintă achizi ții de bază, mijloace
informa ționale prin care se urmăreș te formarea competenț elor la elevi.
Sugestiile metodologice includ recomandări referitoare la proiectarea didactică, la strategiile
didactice care contrib uie predominant la realizarea competenț elor, precum și elemente de evaluare.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei ș colare pentru
realizarea activităț ilor de predare- învăț are-evaluare, în concordanț ă cu speci ficul disciplinei ș i cu
particularită țile de vârstă ale elevilor.
Demersurile propuse prin actuala programă sunt concordante cu spiritul și cu recomandările
cuprinse în documente naț ionale, europene și internaț ionale , astfel :
 Documente n aționale
– HG nr. 1113/ 2014 privind aprobarea Strategiei naț ionale pentru protec ția și promovarea
drepturilor copilului pentru perioada 2014- 2020
– OMEC T nr. 1529/18.07.2007 privind dezvoltarea problematicii diversită ții în curriculumul
național
 Documente e uropene și interna ționale
– Declaraț ia Universală a Drepturilor Omului (1948)
– Convenț ia Organizaț iei Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (1989)
– Strategia Consiliului Europei privind Drepturile Copilului: 2012 -2015 ( Council of Europe
Strategy for the Rights of the Child: 2012- 2015)
– Cartea albă privind dialogul intercultural, Trăind împreună egali în demnitate , adoptată de
Consiliul Europei ( Strasbourg, 2008)
– Educa ție pentru democra ție (Education for democracy ), Rezolu ția Na țiunilor Unite
A/67/L.25 (2012)
– Carta Consiliului Europei privind educaț ia pentru cetăț enie democratică și educaț ia pentru
drepturile omului (2010)
– Declaraț ia privind promovarea cetăț eniei și a valorilor comune ale libertăț ii, toleranț ei și
nediscriminării prin educaț ie (Declaraț ia de la Paris, 2015)
– Rezolu ția Parlamentului European din 8 septembrie 2015 privind promovarea
antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educaț ie și formare (European Parliament
Resolution on promoting youth entrepreneurship through education and training
2015/2006(INI))
– Principiile generale privind protec ția consumatorului în domeniul financiar ( The Final High –
level Principles on Financiar Consumer Protection ), document promovat de mini ștrii de
finanțe G20 și guvernatorii Băncilor Centrale, octombrie 2011
În spiritul implicării elevilor în propria învăț are, programa ș colară consacră un rol special proiectului
educaț ional . Este creat, în acest fel, un cadru educa țional care apropie procesul de predare- învățare-
evaluare de viaț a reală, în care proiectul este un instrument de lucru necesar pentru desfăș urarea
activită ții în toate domeniile social -economice. Acest cadru educaț ional permite învăț area par ticipării prin
participare și nu doar discutând despre participare; este facilit ată, de asemenea, dezvoltarea abilităț ilor
necesare secolului al XXI-lea: creativitate, gândire critică și sistemică, abilită ți de comunicare ș i de
colaborare, capacitate de adaptare, responsabilitate, spirit de echipă. Bugetul de timp alocat proiectului
reprezintă 25-30% din bugetul total de timp alocat, pe an de studiu, disciplinei.
Programa școlară depăș ește astfel învăț area despre … (care din perspectiva elevului corespunde
nivelul ui cognitiv, informativ al învăț ării, nivel necesar, dar nu și suficient ); învăț area este realizată ca
învăț are prin … (nivel care corespunde participării, implicării active a elevului) și ca învăț are pentru …
(ceea ce corespunde unui nivel a l reflectării învă țării în valorile promovate, în atitudini și în
comportamente).
Programa școlară se adresează atât profesorilor, cât și autorilor de manuale.
Lectura integrală și personalizată a programei școlare și înțelegerea logicii interne a acestei a
reprezintă condi ții indispensab ile atât în vederea proiectării întregii activităț i didactice, cât și în procesul
de elaborare a manualelor școlare altern ative.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 4 Profesorii și autorii de manuale î și pot concentra atenț ia în mod diferit asupra activităț ilor de
învăț are și asupra practicilor didactice. Diversitatea situaț iilor concrete face posibilă și necesară o
diversitate de soluț ii didactice. Din această perspectivă, propune rile programei nu trebuie privite ca
rețetare inflexibile. În planul activităț ii didactice, echilibrul între diferite abordări și moduri de lucru trebuie
să fie rezultatul pr oiectării didactice personale și al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte. În ceea ce
prive ște manualele școlare, echilibrul între diferite ab ordări, modul d e structurare și sus ținere a învăț ării
trebuie să se concretizeze în realizarea unui instrument de lucru util pentru fiecare elev. Programa
școlară este astfel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică și adecv area demersurilor
didactice la particularită țile elevilor.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 5

Competențe generale

1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața
personală și a diferitelor grupuri și comunități , prin utilizarea unor
achiziții specifice domeniului social
2. Cooperarea pentru realizarea unor activități și pentru
investigarea unor probleme specifice diferitelor grupuri și comunități , prin asumarea unor valori și norme sociale și civice
3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului de inițiativă și întreprinzător, respectiv prin
manifestarea unui comportament social, civic și economic activ

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 6 EDUCA ȚIE SOCIALĂ – CLASA a V -a
Gândire critică ș i drepturile copilului

Competențe specifice și exemple de activită ți de învă țare
1. Raportarea critică la fapte, evenimente , idei, procese din via ța personală și a
diferitelor grupuri ș i comunită ți, prin utilizarea unor achizi ții specifice
domeniului social
Clasa a V -a – Gândire critică și drepturile copilului
1.1. Manifestarea interesului pentru formularea de întrebări cu pr ivire la propriile drepturi și
responsabilită ți
– participarea la discu ții de grup ce oferă elevilor ocazia de a formula întrebări referitoare la
preocupări le lor actuale sau la probleme concrete privind drepturile copilului (de exemplu,
pornind de la întreb ările „ Ce? Cine? Unde? Când? De ce?”)
– jocuri de rol care stimule ază interesul pentru formularea de întrebări: de exemplu, elevi –
jurnaliș ti se întâlnesc cu sus ținători ai drepturilor copilului
– formularea de întrebări pornind de la o situaț ie de încălcare a drepturilor copilului, ca punct de
plecare (documentare) în elaborarea unui articol pentru revista ș colii
– realizarea unui exercițiu de reflecție critică plecând de la întrebarea : „ce s- ar întâmpla dacă de
mâine copiii nu ar mai avea nici drepturi ș i nici responsabilităț i?”
1.2. Formularea unor opinii, explica ții, argumente simple pentru promovarea propriilor drepturi
și responsabilită ți
– analizarea unor fi șe cu imagini /secvențe video care ilustrează respectarea/încălcarea unor
drepturi ale copilului ș i form ularea unor puncte de vedere personale cu privire la situaț iile
analizate
– elaborarea unui proiect individual privind o problemă referitoare la drepturile copilului, pe baza
unui plan de documentare; observarea, prin discuț ii de grup, a deosebirilor între opiniile
bazate pe convingeri personale și cele bazate pe argumente/documente
– redactarea unui text care să includă argumente simple pe tema importanț ei respectării
drepturilor copiilor
– participarea la dezbateri pornind de la întrebări propuse de elevi (de exemplu, „Drepturile și
responsabilitățile copiilor se schimbă în mediul online? ”) și prezentarea sintetic ă a rezultatel or
discuțiilor
1.3. Raportarea critică la opiniile, explicaț iile și argumentele formulate de alte persoane în
contextul unor dezbateri privind asigurarea ș i promovarea drepturilor copilului
– observarea unor asemănări și deosebiri între explicaț iile și argumentele formulate de elevi cu
privire la situa țiile de promovare a drepturilor copilului
– ilustrarea unor moduri de participare a copiil or la solu ționarea problemelor care îi privesc
– implicarea în activită ți de grup în care elevii exemplifică situaț ii în care î și pot manifesta
drepturile (de exemplu, dreptul la joc ș i dreptul la educaț ie)
– analizarea, în echipă, a unui caz de încălcare a dr epturilor copilului , reflectat în mass -media

2. Cooperarea pentru realizarea unor act ivități și pentru investigarea unor
probleme specifice diferitelor grupuri și comunită ți, prin asumarea unor
valori și norme sociale ș i civice
Clasa a V -a – Gândire critic ă și drepturile copilului
2.1. Formularea unor probleme care vizează drepturile copilului, ca punct de plecare în rezolvarea
lor
– simularea/realizarea unei activităț i de informare a autorităț ilor locale cu privire la asigurarea unor
condi ții pentru exercit area unor drepturi de către copii (de exemplu, amenajarea unor locuri de
joacă publice pentru asigurarea dreptului la joc și la activită ți recreative)
– facilitarea întâlnirii între elevii clasei ș i reprezentanț ii consiliului elevilor pentru discutarea unor
probleme incluse în agenda consiliului elevilor, relevante pentru problematica drepturilor copiilor

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 7 Clasa a V -a – Gândire critic ă și drepturile copilului
– identificarea, prin activităț i în perechi, a problemelor cu care se confruntă unii copii, din
perspectiva asigurării dreptului la educaț ie (de exemplu, copi i din medii dezavantajate socio-
economice, copii cu dizabilită ți, copii care apar țin unor minorită ți, copii din mediul rural ) și
discutarea la nivel de clasă a ceea ce apare comun în analizele elevilor

2.2. Identificarea, prin lucru în echipă, a unor măsu ri de interven ție posibile pentru cazuri
semnalate de încălcare a drepturilor copilului sau de promovare a acestora
– realizarea unor jocuri de rol în care elevii formulează soluț ii alternative la probleme specifice
problematicii drepturilor copilului (de exemplu, organizarea unui concurs de solu ții creative la
problemele privind asigurarea dreptului la educaț ie și a unui mini -referendum pentru alegerea
unei soluț ii la nivelul clasei)
– analizarea, în cadrul activităț ilor pe grupe, a unor cazuri care privesc drepturile copilului,
soluționate de școală, de primărie, autorităț ile locale sau de alte organizaț ii; inițierea unor
evenimente în cadrul cărora elevii pot prezenta propriile solu ții
– dezbaterea unor cazuri de încălcare a drepturilor copiilor, din mediul lor de viaț ă sau prezentate în
mass -media și identificarea unor posibile măsuri de intervenț ie
– elaborarea , în echipe, a unui pliant/ afiș/ secțiuni pe website- ul școlii care reflectă activităț ile de
voluntariat la nivelul ș colii sau al comunităț ii locale pen tru promovarea drepturilor copilului;
identificarea problemelor ș i a solu țiilor promovate în cadrul acestor activităț i

