Progra mul de studii: ASISTENȚĂ ȘI INCLUZIUNE A SOCIALĂ A [630123]
Progra mul de studii: ASISTENȚĂ ȘI INCLUZIUNE A SOCIALĂ A
VÂRSTNICILOR ȘI PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI
ASISTENȚA SOCIALĂ PRIVIND Î NGRIJIR EA LA DOMICILIU
A PERSOANELOR VÂ RSTNICE
COORDONATOR,
Lect. Univ. dr. Ioan Ștefan TOHĂTAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020
2
ARGUMENT
Am ales această temă, deoarece face parte din obiectul de activitate privind persoanele
vârstnice cu care am plăcerea să lucrez, deoarece am reușit , în cele di n urmă , după toți acești a ni
de studiu , să fac parte din domeniul Serviciil or de A sisten ță Socială . Sunt recunoscătoare
profesorilor care au contribuit asupra dezvoltări i mele personale,în special cea profesională , prin
modalitățile lor de a transmite înformația în funcție de specializarea fiecăruia .
În aceast ă lucrare – „Asistența socială privind îngrijirea la domiciliu a persoanelor
vârstnice” – doresc să prezint rolul asistenței sociale în situația în care ne aflăm. Am abordat
această temă deoarece consider că asistența socială a avut și are o importanță deosebită pentru
locuitorii orașului în care domiciliez , mai ales în ultima perioadă , datorită implicării Direcției de
Asistenț ă Socială în oferirea de servicii sociale pe durata acestei pandemi i care ne -a luat pe toți
pe nepregătite.
În primul capitol al lucr ării, sunt prezentate rolul asistentului social în îngrijirea
persoanelor vârstnice, tipurile de servicii sociale adresate persoanelor vârstnice și măsurile prin
care statul, respectiv autoritățile publice asigură înlăturarea efectelor de marginalizare sau
excludere socială a persoanelor vârstnice. Astfel, obiect ivul principal în protejarea și îngrijirea
persoanelor vârstnice este aplicat în funcție de tipurile de servicii sociale adresate acestora,
conform serviciului social public cât și celui privat, prin asociații și fundații. De asemenea, am
prezentat princiipiile care stau la baza furn izării serviciilor sociale, și anume : solidaritate
socială, confidențialitate și egalitate. În a doua parte a acestui capitol, am prezentat beneficiile
persoanelor vârs tnice, conform legii asistenței sociale care sunt acordate persoanelor vârstnice
pentru asig urarea unui trai decent,conform obiectivel or impuse de reglementările legislative ale
îngrijirii persoanelor vârstnice.
Al doilea capitol, propune o prezentare gene rală a sistemului de protecție social ă a
vârstnicilor prin analizarea aspectelor sale principale. În privința protecției sociale a persoanelor
vârstnice, am precizat aspectele elaborate prin documente strategic e privind îmbătrânirea
populației, a modului d e observare a acestui proc es de îmbătrânire, care influenț ează
fundamental înțelegerea și mediul lor de viață.
Un aspect important al acestui capitol, din punctul meu de vedere , este domeniul care se
referă la îngrijirea vârstnicului la domiciliu ; conform prevederil or legislative care au în vedere
tipurile de îngrijiri , vorbim despre îngrijiri temporare, permanente, în centre și multe altele.
În capitolul trei, am dorit să prezint anumite probl eme și nevoi privind vârsta a treia, din
3
perspectiva a ceea ce știam și ce am întâlnit în această perioadă a pandemiei, privind nevoia
fundamentală de a comunicare care o resimt în anumite momente. Un aspect despre care am vrut
să vorbesc este momentul depende nței, determinată de nevoile existente , de resursele, spr ijinirea
lor și găsirea de modalități pentru soluționarea acestora. Nu în ultimul rând, am dorit să prezint
impactul pensionării asupra vârstnicilor din mediul urban și mediul rural, unde am descoperit că
acest impact este cauza mai multor consecințe car e se adună de -alungul vieții.
Ultimul capitol, conține partea practică, unde am făcut referire la ponderea persoanelor
vârstnice în totalul populației monitorizată pe perioada acestei pandemii. Astfel am precizat
implicarea Direcției de A sistență Socială î n distribuirea alimentelor , campanie din care am făcut
parte și eu, d atorită faptului că am început această activitatea la locul de muncă din cadrul
Centrul ui Multifunțional Rivulus Pueris, unde am participat atât la distribuirea alimentelor dar și
la întocmirea listelor pentru distribuire .
Doresc să menționez că, în urma implicării în distribuirea alimentelor am avut tangență
cu diverse cazuri sociale, dar cel care mi -a atras atenția este detailat în a doua parte a studiului de
caz. Persoana în cauză s-a încadrat deoarece avea pensia corespunzătoare cu baremul pentru care
a fost întocmit ă această distribuire a alimentelor pe perioada pandemiei . Această situație a
dânsei, a devenit astfel c azul meu pe care am dorit să vi -l prezint în lucrarea de față , deoarece
este un caz complex care m -a atras din motive obiective .
Am realizat și un chestionar care a fost adresat persoanelor vârstnice din zona distribuirii
pachetelor cu alimente pe raza Municipiului Baia Mare , din care reiese dificul tatea situației cu
care s -au confruntat persoanele vârstnice în perioada pandemiei . Am reușit întocmirea acestui
chestionar, deoarece fiind pe teren am putut soluționa această idee, mergând strict la grupul țință.
Din concluzi ile prezentate la sfârsitul lucrării, doresc să subliniez că a cordarea sprijinului
social este foarte importantă pentru menținerea stării de sănătate a persoanelor vârstnice,
deoarece aceștia se simt singuri, abandonați axându -mă pe efectele pandemiei din perioada
actuală asupra grupului țintă.
4
CUPRINS
ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ……………………… 2
Capitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
Aspecte generale privind asistența soc ială a persoanelor vârstnice . 6
1.1. Rolul asistentului social în îngrijirea persoanelor vârstnice ………………………….. …………………………. 6
1.2. Principalele tipuri de serv icii sociale adresate persoanelor vârstnice ………………………….. …………… 7
1.3. Măsuri integrate de asistență socială ………………………….. ………………………….. ……………………….. 11
1.3.1. Beneficii sociale pentru vârstnic i ………………………….. ………………………….. ………………………… 12
1.4 .Reglementări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 13
Capitolul II ………………………….. ………………………….. ………………………. 16
Sistemul de protecție social ă a vârstnicilor din România …………… 16
2.1 Protecția socială a persoanelor vârstnice ………………………….. ………………………….. …………………… 17
2.2 Procesul de îmbătrânire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 18
2.3 Calitatea îngrijirii vârstn icului la domiciliu ………………………….. ………………………….. ………………….. 21
2.3.1 Etapele îmbătrânirii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 25
Capitolul III ………………………….. ………………………….. ……………………… 30
Problemele și nevoile sociale privind vârsta a treia …………………… 30
3.1 Dependența ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 31
3.2 Nevoia de a comunica ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 32
3.3 Impactul pensionării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 33
Capitolul IV ………………………….. ………………………….. ……………………… 37
Studiu de Caz ………………………….. ………………………….. …………………… 37
4.1 Măsurile aplicate în perioada pandemiei la nivelul Municipiului Baia Mare ………………………….. … 37
4.2 Studiu de caz pe beneficiar în perioada pandemiei ………………………….. ………………………….. ……… 42
4.2 Chestionar privind gradul de vulnerabilitate a persoanelor vârstnice în perioada pandemiei ……. 46
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. 52
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 54
5
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………. 56
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE ………………………….. ………… 59
6
Capitolul I
Aspecte generale privind asistența socială a persoanelor vârstnice
Pentru a înțelege mai bine acest aspect al asistenței sociale,la care fac referire în m od
special la persoanele vârstnice, reprezentând ansamblul de măsuri prin care statul, autoritățile
publice și societatea asigură combaterea, limitarea sau mai bine zis înlăturarea efectelor
temporare sau permanente ale unor stări care pot determina margin alizarea sau excluderea
socială a anumitor persoane. Astfel, obiectul principal îl întemeiază pentru protejarea persoanelor
„din pricina unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială”1 pentru a -și putea
dezvolta atitudiniile și competențele pentru participarea activă la viața socială.
Probleme acestea sunt în așa măsură abordate la mai multe niveluri, aici putem afirma
nivelul individual unde include strict persoanele care au nevoie de de asistența economică,
psihologică și morală. La nivel interpersonal sau de grup, care țin terapii de familie și care îi
ajută în relaționarea acestora în viața socială și nu numai. Dar privind în ansamblu, nivelul
comuniatar pentru rezolvarea conflictelor, pentru refacerea integrării normale.
Asistența social ă privind îngrijirea persoanelor vârstnice este un ,,aspect complex, prin
ansamblul de metode și tehnici de intervenție, prin strategiile minime de calitate, măsuri
specializate fiind eficiente pentru acest grup. Unii analiști compară finalitatea u mană a
serviciilor sociale cu arta”2 de a ajuta individul să folosească mediul lui de viață în satisfacerea
propriilor necesități, iar obiectivul central al oricărui serviciu social este cunoașterea, învățarea
socială, proces, prin care se realizează baza unei r elații directe între client și asistentul social.
1.1. Rolul asistentului social în îngrijirea persoanelor vârstnice
Principala calitate să zicem așa a asistentului social specializat în acest domeniu de lucru
cu vârstnicii este de a putea promova bunăst area acestora care se află într -o dificultate. Interesul
asistențiilor sociali fiin d moral, etic și politic al acțiunii care determină analiza valorilor.
Vorbind despre principiul etic, acest aspect al încrederii si al autodeterminării constă în
competen ță. Criteriul care poate să -l definească cel mai bine în privința evaluării pentru vârstnici
1Bulgaru, M, Dilion,M 2000, Concepte fundamentale ale asistenței sociale (note de curs) Editura U niversității de
Stat din Moldova, Chișinău.
2Zamfir E., Zamfir C. Politici sociale. România în context european. București: Alternative, 1995, p.103.
7
este de a putea stabili nevoia acestuia, în principal acesta determină nevoile și obiectivele
persoanei vârstnice, participă la discuții cu colegii săi, vorbim ai ci de specialiști pentru a putea
urmări interesele majore ale beneficiarilor, la elaborarea planului de îngrijire.
Rolul asistenței sociale privind îngrijirea acestor persoane la care facem referire în
această lucrare este de a ajuta „beneficiarul să aju ngă la stadiul de autoîmplinire în limitele
respectării drepturilor celorlați, văzând situațiile și cauzele care duc la aspectele care
afectează, echilibrul psihic, economic sau moral al individului care se află la vârsta a treia, dar
și al familiei acest uia pentru a putea r emedia situația de dificultate ”3. Așadar, aceștia participă
la proiecte socio -educative, consiliere, activități de informare și prevenire usurându -le această
afectare. Atât personalul terapeutic cât și îngrijitorii trebuie să fie conști enți de ce înseamnă acest
domeniu, astfel „cunoștiințele permit diferențierea manifestărilor patologice de cele normale,
care permit sesizarea specialiști lor pentru diagnosticul adecvat ”4.
Vorbind în conformitatea cu prevederea Legii numărul 292 din 2011 a asistenței sociale
privind „ îngrijirea de lungă durată, aproximând numărul de 60 de zile care se asigură la
domiciliu, în centre rezidențiale, centre de zi, la domiciliul persoanei care acordă aces t serviciu
ca și în comunitate ”5.
1.2. Principalele tip uri de servicii sociale adresate persoanelor vârstnice
Pentru a putea deduce mai bine principiile care stau la baza acestei Strategii Naționale
pentru reușita dezvoltării sistemului social de asistență socială pentru persoanele vârstnice,
putem aminti de respectarea demnității umane, promovarea responsabilității, libertatea de a putea
alege, abordarea integrată, dar cea mai importantă este egalitatea de șanse și nondicriminarea.
Aceste tipuri de servicii sociale sunt adresate persoanelor vârstnice care s unt conform
furnizorilor de serviciu social pub lic cât și de serviciul privat, asociații, fundații conform
acestora:
• Îngrijirea temporară sau permanent la domiciliu;
3Ghid Metodologic privind serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele de vârsta a treia, Ed. Si tech,
Craiova, 2007.
4 Klaus Mathes (coordonator) Îngrijirea vârstnicului, Model de formare profesională, pag 81.
5 Legea nr 292/2011 a asistenței sociale, publicată în Monitorul Oficial
8
• Îngrijirea temporară sau permanent într -un cămin pentru persoane vârstnice;
• Îngrijirea în centre de zi, cluburi pentru vârstnici, case de îngrijire temporară,
locuințe sociale 6;
Așadar, prima formă de îngrijire a vârstnicilor conform Legii nr 17 din 2000 este
împărțită în trei categorii care fac referire la serviciile sociale care au în v edere îngrijirea
persoanei, prin prevenirea excluderea sociale și ajutorarea pentru reintegrarea social. A doua
categorie privind serviciile sociomedicale care includ ajutorul pentru realizarea igienei personale,
readaptarea capacităților fizice și psihice , acomodarea la locuința specifică nevoilor sale precum
și îngrijirea temporară la centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate. Ultima
categorie care face parte acestei forme de îngrijire este cea a serviciilor medicale, sub forma unor
consultații privind îngrijirilor medicale la domiciliu sau în instituții de sănătate.
Serviciile sociale și sociomedicale au la bază, asigurarea fără plată a contribuției
persoanelor vârstnice care prin prevederea celor de mai sus nu au venituri sau a căr or venituri
sunt cu mult mai mici decât nivelul venitului net lunar în calcul care se ia în considerare pentru
stabilirea ajutorului social pentru o persoană singură. Pentru asigurarea îngrijirii la domiciliu a
persoanei aflate în situație de dependență s ociomedicală stabilită în urma investigațiilor potrivitei
grileinaționale de evaluare a nevoilor vârstniciilor, consiliile locale pot angaja îngrijirea pentru
perioada necesară prin plata cu ora, pentru normă întreagă sau jumătate. Aici, fac parte
persoan ele care au grijă de persoană vârstnică, deoarece pot beneficia de un program lunar redus
de lucru, chiar de o jumătate de normă.
Ca și în cazul serviciilor comunitare asigurate la domiciliu, serviciile din cămine au ca
obiectiv asiguararea persoanelor vâr stnice îngrijite să asigure condiții specifice care să respecte
identitatea, integritatea și demnitatea persoanei vârstnice.
