Prof.univ.dr. Edmond G abriel Olteanu Absolvent, Gogo așe Loredana Georgiana Anul 2019 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA:… [604701]
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DRE PT
LUCRARE DE LICE NȚĂ
Coordonator științific,
Prof.univ.dr. Edmond G abriel Olteanu
Absolvent: [anonimizat] 2019
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DRE PT
Drepturil e artiștilor inte rpreți sau executanți
Coordonator științific,
Prof.univ.dr. Edmond G abriel Olteanu
Absolvent: [anonimizat] 2019
Cuprins
Introduc ere ……………………………………………………………………………………………………………………… 1
Capitolul 1 Studiu d e caz privind c auza C-484/18 – Drepturi exclusiv e ale artiștilor
interpreți sau executanți ………………………………………………………………………………………………… 3
1.1 St area de fapt în c auza C-484/18 ………………………………………………………………………………….. 3
1.2 St area de drept în c auza C-484/18 ………………………………………………………………………………… 8
1.2.1 Dr eptul fr ancez ……………………………………………………………………………………………………….. 8
1.2.2 Dr eptul Uniunii ……………………………………………………………………………………………………….. 9
1.3 Analiza aspectelor juridic e ………………………………………………………………………………………… 11
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți ………………………………………………… 20
2.1 Dr eptul propri etății inte lectuale – noțiuni g enerale ………………………………………………………. 20
2.2 Con exiuni într e drepturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți și re stul dr epturilor propri etății
intelectuale ……………………………………………………………………………………………………………………. 22
2.3 C aracteristici ale drepturilor con exe ……………………………………………………………………………. 24
2.4 G eneralități de spre drepturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți ……………………………………….. 27
2.5 Prot ecția juridică a drepturilor artiștilor inte rpreți sa u executanți ……………………………………. 28
2.6 Tr ansmit erea drepturilor artiștilor inte rpreți sa u executanți ……………………………………………. 31
Capitolul 3 Context, opinii și decizii ……………………………………………………………………………… 35
3.1 C auza C-476/17 – Drepturil e artiștilor inte rpreți sau executanți – Dreptul d e reproduc ere ….. 35
3.1.1 Starea de fapt în c auza C-476/17 ……………………………………………………………………………… 35
3.2 Starea de drept în c auza C-476/17 ………………………………………………………………………………. 37
3.2.1 Dreptul g erman ……………………………………………………………………………………………………… 37
3.2.2 Dr eptul Uniunii ……………………………………………………………………………………………………… 38
3.3 Analiza aspectelor juridic e ………………………………………………………………………………………… 39
Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………………. 49
Bibliogr afie …………………………………………………………………………………………………………………… 52
Introduc ere
1
Introduc ere
Istori a artiștilor int erpreți sau executanți ne direc ționează pentru înc eput în
anul 534 î. e.n, când Th espis câștigă primul concurs public pe ntru poeții din Gr ecia
antică, de altfel termenul th espian vin e de la numele său și introduce măștile în
jocul actorilor d evenind ult erior unul dintr e elementele de referință a le teatrului din
Grecia si Rom a antică.
La niv el int ernațional prim a recuno aștere a prot ecție i juridic e pentru
drepturil e con exe s-a concr etizat în Conv enția internațională pe ntru prot ecția
artiștilor inte rpreți sau executanți, a producătorilor de fonogr ame și a organism elor
de radiodifuziun e, înch eiată la Rom a la 26 octombri e 1961. În Români a prot ecția
juridică a artiștilor inte rpreți sau executanți a fost r eglementată a bia în anul 1966
prin L egea nr. 8/1996 privind dr eptul d e autor și dre pturil e conexe cu compl etările
și modificările ulterioare.1
Motivul p entru c are artiștilor inte rpreți sau executanți tre buie să li se
recuno ască dre pturil e mor ale și pa trimoni ale rezidă, după cum b ine s-a sublini at, în
faptul că, u nii artiști ma rchează cu se mnul p ersonalității lor inte rpretarea operei,
dirijorul compl etează pa rtitur a cu adnotări proprii, solistul cântă din instrume ntul
său în mod a bsolut individu al, actorul f ace un rol d e compoziție . Există a ici
aporturi cr eatoare, care în timpul pr estației, sunt l egate de operă însăși, da r care în
practică sunt gre u de disoci at căci ceea ce adaugă a rtistul gr ație activităț ii sale
inventive, nu po ate fi stabilit cu pr ecizie.
Este adevărat că artiștii prin ta lentul lor măre sc frumus ețea unei opere și de
multe ori import anța rolului lor este egală cu c ea a autorului, i ar uneori chi ar
superioară ma i ales pe scara realizărilor și r ealităților come rciale. Ca urm are s-a
1 Alin Sp eriusi- VLAD, Drepturil e patrimoni ale în propri etatea intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2014, p. 144
Introduc ere
2
consid erat că pe ntru prot ecția prestației interpreților s au executanților e ste necesar
să se institui e un regim c are deși mod elat după ce l al dreptului d e autor să fie diferit
de acesta.
Am ales această temă de licență datorită implicaț iilor artiștilor int erpreți sau
executanți în vi ața de zi cu zi, drepturil e acestora constituind un subi ect relativ
cunoscut în soci etate și implicit în viața juridică. Speța aleasă pe ntru a fi analizată
evidenția ză drepturil e artiștilor inte rpreți sau executanți și relevă și consecințe le în
ceea ce privește nerespectarea acestor dr epturi.
În primul c apitol vom analiza starea de fapt și de drept în c auza C-484/18, în
care o să de taliem dacă un sta t membru poate să pre vadă în le gislația sa în m aterie
de drepturi d e autor o pr ezumție , potrivit căre ia se prezumă că a rtistul int erpret sau
executant al unei anumit e opere ar permite unui org anism public însărcina t cu
păstra rea înregistrărilor a udiovizu ale, să publice sau să e xploateze opera respectivă
în temeiul un ei cesiuni implicit e a drepturilor artistului int erpret sau executant.
În capitolul doi o să scrie m despre drepturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți,
anume care sunt aceste drepturi, c e fel de prot ecție juridică le este asigur ată și
moduri d e transmit ere ale acestor dr epturi.
În capitolul tr ei vom analiza starea de fapt și de drept în C auza C-476/17, în
care intim ații susțin că Pe lham, au copi at, cu ajutorul t ehnicii s amplingului,
aproxim ativ două se cund e dintr-o s ecvență ritmică din pie sa intitul ată Me tall auf
Metall și le -au inclus, prin r epetiții succe sive, în pi esa Nur mir. Invocând încălca rea
dreptul con ex ai cărui titula ri sunt în c alitate de producători a i fonogr amei în
discuție .
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
3
Capitolul 1
Studiu d e caz privind c auza C-484/18 – Drepturi exclusiv e ale
artiștilor inte rpreți sau executanți
1.1 Starea de fapt în c auza C-484/18
Princip ala chestiun e discut ată în a ceastă speț ă este dacă un sta t membru po ate
să pre vadă în le gislația sa în m aterie de drepturi d e autor o pr ezumție potrivit căre ia
se prezumă că a rtistul int erpret sau executant al unei anumit e opere ar permite unui
organism public însărcinat cu păstra rea înregistrărilor a udiovizu ale să publice și,
dacă este necesar, să e xploateze opera respectivă în ba za unei cesiuni implicit e a
drepturilor artistului int erpret sau executant?
Prezenta cerere de decizie prelimin ară, formulată de Cour d e cassation
(Curt ea de Casație, Franța) și primită la grefa Curții la 20 iuli e 2018, priv ește, în
mod evident, int erpretarea articolului 2 lit era (b), a articolului 3 alineatul (2) lit era
(a) și a articolului 5 din Dir ectiva 2001/29/C E a Parlamentului European și a
Consiliului din 22 m ai 2001 privind armoniz area anumitor aspecte ale dreptului d e
autor și dre pturilor con exe în soci etatea inform ațională.2
Această ce rere a fost formul ată în ca drul unui litigiu într e Société d e
perception et de distribution d es droits d es artistes-interprèt es de la musiqu e et de la
danse (denumită în continua re „Spedidam”), PG și GF, fiii și a vânzii-c auză a i unui
baterist d e jazz celebru în to ate lum ea, ZV, p e de o parte, și Institut na tional de
l’audiovisu el (Institutul N ațional al Audiovizu alului din Franța, denumit în
continu are „INA”), pe de altă pa rte, privind o acțiune în d espăgubiri pe ntru
2 Raluca BERCEA , Sorin a DOROG A, Dreptul Uniunii Europene în 100 de hotărâri și ca zuri pr actice, Editura
Universul Juridic, 2016, p. 107
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
4
presupus a încălca re de către INA a drepturilor artiștilor inte rpreți sau executanți
deținute de PG și de GF.
ZV a decedat în anul 1985. În anul 2009, fiii lui au descoperit că, între anii
1959 și 1978, INA a public at pe pagina de internet a acesteia anumit e înregistrări
video și o fonogramă se parată cu inte rpretările în conc ert ale tatălui lor. În urma
acestei descoperiri au formul at cererile care fac obi ectul litigiului princip al,
solicitând, în c alitate de titul ari ai dreptului d e autor și a i drepturilor con exe, să le
fie acordate despăgubiri pe ntru c eea ce susțin ei că re prezintă o comunica re
neautoriz ată de către INA a acestor int erpretări a le tatălui lor de cedat. Nu s e
contestă că fiii nu și -ar fi d at niciod ată a cordul p entru comunic area de către INA în
acest mod a interpretărilor tatălui lor. După cum vom ve dea în continu are, dreptul
francez prevede o cesiune de drepturi con exe în favoarea INA. Probl ema princip ală
ridicată de prezenta trimit ere prelimin ară este dacă a ceastă re glementare franceză
este în conformit ate cu c erințe le Directivei 2001/29.
Cu to ate acestea, înainte de examinarea oricăruia dintr e aceste aspecte
juridic e, este mai întâi n ecesar să se prezinte dispozițiile legale relevante.
Potrivit consid erentelor Dir ectivei 2001/29, Conf erința Diplom atică ca re a
avut loc în d ecembri e 1996, sub auspiciil e Org anizației Mondi ale a Propri etății
Intelectuale (OMPI), a condus l a adoptarea a două noi tra tate, «Tr atatul OMPI
privind dr eptul d e autor» și «Tra tatul OMPI privind int erpretările sau execuțiile și
fonogr amele», care reglementează protecția autorilor, r espectiv prot ecția artiștilor
interpreți sau executanți și a producătorilor de fonogr ame.3 Aceste tratate
actualizează se mnific ativ prot ecția internațională a dreptului d e autor și a
drepturilor con exe, în sp ecial în c eea ce priv ește așa-zisa «agendă digitală»4, și
îmbunătățe sc mijlo acele de comb atere a pirateriei din lum ea într eagă. Uniun ea
Europeană și ma joritatea statelor m embre au semnat deja aceste tratate, iar
3 Raluca BERCEA , Sorin a DOROG A, Dreptul Uniunii Europene în 100 de hotărâri și ca zuri pr actice, Editura
Universul Juridic, 2016, p. 109
4 Idem.
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
5
proceduril e pentru r atificarea lor sunt în curs. Pr ezenta directivă se rvește la
aplicarea unor a dintr e noile oblig ații internaționale.
Incertitudin ea juridică privind na tura și nive lul prot ecție i operațiunilor d e
transmisi e la cerere, prin r ețele, a operelor prot ejate de dreptul d e autor și a
obiectelor prot ejate prin dr epturil e conexe trebuie elimin ată prin confe rirea unei
protecții a rmoniz ate la nivel comunit ar.5 Trebuie clarificat faptul că titula rii de
drepturi r ecunoscuți de prezenta directivă a u dr eptul exclusiv d e a pune la
dispoziția publicului op erele prot ejate de dreptul d e autor s au oric e alt obi ect
protejat prin tr ansmisii int eractive la cerere. Aceste transmisii s e caracterizează prin
faptul că orice persoană poa te avea acces la ele din oric e loc și în orice mom ent.