2.3. Realizarea, în echipă, a unui proiect de promovare a drepturilor copiilor pentru
investigarea/solu ționarea unor probleme specifice
– implicarea elevilor, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunităț ii locale, în elaborarea unei
propuneri de proiect de intervenț ie pentru promovarea unui/unor drepturi ale copilului
– participarea activă (individuală/ pe perechi/ pe echipe) la punerea în practică a proiectelor
propuse, potrivit sarcinilor de lucru asumate/atribuite
– participarea activă la elaborarea unor instrumente de monitorizare/evaluare a rezultatelor și
impactului proiectului
– elaborarea unor materiale informative pentru comunicarea rezultatelor proiectului unor grupuri
relevante (pliante, broș uri, materiale online)
– dezbaterea în grup ș i identificarea unor măsuri de sustenabilitate, inclusiv prin implicarea unor
parteneri din afara ș colii

3. Participarea responsabilă la luarea decizii lor prin exercitarea spiritului de
inițiativă și întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament
social, civic ș i economic activ
Clasa a V -a – Gândire critică și drepturile copilului
3.1. Exercitarea drepturilor și a responsabilită ților în l uarea unor decizii personale și de grup, în
condi țiile respectării drepturilor celuilalt
– implicarea în dezbateri privind corelarea drepturilor cu responsabilităț ile asociate și
evidențierea relației între acestea
– examinarea consecinț elor încălcării unor drepturi ( condiții, cauză și efect), de exemplu, a
dreptului la familie
– realizarea, în grup, a unui afi ș/colaj care să ilustreze ideea „drepturile mele nu trebuie să
limiteze/îngrădească exercitarea drepturil or tale”; promovarea rezultatelor activităț ii la nivelul
școlii
– exercitarea drepturilor și a responsabilită ților în situa ții date, de exemplu, în organizarea unui
grup de ini țiativă care să sprijine dreptul copiilor dintr -o școală la protec ție împotriva violenț ei
– identificarea unor situaț ii de încălcare a unor drepturi ale colegilor de clasă prin exercitarea
drepturilor personale sau neasumarea responsabilităț ilor asociate
3.2. Participarea la decizii de grup privind implicarea în promovarea ș i apărarea propriilor
drepturi
– participarea la realizarea un ui regulament (de exemplu, regulamentul clasei, care să
prezinte drepturi și responsabilități ale elevilor la nivel de clasă, regulamentul comunicării pe
internet )

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 8 Clasa a V -a – Gândire critică și drepturile copilului
– formularea de propuneri și implicarea în activită ți specifice de celebrare a „Zilei
Interna ționale a Drepturilor Copilului” (20 noiembrie)
– exersarea luării în comun a unor decizii pentru rezolvarea unei probleme din ș coală sau din
comunitate, în condi țiile respectării drepturilor copilului și asumării unor responsabilităț i la
nivel individual ș i de grup
– realizarea, pe echipe, a unui portofoliu referitor la respectarea/încălcarea drepturilor
copilului, prin utilizarea unor surse diferite de informare, în scopul stabilirii unor modalităț i de
implicare în promovarea drepturilor copilului
– compararea u nor mesaje cuprinse în texte (orale ș i scrise), programe de televiziune, pagini
web, filme, publicitate, muzică, în care sunt promovate drepturile copilului/în care sunt
încălcate unele drepturi

Notă: Activită țile de învăț are sugerate oferă o imagine pos ibilă privind contextele de dobândire a
competenț elor specifice.

Conținuturi

Domenii de con ținut Conținuturi *
Formularea de întrebări
 Capacitatea de a ne mira; valoarea întrebărilor – de ce nu luăm totul
ca fiind cunoscut
 Formularea întrebărilor; cui putem adresa întrebări și modalităț i
alternative de a formula întrebări

Argumentarea unui punct de
vedere personal  Fapte și opinii
 Susținerea părerii/opiniei proprii
 Formularea răspunsurilor; modalităț i alternative de a formula
răspunsuri
 Schimbul de opin ii. Compararea opiniilor
 De ce avem nevoie de argumente
 Condi ții pentru acceptarea unui argument formulat de o altă
persoană
 Stereotipii și prejudecăț i
 Persuasiunea

Drepturi și responsabilită ți ale
copilului
Conven ția ONU cu privire la drepturile cop ilului
 Principiile generale ale convenț iei: prioritatea intereselor
copilului, non- discriminarea, participarea copiilor la problemele
care îi privesc
Drepturi ale copilului; responsabilită ți asociate acestora
 Exemplificarea unor drepturi în contexte concr ete (de exemplu,
dreptul la identitate, dreptul la familie, dreptul la educaț ie,
dreptul la joc ș i activită ți recreative, dreptul la protec ție
împotriva violen ței, abuzului ș i exploatării, dreptul la securitate
și protec ție socială, protec ția mediului – condiție a vie ții)
 Corelarea drepturilor cu responsabilităț ile asociate

Modalită ți de exercitare a drepturilor și de asumare a
responsabilită ților
 Copiii, promotori ai propriilor drepturi
 Școala ca spaț iu de exprimare/exercitare/asumare de către
copii a drepturilor și responsabilităț ilor

Respectarea, apărarea și
promovarea drepturilor
copilului Respectarea și apărarea drepturilor copiilor. Categorii de copii
în situa ții de risc și/sau cu cerinț e educative speciale (copii din
medii dezavantajate socio- economic, copii cu dizabilită ți, copii care
aparțin unor minorită ți, copii din mediul rural)

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 9 Domenii de con ținut Conținuturi *
Instituții guvernamentale, interguvernamentale și
nonguvernamentale cu rol în respectarea, apărarea și promovarea drepturilor copilului
 Instituții guvernamentale: rolul statului; securitate și protecție
socială
 Organizații interguvernamentale și nonguvernamentale; rolul
societății civile

Proiectul educa țional
Elaborarea și derularea unui proiect educaț ional pentru
promovarea unui/unor drepturi ale copilului
 Alegerea temei
 Elaborarea fi șei de proiect
 Derularea proiectului propus
 Evaluarea proiectului propus

*Notă: Con ținuturile vor fi abordate din perspectiva competenț elor specifice.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 10 EDUCA ȚIE SOCIALĂ – CLASA a VI -a
Educa ție interculturală

Competențe specifice și exemple de activități de învă țare
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viaț a personală și
a diferitelor grupuri ș i comunită ți, prin utilizarea unor achiziț ii specifice
domeniului social
Clasa a VI -a – Educa ție interculturală
1.1. Ut ilizarea corectă a termenilor specifici educa ției interculturale cu referire la fapte /
evenimente / procese din societatea contemporană
– exerci ții de descoperire ș i de clarificare, în contexte relevante, a unor termeni specifici
domeniului, precum: identi tate culturală, diversitate culturală, patrimoniu cultural/moș tenire
culturală, societate interculturală, societate multiculturală, comunicare interculturală
– redactarea unui text plecând de la un număr de termeni daț i, specifici domeniului
– exerci ții de completare/de continuare a unui text, de comentare a unor afirmaț ii/enun țuri
referitoare la diferite aspecte privind interculturalitatea
– realizarea unui glosar ilustrat cu termenii cheie din domeniul educaț iei interculturale

1.2. Identificarea propriilor re pere de identitate culturală , prin raportare la sisteme de referin ță
culturale variate
– selectarea unor imagini ( de exemplu, fotografii, postere, desene) în care se pot identifica
vizual atât elemente specifice culturii româneș ti, cât și elemente specifice altor culturi din
Europa și din lume; includerea imaginilor selectate în cadrul unui portofoliu tematic, în format
letric sau electronic
– realizarea unor desene, colaje, filme, interviuri, scenete, obiecte confecționate de către elevi
care ilustrează tradi ții, obiceiuri comune culturii româneș ti cu diferite culturi/ comunită ți din
România, din Europa ș i din lume
– realizarea unor audi ții muzicale care ilustrează muzica tradi țională/populară românească cât și
muzica tradi țională/populară a diferitelor culturi/ comunită ți din România, din Europa și din lume
– realizarea unei scurte compuneri în care elevii î și imaginează că locuiesc, timp de o zi, într -o
comunitate care apar ține unei culturi diferite/merg la o școală într -o comunitate care apar ține
unei culturi di ferite; analizarea unor provocări care vizează referinț e culturale diferite de
propria cultură

1.3. Analizarea unor situa ții în acord/dezacord cu valorile ș i principiile societă ții interculturale
– recunoaș terea principiilor ș i valorilor specifice societăț ii interculturale, pornind de la imagini
date, lectura unor poveș ti, fabule, vizionarea unor filme adecvate vârstei elevilor, relatări din
mass -media, observarea unor comportamente ale copiilor ș i ale adul ților în contexte familiare
de via ță
– exemplificarea unor situa ții care implică toleranț ă/intoleranț ă
– prezentarea și discutarea unor studii de caz privind manifestări de intoleranț ă, discriminare,
excludere la nivelul persoanelor/al societăț ii pe diferite criterii etnice, religioase, de gen, de
statut social
– realizarea unor colaje/postere, jocuri de rol, scenete, scurte filme realizate de elevi care
ilustrează diferite situaț ii de comunicare interculturală adecvată, dialog intercultural/ bariere ale
comunicării interculturale

2. Cooperarea pentru realizarea un or activităț i și pentru investigarea unor
probleme specifice diferitelor grupuri și comunită ți, prin asumarea unor
valori și norme sociale ș i civice
Clasa a VI -a – Educa ție interculturală
2.1. Elaborarea, în echipă, a unui proiect intercultural pentru rez olvarea unor probleme cu
caracter intercultural
– implicarea fiecărui elev, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunită ții locale, în echipele

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 11 Clasa a VI -a – Educa ție interculturală
de proiecte, pe diferite teme dedicate educa ției interculturale, prin: alegerea temei, formularea
unor altern ative de solu ționare, alegerea unei soluț ii dezirabile, identificarea unor resurse
relevante

2.2. Participarea, prin derularea unui proiect intercultural, la rezolvarea problemelor comunită ții
și la promovarea dialogului intercultural
– participarea activă la realizarea proiectelor propuse, pe diferite teme ( de exemplu:
identificarea minorităților existente la nivel local, participarea civică a minorităț ilor și/sau a
imigranț ilor, o problemă concretă privind rela țiile interculturale locale, integrarea unei minorităț i
defavorizate, personalităț i locale care ilustrează diversitatea și interferen țele culturale, istoria
locală)
– realizarea unor proiecte de diferite tipuri (de exemplu, „Proiectul cetăț eanul/ Project Citizen ”,
„Proiecte în beneficiul comunităț ii”), prin care elevii să fie implica ți în exerci ții de luare a
deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare a unor probleme privind incluziunea
socială și manifestarea solidarită ții sociale, promovarea principiilor non- discriminării la nivelul
clasei, al școlii, al comunită ții locale

2.3. Rezolvarea în perechi/echipă a unor sarcini de lucru referitoare la viaț a într -o societate
interculturală
– exerci ții de identificare , prin activită ți în perechi/echipă, a valorilor ș i principiilor unei societăț i
intercul turale, în imagini, texte sau în cazuri date
– studii de caz, în grupuri mici, pentru discutarea consecinț elor care decurg din abaterea de la
valorile și principiile societă ții interculturale
– realizarea, prin activităț i în perechi/echipă, a unui „Calendar i ntercultural ”, în format letric sau
electronic, astfel încât fiecare lună aleasă să fie dedicată unei minorităț i culturale din România
(de exemplu, calendarul poate reprezent a diferite tradi ții, obiceiuri, rețete gastronomice,
porturi populare)
– participarea la jocuri de rol care valorizează relaț ionarea pozitivă cu copiii care provin din
grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale

