Prof.univ.dr.Eugen ULEA Absolvent, Asist.univ.dr. Andreea-Mihaela BĂLĂU Anca-Elena URSU IAȘI -2017 UNIVERSITATEA DE ȘTIIṬE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ… [302589]

Licență

Prof.univ.dr.Eugen ULEA Absolvent, Asist.univ.dr. Andreea-Mihaela BĂLĂU Anca-Elena URSU IAȘI -2017 UNIVERSITATEA DE ȘTIIṬE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ… [302589]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA DE ȘTIIṬE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD”

IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURӐ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Ȋndrumӑtori,

Prof.univ.dr.Eugen ULEA Absolvent: [anonimizat].univ.dr. Andreea-[anonimizat]

-2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIIṬE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD”

IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURӐ

SPECIALIZAREA MONTANOLOGIE

Starea fitosanitară a culturilor în condițiile de la

S.C GOATSHEAVEN SRL Vaslui

și combaterea biologică a agenților patogeni

Ȋndrumӑtori,

Prof.univ.dr.Eugen ULEA Absolvent: [anonimizat].univ.dr. Andreea-[anonimizat]

-2017-

CUPRINS

INTRODUCERE
PARTEA I- CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1 STADUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR REFERITOARE LA AGENȚII PATOGENI PREZENȚI LA TOMATE ȘI CASTRAVEȚI LA NIVEL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL

1.1 Stadiul actual al cercetărilor privind agenții patogeni prezenți la tomate la nivel global–-
1.2 Stadiul actual al cercetărilor agenților patogeni prezenți la tomate la nivel național–––

1.3Cercetări privind principalii agenți fitopatogeni prezenți la castraveți la nivel global––-
1.4Cercetări referitoare la principalii agenți fitopatogeni la castraveți la nivel național––-

CAPITOLUL 2 DESCRIEREA PRINCIPALILOR AGENȚI FITOPATOGENI PREZENȚI LA TOMATE SI CASTRAVEȚI

2.1. Principalii agenți fitopatogenici prezenți la tomate și recunoașterea lor
2.2. Principalii agenți fitopatogenici prezenți la castraveți și recunoașterea lor

CAPITOLUL 3 CADRUL NATURAL SI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALA AL S.C. GOATSHEAVEN S.R.L. BOGDANITA VASLUI
3.1 Cadrul natural
3.1.1. Așezare geografică ȘI ADMINISTRATIVĂ
3.1.2.Relieful
3.1.3 Hidrografia
3.1.4.Climă

3.1.5. Solurile
3.2. Prezentarea unității S.C. GOATSHEAVEN S.R.L. BOGDANITA VASLUI

PARTEA ÎI CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 4 OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

4.1. Importantă și scopul studierii temei

4.2. Descrierea materialului biologic de cercetare

4.3.Materiale si metode de apreciere privind pagubele produse de agenții patogeni

CAPITOLUL 5 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A TOMATELOR ȘI CASTRAVEȚILOR

5.1 Tehnologia de cultură a tomatelor
5.1.1. Amplasarea culturii
5.1.2. Pregătirea terenului
5.1.3.Sămânța și semănatul
5.1.4.Lucrări de îngrijire a culturii
5.1.5.Combaterea ecologică a agenților patogeni
5.2 Tehnologia de cultură a castraveților
5.2.1. Amplasarea culturii
5.2.2. Lucrările solului
5.2.3.Sămânța și semănatul
5.2.4.Lucrări de întreținere a culturii
5.1.5.Combaterea ecologică a agenților patogeni

CAPITOLUL 6 REZULTATE OBȚINUTE CU REFERIRE LA AGENȚII PATOGENI DIN CULTRILE DE TOMATE SI CASTRAVETI
6.1. Rezultate obținute cu referire la agenții patogeni din culturile organice de tomate de la S.C. GOATSHEAVEN S.R.L. BOGDANITA VASLUI
6.1.1 Prezența atacului de Phythium debayanum în culturile de tomate din cadrul Fermei Goatsheaven
6.1.2.Prezența atacului de Phytophthora infestans în culturile de tomate din cadrul Fermei Goatsheaven
6.2.Rezultate obținute cu privire la agentii patogeni din culturile de castraveți de la S.C. GOATSHEAVEN S.R.L. BOGDANITA VASLUI
6.2.1. Prezența atacului de Pseudoperonospora cubensis la culturile de castraveți de la Fermă Goatsheaven
6.2.2.Prezența atacului de Fusarium oxysporum sp. Cubensis la culturile de castraveți de la Fermă Goatsheaven

6.3. Eficienta economica a producțiilor obținute la culturile organice de tomate și castraveți în condițiile de la S.C. GOATSHEAVEN S.R.L. BOGDANITA VASLUI
6.4.Prezența agenților patogeni la alte culturi de la SC GOATSHEAVEN Vaslui
CONCLUZII
RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE

LISTA FIGURINILOR

Figura 3.1.1. Harta Judetului Vaslui

Figura 3.2. Amplasarea unitatii S.C. Goatsheaven S.R.L Bogdanita, Vaslui

Figura 3.2.1. Solariile din cadrul S.C. Goatsheaven S.R.L Bogdanita, Vaslui

Figura 3.2.2. Combaterea buruienilor prin lucrari manual

Figura 3.2.3.Recoltarea manuala a tomatelor

Figura 6.1.1. Atac de Phytophthora infestans la soiul Siriana

Figura 6.1.2. Atac de Phytophthora infestans la soiul Coralina

Figura 6.2.1. Atac de Pseudoperonospora cubensis la hibridul Triumf F1

Figura 6.2.2. Atac de Fusarium oxysporum la soiul Mirabelle

Figura 6.4.1. Atac de Scerotinia sclerotiorrum la salata

Figura 6.4.2. Atac de Peronospora destructor la ceapa

LISTA TABELELOR

Tabel 3.1.4.1. Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri in comuna Bogdanita

Tabel 3.1.4.2. Evolutia climatic de la Statia Meteorologica Birlad, an agricol 2015-2016

Tabel 3.1.5.1. Reprezentarea procentuala a texturii solului din arealul unitatii

Tabel 3.1.5.2. Analiza solului din solar Klastrof 2016-2017

Tabel 3.1.5.3. Analiza solului din camp Klastrof 2016-2017

Tabel 4.2. Soiuri utilizate in cadrul fermei Goatsheaven in perioada 2015-2017

Tabel 4.2.1. Soiuri de tomate cultivate in spatii protejate in anul agricol 2015-2016

Tabel 6.1.1. Intensitatea atacului produs de Phytium debaryanum la soiurile de tomate

Tabel 6.1.2. Intensitatea atacului Phytophthora infestans la soiurile de tomate

Tabel 6.2.1. Intensitatea atacului produs de Pseudoperonospora cubensis la catraveti

INTRODUCERE

Agricultură ecologică câștigă o importantă din ce în ce mai mare și este într-o continuă extindere. Această dezvoltare este susținută de cererile crescânde ale consumatorilor pentru produse agricole ecologice, aceștia devenind din ce în ce mai conștienți și interesați de asigurarea sănătății prin consumul produselor, la care se adaugă și cerințele societății pentru o dezvoltare agricolă durabilă, precum și multitudinea de efecte favorabile la nivel de fermă agricolă și mediu înconjurător.

Elementele de baza ale verigilor tehnologice sunt susținute de rotația culturilor, folosirea pentru fertilizare a îngrășămintelor verzi, resturilor vegetale, dejecțiilor de animale, și chiar a resturilor menajere domestice, includerea leguminoaselor în structura culturilor, controlul biologic al bolilor, dăunătorilor și buruienilor (Ștefănescu, 2002).

. Rețetele furnizate în prezența lucrare sunt preluate atât din literatură de specialitate cât și din experiență practică. Ele pot fi utilizate integral sau parțial neselectiv de către fermerii orientați către o producție ecologică. Aceste practici pot fi adoptate din convingeri proprii sau influențate de unele realități contemporane (deprecierea mediului), din dragoste față de un stil de viață sănătos și nu în ultimul rând din rațiuni pur economice.

Poligonul experimental de agricultură biologică înființat în 2009 , este acum o fermă de producție biologică autorizată de organisuml Austria Bio să producă sub marca Goatsheaven Bogdanita, Vaslui, legume proaspete zilnice certificate de o calitate superioară. Cererea pe piață națională nu a întârziat să apară. Alături de calitate în anul 2016-2017 a crescut și cantitatea astfel pentru a se acoperii cerea s-a trecut la construirea a 6000 mp solarii, arendarea unei suprefete mai mari de teren (21 ha) și o importantă deosebită s-a acordat sistemului fitosanitar care a evoluat de la clasicul tratament cu zeama bordeleza la noi sisteme de fertilizare sub planul celor

Prevenirea și combaterea bolilor plantelor cultivate este una din principalele verigi ale complexului de măsuri biologice care se iau pentru obținerea de producții mai mari, sigure și stabile.

O gama largă de factori au determinat apariția agenților patogeni, din această făcând parte alternanța temperaturilor neprielnice, umiditatea prezența în atmosfera și sol peste limitele cerute, folia neîntinsă corespunzător ce provoacă condesul în spațiile protejate prin urmare stagnează picăturile de apă pe partea foliară a plantelor.

În prezența lucrare se pleacă de la ipoteza că trebuie găsită calea cea mai prielnică de a limita acești factori și de a prevenii apariția agenților patogeni. Trebuie să punem accent pe măsuri de prevenire ce sunt mai puțin costisitoare și dacă nu am găsit soluția cu randament ridicat vom trece la combaterea eficace cu produse organice specifice atacului și alternând aceste produse pentru a nu crea rezistență în plantă.

Studiul de conformitate a luat în considerare factorii de risc pentru producător (cultură, investiție, recolta), astfel încât să existe de la început un plan de aplicare a tehnologiilor ecologice. Acești factori peturbatori pot fi ușor controlați și limitați prin implementarea unui sistem de analiză a hazardului și formarea unei scheme de fertilizare specifică fiecărei culturi.

Am oferit un tablou amplu al situației legumiculturii ecologice din județul Vaslui oferind o monografie a stadiului agenților patogeni din cadrul fermei Goastsheaven.

Un urmă studiului pedologic al teritoriului administrativ Bogdanita realizat de Gheorghe Ioan și după sosirea cartării solului, s-a concluzionat că sunt condiții favorabile pentru multe specii legumicole cu cerințe mai modeste față de temperatura și cantitatea de energie calorică.

Am executat la momentul optim tratamente fitosanitare respectând schemele impuse de cele 3 firme de produse organice luate un studiu: Klastrof, Cora și Microspore și ținând cont de dozele sau concetratiile recomandate.

În sola martor producția de castraveți a fost compromisă total din cauza apariției mânei ( Pseudospora cubensis) și a atacului de afide verzi. Atacul de Fusarium oxyporum a pus stăpânire și pe solarul 1 de roșii unde PED a fost peste 85 %.

În concluzie cu cât am respectat fiecare etapă de prevenire/ combatere a agenților patogeni, am putut acoperii cererea pieței cu o producție continuă.