În ceea ce priv ește difuz area de către org anism ele de radiodifuziun e și
televiziun e, în c adrul s erviciilor l a cerere, a progr amelor lor d e radio și te leviziun e
incluzând muzică din fonogra me com erciale ca parte integrantă a acestora, trebuie
încur ajată înche ierea de contr acte de licențe colective pentru a facilita recuperarea
drepturilor implic ate.
Drepturil e prevăzute în pr ezenta directivă pot fi tra nsferate, cesionate sau pot
face obiectul unor contr acte de licență, fără a aduce atingere legislației interne
relevante privind dr eptul d e autor s au drepturil e conexe.6
INA este un org anism al statului cu c aracter com ercial înființa t prin l ege în
anul 1974. Acesta este respons abil d e cons ervarea și de pun erea în v aloare a
patrimoniului audiovizu al național. El păstr ează a rhivele audiovizu ale ale
„societăților naț ionale de progr ame” (posturil e public e de radio și de televiziun e) și
contribui e la exploatarea lor.
Astfel cum am arătat deja, PG și GF sunt cei doi fii și succe sorii în dr epturi ai
domnului ZV, b aterist d e jazz faimos în într eaga lume. Aceștia susțin că INA a
comercializat fără a utoriz area lor p e pagina sa de internet 26 d e înregistrări video și
5 Adrian M. TRUICHICI, Luiz a NEAGU, Drepturi și libertăți – Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene,
Editura Universul Juridic, 2015, p. 246
6 Alin Sp eriusi- VLAD, Drepturil e patrimoni ale în propri etatea intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2014, p. 87
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
6
o fonogr amă care reproduc int erpretări a le tatălui lor. E i au formul at o acțiune
întemeiată pe articolul L. 212-3 din Codul propri etății inte lectuale, conform căruia
este necesară a utoriz area scrisă din pa rtea artistului int erpret sau executant pentru
fixarea interpretării sa u a execuție i sale, precum și pe ntru r eproduc erea și
comunic area publică a acesteia.
INA susține în replică că a rt. 49 secțiun ea II din L egea privind lib ertatea de
comunic are îi permite să exploateze arhivele în schimbul plății dre pturilor artiștilor
interpreți sau executanți sta bilite prin acorduri col ective înch eiate cu sindic atele
reprezentative ale acestora. PG și GF susțin la rândul lor, printr e altele, că a ceste
prevederi legale care derogă de la prot ejarea artiștilor inte rpreți sau executanți intră
în conflict cu dispozițiile Directivei 2001/29.7
Prin hotărâr ea din 24 i anuarie 2013, tribun al de grande inst ance de Paris
(Tribun alul de Mare Instanță din Pa ris, Fr anța) a dispus c a INA să le plătească lui
PG și lui GF suma de 15 000 d e euro cu titlu d e despăgubiri pe ntru pr ejudiciul
suferit ca urmare a exploatării n eautoriz ate a interpretărilor în cauză. Prin hotărâr ea
din 11 iuni e 2014, cour d ’appel de Paris (Curt ea de Apel din P aris, Fr anța) a
menținut în e sență hotărâr ea pronunțată în primă instanță.
În sp ecial, aceste două insta nțe au consid erat că a plicarea articolului 49
secțiun ea II din L egea privind lib ertatea de comunic are era condiționată de
obține rea prealabilă a autorizării din pa rtea artistului int erpret sau executant,8 iar
dovada unei astfel de autorizări nu a r fi fost furniz ată de INA.
Cu to ate acestea, prin hotărâr ea din 14 octombri e 2015, Cour d e cassation
(Curt ea de Casație, Franța) a casat hotărâr ea cour d ’appel (Curt ea de Apel).
Aceasta a statuat că cour d’a ppel (Curt ea de Apel) a comis o eroare atunci când a
apreciat că a plicarea regimului d erogatoriu este condiționată de dov edirea
autorizării de către artistul int erpret a prim ei exploatări a interpretării sa le,
7 Adrian M. TRUICHICI, Luiz a NEAGU, Drepturi și libertăți – Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene,
Editura Universul Juridic, 2015, p. 248
8 Alin Sp eriusi- VLAD, Drepturil e patrimoni ale în propri etatea intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2014, p. 90
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
7
adăugând a stfel la lege o condiție pe care aceasta nu o includ ea.9 Ca urm are a
acestei hotărâri, cour d’a ppel de Versailles (Curt ea de Apel din V ersailles, Franța),
la cererea INA, a respins c ererile de despăgubire care au fost formul ate împotriv a
acesteia.
Sesizată cu re cursul formul at de avânzii-c auză împotriva acestei din urmă
hotărâri, Cour de Cassation (Curt ea de Casație) a exprim at îndoi eli cu privir e la
comp atibilit atea cu dr eptul Uniunii a reglementării fra nceze și cu privire la
interpretarea diferitor dispoziții a le Directivei 2001/29.
Potrivit Cour d e Cassation (Curt ea de Casație), regimul sp ecial de care se
bucură INA nu intră sub incide nța niciun eia dintr e excepțiile și limitările prevăzute
la articolul 5 din Dir ectiva 2001/29, r eferitoare la drepturil e prevăzute la articol ele
2 și 3 din re spectiva directivă. Cour de Cassation (Curt ea de Casație) este de
asemenea de părere că soluția adoptată de Curt e în Ho tărârea Souli er și Doke nu
este aplicabilă în pre zenta cauză, această cauză priv ea reproduc erea cărților cu tira j
epuizat.10
Deși este adevărat că re glementarea privind cărțile cu tir aj epuizat în discuție
în cauza Souli er și Doke prevedea o derogare de la protecția asigur ată autorilor prin
Directiva 2001/29, r egimul introdus în b eneficiul IN A, în int eresul g eneral, este
destinat să re concili eze drepturil e artiștilor inte rpreți sau executanți cu ce le ale
producătorilor, a cestea având v aloare egală în ca drul sist emului acestei directive.11
9 Alin Sp eriusi- VLAD, Drepturil e patrimoni ale în propri etatea intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2014, p. 91
10 Titus CORL ATEAN, Protecția europeană și internaț ională a Drepturilor Omului. Ediția a II-a, revizuită, Editura
Universul Juridic, 2015, p. 116
11 Idem.
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
8
1.2 St area de drept în c auza C-484/18
1.2.1 Dr eptul fr ancez
Articolul L. 212-3 primul p aragraf din cod e de la propriété int ellectuelle12
prevede că „Sunt supus e autorizării scrise a artistului int erpret sau executant fix area
interpretării sa le, reproduc erea și comunica rea publică a acesteia, precum și orice
utiliz are separată a sunetului și a imaginii int erpretării sa u a execuție i atunci când
ea a fost fix ată atât pentru sun et, cât și pe ntru im agine.”
Articolul L. 212-4 din Codul propri etății inte lectuale prevede: „Semnarea
contr actului înch eiat într e un artist int erpret sau executant și un producător pe ntru
produc erea unei opere audiovizu ale constitui e autoriz area de a fixa, de a reproduc e
și de a transmit e publicului int erpretarea sau execuția artistului int erpret sau
executant respectiv. Contr actul st abilește o remunerație separată pe ntru fi ecare mod
de exploatare a operei”.
Articolul 49 din loi n° 86-1067 du 30 s eptembre 1986 r elative à la liberté de
communic ation (L egea nr. 86-1067 din 30 s eptembri e 1986 privind lib ertatea de
comunic are) (astfel cum a fost modific ată prin a rticolul 44 din L egea nr. 2006/961
din 1 august 2006, d enumită în continua re „Legea privind lib ertatea de
comunic are”) prevede:
– „[INA], o instituție publică de stat cu c aracter industri al și come rcial, este
respons abil d e cons ervarea și de pun erea în v aloare a patrimoniului audiovizu al
național.
– [INA] exploatează extrasele din arhivele audiovizu ale ale soci etăților
naționale de progr ame în conformit ate cu condițiile prevăzute în sp ecificații. C a
atare, beneficiază de drepturil e de exploatare a acestor extrase la sfârșitul une i
perioade de un an de la prim a lor difuz are.
12 Codul propri etății inte lectuale.
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
9
INA rămâne propri etar al suporturilor și a l materialelor tehnice și deținător a l
drepturilor d e exploatare a arhivelor audiovizu ale ale soci etăților n aționale de
progr ame care i-au fost c edate înainte de public area Legii nr. 2000-719 din 1
august 2000. Și e xercită dre pturil e de exploatare menționa te în pr ezentul alineat cu
respectarea drepturilor n epatrimoni ale și pa trimoni ale ale titul arilor dr epturilor d e
autor s au ale drepturilor con exe dreptului d e autor și a le avânzilor-c auză a i
acestora.
Cu to ate acestea, prin d erogare de la articol ele L. 212- 3 și L. 212 -4 din Codul
propri etății inte lectuale, condițiile de exploatare a interpretărilor artiștilor inte rpreți
din arhivele menționa te în pr ezentul articol și re munerațiile rezultate din această
exploatare sunt r eglementate prin acorduri înch eiate între înșiși artiștii inte rpreți sau
organizațiile de salariați reprezentative ale artiștilor inte rpreți și institut.13 Aceste
acorduri tr ebuie să pre cizeze în sp ecial baremul r emunerațiilor și modalitățile de
plată ale acestor r emunerații.
1.2.2 Dr eptul Uniunii
Prezenta directivă pre vede o enumerare exhaustivă a excepțiilor și limitărilor
privind dr eptul d e reproduc ere și dre ptul d e comunic are publică. A numit e excepții
sau limitări se aplică doa r dreptului d e reproduc erea operei, dacă este cazul.14
Această listă ține cont în mod cor espunzător de diferitele tradiții juridice ale
statelor m embre, având în același timp c a scop să a sigur e funcționa rea pieței
interne. Statele membre trebuie să aplice în mod co erent aceste excepții și limitări,
care vor fi evaluate cu oc azia revizuirii l egislației de punere în aplicare în viitor.15
13 Titus CORL ATEAN, Protecția europeană și internaț ională a Drepturilor Omului. Ediția a II-a, revizuită, Editura
Universul Juridic, 2015, p. 118
14 Idem, p. 119
15 Augustin FUEREA , Manualul Uniunii Europene , Editura Universul Juridic, 2016, p. 53
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
10
Articolul 2 din Dir ectiva 2001/29, intitul at „Dreptul d e reproduc ere”,
evidențiază că s tatele membre prevăd dre ptul exclusiv d e a autoriz a sau de a
interzice reproduc erea directă sa u indir ectă, te mpor ară sa u permanentă, prin orice
mijlo ace și în orice formă, în tota litate sau în p arte:16
(a) p entru autori, a operelor lor;
(b) p entru artiștii inte rpreți sau executanți, a fixărilor inte rpretărilor sa u
execuțiilor lor;
(c) p entru producătorii de fonogr ame, a fonogr amelor lor;
(d) p entru producătorii primelor fixări a le film elor, cu privir e la origin alul
și copiil e film elor lor.
Articolul 3 din Dir ectiva 2001/29, intitul at „Dreptul d e comunic are publică a
operelor și dre ptul d e a pune la dispoziția publicului alte obiecte prot ejate”,
prevede:
(1) St atele membre prevăd dre ptul exclusiv al autorului d e a autoriz a sau de a
interzice orice comunic are publică a operelor lor, prin c ablu s au fără ca blu, inclusiv
punerea la dispoziția publicului a operelor lor, astfel încât oricin e să poată a vea
acces la acestea din oric e loc și în orice mom ent.