3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor , prin exercitarea spiritului de
inițiativă și întrepr inzător, respectiv prin manifestarea unui comportament
social, civic ș i economic activ
Clasa a VI -a – Educa ție interculturală
3.1. Manifestarea unei atitudini pozitive fa ță de sine și față de ceilal ți, față de identitatea
culturală proprie și față de iden titatea celor care apar țin unor culturi diferite
– discu ții, în grupuri mici sau la nivelul clasei, pe teme ca: „Avem nevoie de toleranț ă în
societate?”, „Diversitatea este un rău sau un bine?”
– realizarea unor mini -interviuri cu personalități aparțin ând mino rităților naționale , care ilustrează
modele locale de succes
– elaborarea unui cod de conduită tolerantă la nivelul clasei/ școlii
– inițierea de ac țiuni de tipul „Împreună, pentru o lume mai bună!”, „Să învăț ăm să trăim
împreună!”, „Să ne prezentăm specificul cultural și să cunoaș tem alte culturi!” „Eu ș i tu, diferi ți
dar egali!”
– activită ți specifice de celebrare a „Zilei copilului” (1 iunie), a „Zilei N aționale” (1 decembrie), a
„Zilei interna ționale a toleranț ei” (16 noiembrie), a „Zilei Minorităț ilor Na ționale” (18 decembrie)
prin concursuri, expozi ții, postere, dezbateri sau prin realizarea de portofolii pe teme specifice
educaț iei interculturale, realizate în ș coală sau în afara școlii

3.2. Participarea la rezolvarea problemelor comunităț ii, manifestând empatie culturală în
relațiile cu persoane apar ținând unor culturi diferite
– simularea unor situa ții în care apar bariere în comunicarea int erculturală și propunerea unor
strategii de depăș ire a acestora
– prezentarea și discutarea unor informaț ii din mai mu lte perspective, pentru a stimula conș tiința
diversită ții și a unită ții prin diversitate
– realizarea unor compara ții care să pună în eviden ță asemănări și deosebiri culturale, pornind

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 12 Clasa a VI -a – Educa ție interculturală
de la vizitarea unor muzee/spa ții expozi ționale care reflectă patrimoniul cultural/mo ștenirea
culturală, tradi țiile și obiceiurile diferitelor comunită ți/minorită ți/culturi

Notă: Activită țile de învăț are sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a
competenț elor specifice.

Conținuturi

Domenii de con ținut Conținuturi*
Caracteristici ale societă ții
contemporane Identitate și diversitate culturală
 Diversitatea culturală – o caracteristică a societăț ii
contemporane

 Complexitatea identităț ii personale în prezent. Identitatea
culturală proprie și identit atea culturală a celorlal ți
– patrimoniu l cultural/moș tenirea culturală
– tradiții și obiceiuri comune/diferite ale culturilor
– patriotismul și manifestările sale

 Raportul „eu” – „ceilalț i”, „noi” – „ceilalț i” în societatea
multiculturală și în societatea int erculturală

Persoana și societatea
interculturală Principii și valori ale societă ții interculturale
 Principiile și valorile unei societă ți interculturale
(dezvoltarea identităț ii culturale proprii, acceptarea ș i
respectarea diversităț ii, valorizarea pozitivă a diferenț elor,
tratamentul egal al persoanelor, solidaritate, promovarea
incluziunii sociale, dialogul intercultural)
 Abateri de la valorile și principiile societă ții interculturale:
– forme de intoleranț ă (discriminar e, segregare, rasism,
xenofobie )
– manifestări și efecte ale lipsei de solidaritate
(marginalizare, excludere, izolare)

Persoana în societatea interculturală
 Trăsături ale persoanei în societatea interculturală (spirit
deschis, flexibilitate, cooperare, abilităț i rela ționale și
comun icaționale)

 Comunicarea interculturală
– specificul comunicării interculturale
– bariere ale comunicării interculturale (stereotipuri și
prejudecăț i)
– reguli și principii pentru facilitarea comunicării
interculturale

Proiectul educa țional
intercultural Elaborarea și derularea proiectului educa țional intercultural
 Alegerea temei
 Elaborarea fi șei de proiect
 Derularea proiectului propus
 Evaluarea proiectului propus

*Notă: Con ținuturile vor fi abordate din perspectiva competenț elor specifice.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 13 EDUCA ȚIE SOCI ALĂ – CLASA a VII -a
Educa ție pentru cetă țenie democratică

Competențe specifice și exemple de activită ți de învă țare
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viaț a personală și
a diferitelor grupuri ș i comunită ți, prin utilizarea unor ach iziții specifice
domeniului social
Clasa a VII -a – Educa ție pentru cetă țenie democratică
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educa ției pentru cetă țenie democratică
– exerci ții de clarificare, în contexte relevante, a înț elesului unor termeni spec ifici domeniului
(drepturile omului, forme de guvernare, regim politic, constituț ie/constituț ionalism,
cetăț enie/cetăț ean, autoritate/autorităț i, principii democratice, pluralism, drept/responsabilitate,
stat de drept, s ocietate civilă, opinie publică)
– comentarea unor afirmaț ii/enunț uri referitoare la diferite aspecte ale cetăț eniei democratice
– realizarea unei hăr ți conceptuale cu termeni definitorii pentru domeniu
– conceperea unor rebusuri cu termeni care apar țin domeniului educaț iei pentru cetăț enie
democ ratică
– realizarea unui mic dic ționar cu termeni cheie din domeniul legislativ ș i juridic
– exerci ții de redactare a unui text plecând de la un număr de termeni daț i, specifici domeniului

1.2. Analizarea unor situa ții problematice determinate de abaterea de la valorile, principiile,
practicile societăț ii democratice
– recunoaș terea principiilor ș i valorilor specifice societăț ii democratice pornind de la imagini
date, filme adecvate vârstei el evilor, relatări din mass -media
– exemplificarea unor situa ții care imp lică respectarea drepturilor omului, a legilor și, respectiv,
nerespectarea drepturilor omului, a legilor
– exemplificarea unor situa ții în care practicile democratice referitoare la participarea cetăț enilor
la luarea deciziilor publice au fost respectate/î ncălcate
– analizarea corelaț iilor dintre unele drepturi ș i îndatoririle fundamentale ( de exemplu, corelaț ia
dintre asigurarea dreptului la educaț ie și la ocrotirea sănătăț ii și îndatorirea de a contribui
financiar, prin plata taxelor ș i impozitelor, la sus ținerea cheltuielilor publice)
– identificarea drepturilor cetăț eneș ti în diferite situa ții juridice; exemplificarea unor situaț ii de
respectare/încălcare a drepturilor cetăț eneș ti
– prezentarea și discutarea unor studii de caz/cazuri , preluate din mass -media, privind
delincvenț a, în general ș i/sau delincvenț a juvenilă, în particular
1.3. Argumentarea în favoarea respectării valorilor, principiilor, normelor și practicilor specifice
unei societăț i democratice ș i statului de drept
– formularea de avantaje/ posi bile dezavantaje ale regimului democratic
– susținerea, cu argumente simple, a necesită ții respectării practicilor specifice societăț ii
democratice
– discutarea modalităț ilor concrete în care se respectă valorile și principiile unei societă ți
democratice și ale statului de drept
2. Cooperarea pentru realizarea unor activită ți și pentru investigarea unor
probleme specifice diferitelor grupuri și comunită ți, prin asumarea unor
valori și norme sociale ș i civice
Clasa a VII -a – Educa ție pentru cetă țenie democratică
2.1. Elaborarea, în echipă, a unui proiect dedicat problemelor comunită ții educa ționale/locale
– stabilirea temei proiectului , prin realizarea unei liste cuprinzând probleme de interes pentru
comunitatea educaț ională/locală
– implicarea fiecărui elev, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunităț ii locale, în echipele
de proiecte, pe diferite teme dedicate rezolvării unor probleme ale comunităț ii
educa ționale/locale, prin: alegerea temei, formularea unor alternative de solu ționare, alegerea

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 14 Clasa a VII -a – Educa ție pentru cetă țenie democratică
unei solu ții dezirabile, identificarea unor resurse relevante

2.2. Participarea, prin derularea unui proiect, la rezolvarea problemelor comunită ții
educaț ionale/locale
– realizarea unor activită ți tip proiect ( de exemplu, „Proiectul cetă țeanul/Project Citizen”,
„Proi ecte în beneficiul comunităț ii”), prin care elevii să fie implicaț i în exerci ții de luare a
deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare a unor probleme ale clasei, școlii sau ale
comunităț ii locale
– participarea activă la realizarea proiectelor propuse, pe diferite teme (de exemplu, proiecte referitoare la prevenirea ș i combaterea violenț ei, incluziunea socială și educaț ională, proiecte
privind influenț area deciziilor/politicilor publice locale în diferite domenii, proiecte legate de
protec ția mediului înconjurător/pr otejarea patrimoniului cultural )
– invitarea unor instituț ii publice și/sau organizaț ii civice, ca parteneri, în realizarea proiectelor
propuse

2.3. Rezolvarea, în perechi/echipă , a unor sarcini de lucru referitoare la viaț a într -o societate
democratică
– exerci ții de identificare, în cadrul unor activităț i în perechi/echipă, a drepturilor universale ale
omului și a responsabilităț ilor care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte sau în
cazuri date
– analiza unor studii de caz, în gr upuri mici, pentru discutarea unor consecinț e care decurg din
încălcarea drepturilor omului
– realizarea, prin activităț i în perechi/echipă, a unor afi șe/colaje/desene în format letric sau
electronic, care să exemplifice diferite forme de implicare civică
– participarea la dramatizări ale unor practici și procese democratice/activită ți ale unor
autorităț i/institu ții (spre exemplu, procesul de elaborare a legilor, activitatea într -o sec ție de
votare, activitatea într -o instanț ă de judecată/proces)
– participarea la jocuri de rol care vizează desfăș urarea democratică a unei campanii electorale
(de exemplu, „Candidez pentru func ția de primar al localităț ii mele”)
– simularea unor situa ții în care via ța în societate/diferite grupuri/comunităț i nu ar mai fi
reglementat ă de norme/legi
– exerci ții de scriere/concepere a unor norme de conduită în școală
3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului de
inițiativă și întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament
social, civic ș i economic activ
Clasa a VII -a – Educa ție pentru cetă țenie democratică
3.1. Manifestarea disponibilită ții pentru participare civică și pentru exercitarea calită ții de
cetăț ean
– participarea elevilor la luarea unor decizii la nivel de clasă ( de exemplu, la alegerea șefului
clasei, a reprezentanț ilor clasei în consiliul elevilor ), valorizând modul democratic de realizare
a acestor activităț i
– invitarea unor reprezentanț i ai unor instituț ii publice și organizaț ii civice în cadrul activită ților
din clasă (de exemplu, reprezentanț i ai autorită ții legislative, ai administra ției centrale și locale ,
ai autorităț ii judecătoreș ti, ai organiza țiilor civice cu reprezentare locală/ regională/ națională /
internaț ională), în vederea cunoaș terii tipurilor de activitate/ proiecte lor desfăș urate de
acestea, a posibilităț ilor de implicare a elevilor în activităț i de voluntariat
– discu ții referitoare la activităț ile și proiectele unor instituț ii publice ș i ONG -uri, ca urmare a unor
vizite realizate la sediul acestora, în vederea reali zării unor ac țiuni civice (de exemplu, instituț ii
publice reprezentative ale autorităț ii legislative, administra ției centrale ș i locale, autorităț ii
judecătoreș ti, organizaț ii civice locale/regionale/naț ionale/internaț ionale)
– dezbaterea unor cazuri preluate din mass -media referitoare la problemele grupurilor de
apartenen ță și ale comunităț ii, ca punct de plecare pentru ini țiative de participare civică