Legea nr 17 din 2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice a avut un aspect în
schimabările cu privire la sistemul de protecție sociale adresate vârstnicilor, în ciuda faptului că
are multe disfuncționalități. Dar din această cauză nefavorabilă au existat o serie de propuneri și
măsuri guvernamentale representative:
• Propunerea Proiectului de Lege cunoscută sub numele de Legea 0 privind
protecția drepturilor persoanelor vârstnice;
• Legea nr 281 din 2006 pentru modificarea și completarea Legii nr 17 din 2000
privind asistența social a persoanelor vârstnice;
6 https://www.servicii -sociale.gov.ro/ro/persoane -varstnice
9
• Hotărârea de Guvern nr 541 din 2005 pentru aprobarea Strategiei naț ionale de
dezvoltare a sistemului de asistență social în perioada 2005 -2008;
• Hotărârea de Guvern nr 1317 din 2005 privind sprijinirea activităților de
voluntariat în domeniul serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice;
• Legea nr 17 d in 2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată
în anul 2007;7
Potrivit Ordonanței numărului 68 din anul 2003 ” Serviciile sociale reprezintă ansamblul
complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale indiv iduale, familiale,
sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau
dependență pentru prezervarea autonomiei si protecției persoanei, pentru prevenirea
marginalizării si excluziunii sociale, pentru promovare a incluziunii sociale și în scopul creșterii
calității vietii. ”8
La baza furnizării serviciilor sociale conform Ordonanței numărul 68 din anul 2003,
articolul 3, privind serviciile sociale, stau următoarele principii:
• Solidaritatea socială
• Unicitatea per soanei vârstnice
• Liberattea de putea alege serviciul social în funcție de nevoi
• Egalitatea de șanse și nediscriminare la acces
• Participarea beneficiarilor la tot procesul de furnizare a serviciilor sociale
• Confidențialitatea
În vederea realizării atribuți ilor prevăzute de lege, ca fiind o condiție sigură a organizării
și funcționării sale, serviciul public de asistență socială, îndeplinește principiile relatate mai sus,
exemplificându -le astfel: de strategie, aceasta vizează elaborarea planurilor de asiten ță socială
pentru prevenirea și combaterea marginalizării sociale, a programelor de acțiune asupra sărăciei,
de coordonare prin care cu ajutorul măsurilor destinate dezvoltării strategiilor de intervenție în
sprijinul persoanelor aflate în nevoie. În ceea ce privește serviciile sociale, acestea „desemnează
totalitatea serviciilor pe care o comunitate (localitate, asociație etc) le asigură, total sau
7 Bălașa, A (2003) „Protecția socială a personelor vârstnice în România”, Calitatea vieții, vol XIV, nr1
8 Ordonanta nr. 68/2003, art. 1, alin .(1)
10
parțial,pentru toți membrii ei sau pentru segmente particulare care manifestă o nevoie sporită
de astfel de servicii ”9
Putem spune că prin serviciile de asistență socială cu referire spre persoanele vârstnice,
înțelegem prevenirea și sprijinirea acestora pentru reintegrarea socială, având parte de sprijin
pentru plata serviciilor și obligațiile curente, ajutorul și consilierea juridică cât și cea
administrative.Vorbind despre un caz concret, putem vorbi despre vârstncii din mediul rural care
beneficiază de frecvent de acest serviciu, de îngrijire la domiciliu, prin asistent personal. O
statistică prezintă ilustr area numărului redus de beneficiari al acestui serviciu în centrele de zi,
cluburi. Majoritatea persoanelor vârstnice din mediul urban, beneficiază de transportul gratuit cu
clauza de a avea peste 70 de ani, atunci au posibilitatea de a circula gratuit, ia r ceilalți care au
vârsta sub 70 de ani, beneficiază de o reducere de 50 %a transportului.
Serviciile sociale se organizează în funcție de nevoile oamenilor si potențialii beneficiari,
de complexitatea situațiilor de dificultate în care se află. Aceste ser vicii se împart în serviciile cu
caracter primar și specializate. Pentru a putea înțelege mai bine aceste servicii, elaborăm primul
serviciu, cel primar care are ca scop prevenirea situațiilor de dificultate sau vulnerabilitate care
duc la excluziunea soci ală. Al doilea serviciu, cel de specializare au scopul de a dezvolta
capacită țile individuale ale beneficiarilor pentru depășirea situațiilor de nevoie socială, având ca
obiectiv găzduirea, îngrijirea persoanelor vârstnice, celor cu handicap, persoanelor d ependente
de alcool si violențelor în familie. Serviciul respectiv, are suportul și asistența pentru familiile și
pentru copiii care se află în dificultate ajutându -i în refacerea și integrarea socială.
Potrivit serviciilor sociale, care reprezină unul din „ multitudinea și diversitatea
serviciilor publice, care sunt activități ale autorităților administrației publice și ale altor
parteneri sociali în vederea satisfacerii unui interes general, al comunității ”10 acestea
acordându -se în acord cu prestații le sociale care asigură necesitatea persoanei sau chiar și a
familiei pentru depășirea situațiilor care îi pun în dificultate.
După scopul acestora prezentate mai sus, serviciile sociale sunt servicii de asistență
socială pentru asigurarea nevoilor de baz ă ale persoanei, servicii de îngrijire persoanlă, re
cuperare socială. După regimul de asistare, „ serviciile cu cazare pe perioada determinată sau
nedeterminată, servicii fără cazare. După locul de acordarea serviciile sociale se asigură fie
prin centre re zindențiale sau centre de zi, fie la domiciuliu ”11
9Zamfir,Vlăsceanu,1998,pp.531 -532
10 Proca L. Ce sunt prestațiile sociale.// „Revista Națională de Drept,” nr. 3, Chiș inău, 2015, p. 26 -37.
11 Marta Roxana, Mureșan, op. Cit. P 82 -84.
11
Elementele teoretice din acest cadru au făcut ca și cadrul legislativ din domeniul
vârstnicilor să fie modicat și să prezinte modalitatea cadrului legislativ, asemănător ca și al
copilului maltratat. „ Servi ciile sociale cu c aracter primar sunt cele ce au drept scop, prevenirea
sau limitarea unor situații de dificultate care pot duce la marginalizarea sau excluziunea
socială ”12
1.3. Măsuri integrate de asistență socială
Dreptul la asistență socială este f oarte recunoscut de câtre cetățenii români, cât și de cei
străin. Valoriile și principiile generale pe care s -a întemeiat sistemul național de asistență socială
sunt transparența, respectarea dreptului la autodeterminare și multe altel componente care au dus
la acest sistem. Privind serviciile sociale care sunt definite și in Ordonanța numarul 68 din anul
2003 în legislația românească cu modificările și implementările aduse de Legea numărul 515 din
28 noiembrie , Ordonanța numărul 86 din anul 2004 cât și Legea asistenței sociale număr ul 292
din 2011 care prezintă „ activitatea sau ansamblul activității realizate pentru a răspunde nevoilor
sociale ,precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup în vederea depășirii
situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială si promovării
incluziunii sociale și creșterii caliatății vietii ”13 acest paragraf făc ând parte din Legea numărul
292 din 2011.
Luând în considerare dispozițiile generale privind persoanele vârstnice c are au dreptul
asistenței sociale potrivit legii numărul 18 din 2018 aceștia beneficiază și de alte forme de
protecție socială, în raportare cu condițiile legii. Pentru a întelege mai bine cine sunt beneficiari,
sunt persoanele vârstnice care împlinit vârs ta de pensionare stabilită de lege. Asistența socială
pentru vârstnici definită la articolul 1 aliniatul 4 unde se găsește în situațiile în care nu are
familie, nu are locuință și nici posibiliattea de a -și putea asigura singur condițiile din resursele
proprii pentru a putea locui, nu poate să se gospodărească având nevoie de îngrijire specializată.
Articolul 15, prezintă solicitarea tuturor organizațiilor neguvernamentale, de pensionări
sau a unităților recunoscute în România, precum căminele care pot asi gura câteva din serviciile
prevăzute la articolul 14, îngrijirea unor persoane vârstnice la domiciliu, pe baza unor convenții
12 Venera Margareta,Bucur „Asistența socială în fața vârstei a treia”, în ”Practici în asistență socială,România și
Germania”, volum coordonat de Ana Muntean, Juliane Sagebiel, ed. Polirom, Ia și,2007,p 62 -63.
13 Legea nr 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările
aduse, publicată în Monitorul Oficial, partea I, din 9 noeimbrie 2012.
12
încheiate cu finanțatorul. Acesată lege prevede „ formularul unic de cerere, care are un alt
obiectiv specific strategiei naționale , adresate simplificării procedurilor de solicitare a
drepturilor de asistență socială .”14
Legea numărul 17 din 2000, prevede trei mari categorii de servicii care sunt acordate
persoanelor vârstnice privind îngrijirea la domiciliu:
• Serviciile sociale
• Servi cii socio -medicale
• Servicii medicale
O măsură importantă a guvernamentării întreprinse în țara noastră, în domeniul la care
facem referire, cel a asistenței sociale a persoanelor vârstnice constă în emiterea unui cadru
juridic coerent, care poate să țină s eama de normele europene, astfel așa a fost elaborată „ legea
numărul 17 din 2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice .”15 În vederea asigurării
îngrijirilor medicale la domiciliu pentru persoanele în vârstă, consiliile locale pot angaja persona l
de îngrijire specializat.
Autorizarea persoanelor fizice și juridice care acordă servicii de îngrijiri la domiciliu este
reglementată de Normele privind organizarea și funcționarea îngrijirilor la domiciliu, precum și
autorizarea persoanelor juridice și fizice care acordă aceste servicii, aprobate prin Ordinul
numărul 318 din 2003 . Potrivit articolului 4 din Norme, beneficiază de îngrijiri medicale la
domiciliu persoanele cu afecțiuni acute și/sau cronice, care prezintă un anumit nivel de
dependență și o capacitate limitată de a se deplasa la o unitate sanitară în vederea asigurării
îngrijirilor ambulatorii recomandate.
Sistemul de asistență socială este de tip necontributoriu, beneficiarii măsurilor ( beneficii
și servicii sociale) nefiind așa de oblig ate la „ constituirea fondurilor necesare pentru obținerea
măsurilor de asistență socială. Aceste beneficii și servicii sunt finanțate de la bugetul de stat,
bugetele locale și din alte surse16”.
1.3.1. Beneficii sociale pentru vârstnici
Conform beneficii lor de asistență socială din legea 292 din 2011 a asistențe i sociale,
acestea reprezintă „ o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor, în aspectul
14 Legea nr 292/2011 asistenței sociale,publicată în Mo nitorul Oficial,nr 905 din 20 decembrie 2011.
15 Modificată prin Legea nr. 270/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor
vârstnice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 768 din 14 noiembrie 2008.
16 Legea 29 2/2011 a asistenței sociale.
13
asigurării unui nivel de trai considerabil, și o formă de sprijin în scopul promovării incluziu nii
sociale ”17 care sunt prevăzute în lege. Aceste beneficii din cadrul direcției de asistență socială
sunt acordate persoanelor vârstnice care sunt vulnerabile, nu realizează venituri proprii sau
veniturile lor, și a tuturor susținătorilor legală care nu s unt suficiente pentru asigurarea unui trai
decent . Vârstnicii care au veniturile mici, pentru a putea trece situația de criză în care se află,
beneficiază de venit minim garantat și ajutorului de urgență, conform „ Legii 416 din 2011
privind venitul minim garantat cu modificările și ulterioare ”18 Mai beneficiază de indemnizațiile
d eîngrijire, contribuții și alocații pentru asigurarea calității serviciilor sociale, destinare
acoperirii costurilor hranei precum: cantina socială, centrele rezidențiale, precum și susținerea
unor suplimente și facilități privind transportul privind transportul urban și interurban.
1.4 .Reglementări
Prin asistența persoanelor vârstnice care asigură protecția socială a respectării drepturilor
care sunt constituite în tratat ele și convențiile internaționale. Strategia asistenței sociale pentru a
putea favoriza vârstnicii reprezintă o preponderență specifică și se bazează atât pe evaluarea
situației actuale și a eventualelor riscuri la care este predispusă persoana vârstnică l a care facem
referire la principiile emise de Națiunile Unite, ș-anume cele de independență, participare,
îngrijire, demnitate.
Revizuind Cartea Socială Europeană, care stabilește un set de drepturi fundamnetale
printre care se enumeră: „dreptul la asist ență socială și medicală, dreptul de a putea beneficia
de serviciile sociale unde se includ și persoanele vârstnice, dar mai ales dreptul la protecție
împotriva sărăciei și a excluderii sociale ”19.
Persoanele care beneficiază de prevederile legii persoana v ârstnică care a împlinit vârsta
stabilita d elege, care nu are familie sau nu se află în întreținerea persoanelor, nu are locuință, și
care nu se poate îngriji singur. Datorită acestor drepturi și beneficii, în conformitate cu
prevederile din Hotărârea Guv ernului României din 2000, pentru acceptarea Grilei Naționale de
evaluare a nevoilor acestor persoane.
17 Legea 292/2011 a asistenței sociale.
18 Adina Maciovan,Venera Bucur, ă 937 -939.
19 Legea nr 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în Monitorul Oficial al României
nr 157 din 6 martie 2007.
14
Așadar, consiliul local în cele din urmă aranjează serviciile sociale potrivit legii. În
România funcționează cămine, centre de îngrijire, instituții și servicii la domiciliu subvenționate
de la bugetul de stat.
Perioada stării de urgență în România a fost guvernată în data de 16 martie 2020 de către
președintele țării, acest decret fiind publicat în Monitorul Oficial. Aceasta perioadă inițial a fost
prevă zută pentru o durată de timp de 30 zile cu posibilele prelungiri în funcție de evoluția
pandemiei. Odată cu această stare de urgență a fost restrâns anumite drepturi precum, dreptul la
învățătură, dreptul la grevă, libera circulație, libertatea întâlniril or.
Reglementarea privind acordarea serviciilor sociale pe această perioadă a prevăzut
„asigurarea accesului la servicii medicale în condiții de siguranță pentru medici, prin limitarea
deplasărilor și interacțiunii cu alte persoane20” Astfel pentru asigurar ea pacienților simptomatici
de către medicii de familie și cei de specialitate, pacienții aveau parte de beneficiul de
consultații, chiar și la distanță pentru toate persoanele aflate pe teritoriul României, nefiind
neapărat asigurate medical. Datorită ace stei perioade, se aplică o serie de măsuri care sa usureze
accesul bolnavilor la tratamentele de care au nevoie, astfel pacienții care necesită acest lucru cu
ajutorul mediciilor de familieli se pot elibera prescripțiile medicale fără a fi nevoie de o nouă
reevaluare.
O atenție deosebită reglementării serviciilor sociale comunitare în perioada anilor 2010 –
2015 a fost acordată pentru „persoanele cu dizabilități în vederea realizării prevederilor
Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre
semnare la 30 martie 2007 și care a fost semnată de toate cele 27 de state -membre ale UE și de
alte 120 de state din lume, inclusiv de Republica Moldova .”21
Una dintre cele mai importante măsuri guvernamentale întreprinse în acest sens de țara
noastră în domeniul asistenței sociale a persoanelor vârstnice constă în elaborarea unui cadru
juridic coerent, care sa ț ină seama de normele europene. Astfel , a fost adoptată Legea nr.
17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice. „Sunt considerate persoane vârstnice,
în sensul legii, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege .”22
20 Legea nr 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în Monitorul Oficial al României
nr 157 din 6 martie 2007.
21 Buzduceva D. Aspecte contemporane în asistența socială. Iași: Polirom, 2005, p. 61.
22Modificată prin Legea nr. 270/200 8 pentru modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor
vârstnice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 768 din 14 noiembrie 2008.