(2) Statele membre prevăd dre ptul exclusiv d e a autoriz a sau de a interzice
punerea la dispoziția publicului, prin c ablu s au fără ca blu, astfel încât oricin e să
poată avea acces la acestea din oric e loc și în orice mom ent:
(a) p entru artiștii inte rpreți sau executanți, a fixărilor inte rpretărilor sa u
execuțiilor lor;
(b) p entru producătorii de fonogr ame, a fonogr amelor lor;
(c) p entru producătorii primelor fixări a le film elor, a origin alului și copiilor
filmelor lor.
Articolul 5 din această directivă, intitula t „Excepții și limităr i”, prevede la
alineatul (2) că s tatele membre pot să pre vadă e xcepții și limitări de la dreptul d e
16 Augustin FUEREA , Manualul Uniunii Europene , Editura Universul Juridic, 2016, p. 64
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
11
reproduc ere prevăzut la articolul 2, în următoa rele cazuri: p entru acte specifice de
reproduc ere realizate de către bibliot eci public e, instituții de învățământ sa u muz ee,
sau de către arhive, al căror scop nu e ste obține rea de avantaje com erciale sau
economic e directe sau indir ecte.17
Articolul 10 din Dir ectiva 2001/29, intitul at „Aplicarea în timp ”, prevede:
(1) Dispozițiile prezentei directive se aplică tuturor ope relor și a ltor obi ecte
protejate prevăzute de prezenta directivă și ca re sunt, l a data de 22 d ecembri e 2002,
protejate prin l egislația statelor m embre în dom eniul dr eptului d e autor și a l
drepturilor con exe sau care înd eplinesc crit eriile de prot ecție în t emeiul
dispozițiilor pre zentei directive sau în conformit ate cu dispozițiile menționa te la
articolul 1 alineatul (2).18
Prezenta directivă se aplică fără să aducă a tingere actelor înch eiate sau
drepturilor dobândit e înainte de 22 d ecembri e 2002.
1.3 Analiza aspectelor juridic e
În acest cont ext, Cour d e cassation (Curt ea de Casație) a hotărât să suspe nde
judecarea cauzei și să a dreseze Curții următoa rea întrebare prelimin ară:
„Articolul 2 lit era (b), articolul 3 alineatul (2) litera (a) și a rticolul 5 din
Directiva 2001/29/C E trebuie interpretate în sensul că nu se opun c a o reglementare
națională, pre cum c ea care rezultă din a rticolul 49 s ecțiun ea II din [L egea privind
libertatea de comunic are], modific ată prin a rticolul 44 din L egea nr. 2006-961 din 1
august 2006, să instituie , în f avoarea [INA], care beneficiază, cu privire la arhivele
audiovizu ale, de drepturi d e exploatare a soci etăților naț ionale de progr ame, un
regim d erogatoriu potrivit căruia condițiile de exploatare a interpretărilor artiștilor
interpreți și e xecutanți și re munerațiile rezultate din această e xploatare sunt
17 Marin VOICU, Introducere în dreptul europea n, Editura Universul Juridic, Bucureș ti, 2007, p. 182
18 Augustin FUEREA , Manualul Uniunii Europene , Editura Universul Juridic, 2016, p. 65
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
12
reglementate prin acorduri înch eiate între înșiși artiștii inte rpreți sau org anizațiile
de salariați reprezentative ale artiștilor inte rpreți și a cest institut, aceste acorduri
trebuind să pre cizeze în sp ecial baremul r emunerațiilor și modalitățile de plată a
acestor r emunerații?”
În primul rând, tr ebuie remarcat că a rticolul 10 alineatul (1) din Dir ectiva
2001/29 pr evede că dispozițiile acestei directive se aplică tuturor ope relor și a ltor
obiecte prot ejate prevăzute de directiva respectivă și ca re sunt, l a data de 22
decembri e 2002, prot ejate prin l egislația statelor m embre în dom eniul dr eptului d e
autor și a l drepturilor con exe.19
În sp eță, nu se cont estă că ultimul e veniment în litigiu a fost const atat la 15
decembri e 2009 și că a cesta se referă la interpretări ca re erau deja prot ejate în
dreptul n ațional la 22 d ecembri e 2002. În aceste condiții, Dire ctiva 2001/29 s e
aplică, așa dar, actelor respective, fără să se aducă a tingere actelor înch eiate sau
drepturilor dobândit e anterior d atei de 22 d ecembri e 2002, în conformit ate cu
articolul 10 alineatul (2) din Dir ectiva 2001/29.20
După cum a m arătat deja, IN A răspunde de prot ejarea, cons ervarea și
promov area progr amelor difuz ate începând cu anul 1949 d e posturil e de radio și de
televiziun e public e franceze. Astfel, IN A îndeplinește o funcție de interes public
import antă, și a nume prot ejarea și pune rea în v aloare a patrimoniului audiovizu al
francez.
În această privință, în te meiul articolului 49 din L egea privind lib ertatea de
comunic are, INA se bucură de drepturi d e exploatare a extraselor din arhivele
audiovizu ale ale soci etăților naț ionale de progr ame. El își e xercită a ceste drepturi
ținând s eama în mod cor espunzător de drepturil e personale și economic e ale
titularilor d e drepturi d e autor s au de drepturi con exe, precum și a le avânzilor-c auză
ai acestora.
19 Marin VOICU, Introducere în dreptul europea n, Editura Universul Juridic, Bucureș ti, 2007, p. 184
20 Idem, p. 185
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
13
INA s-a aflat iniția l în imposibilit atea de a exploata anumit e arhive, deoarece
a const atat că dosa rele de producție a progr amelor respective nu conțin eau de mult e
ori contr actele de muncă înche iate cu artiștii inte rpreți sau executanți în cauză. În
multe cazuri, oric e consimțământ ca re ar fi putut fi acordat cu privir e la transmisi a
progr amului fie fusese pierdut, fi e nu put ea fi ușor loca lizat ori pur și simplu nu e ra
disponibil din altă cauză. În a stfel de cazuri, IN A s-a consid erat el însuși obligat să
obțină a utoriz area prealabilă scrisă a artiștilor inte rpreți sau executanți sa u a
avânzilor-c auză a i acestora, a căror ide ntific are și căuta re se putea dovedi dificilă
sau chi ar imposibilă.
Instanța de trimit ere arată că, pe ntru a permite INA să își înde plinească
misiun ea sa de serviciu public, articolul 49 s ecțiun ea II din L egea privind lib ertatea
de comunic are a fost modific at la 1 august 2006 p entru a supun e exploatarea
operelor din arhive ale artiștilor inte rpreți sau executanți unor a corduri înch eiate de
INA cu artiștii inte rpreți sau executanți sa u cu org anizațiile reprezentative ale
artiștilor inte rpreți sau executanți.
Validitatea unui m ecanism pr ecum c el instituit în f avoarea INA în lumin a
Directivei 2001/29 cu privir e la aplicabilitatea articolului 2 lit era (b), a articolului 3
alineatul (2) lit era (a)21 și a articolului 5 din Dir ectiva 2001/2922 nu s e cont estă că
faptele reproșa te INA în sp eță constituie acte de reproduc ere și de comunic are
publică în se nsul articolului 2 lit era (b) și a l articolului 3 alineatul (2) lit era (a) din
Directiva 2001/29, în măsura în care INA a pus l a dispoziția publicului p e pagina sa
de internet videograme și o fonogramă conținând inte rpretările artistului int erpret în
cauză. După cum a hotărât de ja Curt ea, „un act de punere la dispoziția publicului a
unui obi ect prot ejat pe un sit e internet efectuat fără consimțământul titula rilor d e
21 Razvan Hor atiu R ADU, Convenția Europea nă a Drepturilor Omului, Editura Universul Juridic, 2016, p. 315
22 Idem, p. 317
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
14
drepturi aduce atingere dreptului d e autor și dre pturilor con exe”, astfel cum este
protejat prin Dir ectiva 2001/29.23
După cum subliniază de asemenea instanța de trimit ere, articolul 49 s ecțiun ea
II din L egea privind lib ertatea de comunic are nu intră sub incide nța niciun eia dintr e
excepțiile și limitările pe care statele membre au dreptul să le institui e în temeiul
articolului 5 din Dir ectiva 2001/29 . Acest lucru este acceptat de toate părțile care
au depus obs ervații scris e.
Cu privir e la interpretarea articolului 2 lit era (b) și a articolului 3 alineatul (2)
litera (a) din Dir ectiva 2001/29 acestea prevăd că sta tele membre conf eră artiștilor
interpreți sau executanți dre ptul exclusiv d e a autoriz a sau de a interzice
reproduc erea directă sa u indir ectă a fixărilor inte rpretărilor sa u execuțiilor lor, prin
orice mijlo ace și în orice formă, precum și dre ptul exclusiv d e a autoriz a sau de a
interzice orice comunic are publică a fixărilor inte rpretărilor sa u execuțiilor lor.24
În Hotărâr ea Souli er și Doke , Curt ea a statuat că protecția simil ară acordată
autorilor p entru r eproduc erea operelor lor și comunica rea publică a operelor lor
trebuie să fie înțeleasă în sensul că nu s e limit ează la beneficiul dr epturilor
garantate prin articolul 2 lit era (a) și prin a rticolul 3 alineatul (1) din Dir ectiva
2001/29, ci cuprind e și exercitarea respectivelor dr epturi.25 Menționăm că
drepturil e garantate autorilor prin articolul 2 lit era (a) și prin a rticolul 3 alineatul (1)
din Dir ectiva 2001/29 au caracter preventiv, în s ensul că orice act de reproduc ere
sau de comunic are publică a unei opere de către un t erț ne cesită consimțământu l
prealabil al autorului său .
Cu to ate acestea, Curt ea a hotărât contr ar interpretării propuse de avocatul
general că articolul 2 lit era (a) și a rticolul 3 alineatul (1) din Dir ectiva 2001/29 nu
precizează modul în ca re trebuie să se manifeste consimțământul pr ealabil al
autorului, astfel încât aceste dispoziții nu pot fi inte rpretate în sensul că impun c a
23 Dan VATMAN, Uniunea Europeană ghid practic de specia litate, Editura Pro Universita ria, 2015, p. 264
24 Razvan Hor atiu R ADU, Convenția Europea nă a Drepturilor Omului, Editura Universul Juridic, 2016, p. 316
25 Idem, p. 319
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
15
un asemenea consimțământ să fie oblig atoriu exprim at în mod explicit. Dimpotrivă,
este necesar să se consid ere că re spectivele dispoziții pe rmit c a acesta să fie
exprim at de asemenea în mod implicit, sub r ezerva respectării unor condiții stricte .
Astfel, potrivit Curții, re glementarea națională tre buia să pre vadă un me canism c are
să asigur e inform area efectivă și individua lizată a artiștilor inte rpreți sau executanți,
iar folosința și exercițiul dre pturilor d e reproduc ere și de comunic are publică de
care beneficiază artiștii inte rpreți sau executanți nu pot fi supus e niciun ei
form alități .26
Este evident că a ceastă inte rpretare a articolului 2 lit era (a) și a articolului 3
alineatul (1) din Dir ectiva 2001/29 ar trebui d e asemenea să se aplice cel puțin prin
analogie articolului 2 lit era (b) și a rticolului 3 alineatul (2) lit era (a) din aceeași
directivă în ceea ce privește artiștii inte rpreți sau executanți.27
În primul rând, dr epturil e prot ejate de aceste dispoziții dife rite sunt r edactate
în mod id entic și necondiționa t. În al doil ea rând, în același mod în c are
interpretarea articolului 2 lit era (a) și a articolului 3 alineatul (1) din Dir ectiva
2001/29 este confirm ată de articolul 5 alineatul (2) din Conv enția de la Berna
pentru prot ecția operelor lit erare și artistic e, în temeiul căruia folosința și exercițiul
drepturilor d e reproduc ere și de comunic are publică nu sunt supuse niciun ei
form alități, a ceeași interpretare a articolului 2 lit era (b) și a articolului 3 alineatul
(2) lit era (a) din Dir ectiva 2001/29 este confirm ată de articolul 20 din Tr atatul
OMPI privind int erpretările și execuțiile și fonogra mele (denumit în continu are
„WPPT ”), adoptat la Geneva la 20 d ecembri e 1996, c are include o int erdicție
simil ară.28 În al treilea rând, nu există o ie rarhie într e drepturil e de autor și
drepturil e artistului int erpret sau executant.