3.2. Aplicarea unor valori, norme ș i principii democratice în situa ții concrete care presupun
decizie și acțiune
– identificarea unor contexte și modalită ți de ac țiune pentru prevenirea și/sau reducerea , la nivel

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 15 Clasa a VII -a – Educa ție pentru cetă țenie democratică
de clasă/ școală , a manifestărilor violente (verbale și fizice) în rândul elevilor
– realizarea unei scurte compuneri în care elevii î și imaginează că ex ercită, timp de o
săptămână, o func ție într -o institu ție publică (de exemplu, primar, parlamentar, judecător,
președinte)
– analizarea, din diferite perspective, a unei situaț ii concrete de viaț ă comunitară
(educaț ională/locală) , pentru exersarea luării unor decizii în cunoș tință de cauză

Notă: Activită țile de învăț are sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a
competenț elor specifice.

Conținuturi

Domenii de con ținut Conținuturi*
Sistemul politic în România
 Drepturile omului
 Forme de guvernământ și regimuri politice: regimuri
democratice, autoritare și totalitare
 Constitu ția României
– Structura Constituț iei
– Valori și principii constitu ționale
 Principii și institu ții democratice
– Statul democratic și principiul pluralismului: dreptul de
asociere și partidele politice
– Statul democratic și principiul separării puterilor;
autorităț ile statului român:
a) autoritatea legislativă; legile
b) executivul; administraț ia centrală și locală
c) autoritatea judecătorească; aplicarea legilor
d) Președintele României
– Statul de drept
Raportul cetă țeni – autorită ți.
Drepturi și responsabilită ți
cetăț enești în societatea
democratică
 Domnia legii și puterea cetă țenilor
– Procesul de elaborare a legilor; participarea cetăț enilor la
elaborarea legislaț iei
– Drepturile și libertă țile cetă țeneș ti și respectarea legilor;
limite ale libertă ții
– Justiția ca instituț ie de apărare și de înfăptuire a dreptă ții;
egalitatea în faț a legii ș i accesul la justi ție al cetăț enilor ;
copilul în procesul judiciar; delincvenț a juvenilă; consecinț e
ale nerespectării legii

 Cetăț enia activă. Participarea cetăț enilor la luarea
deciziilor publice și la controlul aplicării acestora
– Implicarea civică în contextul democra ției reprezentative ș i
al formelor de manifestare a democraț iei directe
– Alegerile și votul; alegerea reprezentanț ilor; evaluarea
activită ții reprezentanț ilor ale și
– Societatea civilă, organizaț ii nonguvernamentale, tipuri de
inițiative cetăț eneș ti în comunităț ile locale
– Rolul îndeplinit de mass -media în societate ș i în formarea
opiniei publice
Proiectul educa țional dedicat
problemelor comunită ții
educaț ionale/locale Elaborarea și derularea proiectului educa țional dedicat
problemelor comunită ții educa ționale/locale
 Alegerea temei
 Elaborarea fi șei de proiect
 Derularea pr oiectului propus
 Evaluarea proiectului propus
*Notă: Con ținuturile vor fi abordate din perspectiva competenț elor specifice.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 16 EDUCA ȚIE SOCIALĂ – CLASA a VIII -a
Educa ție economico-financiară

Competențe specifice și exemple de activită ți de învă țare
1. Raport area critică la fapte, evenimente, idei, procese din viaț a personală și
a diferitelor grupuri ș i comunită ți, prin utilizarea unor achiziț ii specifice
domeniului social
Clasa a VIII -a – Educa ție economico -financiară
1.1. Utilizarea corectă a termenilor spe cifici educaț iei economico -financiare cu referire la fapte/
evenimente economico -financiare
– formularea unor întrebări care vizează domeniul economico- financiar, utilizând corect termeni
specifici pentru acest domeniu
– elaborarea unui text scurt, utilizând corect termeni daț i, specifici domeniului economico-
financiar
– evaluarea informaț iilor prezentate în mass -media cu privire la un anumit produs, la
fapte/evenimente economico- financiare
– lectura unor texte prin utilizarea unor metode diferite (de exemplu, pri n utilizarea unui sistem
de notare cu rol de eficientizare a lecturii ș i gândirii)
1.2. Asumarea calităț ii de consumator avizat de bunuri ș i servicii, de servicii financiare, care î și
exercită drepturile și responsabilită țile
– aplicarea unor metode de gând ire critică pentru a reflecta asupra calită ții de consumator
– jocuri de rol/simulări în care elevii ac ționează în calitate de consumatori și producători ,
furnizori de servicii financiare bancare și nebancare
– discutarea rolului bonului fiscal în asigurarea protec ției consumatorului
– discutarea principalelor etape pe care trebuie să le parcurgă un consumator atunci când se
confruntă cu încălcarea drepturilor
– exerci ții de redactare a unor sesizări/ sugestii/ reclama ții către autorită ți competente, cu privire
la calitatea produselor ș i a serviciilor achizi ționate sau cu privire la nerespectarea drepturilor
lor
– simularea alegerii unui tip de asigurare prin compararea unor oferte
– realizarea, pe echipe, a profilului unui consumator avizat
1.3. Manifestarea interesu lui pentru identificarea unor modalită ți de economisire ș i pentru
reducerea risipei de resurse financiare
– explorarea/compararea unor modalităț i de economisire prin identificarea propriilor nevoi, pe
termen scurt, mediu ș i lung ș i prin alocarea resurselor f inanciare necesare acestora
– consemnarea cheltuielilor personale realizate pe o perioadă determinată de timp
– explorarea unor i nstrumente de economisire pentru copii (de exemplu, contul de economii
pentru copii, având în vedere: beneficiarii, drepturile de operare, avantajele pe care le oferă)
– exemplificarea unor situa ții în care resursele financiare sunt risipite; propunerea, pentru
fiecare situa ție, a unor căi de reducere/eliminare a risipei
2. Cooperarea pentru realizarea unor activităț i și pentru investiga rea unor
probleme specifice diferitelor grupuri și comunită ți, prin asumarea unor
valori și norme sociale ș i civice
Clasa a VIII -a – Educa ție economico -financiară
2.1. Întocmirea, prin lucru în echipă, a unui buget lunar al familiei/personal în scopul exer sării
bunei gestionări a veniturilor
– elaborarea unui buget simplu pentru o familie, în func ție de veniturile fiecărui membru
– simularea alocării banilor în cadrul familiei, în condi țiile existen ței unor
priorită ți/condi ționări/limitări/amânări (analizând, de exemplu, diferenț a dintre nevoie ș i dorin ță
sau dintre ceea ce se dore ște și ceea ce este posibil, la un moment dat, dintre posibil ș i posibil
imediat)
– exerci ții/dezbateri pe tema „Cum alocăm resursele financiare pers onale?”

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 17 Clasa a VIII -a – Educa ție economico -financiară
– întocmirea unui buget personal, în func ție de nevoile care trebuie satisfăcute, stabilind
veniturile și cheltuielile

2.2. Participarea, prin derularea unui proiect pe teme economico -financiare, la investigarea
unor probleme specifice grupurilor și comunită ților de apartenen ță
– implicarea elevilor, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunităț ii locale, în elaborarea
unor proiecte, pe diferite teme economico- financiare prin: alegerea temei, formularea unor
alternative de solu ționare, alegerea un ei solu ții dezirabile, identificarea unor resurse relevante
– participarea activă (pe perechi/ pe echipe) la realizarea proiectelor propuse, potrivit sarcinilor
de lucru asumate/atribuite

3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor , prin exercitarea spi ritului de
inițiativă și întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament
social, civic ș i economic activ
Clasa a VIII -a – Educa ție economico -financiară
3.1. Elaborarea unui plan de ac țiune personal/al familiei , manifestând ini țiativă și
resp onsabilitate
– realizarea unor planuri personale de ac țiune, prin stabilirea resurselor financiare necesare ș i
prin identificarea surselor de venit
– realizarea, individual, a unei hăr ți a dezvoltării profesionale („Traseul meu profesional”), în
care fiecare elev î și proiectează opț iunile pentru viitor, precizând pentru fiecare etapă,
implica țiile în planul cheltuielilor/ veniturilor
– „Te provoc la creativitate!” – activitate pe echipe de propunere, pentru o familie, a unui scop ș i
a unui plan de ac țiune pentru atingerea scopului propus
– analizarea posibilităț ii de a economisi o sumă de bani la bancă de către o familie , în vederea
realizării unui proiect /posibilității de a încheia o asigurare
– exerci ții de recunoaș tere a func țiilor banilor și a elementelor de siguranță ale bancnotelor
aflate în circulație

3.2. Alegerea responsabilă a unor produse de economisire/ de creditare, a unor mijloace de
plată prin compararea avantajelor ș i riscurilor acestora
– utilizarea noilor medii pentru dobândirea unor informaț ii despr e bănci și despre produsele de
economisire/ împrumut ș i/sau servicii ș i produse financiare nebancare
– compararea ofertelor diferitelor bănci , în scopul unei alegeri optime pentru
deschiderea/închiderea unui cont bancar
– calcularea dobânzii unor depozite/ credite , pentru aprecierea avantajelor ș i a riscurilor
acestora
– realizarea, pe echipe, a unui pliant cu tema „Cum aleg o bancă pentru primul meu cont de economii?”
– simularea achitării bunurilor și a serviciilor cumpărate cu diferite mijloace de plată; analizarea
avantajelor și a dezavantajelor utilizării acestora
– raportarea la exemple din viaț a reală pentru identificarea unor riscuri care vizează produsele
și serviciile financiare bancare ș i nebancare

Notă: Activită țile de învăț are sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a
competenț elor specifice.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 18 Conținuturi

Domenii de conținut Conținuturi*
Cetățenia, dimensiunea
economică Consumatorul
 Calitatea de consumator de bunuri și servicii; calitatea de
consumator de servicii financiare
 Drepturi și responsabilități ale consumatorului. Protecția
consumatorului
Producătorul
 Producerea de bunuri și servicii
 Producătorul și spiritul antreprenorial; inițiativă și risc