PARTEA I –CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR CU REFERITOARE LA AGENȚII PATOGENI PREZENȚI LA TOMATE ȘI CASTRAVEȚI LA NIVEL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL

1.1. Stadiul actual al cercetărilor agenților patogeni prezenți la tomate la nivel global

În ianuarie 2003, o plantă cu efect de seră pe scară largă (2,5 ha) a fost observată în Belgia în urmă unei putregăiri rădăcinoase. Dezvoltarea simptomului a fost limitată la părțile inferioare ale plantei cu putrezire severă a întregului sistem de rădăcina și leziuni întunecate care înțepau baza tulpinii. S-au evidențiat sporangiophore cu umflături ușoare și sporangii în formă de lămâie (35 x 20 μm și lungime / lățime de 1,75 μm) la vârfurile lor după incubare în întuneric la 24 ° C. Oospore și chlamidospores nu au fost observate. După tratarea multiplă a solului cu fungicide specifice oomycete, plantele au fost recuperate ( Lievens B. și colab. 2004)

Phytophthora infestans, agent cauzal al mucegaiului târziu, a fost inclus într-o lista de agenți patogeni din plante găsite în Alaska în 1934.A apărut pentru prima dată în regiunea majoritară de creștere a cartofului din Alaska, în Valea Matanuska din sudul central al Alaska, în 1995. Focarele ulterioare au fost sporadice, apar doar în 1998, 2005 și 2006. Deoarece boală apare atât de sporadic în Alaska, fungicidele nu sunt utilizate în mod obișnuit, dar este puțin probabil că agentul patogen să fi persistat la nivel local între focare. Sursă lui P. infestans este necunoscută pentru fiecare dintre aparițiile din Alaska. ( Winton L.M și colab. În 2005)

Structura populației Botrytis cinerea a fost investigată prin utilizarea elementelor transpozabile, amprentelor ADN generate prin reacția în lanț a polimerazei primare cu microsatelit (MP-PCR) și sensibilității la fungicidul hidroxianilid fenhexamid pentru 234 de izolate colectate din smochine, struguri, kiwi, mazăre , Și squash în California (Zhonghua Mă și colab. În 2005)

O nouă specie tospovirus distinctă de toate celelalte tospovirusuri stabilite a fost găsită în tomate în Iran. Simptomele tipice de boală observate includ leziuni necrotice pe frunze și pete galbene pe fructe, de aici a fost denumit virusul inelului galben de tomate (TYRV). (Afshin Hassani-Mehraban în 2005)

În sudul Spaniei s-a observat o răspândire neobișnuită a Phytophthora infestans pe plante de tomate în sere situate în provinciile Almería și Granada. Plantele infestate au avut pe suprafață fructelor, pe frunze și tulpini și pe zone necrotice, mucegaiuri albe, pete de culoare maro, pe suprafață fructelor. Din 2003, au fost caracterizate tipurile de împerechere recoltate din cartof (60) și roșii (8) din sudul Spaniei. Șaptezeci și cinci la sută din izolatele recuperate din cartof au fost A1 și 25% au fost de tip A2. Izolații recuperați din tomate au fost 50% A1 și 50% A2 (1). Din cunoștințele noastre, acesta este primul raport al apariției tipului de împerechere US1(A1) și US8(A2) ambele furnizate de W. E. Fry, Cornell University, Ithaca, NY și a izolatelor homoalice P. infestans pe tomate în Spania. (Segura J.M. și col. în 2007)

În cadrul unui studiu amplu efectuat în Piemont (nordul Italiei), care vizează identificarea bolilor solului emergente care afectează tomatele în domenii comerciale în care alternativele la bromură de metil au fost puse în aplicare că răspuns la reglementările naționale și internaționale, colapsul brusc al plantelor de tomate, cv. Tomahawk, altoit pe cv. Beaufort, au fost observate în mod repetat într-o operațiune comercială de tunel plastic. Plantele afectate s-au prăbușit brusc la 60 de zile după transplant în luna mai 2010. Simptomele includ cloroză, stingere și putregai rădăcina și coroana severă, ceea ce duce la prăbușirea bruscă a aproximativ 25% din plante în decurs de 60 de zile de la transplant. ( Garibaldi A. Și Gilardi G. în 2012)

Tomatele (Solanum lycopersicum) și culturile de cartof (S. tuberosum) sunt cultivate pe o suprafață de peste 67.000 de hectare (27.114 de hectare) în statul Wisconsin în fiecare an. Tulburarea târzie, provocată de Phytophthora infestans (Mont.) DeBary, este un agent patogen potențial devastatos care afectează sporadic culturile de tomate și cartofi în stat. Prevenirea acestei boli prin aplicarea profilactică a fungicidelor specifice oomycetei poate costă producătorii milioane de dolari pe an în costuri suplimentare pentru produse chimice, combustibil și de muncă. În 2009, a fost observată tulpină târzie la tomate și cartofi în peste 25 de județe Wisconsin. ( Gevens A.j. 2013)

Cultivării din Anglia au descoperit un soi care nu le mai zadarniste muncă producătorilor de tomate și anume “Crush Crimson” rodul unui student de la Universitatea Bangor din North Wales, Simon Crawford, cel care a creat și soiul Red Alert . Ambele sunt de așa natură să se coacă înainte de a acționa mâna. C

Botrytis este un agent patogen cu o variabilitate genetică ridicată, care a arătat, de asemenea, un risc ridicat de dezvoltare a rezistenței la fungicide. În total, 1 169 izolate obținute din căpșuni (n = 297) și roșii (n = 872) în cinci regiuni geografice din Grecia au fost testate pentru sensibilitatea lor la mai multe botryticide. O frecvența înalta a izolatiilor cu rezistență multiplă la carbendazim, cyprodinil, piraclostrobin și boscalid a fost găsită în izolate din căpșuni. În izolatele din tomate, fenotipul predominant a fost cel al rezistenței duble la carbendazim și cyprodinil pe insula Cretă, a rezistenței unice la carbendazim în regiunea Preveza și a izolatelor sensibile din regiunea Kyparissia. Niciunul dintre izolatele testate nu a fost rezistent la fludioxonil. (Sotirios Konstantinou în 2015)

În vara anului 2012 și 2013, au fost colectate probe de mucegai cenușii din tomate de seră în opt locații din provincia Hubei și au fost obținute 221 de izolate de Botrytis cinerea și au fost evaluate pentru sensibilitatea la fungicide carbendazim, diethofencarb, boscalid, fludioxonil și cyprodinil . Rezultatele au arătat că izolatele cu rezistență la carbendazim și cyprodinil au fost foarte răspândite, în timp ce izolatele cu rezistență la carbendazim și diethofencarb au fost găsite doar în două locații. Nu s-au detectat izolate cu rezistență la boscalid sau fludioxonil. ( F.Fan și colab. În 2016)

1.2.Stadiul actual al cercetărilor agenților patogeni prezenți la tomate la nivel național

Una dintre cele mai temute boli ale tomatelor, care este în stare într-un timp foarte scurt să pună la pământ întreagă recolta și ceva pe deasupra, este mâna. Lupta cu bolile începe de la faza de semințe și continuă până este culeasă și ultima roșie.

S-a studiat mai în detaliat și s-a stabilit un RAPORT FINAL DE CERCETARE la proiectul „Evaluarea stadiului actual și a potențialului de dezvoltare a producției legumicole ecologice în zona de nord-est a României”. Drept rezultat legumicultura ecologică are mari oportunități în Regiunea de Nord-Est a României, dar trebuie bine alese locațiile de amplasare și speciile care se pretează cel mai bine. Astfel în culturile de tomate din Bargoani, Roznov, Golaesti, Raducaneni, Pancesti s-au regast simtomele specifice făinării, mânei și bacteriozelor (Neculai Munteanu, 2008)

În România pătarea albă este semnalată în toate lucrările de stare fitosanitară începând din 1929, că producând pagube de 30-74 % datorită uscării și desfrunzirii înainte de vreme a plantelor ( E.Ulea, 2001)

Phytophthora parasitica din 1968 este prezența în România, unde a produs pagube între 5-20 % la culturile din câmp deschis și 10-60 % în sere și solarii. ( E.Ulea, 2001)

În județul Mehedinți s-a adus un soi din Anglia, Soiul de tomate Crimson ce are în alcătuire 2 gene care-i conferă rezistanta asupra agenților patogeni. Că o caracteristică: coacerea are loc înainte de a acționa mâna ( Valirian M., 2014)

În 2017 este cod galben de mâna. Umezeală din aer și sol tot mai frecvența declanșează ciupercă Phytophthora infestans, un atac ce poate fi devastator. Un prim pas, imediat ce solul permite, trebuie îndepărtate frunzele ce ating solul, se colectează și se aruncă/ard departe de cultură. Se va apela la o stropire bio cu o rețeta clasică 2 litri zer la 8 litri apă, cu Scudo un produs organic, cu Sublic pe baza de microorganisme sau chimic cu fungicidul Bravo pentru prevenire sau Dithane pentru stopare. ( Valiarian 2017)

În cazul tomatelor, premisa cercetărilor fitopatologice a fost mâna produsă de ciupercă Phytophthora infestans, apoi s-a pus accent asupra pătărilor precum cea brună care mai poartă numele de alternarioza cauzată de ciupercă Alternaria solani și pătarea albă, sinimatul septoriozei produsă de ciupercă Septoria lucopersici. Bacteriozele sunt și ele nelipsite, la tomate fiind prezența ciupercă Xantomonas vesicatoria. ( Toma și colab. 2001)

S-au făcut observații în legătură cu relația plantă gazdă-patogen așadar s-au făcut cercetări asupra relației în Putregaiul alb al tomatelor ( Sclerotinia sclerotium) și voinicică ( Descurainia Sophia); O altă relație este între Ofilirea bacteriană a tomatelor ( Corynebacterium mighiganense) și zârnă ( Solanum nigrum) și o ultima legătură între putregaiul cenușiu ( Botrytis cinerea) și cornuți ( Xanthium strumarium).

Ameliorarea plantelor are un rol important resultant cultivare noi, cu calități superioare și cu rezistență la atacul agenților patogei ( Stan, 1999)

Pentru a prevenii atacul diverșilor agenți patogeni se vor folosii soiuri de tomate tolerante la bolile specifice. S-a făcut o enumerare a cestora: Export ÎI F1, Mara, Buzău 22, Diana, Roxana, Buzău 47, Fekel, Roma A. (Dumitrașcu și colab. 1998)

În urmă altor experiențe cu privire la combaterea pe cale chimică, s-a observant că alternanța folosirii substanțelor simple cu cele chimice diferite dau randament ( Sesan T, Crișan A, 1998)

S-a încercat combaterea bolilor prin intermediul unor mijloace biologice. Combaterea bolilor sistemului radicular se face prin aplicarea unor biopreparate ce determina dezvoltarea ciupercilor producătoare de bacteria care distrug ciuupercile patogene. Pentru combaterea ciupercilor Pythium debaryanum, Fusarium se utilizau Trichodermin cu sporii Trichodermei Lignorul. ( Hatman,1999)

În ceea ce privește măsurile curative s-a apelat la colectarea zilnică a părților din plante infestate, dacă e cazul și a plantei integrale culminând cu opărirea și în final arderea acestora. Această operațiune este frecvența în legumicultura și grădinile de zarzavaturi pe suprafețe restrânse ( Gedda, 2007)

Cercetările efectuate în cazul acestei ciuperci Septorya lycopersici au scos în evidență prezența a două rase fiziologice, iar rezistență cultivarelor este foarte variabilă. Cercul plantelor gazdă al ciupercii este format din: vinete, cartof, laur, zârnă, petunii și păpălău (Physalis), motiv pentru care transmiterea și răspândirea ciupercii este foarte lejeră în natură și trebuie să se țină cont de existența acestor plante în preajmă

1.3. Cercetări privind principalii agenți fitopatogeni prezenți la castraveți la nivel global

În august 2002, castravetele (Cucumis sativus L. cv. Himangi) cultivate în câmpurile comerciale din Pune, vestul Maharashtrei, India, au prezentat pe frunze, pete cromatice, cloroză vezica, mozaic, formare de blistere și simptome cutanate specifice virusului Zucchini yellow mosaic virus în Cucumber. Incidența infecției cu virus a variat de la 25 la 38%. Virusul a produs leziuni clorotice locale pe Chenopodium amaranticolor și petele clorotice urmate de cloroză venei, mozaic, bandă de vene și deformare a frunzelor pe Citrullus lanatus, C. melo, C. sativus, Cucurbita maximă, Cucurbita pepo, Luffa acutangula și Trichosanthes anguina. (Satya Prakash în 2004)

În Madrid, Spania progresul infecției a două cucumovirusuri în plantele de castravete a fost analizat imunohistochimic. S-a descoperit că virusul mozaic de castravete (CMV, FFF) a infectat sistemic țesuturile de castravete cu 6 zile postinoculare (dpi), în timp ce un virus reasortat cu ARN 1 + 2 de Fny-CMV plus RNA3 din tulpină 1 a virusului aspermiei roșiilor ) Nu a putut să se deplaseze pe distanțe lungi și să infecteze plantele de castravete sistemic. (Jeremy R. Thompson și colab. În 1998)

Societatea Americană de Fitopatologie, 1990 a demostrat rolul etilenului în antracoză de castravete (Cucumis sativus) pretreate cu gaz etilenic au avut cu 21% mai multe leziuni de antracnoze decât au efectuat controalele, după inocularea cu Colletotrichum lagenarium. Fumigația etilenă 24 ore după inoculare a mărit dimensiunea leziunii cu 36%. Tiosulfat de argint (0,1 mM), un inhibitor al acțiunii etilenei, scăderea numărului de leziuni și dimensiunea leziunii. Tiosulfatul de argint nu a inhibat germinarea, creșterea sau capacitatea de sporulare a C. lagenarium. Cu toate acestea, microscopia electronică de scanare a arătat o inhibare a germinării conidiale C. lagenarium atunci când tiosulfatul de argint (1 mM) a fost aplicat pe suprafață frunzei. Deoarece etilena nu a reușit să inducă rezistență la boală și tiosulfatul de argint nu a reușit să inducă susceptibilitate, s-a concluzionat că proteinele induse de etilenă, cum ar fi peroxidaza, nu joacă un rol în limitarea dezvoltării bolii la castravetele-C. Sistem lagenarium. Cu toate acestea, acțiunea etilenei pare necesară pentru dezvoltarea leziunilor și pentru senescentă.