15
Privind obiectivele impuse de „reglementări le legislative ale îngrijirii persoanelor
vârstnice în serviciile sociale23” sunt următoarele:
• Siguranța
• Condiții de îngrijire respectând identitatea și demnitatea persoanei vârstnice
• Capacitatea fizică și intelectuală fiind menținută
• Stimilarea persoanel or vârstnice la viața socială
• Supravegherea și îngrijirea medicală necesară, urmând reglementările în vigoare .
23Art 19 din Legea nr. 17/2000 Republicată privind asistența socială a persoanelor vârstnice, cu modificările și
completările ulterioare
16
Capitolul II
Sistemul de protecție social ă a vârstnicilor din România
Acest sistem de protecție în România este alcă tuit din două componente , sistemul
asigurărilor sociale precum: asigurări de sănătate, asigurări de șomaj, sisteme de pensii și
sistemul asistenței sociale. Un aspect important este să precizăm diferența care o constituie
sistemul de asigurări sociale și cel de asistență socială. Așadar, diferența față de sistemul
asigurărilor sociale presupune avantajul de a beneficia de măsurile incluse, persoana trebuie în
prim aspect „ să contribuie la constituirea fondurilor, a bugetelor de asigurări sociale sau a
resurselor private ”.24 Beneficiile contributorii se încadrează într -o deficiență financiară, conform
legii 263 din 2010, privind sistemul unitar de pensii, se acordă următoarele tipuri de pensii:
• Pensia pentru limita de vărstă
• Pensia anticipată
• Pensia anticip ată parțial
• Pensia de invaliditate
• Pensia de urmaș
Cuantumul venitului are o importanță privind aspectul unei vieți decente, având un venit
mare care poate determina o sănătate mai bună, prin promovarea bazei de odihnă, a unei
alimentații bune, a siguranț ei privind stările emoționale și a calității îngrijirilor de sănătate. Dacă
venitul este scăzut, atunci sănătatea este deficitară, o alimentație nefavorbilă având o nutriție nu
prea favorabilă, iar aspectul cu starea emoțională privind un stres și mai puți ne resurse. Din
păcate sunt unii vârstnici care sunt încadrați în partea cu venitul scăzut, ducând un trai cu lispuri
materiale cât și financiare, alături de copii și de restul familiei. Conform studiilor, nivelul
pensiilor este foarte redus, presiunile s ociale fiind în paralel foarte ridicate, astfel intervine
asistența socială. Condițiile nefavorabile ale acestuia, privind creșterea șomajului și concedierile
24 Marian Preda, „Politica socială românească, între sărăcie și globalizare”,ed. Polirom,Iași,2002, p 78 -79.
17
din spațiile alăturate, au motivat o creștere ridicată a cererilor pentru pensionare cu privire la
pensia de boală și cea de limita de vârstă.
2.1 Protecția socială a persoanelor vârstnice
Protecția socială a persoanelor vârstnice cuprinde un ansamblu de prestații cu caracter
contributiv, în cazul riscului asigurat de bătrânețe, boală, dar și prestați i și servicii sociale
noncontributive, acordate fie în cadrul sistemului de ocrotire medicală, fie al celui de asistență
socială. Recomandările în materie de ocrotire a vârstnicului cuprind o serie de măsuri ce vizează
dezvoltarea sistemului de îngrijire la domiciliu, promovarea accesului la servicii de îngrijire
medicală și socială, îmbunătățirea măsurilor de prevenire a situației de dependență, în scopul
creșterii calitatății vieții vârstnicului. Dintre reglementările în materie de îngrijire a vârstnicului
menționăm : „Planul Internațional de Acțiuni privind Îmbătrânirea și Declarația Politică
(Madrid,2002), Carta Socială Europeană – art.23, dreptul persoanelor vârstnice la protecție
social, Codul European de Securitate Socială .”25Astfel din reglementările n aționale utile
asistenților sociali care lucrează cu persoane vârstnice putem aminti următoarele : Legea nr 292
din 2011, capitolul patru cu secțiunea trei, după care Legea nr 17 din 2000 modificată prin Legea
nr 270 din 2008 și Ordonanța de urgență a Guv ernului nr 43 din 2010, cu privire la asistența
socială a persoanelor vârstnice.
Conform articolului 1 alin. 4 Legea nr 17 din 2000, făcând referire la persoanele
vârstnice care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de legea 292 din 2011, ș i-anume vâ rsta
de 65 de ani, care reprezintă o categorie de populație cu nevoi specifice , rezultând fenomenul de
îmbătrânire.
Protecția socială a vârstnicilor presupune unele condiții pentru ca o persoană vârstnică să
poată să beneficieze de serviciile și prestații le de asistență socială,acestea fiind incluse în Legea
nr 17 din 2000. Legea –cadru a asistenței sociale, statul intervine în concordanță de beneficii și
servicii sociale corespunzătoare vârstnicului care este singur, fără familie care nu poate să -i
asigur e acestuia integral sau chiar parțial un trai decent.
În domeniul protecției persoanelor vârstnice s -au elaborat documente strategice
cuprinzând mai multe capitole, care sunt elaborate pe următoarele aspecte :
• îmbătrânirea populației
• muncă la vârste înai ntate
25Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 507 din 16 octombrie 2000.
18
• o viață mai sănătoasă într -o societate îmbătrânită
• participare socială
• bătrânețe demnă
Beneficiile de asistență socială se acordă în raport cu prevederile Legii nr 292 din
2011,ținând cont de următoarele aspecte : „ persoana vârstnică nu realizeaz ă venituri proprii,
sau venituri care sunt ale aparținătorului fiind insuficiente pentru asigurarea unui trai
acceptabil, dar mai ales pentru imposibilitatea de a -și putea asigura singur activitățile de bază
ale vieții zilnice, neputând să se gospodăreasc ă fiind necesitatea de îngrijire și asistență .”26
Aceste beneficii pot fi acordate în bani sau conformație. O parte din beneficii sunt acordate în
bani : prevenirea și combaterea sărăciei, a riscului de excluziune socială, indemnizații de
îngrijire, alocați i, achiziția de produse alimentare, anumite facilități precum transportul urban și
interuban, ajutoare pentru situații care pun în pericol siguranța și viața persoanei vârstnice, dar și
prevenirea instituționalizării.
2.2 Procesul de îmbătrânire
Îmbătrâ nirea nu este numai o schimbare cantitativă a unor funcțiuni psihice, ci în primul
rând una calitativa, de restructurare a personalității.
Există la bătrâni o dorință ambivalentă: de a rămâne activi și de a menține rolurile
importante dobândite pe parcursu l vieții, pe de o parte și pe de altă parte, dorința legitimă de a se
odihni și de a se dezangaja social. Teama de bătrânețe este o cauză de precipitare a îmbătrânirii.
Majoritatea celor ce au îmbătrânit prea timpuriu au un sistem nervos slab, iar majorita tea
longevivilor au o personalitate puternică, cu o atitudine pozitiva față de viață și față de propria
persoană. Carl Gustav Jung (1875 -1961) sugerează ideea unei dezvoltări continue în care viața
socială și instituțiile, religia și miturile au un loc de seamă. El a sesizat faptul ca în jurul vârstei
de 40 de ani are loc un proces evident de individuație.
În etapa vârstelor de regresie (ale bătrâneții) se delimitează următoarele perioade:
perioada de „adaptare, sau a bătrâneții timpurii; perioada bătrâneți i propriu -zise; perioada
marii bătrâneți și perioada regresiei finale ”. 27
26 Art. 92 din Legea 292/2011 legea asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare
27Berne. E., Jocur i pentru adulți.Psihologia relațiilor Umane. Ed Almatea, Bucureș ti 2003
19
În plan perceptiv bătrânii sunt mai rigizi, mai „ perseverenți”, reorganizarea percepțiilor
este mai greoaie. „ Pentru că nu mai reacționează la excitanți afectivi slabi, bătrânul dă impresia
de apatie .Bătrânul este aparent hiposensibil, creând deseori impresia unei depresii și astenii, cu
dificultăți în mișcări și cu reducerea mijloacelor de expresie. Conștientizarea îmbătrânirii,
aduce cu sine incertitudini, criza adaptativă la noil e condiții bio -psiho -sociale, cu alte cuvinte
criza îmbătrânirii.”28 Nivelul de conștiință (gradul de vigilentă), capacitatea de orientare, starea
afectiva, memoria, gândirea, ideația, aspectul global al comportamentului, modul de integrare în
familie și so cietate, trăsăturile de personalitate, limbajul, sunt funcții care se modifică odată cu
înaintarea în vârsta. Senescența este caracterizata prin involuția inegală și neliniară a diferitelor
funcții psihice cu importante diferențe individuale și o condițio nare polivalentă. Îmbătrânirea
este un proces complex și neunitar ce poate fi observat la diverse nivele, fără ca prin aceasta să
avem o coerență a procesului (nivel molecular, celular, de țesut, organ sau organism, individ sau
populație). Mecanismele îmbă trânirii par a se întrepătrunde, dar cu certitudine nu sunt de aceeași
natură.
Modul de observare a procesului de îmbătrânire influențează fundamental înțelegerea și
interpretarea lui: indiferent de nivelul la care se manifestă, exista doua modalități opus e de
observare: cea statistică, “instantanee”, transversală, precum și cea dinamică, longitudinală (mai
pertinentă pentru a studia un fenomen definit mai ales prin dimensiunea sa temporală).
Procesul de îmbătrânire poate fi caracterizat prin dezorganizare , fiind un proces progresiv
care se realizează prin mecanisme, astfel îmbătrânirea antrenează mici modificări funcționale ale
organismului. Studiile actuale au exemplificat că îmbătrânirea este determinată de modificări, de
factori de mediu, final analizat ă la nivel de sistem, celular și molecular.
Cea mai mare parte din cercetători consideră că la baza acestui proces stau două
componente, cea genetică și cea dobândita. În 1986, Papalia și O ld defineau „ îmbătrânirea ca
un process complex influențat de o varietate de factori29’’ precum boala și mediul înconjurător.
Așa cum cunoaștem din literatura de specialitate, termenul „îmbătrânire ” are mai multe
înțelesuri, nu doar cele psihologice, sociale, biologice dar și cea demografică. Din îmbătrânirea
biologic ă și cea pshihologică, asociem bătrânețea cu o boală, cu neputința și desigur dependența
de ceilalți.
28Delperee. Nicole. Protecția drepturilor și libertăților persoanelor vârstnice. Institutul român pentru drepturile
omului. Bucuresti 1995.
29 E. Bocsa (2003), Psihologia vârstelor ,Editura Edyro,Petroșani.
20
Pentru majoritatea oamenilor, îmbătrânirea are o semnificație aparte, o criză de viață,
deoarece prin căderea sau mai bine zis încărunțirea părului est e percepția aceea de șoc. Această
percepție se manifestă adeseori ca un semnal că ceva din viața noastră nu mai corespunde. Pe la
jumătatea vieții unii oameni se simt inactive, activitatea lor îi plictisește numai găsesc nici o
posibilitate de renaștere, sau de mai bine. Există, totuși în cele mai des întâlnite acele cazuri de
resemnare sau al încercării de a găsi o satisfacție, o modalitate de a putea schimba ceva pentru a
începe un nou început. După cum am mai menționat deja, calificarea unei persoane ca f iind
vârstnică sau nu, depinde atât de calitățile fizice sau psihice ale persoanei cât și de normele
sociale care stabilesc limitele de la care o persoană poate fi considerate astfel.
Granițele bătrâneții pot fi stabilite în raport cu criterii cronologice, criterii funcționale sau
criteriul cursului vieții. Criteriul cronologic situează bătrânețea, în general în jurul vârstei de 65 –
70 de ani. Limitele ei variază de la o epocă la alta și de la o societate la alta. în societățile
tradiționale, bătrân era cons iderat individul care a atins vârsta de 40 -50 de ani, această limită
scăzută fiind explicabilă prin speranța de viață la naștere (foarte redusă) și riscurile mari de
îmbolnăvire.
Îmbătrânirea este considerată ca rezultanta unor procese normale, care survin cu mult
înaintea apariției semnelor proprii bătrâneții. Bătrânețea este perioada de viață în care
„stigmatele involuției normale devin evidente, dar ele sunt rezultatul unor modificări structurale
și funcționale apărute în timp la nivelul sistemelor și su bsistemelor organismului. ”30
Criteriul funcțional ia în considerare aparența fizică, vitalitatea, puterea, coordonarea și
capacitățile mentale. Prelungirea speranței de viața, datorata în principal progresului medicinii,
dar și altor factori anterior mențio nați, a atras după sine un paradox: deși viața poate fi
prelungită, bătrânețea riscă sa devină tot mai precoce datorită stresului fizic și psihologic.
Reperul funcțional al îmbătrânirii este situat în jurul vârstei de 65 ani, când curba descendentă a
fiziologiei organismului coboară brusc înspre degenerescență și patologie. Acest criteriu este și
el destul de relativ, aprecierea capacităților funcționale depinzând de la un tip de activitate la
altul, de la un mediu de muncă la altul, de la individ la indiv id.
Cursul vieții, ca un alt criteriu de apreciere a bătrâneții, stabilește stadiul de viață
corespunzător bătrâneții, stabilește stadiul de viața corespunzător bătrâneții ca fiind „maturitatea
târzie”, care începe în jurul vârstei de 60 de ani și în care se continuă declinul fizic și scăderea
disponibilităților energetice începute odată cu vârsta de mijloc. Cursul vieții poate fi descris prin
spirale descrescătoare, bătrânețea fiind văzută ca o stare de regres.
30Barker, R., L., 1991, Social Work Dictionary, Silver Spring Marzland, NASW Press.
21
Conform datelor furnizate de Organizația N ațiunilor Unite, numărul populației vârstnice
crește preponderent, estimându -se ca, în „anul 2025 numărul acestora va ajunge la circa un
miliard , adică dublu față de numărul actual ”. 31
Privind aspectul populației României cu privire la procesul de îmbătrâ nire a devenit unul
aparte, deoarece reiese numărul vârstnicilor are nu se pot îngriji singuri, cre scând de la un an la
altul. Centrele de îngrijire pentru acest grup țintă sunt pline, nefăcând față solicitărilor. Statul a
pregătit anumite proiecte în priv ința vârstnicilor urmărind îngrijirea acestor la
domiciliu,aproximând un număr de peste 300 de mii de vârstnici dependenți care vor primi
îngrijire la domiciliu pe o perioadă de aproximativ 2 ani. Conform precizărilor făcute de
Ministerul Muncii care urmăr ește să dezvolte aceasta „problem ă” în România, cu privire la
adoptarea unui grup de profesioniști, asistenți sociali destinat serviciilor comunitare la domiciliu
pentru persoanele vârstnice. Acest proiect include angajarea asistenților sociali care vor î ngriji
vârstnicii care nu au venituri și nici susținători legali.