Banii și bugetul Planuri de acțiune personale/ de familie pentru realiz area unui
scop
 Alegerea unui scop. Resurse necesare pentru atingerea scopului propus
Nevoi și dorințe versus resurse în cadrul bugetului
familiei/bugetului personal
 Venituri ale familiei – cheltuieli ale familiei
 Venituri personale – cheltuieli personale
Rolul banilor în bugetul familiei/bugetul personal
 Forme actuale ale banilor. Valoarea și funcțiile banilor
 Moneda națională a României
Instrumente și mijloace de plată (prin numerar, prin card, prin
internet și mobile banking)

Relația consumatorului c u
instituțiile bancare și
financiare nebancare Relația consumatorului cu instituțiile bancare
 Produse și servicii bancare.
 Mijloace moderne de economisire. Instrumente de
economisire pentru copii
 Alegerea ofertei bancare (termeni ai contractului; dobânda ,
comisioane). Avantaje și riscuri în raport cu instituțiile
bancare
Relația consumatorului cu instituțiile financiare nebancare
 Produse și servicii de asigurare
 Alegerea ofertei. Avantaje și riscuri în raport cu instituțiile
financiare nebancare

Proiect ul educațional Elaborarea și derularea proiectului educațional pe teme
economico -financiare
 Alegerea temei
 Elaborarea fișei de proiect
 Derularea proiectului propus
 Evaluarea proiectului propus

*Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 19
Sugestii metodologice

Programa școlară pentru disciplina Educa ție socială reglementează activitatea cadrului didactic
în ceea ce priveș te atât formarea competenț elor specifice la elevi, cât și planificarea și proiectarea unui
demers didactic adecvat vârstei elevilor și contextelor de învăț are diferite.

Planificarea și proiectarea didactică
În elaborarea planificării calendaristice anuale și a proiectării didactice , programa școlară
reprezintă documentul de referinț ă.
Elaborarea planificării calendaristice presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. asocierea competenț elor specifice ș i a con ținuturilor prezentate în programa ș colară;
2. stabilirea unităț ilor de învă țare;
3. stabilirea succesiunii parcurgerii unităț ilor de învăț are;
4. stabilirea bugetului de timp necesar pentru fiecare unitate de învăț are.

Planificarea calendaristică poate fi realizată potrivit tabelului de mai jos:

Unită ți de
învățare Competen țe
specifice Conținuturi Număr
de ore
alocate Săptămâna Observa ții/
Semestrul
[se
menț ionează
titluri/teme ] [se precizează
numărul
criterial al
competen țelor
specifice din
programa
școlară ] [din
conținuturile
programei
școlare] [stabilite
de către
cadrul
didactic ] [se precizează
săptămâna
sau
săptămânile ] * [se men ționează, de
exemplu, modificări în
urma realizării activită ții didactice la
clasă și semestrul ]
*notația se poate realiza prin precizarea explicită a săptămânii/săptămânilor, spre exemplu 12-
16.09, sau se poate nota sub forma generică S1, pentru săptămâna 1 sau pe rioada S1- S3 pentru
săptămânile 1- 3

Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învăț are începe cu lectura personalizată a
programei școlare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competenț e generale, la
competenț e specifice, la co nținuturi, de la acestea din urmă la activităț i de învăț are. Este necesar să se
răspundă succesiv la următoarele întrebări:
– În ce scop voi face? ( se identifică competenț ele specifice de format la elevi în cadrul
respectivei unităț i de învă țare);
– Ce conț inuturi voi folosi? (sunt selectate conț inuturi);
– Cum voi face? (sunt determinate activităț ile de învăț are);
– Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resursele materiale, de timp, forme de organizare a clasei de elevi);
– Cât s -a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare).

Exemplificând, proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învăț are la clasa a VIII -a
(Bugetul familiei/bugetul personal ) implică următoarele posibile răspunsuri la întrebările formulate:
 În ce scop voi face? – poate fi vizată competen ța specifică 2.1. Întocmirea, prin lucru în
echipă, a unui buget lunar al familiei/personal în scopul exersării bunei gestionări a
veniturilor ;
 Ce conț inuturi voi folosi? – pot fi selectate, de exemplu, conț inuturile:
– Venituri ale fa miliei – cheltuieli ale familiei
– Venituri personale – cheltuieli personale
– Nevoi și dorinț e versus resurse
 Cum voi face? – pentru exemplul considerat, pot fi alese următoarele trei activităț i de
învăț are, din cele patru, propuse de programa ș colară:
– elaborarea unui buget simplu pentru o familie, în func ție de veniturile fiecărui membru;
– simularea alocării banilor în cadrul familiei, în condi țiile existen ței unor priorităț i/
condi ționări/ limitări/amânări (analizând, de exemplu, diferen ța dintre nevoie ș i dorin ță
sau dintre ceea ce se dore ște și ceea ce este posibil, la un moment dat, dintre posibil
și posibil imediat) ;

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 20 – întocmirea unui buget personal, în func ție de nevoile care trebuie satisfăcute, stabilind
veniturile și cheltuielile.
Cadrul didactic poate propune alte/ și alte activită ți de învăț are sau le poate modifica pe
cele existente.
 Cu ce voi face? – pot fi utilizate, de exemplu:
– resurse materiale: coli de flipchart, markere;
– resurse de timp: 4 ore;
– forme de organizare a clasei de elevi: pe grupe, individual.
 Cât s -a realizat? – autoevaluare, propusă elevilor, realizată prin intermediul unui set de
enunțuri metacognitive, astfel:
– cea mai importantă lecție învățată a fost …
– mi-a plăcut …
– mi s-a părut mai puțin atractiv …
– voi ține cont de …
– nu am înțeles … .

Proiectul unei unită ți de învă țare stimulează creativitatea fiecărui profesor, iar din punct de
vedere formal , poate fi realizat potrivit modelului de mai jos:

Conținuturi
(detalieri) Competen țe
specifice Activită ți de
învățare Resurse Evaluare
[se men ționează
detalieri de
conținut care
explicitează anumite
parcursuri ] [se precizează
numărul criterial al competen țelor
specifice din programa
școlară ] [vizate/recomandate
de programa școlară
sau altele adecvate
pentru realizarea competen țelor
specifice ] [se precizează
resurse de timp, de loc, material
didactic, forme
de organizare a
clasei ] [se men ționează
metodele ,
instrumentele sau
modalită țile de
evaluare utilizate ]

Strategii didactice
Pentru formarea competen țelor specifice disciplinei Educaț ie socială se recomandă strategii,
metode, procedee, mijloace ș i forme de organizare a activităț ii prin utilizarea cărora elevii să devină
participanț i la propria formare, iar învăț area să dobândească un pronunț at caracter practic -aplicativ,
partici pativ și creativ.
În acest scop, se pot folosi strategii combinate:
– strategii euristice (bazate, de exemplu, pe jocul de rol, studiul de caz, analiza unor imagini,
schimbul liber de opinii, dezbatere, conversaț ie euristică, realizarea unor afișe, desene);
– strategii algoritmice (bazate, de exemplu, pe exerci ții de identificare, redactare individuală sau
pe echipe a unor scrisori );
– strategii explicativ -demonstrative (realizate, de exemplu, prin întâlniri ale elevilor cu
reprezentanț i ai comunităț ii locale, e laborarea unor sesizări);
– strategii mixte, inductiv -deductive și deductiv -inductive (realizate, de exemplu, prin elaborarea
unui mic dic ționar de termeni, alcătuirea unor portofolii);
– strategii algoritmice combinate cu strategii euristice (realizate, de ex emplu, prin ini țierea și
derularea unor proiecte, implicarea elevilor în activităț i de voluntariat).
Utilizarea acestor strategii pune accent pe:
– realizarea unor parcursuri diferenț iate de învăț are și construc ția progresivă a achizi țiilor
(cunoș tințe, abilități, atitudini) dobândite prin studiul disciplinei;
– utilizarea unor metode active, care pot contribui la dezvoltarea capacităț ii de comunicare, a
spiritului critic, la crearea acelui cadru educaț ional bazat pe încredere ș i respect pentru
înțelegerea de c ătre elevii de gimnaziu a drepturilor și responsabilităț ilor ce le revin, la
angajarea activă a elevului în procesul de formare a competenț elor de participare în spaț iul
social;
– alternarea formelor de activitate (frontală, în echipe, pe grupe mici, în perechi, individuală);
– construirea unor exemple, exersarea achizi țiilor specifice disciplinei, utilizarea acestora în
contexte noi (de luare de decizii, de rezolvare de probleme, de rezolvare a unor situaț ii
dilematice);
– utilizarea calculatorului în activitatea didactică ca mijloc modern de învățare care să permită
subordonarea utilizării tehnologiei informaț iei și a comunicării, desfăș urării unor lec ții atractive,
valorificarea dimensiunii interactive a activităț ii de învă țare, precum ș i a altor oportunităț i

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 21 oferite de mediul electronic de învăț are (filme didactice, prezentări cu ajutorul noilor
tehnologii);
– valorificarea, în procesul învăț ării, a experienț ei pe care elevii au dobândit -o în contexte
informale și nonformale.

Având în vedere rolul fundamental al metodelor utilizate în cadrul strategiilor didactice ,
determinant în raport cu activităț ile de învăț are propuse, sunt exemplificate, mai jos, metode ce pot fi
utilizate în cadrul disciplinei Educa ție socială .

Pentru Gândire critică și drepturile copilulu i, este oferit un exemplu de metodă care vizează
tema Drepturi ale copilului; responsabilităț i asociate acestora și competenț a specifică 1.1.
Manifestarea interesului pentru formularea de întrebări cu privire la propriile drepturi și responsabilităț i.
Meto da propusă este explozia stelară ; utilizarea metodei are în vedere o activitate de învăț are
propusă de programa școlară, respectiv organizarea unor discuț ii de grup prin care elevii formulează
întrebări referitoare la preocupări actuale sau probleme concrete privind drepturile copilului (de
exemplu, pornind de la întrebările Ce? Cine? Unde? Când? De ce?).

Profesorul desenează pe tablă o stea (asemănătoare celei de mai jos); de asemenea, este
formulată problema pusă în discuț ie (în centrul desenului) ș i întrebările la care trebuie să răspundă
elevii.