26 Cipri an Raul ROMIT AN, Const antin DUV AC, Protecția juridico-p enală a desenelor și mode lelor, Editur a
Univ ersul Juridic, 2009, p. 142
27 Adrian M. TRUICHICI, Luiz a NEAGU, Drepturi și libertăți – Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii
Europene, Editura Universul Juridic, 2015, p. 78
28 Idem, p. 85
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
16
În paralel cu această inte rpretare a articol elor 2 și 3 din Dire ctiva 2001/29,
trebuie amintit că , Curt ea a statuat de asemenea, în Hotărâr ea Luks an, că „dreptul
Uniunii tr ebuie interpretat în s ensul că lasă sta telor m embre posibilit atea de a
institui o pr ezumție de cesiune, în b eneficiul producătorului ope rei cinematografice,
a drepturilor d e exploatare a operei cin ematografice precum c ele în c auză în
acțiun ea princip ală (dre ptul d e difuz are prin s atelit, dr eptul d e reproduc ere și orice
alt drept de comunic are publică prin pune rea la dispoziția publicului), cu condiția
ca o astfel de prezumție să nu aibă un ca racter absolut c are ar exclud e posibilit atea
ca realizatorul princip al al operei menționa te să înche ie o conv enție contr ară”.29 În
acest cont ext, este de asemenea import ant să se sublini eze, după cum a făcut -o
Curtea în Hotărâr ea Souli er și Doke, că se impun e definirea în mod strict a
condițiilor în ca re un consimțământ implicit poa te fi acceptat, pentru a nu lipsi d e
conținut principiul însuși al consimțământ ului pr ealabil al autorului.30
Dacă răspunsul în Hotărâr ea Luks an se limit ează la producătorul ope rei
cinematografice, acest lucru s e datorează numa i împr ejurărilor spe ciale din c auza
respectivă. În plus, deș i este adevărat că , Curt ea și-a întemeiat raționamentul în
această hotărâre în princip al pe articolul 3 alineatele (4) și (5) din Dire ctiva
2006/115/C E a Parlamentului European și a Consiliului din 12 d ecembri e 2006
privind dr eptul d e închiri ere și de împrumut și a numit e drepturi con exe dreptului d e
autor în dom eniul propri etății inte lectuale, care prevede o pr ezumție de cesiune a
dreptului d e închiri ere în favoarea producătorului filmului , dom eniul d e aplicare al
interpretării Curții cu privire la acest principiu l egat de o pr ezumție de cesiune în
anumit e împr ejurări e ste totuși ma i larg.31 Acest principiu tr ebuie, de asemenea, să
se poată a plica drepturilor g arantate de Directiva 2001/29, indif erent de tipul d e
operă în cauză.
29 Raluca BERCEA , Sorin a DOROG A, Dreptul Uniunii Europene în 100 de hotărâri și ca zuri pr actice, Editura
Universul Juridic, 2016, p. 218
30 Idem, p. 221
31 Rodic a PARVU, Gestiun ea colectivă a drepturilor d e autor și a drepturilor con exe, Editur a Univ ersul Juridic,
2010, p. 133
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
17
Astfel, după cum a sublini at Curt ea în c auza respectivă, investiția necesară
pentru a realiza produs e precum film e sau produs e multim edia este, în ambele
cazuri, consid erabilă . De aceea, după cum Curt ea a statuat în t ermeni generali, cu
ocazia adoptării Dire ctivei 2001/29, l egiuitorul Uniunii nu a intenționat să înlăture
aplicarea unui conc ept pr ecum c el al prezumție i de cesiune în c eea ce priv ește
drepturil e de exploatare reglementate de directiva menționa tă.32
Având în v edere ansamblul consid erațiilor pr ecedente, consid erăm, așa dar, că
un m ecanism c are institui e o pr ezumție de autoriz are trebuie, în principiu, să se
poată a plica și în ceea ce priv ește drepturil e de exploatare a operei audiovizu ale,
precum dr epturil e de reproduc ere și orice alt drept de comunic are publică prin
punerea la dispoziția publicului, astfel cum a fost st abilit prin Dir ectiva 2001/29.33
Această concluzie este valabilă în spe cial în cont extul înr egistrărilo r
audiovizu ale (relativ) v echi, pr ecum în sp eță, în c azul cărora ar put ea fi dificil în
prezent să se identific e după a tâta timp m aterialul docum entar (pr esupunând în
primul rând că a cesta ar fi existat) care atestă consimțământul a rtistului int erpret
sau executant cu privir e la exploatarea acestei opere de către o altă pa rte. Este de
asemenea relevant că, la fel ca în c auza Souli er și Doke , reglementarea în c auză
urmăreș te un obi ectiv c are constitui e o formă de regim d e licență pe ntru dr epturi d e
autor pr ezumată „în int eresul cultur al al consum atorilor și a l societății în a nsamblul
său”.34
Deși noțiun ea „prezumție” reținută în Hotărâr ea Luks an poate în principiu să
fie aplicată și în pre zenta cauză, există de asemenea diferențe consid erabile între
cele două ca uze. O c aracteristică importantă a Hotărârii Luksa n este aceea că,
potrivit Curții, sta tele membre pot avea o reglementare națională ca re să pre vadă o
prezumție de cesiune de către un r egizor d e film a drepturilor d e închiri ere în
32 Raluca BERCEA , Sorin a DOROG A, Dreptul Uniunii Europene în 100 de hotărâri și ca zuri pr actice, Editura
Universul Juridic, 2016, p. 219
33 Rodic a PARVU, Gestiun ea colectivă a drepturilor d e autor și a drepturilor con exe, Editur a Univ ersul Juridic,
2010, p. 135
34 Idem, p. 146
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
18
favoarea producătorului filmului, întrucât a ceasta răspunde unui a dintr e obiectivele
la care se referă conside rentul (5) al Dir ectivei 2006/115, și a nume acela „de a
permite producătorului să a mortiz eze investițiile pe care le-a efectuat în v ederea
realizării ope rei cinematografice”.35
Acest raționament nu s e aplică în pre zenta cauză, de oarece nu a existat nicio
relație com ercială anterioară între ZV și INA și cu a tât m ai puțin un e lement care să
sugereze că INA în calitate de terț a finanțat film area interpretărilor în cauză. Prin
urmare, prezumția legislativă în discuție în pr ezenta cauză se bazează inte gral, pur
și simplu, pe o conc epție asupra interesului public potrivit căre ia este de dorit c a un
patrimoniu audiovizu al să poată fi totuși e xploatat în c azul în c are obține rea
consimțământului e fectiv al artiștilor inte rpreți sau executanți (sa u al moște nitorilor
acestora) ar putea de altfel să fie extrem de dificil s au chi ar imposibil d e obținut.36
Nicio r eglementare în m aterie de drepturi d e autor d e acest tip, c are se
bazează pe principiul consimțământului implicit sa u prezumat, nu tr ebuie să aducă
atingere dreptului exclusiv al artiștilor inte rpreți sau executanți decât în măsura în
care acest lucru este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit de reglementarea
în cauză. Numa i în această ipoteză s -ar put ea susține că re glementarea națională
respectă principiul proporționalității cu privire la protecția drepturilor d e propri etate
intelectuală.37
Cu to ate acestea, este necesar să se arate în această privință că a rticolul 49
din L egea privind lib ertatea de comunic are pare să orga nizeze și să r ealizeze o
cesiune în favoarea INA a drepturilor artistului int erpret sau executant, în b aza unui
consimțământ implicit. Pe ntru motiv ele deja expus e, consid erăm că a cest lucru ar
însemna în sp eță o ingerință disproporționată în ca racterul exclusiv al drepturilor
artistului int erpret sau executant. În opini a noastră, rezultă cel puțin în mod implicit
35 Rodic a PARVU, Gestiun ea colectivă a drepturilor d e autor și a drepturilor con exe, Editur a Univ ersul Juridic,
2010, p. 137
36 Ligi a Danila CATUN A, Dreptul Propri etății Inte lectuale. Caiet De Seminar, Editur a C.H B eck, 2011, p. 170
37 Idem.
Capitolul 1 Studiu de caz privind c auza C-484/- Drepturi exclusiv e ale artiștilor int erpreți sau executanți
19
din r aționamentul Curții din Hotărâr ea Souli er și Doke că o ce siune de acest tip
trebuie să ope reze în mod proporțional și nu poa te anula caracterul exclusiv al
acestui dr ept decât în măsura în c are este în mod evident necesar în v ederea
atingerii scopului urmărit.38
Cele de mai sus r eprezintă, în opinia noastră, a spectul probl ematic al
reglementării naț ionale în discuție în litigiul princip al, deoarece dacă această
reglementare ar fi cr eat doar o formă de acord d e licență e drepturi d e autor
implicită în fa voarea INA, ea ar fi fost în conformit ate cu c erințe le Directivei
2001/29.39 Ori, reglementarea respectivă me rge mult m ai departe în s ensul că
prevede nu o lic ență implicită în fa voarea INA, ci m ai degrabă un consimțământ
implicit p entru c esiunea acestor dr epturi ale artiștilor inte rpreți sau executanți.
Astfel, modul disproporționa t în c are reglementarea națională ope rează o fa ce să fie
incomp atibilă cu cerințe le prevăzute de dreptul Uniunii.
În concluzi e, propun em Curții să răspundă la întrebarea adresată de Cour d e
cassation (Curt ea de Casație, Franța) după cum urmează:
– Articolul 2 lit era (b), articolul 3 alineatul (2) lit era (a) și a rticolul 5 din
Directiva 2001/29/C E a Parlamentului European și a Consiliului din 22 m ai 2001
privind armoniz area anumitor aspecte ale dreptului d e autor și dre pturilor con exe în
societatea inform ațională tre buie interpretate în sensul că se opun un ei reglementări
naționale, precum c ea prevăzută la articolul 49 s ecțiun ea II din loi n° 86-1067 du
30 septembre 1986 r elative à la liberté d e communic ation (L egea nr. 86-1067 din
30 septembri e 1986 privind lib ertatea de comunic are, astfel cum a fost modific ată
prin articolul 44 din L egea nr. 2006-961 din 1 august 2006, în măsura în c are
aceasta prevede cesiunea către Institut n ational de l’audiovisu el (Institutul N ațional
al Audiovizu alului, Fr anța) a drepturilor artișt ilor int erpreți sau executanți.
38 Ligi a Danila CATUN A, Dreptul Propri etății Inte lectuale. Caiet De Seminar, Editur a C.H B eck, 2011, p. 174
39 Rodic a PARVU, Gestiun ea colectivă a drepturilor d e autor și a drepturilor con exe, Editur a Univ ersul Juridic,
2010, p. 139
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
20
Capitolul 2
Drepturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
2.1 Dreptul propri etății inte lectuale – noțiuni g enerale
Propri etatea intelectuală e ste o formă de titlu l egal care permite posesorului
să controle ze utiliz area anumitor int angibil e, cum ar fi id ei sau expresii. În
definirea termenului d e propri etate intelectuală e ste inclusă tota litatea drepturilor
asupra creațiilor ge niului um an referitoare la opere literare, artistic e, științifice ,
invențiile din to ate dom eniile, descoperirile științifice precum și dre pturil e aferente
activității inte lectuale în dom eniile industri al, științific, lite rar și a rtistic.40
Drepturil e de propri etate intelectuală sunt dre pturi d e monopol. Acestea acordă un
drept exclusiv propri etarului d e a utiliz a obiectul prot ecției și de a interzice
utiliz area acestuia de către terți, fără a cceptul p ersoanei îndr eptățite .