Conform Legii 17 din 2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice unde sunt
precizate persoanele care sunt „ considerate personae vârstnice, în sensul legii, persoanele care
au împlinit vârsta de pensionare stabilită prin lege”.32
2.3 Calitatea îngrijirii vârstn icului la domiciliu
Servici ile de îngrijire a adulților sunt din ce în ce mai solicitante pe piața forței de muncă,
de aici și nevoia profesionalizării acestora. Formare a profesionaliștilor în domeniul îngrijirii
trebuie bine elaborate de modele profesionale precise, promovate clar dar mai ales as ociate
metodelor de bune practice.
Îngrijirea vârstn icilor din România , așa cum bine știm din prevederile legislative actuale,
are în vedere: „îngrijirea temporară sau permanentă la domiciliu; îngrijirea temporară sau
permanentă într -un cămin pentru persoane vârstnice; îngrijirea în centre de zi; cluburi pentru
vârstnici, casa de îngrijire temporară,apartamente și locuințe social e.”33 Noțiunea de îmbătrânire
31 Sagebiel, J. 2005, Practici în asistența socială, Editura pol irom,Iași
32 Marta Roxana,Mureșan, op. Cit., p 21.
33Ana Balasa, Revista de asistenta sociala, Editura Polirom, nr. 2 -3/2006, p. 79
22
desemnează, în primul rând un fenomen individual, cel al incidentei varstei, in dimensiunile sale
biologice si psihologice asupra individului, de la nașterea sa până la moarte .
Datorită acestui fenomen al îmbătrânirii, se real izează creșterea masivă a populației
vârstnice, având ca consecință socio -economică. Prin urmare, numărul vârstnicilor crește,iar
nevoia de asistență socială este din ce în ce mai anevoioasă, având în vedere capacitatea limitată
de oferire a acestor tipuri de servicii de îngrijire la domiciliu, cresc și cererile de internare în
căminele rezidențiale pentru bătrâni. Conform serviciilor de îngrijire relatate din ghidul
metologic care preyintă „ Serviciile de ingrijire la domiciliu acordă suport si asistență pe de o
parte persoanei vârstnice dependente pentru a o ajuta să -și continue viața în propria casă, într –
un mod cât mai independent posibil, iar pe de altă parte, acordă suport si asistență familiei
acestei persoane, ca principal susținător al vârstniculu i dependent .”34
Modificările morfo si psiho -fiziologice, care caracterizează acest proces, prin
consecințele lor la modificări adânci ale relațiilor sociale ale individului vârstnic, atat in relațiile
intra-familiale cât și în relațiile lui sociale general e. Majoritatea conflictelor din familie cu efect
negative asupra stării de sănătate a vârstnicului ar putea fi eviatate doar dacă familia în cauză, ar
avea o educație corespunzătoare, mai bine zis o mentalitate favorabilă situației în fapt. Multe
dintre f amiliile despre care vorbeam, nu mai respect statutul anterior al bătrânilor, rezultănd la
insugurarea acestuia, la izolarea lui. Un exemplu ar putea fi cel în mediul rural, legăturile
intrafamiliale, solidaritatea acestora sunt mai bine definite, deoarece familia de tip rural
conservează mai bine rolurile si staturile bătrânilor în familie. Acest lucru se produce deoarece,
în deosebi relațiile familiale ale celor care locuiesc în mediul urban sunt dezonorate de o situație
materială nesigură datorită faptul ui că vârstnicul trebuie de multe ori să locuiască împreună cu
copii adulți, într -o locuință unde sunt afectați de urbanizare și industrializare.
Odată ce persoana vârstnică ajunge să se retragă din activitatea profesională, are loc o
disfuncțiune și o pierdere a responsabilităților anterioare.
Doctorul Constantin Bogdan, face apel la familiile românești, ândeosebi a celor din
mediul urban, de a forța instituționalizarea vârstnicului, doar din simplul fapt al condițiilor
restrânse, imposibilității sup ravegherii în permanență a celor cu probleme psihice, dar și datorită
unor gândiri din partea unora din familie cu privire la moartea, boala, invaliditatea acestuia.
Îngrijirile la domiciliu, constituie „cea mai bună strategie de îngrijire a vârstnicilor aflați
în situație de dependență, nu datorită faptului ca este cea mai ușoară pe de o parte alegere,
34 Consiliul Local al Municipiului Craiova, Ghid Metodologic Privind Serviciile de îngrijire la domiciliu pentru
persoanele de vârsta a III a, Editura Sitech, Craiova,2007, pag 24
23
deoarece aici pot spune despre faptul că familiile doresc să -și țină părinții ”35 cât mai aproape
dar este o variantă pe care o folosești la nevoie, pentru b inele lui dar și a familiei actuale.
Menținerea persoanelor vârstnice la domiciliu duc la „renunțarea locului de muncă
pentru a putea asigura îngrijirile necesare vârstnicului, cei mai mulți îngrijitori sunt soții/soțiile
persoanelor vârstnice, starea l or de sănătatea putându -se altera, în timp ce la îngrijitorii de
vârste mai tinere apar deseori simptome de depresie accentuată ”36. Menținerea persoanelor în
vârstă la domiciliu și politicile sociale noi, vizează un număr mare de femei la domiciliu care
datorită locului de muncă avut sunt la vârsta la care sunt neputincioase prevăzute și de legea
sistemului social de asistență social cât și de legea persoanelor vârstnice .
În anumite cazuri, îngrijirea și tratamentul bolilor persoanelor vârstnice duc la d eplasarea
la domiciliu a numeroși intervenționiști, astfel încât este necesară intervenția unei echipe formate
din :
• Medici curanți – care au un rol fundamental în îngrijirea la domiciliu, deoarece
aceștia cunosc peroana în fapt, cât și familia dar cel m ai important aspect mediul lor de viață;
• Asistentul medical – care intervine pe baza prescripțiilor medicale;
• Kinetoterapeuții – aceștia intervin în majoritatea situațiilor, pe baza prescripțiilor
medicale. Au un rol important deoarece ei contribuie mai departe la activitatea care a fost
prevăzută la spital, dar si la organizarea locuinței pentru a putea fi cât mai adecvată nevoilor
vârstnicului.
• Logopezii – sunt mai mult pentru persoanele cu deficiente, dar și pentru
vârstnici.
• Ergoterapeuții – aceștia au sarcina de a adapta locuința în funcție de incapacitatea
respectivă;
• Asistentul social – are numeroase atribuții în privința acestui serviciu de îngrijire
la domiciliu, deoarece are abilități profesionale;
Asistența socială privind ingrijirea la domi ciliu a persoanelor vârstnice are un rol
important deoarece asistentul social evaluează cazul din punct de vedere social care cuprinde
35 Legea nr. 17 din 6 martie 2000, art. 7, alin(1), art. 8
36 Legea privind sistemul national de asistenta sociala, legea nr. 47/2006, publicata in Monitorul Oficial, partea I
nr. 239/16.03.2006, art. 12, alin.(1), litera b)
24
informații despre familie, venituri, relațiile care s -au produs între membrii familiei și care
identifică posibilelele nevoi de ordin social ale persoanei în vârstă cu ajutorul autorităților
competente pentru rezolvarea acestora. Prin urmarea acestor îngrijiri acordate la domiciliu,se
urmărește atingerea unor obiective precum integrarea in colectivitate, îmbunătățirea cal ității
vieții persoanelor vârstnice, realizarea unui mediu atractiv pentru o perioadă cât mai îndelungată.
În cazul persoanelor vârstnice pe lângâ cele de mai sus, putem elabora și „îngrijirea în
cămine” aici face desigur referire la persoanele care nu pot fi îngrijite la domiciliu, care nu poate
să se gospodărească, care necesită îngrijire medicală deosebită, este lipsită de susținători legali
sau aceștia nu pot să -și îndeplinească obligațiile din cauza stării de sănătate pe care o au. Aceste
cămine as igură găzduire și de hrană, îngrijiri medicale, recuperare și readaptare dar și de
asistență socială.
Un aspect important cu privire la aleferea tipului de îngrijire corespunzător fiecărui caz
în parte, decizia cea mai înțeleaptă ar trebui să fie luată de persoana care solicit acest sprijin,
împreună cu o echipă de specialiști pentru a putea combate posibilele interpretări. Desigur, aici
trebuie să ținem cont și de starea de sănătate a persoanei vârstnice, chiar dacă nu este în postura
corectă pentru obțin erea consimțământului ei, decizia se ia de către serviciu social al consiliului
local sau chiar de direcția de asistență social din cadrul direcțiilor județene de muncă, pe baza
unei anchete sociale și de recomandările medicului de familie care se ocupă d e acesta.
Avand in vedere ca atat ingrijirea varstnicului, cat mai ales calitatea acestei ingrijiri sunt
parti integrante ale politicii de bunastare si de sanatate a fiecarei tari, ar trebui ca in acest context
profesionistii chemati a se ocupa de acesta categorie de varsta sa constientizeze faptul ca nu sunt
suficiente doar cunostintele , ci ca acestea ar trebui sa fie dublate de o formatie caritabila,
umanista, asociata cu sentimente de respect si afectiune , ca nu este suficient sa hranim batranul
sau s a-i punem o perfuzie daca uitam sa empatizam cu el. Nu trebuie sa uitam ca empatizand cu
varstnicul empatizam chiar cu viitorul nostru individual.
Privita in ansamblul sau, persoana varstnica este o persoana de cele mai multe ori
multiplu dezavantajata pri n scaderea resurselor fizice, care nu inseamna intotdeauna boala, prin
scaderea resurselor financiare sau prin prezenta unui handicap mintal. Perioada de tranzitie din
Romania anului 2000 a descalificat varstnicul din lupta sa pentru o existenta decenta, m ulti
dintre ei traiesc sub pragul de saracie,multi renunta la facilitatile confortului din cauza veniturilor
mici, multi intaresc randurile institutiilor de ocrotire sociala si ale cantinelor sociale. Aceasta
face ca varstnicul sa -si resimta povara nu doar economic, ci si medical , el este un mare
consumator de fonduri, avand de obicei o pluripatologie si fiind totodata un necotizant al tacmei
medicale pana mai ieri, spre deosebire de momentul actual , cand a devenit o persoana dorita pe
25
lista medicului de familie, numai in situatia in care este pensionar si doar datorita platii cu
regularitate a asigurarilorde sanatate si punctajul obtinut de medici.
Obiectivele acestor îngrijiri la domiciliu, sunt creșterea gradului de independență a
beneficia rului în medi ul familial, prin „ furnizarea de servicii calificate și prin educația
beneficiarilor și a aparținătorilor, să asigure legătura dintre medic și pacient, pe perioada
tranziției din spital în mediul familial, să reducă anxietatea și îngrijorările acestuia cît și a
familiei generate de boală și să realizeze integrarea rapidă a vârstnicului”37.
Avantajele îngrijirii la domiciliu a beneficiarilor sunt clare, deoarece se conservă „relația
cu familia, se educă aceasta în direcția solidarității morale, a grijii și ce l mai important aspect a
respectului pe care le datorează celor vârstnici, antrenarea unor resurse altfel inutilizate în
îngrijirea precum: familia, prietenii, vecini, comunitate și costuri mai reduse, precum și
păstrarea unui mediu firesc de viață ”.38 Sprijinirea sau menținerea la domiciliu a acestor
persoane nu poate fi luată în considerare decât ca o „ soluție economică față de costurile mari a
unei instituționalizări de lungă durată, nici nu trebuie să echivaleze cu pasarea problemei către
rude și nici o rezolvare a a acesteia prin forme de volun tariat”.39
Serviciile socio – medicale care oferă îngrijire la domiciliu, fac parte din categoria
serviciilor sociale specializate, care se adresează persoanelor dependente și acre din pricina
cazuei pierderii autoni miei, necesitau ajutor pentru realizarea activităților de zi cu zi. Acest
serviciu este important deoarece nu implică despărțirea vârstnicului de domiciliul său. Pentru un
vârstnic, conceptul domiciliului cuprinde habitatul lui, istoria sa, cultura și tră irea tuturor
emoțiilor plăcute sau neplăcute, experiența trăită.
Acest serviciu oferit, pe lângă grija manifestată de membrii echipei pluridisciplinare față
de persoanele în vârstă, în ac este două stiluri se stabilesc relații apropiate unde aceștia se s imt
liberi să comunice profesioniștilor informațiile necesare pentru asigurarea unor servicii de
calitate.
2.3.1 Etapele îmbătrânirii
Indiferent însă de gradul de înțelegere cu care se raportează societatea la problemele
bătrâneții, un lucru este cert: faptul că ultimii ani ai vieții prilejuiesc întâlnirea cu cele mai
dificile încercări și crize. Asumarea voluntară sau involuntară a statusului de „persoană
vârstnică” implică schimbări drastice și frustrante, uneori în modul de viață al bătrânului.
37 Venera Margareta, Bucur, op.cit, p66.
38 Emilia Maria, Sorescu, op.cit., p.384.
39 Idem, p 388.
26
A fi nevoit să trăiești experiența retragerii din majoritatea activităților care dădeau un
sens vieții, a fi martor la propriul decline fiziologic și uneori psihic și, mai ales, a înfrunta
iminența morții, toate acestea pot obliga individul la reajustări durero ase în modul său de viață.
Senescența (îmbătrânirea), este un proces dinamic general, care indiferent de vârsta cronologica
se manifesta la toate nivelele de integrare a organismului: la nivel molecular, celular și de țesut,
la nivelul organelor și a funcț iilor lor, în tot organismul cât și la nivel de personalitate.
Senescența corespunde ultimei perioade a vieții.
Se consideră că începe la 65 de ani, dar de fapt momentul îmbătrânirii depinde mai puțin
de vârstă, cât de condiția fizică, morală sau socială. În cadrul senescenței, unii autori delimitează
senilitatea ca perioada finală deteriorativă, cu toate că senescența nu este o boală ci un declin al
funcțiilor senzoriomotorice și intelectuale, declin care începe la 25 de ani. Îmbătrânirea este un
proces normal, fiziologic, cu o predispoziție mai mare pentru îmbolnăviri, cu o patologie mai
mult sau mai puțin specifică. Studiul psihologic al îmbătrânirii este centrat pe procesele
senzoriale, cognitive, de sănătate mintală, de dezvoltare umană, personalitate și caracteristicile
lor specifice vârstei a treia. Studiul acestora este obiectul psihologiei și mai recent al
psihogeriatriei.
Sociopsihologia îmbătrânirii și a bătrâneții se ocupa cu studierea relației individ – mediu
social, surprinzând adaptarea vârst nicului la mediu, influențele asupra valorilor, atitudinilor,
credințelor, rolurilor sociale, imaginii de sine.
Din punct de vedere social, bătrânețea este abordată prin prisma societății în care
individual trăiește, a impactului societății, cu mecanismele de adaptare sau neadaptare implicate.
Socio -economic, bătrânețea impune referiri la probleme de securitate financiară, de
securitate a locuinței, probleme soluționate de programele sociale specifice vârstei a treia, de
asistență socială, de instituționali zare.
După cum am mai menționat deja, calificarea unei persoane ca fiind vârstnică sau nu,
depinde atât de calitățile fizice sau psihice ale persoanei cât și de normele sociale care stabilesc
limitele de la care o persoană poate fi considerate astfel.