Elevii lucrează în cinci grupuri. Fiecare grup trage la sor ți sau i se atribuie un tip de întrebare
(Ce? Cine? Unde? De ce? Când?). Elevii din fiecare grup au ca sarcină de lucru să formuleze, într -un
interval de timp dat, cât mai multe întrebări utilizând respectivul tip de întrebare. Propunerile elevilor
pot fi:
→ Pentru întrebarea: ce?: Ce înseamnă să ai drepturi? Ce drepturi are un copil? Ce
responsabilităț i sunt asociate acestor drepturi? Ce ar dori col egii noș tri să afle despre drepturile
și responsabilităț ile lor? Ce se întâmplă dacă drepturile copilului sunt încălcate? Ce putem face
în aceste situaț ii? Ce documente putem consulta pentru a ne cunoaș te drepturile? Ce se
întâmpl ă cu copiii înainte de a l e fi recunoscute drepturile?
→ Pentru întrebarea: cine? : Cine se bucură de drepturi? Cine are și responsabilităț i? Cine
trebuie să aibă grijă de respectarea drepturilor copilului? Cine ne poate ajuta să ne cunoaș tem
mai bine drepturile ș i responsabilităț ile? Cine poate încălca drepturile copilului? Cine poate
interzice unele drepturi? Cine ne poate informa despre cazurile în care unele drepturi ne sunt în
pericol?
→ Pentru întrebarea: unde? : Unde ne putem adresa dacă ne este încălcat un drept? Unde aț i
întâlnit situa ții de încălcare a drepturilor copilului? Unde ne putem promova drepturile? Unde îmi
pot exercita drepturile f ără să îmi asum responsabilităț i? Unde pot afla mai multe despre
drepturile mele?
→ Pentru întrebarea: de ce? : De ce avem drepturi? De ce este bine să ne cunoaș tem
drepturile? De ce nu pot exista drepturi fără responsabilităț i? De ce este important să ne fie
respectate drepturile? De ce este consacrată o dată anume pentru a celebra Ziua Internaț ională
a Drepturilor Copilului? De ce unele drepturi sunt mai dificil de apărat decât altele? De ce în unele țări copiilor nu le sunt respectate dreptur ile?

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 22 → Pentru întrebarea: când? : Când trebuie să ac ționăm pentru apărarea drepturilor pe care le
avem? Când trebuie să ținem cont de responsabilităț ile ce derivă din drepturile noastre? Când
trebuie să cerem ajutor dacă ne sunt încălcate drepturile? Când a adoptat Organizaț ia
Națiunilor Unite o convenț ie cu privire la drepturile copilului? Când a semnat și România acest
document?

Toate întrebările s unt scrise pe o foaie de flip- chart și sunt prezentate de fiecare grupă celorlal ți
colegi. Foile sunt afi șate în locuri vizibile din clasă. Se poate opta pentru o prezentare comună sau
elevii î și desemnează un reprezentant care va face o prezentare în numele grupului din care face
parte. Cadrul didactic oferă în finalul activităț ii un scurt feed- back cu privire la modul în care sarcina a
fost rezolvată (respectarea regulilor de formulare a întrebărilor, modul de colaborare în cadrul
grupului, varietatea și creativitatea întrebărilor, modul de prezentare, modul de încadrare în timpul
alocat).
Capacitatea de a formula întrebări diverse presupune, de fapt, stimularea gândirii critice și
stabilirea de conexiuni între achizi țiile dobândite anterior. Întrebările inițiale sunt uneori punctul de
plecare în formularea altor întrebări. Totodată, metoda stimulează creativitatea (individuală și de grup)
și abilită țile de comunicare, ascultare activă și negociere.

Pentru Educa ție interculturală este exemplificată metoda cadranelor ; este vizată tema
Diversitatea culturală – o caracteristică a societăț ii contemporane și competenț a specifică 3.1.
Manifestarea unei atitudini pozitive faț ă de sine și față de ceilal ți, față de identitatea culturală proprie și
față de identitat ea celor care apar țin unor culturi diferite. Metoda propusă este aplicată după realizarea
unei activită ți de învăț are pe care o propune programa școlară, de tipul identificării unor elemente
specifice culturii româneș ti, precum ș i altor culturi din Europa.

În clasă, vizibilă pentru toți elevii, este afișată o foaie de flip-chart împăr țită în patru cadrane
rezultate din trasarea a două axe perpendiculare. În fiecare cadran este înscrisă o cerin ță la care
trebuie să răspundă elevii.
Elevii lucrează în patru grupe. Fiecare grup prime ște mai multe file de post-it, pe care trebuie
să noteze răspunsurile lor la o cerinț ă înscrisă într-un cadran (sarcina de lucru poate fi atribuită de
cadrul didactic, trasă la sorți etc.). Fiecare grup de elevi trebuie să noteze, pe file separate de post-it,
cât mai multe răspunsuri.
Cadranele, sarcinile de lucru specifice fiecărui cadran și posibile răspunsuri ale elevilor sunt
prezentate mai jos.

Grupa 1
Diferen țele sunt …

– normale
– firești
– ceva de care nu trebuie să ne ferim
– parte din viața noastră

Grupa 2
Atitudinea față de ceilal ți, diferi ți sau nu
de noi, este de …
– acceptare
– înțelegere
– respect față de tradițiile, obiceiurile lor
– a comunica, a colabora cu ei

Grupa 3
Legătura între ceea ce am aflat și
experien ța de fieca re zi este …
– cei ce aparțin altor culturi sunt și ei
oameni, ca și noi
– diversitatea există pretutindeni
– avem nevoie de diversitate
– nu trebuie să ne respingem dacă
suntem diferi ți
Grupa 4
Lecția învățată este …
– am întâlnit diversitatea în toate țările
despre care am discutat
– putem să lucrăm și să colaborăm cu cei
care aparțin altor culturi
– ne respectăm pe noi dacă îi respectăm
pe cei diferi ți de noi

La încheierea activităț ii pe grupe, elevii afi șează foile de post -it cu răspunsurile lor pe foaia de
flip-chart, în cadranul corespunzător. Î și prezintă răspunsurile.
Metoda facilitează reflec ția elevilor asupra achizi țiilor dobândite, precum ș i exprimarea unor
puncte de vedere.

Pentru Educa ție pentru cetăț enie democratică este exemplific ată metoda pălăr iilor
gânditoare. Metoda poate fi utilizată la tema Implicarea civică în contextul democraț iei reprezentative

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 23 și al formelor de manifestare a democraț iei directe și competenț a specifică 1.3. Argumentarea în
favoarea respectării valorilor, principiilor, nor melor și practicilor specifice unei societăț i democratice și
statului de drept .
Metoda pălăriilor gânditoare este o metodă interactivă, de stimulare a cr eativită ții participanț ilor,
și se bazează pe interpretarea de roluri, în func ție de culoarea pălăriei ce reflectă șase tipuri diferite
de gândire.
Culoarea pălăriei are o valoare simbolică și propune asumarea unor roluri ș i unor sarcini de
lucru distincte, după cum urmează:
• Pălăria alb ă: gândire obiectivă, bazată pe informaț ii și fapte; oferă informaț iile și materialele
disponibile în legătură cu problema discutată.
• Pălăria roșie: gândire afectivă bazată pe emoț ii, sentimente, intui ții; ne cere să luăm în
considerare emoț iile și intui ția.
• Pălăria neagră: gândire critică ce presupune a scoate în evidenț ă greș elile, punctele slabe,
pericolele sau riscurile; ne aduce în atenț ie problemele, eviden țiază slăbiciunile fiecărei soluț ii,
recomandă prudenț ă.
• Pălăria galbenă: gândire pozitivă, constructivă a situaț iilor și evenimentelor; ne cere să
valorizăm beneficiil e, să fim optimi ști, încrezători, să gândim pozitiv ș i să sperăm.
• Pălăria verde: gândire creativă, generarea de idei noi, identificarea de alternative, flexibilitate,
mobilitate; vizează solu țiile posibile.
• Pălăria albastră: gândire despre gândire, definir ea clară a problemei, privire de ansamblu și
extragerea de concluzii; supervizează, sistematizează concluziile, comentează, dirijează și
conduce către pasul următor.

Aplicarea metodei debutează cu organizarea elevilor în ș ase grupuri ; fiecărui grup i se v a atribui o
pălărie și i se va explica tipul de comportament aș teptat din partea purtătorilor de pălării, rolurile
specifice fiecărei pălării. Se va preciza timpul alocat activităț ii, modul în care vor fi folosite materialele
didactice, precum și sarcina de lucru pentru fiecare pălărie, după cum urmează:

Pălăria Sarcina de lucru
ALBĂ Prezentarea succintă a caracteristicilor celor două forme ale democra ției,
directă și reprezentativă și exemplificarea contextului istoric al apari ției lor
(antichitate- democraț ia directă; epoca modernă- democraț ia
reprezentativă)
ROȘIE Exprimarea ata șamentului emo țional fa ță de fiecare din tre cele două
forme ale democra ției
GALBENĂ Explorarea și prezentarea avantajelor/ beneficiilor fiecărei forme
NEAGRĂ Explorarea și prezentarea dezavantajelor/slăbiciunilor fiecărei forme
VERDE Explorarea și prezentarea formelor contemporane ale de mocra țiilor
reprezentative și formelor de manifestare a democraț iei directe în cadrul
democra ției reprezentative
ALBASTRĂ Prezentarea unui rezumat al discu țiilor și concluzionare a, pe baza
actualei Constituț ii a României , a modului în care se manifestă
democra ția directă, în cadrul democra ției reprezentative

După realizarea propriu- zisă a sarcinii de lucru, un raport or din fiecare grup prez intă tuturor
participanț ilor rezultatele la care au ajuns colegii din grupa sa.

Pentru Educa ție economico -financiară este oferit un exemplu de metodă care poate fi
utilizată în activitatea cu elevii la tema Consumatorul. Este vizată competenț a specifică 1.2. Asumarea
calită ții de consumator avizat de bunuri și servicii, de servicii financiare, care î și exercită drepturile și
responsabilităț ile. Este utilizată o metodă de gândire critică Știu, vreau să știu, am învăț at, pornind de
la un exemplu de activitat e de învăț are recomandat de programa școlară – aplicarea unor metode de
gândire critică pentru a reflecta asupra calităț ii de consumator.