Dreptul propri etății inte lectuale a primit o cons acrare definitivă și oficială o
dată cu înche ierea conv enție i instituind Org anizația Mondi ală a Propri etății
Intelectuale (OMPI) c are a fost s emnată la 14 iuli e 1967 l a Stockholm, aceasta
cuprinzând p atru m ari dom enii:41
• Drepturi d e autor p entru op erele literare și artistic e;
• Drepturil e conexe dreptului d e autor – Sunt prot ejate ca drepturi con exe
interpretările sau execuțiile artiștilor inte rpreți sau executanți, înregistrările sonor e
sau fonogr amele producătorilor de astfel de înregistrări sa u fonogr ame, emisiunil e
organism elor de radio și te leviziun e;
• Dreptul d e propri etate industri ală;
• Alte drepturi d e propri etate intelectuală ne inclus e în prim ele categorii.
40 Gabriel OLT EANU, Dreptul propri etății inte lectuale. Ediția 2, Editur a C.H B eck, 2008, p. 45
41 Teodor BODO ASCA, Studii d e dreptul propri etății inte lectuale, Editur a Univ ersul Juridic, 2018, p. 79
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
21
Unul dintr e prim ele patente în lum e a fost c el a lui S amuel Hopkins din
Philadelphia, care a primit p atentul numărul 1 în 31 iulie 1790 c are era o
îmbunătățire în produc erea carbonatului d e potasiu cu ajutorul unor m așinării
create de el. Desigur în cuprinsul acelui p atent, era descris cu atenție și de talii
întregul proc es de fabricație, fapt ce era import ant din punct d e vedere al
individu alizării produsului. Incre dibil d e reținut e ste că acesta a fost s emnat de
către președintele George Washington, procurorul g eneral Edmund R andolph și
secretarul d e stat Thom as Jefferson, d e und e rezultă a stfel această importanță
conferită pa tentelor și dre pturilor propri etății inte lectuale pe care o găsim și în
zilele noastre în Români a.42
Titul arul dr epturilor d e autor asupra unei opere prot ejate beneficiază în mod
tradiționa l de două ma ri categorii d e prerogative: drepturil e patrimoni ale și
drepturil e morale.
Drepturil e patrimoni ale permit autorului să obțină un be neficiu fin anciar
legitim din r eproduc erea și din difuza rea acestor op ere atunci când el le-a autoriz at.
Într-adevăr, titula rul dr epturilor d e autor este liber să a utoriz eze reproduc erea
operei sale (dreptul d e reproduc ere) și comunica rea ei către public (dr ept de
reprezentare). El poate, exercitându- și dre pturil e patrimoni ale, să instituie măsuri
tehnice destinate să restrângă r ealizarea, față de operele sale, a unor acte
neautoriz ate sau nepermise de lege.43
Drepturil e morale protejează și ma i mult c alitatea de autor și pe rmit opun erea
oricăre i utilizări ca re ar denatura opera sau faptul că numele autorului trebuie
menționa t. Propri etatea intelectuală e ste intangibilă chia r dacă ma nifestarea sa
exterioară e ste una vizibilă sa u exprim ată ma terial. Astfel, o pictură e ste un obi ect
tangibil, d ar obiect al propri etății inte lectuale îl reprezintă cr eativitatea autorului.44
42 Teodor BODO ASCA, Studii d e dreptul propri etății inte lectuale, Editur a Univ ersul Juridic, 2018, p. 82
43 Gabriel OLT EANU, Dreptul propri etății inte lectuale. Ediția 2, Editur a C.H B eck, 2008, p. 48
44 Idem, p. 50
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
22
În legislația română, proprie tatea intelectuală privită sub ce le două ra muri ale
sale, propri etatea industri ală și dre pturil e de autor r espectiv dr epturil e conexe pe de
altă pa rte, reprezintă unul dintre moto arele ecomoni ei dacă luăm în conside rare că
dezvolt area industri ală, cr earea de lucruri noi, știința și tehnologi a sunt adevăra tele
propuls atoare ale acesteia. Cel mai bun exemplu în acest dom eniu este revoluția
industri ală din A nglia, care a reușit pe parcursul a 50 d e ani, de la crearea motorului
cu aburi până la mașina de tors s au cusut și chia r import ante descoperiri în
metalurgi e, să se propuls eze în una dintr e cele mai put ernice țări ca economi e din
lume.45
Propri etatea intelectuală e ste rezultatul un ei activități uma ne chiar dacă în
timpul cr eației intervine și un a parat, precum comput erul în c azul p ersoanei care
realizează un progra m pentru c alculator.46
Drepturil e intelectuale au o dur ată limit ată sa u nelimit ată în timp : invențiile ,
dreptul d e autor au o dur ată limitată, pe când dr eptul mor al al unui artist d e a opri
distrug erea operei sale este nelimit at în timp.
2.2 Con exiuni într e drepturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți și
restul dr epturilor propri etății inte lectuale
Drepturil e artiștilor inte rpreți sa u executanți se nasc din mom entul în c are
„prezintă, cânta , dansează, recită, de clamă, joacă, inte rpretează, re gizează, dirij ează
ori execută în orice altă moda litate o op eră lite rară sa u artistică, un spe ctacol d e
orice fel, inclusiv folcloric, d e varietăți, de circ ori d e marionete„ art. 95 din L egea
nr. 8/1996 privind dr eptul d e autor și dre pturil e con exe „spre deosebire de
drepturil e de autor c are se nasc din mom entul cr eației operei „independent de
45 Teodor BODO ASCA, Studii d e dreptul propri etății inte lectuale, Editur a Univ ersul Juridic, 2018, p. 86
46 Idem, p. 88
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
23
aducerea la cunoștința publică, prin simplul fa pt al realizării e i, chi ar în formă
nefinalizată„.47
Durata contr actului artiștilor inte rpreți sa u executanți e ste de 70 d e ani, la fel
si progr amele pe calculator, după moa rtea autorului s e transmit prin moște nire
pentru o p erioadă de 70 ani de asemenea și dre pturil e patrimoni ale asupra operele
artistic e colective sau a celor realizate în co autorat.48
În ceea ce priv ește drepturil e persoanelor c are interpretează sa u execută
opera, aceasta se limit ează doa r la partea lor, cu excepția cazurilor când op era este
colectivă. În c eea ce priv ește drepturil e de autor asupra progr amelor p e calculator,
autorul po ate să modifice opera, dar spr e deosebire de interpreți sa u executanți,
acesta nu o po ate retrage.
Drepturil e patrimoni ale sunt asemănătoa re în c azurile tuturor dr epturilor
conexe și anume, de a autoriz a sau interzice: a) fixarea interpretării sa u a execuție i
sale; b) r eproduc erea interpretării sa u a execuție i fixate; c) distribuir ea interpretării
sau a execuție i fixate; d) închiri erea interpretării sa u a execuție i fix ate; e)
împrumutul int erpretării sa u al execuție i fix ate; f) importul în v ederea
comercializării pe piața internă a interpretării sa u a execuție i fixate.49
La aceste drepturi să le zicem de propri etate, se aduga drepturil e mor ale, așa
cum l e recuno aște LEGEA nr. 8/1996:
a) dreptul d e a decide dacă și când ope ra va fi adusă la cunoștința publicului;
b) dr eptul d e a fi recunoscut c a autor;
c) dreptul d e a decide sub c e nume va fi adusă la cunoștința publicului;
d) dr eptul d e ai fi r espectată inte gritatea operei și de a se opun e oricăre i
modificări;
e) dreptul d e a retracta opera, cu d espăgubir ea celor c are dețin dre ptul d e
utiliz are, dacă este cazul.
47 Teodor BODO ASCA, Studii d e dreptul propri etății inte lectuale, Editur a Univ ersul Juridic, 2018, p. 93
48 Alin Sp eriusi- VLAD, Drepturil e patrimoni ale în propri etatea intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2014, p. 145
49 Idem, p. 146
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
24
2.3 C aracteristici ale drepturilor con exe
O serie de drepturi con exe ale dreptului d e autor s- au dezvolt at rapid în
ultimii 50 d e ani. Aceste drepturi con exe, legate de lucrările prot ejate de dreptul d e
autor, of eră dre pturi simil are, deși de cele mai mult e ori m ai limit ate și cu o durată
mai scurt ă pentru:50
• artiștii inte rpreți (cum a r fi, actorii și muzicie nii) în int erpretările lor;
• organism ele de difuziun e pentru progr amele lor d e radio și te leviziun e;
• producătorii de fonogr ame (spr e exemplu, înr egistrarea casetelor și a CD-
urilor) în înr egistrările lor sonor e.
În pr actică dre ptul con ex valorează mai puțin ca dreptul d e autor, i ar banii
care se colectează de către organism ele de gestiun e din dom eniul dr epturilor d e
autor sunt m ai mereu mai mari ca cele din dom eniul dr epturilor con exe. Drepturil e
conexe dreptului d e autor aparțin artiștilor inte rpreți sa u executanți (a ctori,
cântăreți, muzicie ni, d ansatori), p entru propriil e int erpretări ori e xecuții,
producătorilor de înregistrări sonore și producătorilor de înregistrări a udiovizu ale,
pentru propriil e înregistrări, și orga nism elor d e radiodifuziun e și de televiziun e,
pentru propriil e emisiuni și se rvicii d e progr ame.51
Drepturil e conexe dreptului d e autor nu aduc atingere drepturilor autorilor,
nicio dispoziție a prezentului titlu nu tr ebuie interpretată în se nsul un ei limitări a
exercițiului dre ptului d e autor.
Dreptul d e suită e ste „un dr ept inalienabil în b aza căruia nu s e poate renunța ,
nici în mod anticip at, la perceperea unui proc entaj din pr ețul obținut pe ntru oric e
revindere a acesteia de autor și își pot e xercita aceste drepturi individu al sau, pe
bază de mandate, prin org anism ele de gestiun e colectivă. De ci, regulă o constituie
exercitarea acestora prin mijlocir ea organism ele de gestiun e colectivă.
50 Alin Sp eriusi- VLAD, Drepturil e patrimoni ale în propri etatea intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2014, p. 147
51 Cipri an Raul ROMIT AN, Const antin DUV AC, Protecția juridico-p enală a desenelor și mode lelor, Editur a
Univ ersul Juridic, 2009, p. 112
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
25
Pentru c a exercitarea drepturilor d e autor s ă se realizeze prin int ermediul unui
organism d e gestiun e colectivă este necesar un acord d e voința într e titul arul
dreptului și orga nismul r espectiv.52 Ca regulă generală, activit atea de gestiun e
colectivă se desfășoară sub supra vegherea și controlul ORDA (Oficiul Român
pentru Dr epturil e de Autor) , care îndeplinește rolul d e garant al aplicării legii.
Legea nr. 8/1996, în art. 123 alin. (2), institui e regula conform c ăreia pot fi
gestion ate în col ectiv num ai drepturil e de autor c are derivă din op erele aduse
anterior l a cunoștința public ă, iar gestiun ea colectivă a drepturil e conexe se poate
face num ai pentru int erpretări sau execuții fixa te ori r adiodifuz ate anterior, pr ecum
și pe ntru fonogr ame ori vid eograme aduse anterior l a cunoștința public ă. Legea nr.
8/1996 cuprind e, în art. 139, un ele reguli sp eciale, derogatorii d e la dreptul comun,
privind r ăspund erea civil ă pentru încălca rea drepturilor d e autor și a drepturilor
conexe.
Astfel, în t emeiul art. 139 alin. (1) ipot eza 1, titul arii drepturilor r ecunoscut e
și prote jate de Legea nr. 8/1996 pot solicit a inst anței de jud ecată sau altor
organism e comp etente să dispun ă, dup ă caz:53
• Recuno așterea drepturilor lor;
• Const atarea încălcării acestora;
• Acordarea de despăgubiri p entru r epararea prejudiciului provoc at;
• Răspund erea penală.