Apariția Fusarium oxysporum f. sp. Cucumerinum pe semințe de Cucumis sativus cu efect de seră cultivate în Carolina de Nord. Organismul cauzal a fost izolat din tulpini, pedunculi, fructe și semințe de plante cultivate în seră și, de asemenea, din semințe a trei din cele 88 de linii de introducere a plantelor (PI) testate ulterior. Izolatele monoconidice atât din plantele infectate care cresc în seră, cât și din semințele celor trei linii PI au fost identificate că Fusarium oxysporum f. sp. Curcumă cucumerinum. (S. F. Jenkins , 1983)

Occurrence of Cucumber green mottle mosaic virus on Cucurbitaceous Plants în China a fost descoperit în urmă unui studiu de la Chinese Academy of Inspection and Quarantine în 2003. Pentru a cunoaște scară de apariție și nivelul de avarie al CGMMV, s-a efectuat un sondaj în principalele domenii ale producției de plante cucurbitace și comercializarea semințelor în 2006 și 2007 în China continentală. Probe de 739 de plante din 16 tipuri (Y. J. Zhang, 2009)

Virusul de galbenizare a veninului din Cucurbitaceae din Turcia a fost cercetat de Departamentul de Protecție a Plantelor, Facultatea de Agricultură, Universitatea Qukurova, Adana s-a demostrat că agentul cauzal a fost rar transmis plantelor prin inoculare mecanică, dar a fost ușor transmis într-o manieră semi-persistența de către Bemisia tabaci Genn. La C. sativus, C. melo, Cucurbita pepo L. "Sakiz Kabagi" și Citrullus lanatus L. "Washington". Chenopodium quinoa Willd., Datura stramonium L., Gomphrena globosa L. și tutun turcesc (Nicotiana sp.) Nu au prezentat nici un simptom, iar virusul nu a fost recuperat din plante inoculate experimental. În plantele de Cucumis prin microscopie electronică (2) s-au observat particule virale în formă de particule (76 (- 810 X 15-20 nm).)

Faculty of Life Sciences Bar-Ilan University Ramat Gan, Israel a identificat un patogen al foliarului cucurbit: Pseudoperonospora cubensis. În castravete, produce leziuni cromatice, angulare, cu sporangii întunecate pe sub-suprafață. Distribuția pathotypes și tipuri de împerechere de P. cubensis au fost investigate în șapte provincii din China. Rezultatele demonstrează că în China se întâlnește tipul de P. cubensis de împerechere A2. Această explică apariția abundență a oosporelor P. cubensis în natură în China. (Y. Cohen în 2003)

Frunză bacteriană a cucurbiturilor cauzată de Xanthomonas cucurbitae (3) poate avea o importantă economică în zonele de producție tropicale și subtropicale, cel mai adesea în genurile Cucumis, Cucurbita și Citrullus. Bacteria induce unghiuri, pete de frunze cu frunze de apă, care uneori devin necrotice cu un halou clorotic. Leziunile asemănătoare cu scabele de pe fructe pot fi de asemenea observate (1). În cursul anului 2000, au fost colectate leziuni frunze unghiulare de la dovleac (Cucurbita pepo) într-un câmp de producție situat la Petit Serré, (F. Waller în 2008)

În cursul toamnei 1998, s-au observat pe plante de castravete (Cucumis sativus L.) pe un teren experimental, în Algarve, sudul Portugaliei, pătimirea clorotică, îngălbenirea și simptomele stunningului. Primele simptome au apărut la 3 săptămâni după plantare, asociate cu o infestare gravă a Bemisia tabaci (Gennadius). Plantele afectate au produs fructe mici și mici.( M. Vicente, 2000)

Departamentul de patologie din SUA a concluzionat că mâna este o boală importantă a cucurbilor (de exemplu, castraveți, pepeni, etc.) cauzată de patogenul obligatoriu Pseudoperonospora cubensis. Din punct de vedere istoric, castravetele (Cucumis sativus) din Statele Unite au fost rezistente la mucegaiul pufos. Cu toate acestea, introducerea unui potențial nou pathotype de P. cubensis a provocat pierderi devastatoare în ultimii ani. (R. Hammerschmidt , 2003)

În Costa Rica s-a identificat maduria osoasă, cauzată de oomiceta biopsie Pseudoperonospora cubensis (Berk. M. A. Curtis) Rostowzew (Peronosporaceae), este una dintre bolile foliare cu cel mai mare impact economic în Cucurbitaceae; Care include castraveți, pepene, dovleac și squash. În Costă Rică, pierderile comerciale datorate mucegaiului pe pepene galben ating 50% din cultură. Deoarece mucegaiul este un parazit obligatoriu al plantei, a fost elaborat un protocol pentru reproducerea și întreținerea agentului patogen. Au fost identificate mai multe izolate de P. cubensis de la două ferme producătoare de pepeni (localizate în Puntarenas și Guanacaste). (M. BLANCO-MENESES, 1998)

Virusul de mozaic galben de zucchini (ZYMV), un izolat al virusului papaya (viruses ringspot) care infectează pepene verde (PRSV-W) și virusul mozaicului de castravete (CMV), a fost infectat cucurbiturile cultivate comercial pe insulele Hawaii din Oahu, Maui și Molokai în 1988 și 1989 Deși a fost raportat anterior în Insulele Hawaii, virusul mozaicului pepene verde 2 (WMV-2) nu a fost găsit. Compoziția epidemiilor virale a variat foarte mult printre cele trei insule, chiar dacă toate cele trei virusuri, gazde alternative de buruieni și vectori de afide sunt prezenți pe tot cuprinsul statului. (John J. Cho și Thomas L. German, 1991)

1.4.. Cercetări privind principalii agenți fitopatogeni prezenți la castraveți la nivel național

Balascuta (1999) menționează că lecitină vegetală comercializată sub numele de Bioblatt care previne atacul de făinare la castraveți, prin stropirea plantelor săptămânal cu o soluție în concetratie e 0,15 %.

În țară nostra se cultivă aproape în toate județele ocupând suprafețe diferite în funcție de condițiile pedoclimatice existente, de la 2-3% la 22% din suprafață cultivate cu legume în câmp și circa 20 % din cea cu legume cultivate în sere conform statisticilor MADR.

Pseudomonas syringae pv. lachrymans a fost semnalată de Tr. Săvulescu și col., în 1940. Bacteria produce pagube însemnate atât la culturile de câmp cât, mai ales, celor din solarii și sere, scăzând cantitativ și calitativ producția.( E.Ulea, 2001)

Pseudoperonospora cubensis s-a extins în Europa la începutul acestui secol, iar în România a fost semnalată în 1928 în sudul țării. În Moldova ea a apărut abia după anul 1970.

Erysiphe cichoracearum și Sphaerotheca fuliginea-Boală este răspândită în toate țările cultivatoare și produce pagube mari, datorită uscării rapide a frunzelor. Deși este cunoscută de foarte multă vreme (1800) în țară noastră a fost semnalată de M. Fuss (1853), C. Oescu și E. Rădulescu (1933) dar, studiată amănunțit de C. Sandu Ville abia în 1967.

Bolile cheie prezente la castraveți sunt: ,mâna, pătarea unghiulra și făinarea . La acestea trebuie o atenție deosebită la măsurile profilactice și de combatere. În solarii, în afară acestora, pagube importante sunt produse de fuzraize, viroze, putregaiul cenușiu și alb, cladosporioza.

Se urmărește perfecționarea sortimentului de castraveți prin crearea de soiuri și hibrizi cu rezistență geneticala boli și dăunători și cu fructificare bună în condiții inime de luminozitate și temperatura specifice culturilor pe timpul iernii în solarii.

În România, Pseudoperonospora cubensis și Sphaerotheca fuliginea sunt cei mai importanți agenți patogeni în culturi de castravete în tuneluri de plastic înalte. Pentru controlul acestor agenți patogeni sunt aplicate produse cu diferite ingrediente active: dimetomorf 9%, mancozeb 60%, micobobutanil 240 g / l, penconazol 100 g / l,

Iprovalicarb 8,4%, oxiclorură de cupru 40%. Cea mai bună eficacitate pentru controlul Pseudoperonospora cubensis și Sphaerotheca fuliginea a obținut ambele combinații fosil-aluminiu 80% 0,2% + penconazol 100 g / l

0,025% (84,8%, 100%) și fosetil aluminiu 80% 0,2% + miclobutanil 240 g / l 0,02% (83,7%, 100%) (Marcel COSTACHE și col. 2007)

În țară noastră este frecvent la toate plantele sebsibile cultivate în seră sau câmp vestitul virus al mozaicului castraveților. Își face apariția la șase săptămâni de la răsărire.

Petele circulare limitate de nervuri tind a formă o pătare mozaicala galbenă, iar în acest stadiu creșterea plantelor este frânată.. (Silviu Gaiu, 2012)

Colletotrichum lagenarium-Boală este semnalată pe toate organele aeriene ale castraveților, pepenilor galbeni, pepenilor verzi și dovleceilor, ce se cultivă în câmp. Tr. Săvulescu și col. au depistat această boală în 1931 și de atunci în toate Stările fitosanitare, ciupercă este semnalată că producând pagube de 15-30 %..

CAPITOLUL 2

DESCRIEREA PRINCIPALELOR AGENȚI PATOGENI PREZENȚI LA PREZENȚI LA TOMATE ȘI CASTRAVEȚI

2.1 Principalii agenți fitopatogeni prezenți la TOMATE și recunoașterea lor

2.1.1.STOLBURUL TOMATELOR. Agent pathogen-Potato stolbur

Considerată o boală gravă ale plantelor din fam. Solanaceae, în condițiile cultivării lor în zone secetoase a atras atenția în 1933 lui V. Rîjkov (U.R.S.S.)și a altor cercetători ce au efectuat studii între care Alice Săvulescu și P.G. Ploaie (1960, 1969, 1971, 1972).

Primele simptome se manifestă prin virescentă, filodie, proliferări, malformări și aspermii. Florile formate imediat după infecție rămân sterile când se coc au o culoare portocalie.

2.1.2.PĂTAREA BACTERIANĂ A TOMATELOR. Agent patogen-Xanthomonas campestris pv. Vesicatoria)

Traian Săvulescu și colaboratorii au semnalat această bacterioză în anul 1932 ( E.Ulea 1992) , avertizând pe cultivatori de posibilitatea deprecierii recoltelor din punct de vedere cantitativ și calitativ .