Metoda structurează într eaga activitate de învăț are la tema menț ionată. Profesorul realizează
pe tablă , iar elevii, pe caiete, un tabel cu 3 coloane. Profesorul solicită elevi lor să spună ce știu despre
subiectul discutat. Aceste idei sunt notate în prima coloană. În coloana a doua se notează ce doresc elevii să știe în legătură cu tema respectivă. La finalul activită ții se discută cu elevii și se notează , în
coloana a treia, aspectele noi pe care le- au învă țat.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 24 Știu Vreau să știu Am învă țat
Posibile răspunsuri date de elevi:
– și eu sunt consumator
– sunt cetăț ean european ș i am
drepturi
– să fiu atent la ce cumpăr , la cât
plăte sc, la calitatea
bunului/serviciului cumpărat
– să citesc termenul de
valabilitate al alimentelor
cumpărate Posibile întrebări formulate de elevi:
– este bine să păstrez chitan ța
după ce plătesc un produs pe
care l -am cumpărat ?
– ce drepturi am?
– ce obliga ții am? Posibile răspunsuri date de elevi:
– bonul fiscal este dovada plăț ii;
la o eventuală problemă, bonul
fiscal dovede ște plata făcută
(suma, când, unde s-a realizat
plata)
– drepturile consumatorului sunt:
dreptul de a fi informat, dreptul la siguranț ă, dreptul de a
alege, dreptul la despăgubire
– responsabilităț ile
consumatorului sunt: să se
informeze, să citească eticheta
produsului cumpăr at, să
solicite bonul fiscal , să cite ască
un contract înainte de semnarea acestuia

Metoda presupune compararea indivi duală, în perechi sau în grup, a însemnărilor elevilor, a
informa țiilor din coloanele 1 – 3 (știu – am învăț at), respectiv 2 – 3 (vreau să știu – am învăț at).
Activită ți în contexte nonformale . Este necesar ca valoarea formativă a activităț ilor de
învăț are realizate în clasă să fie sus ținută prin alte activităț i realizate în ș coală sau în contexte
nonformale de educaț ie, așa cum sunt:
 la clasa a V -a:
– realizarea unor materiale (afi șe, fluturaș i) de promovare a drepturilor copiilor în
cadrul școlii;
– campanii de promovare, în școală, a drepturilor ș i responsabilităț ilor elevilor ;
 la clasa a VI -a:
– realizarea unei reviste școlare pe teme referitoare la patrimoniul cultural/ tradiții și
obiceiuri comune/diferite ale unor culturi ;
– vizite la muzee, case memoriale;
 la clasa a VII -a:
– realizarea unei pagini web referitoare la participarea elevilor ș colii la activită ți
civice/ de voluntariat în comunitatea în care trăiesc ;
– întâlniri ale elevilor cu reprezentanț i ai comunităț ii locale, pentru sesizarea ș i
rezolvarea probl emelor unor copii aflaț i în dificultate ;
 la clasa a VII I-a:
– concursuri gen „Cine știe, câ știgă!”, pe tema drepturilor și responsabilităț ilor
consumatorului ;
– stabilirea unor legături cu reprezentanț i ai comunităț ii economice/de afaceri , în
scopul discutării unor aspecte care privesc ini țiative antreprenoriale la nivel local ;
– vizite la Banca Națională a României/sucursale ale Băncii Naționale a României,
la bănci comerciale .
În desfăș urarea activităț ilor la clasă se recomandă tratarea temelor propuse prin apel la
documente care constituie referinț e fundamentale pentru problematica avută în vedere, astfel:
 la clasa a V -a:
– Convenț ia ONU cu privire la drepturile copilului;
– Legea 272/2004 privind protec ția și promovarea drepturilor copiilor, cu modificările
și com pletările ulterioare;
 la clasa a VI -a:
– Declaraț ia Universală a Drepturilor Omului ;
 la clasa a VII -a:
– Declaraț ia Universală a Drepturilor Omului ;
– Constituț ia României ;
 la clasa a VIII -a:
– Ordonanț a Nr. 21/1992 privind protec ția consumatorilor , cu modificări le și
completările ulterioare.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 25 Recomandăm autorilor de manuale ca Declaraț ia Universală a Drepturilor Omului, Convenț ia
ONU cu privire la drepturile copilului, Constituț ia României să fie incluse ca anexe în manualele
realizate pentru respectivele discipli ne.
Proiectul educa țional
Prezenta programă școlară prevede, în func ție de anul de studiu, realizarea de proiecte
privind drepturile copilului, interculturalitatea, probleme ale comunităț ii educaț ionale/locale,
problematica economico- financiară. În acest fel se depăș ește nivelul de recomandare metodologică în
ceea ce priveș te realizarea unor activităț i de tip proiect. Proiectul educaț ional este vizat explicit în
cadrul disciplinei Educa ție socială , la nivelul competenț elor specifice, activităț ilor de învăț are și
conținuturilor, având alocat un buget de timp de 25- 30% din bugetul total de timp, pe an de studiu.
Activitatea fiecărui elev în cadrul echipei de proiect este evaluată și se finalizează prin notarea
acest uia.
În elaborarea ș i derularea proiectului educaț ionaI, indiferent de anul de studiu , elevii, sub
coordonarea profesorului, vor parcurge următoarele etape:
 Alegerea temei
 Elaborarea fi șei de proiect
 Derularea proiectului propus
 Evaluarea proiectului propus

Alegerea temei – reprezintă o primă etapă , în cadrul căreia este necesar să fie identificate, în
funcție de domeniul vizat, un set de nevoi/probleme, precum și să fie realizată o evaluare a posibilităț ii
de a răspunde acestor nevoi/probleme. Etapa este finalizată prin adoptarea unei decizii cu pr ivire la
tema proiectului.
În vederea alegerii temei proiectului pot fi realizate întâlniri sau discuț ii cu elevii din școală,
invitarea la oră a unor personalităț i din comunitatea locală, aplicarea unor chestionare elevilor din
școală. O metodă care poat e fi utilizată, în această etapă, este brainstormingul, metodă care permite
participarea activă și creativă a elevilor unei clase în alegerea temei și care contribuie la exersarea
competenț elor de lucru în echipă, argumentare ș i negociere.
Se recomandă ca, după alegerea temei, să se stabilească un Logo al proiectului , care să
contribuie la identitatea acestuia . În acest sens, elevii pot decide criterii de selec ție și modalită ți de
alegere a Logo- ului ( de exemplu, prin vot secret, prin concurs la nivelul clasei).
Profesorul și elevii pot opta, în baza unei analize ș i evaluări realiste a resurselor,
oportunităț ilor existente și a posibilităț ii de a finaliza proiectul, fie pentru varianta realizării proiectului
fără partener (varianta A), fie pentru varianta pr oiectului cu partener ( varianta B). În cazul op țiunii
pentru varianta B, care este o variantă mai complexă, inclusiv din perspectiva elementelor care
privesc comunicarea , recomandăm parcurgerea următorilor paș i:
 Prezentarea reciprocă a claselor partenere ( pot fi din aceeaș i localitate sau din altă
localitate)
 Alegerea temei și elaborarea fi șei de proiect (potrivit modelului de mai jos) , pe baza
acordului comun dintre parteneri
 Colaborare a și feed- back ul permanent între parteneri pe parcursul derulării acti vităților
din cadrul proiectului
 Reflec ția comună și schimb ul de impresii asupra întregii experienț e, asupra achizi țiilor
dobândite (cunoș tințe, abilităț i, atitudini) .
Indiferent de opț iunea pentru varianta A sau B, prezentăm mai jos, cu titlu orientativ, exemple
de teme care pot fi abordate în cadrul proiectelor, în func ție de anul de studiu:
 la clasa a V -a – Gândire critică și drepturile copilului :
– Să ne cunoa ștem drepturile
– Copiii promotori ai propriilor drepturi
– Drepturi respectate – drepturi încălcate
– Turnirul opiniilor – concurs argumentativ privind respectarea drepturilor copilului
– Protec ția mediului – condi ție a vie ții
 la clasa a VI -a – Educa ție interculturală :
– Personalităț i locale care ilustrează diversi tatea interferenț elor culturale
– Istorie loc ală – minimon ografii ale interculturalităț ii
– Tradi ții și sărbători locale
– Participarea civică a minorită ților și/sau a imigran ților
– O problemă/probleme privind rela țiile și comunicarea interculturală

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 26
 la clasa a VII -a – Educaț ie pentru cetă țenie democratic ă:
– Prevenirea și combaterea violenț ei
– Incluziunea socială și educa țională
– Protejarea patrimoniului cultural
– Mass-media și opinia publică
– Apărarea și înfăptuirea dreptăț ii
 la clasa a VIII -a – Educa ție economico -financiară:
– Săptămâna globală a banilor ( Global Money Week )
– Campanie de protec ție a consumatorului în ș coala și/sau în comunitatea
noastră
– Focus pe bugetul personal – cum ne cheltuim banii?
– Influenț a reclamelor asupra comportamentului consumatorului
– Să ne punem ideile în practică – să înfiin țăm o bancă
– Incursiune în istoria Băncii Naționale a României și a monedei naționale
– Istoricul monedei euro. Pregătirea trecerii României la moneda euro
– Publicație pe teme economico- financiare .
Elaborarea fișei de proiect – este etapa în care se realizează pr oiectarea întregii activităț i. În
funcție de tema aleasă, se va realiza fi șa proiectului, activitate care este necesar să fie precedată de o
documentare/ culegere de informaț ii, dar ș i de o primă prelucrare și organizare a informaț iilor legate de
problema/tema aleasă.

Prin fi șa proiectului elevii sunt pu și în situa ția de a răspunde la o serie de întrebări, de genul:
Care sunt cele mai urgente nevoi ale elevilor/persoanelor din școala/clasa/comunitatea mea locală? Cu
ce ne ajută acest proiect, de ce dorim să-l realiz ăm? Ce activităț i am putea realiza împreună, astfel încât
să răspundem nevoilor identificate? Cine va fi responsabil cu organizarea fiecărei activită ți? Ce
resurse/materiale sunt necesare pentru realizarea activită ților? Cum ne vom da seama dacă proi ectul
nostru a avut succes? Cum facem vizibil proiectul nostru?

Fișa de proiect poate avea următoarele sec țiuni:
a. Titlul proiectului, Logo -ul proiectului și varianta ( A-fără partener; B -cu partener)
b. Perioada de desfăș urare
c. Datele de identificare ( școala, clasa)
d. Grupul/grupurile țintă
e. Scopul și utilitatea proiectului
f. Activit ăți (după caz , și subactivită ți)
g. Produsul/produsele proiectului
h. Resurse necesare în vederea realizării activităț ilor și a pr odusului/produselor proiectului
i. Responsabili de realizarea act ivităților (responsabili individuali/ subgrupuri )
j. Termene de realizare pentru activităț i și/sau produsele proiectului
k. Parteneri/colaboratori implicaț i
l. Indicatori /criterii de evaluare a activităț ilor și a pr odusului/produselor proiectului
m. Elemente de vizibi litate și diseminare a le proiectului.

Pentru o mai bună operaț ionalizare a fi șei de proiect, recomandăm ca elementele punctelor f-l
să fie corelate și incluse în cadrul unui tabel ( a se vedea mai jos, un model al Fișei de proiect care
include prezentarea în cadrul unui tabel).
• Titlul proiectului, Logo -ul proiectului și varianta
• Perioada de desfăș urare
• Datele de identificare ( școala, clasa)
• Grupul/grupurile țintă
• Scopul și utilitatea proiectului

Activită ți/
subactivită ți Produsul/
produsele
realizate Resur se Responsabili Parteneri/
colaboratori Termen
de
realizare Indicatori /
criterii de
evaluare Obs.

• Elemente de vizibilitate ș i diseminare a le proiectului.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 27 Fiind o activitate complexă, recomandăm ca în realizarea fi șei proiectului să fie alocat u n buget
suficient de timp (de exemplu, 3 ore), care să permită: discutarea opț iunilor pentru fiecare
componentă/sec țiune, dezbateri în grup și frontale privind justificarea alegerilor realizate, organizarea în
modul sugerat mai sus a propunerilor elevilor etc.
Derularea proiectului propus . În această etapă se realizează activităț ile propuse, conform
termenelor de realizare și descrierii din fiș a de proiect. Elevii trebuie să pună în practică, prin activităț ile
desfăș urate în clasă, ș i/sau după caz, în afar a clasei, proiec ția inițială.