Legea nr. 8/1996, în art. 139-143, incrimin ează ca infracțiuni o se rie de fapte
prin c are se aduce atingere drepturilor d e autor s au drepturilor con exe. Grup area
faptelor fiind r ealizată în r aport cu p ericolul soci al legal al acestora, reflectat de
sancțiunile prevăzute de lege pentru fi ecare infracțiune în parte.
Constitui e infracțiune punerea la dispoziția publicului, inclusiv prin Int ernet
sau prin alte rețele de calculatoare, fără consimțământul titula rului d e drepturi, a
52 Cipri an Raul ROMIT AN, Const antin DUV AC, Protecția juridico-p enală a desenelor și mode lelor, Editur a
Univ ersul Juridic, 2009, p. 114
53 Idem, p. 116
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
26
operelor ori a produs elor purt ătoare de drepturi d e autor s au de drepturi sui-g eneris
ale fabricanților de baze de date ori a copiilor acestora, indif erent de suport, astfel
încât publicul s ă le poată accesa în oric e loc s au în oric e mom ent ales în mod
individu al.54
Deși în une le țări tra tatele legate de dreptul d e autor s e aplică dire ct având
putere de lege, în g eneral dreptul d e autor și dre pturil e con exe sunt l egiferate
individu al de fiecare țară în pa rte.
Tratatele internaționa le asigură o îmbina re a diverselor l egislații naționa le
pentru a asigur a un niv el minim d e drepturi g arantate autorilor d e către fiecare lege
locală.
Prin Dir ectiva 2001/29/C E a Parlamentului European și a Consiliului din 22
mai 2001 privind armoniz area anumitor aspecte ale dreptului d e autor și dre pturilor
conexe în soci etatea inform ațională sta tele membre sunt oblig ate să a sigur e
protecția juridică împotriva nerespectării oricăror măsuri te hnice eficiente care
vizează o operă sau oric e alt obi ect prot ejat.55 Această protecție juridică viz ează și
„actele pregătitoa re”, cum ar fi f abricarea, importul, distribuir ea, vânz area sau
prestarea de servicii p entru obi ecte cu utilizări limita te.
Cu to ate acestea, în c eea ce priv ește anumit e excepții sau limitări, în a bsența
măsurilor volunta re luate de către titul arii de drepturi, st atele membre trebuie să
asigur e punerea în aplicare a unei excepții sa u a unei limitări pe ntru p ersoanele care
pot b eneficia de aceasta.56 În c eea ce priv ește excepția pentru utiliz area priv ată,
statele membre pot, d e asemenea, să a dopte astfel de măsuri, mai puțin în ca zul în
care reproduc erea a fost d eja permisă de către titularii de drepturi.
54 Cipri an Raul ROMIT AN, Const antin DUV AC, Protecția juridico-p enală a desenelor și mode lelor, Editur a
Univ ersul Juridic, 2009, p. 117
55 Marin VOICU, Introducere în dreptul europea n, Editura Universul Juridic, Bucureș ti, 2007, p. 152
56 Idem, p. 154
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
27
2.4 G eneralități de spre drepturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
Activit atea de creație intelectuală re prezintă o trăsătură e sențială a omului,
care îl departajează de celelalte ființe , cons ecința fiind l egătura inseparabilă dintre
autor și ope ra sa, indif erent de tipul cr eației (artistică, lite rară, științifică, obie cte
protejate prin norm ele propri etății industria le).57 Creațiile intelectuale pot fi păstra te
de autor p entru sin e sau pot fi divulg ate, comunic ate altora.
Artiștii inte rpreți și e xecutanți sunt definiți ca „actorii, cântăreții, muzicie nii,
dansatorii și a lte persoane care reprezintă, cântă, recită, de clamă, inte rpretează sa u
execută în orica re alt mod op ere literare sau artistic e”.58
Producătorul de fonogr ame este persoana fizică sau juridică ca re, prim a
persoană ca re fixează sune tele prov enind dintr- o execuție sau prelucrează alte
sunete.
Organism ele de radiodifuziun e sunt persoanele care organizează difuz area de
sunete sau de imagini prin int ermediul und elor radioelectrice în scopul r eceptării de
către public.
Drepturil e conexe se află într -o legătură de compl etare cu dr epturil e de autor
deoarece fără e xistența prealabilă a unei opere nu pot exista nici int erpretări sa u
execuții, înregistrări sonore sau audiovizu ale ori difuzări ra dio ori d e televiziun e
care să dea naștere drepturilor con exe recunoscut e și prote jate.59 Acest raport d e
compl etare este sugerat și de terminologi a folosită, te rmenul „conexe” sugerând o
preeminență a drepturilor d e autor asupra drepturilor con exe. Deși, așa cum am
arătat, din modul în c are se înființ ează, drepturil e con exe sunt d etermin ate de
dreptul d e autor, în pr actică o a stfel de delimit are este una potrivnică a tât
intereselor autorilor cât și a l titularilor dr epturilor con exe.
57 Rodic a PARVU, Gestiun ea colectivă a drepturilor d e autor și a drepturilor con exe, Editur a Univ ersul Juridic,
2010, p. 62
58 Idem, p. 64
59 Gabriel OLT EANU, Dreptul propri etății inte lectuale. Ediția 2, Editur a C.H B eck, 2008, p. 25
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
28
2.5 Prot ecția juridică a drepturilor artiștilor inte rpreți sa u
executanți
Legea româ nă a drepturilor d e autor, r ecuno aște artistului int erpret o serie de
drepturi con exe dreptului d e autor asupra prestației sale artistic e. Aceste drepturi
conexe cuprind dr epturi mor ale și dre pturi p atrimoni ale.60
Potrivit art. 94 din L egea 8/1996 sunt r ecunoscuți și prote jați, ca titul ari de
drepturi con exe dreptului d e autor, artiștii, inte rpreții sa u executanții, pe ntru
propriil e interpretări ori e xecuții, producătorii de înregistrări sonore și producătorii
de inregistrari audiovizu ale, pentru propriil e înregistrări, și orga nism ele de
radiodifuziun e și de televiziun e, pentru propriil e emisiuni și se rvicii d e progr ame.
Drepturil e conexe au cunoscut r eglementare legală prin a pariția Legii 8/1996,
această le ge aliniază dre ptul int ern la reglementările internaționa le în m aterie la
care Români a a devenit p arte, respectiv Conv enția internațională pe ntru prot ecția
artistilor int erpreți sa u executanți, a producătorilor de fonogr ame și a organism elor
de radiodifuziun e, înch eiată la Rom a la 26 octombri e 1961, l a care Români a a
aderat prin L egea 76/1998 și Conve nția pentru prot ejarea producătorilor de
fonogr ame împotriv a reproduc erii neautoriz ate a fonogr amelor, înch eiată la Geneva
la 29 octombri e 1971, l a care Români a a aderat prin L egea 78/1998.61
Regula coexistenței drepturilor con exe cu dr eptul d e autor a fost formul ată în
art. 1 al Conv enție i de la Rom a care dispun e că „protecția prevăzută prin pre zenta
conv enție lasă intactă și nu influe nțează în nici un mod prot ecția dreptului d e autor
asupra operelor lit erare și artistic e. În cons ecință, nicio dispoziție a prezentei
conv enții nu va putea fi int erpretată ca aducând vr eo atingere acestei prot ecții” .62
Legiuitorul român a aderat la afirmația potrivit căre ia „drepturil e conexe dreptului
60 Ligi a Danila CATUN A, Dreptul Propri etății Inte lectuale. Caiet De Seminar, Editur a C.H B eck, 2011, p. 172
61 Idem.
62 Ibid em, p. 174
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
29
de autor nu aduc atingere drepturilor autorilor. Nici o dispoziție a prezentului titlu
nu trebuie interpretată în se nsul un ei limitări a exercițiului dre ptului d e autor”.
În sensul L egii 8/1996, așa cum pr evede art. 95, sunt artiști inte rpreți sa u
executanți actorii, cântăreții, muzicie nii, d ansatorii și a lte persoane care prezintă,
cânta, dansează, recită, de clamă, joacă, inte rpretează, re gizează, dirij ează ori
execută în orice altă moda litate o op eră lite rară sa u artistică, un spe ctacol d e orice
fel, inclusiv folcloric d e varietăți, de circ ori m arionete. Asupra formulării a cestui
text în lit eratura de specialitate s-a formul at următoa rea critică: mai întâi, d eși
artiștii sunt inte rpreți sa u executanți, în e numerarea prezentată de art. 95,
interpretarea și executarea unei opere literare sau artistic e nu m ai reprezintă ge nul,
ci sunt pus e pe același pla n cu mod alitățile concr ete ale acestora, adică cu re citarea,
declamarea, regizarea, dansul etc.63 În opini a personală, tot sub aspect form al,
textul art. 95 a fost critic at că prin formul area „orice altă moda litate de execuție”
permite o int erpretare extensivă, conform căre ia s-ar put ea atribui c alitatea de
titular de drepturi con exe dreptului d e autor unor p ersoane care, deși au particip at la
interpretarea sau executarea lor, nu au întreprins prin aceasta un d emers creativ ce
i-ar îndr eptăți să be neficieze de astfel de drepturi. D e aceea „referirea la talentul
interprețului sa u executantului s e întâln ește frecvent în jurisprud ența pentru a
departaja prestațiile prot ejabile ale artiștilor inte rpreți și e xecutanți de cele
neprotejabile”.64
Înafară de crit eriul v aloric, o altă mod alitate de a identific a titul arii
drepturilor con exe dreptului d e autor pl eacă de la caracterul limit ativ al enumerării
conținută în art. 95, c aracter ce permite potrivit uz anțelor prof esiilor d elimit area
artiștilor d e alte categorii d e particip anți. Figur anții, fie că sunt d e teatru, fi e de
cinema, nu sunt consid erați titul ari de drepturi con exe, limit a între figur ant și artist
interpret sau executant fiind d etermin ată de uzanțele prof esiei. În doctrin ă,
63 Ligi a Danila CATUN A, Dreptul Propri etății Inte lectuale. Caiet De Seminar, Editur a C.H B eck, 2011, p. 176
64 Mirela ROMIT AN, Vior el ROS, Revista română de dreptul propri etății inte lectuale, Editur a Univ ersul Juridic,
2011, p. 205
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
30
caracterul limit ativ al enumerării titul arilor dr epturilor con exe de autor pr evazută în
art. 95 este cont estat pe consid erentul c ă, în partea finală a respectivului t ext
legislativ, s e au în v edere și alte persoane care prezintă, cantă, dansează,
interpretează, regizează sau execută în oric e mod alitate o op eră literară sau
artistic ă, un sp ectacol d e oric e fel, inclusiv folcloric, d e varietăți, de circ ori d e
marionete. Față de conținutul acestui t ext, caracterul exemplific ativ al acestuia este
triplu evidențiat: sub aspectul p ersoanelor care interpretează sau execută o op eră; al
modalităților f aptice de interpretare sau executare a operelor; a mod alității
spectacolelor.65
Fără a prejudici a drepturil e autorilor op erei origin ale, constitui e, de
asemenea, obiect al dreptului d e autor op erele derivate care au fost cr eate plecând
de la una sau mai mult e opere preexistente, și a nume:66
• traducerile, adaptările , adnotările, lucrările docum entare, aranjamentele
muzic ale și oric e alte transformări a le unei opere literare, artistic e sau științifice
care reprezintă o muncă inte lectuală de creație;
• culegerile de opere literare, artistic e sau științifice , cum ar fi: enciclop ediile
și antologiil e, col ecțiile sau compil ațiile de materiale sau date, prot ejate ori nu,
inclusiv b azele de date, care, prin alegerea sau dispun erea materialului, constitui e
creații inte lectuale.