Gran ițele bătrâneții pot fi stabilite în raport cu criterii cronologice, criterii funcționale sau
criteriul cursului vieții, astfel încât criteriul cronologic situează bătrânețea, în general în jurul
vârstei de 65 -70 de ani. Limitele ei variază de la o epocă la alta și de la o societate la alta. în
societățile tradiționale, bătrân era considerat individul care a atins vârsta de 40 -50 de ani, această
limită scăzută fiind explicabilă prin speranța de viață la naștere (foarte redusă) și riscurile mari
de îmbolnăv ire. Demografii și sociologii americani contemporani periodizează bătrânețea în:
perioada imediat următoare retragerii din activitate (65 -74 ani) și perioada de bătrânețe propriu –
zisă (după vârsta de 74 de ani). „ Îmbătrânirea este considerată ca rezultan ta unor procese
27
normale, care survin cu mult înaintea apariției semnelor proprii bătrâneții. Bătrânețea este
perioada de viață în care stigmatele involuției normale devin evidente, dar ele sunt rezultatul
unor modificări structurale și funcționale apărute în timp la nivelul sistemelor și subsistemelor
organismului.”40
În cele mai multe studii referitoare la bătrânețe întâlnim următoarele stadii:
• stadiul de trecere spre bătrânețe – în care au loc o serie de schimbări ale
subidentităților personale;
• stadiul bă trâneții medii – în care subidentitatea persoanei se restrânge, cea socială
exercitându -se într -un spațiu social din ce în ce mai limitat; spațiul fizic se restrânge de
asemenea, datorită bolilor cu efect asupra posibilităților de mișcare;
• stadiul marii bă trâneți, în care subidentitățile se suprapun și contracta uneori până
la disoluția sinelui.
Modificările morfo -psiho -fiziologice, care caracterizează procesul de îmbătrânire, conduc
direct sau prin consecințele lor și la modificări ale relațiilor sociale , în familie ca și în general, în
societate. Luat ca atare, desprins de alte caracteristici, criteriul vârstei cronologice nu are decât o
relevanță scăzută.
Criteriul funcțional ia în considerare aparența fizică, vitalitatea, puterea, coordonarea și
capaci tățile mentale.
Prelungirea speranței de viața, datorata în principal progresului medicinii, dar și altor
factori anterior menționați, a atras după sine un paradox: deși viața poate fi prelungită, bătrânețea
riscă sa devină tot mai precoce datorită stresu lui fizic și psihologic. Reperul funcțional al
îmbătrânirii este situat în jurul vârstei de 65 ani, când curba descendentă a fiziologiei
organismului coboară brusc înspre degenerescență și patologie. Acest criteriu este și el destul de
relativ, aprecierea capacităților funcționale depinzând de la un tip de activitate la altul, de la un
mediu de muncă la altul, de la individ la individ.
Astfel, nu se poate compara, de exemplu, munca intelectuală, creatoare, cu cea fizică.
Spre deosebire de o activitate de tip fizic, o activitate de tip creativ poate fi îndeplinită până la
vârste înaintate (Lev N Tolstoi până la 82 de ani, Pablo Picasso până la 92 de ani, Michelangelo,
Brancuși, Giuseppe Verdi care au avut perioada de maximă fertilitate și inspirație creatoare
situată între 70 și 90 de ani).
Cursul vieții, ca un alt criteriu de apreciere a bătrâneții, stabilește stadiul de viață
corespunzător bătrâ neții, stabilește stadiul de viața corespunzător bătrâneții ca fiind „maturitatea
40 Bocancea Cristian, Elemente de asistență sociala, Editura Polirom, București 1999.
28
târzie”, care începe în jurul vârstei de 60 de ani și în care se continuă declinul fizic și scăderea
disponibilităților energetice începute odată cu vârsta de mijloc. Cursul vieții poate fi descris prin
spirale descrescătoare, bătrânețea fiind văzută ca o stare de regres.
Pentru aprecierea calității anilor trăiți , Organizația Mondială a Sănătății propune câteva
categorii de performante privind rolurile fundamentale ale comport amentului uman, numite
roluri de supraviețuire:
• Mobilitatea ,
• Independen ța pentru actele elementare ale vieții cotidiene (toaleta, hrănire,
ocuparea timpului) ,
• Integrarea socială,
• Independența economică .
Îmbătrânirea normală se definește ca acel proces len t, continuu, dinamic, asincron,
heterogen care permite atingerea unei vârste înaintate, în condițiile unor dificultăți de
adaptabilitate minime. Se cunoaște faptul ca există un ritm al procesului de îmbătrânire diferit de
la celulă la celulă, de la țesut l a țesut, de la individ la individ.
Îmbătrânirea are un caracter diferențiat individual pentru că ea este o interindividualitate
sunt accentuate și nu atenuate prin îmbătrânire. Omul este singura ființă conștientă de finitudinea
vieții. Problemele îmbătrân irii și ale bătrâneții, problema morții, prezintă un interes aparte pentru
științele despre om, pentru antropologie, psihologie, sociologie. Fenomenul specific vârstnicilor
este ridarea și pigmentarea fiind des întânite la niv elul feței și a mâinilor.
Vârs tnicii sunt priviți de către societate, ca fiind o povară de unde reiese și procentul
populației active este tot mai redus față de cel al populației inactive. Societatea românească are
tendința de a pune la o parte bătrânii, excluzindu -i într -o manieră con fortabilă.
Sistemele vii sunt sisteme evolutive, indivizii se nasc, cresc, se dezvoltă, se maturizează,
îmbătrânesc și finalmente mor. Ei trec prin diferite stadii de dezvoltare și de involuție,
caracterizate prin note specifice, trecerea de la un stadiu la altul făcându -se uneori lin, alteori
prin crize. O personalitate slabă, un mediu neînțelegător pot transforma crizele în dezastre.
Declinul vieții psihice la bătrâni este expresia uzurii și a deteriorării mecanismelor cerebrale care
alcătuiesc infrastr uctura vieții psihice.
În plan perceptiv bătrânii sunt mai rigizi, mai „ perseverenți”, reorganizarea percepțiilor
este mai greoaie. Pentru că nu mai reacționează la excitanți afectivi slabi, bătrânul dă impresia de
apatie și la blazare. Bătrânul este apar ent hiposensibil, creând deseori impresia unei depresii și
astenii, cu dificultăți în mișcări și cu reducerea mijloacelor de expresie. Scăderea izvoarelor
29
energetice explică scăderea intereselor și a curiozității, pentru a evita împrăștierea energiei
împuț inate, sfera preocupărilor se reduce, viața devine mai ordonată și mai sedentară.
Îmbătrânirea nu este numai o schimbare cantitativă a unor funcțiuni psihice, ci în primul
rând una calitativa, de restructurare a personalității.
Există la bătrâni o dorință ambivalentă: de a rămâne activi și de a menține rolurile
importante dobândite pe parcursul vieții, pe de o parte și pe de altă parte, dorința legitimă de a se
odihni și de a se dezangaja social. Teama de bătrânețe este o cauză de precipitare a îmbătrânirii .
Majoritatea celor ce au îmbătrânit prea timpuriu au un sistem nervos slab, iar majoritatea
longevivilor au o personalitate puternică, cu o atitudine pozitiva față de viață și față de propria
persoană.
30
Capitolul II I
Prob lemele și nevoile sociale privind vârsta a treia
Odată cu î naintarea în vârstă apar în deosebi și problemele de sănătate, dar și cele de
mobilitate, astfel oamenii care sunt în vârstă ajung să piardă prieteni, de exemplu de la locul de
muncă, unde au f ost foarte apropiați, și din cauza vârstei, aparăția unei boli nu mai este
printrenoi. Un aspect principal pentru cauza acestei izolări, este pierderea partenerului de viață,
când nu te aștepți totul se poate prăbuși în jurul nostru și orice altă problemă dispare, lăsând loc
cele mai urâte dintre acestea, moartea persoanei iubite. Se credea că „durerea de inimă” apare
doar atunci când apare o problemă de natură fizică, dar s -a demostrat că există și durerea aceasta,
cea emoțională, care face multe probleme . Există diferite etape prin care trece fiecare persoană,
deoarece nu suntem la fel, unii pot trece mai ușor peste dificultățile care la întâlnește dea lungul
vieții, alții nu realizează ce s -a întâmplat, amintindu -și ultimele momente petrecute împreună cu
persoana dragă, și dintr -o dată deduce întâmplarea decesului care îl afectează total.
Cauzelele izolării sociale sunt următoarele : îmbătrânirea, dizabilitățile fizice,
emoționale, și mentale. Pentru persoanele bătrâne din România această izolare vien di n pricina
faptului, că consideră că sunt inutile, se simt în plus alături de familie. Familia fiind alcătuită din
copii, care aceștia devin adulți întemeindu -și propria familie, vârstnicii sunt cumva alături de ei,
dar mai degrabă nu vor să îi încurce. „ Aici desigur ținem cont de unii vârstnici care datorită
mediului și educației au o gândire avansată și le doresc persoanelor dragi de lângă ei binele și
viață cât mai prosperă.Unii vârstnici fiind departe de cei dragi, simțindu -se singuri, izolați
cumva din cauza celor din jur sau din cauza nevoii, relaționarea acestora cu ceilalți nu mai este
cum era de demult .”41
Sentimentul acesta de izolare, duce de multe ori la anxietate, este lipsit de neajutorare.
Deci aceastaă izolare, înseamnă a fi incapabil să treci peste grijile și problemele legate de
oameni,producânt un sentiment de vinovăție. Cea mai profundă nevoie a omului este cea de a -și
depăși izolarea.
41Irvin D. Yalom, Psihoterapia existențială, traduc ere Bogdan Boghițoi, București: Edictura Trei,2010, pag 409.
31
3.1 Dependența
O definiție pentru a înțelege această noțiune de „dependență” care este integrată în
ramura biologiei care studiază problemele bătrâneții, de care este inseparabilă,iar din punct de
vedere a ramurei medicinii, care studiază și tratează bolile bătrâneții, poate fi determinată de
boală, accident, de o anomalie înăscută sau dobândită, la car e se adaugă în cazul vârstnicilor,
procesul de involuție. În ciuda progresului constatat, majori tatea persoanelor vârstnice devin la
un moment dat, dependente. Această cauză este problema majoră de sănătate publică, care
determină dimensiunile nevoilor de asistență socială, fiind necesare oricărui om aflat în acea
stare. De aceea aceasta, impune alocarea de resurse din domeniul cadrelor medicale și sociale
specializate, prin sprijinirea familiilor și găsirea altor forme de ajutor.
Schimbările de caracter ș i de temperament, sugerează că persoanele vârstnice dovedesc
schimbări de personalitate. La persoanele depresive se intesifică deznădejdea,iar de aceea pot
aparea reacții depresive sau tot felul de idei stranii privind lipsa de sens a vieții, cu tendințe d e
sinucidere. Schimbările de adaptare care îi privesc pe aceștia sunt cu privire la rolul în viață, iar
aceștia răspunând în diferite moduri care puteau fi interpretate. Majoritatea dintre ei își schimbă
rolul social pe care societatea îl retrage la un mo ment dat. De aceea, rolul societății îi îndeamă pe
vârstnici să își asume un rol de dependență prin retragerea,ajungînd la pensionare „ mulți dintre ei
sunt destul de mulțumiți de schimbările apărute, acceptându -le ușor, iar alții încearcă să refuze
că ar f i apărut schimbări și poate chiar le provoacă o dependență ”.42
Consemnarea relației dintre mediul său ănconjurător, dependența necesită o tehnică sau o
abordare globală care să fie și multidisciplinară. Se referă la ansamblul populației, și care în
particu lar se refră și la generația tânără rezultând astfel obiectul de a fi restabilit prin echilibrul
între posibilitatea persoanei și spațiul de viață pe care și -l alege. Cu privire la acest scop, este
necesar să se efectueze în prealabil evaluarea situației f uncționale, care se referă la aptitudinile
fizice cât și la cele psihice, dar mai ales la universul social al persoanei. Adeseori este necesar să
se facă niște intervenții: medicale sau chirurgicale, servicii sociale, servicii de ajutor pentru
menținerea la domiciliu, instituții de găzduire ( centre de zi, aziluri de noapte).
42 Aurelia, Curaj, op, cit.,p 291.
32
3.2 Nevoia de a comun ica
A ști să comunici cu o persoană în vârsta este cea mai mare calitatea a omului, pentru a
reuși acest lucru trebuie să cunoști câteva condiții generale de spre influența procesului de
îmbătrânire, unde sunt amintite de către mine în capitolul anterior. Comunicare are un rol
important în investigarea și cunoașterea nevoilor, cât și în tipul de îngrijire. Un gerontolog
afirma că „ cu multă dreptate de a -i vorb i persoanei vârstnice este un act de îngrijhire, cuvântul
bine ales, repetat poate avea un efect terapeutic .” 43
Pentru vârstnici, nevoia fundamentală de care au nevoie ei este cea de comunicare,
deoarece este un esențial acespt aspect datorată existenței ș i calității acestei vieți fiind amenințată
de nesatisfacerea nevoii de comunicare, prezentată ca fiind o cuminicare inadecvată. La un
moment dat viața acestora devine ultima parte a vieții lor, unde prevede moartea terminându -și
acestă e xistență.
De ac eea persoanele în vârstă se simt a nimănui, să zicem așa pentru că simt nevoia de a
fi „băgați în seamă” aceștia își găsesc cu greu cuvintele pentru a exprima ceea ce simt, mai mult
îți arată, dar aici din cauza bolilor neuropsihice sau îmbătrânirea timpur ie, unde apar tulburări
precum afectarea înțelegerii, un exemplu bun pentru a putea înțelege este : persoana în vârstă
ascultă ceea ce tu vrei să -i transmiți într -un mod ușor pentru tine, dar acesta nu înțelege exact –
astfel ca urnare a degradării unor z one din creier se face recepția și prelucrarea mesajelor.
Potrivit acestui aspect, oamenii în vârstă au nevoie de sprijinul nostru, al familiei cât și a
societății, deoarece aceștia se simt singuri din mai multe motive. Familia fiind cea mai
importantă, deoarece atunci când te confrunți cu diferite obstacole ei îți oferă sprijinul de care ai
nevoie, de exemplu când întâmpini probleme materiale, sociale, aceștia sunt cei care te ridică îți
sunt alături la bine și la greu.
Spriinul necesar cerut de cătr e vârstnic, cum ar fi asigurarea hranei, igienei corporale cât
și igiena mediului în care trăiește, asigurarea tratamentului medical și sprijinului necesar la
nevoi.Există și singurătatea din fața morții, deoarece sunt unii bătrâni care sunt departe de ce i
dragi, și poate nu apucă ziua de mâine ca să -și poată lua „adio” de la cei dragi.
Este foarte greu să fii singur, mai ales când îți place să comunici, să ai pe cineva
aproape, din aceasta cauză singurătatea spirituală a omului, ea omoară omul încetul c u încetul.
Consider că singurătatea este mai dureroasă decât orice altceva, dacă ai pe cineva drag alături de
tine, poți învinge.