Răsadurile prezintă pe partea foliară pete galben- brunii. De pe tesuturile atacate si necrozate se picături de lichid bacterian formând inele lucioase, fenomen des întâlnit în perioadele umede.

Apar zone suberificate (aspre) pe tulpini și crăpături diverse că formă și lungimi.

. 2.1.3.PUTREZIREA COLETULUI (BAZEI TULPINITEI) ȘI CĂDEREA RĂSADURILOR DE LEGUME. Agent patogen- Pythium de Baryanum

Un prim simtom se gaseste pe acele tulpinite pe care le se subțiază în zona atacată ca un fir iar plantula se veștejește,culcă pe pământ unde va putrezi. În 2-3 zile întreagă poate prezența toate plantele distruse. Atacul are o evoluție mai lentă după repicare, când plantele sunt mai bine aerisite și capătă rezistență prin înverzirea tulpinitelor.

2.1.4. MANA TOMATELOR. Agent patogen- Phytophthora infestans var. lycopersici

Încă din 1940, mâna provoacă pagube însemnate în culturi ajugand peste 45 % în ciclul ÎI de vegetație. Atacul constă în apariția pe frunzele bazale ale plantelor a unor pete de fel circulare sau neregulate de formă. În prima faza țesuturile petelor sunt de culoare verde-gălbui, apoi se brunifica treptat, pe partea inferioasra cu un puf lax,a lbicios.

La atacuri intense, boală apare și pe tulpini sub formă unor pete, la început mici și brune, care apoi se extind și încep să înconjoare tulpină pe porțiuni mari, de 10-20 cm. Drept urmare, tulpinile se putrezesc și se îndoaie sau se rup.

2.1.5.PUTREGAIUL COLETULUI TOMATELOR. Agent patogen- Didymella lycopersici

Apariția bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 15 și 30 de grade Celsius, umiditate atmosferică de 80-90% și un sol umed.

Boală se manifestă atât la răsaduri, cât și la plantele mature din sere sau din câmp, atacul cel mai frecvent fiind prezent însă pe plantele ajunse într-o faza mai avansată de dezvoltare. Primele simptome apar la baza tulpinii, sub formă unor pete brune-cenușii, care treptat pot cuprinde tulpină de jur împrejur. Tulpină se subțiază, scoarță putrezește , se crapă, se exfoliază și duce într-un final ofilirea plantei. Pe fructe, boală apare spre faza de maturitate și se manifestă prin apariția unor pete brune care se adâncesc în interiorul pulpei și care pot duce într-un final la putrezirea completă a fructului.

2.1.6.OFILIREA BACTERIANĂ A TOMATELOR (Clavibacter michiganensis ssp.michiganensis)

Boală se manifestă pe organele aeriene și rădăcini, în toate fazele de dezvoltare ale plantelor. Simptomul constă în ofilirea necrotică a plantelor care progresează de la baza către vârf.

Pe cotiledoanele răsadurilor apar pete circulare de 1-5 mm., albicioase, în dreptul cărora țesuturile se necrozează, la plantele dezvoltate, boală se manifestă prin ofilirea frunzelor începând de la cele bazale și înaintând treptat spre cele superioare, pe tulpinile plantelor atacate apar din loc în loc dungi cenușii negricioase, în dreptul cărora țesuturile se crapă, iar la fructe infecția se produce prin peduncul sau uneori local, pe suprafață lor.

2.1.7. FĂINAREA TOMATELOR. Agent patogen- Leveillula solanacearum

Pe față superioară,frunzele prezintă la început pete decolorate (gălbui)care se pot uni în condiții favorabile dezvoltăriibolii.Pe față inferioară alimbului,în dreptulpetelor se formeazăo pâslă fină,cenușiealbicioasă, care în timp devine prăfoasă și presărată cu puncte brune -negricioase.Datorită atacului are locîngălbenirea și uscarea frunzelor întotalitate, fructele de pe plantele puternic atacaterămân mai mici și nu sedezvoltă normal

2.1.8. PĂTAREA ALBĂ A FRUNZELOR DE TOMATE. Agent patogen- Septoria lycopersici

Încă din primele stadii ale atacului se poate întâlni sub formă unor pete circulare de 1-4 mm, de culoare brună, în centru albicios, apoi cenușie presărate cu puncte brune-negricioase în mijloc.

2.1.9.PUTREGAIUL ALB AL TOMATELOR. Agent patogen-Sclerotinia sclerotiorum

Grad mare de saprofitism și a cercului larg de plante gazdă pe care îl are ciupercă duc la apariția bolii în solar și câmp. Infecțiaapare începând cu bazatulpinii și chiarla rădăcinile superficiale sub formă unorbrunificari apoase care se acoperă cu un pufalb-cenușiu compact pe care îl regăsim ușor și în interiorulmăduvei. Din cauza atacului, țesuturilesfarsec putrezind, ofilite.

2.1.10.OFILIREA FUZARIANA SAU FUZARIOZĂ TOMATELOR. Agent pathogen- Fusarium oxysporum

La tomate boală este produsă devarianta f.spec. lycopersici. Primul semn de atac este reprezentat de îngălbenirea frunzelor de la baza plantei și ofilirea acestora, după care boală progresează treptat către vârful plantelor. În secțiune pe tulpină plantelorbolnave, se poate observă brunificarea țesutului vascular.

Temperaturile situate între 28-32 de grade Celsius, umiditatea ridicată, PH-ulsolului de 5- 5,6, nivelurile crescutede azot șiscăzute de potasiu suntfactori carefavorizează evoluția fuzariozei tomatelor. Sub 20 șipeste 34 de grade Celsiusfuzarioză nu se manifestă.

2.1.11. PUTREGAIUL FRUCTELOR DE TOMATE. Agent patogen-Rhizoctonia solani

Fructele verzi sau cele coapte de la bazaplantelor, care au intrat încontact cu solul sau pe care au ajunsparticule de sol după ploile repezi, se găsescpete circulare brune și mici ușor adâncite, de 0,5-0,7 cm. Pe pete se observăzonalități concentrice de culoridiferite brune-deschis și brune-închis.

2.2. Bolile CASTRAVEȚILOR și recunoașterea lor

2.2.1. MANA CUCURBITACEELOR.Agent patogen-Pseudoperonospora cubensis

Atacul se manifestă totalmente pe limbul frunzelor sub formă unor pete verzi-deschis pe față superioară, pete de fel colțuroase-neregulate, delimitate vizibil de nervurile frunzelor.Fructificațiile ciupercii se pot găsii pe marginea sau în vârful frunzei. Culoarea petelor se brunifica în timp, iar pe față inferioară, apare un puf fin albicios-cenușiu. În condiții prielnice, petele confluează, zona se necroseaza și în final se usucă, iar plantele în cel mai scurt timp fără frunziș. Infecțiile sunt favorizate de frecvența mare a ploilor, la temperaturi cuprinse între 15-25oC când, apar sporii ce vor pătrunde prin stomatele frunzelor.

2.2.2.PĂTAREA UNGHIULARĂ A CASTRAVEȚILOR. Agent patogen-Pseudomonas syringae p.v. lachrymans

Se pornește cu premisa că pătarea unchiulara este cea mai păgubitoare bacterioză la castraveți. Boală debutează că niște pete hirdozate, brune din faza de cotiledoane până la apariția petelor colțuroase cafenii pe frunze cât și pe fructe. La nivelul petelor nu se găsesc hife, fiind o bacterie, în schimb apar picături cleioase care antrenate de apă infectează și alte plante din apropiere.

2.2.3. FĂINAREA CASTRAVEȚILOR. Agent patogen- Sphaerotheca fuliginea

Boală constă în apariția pe organele aeriene a unui puf făinos.Acesta este de fapt un miceliu alb, făinos, sub formă unor pâsle diferențiat extinse. Pe limb petele se pot conflua și să acopere suprafețe mari de limb care se vor usca. Sub acest miceliu se pot observă țesuturile ce se îngălbenesc și se brunifica dând un aspect zbârcit. În condițiile unei secete atmosferice, atacul se extinde în special la plantele mature pe cozile frunzelor, pe tulpini și chiar pe fructe. Pentru Sphaerotheca, condițiile climatice au în vedere o tempretura de peste 26 grade și alternanța atmosferei uscate cu zilele ploiase.

2.2.4 ANTRACNOZĂ CUCURBITACEELOR. Agent patogen- Colletotrichum lagenarium

Pe foliaj apar pete uleioase apoi brun-roșcate, în dreptul cărora este evidență o adâncitură a țesuturilor unde este prezent un mucegai roz reprezentat de fructificațiile ciupercii. Apariția bolii în primele faze de vegetație provoacă uscarea plantelor. Dacă umiditatea atmosferică este constant ridicată,țesuturile în curs de descompunere vor fi invadate de ciuperci saprofite care, vor continuă deprecierea fructelor;.

2.2.5.Pătarea brună la castraveți. Agent patogen-Cladosporium cucumerinum

Atacul debutează prin apariția unor pete de 1-1,5 cm, brunificate, adâncite,pe fructe. Fructele crapă și se deformează.Apar fisuri din care se scurge o substanță vâscoasă asemnata cu un lichid cleios. Pe vreme umedă aceste porțiuni se acoperă cu un mucegai catifelat, măsliniu negricios.

2.2.6. Fusarioza la castraveți. Agent patogen- Fusarium sp.

Apare că o ofilire vasculară favorizată de temperaturile ridicate (27-30 grade), de umiditatea atmosferică și în sol. O altă cauza ar fi și prezența vectorilor de transmitere precum insecte dăunătoare, nematozi.

Plantele atacate se ofilesc treptat sau poate fi o ofilire acută, florile avortează iar fructele (dacă plantă a fructificat deja) rămân de dimensiuni mici, se coc prematur, iar semințele din fructe sunt brune sau galbene. Secționând tulpină unei plante afectate putem observă că plantele „au făcut țeavă” adică vasele din interior sunt brunificate și lignificate.

2.2.7. Mozaicul la castraveți. Agent patogen-Cucumis virus I Smith

Cel mai recvent este virusul mozaicului castraveților. Pe frunzele afectate apar pete decolorate, albe,verde-palid, marmorate alterate cu porțiuni de culoare normală dând un aspect de mozaic. Trebuie acordată atenție combaterii insectelor dăunătoare care înțeapă și sug seva, precum tripsii, afidele.

2.2.8. Alternarioza la castraveți. Agent patogen-Alternaria cucumerina

Boală se manifestă prin apariția unor pete de 1,5 cm, zonate concetric, brune-închis cu puf negricios la suprafață ce sunt de fapt conidioforii cu condii semnalate pe frunze, tulpini, uneori pe fructe.

CAPITOLUL 4

CADRUL NATURAL DE ORGANIZARE AL S.C. GOATSHEAVEN S.R.L. BOGDANITA, JUDEȚUL VASLUI

3.1. Cadrul natural

3.1.1. Așezarea geografică și administrativă

Din punct de vedere geografic, teritoriul unității este situat în partea central vestică a județului, la o distanță aproximativ egală dintre municiipiile Vaslui și Bîrlad având următorii vecini : N-teritoriul comunelor Lipovăț și Bogdana, E- comună Bogdănești, la S- comună Băcani , la V comună Alexandru Vlahuță

Din punct de vedere administrativ, terenurile aflate în posesia SC Goatsheaven SRL sunt dispuse pe suprafață comunelor Bogdanita și Bogdana, amplasate în partea estică a colinelor Tudovei, unitate de relief ce intră în componentă Podișului Bîrladului.

Figura 3.2.1 Harta judetului Vaslui (http://pe-harta.ro/vaslui/ )

3.1.2. Relieful.

Relieful ce reprezintă Colinele Tudovei este format în mare parte din asambluri de culmi și vai largi orientate în cele mai multe situații pe direcția N-S. Altidutinea acestor culmi se poate ridică pe alocuri chiar până la 360 m cu o vegetație variată și cu versanții dispuși în diferite stadii de evoluție, prezentând astfel degradări mixte și pante de 5-40 %

O caracteristică principala a reliefului din cadrul terenul ce are în component Fermă Goatsheaven- Vaslui este versantul slab înclinat care în general prezintă o expoziție sud-estică , pe alocuri și nord-estică, cu o înclinație medie a versantului de 6,3 % culminând pe unele porțiuni cu valori până la 16,4 %.