Nu pot b eneficia de protecția legală a dreptului d e autor următoa rele:67
• ideile, teoriile, conc eptele, descoperirile și invențiile, conținute într-o op eră,
oricare ar fi modul d e preluare, de scriere, de explic are sau de exprim are;
• textele ofici ale de natură politică, le gislativă, a dministr ativă, judiciară și
traducerile ofici ale ale acestora; simboluril e ofici ale ale statului, ale autorităților
65 Mirela ROMIT AN, Vior el ROS, Revista română de dreptul propri etății inte lectuale, Editur a Univ ersul Juridic,
2011, p. 208
66 Bujor el FLOR EA, Infr acțiuni contra drepturilor d e creație intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2016, p. 130
67 Idem, p. 131
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
31
public e și ale organizațiilor, cum a r fi: st ema, sigiliul, dr apelul, emblema, blazonul,
insign a, ecusonul și me dalia; mijlo acele de plată; ș tirile și informațiile de presă.
În m area lor m ajoritate, operele prot ejate prin dr eptul d e autor ajung l a
cunoștința publicului prin int ermediul altor p ersoane decât autorii acestora,
persoane care le execută, inte rpretează, re gizează, dirij ează, înre gistrează, difuz ează
prin int ermediul r adioului s au televiziunii și ca re sunt artiștii inte rpreți și
executanți, producătorii de fonogr ame, org anism e de radiodifuziun e, etc.68 Pentru
această ca tegorie dreptul d e propri etate asupra form elor proprii și origina le de
prezentare a fost d efinit c a drept con ex dreptului d e autor.
Sunt r ecunoscuți și prote jați ca titul ari de drepturi con exe dreptului d e autor
artiștii inte rpreți sa u executanți pe ntru propriil e int erpretări sa u execuții,
producătorii de înregistrări sonore pentru propriil e înregistrări și orga nism ele de
radiodifuziun e și televiziun e pentru propriil e emisiuni.69
2.6 Transmit erea drepturilor artiștilor inte rpreți sa u executanți
Potrivit L egii nr. 8/1996 privind dr eptul d e autor și dre pturil e conexe, autorul
sau titul arul dr eptului d e autor po ate ceda prin contr act altor p ersoane num ai
drepturil e sale patrimoni ale.
Conform art. 47 alin. 1 al Legii 64/1991 privind br evetele de invenție , sunt
transmisibil e în primul rând dr eptul l a eliberarea brevetului și în a l doil ea rând
dreptul d e exploatare a brevetului, c a drept de prop rietate industri ală.
Transmit erea dreptului d e propri etate industri ală a supra invenție i (dr eptul
asupra brevetului) s e poate realiza astfel: pe bază de licență exclusivă sa u
neexclusivă, prin ce siune, precum și prin succe siune legală sau testamentară.70
Transmit erea prin lic ență
68 Bujor el FLOR EA, Infracțiuni contra drepturilor d e creație intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2016, p. 134
69 Octavia Spin eanu-MATEI, Propri etate intelectuală (5) Practică judiciară 2010 , Editur a Hamangiu, 2010, p. 48
70 Idem, p. 49
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
32
Toate obi ectele dreptului d e propri etate intelectuală, a nume creațiile
intelectuale industri ale, semnele distinctiv e și ope rele literare, științifice și artistic e
au o trăsătură comună ce decurge din n atura lor d e bunuri n ecorpor abile, anume
omnipr ezența.
Omnipr ezența se manifestă în două sta dii dif erite: apariția și folosința .
Omnipr ezența sub aspectul apariție i/creării re levă a ptitudin ea unui obi ect al
propri etății inte lectuale de a fi cr eat concomit ent, dar în mod ind ependent, de două
sau mai mult e persoane diferite. Omnipr ezența sub aspectul folosințe i relevă
aptitudin ea fiecărui obie ct al propri etății inte lectuale de a fi folosit concomit ent, dar
în mod ind ependent, de două sa u mai mult e persoane.71
Prin int ermediul contr actului d e licență obie ctul dr eptului d e propri etate
intelectuală poa te fi exploatat nu num ai de către titularul dr eptului exclusiv, ci și de
către alte subi ecte de drept, autoriz ate de către acest titul ar. Este posibil c a un
obiect necorpor al să fie folosit simult an num ai de către subi ecte de drept, altele
decât titul arul dr eptului d e propri etate intelectuală, dar și în a ceastă situa ție, num ai
cu autoriz area acestuia din urmă.
Spre deosebire de contr actul d e cesiune, contr actul d e licență nu tra nsferă
însuși dre ptul subi ectiv d e propri etate industri ală a supra invenție i ci atribui e
beneficiarului un simplu dr ept de folosință a invenție i, în limit ele stabilite prin
contr act.72
Licențierea unui br evet este operațiun ea juridică prin ca re se transmit e în
întregime sau num ai în anumit e limit e dreptul d e folosință a supra unei inv enții
brevetate, de la titul arul d e brevet către o altă pe rsoană. Lice nța este un acord
exprim at de titul arul d e brevet în r aport cu p artenerul contr actual care îi permite în
anumit e condiții să folos ească și e l invenția .73
71 Octavia Spin eanu-MATEI, Propri etate intelectuală (5) Practică judiciară 2010 , Editur a Hamangiu, 2010, p. 53
72 Idem.
73 Octavia Spin eanu-MATEI, Propri etate intelectuală (5) Practică judiciară 2010 , Editur a Hamangiu, 2010, p. 55
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
33
În această situa ție, nu s e transmit e dreptul d e propri etate industri ală, ci numa i
dreptul l a folosința invenției. În funcție de întind erea dreptului asupra elementelor
de propri etate la care se referă lice nța, există :74
• licențe simpl e (neexclusiv e), când titul arul d e brevet (licenția torul)
păstr ează atât dr eptul d e a folosi el însuși lice nța, cât și dre ptul d e a ceda și altor
persoane posibilit atea de a folosi r espectiva invenție .
• licențe exclusiv e, prin c are licenția torul s e angajează să nu înche ie și alte
licențe asupra aceleiași invenții, pe ntru produs ele și pe ntru t eritoriul p entru c are s-a
încheiat licența exclusivă. E xclusivit atea folosințe i se poate referi fie la unele form e
de realizare a invenției, de exemplu lic ența de com ercializare, fie poate să priv ească
factorul timp.
Prin lic ență se acordă dre ptul d e exploatare a unui dr ept în anumit e moduri,
în anumit e perioade de timp, în anumit e spații ge ografice, în funcție de ceea ce s-a
conv enit într e părți.
Licența exclusivă absolută e ste o v ariantă a licenței exclusiv e prin c are
licenția torul s e angajează ca , pe perioada derulării contractului, să nu ma i
folos ească nici măca r el însuși invenția pentru produs ele și teritoriul p entru c are s-a
încheiat licența exclusivă.
Contr actul d e licență exclusivă absolută nu tre buie confund at cu contr actul d e
cesiune. Contr actul d e cesiune transmit e însuși dre ptul d e propri etate industri ală, în
timp c e contr actul d e licență conferă numa i un dr ept de folosință a invenție i. Pentru
a folosi o analogie, cesiunea ar put ea fi asimil ată cu vinde rea, în tot alitate, a unei
mașini, lice nța ar putea fi comp arată cu închirie rea aceleiași mașini.
Licența volunt ară este un contr act prin c are o persoană fizică sa u juridică
(licențiator) tr ansmit e alteia (licenția t) dreptul d e folosir e a unei invenții, dre ptul d e
a fabrica unul s au mai mult e produs e ale sale sau facilitățile sale de distribuție .75
74 Rudolf SCHMUTZ ER, Propri etate intelectuală, Editur a Moroșa n, 2012, p. 161
75 Rudolf SCHMUTZ ER, Propri etate intelectuală, Editur a Moroșa n, 2012, p. 163
Capitolul 2 Dre pturil e artiștilor inte rpreți și e xecutanți
34
Transmit erea prin c esiune
Contr actul d e cesiune este operațiun ea juridică prin ca re una dintr e părți,
numită ce dent, c are poate fi titul arul dr eptului d e autor, c edează ce leilalte părți,
numită ce sionar, pentru un timp limit at, unul s au mai mult e drepturi p atrimoni ale
asupra unor elemente de propri etate intelectuală sa u industri ală, în schimbul unui
avantaj economic d enumit r emunerație.76
Contr actul d e cesiune a drepturilor p atrimoni ale trebuie să pre cizeze
drepturil e patrimoni ale transmis e și să mențione ze, pentru fi ecare dintr e acestea,
modalitățile de utiliz are, dur ata și întinde rea cesiunii și re munerația titul arului
dreptului d e autor.77 Absența oricăre ia dintr e aceste prevederi dă dreptul părții
interesate de a cere anularea contr actului.
Remunerația cuv enită în te meiul unui contr act de cesiune a drepturilor
patrimoni ale se stabilește prin acordul părților. Părți le contr actului d e cesiune sunt :
cedentul și ce sionarul, două părți cu ca pacitatea de a înch eia acte juridic e de
administr are. Cedentul po ate fi după ca z autorul s au titul arul dr eptului p atrimoni al
de autor, cesionarul po ate fi atât o p ersoană fizică cât și o pe rsoană juridică.
Cesiunea drepturilor p atrimoni ale ale autorului po ate fi tot ală (exclusivă) sa u
parțială (n eexclusivă), a tât din punctul d e vedere al obiectului său, a l teritoriului l a
care se referă, cât și pe ntru o anumită durată.
76 Idem, p. 166
77 Ligi a Danila CATUN A, Drept civil. Propri etatea intelectuală. Editur a C.H. B eck, 2013, p. 241
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
35
Capitolul 3
Context, opinii și decizii
3.1 C auza C-476/17 – Drepturil e artiștilor inte rpreți sau executanți –
Dreptul d e reproduc ere
3.1.1 Starea de fapt în c auza C-476/17
Domnii R alf Hütt er și Floria n Schn eider Esleben, reclamanți în primă
instanță și intimaț i în r ecursul din proc edura princip ală (denumiți în continua re
„intim ații”), sunt m embri ai grupului muzic al Kraftwerk. Acesta a public at în anul
1977 o fonogr amă conținând ope ra intitul ată Me tall auf M etall. Intim ații sunt
producători a i fonogr amei menționa te, dar și artiști inte rpreți ai operei în discuție ,
iar domnul Hütt er este de asemenea autorul acesteia (compozitorul).
Pelham GmbH, soci etate de drept g erman, pârâtă în primă instanță și
recurentă în re cursul din proc edura princip ală, e ste producătoa rea unei fonogr ame
conținând ope ra intitul ată „ Nur mir ”, int erpretată, printre alții, de cântăr eața
Sabrina Setlur. Domnii Mos es Pelham și Martin H aas, de asemenea pârâți în primă
instanță și re curenți în re cursul din proc edura princip ală, sunt a utorii op erei
menționa te.
Intim ații susțin că Pe lham, pr ecum și domnii Pe lham și H aas (denumiți în
continu are, împr eună, „ recurenții” ) au copi at, cu ajutorul t ehnicii s amplingului,
aproxim ativ două se cund e dintr-o s ecvență ritmică din pie sa intitul ată Me tall auf
Metall și le-au inclus, prin r epetiții succe sive, în pi esa Nur mir. Aceștia apreciază
că re curenții au încălca t dreptul con ex78 ai cărui titula ri sunt în c alitate de
producători a i fonogr amei în discuție . Cu titlu subsidi ar, intim ații invocă dre ptul d e
78 Octavia Spin eanu-MATEI, Propri etate intelectuală (5) Practică judiciară 2010 , Editur: H amangiu, 2010, p. 127
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
36
propri etate intelectuală ai cărui titula ri sunt în c alitate de artiști inte rpreți, precum și
încălca rea dreptului d e autor al domnului Hütt er asupra operei muzic ale. Cu titlu
încă ma i subsidi ar, intim ații invocă o încălca re a legislației în dom eniul
concur enței. Proc edura în fața instanței de trimit ere priv ește însă numa i drepturil e
intim aților în c alitate de producători a i fonogr amei.