43 Bătrân, D(2010) „Îmbătrânirea, un proces ireversibil ”, Revista de Administrație Publică și Politici Sociale, I
nr 3.
33
Singurătatea se poate resimți nu doar în clipele în care nu ai cu cine vorbi , cu cine să -ți
împărtășești durerile și necazur ile acre le ai, sau care le întâmpini pe timpul vieții.Dar totodată,
din alte aspecte cu excepție sunt persoane cărora au nevoie de un sprijin mult mai mare, cum ar fi
de un cadru specializat în domeniul de care au nevoie persoanele vîrstnice pentru fac torii de risc,
precum: anxietatea, atacuri de panică, depresie, teama de deces. Prin formele de comuncare
precizăm, comunicarea intrapersonală adică la felul în care comunicăm cu noi înșine,
comunicarea interpersonală, se refră al relaționarea cu cei din jurul nostru, ce publică, se referă la
comunicarea la un grup mai mare.
Schimbările de caracter și de temperament, sugerează că persoanele vârstnice dovedesc
schimbări de personalitate. La persoanele depresive se intesifică deznădejdea,iar de aceea pot
aparea reacții depresive sau tot felul de idei stranii privind lipsa de sens a vieții, cu tendințe de
sinucidere.
Persoanele vârstnice au nevoie de o atenție sporită din partea celor dragi, respectiv și din
partea persoanelor specializate în domeniu datorit ă faptului că la vârsta a treia, persoana în fapt
devine mult mai sensibilă atât fizic cât și psihic. Iar din această cauză, rezultă că oamenii ar
trebui să se comporte cu mult calm și cu o răbdare sporită asupra lor.
3.3 Impactul pensionării
Pensio narea reprezintă un aspect important în viața omenirii, care marchează un punct
terminal al dinamismului social. Apar la un moment dat situații în care acest fenomen apare
dintr -o necesitate să spunem așa, din cauza apariției unei boli, mo mentul apariției este neașteptat
la unii care nu au grijă sau simptome. Din această cauză al impactului aduce multiple probleme
cu privire la societate sau chiar la nivelul individual.
Pensionarea este „ percepută ca o pierdere, atunci când ii este găsit un sens la car e se
face o pregătire persoanei, aceasta o poate depasi cu bine .”44 În general educația premergătoare
a pensionării este insuficientă, luăm ca exemplu în România unde nici nu există asemenea
cursuri de pregătire, și de multe ori impactul este cel prezent at anterior.
Se cunoaște aspectul în care impactul poate fi mai mare cu cât pensioare are o anumită
cauză patologică, aici intervine asistentul social având reprezentația profesională în îndrumarea
și consilierea celor bolnavi. În unele țări occidentale, vârstncii după pensionare devin membrii
44Marshall. Mary. Asistența socială pentr u bătrâni. Editura. Alternative. Bucuresti.1993
34
activi a câtorva asociații, având roluri determinate care ii fac să nu se mai gândească la
pensionare, de aceea e nevoie ca vârstncii să fie sprijiniți pentru a nu cădea în „dependența
depresiei”, ajutându -i și sprij inindu -i în participarea câtorva activități.
Majoritatea dintre ei, au sentimentul de optimism aici facem referire la momentul în care
pot să -și realizeze proiectele sau activitățile la care au renunțat din cauza locului de muncă,dar
mai ales a timpului p ierdut. O parte dintre persoanele vârstnice numai simt nevoia de a -și face
prieteni noi să zicem așa, deoarece sunt mult mai precauți față de contactul cu prietenii vechi.O
definiție cu privire la pensionare, ar putea fi aceasta „ fenomenul psiho -social cel mai frecvent, pe
lângă cele de intrare în școli, căsătorie sau angajare .”45
Vârsta de pensionare ca și dreptul de prestații sunt foarte diferite de la o tară la alta cum
ar fi de exemplu în Marea Britanie, aici pensionarea are loc doar în cazul unei bol i sau
scăderea capacitatii fizice. La sfarșitul anului 1920 „mai mult de 50% dintre cei de 65 de ani erau
salariați. Astazi în Marea Britanie vârsta de 65 de ani este pragul pensionării pentru bărbați și 60
de ani pentru femei. În Statele Unite ale Americ ii nu este stabilită o “ vârstă legală de
pensionare ”.46 În alte tari, dimpotrivă, vârsta de pensionare are tendințe descrescătoare, sub
vârsta de 60 de ani. Sistemul de pensii constituie principalul element al asigurărilor sociale în
majoritatea țărilor. Al egerea vârstei de pensionare este o metodă bine cunoscută de extindere sau
limitare a accesului pe piața muncii a anumitor categorii de persoane/vârste.
Progresul tehnic, noile tehnologii sunt considerate ca factori care împing populația
vârstnică să se r etragă de pe piața muncii, datorită capacității mai scăzute de adaptare la
schimbarea tehnologică a persoanelor vârstnice, comparativ cu lucrătorii mai tineri. Multe
persoane vârstnice doresc să se mențină în activitate, chiar dacă aceasta nu ar fi susținu tă de o
recompensă echivalentă celei din perioada activă. Este cazul Japoniei și Chinei, în care se
manifestă o puternică dorință pentru extinderea vieții active și după vârsta legală care dă dreptul
la pensionare. De altfel, o bună stare de sănătate, creș terea speranței de viață și prosperitate
economică a țărilor motivează dorința populației vârstnice de a fi activă.
Unele persoane aflate în situația de pensionare are o caracteristică anume la acest
eveniment din viața lor, precum :
• Cel mai întâlnit tip d e reacție, cel echilibrat unde acceptarea este firească care mai
departe este resimțită ulterior;
45Șchiopu. Ursula. Psihologia Vârstelor. Editura. Didactică și Pedagogică. Bucuresti. 1995
46 Denizia. Gal. Dezvoltarea umană șî îmbătrânirea. Presa Universitară Clujeană. 2001
35
• Reacția de optimist,aici vârstnicul așteaptă ideea de pensionare mult mai ușor
deoarece timpul lui o să fie însușit;
• Reacția pesimistă, unde vârstnicul nu acc eptă această idee, având grija pentru
procesului de îmbătrânire.
Munca având o influență asupra funcției organismului, iar rolul principal pe care îl are
este menținerea tonusului fizic și psihic astfel „ de-alungul întregului ciclu, începând cu perioada
de educație, instruire și continuând mai apoi cu perioada de maturitate, activitatea socială
propriu – zisă, omul este implicat în procesul neîntrerupt al muncii.”47 Retragerea din activitate
poate fi resimțită și prin funcția din mediul de viețuire, fiind mu lt prea resimțită astfel
pensionarea în mediul urban decât în cel rural. Un aspect privind studiile demografice, arată că
bărbații resimt mult mai dramatic acest eveniment, al pensionării deoarece se identifică mult mai
mult cu cariera și de aceea la major itatea bărbaților simt o incapacitatea mai grea în găsirea unei
activități comparabilă ci locul de muncă.
Un studiu exemplifică pensionarea ca fiind mult mai resimțită în mediul urban decât cel
rural, unde viața pensionarului de la oraș se reduce doar la spațiul propriei locuințe și cel al
cumpărăturilor. În deosebi, persoanele c are pot trece cu brio de acest „ impediment” cum vreau
eu să -l numesc sunt acei vârstnici care au activități și care își știu organiza timpul, făcând
activități în grupuri, cu nepoț ii, ieșiri cu prietenii, mai precis realizări sau împlinirile de pe
parcursul vieții.
Nu putem ignora faptul că persoanele și cuplurile pensionate suportă o scădere a nivelului
de trai, în marea majoritate a cazurilor. Este vorba de o patologie a pension ării, vorbindu -se de o
boală a pensionării, cu impact asupra celorlalte sisteme a ființei umane. Medicii vorbesc despre
un sindrom psiho -somatic al bătrânului valid care se p ensionează, sindrom denumit și
„pensionarism ” 48. Dezangajarea profesională taie br usc influxul de energie, expansiunea socială
antrenată prin exercitarea profesiunii care până la acel moment întreținea un echilibru adaptiv.
Mulți pensionari trăiesc acest moment ca pe o izgonire de la locul de muncă, ca pe o umilire în
fata colegilor și trec printr -o criză de prestigiu.
Explicatia ar putea fi aceea că pe parcursul zecilor de ani de muncă, actual vârstnic s -a
dezobișnuit atât de mult să -ți organizeze singur timpul, încât la pensionare nu știe cum să -i
umple și deodată timpul devine dușman ul lui. De fapt lumea este plină de oameni care sunt
47 Mircea Dumitru, „Bătrâneșe a ctivă”, ed. Medicală, București,1984, p.89.
48Neculau, Adrian, Pedagogia adulților. Experiențe românești, Poliron, Iași, 2004
36
conduși din exterior și care s -au dezobișnuit să traiască după propriile cerințe interioare,
personale.
Cel care prin legea pensionării este scos din competiție, pierde dintr -o dată tot ceea ce a
fost v aloros în viața lui, la limita se pierde pe sine ; pericolul depersonalizării amenință mai mult
pe cei care în tinerețe au avut realizări, mari succese, iar acum, la vârsta pensionării, nu pot
accepta noul mod de viață, mai modest. Modificările care apar fi ind caracteristice vârstei a treia
din punct de veder fizic și fizologic, ca expect exterior putem specifică faptul că elasticitatea
devine mai palidă, datorită scăderii irigației locale, producându -se o pigmentare accentuată a
pielii.
Persoanele care au a tins vârsta de retragere ( p ensionare) simt o stare de eliberare cum ar
fi, încetarea planului profesional bucurându -se un concediu de lungă durată, iar pe cealaltă parte
simt că au și o parte de tristețe cum ar fi trecerea rapidă tinereții. În general poți trece cu bine de
momentul pensionării , un exemplu privind acele persoane care au avut activități și în general au
avut preocupări creative.
Modul în care oamenii depășesc momentul pensionării este influențat de as emenea, de
stilul de viață (dacă au dus o viață echilibrată și ordonată), de realizările profesionale și
satisfacțiile sau împlinirile de pe parcursul vieții. Cei care, în perioada de activitate au avut parte
de stres, de mare tensiune, resimt mai puțin pensionarea ca pe un factor negativ și m ai mult ca pe
o perioadă de odihnă binemeritată.
37
Capitolul IV
Studiu de Caz
4.1 Măsurile aplicate în perioada pandemiei la nivelul Municipiului Baia Mare
Hotărârea Guvernului privind Starea de Urgență pe teritoriul României s -a instituit la
data de 16 Martie 2020, prin decretul numărul 195 din 2020 privind instituirea stării de urgență
și are în vedere evoluția acestei epidemii determinată de răspândirea COVID -19 la nivelul a
peste 100 și ceva de țări, unde au fost infectați un număr ridicat de persoane, dintre care numărul
deces elor ajungând la 5 milioane de persoane, precum și dec retarea stadiului de pandemie de
către Organizația Mondială a Sănătății.
Așadar, luând în considerare evoluția situației epidemiologice a țărilor grav afectate de
evoluția acestui virus s -au adoptat măsuri speciale pentru prevenirea infecției asupra populației,
în caz contrar , dacă nu ar fi fost luate aceste măsuri , ar fi rezultat o creștere masivă a numărului
de persoane infectate cu COVID -19. Această „boală” a fost descoperită în China, decembrie
2019. Modul prin care se răspândește poate fi interpreta bil, deoarece este similar cu modul de
transmitere a bolilor respiratorii precum: gripa sau răceala.
În România, primul caz de infectare cu COVID -19 a apărut în 2 6 Februarie 2020 în
județul Gorj; treptat, în mai multe județe s -au confirmat cazuri infectate, cel mai afectat județ
fiind Suceava. Numărul de persoane infectate a ajuns la 97 cetățeni infectați în data de 14
Martie când Comitetul Național pentru Situaț ii de Urgență a adoptat o hotărâre pentru instituirea
unor măsuri pentru evitarea răspândirii COVID -19., urmând ca din 16 martie să se institui Starea
de Urgență.
Având în vedere decretarea stării de urg ență în contextul pandemiei cu C oronavirus,
Direcția Generală de Asistență Socială Baia Mare, a manifestat o importanță reală față d e
categoriile de beneficiari ai serviciilor sociale, în special persoane le vârstnice care necesitau
îngrijire. Odată cu această decretare s -au luat măsurile de primă urgență : zile libere părinților
pentru supravegherea copiilor, instituțiile și autoritățile publice centrale și locale închise, lucrul
de acasă unde este posibil, măsuri de igienizare si dezinfecție la locurile de muncă ( termometre,
dezinfectanți), purtarea echip amentului de protectie pentru evitarea contaminării ( măsti
protecție, viziere, mănuși, combinezoane, ochelari), distanțarea socială.
În ce privește categoria persoanelor vârstnice la care fac referire în mod special , în
această perioadă, Consiliul local al Municipiului Baia Mare hotărăște pe perioada stării de
urgență decretate la nivel național, acordarea de ajutoare persoanelor aflate în necesitate .
38
Totodată, în aspectul pandemiei create de răspândirea de COVID -19, Consiliul a decretat
acordarea de ajutoare și pentru persoanele care au în îngrijire copii în vârstă de până la 3 ani, ale
căror venituri au fost afectate de această situație.
Pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani cu domiciliu l în Baia Mare s-au oferit
ajutoare de urgență care const au în alimente și produse de igienă în suma de aproximativ 1 000 de
lei pe membru de familie, săp tămânal. Desigur, acordarea acestora s-a făcut și pentru persoanele
vârstnice pensionare cu vârsta peste 50 de ani, ale căror venituri declarate nu sunt altele decât
cele precizate, nu depășesc 1000 de lei, pe lună. Astfel, pentru persoanele care sunt încadrate în
grad de handicap grav și accentuat, au parte tot așa de ajutor care cuprinde alimente și produse
de igienă.
Categoriile vulnerabile în această perio adă de pandemie sunt: bătrânii, persoanele izolate,
familiile tinere rămase fără loc de muncă.
Fiecare primărie are propriul plan pentru a reuși să ofere populației sprijinul de care are
nevoie în momentul pandemiei. Primăria Municipiului Baia Mare a pus la dispoziția persoanelor
vârstnice, un număr de telefon unic la care aceștia puteau solicita sprijin.
Îndeplinirea prezent ei hotărâri de distribuire a celor precizate a fost încredința tă Direcției
de Asistență Socială, s prijinul acesta constând în:
– cump ărături alimentare sau plata facturilor,
– facilitare relației cu medicul de familie pentru obținerea rețetelor în vederea procură rii
medicamentelor din farmacie,
– persoanelor izolate sau fără aparținători li s -a asigur zilnic o masă caldă, cu ajutorul
canti nei sociale.
Acțiunile menționate mai sus au fost aplicate prin intermediul asitenților sociali unui
număr de persoane care au apelat la numărul de telefon unic pus la dispoziția publicului conform
diagramei de mai jos:
Tabe l 4.1. Listă persoane benefici are de sprijin conform solicitărilor telefonice
Categorie sprijin Nr. Persoane Varstnice
CANTINĂ 28
CUMPĂRĂTURI 50
PERSOANE IZOLATE 153
Total 231
39
Figura 4.1. Numărul persoanelor Vârstnice care au beneficiat de sprijin conform solicitărilor
telefonice
Pe perioada stării de urgență era limitata deplasarea în afara domiciliului ți/ sau locului de
muncă pentru evitarea răspândirii COVID -19.