În urmă planimetrării realizate pe suprafață totală a comunei , coralata cu evident O.J.C.G.C Vaslui , este de 3358,00 ha format din următoarele categorii de folosință: teren arabil 2323 ha, suprafață pasunabila 943, pământul alocat fânetelor de 22 ha sic el care cuprinde viile de 70 ha. JudeŃul Vaslui are o suprafaŃa mai mică de legume (5560 ha), datorită terenului foarte frământat, cu aspect colinar accentuat, dar și unei tradiŃîi mai reduse.

3.1.3. Hidrografia.

Perimetrul comunei Bogdanita aparține unei rețele autohtone de lungimi diferite a celor două bazine. Bazinul hirografic Simila cuprinde partea nord-vestică a perimetrului restul fiind ocupat de bazinul hidrografic Bogdana.

Teritoriul fermei este străbătut de răul Bogdana ce izvoreste de pe teritoriul comunei Lipovăț și se varsă în satul Coroiești, în răul Bogdana.

Pânză freatică înregistrează o adâncime mai mare de 10 m pe diferite platouri, coame și pe versanții colinari în partea lor superioară. La polul opus, uneori pe părțile inferioare a versanților colinari se constituie ogase de adâncimi uriașe ajugand la ravene ce captează izvoare mici. Alteori poate apărea fenomenul de alunecare a terenului din cauza apelor freatice de mică adâncime. În luncile râurilor pânză de apă freatică ajunge la adâncimea de 0,5-2 m

La nivelul comunelor analizate, cultură legumelor s-a dezvoltat de-a lungul unor cursuri de apă sau în apropierea lacurilor care să asigure sursă de apă necesară legumelor.

3.1.4. Climă.

În studiile de zonare a producției agricole, climă este un factor primordial alături de sol. Am făcut o analiză cu date climatice de la stația Bîrlad și am observant că media multianuală a temperaturilor 9,7 C și media multianuală a precipitațiilor 484 mm oscilații cantitatice de la o luna la altă. Vara cele mai mari cantități 190,9 mm, respectiv iarnă 63,03 mm. În perioada aprilie-septembrie precipitațiile reprezintă 68,18 % din suma anuală.

Tabel 3.1.4.

Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri

Din fisa climatologica – ianuarie cea mai rece luna a anului -2,3 cu un minim absolute de -24,2 1985, Iulie este luna cea mai calduroasa cu o temperatura medie de 21,1 cu un maxim absolute de 39,2 in anul 2000. Umiditatea aerului se exprima prin minima absoluta din luna octombrie la 66 % si maxima absoluta care se intalneste in una februarie la 91 %.

Tabel 3.1.4.1.

Evolutia climatica la Statia meteorological Birlad in naul agricol 2015-2016

Vânturile dominante sunt cele ce bat cu o frecvența în mod obișnuit de 40-60 km/h din Nord-Vest, Sud-Est. Dominant este crivățul ce aduce geruri și furtuni de zăpadă iarnă și vara ploi cu furtună, care afectează atât structura spațiilor protejate cât și nivelul umidității din aer, cresc amplitudinile termice ce provoacă condesul în solarii.

3.1.5. Solurile

Solul este un factor primordial în agricultură, deoarece acesta, prin calitățile sale asigura condițiile de creștere și dezvoltare a plantelor. Astfel prin fertilitate, respectiv nivelul de aprovizionare cu elemente nutritive sunt asigurate condițiile de hrană.

În legumicultura ecologică este bine că plantele să aibă asigurate în mod optim cerințele față de acest factor, pentru că astfel sunt necesare mai puține intervenții din partea omului, cum ar fi, de exemplu, fertilizarea, irigarea, protecția față de boli și dăunători; este cunoscut faptul că posibilitatea de a interveni cu aceste măsuri sunt mai reduse. Mai mult, solul este elementul din agrosistem cel mai vulnerabil la degradare și este avută în vedere, în acest caz, poluarea chimică prin exces de îngrășăminte și pesticide sau prin diferite accidente nespecifice (de exemplu poluarea prin apă de irigat).

Prin textura, respectiv calitatea de a conține anumite elemente primare (nisip, argilă) se asigura unele însușiri fizice și mecanice că densitatea, structura, calitățile aerohidrice (permeabilitatea față de apă și aer) s.a.

Textura este mijlocie, frecvent luto-argiloasă sau luto-nisipoasă, precum se poate observă în tabelul 3.1.5.

Tabelul 3.1.5.

Reprezentarea procentuala a texturii solului din arealul unitatii

Între tipul de sol și textura de cele mai multe ori este o corelație bine cunoscută: solurile aluviale sunt mai ușoare (nisipoase), iar cernoziomurile au un conținut mai ridicat în lut și argilă. Cu toate acestea sunt multe situații în care aluviunile au un conținut mai ridicat în argilă datorită transporturilor din aval. Acest lucru este benefic pentru protecția materiei organice, dar determina formarea ușoară a crustei la suprafață solului, ceea ce poate fi un impediment pentru răsărirea unor specii cum ar fi ceapă ceaclama, legumele pentru rădăcini sau chiar fasolea oloagă.

Materialul parental subiacent este reprezentat prin depozite loessoide. Acest tip de sol este afanat, permeabil, cu o bună capacitate pentru apă și aer, putându-se lucra ușor.

Prezintă caracteristici chimice s de troficitate foarte bune. Valorile pH-ului variază de la 7,2 în solar la 8,55 la cernoziomul din câmp.

Evaluarea conținutului de humus este mijlocie având o valoare de 2,25 N%.

În figurele 3.1.5.1 si 3.1.5.2. sunt redate datele în urmă prelevării probelor de sol din solar 5 și camp din cadrul S.C. Goatsheaven S.R.L. Vaslui

Figura3.1.5.1.

Figura 3.1.5.2.

3.2.Prezentarea unității

Figura 3.2. Teritoriul Fermei Goatsheaven Bogdanita, Vaslui

Pe data de 06.07.2009 a fost autorizată Societatea Comercială Goatsheaven , societate cu rapsundere limitată, înregistrată la regitrul comerțului cu numărul de ordine 25747592 Conform activităților din economia națională se realizează o statistisca care pe scurt constituie acronimul CAEN -0111 împărțind activitățile firmei în cele din sectorul vegetal ce constituie activitatea principala, iar că activitate secundară în sectorul zootehnic ( creșterea porcilot mangalita, vietnmiez, pink, pui, iepuri).

Ferma Goatsheaven deținea în 2013 în patrimoniu 105 ha (42ha în proprietate și 63 ha în arendă) cultură mare și 14 hectare teren certificat ecologic. După 4 ani s-a tras linia și a fost ușor de observat că amortizarea utilajelor, vremea neprielnică în perioada de semănat, zona defavorizată au avut drept rezultat înclinarea balanței spre cele 14 hectare de legume certificate ecologic. Prin urmare legumicultura așa avea să-și clădească fundația în cadrul fermei. Din 2014 ne-am axat doar pe legumicultura ecologică drept urmare în 2016 ne-am extins terenul cu încă 21 ha din proprietate pe care le-am trecut în perioada de conversie cultivand lucerna, pentru a fii certificate ecologic.

Figura 3.2.1. Cadrul organizatoric tertorial al unitatii S.C. Goatsheaven S.R.L.

În ceea ce privește structura culturilor specifică anului agricol 2015-2016 cele de 14 hectare certificate ecologic se împart în 13 hectare camp si 1 hectare solarii.

În câmp s-au cultivat 1500 mp usturoi, 58 700 mp porumb zaharat, 8500 mp roșii Siriană, 3500 mp dovlecel, 1000 mp cimbru, 1000 mp busuioc, 2000 mp ardei iute, 2000 mp vanătă, 5000 mp ardei gras, 5500 mp ardei capia.

Figura 3.2.2. Structura culturilor pe cele 14 ha camp la S.C.Goatsheaven S.R.L. in anul agricol 2015-2016

Figura 3.2.3. Structura culturilor de toamna,2016, in spatiile protejate din cadrul S.C.Goatsheaven S.R.L

Figura 3.2.3. Structura culturilor de iarna ,2016-2017, in spatiile protejate din cadrul S.C.Goatsheaven S.R.L

Misiunea firmei este să ofere clienților legume de calitate superioară, legume naturale și sănătoase ce permit clienților să ducă un stil de viață corespunzător. Pentru această, firma se angajează să aplice și să mențină Sistemul integrat de Management al Calității și Siguranței Alimentului, prin care vor fi create condițiile satisfacerii cerințelor clienților și a cerințelor legale și de reglementare, acesta fiind țelul principal al societății.

Societatea procesează și vinde legume de calitate superioară pentru clienți din toată țară însă cantități mari de legume sunt achiziționate de firme din județul Bacău precum și din județele vecine că: Neamț,Bacău,Iași,Vaslui.

În ferma „Goatsheaven” producția principala de calitatea I este destinată comercializării en detail, cea de calitatea aIIa este comercializată la diverse cantine și centre mari cu bucătării robotizate, unde calibrul și calitatea nu reflectă vreo importantă. Marfă ce nu corespunde standardelor este folosită în furajarea animalelor din fermă, fiind un nutreț valoros din punct de vedere al aportului de vitamine și minerale benefice pentru sănătatea animalelor.

Din anul 2014, a început dezvoltarea continuă a fermei, obiectivul principal fiind achiziția de utilaje și extinderea suprafeței de teren lucrată. În prezent, fermă deține o gama completă de utilaje:

– 1 tractor japonez 5500 euro – Yanmar 18 cp,Două semănători pentru semințe mici:

Toate utilajele au fost achiziționate second-hand din fonduri proprii. Sunt complet funcționale și sunt întreținute periodic pentru a asigura standardele de calitate a lucrărilor.

Marfă produsă este vândută în mare parte până la venirea sezonului rece, iar cea destinată depozitării se va depozita în spațiile destinate acestui fapt. Primul depozit construit are o capacitate de 250 tone marfă în anul 2003, ce asigura depozitarea pe timpul iernii. Un alt mijloc de depozitare îl constituie hala construită în 2006, având o suprafață de 450 mp. Alte locuri de depozitare folosite sunt magaziile și beciurile existente în gospodăria proprietarului, însumând o capacitate de depozitare de aproximativ 200 tone.

Mijloacele de transport folosite în fermă au fost achiziționate treptat, primul fiind autoturismul FORD SIERRA în 1998, folosit pentru tractarea unei remorci auto. În anul 2000 s-a achiziționat autoutilitară Dacia Pick-up. În 2009, s-a achiziționat autoutilitară de 3,5 tone, achitie ce era iminentă la capacitatea de producție existența. În afară de mijloacele prezentate se folosesc și două remorci agricole, tractate de orice tractor disponibil în fermă la momentul respectiv.

Un prim obiectiv pentru care a fost înființată firma a fost de a crea locuri de muncă cetățenilor din comună prin urmare sursele de forță de muncă sunt constituite din satele din împrejurimi.

Numărul locurilor de muncă nou create prin implementarea acestui proiect a fost de 2 ajungându-se la un număr total de 5 salariați, din care personal de execuție 4.

În cadrul unității activează la această dată 3 salariați angajați cu contract de muncă pe perioada nedeterminată, din care personal de execuție total 2.

Activitățile manageriale în cadrul exploatatiei sunt realizate de responsabilul legal al unității: Ursu Anca Elena care are pregătirea profesională necesară, asigura un management de calitate în cadrul exploatatiei și permite realizarea unor lucrări agricole de bună calitate – având pregătirea necesară (cursuri de agricultor, organizate de O.J.C.A. Vaslui ). Lucrările agricole sunt efectuate de 2 mecanizatori agricoli iar în perioadele de vârf pentru efectuarea lucrărilor manuale se apelează la forță de muncă sezonieră.