Activită țile realizate în cadrul proiectului se vor conc retiza prin produsul/produsele proiectelor,
care pot fi:
– o expozi ție;
– o publicaț ie (de exemplu, revistă, un număr tematic în revista școlii, un material
informativ );
– o minimonografie;
– un website /secțiune a unui website;
– un material video;
– un memoriu către autorităț i;
– un spectacol de teatru/teatru forum etc.
Se recomandă ca prezentarea produsului/produselor proiectului să reprezinte o
activitate/subactivitate distinctă, care să finalizeze etapa de derulare a proiectului . Elevii vor putea astfel
să valorifice/promoveze proiectul în rândul unor categorii de actori interesaț i: părin ți, reprezentanț i ai
comunităț ii locale, colegi din alte ș coli, reporteri din media locală etc .

Evaluarea proiectului propus . Evaluarea proiect ului propus este necesar să se realize ze pe
parcursul , dar și la finalizarea acestuia, cu scopul de a oferi elevilor ocazia de a verifica raporturile
calitative dintre ceea ce s -a realizat și ceea ce s -a proiectat, precum și pentru a- și îmbunătăț i modul de
învățare.
Evaluarea proiectului trebuie să reprezinte, în principal, o activitate de autoevaluare, în cadrul
căreia elevii să aibă posibilitatea să reflecteze asupra măsurii în care proiectul a avut succes , să
evalueze gradul de reuș ită și posibilită țile de îmbunătă țire a unei asemenea activităț i.
În cadrul acestei etape, sub coordonarea profesorului, este necesar să se realizeze o
analiză și a gradului de realizare a i ndicatorilor /criteriilor de evaluare a activităț ilor și a
produsului/produselor proiectului, incluș i/incluse în Fișa proiectului.
Se recomandă realizarea unei reflec ții, la nivelul clasei de elevi, asupra întregii experienț e:
achizi ții dobândite (cunoș tințe, abilităț i, atitudini), dificultă ți întâmpinate.
Pe parcursul proiectului și la finalul acestuia, elevii pot redacta un jurnal autoreflexiv , în
cadrul căruia vor prezenta experienț a dobândită, ghidaț i de încercarea de a răspunde la întrebări
precum:
– Cât am reuș it să mă implic?
– Ce rol mi s -a potrivit? Ce rol mi s -a părut greu de realizat?
– Ce mi -a plăcut astăzi în cadrul activităț ii desfă șurate? Ce dificultăț i am întâmpinat?
– Cât de cooperant am fost?
– Ce am aflat despre colegii mei?
– Ce am aflat despre mine la finalul activităț ii?
Elevii pot no ta în cadrul jur nalului și alte aspecte, precum: unele întâmplări, la cine au apelat
pentru diferite forme de sprijin, care au fost colegii cu care apreciază că au cooperat foarte bine și ce
posibilită ți de îmbunătăț ire a activităț ilor viitoare pot exista.

Evaluarea elevilor în cadrul activităț ii. Este important ca elevii să distingă între procesul
de evaluare a proiectului și cel de evaluare a elevului care participă la proiect. În acest sens, se
recomandă profesorilor să utilizeze ca formă de evaluare, c u precădere, evaluarea formativă, în cadrul
căreia se va utiliza, pe parcursul întregii activităț i de proiect, observarea sistematică a
comportamentului fiecărui elev, pe baza unei fi șe de observaț ie (realizată de către profesor). În
realizarea fi șei de observa ție, cadrul didactic poate avea în vedere următoarele criterii:
– gradul de îndeplinire a sarcinilor stabilite;
– calitatea materialelor/activităț ilor realizate;
– capacitatea de asumare a unui rol în cadrul grupului/subgrupului;
– spiritul de colaborare ș i de adaptare la activitatea în echipă;
– spiritul de iniț iativă.
Pentru fiecare criteriu se acordă note de la 1 la 10, iar media notelor obț inute constituie nota finală
acordată fiecărui elev în cadrul activităț ii de proiect. De asemenea, recomandăm utilizar ea

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 28 autoevaluării și interevaluării, eventual prin completarea unui chestionar elaborat de profesor, adaptat
nivelului de vârstă și particularităț ilor claselor de elevi.

La finalul întregii activită ți se va realiza portofoliul proiectului, care va include:
• Fișa de proiect
• Produsul/produsele proiectului (după caz)
• Fișele de observare și de evaluare ale activită ții elevilor .
În afara acestor elemente pot fi incluse suplimentar, ca urmare a deciziei echipei de proiect ș i a
profesorului coordonator, ș i alte materiale care exemplifică activităț ile realizate în cadrul proiectului.

În practica educaț ională, la nivelul sistemului de învăț ământ preuniversitar, se realizează o
serie de activităț i de tip proiect, consacrate inclusiv la nivel internaț ional, și care po t constitui modele de
bună practică. Prezentăm succint, mai jos, 2 dintre acestea:
 Proiectul Cetăț eanul (Project Citizen) reprezintă un tip de proiect bazat pe o metodologie în 6 paș i,
după cum urmează:
• identificarea problemelor politicilor publice din comunitate;
• selectarea unei probleme;
• culegerea informa țiilor despre problema aleasă;
• realizarea unui portofoliu;
• prezentarea portofoliului;
• reflec ții asupra experienț ei de învăț are.
Astfel, sub coordonarea profesorului, elevii care aleg Proiectul Cetă țeanul sunt puș i în situa ția de a
identifica o problemă a comunităț ii locale ce presupune o politică publică, de a propune soluț ii pentru
rezolvarea problemei, precum și de a interac ționa cu instituț ii publice locale și cu reprezentanț i ai
acestora, cu func ționari publici sau aleș i locali, precum ș i cu alte structuri publice ș i ale societăț ii civile
din comunitatea lor; elevii pot dobândi, astfel, cunoș tințe, abilităț i și atitudini deosebit de utile pentru a
deveni cetăț eni activi ș i responsabili.
Metodologia care sus ține Proiectul Cetăț eanul a fost adaptată pentru nivelul ciclului gimnazial
(clasa a VII -a), începând cu anul 2004. Informa ții și materiale referitoare la Proiectul Cetăț eanul
(Project Citizen) sunt disponibile la adresa: http://www.intercultural.ro/carti/ghidul_profesorului_rev.pdf

 Serviciile în beneficiul comunităț ii reprezintă activităț i de tip proiect care urmează cele 4 etape
generale în elaborarea ș i derularea unui proiect educaț ional. Proiectele de servicii în beneficiul
comunităț ii pot fi consacrate unor probleme extrem de diverse, precum: ajutorarea colegilor ș i/sau
a familiilor aflate în dificultate, derularea unor campanii anti -violenț ă, a unor campanii de
sensi bilizare cu privire l a degradarea mediului natural, realizarea unei campanii de sensibilizare cu
privire la respectarea drepturilor copilului, monitorizarea modului în care sunt soluț ionate unele
probleme ale comunităț ii locale (spre exemplu, existenț a și amenajarea locurilor de joacă pentru
copii, a spaț iilor verzi din localitate sau a terenurilor de sport ).
Indiferent de tematică, proiectele de servicii în beneficiul comunităț ii:
• răspund unor nevoi ale comunităț ii;
• se desfăș oară în parteneriat școală- comunitate;
• stimulează iniț iativa și asumarea responsabilităț ii;
• contribuie la dezvoltarea individuală și la solidaritatea socială;
• extind învă țarea dincolo de sala de clasă.

Cu referire la educaț ia economico- financiară, deș i de dată mai recentă, semnalăm apari ția la
nivel internaț ional a unor proiecte care vizează atât componenta educaț ională, cât și unele elemente
concrete privind incluziunea financiară a copiilor și tinerilor (spre exemplu, proiectele de tip
SchoolBank ). Informaț ii referitoare la acest tip de proiecte sunt disponibile la adresa:
http://www.childfinanceinternational.org/initiatives/schoolbank

Alte recomandări privind evaluarea. Evaluarea reprezintă o componentă organică a
procesului de învăț are. În perspectiva unui demers educaț ional centrat pe competenț e, se recomandă
utilizarea cu preponderenț ă a evaluării continue, formative. Alături de formele și instrumentele clasice
de evaluare, precum ș i de formele ș i meto dele de evaluare precizate în cadrul sec țiunii privind
proiectul educaț ional, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente complementare, cum sunt:
portofoliul, observarea sistematică a activităț ii și a comportamentului elevilor, evaluarea asistată de
calculator/digitală, evaluarea în perechi, autoevaluarea .

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 29
Procesul de evaluare va pune accent pe:
– corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenț ele specifice vizate de
programa școlară;
– valorizarea rezultatelor învăț ării, prin raportarea la progr esul școlar al fiecărui elev;
– recunoaș terea, la nivelul evaluării, a experienț elor de învăț are și a competenț elor
dobândite în contexte non- formale sau informale;
– oferirea unui feed- back personalizat, elevilor și părinț ilor, cu privire la rezultatele și la
progresul școlar; utilizarea unor forme variate de comunicare a rezultatelor ș colare.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 30
Grup de lucru

Stoica Eugen Ministerul Educa ției Na ționale
Teșileanu Angela Institutul de Științe ale Educa ției
Fartu șnic Ciprian Institutul de Științe ale Educa ției
Spineanu Dobrotă Sorin Paul Centrul Național de Evaluare și Examinare
Avram Marius Centrul Na țional de Evaluare și Examinare
Bărăian Alina Monica Colegiul Na țional „George Bari țiu”, Cluj -Napoca , Cluj
Bălan Elena Lucia Școala Superioară Comerci ală „Nicolae Kretzulescu”, Bucure ști
Botici Irina Colegiul Na țional Pedagogic „Regina Maria”, Deva , Hunedoara
Gîmbu ță Alina Liceul cu Program Sportiv Bistri ța, Bistri ța-Năsăud
Golo șoiu-Georgescu Ligia -Doina Academia de Studii Economice Bucure ști
Leleș an Loredana Liliana Școala Gimnazială „Sarmizegetusa”, Hunedoara
Școala Gimnazială Densu ș, Hunedoara
Miclea Laura Maria Casa Corpului Didactic Hunedoara
Moise Ortansa Colegiul Na țional „Cantemir Vodă” , Bucure ști
Pluteanu- Pleșca Elena Catinca Liceul Teor etic „Onisifor Ghibu”, Sibiu
Colegiul Na țional Pedagogic „Andrei Șaguna”, Sibiu
Ștefan Cristina Florentina Colegiul Na țional „Spiru Haret”, Bucure ști
Tîrnaucă Liliana Izabela Școala Gimnazială „Geo Bogza”, Bălan , Harghita
Toderici Ovidiu Florin Colegiul Na țional „Moise Nicoară”, Arad
Centrul Jude țean de Resurse și Asisten ță Educa țională Arad
Vișan Lavinia Colegiul Na țional „Ion Luca Caragiale”, Moreni , Dâmbovi ța
Voinea Mihaela Universitatea Transilvania Bra șov
Vulpe Petre Inspectoratul Școlar Jude țean Prahova