Astfel, pentru efectuarea unei deplasări trebuia să ai în vedere următorul aspect:
declarația pe propria răspu ndere. Deținând această declarație completată cu numele și data
nașterii și nu în ultimul rând adresa de domiciliu, trebuia să menționezi locul sau locurile
deplasării precum și motivul deplasării -care trebuia să fie bine întemeiat – pentru care alegi să
faci acest lucru, ținând cont de măsurile prevăzute prin ordonanțele decretate.
Motivul deplasării în afara localității sau z onei metropolitane putea fi ales dintre
următoarele: interes profesional, în scop umanitar, activități agricole, comercializarea pr oduselor
agroalimentare, îngrijirea proprietăți, participarea la programe în centrele de tratament, activități
recreative, participarea la evenimente familiale, precum și îngrijire unei rude, asistența
persoanelor vârstnice, bolnave, a unui deces în famili e, asigurarea de bunuri, necesarul de bază a
alimentelor pentru persoanele din familie care nu au mijloc de transport.
Persoanele vârstnice de peste 65 de ani aveau interdicția de cauza a ieși din casă, cu
excepția intervalul ui orar 11 -13; datorit ă fapt ului că aceste persoane aveau dificultăți privind
problemele de sănătate și nu beneficeau de nici o formă de ajutor și sprijin medical , autoritățile
au încredințat această sarcină Direcției de Asistență Socială.
Direcția de Asistență Socială, prin interme diul persoanelor specializate precum: asistenții
sociali, asistenții medicali, inspectorii de specializare, consilieri, kinoterapeuți, psihologic i și alții
având diferite funcții s-a implicat în sprijinirea beneficiarilor vizați .
40
Începutul acțiunii de distribuir e a materialelor de dezinfecție și protecție împotriva
răspândirii coronavirusului, a fost realizat de reprezentați ai Poștei Române. Pachetul conținea:
trei perechi de mănuși, trei măști, o sticlă de spirt sanitar și gelul dezinfectant.
Reprezenta nții Direcției de Asistență Socială,Poliției și Jandarmiei Municipiului Baia
Mare au ajutat la distribuirea pachetelor cu alimente pe toată raza orașului.
Pachetele cu alimente care trebuiau distribuite persoanelor vârstnice și celor cu handicap
aveau conț inutul următor: două pâini, ulei,zahăr, fâină, cartofi, diferite deluri de conserve, orez,
fructe, două pungi de paste, lapte, biscuiți, ciocolată. Din punctul meu de vedere, erau
aproximativ în jur de 13 -14 kg cele două pungi, fiind destul de grele.
La sf ârșitul lunii aprilie, am reușit realizarea listelor persoanelor vârstnice și a celor cu
handicap, rezultând un total de 10.034 unde am împărțit orașul Baia Mare în 15 cartiere:
Republicii, Orașul Vechi, Vasile Alecsandri, Progresului, Traian, Bogdan Vodă, Gării,
Depozitelor, Valea Roșie, Săsar, Valea Borcutului,Griviței, Decebal, Firiza, Ferneziu.
Având listele împărțite pe străzi, asistenții sociali împreună cu ceilalți colegi specializați
ai Direcției de Asistență Socială, au început distribuirea pachet elor cu alimente persoanelor
vârstnice. Pentru distribuirea acestor pachete trebuia să ținem cont de intervalul orar care
permitea ieșirea din casă a acestora. Săptămânal se distribuiau pachetele cu alimente persoanele
precizate mai sus, pe parcursul a trei săptămâni. În urma finalizării distribuirii acestor pachete,
am reușit să aflăm numărul total d e pachete distribuite pe străzile diferitelor cartiere ale orașului.
Pe perioada stării de urgență, un număr de peste 30 de mii de pachete , conform celor
menționate mai jos:
Tabe l 4.2. Tabel cu repartizarea persoanelor beneficiare de pachete alimentare pe cartiere
Cartiere Nr. Pers.
Vârstnice Nr. Pers. Cu
handicap Total
Persoane
Bogdan Vodă 549 241 790
Decebal 462 274 736
Depozitelor 94 46 140
Ferneziu 340 186 526
Firiza 107 53 160
Gării 357 154 511
Griviței 145 114 259
Orașul Vechi 300 203 503
Progresului 164 117 281
Republicii 847 609 1456
Săsar 689 424 1113
Traian 542 338 880
Valea Borcutului 116 63 179
41
Valea Roșie 261 212 473
Vasile Alecsa ndri 1351 676 2027
TOTAL 6324 3710 10034
Figura 4.2. Repartizarea persoanelor beneficiare de pachetele alimentare pe cartiere
Datorită scăderii numărului de cazuri infectate si decese ca urmare a respectării
măsurilor decretate prin Hot ărârea de Guvern din 16 martie , Ministerul Afacerilor Interne a
hotărât trecerea la starea de alertă pe întreg teritoriul României, începând cu 18 Mai fiind
înlesnite măsurile de protecție inițiale, purtarea măștii rămânând obligatorie.
42
4.2 Studiu de caz pe beneficiar în perioada pandemiei
Un caz care mi -a atras atenția în mod special pe timpul pandemiei, a perioadei în care am
distribuit pachetele cu alimente, este cazul unei persoane vârstnice la care am distribuit alimente .
De aceea, am ales să pre zint și acest caz, luând în considerare că dânsa a primit pachetele cu
alimente, deoarece avea pensie sub 1000 de lei, avea și nevoie de ajutor.
Metoda pe care am ales -o pentru culegerea datelor, a fost observarea beneficiarei la care
am luat parte în ti mpul c ând am fost la dânsa. Fiind repartizată la Centrul Multifuncțional
Rivulus Pueris, încă de la începutul stării de urgență am avut ocazia să particip la intervenția
asistentului social desemnat împreună cu asistentu l medical la beneficiar; astfel s -a ajuns la cazul
acesta în data de 23 iunie 2020 deoarece a ceasta a solicitat ajutorul Direcției de Asistență
Socială .
Sursa pentru culegerea datelor a fost intervievarea beneficiar ei, informațiile din foaia de
observație a echipei medical e.
Date de id entificare a beneficiarului:
Nume și prenume: P. Ana
Locul nașterii: Baia Sprie
Domiciliu fapt: Baia Mare,Strada N, nr 1
Stare civilă: necăsătorită
Ocupație: pensionar
Vărsta actuală: 85 ani
Religia: ortodox
Naționalitate: română
Date despre familie:
Nume și prenume: R. Chirilă (tată/ concubin)
Locul nașterii: Baia Mare
Domiciliu: Baia Mare,strada N,nr 1
Etnie: romă
Religia: ortodox
43
Date generale despre copii:
4 copii – primul copil a murit la naștere, al doilea copil cu numele de Steliana care a mu rit într -o
operație la vârsta de 28 de ani, Victor care a murit intr -un accident la vârsta de aproximativ 45 de
ani, necăsătorit . Aceștia au fost din prima căsătorie a beneficiarei. Urmând încă un copil,
Virginica care a fost din relația cu concubinul.
Prezentarea beneficiarului și a problemei:
Prezentul caz a fost evaluat ca urmare a solicitării dânsei, care cerea sprijin și ajutor pe
perioada stării de urgență și nu numai, deoarece aceasta era în imposibilitatea de a -și satisface
activitățile de trai, având în vedere vârsta înaintată, și fiind bolnjavă din cauza consecințelor
privind locuința acesteia.
Istoria problemei:
Doamna P. Ana născută în orașul Baia Sprie, fiind singură la părinți, G.Eva și G. Avram
ajutând -o în întreținerea și realizarea u nei educații, devenind astfel supraveghetoare la
Penitenciarul Baia Mare.
În prezent, aceasta locuiește în Baia Mare, strada N. Nr 1, construcția imobilului fiind din
două camere, după spusele dânsei locuiește din anul 2009 asta însemnând de 11 ani. Fiind
supraveghetoare la penitenciar, l -a cunoscut pe deținutul R.Chirilă care a fost eliberat pentru
bună parte. Beneficiara a fost căsătorită anterior cu B.L din urma acestei căsătorii au întemeiat o
familie din 3 copii: primul copil a murit la naștere, o fat ă pe nume Steliana care la vârsta de 39
de ani a murit într -o operație având cancer, iar ultimul coopil pe nume Victor fiind grav bolnav a
murit într-un accident pierdându -și cuno nștiința fiind sub influența drogrurilor . Aceasta a fost
căsătorită timp de 1 0 ani, după care a divorțat din pricina faptului că acesta era mai mult plecat
din localitate,era plecat în străinătate la muncă, pentru întreținerea familiei, și pentru a putea să-l
ajute pe Victor pentru tratament, deoarece era foarte costisitoare boala sa. Din discuția
beneficiarei, care susține că divorțul a fost provocat din diferite certuri, mai mult din vina lui, dar
vecinii afirmă faptul că ea îl înșela și nu se ocupă de îngrijirea copiilor fiind mai mult plecată de
acasă, iar apropiații lui B.L țin eau legătura cu acesta și îi spunea ce face soția și cum îi lasă pe
copii singuri nemâncați, practic nu o interesa deloc de copii, prefera mai mult viața liberă și grija
pentru cei de la penitenciar. Provocând disputa cu soțul acesteia, a invocat cererea d e divorț
44
luându -l pe copil cu el deoarece nu putea rămâne în custodia mamei privind contextul acesteia
care nu o interesa de copii, doar de banii soțului. Steliana dorind să rămâna cu P.Ana deoarece a
preferat să o ajute, crezând că poate o să se schimbe.
În momentul divorțului, P.Ana a acceptat această decizie, dar cu condiția ca fata ei să
rămână cu ea, și să primească o sumă de bani pentru întreținerea hranei și a fetei, dar la ea era
vorba mai mult de băutură și de ieșirile noaptea tărziu cu prietenii. Acesta a acceptat într -un
final, după multe neînțelegeri. După câțiva ani, P.Ana a ținut legătura în mod special cu un
dețnut, asemănarea acestora era că R.Chirilă era divorțat din cauza infracțiunii comise soția
acestuia s -a depărtat total de el. De acol o începe apropierea celor doi. Într -un final, după câtiva
ani deținutul este eliberat pentru bună purtare, acesta fiind gelos pe P.Ana care lucra acolo în
continuare a amenințat -o că renunță la ea dacă nu își dă demisia pentru a fi disponibilă doar
pentru el. Beneficiara are o fire slabă, lăsată influențată de concubinul ei a renunțat la locul de
muncă pentru a i se oferi lui în totalitate. Cei doi s -au mutat în Baia Sprie o perioadă, aceasta
având o sumă de bani stânși duceau o viață ușoară, impreună cu Steliana până când aceasta
ajunge să se căsătorească mutându -se în alt oraș. Aceștia rămânând singuri, nu aveau grija de
zilei de mâine, au făcut -o pe Virginica, o fată care semăna mai bine cu R.Chirilă și la
comportament, fizic. Fostul deținut a aflat de suma de bani care o deținea femeia și a convis -o să
îi de-a lui promitându -i acesteia că ii oferă toate nevoile necesare, aceasta a acceptat deoarece îl
iubea nespus demult. R.Chirilă văzându -se cu banii, și -a făcut afacerile lui de mai demult, cu
tovarâș ii lui romi, s-a ținut de p romisiune o perioadă de timp, până când a intrat din nou în
anturajul care l -a trimis în închisoare, a izbucnit un scandal cu un pretendent al Anei, fiind gelos
a bătut -o pe aceasta ajungând în spital cu coaste rupte. Pretendentu l Anei era un om simplu, care
vroia să -i deschidă acesteia „ochii” despre fostul deținut, dar nu a reușit deoarece asta era
înebunită de „puterea”care o avea în cartieul unde locuiau. R.Chirilă împreună cu anturajul lui, a
dat buzna în casa pretendentului, unde au început să -l agreseze, ajungând amândoi pe masa de
operație unde s -au stins.
P.Ana aflând despre această dispută, a intrat într -o stare de nesiguranță, o teamă că i se
poate întâmpla ceva grav din partea vecinilor, dând vina pe ea de cele întâmplat e. Aceasta se
răzbună pe Steliana, făcând -o să plece de acasă pentru că îi aduce aminte de R.Chirilă. Fata
dintre cei doi a plecat în America căsătorindu -se cu S. Mihnea.
Nevoi și resurse ale benefic iarei:
Doamna P.Ana are nevoie de consiliere în vederea ameliorării sentimentului de
singurătate și a îngrijirii la domiciliu,deoarece aceasta se deplasează foarte greu. În urma cererii
făcute pentru nevoia care o are nevoie și în privinșa locuinței, aceasta nu dorește internarea la o
45
instituție rezidențială, c ămin,azil dorește să i se construiască sau să i se repare locuința actuală.
Cererea a fost semnată de dânsa, fiind trimisă la Direcția de Asistență Socială luându -se
măasuririle de cuviință care se pot lua cu privirea la starea medicală, având problema afectuoasă
a masei osoase, osteoporoza. Problema care o are privind șoldul îi afectează deplasarea fiind din
ce în ce mai grea și problema organismului din lipsa mâncării are dureri insuportabile. Această
informație privind spusele medicului de familie la car e am mers, făcându -i un control deoarece
beneficiara nu a mai putut merge de câțiva ani, din simplul fapt că este singură și nu are niciun
ajutor. Relația cu copiii, numai există. Din spusele dânsei știe că fiica ei care a avut -o cu fostul
deținut este pro fesoară și are un copil, susține faptul că nu mai căutat -o nimeni din cauza că nu a
putut să le ofere banii puși deoparte care le -a dat acestuia, și nu propriilor copii.
Acțiuni pentru soluționarea problemei:
Asistentul social a făcut această sezicare că ruia s -a întemeiat o cerere privind ajutorul
pentru o nouă locuință, din pricina faptului că, casa numai este locuibilă.
În urma vizitelor lucrătorilor sociali la domiciliu pentru consiliere s -a stabilit această
recomandarea care a fost refuzată de benefic ară cu privire la mutarea acesteia într -un cămin cu
persoane vârstnice de vârsta ei, aceasta dorește să rămână. Recomandarea asistentului medical
este să urmeze tratamentul dat de medicul de familie, lăsând deoparte alcoolul și nemâncatul.
În urma mai mul tor vizite, cazul s -a încheiat prin mutarea dânsei la o locuință nouă, s -a
dărâmat locuința în care trăia, fiind alcătuită din două camere,baie,bucătarie. Aceasta primind
ajutorul îngrijirii la domiciuliu a asistentului social prin consiliere și vizite din partea asistentului
medical urmărindu -i tratamentul. Acest factor a fost principal pentru ca beneficiara să poată trăi
într-un mediu plăcut pentru îngrijirea,sănătatea sa. Mai mult de atât îngrijirea dânsei prezintă
aspectul curățării locuinței, cât și a hranei acestei.