Figura 3.2. 1. Combaterea buruienilor prin lucrari manual ( original)

Figura 3.2.1. Combaterea buruienilor prin lucrari manual ( original)

PARTEA A II-A- CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 4

OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

4.1. Baza și scopul studierii temei

În prezența lucrare am vrut să demostrez diferențele de recolta între cele obținute și stas-uri la cele 2 culturi de tomate si castraveți în condițiile de cultură din zona Municipiului Bîrlad.

S-a urmărit eficientă metodelor de combatere pornind de la cele agrofitotehnice până la cele de procnoza și avertizare.

Din punct de vedere al rotatiei culturilor am dedus că pe cei 1500 mp ( solar 8) de tomate ( Siriană Buzău) pe 1200 mp gradul de atac cu Phy infestans este de 82% față de celalte 3000mp (solar 1,2) unde atacul a prezentat o intesitate mult mai scăzută. Acest procent ridicat se datorează faptului că pe acei 1200mp s-a cultivat cartof timpuriu în scop experimental, fiind o solaneceae care are boli commune și din această cauza pentru a prevenii pierderi importante de producție și costuri suplimentare trebuie eliminată din roatie.

Metodele fizico-mecanice în principiu sunt simple și eficace,dar pentru spațiile protejate și mai ales cu teren certificate ecologic și din lipsa de resurse și timp, până în prezent la SC Goatsheaven SRL singură dezifenctie s-a făcut cu zeamă bordelease.

Mijloace biologice în loc de insecticide, preferă să folosească prădători. Aceștia sunt insecte de diferite soiuri care se hrănesc cu larvele sau ouăle dăunătorilor din culturi. „Din punct de vedere financiar câștigul se vede prin eficientă pe care o au. De regulă, tripsul este foarte rezistent și necesită mai multe tratamente. La prădători însă nu are cum să reziste. De aici rezultă avantajul. De aici și din faptul că nu mai folosim substanțe chimice care pot pătrunde în plante.

Un rol important în combaterea bolilor plantelor sunt măsurile de procnoza și avertizare: Este importantă dată apariției în masă a agenților patogeni pe un anumit areal într-o perioada specifică de timp sis a estimăm gravitatea atacului ( Baicu T, Senan T.E, 1996)

În același contrast trebuie să ținem cont și de momentul optim de aplicare a tratamentelor în funcție de fenofază plantei, condițiile climatice locale și biologia agentului patogen. ( Baicu T, Senan T.E, 1996)

4.2. Material si metodă

Sămânța netratată de tomate și de castraveți, arpagicul de ceapă respectiv restul materialului utilizat în cadrul SC Goatsheaven SRL Vaslui în anul agricol 2015-2016 a fost procurat de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău și din 2017 a început colaborarea și cu Stațiunea de Cercetare de la Dăbuleni.

Stațiunea Experimentală Buzău este o unitate strategic de cercetare și dezvoltare ce funcționează din anul 1957 în interesul cultivatorilor de legume.

Pintre multiplele obiective putem enumeră obtnerea unor hibrizi perfomanti pretabili a se cultivă în spații protejate, diversificarea sortimentului de legume, introducerea în cultură a speciilor mai puțin răspândite, producerea de semințe din catedorii biologice superioare având în vedere menținerea autenticității, preocupări orientate pe managementul speciilor legumicole cultivate în solarii ( tomate, castraveți, verdețuri).

Pentru fiecare varietate se face o derogare privind cererile de aprobare a utilizării materialului săditor netratat/plantat pentru înființarea culturilor, de către SC ECO-SEM-FRCUT SRL în cazul societății noastre, în 3 exemplare.

Tabel 4.2.1.

Soiuri utilizate în cadrul Fermei Goatsheaven în anul agricol 2015-2016

Tabelul 4.2.2.

Soiuri de tomate cultivate in spatii protejate in anul agricol 2013-2014

Tomate SIRIANA

Hibrid timpuriu, cu creștere nedeterminată, destinat cultivării în spații protejate și câmp deschis,creștere nederminată. Fructul este sferic, ușor turtit cu o înălțime de 5 cm, diametru 6,5, cu un număr de loji seminale: 4-5. La maturitate fructul are o greutate de 120–180 g și o culoare roșu uniform strălucitoare. Rezistență bună la transport, Toleranță: bună la Verticillium dahliae Rasă 0, Fusarium oxysporum f. sp. lycopersici, Phytophtora infestans, Pseudomonas syringae p.v. tomato. Potențial de producție: 5–5,5 kg/plantă.

Tomate CORALINA

Soi de tomate tip cireașa, productiv,creștere nederminată, destinat cultivării în spații protejate și câmp deschis. Fructele rotund înalte, de circa 25 g, se remarcă prin gustul plăcut, dulce, coloritul roșu intens și aromă deosebită. Se pot recolta și în ciorchine. Destinat consumului în stare proaspătă și industrializării. Rezistență bună la depozitare. Toleranță: mare față de agenții patogeni, îndeosebi la VMT. Potențial de producție: 2.5 kg/plantă, putându-se obține cu ușurință peste 60 t/ha fructe

TOMATE TIP CIREAȘA EMA DE BUZĂU

Soi timpuriu cu originele din SCDL Buzău, omolagat din 2014. Fructul rotund are o greutate medie de 8 g. Cu o înălțime 2,5 cm și cu un diametru de 2,6 cm. Culoarea fructului imatur: roșu deschis cu ușor guler verde. Culoarea fructului matur: roșu intens. Nr. de loji seminale: 2. Tip de creștere: nedeterminată. Toleranță: mare față de agenții patogeni

Potențial de producție: medie peste 2,5 kg/plantă. Soi pretabil pentru cultivare atât în sistem protejat (seră, solar) cât și în câmp deschis.

Tabelul 4.2.2.

Soiuri de tomate cultivate in spatii protejate in anul agricol 2013-2014

Castraveți TRIUMF F1

Hibrid timpuriu tip cornichon, an omologare: 2005, perioada de vegetație de 75 de zile, destinat cultivării în spații protejate și câmp deschis. Fructele de tip chornichon de lungime 8-10 cm, sunt cilindrice cu perisori maro, pulpă este fermă, cu gust plăcut, fără amăreala, cu aromă specifică ,ornati cu țepi de culoare închisă. Capacitate de producție: 45t/ha; rezistență bună la atacul agenților patogeni, perfect adaptat la condițiile agro-pedologice ale zonei.

Castraveți de câmp SLĂNIC

Un soi tip cornichon, omologat in 2006 la SCDL Buzău. Fructul de 8-10 cm este verde, lucios. Epiderma: ornată cu perisori de culoare maro. Soi: timpuriu (75 de zile) Toleranță: mare la Pseudomonas syringae v. Lachrymans, Erysiphe cichoriacearum, Corynespora melonis, CMV Potențial de producție: 50–55 t/ha. Destinat pentru câmp deschis, seră, solar. Se poate consumă în stare proaspătă și industrializare.

Castraveți Mirabelle

Hibrid popular de castravete partenocarpic. Prezintă un randament ridicat pe durata ciclului de vegetație. Flori 100% femele. Unoformitate ecelenta, frcute cilindrice subțiri fără gust amar. Raportul lungime/grosime de 3,3 : 1. Fructele după procesare își păstrează fermitatea. Rezistent la CMV (Cucumber mosaic virus) -rezistență intermediară, PM (Powdery mildew,Sphaerotheca fuliginea) – rezistență intermediară, SC (Scab, Cladosporium cucumerinum) -rezistent. Densitate: (cultură pe verticală) – 20.000-25.000 plante/ha, (cultură pe orizontală) – 45.000-50.000 plante/ha.

CAPITOLUL 5

TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A TOMATELOR ȘI CASTRAVEȚILOR

5.1. Tehnologia de cultură a tomatelor în solar

5.1.1 Amplasarea culturii

După un an de pauză al terenului, activitățile conform fluxului tehnologic al tomatelor în cadrul fermei Goatsheaven au început cu amplasarea culturilor de tomate pe solăria, astfel în solar 1 mic s-a înființat cultură de tomate cherry Coralina, surplusul de răsad a fost plantat în solar 2 alături de restul soiului de tomate cherry Ema de Buzău. În Solar 3 și 4 s-au luat în cultură soiul Siriană de Buzău.

După acoperirea golurilor cu răsadul rămas am continuat plantarea în solarul 8 o alegere aparent fără fonduri științifice datorită faptului că în urmă cu an solarul a fost cultură de cartof timpuriu care are boli comune cu tomatele, în special propagarea mânei (Phytophthora infestans). În primele 4 solarii mici am ținut cont de plantele care au același areal de cultură că și tomatele. S-a avut grijă să fie izolate de celelate solanacee precum cartofi, ardei, pătlăgele, vinete.

Se evita monocultura fiind contraindicată revenirea plantei pe aceeiasi suprafață la interval mai mici de 3-4 ani, după 4-5 în cazul în care a fost semnalat atacul de mâna.

5.1.2 Pregătirea terenului

O prima lucrare a fost îndepărtarea buruienilor care au invadat terenul din solariile unde a fost stagnata activitatea timp de un an urmată de o arătură la adâncime pentru spargerea substratului salinizat și celelate lucrări generale de pregătire a terneului cunoscute ( Ceaușescu și colab. 1984).

Fiind un teren secătuit de humus cu valoare de 2,25 % și cu procentaje scăzute de substanțe nutritive s-a trecut de la fertilizarea organiza cu gunoi de grajd descompus la fertilizarea cu produse organice prelucrate industrial. Îngrășămintele organice prelucrate sub formă de peleți sunt aplicate pe scară largă în agricultură având avantaje certe în raport cu celelalte tipuri de îngrășăminte organice (cantitatea necesară de 10 ori mai mică, aplicare ușoară, elemente chimice conținute controlate, liberi de boli și dăunători, etc.).

Compania Italpollina este lider mondial în producția de îngrășăminte organice, biostimulatori de origine vegetală și microorganisme benefice. Produsele sunt diversificate și utilizate în mai mult de 60 de țări din întreagă lume. Se oferă o gama largă de soluții inovatoare pentru o agricultură modernă și durabilă, ale cărei principii sunt siguranță alimentară și protecția mediului.

Pentru a da randament am folosit prin încorporare sub arătură Guanito pentru facilitarea materiei organice din sol și după modelarea terenului, la formarea cuiburilor am mai adăugat un aport de 10 peleți/cuib pentru a oferi plăntuțelor toate substanțele nutritive necesare pentru a se dezvoltă rapid și armonios. Italpolina prezintă avantajul unei dizolvări și absortii rapide. Am folosit 1 sac/100 mp, 1-2t/ha.

Înființarea culturii a debutat cu semănatul răsadurilor ce s-a realizat pe 15 iulie folosind 50 g semințe tomate netratate pentru 8000 mp ( 30 cherry și 20 Siriană) conform tabelului

3.1.5.1.. Semintele s-au achizitionat dupa eliberarea certificatului de calitate in loturile analizate de catre Inspectoratul pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor Buzău.

O prima etapa in combaterea agentilor patogeni incepe inca de la semanatul semintelor in rasadnita cand am renuntat la pamantul de telina sau chiar la amestecul acestuia cu turba in profida folosorii pentru semnat doar unui substrat de turba Biolan din comert libera de diversi agenti patogeni.

Următoarea lucrare a fost cea de rapicat în pahare din folie de polietilenă verzi închise. Fiecare pahar avea în componentă să câte 3 granule de Italpolina pentru a-i oferii plantei substanțele nutritive necesare încă din faza de răsad. Procesul de rapicare s-a făcut la vârstă răsadului de 40 zile la observarea primei frunze adevărate.

Schema de înființare a culturii este specifică solarului metallic semiluna de 10 m lățime și 50 m lungime. Plantarea se face pe cuiburi (copci) la distanțe alternanțe între rânduri 70×90 cm și o densitate de 3 plante pe mp, 1200 în solarul de 50×10 și în total 24 000 plante pe hectar.

Figura 5.1. Schema clasica de înființare a culturilor intr-un solar de 50 m

5.1.4. Lucrările de îngrijire a culturii

O lucrare cu caracter permanent este dirijarea factorilor microclimatici. Dirijarea temperaturii este cea mai importantă operațiune de reglare a mediului. În perioada plantării,valoarea temperaturii trebuie să fie cuprinsă între 10-12 C în sol și 15-20 C în aer, după care temperatura trebuie să crească progresiv la 12-15 C pentru înrădăcinare. Dirijarea indicilor hidrici ai solului și a aerului se face prin irigare.

O primă lucrare după 5-10 zile de plantare este completarea golurilor. După prinderea lor și intrarea în vegetație se face o fertilizare faziala conform unui program de fertilizare. Am folosit și îl recomand pe cel de la o firma din Spania, Coda, noua pe piata romaneasca, reprezentat în tabelul 5.1.4.

Principalul produs organic, Codavitul, este un complex lichid care conține compuși organici naturali și oligoelemente asociate cu săruri de aluminiu care îi conferă acestuia un dublu efect: nutritiv-fungicid (activ împotriva ciupercilor endoparazite). S-a utilizat prin administrarea foliara la o doza de 300 ml/100 l apa aplicare.

Edalginul are in compoziție: 100% extract de alge marine din alge marine Ascophyllum nodosum. Compoziția specială a nodos Ascophyllum, este o rezervație naturală de micro și macronutrienți, aminoacizi și carbohidrați, care cresc randamentul culturilor, calitatea și vigoarea. stimulatori de creștere, de asemenea, conține în mod natural ca citochinine, auxine și gibereline. Se recomandă în special pentru aplicarea îngrășămintelor foliare, deși poate fi utilizat și în fertirigare.

Tabelul 5.1.4.1.

Program Coda de fertlizare pentru tomate

In culturile Bio combaterea buruienilor s-a realizat prin prasile manuale, pe viitor se urmareste achizitionarea unor utilaje pentru combaterea mecanica in camp.

Pentru combaterea biologica a bolilor am folosit testand in paralel pentru a vedea eficienta produselor organice a 3 firme: Klastrof, Coda si Microspore. In literatura ecolocica si pe eticheta produselor se evita folosirea cuvantului “pesticid” cu o tenta dura din cauza terminatiei “cid” valabil fiecarui produs care distruge, “ucide” insecte, agenti patogeni, buruieni. Drept urmare, inca din faza de rasad s-au administrat fertilizanti organici precum Scudo ca inlocuitor al zemei bordeleze, tratament efectuat preventiv, dar si la semnalarea simtomelor bolilor ca si cele din perioada de vegetatie. ( tabel 5.1.1.)

Tabel 5.1.1.

Produse organice utilizate ca fungicide la tomate în cadrul Fermei Goatsheaven

5.2. Tehnologia de cultura a catravetilor

O prima clauza a unui contract incheiat cu un supermarket este asigurarea unei productii constante in tot cursul anului, cantitatile necesare pentru prelucrarea industriala.

In 2016, la S.C.Goatsheaven S.R.L Vaslui, activitatile au fost preluate in luna iunie, dupa o luna de pauza al solului drept urmare am putut cerceta cultura de toamna a castravetilor . Pentru aceasta cultura s-au utlizat doar soiuri si hibrizi tip Cornichon.

Lucrarile de pregatire a terenului au constat in eliminarea buruienilor, dupa ce activitatile au stagnat un an, buruienile aproape ca au atins inaltimea solariilor.

S-a pregatit rasadnita cu pamant de telina amestecat cu turba BioLand. Samanata netratata a fost semanata la 23 iulie, reconditionarea solariilor intarziind epoca de semanat cu o luna. Mobilizarea terenului prin aratura de 18-20 cm, incorporarea ingrasamintelor organice (Guanito) si celalalte lucrari specifice fluxului lucrarilor de infiintare a culturii de castraveti in solarii.(tabelul 5.2.) s-au incheiat pe 27 iulie.

Transplantarea rasadului a fost realizata direct camp, pe 8 august, in cuiburile pregatite in preziua plantatului. Asemenea culturii de rosii au fost administrate fiecarui cuib cate 10 paleti de Italpolina pentru necesarul substantelor nutritive.

Solul s-a mentinut constant umed si nu ud pentru ca apa nu are voie sa fie in exces. Acest lucru a putut fi controlat cu ajutorul sistemului de picurare recent achizitionat.

Tabel 5.2.

Lucrarile de plantare si ingrijire la castravetii de toamna cultivati in solariile fermei Goastheaven

Bolile cheie prezente la castraveti sunt: ,mana( Pseudoperono-spora cubensis), patarea unghiulara( Pseudomonas lacrymans) si fainarea( Sphaerotheca fuliginea. Erisphe cichoraceaarum) . La acestea trebuie o atentie deosebita la masurile profilactice si de combatere. In solarii, in afara acestora, pagube importante sunt produse de ofiliri, viroze, putregaiul cenusiu si alb, cladosporioza.

Tabel 5.2.1.

Produse organice utilizate ca fungicide la castraveti în cadrul Fermei Goatsheaven

Figura 5.2.1.

Plan de fertilizare si combaterea ecologica a agentilor patogeni intalniti in cultura de castraveti din solariile unitatii S.C.Goatsheaven S.R.L.

CAPITOLUL 6

REZULTATE OBȚINUTE CU PRIVIRE LA AGENȚII PATOGENI DIN CULTURA DE TOMATE ȘI CASTRAVEȚI

6.1. Rezultate obținute cu privire la agenții patogeni din culturile organice de tomate de la S.C. Goatsheaven S.R.L. Bogdanița, Vaslui

6.1.1. Prezența Phytophthora infestans în culturile de tomate din cadrul fermei Goatsheaven

După monitorizarea atentă a culturilor de tomate am observant că încă din faza de răsad căderea plantulelor în vetre, reprezentată de ciupercă Pythium debaryanum care a provocat mari daune în răsadnița.

S-a estimat gradul de atac a fiecărei plante (500 plante) din răsadnița martor și drep rezultat atacul a putut fi evidențiat după 5 zile de la răsărire la o plantulă,2 în diferite părți ale răsadniței, putând ușor identifica o evoluție extrem de rapidă. Atacul se produce în vetre, observând peste 9 zile că sunt 2 vetre pe mp, fiecare cu 6-8 plantule subțiate la nivelul coletului, pe o porțiune redusă.

Tabelul 6.1.1.

Intensitatea atacului produs de Pythium debaryanum

Ca o primă observație conform tabelului 6.1.1. cel mai intens atac de Pythium debaryanum este înregistrat la soiul SIRIANĂ DE BUZĂU. Catalogat un soi cu rezistență bună la agenți patogeni nu a putut face față umezelii excesive a subtratului și am observant că dezolvarea plantelor este mai rapidă, având o perioada de vegetație mai scurtă decât tomatele cherry.

Este evident că tomatele cherry sunt mult mai rezistente în față atacului agenților patogeni. Drept rezultat a unei inovații în tehnologia practicată la Stațiunea de Cercetare Buzău a fost formarea unui soi cât mai rezistent la boli că să poată fi cultivat și în câmp. Așa a luat naștere soiul Ema, cu intensitatea cea mai scăzută a atacului.

Prezența acestei ciuperci a fost favorizată de nebulozitatea ridicată în perioada de după răsărire, temperaturi de peste 20 C și cel mai important factor și anume umiditatea substratului. S-a observant că în răsadnița martor, acolo unde s-a realizat irigarea prin aspersie în exces și seară, înainte de terminarea programului de lucru al muncitorilor ( ora 18:00) drept efect un atac mult mai avansat din lipsa unei zvântări mai rapide.

Prin dirijarea incorectă a acetor factori menționați, o altă cauza ce a dus la dezvoltarea ciupercii a fost absența unor măsuri preventive și de combatere.

În celelate 2 răsadnițe cu tomate s-au luat măsuri de prevenire imediat după semant și încă de la primul udat am folosit Precuvir Energy ( 1 fiolă de 10 mililitri la 10 litri apă) urmând o monitorizare atentă a plantulelor, în mod special în zona coletului.

Tot în faza de rasat, înainte de a fi plantat am folosit un fungicid cupric SCUDO, pentru prevenirea altor agenți patogeni și în această faza fiind mai economic administrând pe o suprafață mai restrânsă.

Figura 6.1.1.. -Atac de Pythium debaryanum dupa 5 zile de la rasarire ( original)

Figura 6.1.2, – Atac de Pythium debaryanum după 9 zile de la răsărire ( original)

6.1.2. Prezența atacului de Phytophthora infestans în cultură de tomate

După plantarea unor răsaduri atent selecționate și viguroase am descoperit că fluctuațiile în cantitatea de umiditate oferită fiecărei plante poate cauza probleme grave precum apariția altei ciuperci.

Temperaturile ridicate de peste 17° C și alternanța nopților răcoroase cu zilele calde au contribuit la dezvoltarea acestui sindrom.

Umiditatea atmosferică ridicată de peste 70% a dus la formarea condesului în solarii care adus la căderea pacaturilor de apă pe suprafață foliară a plantelor.

Am luat în calcul 1200 plante din solarul 1M și în tabelul 6.1.2 am realizat o irarhizare a rezistenței la boli a soiurilor de tomate.

Tabelul 6.1.2.

Intensitatea atacului produs de Phytophthora infestans în funcție de soi

Observație: în caz de infestare cu Phytophthora infestans s-a demostrat că soiul EMA este cel mai rezistent.

Tabelul 6.1.3.

Intensitatea atacului produs de Phytophthora infestans în funcție de repartiția în solarii

În solariile 1,2,3 cu lungimea de 50 m și lățimea 10 m fiecare și cu ajutorul ventilatoarelor am putut împiedică stagnarea picăturilor de apă pe Frunze. Nu am avut același noroc și în solarul 1 mare de 150 lungime. Pe alocuri nu s-a aerisit și s-a creeat un mediu prielnic de dezvoltare a mânei în mod special în mijlocul solarului. În Solarul 8, segmentat în 2 am avut ventilație însă un alt factor ce a favorizat apariția mânei a fost rotația culturii ( tomate după cultura de cartof).

Figura6.2.1. Atac de Phytophthora infestans la soiul SIRIANĂ ( original)

Figura 6.1.2. Atac de Phytophthora infestans la soiul CORALINA ( original)

6.2 Rezultate cu privire la prezența agenților patogeni la cultură de castraveți de la fermă Goatsheaven

6.2.1.Prezența atacului de Pseudoperonospora cubensis la culturile de castraveți de la ferma Goatsheaven

Considerată una din cele mai importante și grave boli posibile la curcubitacee, mâna castraveților a făcut ravagii în ceea ce privește producția din cadrul fermei vegetale.

Primul atac a fost observat în solarul 5M cu lungimea de 170m după 25 de zile de la plantare. O prima cauza e lungimea solarului prea mare care nu permite aerația totală. Pe frunzele bazale de la plantele din mijlocul solarului, în dreptul sistemului de picurare, erau pete colțuroase, o medie de 4 pete galbene pe frunză. O remarcă ar fi că sporii ciupercii se răspândesc prin irigare.

Se pot observa pe partea superioară a frunzelor pete confluate verzi-albăstrui mărginite de nervuri. După 5 zile țesuturile atacate din dreptul petelor s-au brunificat, devin casante și se desprin de frunze ce îi conferă limbului un aspect perforat.

Pe partea inferioară, în dreptul petelor apare un puf cenușiu ce constituie fructificațiile asexuate ale parazitului. Diseminarea în cultură a conidiilor e asigurată de curenții de aer. Infecția frunzelor se realizează prin stomate și este strict condiționată de prezența picăturilor de apă pe acestea și de temperaturi cuprinse între 15 și 23° C.

Figura Atac de Pseudoperonospora cubensis la culturile de castraveți din cadrul

Fermei Goatsheaven (original)

Tabelul 6.2.1.