46
4.2 Chestionar privind gradul de vulnerabilitate a persoanelor vârstnice în
perioada pandemiei
Am realizat acest chestionar care este adresat persoanelor vârstnice pentru a identifica
impactul avut asupra acestora de măsurile decre tate în timpul perioadei de urgență.
Pe parcursul distribuirii pachetelor, am urmărit în mod deosebit îmbunătățirea calității
serviciilor prestate de asistentul social; ca atare, era important de cunoscut gradul de
vulnerabilitate a persoanelor vârstnice c u care am interacționat.
Datoriă gravității situației și a timpului limitat de interacțiune cu subiectul, întrebările au
fost adresate în timpul distribuirii pachetului , cu acordul verbal al beneficiarului.
Chestionarul a fost aplicat pe un lot de 50 de subiecți cuprinzând un număr de 10
întrebări închise; chestionarul este prezentat ca anexă la această lucrare.
Figura 4. 3. Categorie de vârsta
La prima întrebare am diferențiat categoria de vârstă a grupului țintă. Astfel observăm că
în urma procentelo r obținute, cei mai mulți respondenți fac parte din categoria de vârstă cuprinsă
între 65 – 70 ani.
47
Figura 4. 4. Genul grupului țintă
Conform procentului obținut putem spune că genul feminin este mult mai rezistent, având
o viață mult mai sănătoasă.
Figura 4. 5. Ponderea persoanelor care pot apela la ajutor
Majoritatea respondenților ( 52%) nu au primit ajutorul persoanelor apropiate fiind
plecați în străinătate.
48
Figura 4. 6. Solicitarea ajutorului
Referitor la această întrebare, majoritatea resp ondenților au răspuns pozitiv (64%),
datorită faptului că li s -a pus la dispoziție solicitatea telefonică, precizând ce nevoi au.
Figura 4. 7. Ponderea persoanelor bolnave cronic
Conform răspunsurilor colectate, 81,4% suferă de o boală cronică.
49
Figura 4. 8. Repartizarea pe tipuri de boli cronice
Procentul cel mai mare de 44.2% a rezultat că suferă de afecțiuni cardio –
vasculare, 28,3% suferă de diabet, 15 % au cancer iar restul de 12,5% suferă de reumatism.
Figura 4. 9. Satisfacția subiecților pr ivind serviciile sociale
Graficul reflectă cele trei variante de răspuns ale acestei întrebări. Apar variantele de
răspuns „ nu prea” și „nemulțumit”, unde vreau să precizez că au răspuns persoanele care nu au
putut beneficia de serviciile sociale deoa rece nu au acc eptat criteriile impuse .
50
Figura 4. 10. Starea de urgență
Majoritatea dintre subiecți au simțit nesiguranță rezultând procentul de 78%, starea de
singurătate fiind 15% ( persoanele care locuiesc singure), iar restul de 7% sunt pentru lipsa
socializării.
Figura 4. 11. Starea de urgență
68% dintre subiecți au fost mulțumiți deoarece au precizat că Consiliul Local prin
asistenții sociale au luat cele mai bune măsuri, 23,5% nu au fost mulțumiți din pricina faptului că
trebuia să stea in casă ș i nu puteau părăsi locuința, iar 8,5% nu au vrut să răspundă.
51
Figura 4. 12. Telefon număr unic
Din cele 50 de persoane chestionate, 68% au apelat la numărul unic pus la dispoziție de
Primărie, iar restul de 32% nu beneficiau de acces la telefon.
52
Concluzii
Pe parcur sul întocmirii aceste lucrări, procesul de asi stență social ă din punctul meu de
vedere, este un proces de dezvoltare atât la nivelul angajatului dar în mod special al
benefic iarului. Scopul acestei lucrări constă în prezentarea rolului asistenței sociale în îngrijirea
persoanelor vârstnice în perioada în care trăim. Astfel, î n cadrul acestei lucrări, am evidențiat
contribuția asistentului social în serviciile de îngrijire la domiciliu.
Dezvol tarea și implementarea acti vă a acestor servicii destinate persoanelor vârstnice
despre care fac referire în lucrare, a devenit o prioritate majoră în perioada în care ne aflăm,
deoarece vârstnicii rămân categoria cea mai vulnerabilă , fiind în pericol din cauza posibilelor
agravări a problemelor de sănătate.
Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt acordate persoanelor vârstnice care se află în
incapacitate majoră sau nu de îngrijire, pentru a duce o viață relativ independentă în propriul lor
cămin. Rolul acesta de a preveni și de a consilia benefic iarul este destul de important ca aspect
social, atât pentru sprijinul lor moral dar și pentru restul familiei. Datorită fenomenului de
îmbătrânire care caracterizează în prim plan etapa vârstei a III a , persoanele vârstnice au nevoie
de o atenție sporită din partea celor dragi, respectiv și din partea persoanelor specializate în
domeniu datorită faptului că la vârsta a treia, persoana în fapt devine mult mai sensibilă atât
fizic cât și psihic.
În unul dintre capitole, am prezentat îngr ijirea la domiciliu a persoanelor vârstnice
privind aspectul principal al lucrării mele, unde am dorit să precizez intervenția necesară a
evaluării din punct de vedere social, privind rolul familiei și relația propriu -zisă dintre membrii
acesteia. Familia are un rol deosebit în viața unui vârstnic, spre exemplu majoritatea vârstnicilor
din România trec prin diferite trăiri cu privire la problemele pe care la întâmpină datorită faptului
ca fie locuiesc singuri, din lipsa familiei – deces, cauza cel mai des întâlnită, fie din lipsa de
interes – abandonare, fiind cauza cea mai comun ă , bătrânul fiind izgonit din viața familiei tinere.
Acordarea sprijinului este foarte important ă pentru menținerea stării de sănătate
persoanelor vârstnice , deoarece aceștia se si mt singuri, abandonați din pricina faptului că unii
dintre ei au un caracter mai dificil, atitudinea lor deranja ntă, să zic așa , îl face să fie lăsat pe
ultimul loc. Dat orită situației în care ne află m încă de la începutul acestui an, am putut prezenta
în lucrarea de față situația în amănunt a bîtrânilor pe parcursul acestei pandemii și cum asistența
socială s-a implicat in sprijinirea persoanelor vulnerabile, datorită faptului că am reu șit în cele
din urmă să fac parte din această instituție.
Datorită participării mele în campania de distribuire a pachetelor cu alimente la care am
contribuit atât prin realizarea listelor cu persoane selectate cât și p rin activitatea d e teren, am
53
putut prezenta în partea practică a lucrării – capitolul IV – cazul unei do amne în vârstă care mi-a
atras în mod special atenția datorită impactului avut asupra sa de mediul de viață și dificultățile
întâmpinate în perioada pandemiei.
Tot î n această perioadă am putut observa sau mai bine zis relaționa cu acești vârstnici la
care le distribuiam alimentele cât și hrana caldă celor care au apelat la telefonul disponibil al
primăriei din cauza nevoilor și problemelor diferite de care se loveau în viața de zi cu zi . Astfel
am realizat chestionarul prezentat în anexă , pentru a identif ica gradul de vulnerabilitate al
beneficiarilor de servicii de asistență socială pe parcursul perioadei de restricții datorate
pandemiei.
Centralizând răspunsurile colectate de la eșantionul ales, pot concluziona că din cei 50 de
subiecți 60% au vârsta c uprinsă între 65 -70 ani, majoritatea au putut apela la sprijinul
persoanelor apropiate pentru plata facturilor, achiziționarea alimentelor de bază și a
medicamentelor. Analizând răspunsurile, toți cei intervievați suferă de o boală cronică (
ponderea cea mai mare fiind bolile cardiovasculare, urmate de diabet) și au resimțit o stare de
nesiguranță pe perioada stării de urgență (în proporție de 78%), și singurătate (15%).
Concluzia chestionarului este că vârstnicii sunt foarte vulnerabili într -o perioadă de criză;
în contextul actual, putem spune că 89% dintre respondenți au teama de a se îmbolnăvi, iar
restul de 11% nu credeau în gravitatea pandemiei.
Prin urmare, am ales să prezint în lucrarea mea implicațiile acestei pandemii în viața
persoanelor asista te social , pentru că am considerat că este cea mai bună variantă de a scoate în
evidență importanța implicării asistenței sociale în îngrijirea persoanelor vârstnice.
54
ANEXE
Chestionar
Pot să vă rețin atenția câteva minute pentru a răspunde a -mi răspunde la
următoarele întrebări?
Întrebarea 1. Ce vârstă aveți?
➢ 65-70 ani
➢ 70-75 ani
➢ Peste 75 ani
Întrebarea 2 . Sex masculin/ feminine
➢ Masculine
➢ Feminine
Întrebarea 3. Aveți persoane apropiate care vă pot oferi ajutorul ?
➢ DA (vecini, rud e, prieteni)
➢ NU
Întrebarea 4. Vă descurcați cu plata facturilor, achiziționarea alimentelor de
bază, a medicamentelor ?
➢ DA
➢ NU
Întrebarea 5. Suferiți de vreo boala cronică ?
➢ DA
➢ NU
Întrebarea 6. Dacă DA, care dintre acestea ?
➢ Afecțiuni cardio – vasculare
➢ Diabet
➢ Cancer
➢ Reumatism
Întrebarea 7 . Sunteți mulțumit sau nemulțumit de serviciile sociale din Baia
Mare ?
➢ Mulțumit
55
➢ Nu prea
➢ Nemulțumit
Întrebarea 8. Odată cu hotărârea stării de urgență ați simțit vreuna din
următoarele stări ?
➢ Singurătate
➢ Nesiguranță
➢ Lips a socializării
Întrebarea 9 . Sunteți mulțumit despre măsurile luate de Consiliul Local ?
➢ DA
➢ NU PREA
➢ Nu răspund
Întrebarea 1 0. Ați sunat la numărul de telefon pus la dispoziția dvs. ?
➢ DA
➢ NU
56
Bibliografie
Balasa, A. „Revista de a sistenta sociala nr. 2 -3/2006 ”, Editura Polirom, București , p. 79
Barker, R., L., 1991, Social Work Dictionary , Silver Spring Marzland, NASW Press.
Bălașa, A. „Protecția socială a persoanelor vârstnice în România ”, Calitatea vieții, vol XIV,2003, nr1
Bătrân, D., „ Îmbătrânirea, un proces ireversibil ”, Revista de Administrație Publică și Politici Sociale, I
nr 3. (2010)
Berne. E., Jocuri pentru adulți. Psihologia relațiilor Umane , Editura Almatea, București ,2003
Bocancea Cristian, Elemente de asistență sociala , Editura Polirom, București 1999.
Bocsa, E., Psihologia vârstelor , Editura Edyro, Petroșani, 2003
Bucur , Venera Margareta, „Asistența socială în fața vârstei a treia ”, în „Practici în asistență socială,
România și Germania”, volum coordonat de Ana Muntean, Juliane Sagebiel, ed. Polirom, Iași, 2007, p
62-63.
Bulgaru, M., Dilion, M., Concepte fundamentale ale asistenței sociale (note de curs), Editura
Universității de Stat din Moldova, Chișinău, 2000
Buzduceva D. , Aspecte contemporane în asistența soci ală, Iași, Editura Polirom, 2005, p. 61.
Consiliul Local al Municipiului Craiova, G hid Metodologic Privind Serviciile de îngrijire la domiciliu
pentru persoanele de vârsta a III a , Editura Sitech, Craiova,2007, pag 24
Curaj, A., Calitatea vietii varstnicu lui fragil – op, cit., Congresul National de Geriatrie -Gerontologie, Iasi,
26-28 Iunie 2003, p 291.
Delperee, N., Protecția drepturilor și libertăților persoanelor vârstnice, Institutul român pentru drepturile
omului, Bucuresti, 1995.
Ghid Metodologic privi nd serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele de vârsta a treia , Ed.
Sitech, Craiova, 2007.
57
https://www.servicii -sociale.gov.ro/ro/persoane -varstnice
Legea 292/2011 a a sistenței sociale.
Legea nr 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în Monitorul Oficial al
României nr 157 din 6 martie 2007.
Legea nr 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și
completările aduse, publicată în Monitorul Oficial, partea I, din 9 noeimbrie 2012.
Legea nr 292/2011 a asistenței sociale, publicată în Monitorul Oficial
Legea nr. 17/2000 Republicată privind asistența socială a persoanelor vârstnice, cu modificările și
completările ulterioare, Art. 19
Legea privind sistemul national de asistenta sociala, legea nr. 47/2006, publicata in Monitorul Oficial,
partea I nr. 239/16.03.2006, art. 12, alin. (1), litera b )
Maciovan, A. , Bucur, E., Probleme actuale ale vârstei a III-a, Editura Marineasa, Timișoara, p. 937 -939.
Mathes, Klaus (coordonator), Îngrijirea vârstnicului , Model de formare profesională, pag 81.
Mureșan, Marta Roxana, Impactul pensionării în secolul vitezei , op. Cit. P 21, P 82 -84.
Ordonanta nr. 68/2003 , art. 1, alin . (1)
Preda, Marian – „Politica socială românească, între sărăcie și globalizare ”, Ed. Polirom, Iași,2002, p 78 –
79.
Proca L. Ce sunt prestațiile sociale // „Revista Națională de Drept,” nr. 3, Chișinău, 2015, p. 26 -37.
Riemann, F., Kleespies, W., Arta de a te pregăti pentru vârsta a treia , Editura 3, 2007
Sagebiel, J. 2005, Practici în asistența socială , Editura Polirom, Iași
Sorescu Emilia -Maria, Asistența socială a grupurilor de risc, Asistenta sociala a grupurilor de risc
(coord. Doru Buzdu cea), Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 384
58
Yalom, Irvin D. , Psihoterapia existențială , traducere Bogdan Boghițoi, București, Editura Trei,2010, pag
409.
Zamfir E., Zamfir C. Politici sociale. România în context european . București: Alternative, 1995, p.1 03.
59
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
Subsemnatul(a) BUXBAUM TEODORA ELVIRA absolvent(ă) al(a) Facultății de Litere
din Universitatea Tehnică din Cluj -Napoca promoția 2020 , programul de studii A.I.S.P.V.D.,
declar pe proprie r ăspundere că am redactat lucrarea de finalizare a studiilor de
licență/diplomă/disertație cu respectarea regulilor dreptului de autor, conform actelor normative
în vigoare (Legea nr.329/2006).
Pentru eliminarea acuzațiilor de plagiat:
– am executat lucrarea personal, nu am copiat -o și nu am cumpărat -o, fie în întregime, fie
parțial;
– textele din surse românești, precum și cele traduse din alte limbi au fost preluc rate și
sintetizate, rezultând un text original;
– în cazul utilizării unor fraze citate exact, au fost indicate sursele bibliografice
corespunzătoare, imediat după frazele respective.
Am luat la cunoștiință că existența unor părți nereferențiate sau întocmite de alte persoane
poate conduce la anularea diplomei de licență/diplomă/master .
Data Semnătura
29.06.2020
60
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Progra mul de studii: ASISTENȚĂ ȘI INCLUZIUNE A SOCIALĂ A [630123] (ID: 630123)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.