Intensitatea atacului produs de Pseudoperonospora cubensis

6.2.2. Prezența atacului de Fusarium oxysporum sp. Cubensis

Ofilirea vasculară a fost boală care a compromis cultură castraveților din solarul 6m în procent de 90 %. În urmă atacului plantele au căpătat un aspect ofilit în momentul înfloririi. Ofilirea rapidă se datorează temperaturilor de peste 28 C,pH-ului acid, umidității bruște. Stagnează creșterea culminând cu brunificarea vaselor lemnoase din interiorul tulpinii și în final provocând uscarea plantelor. La procesul de infestare a contribuit și leziunile plantei din timpul rapicatului.

Figura 6.2.2. Atac de Fusarium oxysporum sp. Cubensis la culturile de castraveti din cadrul

Fermei Goatsheaven (original)

6.3. Eficienta economica

Agricultura ecologică contribuie la creșterea activităților economice cu o importantă valoare adăugată și are o contribuție majora la sporirea interesului pentru spațiul rural. În cadrul conceptului de agricultură ecologică, se definește „producția obținută fără utilizarea produselor chimice de sinteză”.

Productiile medii in ferma ecologica sunt mai scazute, profiturile pe ferma sunt egale, iar .pe forta de munca sunt mai mari. Aceasta din cauza preturilor de vanzare care in ferma ecologica sunt mult mai mari. De exemplu 1 kg de castraveti vandut pe 14 septembrie 2016, in Matca 1 kg se vindea cu 1,3 lei, iar pretul unei caserole a cate 250 g de castraveti de 9-12 cm se vindea cu 2,5 lei. Pe suprafata de 3000 mp s-au recoltat 6 t castraveti a 5 lei kg. Din cei 30 000 lei am scazut ambalarea 25%, cost productii 60% si am ramas cu 10% profit.

Respectand un plan de fertilizare costurile variaza de la 932 lei la tomate 1200 lei la castraveti pe I ciclu de vegetatie.

Tabel 6.3.

Eficacitatea folosirii fungicidelor corelata cu productia obtinuta la culturile de tomate si castraveti la S.C.Goatsheaven S.R.L

6.4. Prezența agenților patogeni la alte culturi de la S.C. Goatsheaven S.R.L. Vaslui

Infecția cu agenți patogeni s-a manifestat mai puternic la tomate și castraveți producând pagube mai inseminate, la celelate culture nemanifestandu-se un atac puternic asupra plantelor.

.La cultură de salată am întâlnit un atac pe partea inferioară a tulpinii cu zone galbene-deschis ușor brunii acoperite cu un miceliu alb representative ciupercii de Sclerotinia sclerotiorum în solarul 2M. Dintre 1200 plante am găsit 83 infestate. Am colectat paharele afectate pentru a împiedică răspândirea scleroților. Mediul umed s-a dovedit a fii prinncipala cauza.

Fig. 6.4.1. Atac de Sclerotinia sclerotiorum la salată (original)

La cultură de ceapă am observat atacul manei, drept urmare a monoculturii.

Fig. 6.4.2. Atac de Peronospora destructor la ceapă (original)

CONCLUZII

În urmă cercetărilor și observațiilor efectuale la fermă SC GOATSHEAVEN SRL Bogdanita-Vaslui în anul agricol 2015-2016 asupra agenților patogeni la principalele culturi s-au putut desprinde următoarele concluzii:

Producția culturilor de tomate este afectată atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ, an de an, de către cei mai păgubitori agenți patogeni specifi culturii, Phytophthora infestans, Fusarium oyporum sp. Lycopersici. În majoritatea cazurilor pierderile de producție oscilează între 25-35 %, dar la un atac favorabil pot ajunge la peste 50 %.

Soiul de tomate cherry EMA DE BUZĂU este de apreciat fiind cea mai rezistență la atacul agenților patogeni, cu un procentaj de 10,3 % intensitatea atacului de Phytophthora infestans

Scopul acestei lucrări a fost de a urmării oscilația producției la principalele culturi de la SC Goatsheaven SRL Bogdanita-Vaslui și contribuția agenților patogeni la scăderea producției.

Cele mai mai pagube au fost aduse la Siriană de Buzău din solarul 8, cu pierderi de peste 70% urmând în clasament același soi din solarul 1M de 150 m lungime cu pierderi de 40% datorate lipsei corespunzătoare a ventilației, iar în solarul 3 mic (50m) pierderile au fost nesemnificative, fapt datorat unei rotații raționale și aerisirei totale.

Cheltuielile pentru procurarea fungicidelor au fost mai mari față de anul precedent

Dacă sunt alese soiuri rezistente și măsurile de prevenire sunt luate la timp, cultură de tomate poate fi profitabilă, dar dacă nu acționăm rațional, în multe cazuri profitul se poate transforma în pierderi.

RECOMANDĂRI

Pentru a avea o cantitate suficieta de dioxid de carbon essential în procesul de fotosinteză pe lângă aerisirea acestor spații putem stimuli concetratia prin construirea în mijlocul solarului a unei lăzi de 1m^3 de compostare cu tot felul de material organice care prin descompunere produc dioxid de carbon și degajă căldură. Pentru a da randament adăugăm materiale noi uneori și răscolind odată pe săptămâna pentru că relația de descompunere să fie constanța.

Să ai ceva aparte și dacă ai vecini legumicultori să nu te iei la concurență cu ei. Începe să gândești să cultivi altceva

Dacă va gândiți la culture aparte optez pentru cartofi în solar plantați pe 10 ianuarie cu planificarea recolte în a ÎI a decadă a lui aprilie cu o producție estimate de 4 000 kg/ha. Este benefic raportul cultivării soiului Riviera timpuriu cu prețul ridicat al soiului Carera

Dacă ai solar încălzit profită de spațiu și umple partea superioară cu ghivece de petunia curgătoare. Cu banii de pee le poți recupera o parte din cheltuielile de pe încălzire

La încălzirea solariilor cu sobe de rumeguș aș recomandă că în locul folosirii a 3 sobe de rumeguș pe solar, doar o sobă pe solar care să aibe montat un ventilator ce face aerul cald să circule cu presiune mai mare pe burlane.

Pentru că SC Goatsheaven SRL Bogdanita-Vaslui să pună la punct stabilirea unei structure a culturilor adaptată la condițiile cadrului natural specific zonei, să promoveze culturile cu o piață de desfacere sigură, de preferat să înființeze culturile pe baza specificațiilor încheierii unui contract cu supermarket.

Respectarea cu strictețe a măsurilor tehnologiilor de productiea plantelor pentru creșterea calitativă și cantitativă a ofertei totale.

Minimalizarea efortului financiar prin folosirea rațională a rotației culturilor.

Pentru creșterea eficienței economice,dar și pentu respectarea condițiilor de vânzare a produselor bio, societatea trebuie să își modernizeze rețeaua proprie de ambalare.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

AUBERT C., 1977. L agriculture biologique, purquoi et comment la practiquer?, Ed. Le Courrier du livre, Paris.

BĂLĂȘCUȚĂ N., 1999 . Hrana vie prin agricultura biologică, Ed.Angeli , Brașov.

BĂLĂȘCUȚĂ N.,2005 Protecția plantelor de grădină, cu deosebire prin mijloace naturale, Ed. Tipocart Brașovia, Brașov.

BOGDAN ILEANA., 2003. Factorii de care depinde amplitudinea pagubelor produse de buruieni culturilor agricole în agricultura bioecologică, Rev. Biotera nr.2, București.

BOTEZATU FLORIN, SIMA G., TROFIL. A., SIMION R., 2016. Sfaturi practice pentru cultivarea capsunului, legumelor si realizarea de culture ecologice, Ed. Gutenberg Univers, Arad.

COSTACHE M., ROMAN T., 2000 Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor și a dăunătorilor, Ed. Agris

CĂLIN MARIA, 2010.. Ghidul cultivării legumelor în agricultură biologică. Ed Alma Mater,Bacău.

DOCEA E. și colab.,1976. Îndrumător pentru recunoașterea și combaterea bolilor plantelor cultivate, Ed. Ceres

ERVEN H., 1999.Paradisul meu, Ed. Angeli, București.

FIȚIU A.,2003. Ghidul legumicultorului în agricultura ecologică, Ed. Risoprint, Cluj Napoca.

GHEORGHE IOAN, 2006. Studiul pedologic-Teritoriul administrativ Bogdanita, județul Vaslui.

GUET G 2000.,Mémento d’agriculture biologique, Editions Agridecisions Paris

HATMAN.M., BOBEȘ.I.,LAZĂR AL., SEVERIN.V., 1989.Fitopatologie, Ed didactică și pedagogică, București .

IACOB.V., PUIU.I., 1995. Fitopatologie-lucrări practice- Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

IFOAM, 1997. Basic Standards for Organic Agriculture SOL, Bad Du Rkheim,

JITAREANU G., SAMUIL C., 2003. Tehnologii de agricultură organică. Ed Pim, Iași.

M.A.A.P.,1987. Cartea tehnică a agricultorului, Red. de propagandă tehnică agricolă, București

MIHALACHE M., VOICAN V. și colab., 198. Ghid pentru meseria de horticultor, Ed. Ceres, București.

MUNTEANU N., STAN N., 2001. Legumicultura,vol ÎI. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

MUNTEANU N., STAN N., 2001. Legumicultura,vol I. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

PAPACOSTEA P.P., 1981. Agricultura biologică, Ed. Ceres, București.

PAPACOSTEA P.P., Colțul fermierului biodinamist, Rev Fermierul, martie 1993.

POP I., Biogeografie ecologică, vol. 1, d. Dacia, 1977

RODICA BADEA, SORIN LIVIU ȘTEFĂNESCU, MONICA DUMITRAȘCU, 2005 Îndrumar de practici tradiționale și ecologice în legumicultura ecologică Editura Estfalia, București

SATLLER F., WISTINGHAUSEN E.V.,Ferma biodinamică, Ed. Enciclopedică, București,1995 Sesan T., Dumitraș L., 1984. Posibilități și perspective în combaterea biologică a micozelor plantelor de cultură. Ceres, București.

STOIAN L., Agricultura ecologică alternativă viabilă, Rev. Hortinform 135 nr.4, 1999

STOLERU V., Hură C., Călin M., 2011. Flux tehnologic optimizat în legumicultura ecologică pentru siguranță alimentară și sustenabilitate. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

TONCEA I., STOIANOV R., Metode ecologice de protecție a plantelor, Ed. Științelor Agricole, 2002

Ulea E., Puiu L., Hatman M., Iacob V., 1999.Fitopatologie generală, Ed.”Cantes”,Iași.

Ulea E., 2001. Protecția plantelor-Fitopatologie, Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași

Ulea E., 2003.Fitopaologie generală , Ed.. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași

VLĂDUȚ N., Popa S., Grădina familială, Ed. M.A.S.T., 2002

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Prof.univ.dr.Eugen ULEA Absolvent, Asist.univ.dr. Andreea-Mihaela BĂLĂU Anca-Elena URSU IAȘI -2017 UNIVERSITATEA DE ȘTIIṬE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ… [302589] (ID: 302589)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Prof.univ.dr.Eugen ULEA Absolvent, Asist.univ.dr. Andreea-Mihaela BĂLĂU Anca-Elena URSU IAȘI -2017 UNIVERSITATEA DE ȘTIIṬE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ… [302589]

Copyright Notice

Orientarea socială a ofertei farmaceutice lasă amprenta asupra farmacistului aflat în prima [620784]

Școala Națională de Studii Politice și Administrative [607093]

Proiect de lec ție [616145]

Proiect ul de uniune federală europeană a lui Aristide Briand [607737]

Relatia dint гe stгes si afect negativ la pacientii dializati [622713]

1 UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA CENTRUL DE STUDII EUROPENE PIAȚA EUROPEANĂ A MUN CII: TEORIE ȘI POLITICĂ Î N CONTEXTUL NOII ECONO MII SUPORT DE… [625242]

Copyright Notice

Similar Posts