În pofid a import anței rolului său în a ceastă nouă cr eație muzic ală, sa mplingul
constitui e o veritabilă provoca re juridică, în spe cial începând din mom entul în c are
hip hopul a părăsit străzile Bronxului p entru a intra în m ainstream și a deveni o
sursă de venituri d eloc n eglijabile pentru autorii, int erpreții și producătorii săi.
Dificult atea în aprecierea juridică a acestui f enomen rezultă din faptul că a ici nu
este vorb a despre o legătură de la operă la operă, clasică în ca drul dr eptului d e
autor, ci d e la fonogr amă, produs come rcial, la operă, cr eație artistică.79 Prin
recurgerea la sampling, artistul nu num ai că se inspiră din cr eația altcuiv a, ci își
însușeș te de asemenea rezultatul efortului și a l investiție i editori ale reprezentate de
fonogr amă. A ceastă configur ație, compl et nouă pe ntru dr eptul d e autor, aduce în
discuție factori pr ecum dr epturil e conexe ale producătorilor de fonogr ame, pe de o
parte, și libe rtatea de creație a „autorilor d e samples”, pe de altă pa rte.80
Intim ații au solicit at înc etarea încălcării, a cordarea de daune interese,
furniz area unor inform ații și pre darea fonogr amelor în scopul distrug erii. Inst anța
de prim gr ad a admis acțiun ea, iar apelul formul at de recurenți a fost r espins. În
urma unui r ecurs al recurenților, hotărâr ea pronunțată de instanța de apel a fost
infirm ată de instanța de trimit ere prin hotărâr ea din 20 noi embrie 2008, i ar cauza a
fost trimisă spre rejudecare la instanța de apel. Inst anța de apel a respins încă o dată
apelul formul at de recurenți. În urma unui nou r ecurs al recurenților, insta nța de
trimit ere a respins, d e această dată, re cursul m enționat prin hotărâr ea din 13
decembri e 2012. Această hotărâre a fost anulată de Bund esverfassungsg ericht
79 Octavia Spin eanu-MATEI, Propri etate intelectuală (5) Practică judiciară 2010 , Editur: H amangiu, 2010, p. 129
80 Nicol eta Rodic a DOMINT E, Drept de autor. Mărci. De sene și mode le. Brevete de invenție , Editur a C.H. B eck,
2012, p. 192
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
37
(Curt ea Consti tuțională Fe derală, Ge rmania), care a trimis c auza la inst anța de
trimit ere.
În aceste condiții, Bunde sgerichtshof (Curt ea Federală de Justiție , Germania)
a hotărât să suspe nde judecarea cauzei și să a dreseze Curții următoa rele întrebări
prelimin are:
1) Există o încălca re a dreptului exclusiv al producătorului de fonogr ame de
reproduc ere a fonogr amei sale, prevăzut la articolul 2 lit era (c) din Dir ectiva
[2001/29], atunci când din fonogr ama respectivă se extrag fragmente sonor e foarte
scurt e care se transferă pe altă fonogramă?81
2) O fonogr amă ca re conține fragmente sonor e foarte scurt e transferate de pe
altă fonogramă constituie o copi e a acesteia din urmă, în se nsul articolului 9
alineatul (1) lit era (b) din Dir ectiva [2006/115]?
3.2 Starea de drept în c auza C-476/17
3.2.1 Dreptul g erman
Directivele 2001/29 și 2006/115 a u fost tr anspus e în dr eptul g erman prin
Gesetz üb er Urh eberrecht und v erwandte Schutzr echte – Urh eberrechtsg esetz
(Legea privind dr eptul d e autor și dre pturil e artiștilor ) din 9 s eptembri e 1965
(denumită în continua re „UrhG ”). Dr epturil e producătorilor de fonogr ame sunt
protejate în temeiul articolului 85 alineatul (1) din l egea menționată.
Articolul 24 din UrhG conține o excepție generală de la dreptul d e autor, c are
are următorul cuprins:
„(1) O op eră inde pendentă ca re a fost cr eată prin utiliza rea liberă a operei
unei alte persoane poate fi public ată și e xploatată fără a cordul autorului op erei
utiliz ate.
81 Nicol eta Rodic a DOMINT E, Drept de autor. Mărci. De sene și mode le. Brevete de invenție , Editur a C.H. B eck,
2012, p. 291
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
38
(2) Alineatul 1 nu s e aplică utilizării une i opere muzic ale prin c are o melodie
este preluată în mod re cognoscibil dintr-o operă pe ntru a servi c a bază une i opere
noi.”
3.2.2 Dreptul Uniunii
Articolul 2 lit era (c) din Dir ectiva 2001/29/C E a Parlamentului European și a
Consiliului din 22 m ai 2001 privind armoniz area anumitor aspecte ale dreptului d e
autor și a le drepturilor con exe în soci etatea inform ațională pre vede că sta tele
membre dispun d e dreptul exclusiv d e a autoriz a sau de a interzice reproduc erea
directă sa u indir ectă, te mpor ară sa u permanentă, prin orice mijlo ace și în orice
formă, în tota litate sau în p arte pentru producătorii de fonogr ame, sau fonogr amelor
lor.82
Potrivit articolului 5 alineatul (3) lit erele (d), (k) și (o) și a lineatul (5) din
această directivă, sta tele membre pot să pre vadă e xcepții sau limitări la drepturil e
prevăzute la articol ele 2 și 3 în următoa rele cazuri:83
– d) utiliz area de citate în scop d e critică sa u recenzie, cu condiția ca acestea
să se refere la o op eră sa u un alt obi ect prot ejat care a fost d eja pus în mod l egal la
dispoziția publicului, să fie indic ată sursa, inclusiv num ele autorului, cu excepția
cazurilor în c are acest lucru s e dov edește imposibil, și ca folosir ea lor să fie în
conformit ate cu pr actica cor ectă și în măsura justific ată de anumit e scopuri
speciale;
– k) utiliz area în cazul c aricaturilor, p arodierii sau pastișe lor;
– o) utiliz area în anumit e cazuri d e mai mică importanță unde excepțiile și
limitările sunt d eja prevăzute prin l egislațiile interne, cu condiția ca acestea să se
refere numai la utilizări simila re și să nu aducă a tingere liberei circul ații a
82 Marin VOICU, Introducere în dreptul europea n, Editura Universul Juridic, București, 2007, p. 263
83 Augustin FUEREA , Manualul Uniunii Europene , Editura Universul Juridic, 2016, p. 143
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
39
mărfurilor și a serviciilor în c adrul Comunității, fără a aduce atingere altor excepții
sau limitări prevăzute în pr ezentul articol.
Excepțiile și limitările prevăzute la alineatele (1), (2), (3) și (4) se aplică
numai în anumit e cazuri sp eciale care nu intră în conflict cu e xploatarea norm ală a
operei sau a altui obi ect prot ejat și nu a duc în mod n ejustific at atingere intereselor
legitime ale titularului dr eptului.84
Articolul 9 alineatul (1) lit era (b) din Dir ectiva 2006/115/C E a Parlamentului
European și a Consiliului din 12 d ecembri e 2006 privind dr eptul d e închiri ere și de
împrumut și a numit e drepturi con exe dreptului d e autor în dom eniul propri etății
intelectuale prevede că statele membre dispun d e dreptul exclusiv d e pun ere la
dispoziția publicului, prin vânz are sau altfel, a obiectelor indic ate la literele (a)-(d),
inclusiv a copiilor acestora, denumit în continu are «drept de distribuție » pentru
producătorii de fonogr ame, în privința fonogr amelor lor.85
3.3 Analiza aspectelor juridic e
În pr ezenta cauză, Bunde sgerichtshof (Curt ea Federală de Justiție ) adresează
Curții o se rie de întrebări pre limin are cu privir e la interpretarea dreptului Uniunii în
materia dreptului d e autor și a drepturilor artiștilor inte rpreți sau executanți, pre cum
și în ma teria drepturilor fund amentale.
Prin int ermediul prim ei într ebări pre limin are, inst anța de trimit ere solicită în
esență să se stabilească dacă a rticolul 2 lit era (c) din Dir ectiva 2001/29 tr ebuie
interpretat în s ensul că pre luarea unui extras dintr-o fonogr amă pe ntru a-l utiliz a
într-o altă fonogramă (sa mpling) constitui e o atingere adusă dre ptului exclusiv al
producătorului prime i fonogr ame de a autoriz a sau de a interzice o reproduc ere a
84 Augustin FUEREA , Manualul Uniunii Europene , Editura Universul Juridic, 2016, p. 144
85 Marin VOICU, Introducere în dreptul europea n, Editura Universul Juridic, București, 2007, p. 265
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
40
fonogr amei sale în s ensul acestei dispoziții a tunci când r eproduc erea are loc fără
autoriz area acestuia din urmă.86
Observăm că Dire ctiva 2001/29, l a articolul 10, limit ează dome niul d e
aplicare tempor al al acesteia la actele înch eiate după 22 de cembri e 2002, în timp c e
fonogr ama în discuție în litigiul princip al, care conține opera intitul ată Nur mir, a
apărut în a nul 1997.
Trebuie totuși să se obs erve că, potrivit a rticolului 10 alineatul (1) din
Directiva 2001/29, aceasta se aplică tuturor ope relor și a ltor obi ecte care erau
protejate prin l egislația statelor m embre la data de 22 d ecembri e 2002, c eea ce este
cazul fonogr amei aparținând intimaț ilor.
Este adevărat că, potrivit a rticolului 10 alineatul (2) din Dir ectiva 2001/29,
aceasta se aplică fără să aducă a tingere actelor înch eiate sau drepturilor dobândit e
anterior acestei date. Este de asemenea adevărat că , Curt ea a statuat, în t emeiul
acestei dispoziții, că a ctele de utiliz are a operelor și a altor obi ecte prot ejate
efectuate înainte de data menționată nu intră su b incid ența acestei directive. Totuși,
potrivit inst anței de trimit ere, fonogr ama în discuție în litigiul princip al a făcut
obiectul unor acte de exploatare și după 22 de cembri e 2002, directiva 2001/29
fiind , așadar, aplicabilă a cestor acte.87
Părțile din litigiul princip al nu cont estă că re curenții a u reprodus un extras de
aproxim ativ două se cund e din s ecvența ritmică a fonogr amei operei Metall auf
Metall și l -au inclus, r epetat de mai mult e ori succ esiv, cu modificări minime și în
mod r ecognoscibil, c a secvență ritmică în fonogr ama operei Nur mir.
Este de la sine înțeles, în opini a noastră, că un a stfel de act constitui e o
reproduc ere în s ensul articolului 2 din Dir ectiva 2001/29, această dispoziție
privind, amintim, oric e reproduc ere „directă sa u indir ectă, te mpor ară sa u
86 Rudolf SCHMUTZ ER, Propri etate intelectuală, Editur a Moroșa n, 2012, p. 153
87 Septimiu PA NAINTE, Drept europea n al muncii – Princip alele directive. Jurisprudența CJUE. Conformita tea
dreptului naț ional, Editura Hamangiu, 2016, p. 362
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
41
permanentă, prin orice mijlo ace și în orice formă, în tota litate sau în p arte”88 a
obiectului prot ejat. În c azul s amplingului, este vorb a despre o reproduc ere (cel mai
adesea) directă, pe rmanentă, prin mijloa ce și sub formă e lectronic ă a unei părți
dintr-o fonogr amă. Ar păr ea, așadar, destul d e clar că a cest act constitui e o atingere
adusă dreptului producătorilor fonogra mei în discuție de a autoriz a sau de a
interzice o astfel de reproduc ere efectuată fără a utoriz area lor.
Aceste părți inte resate fac, în primul rând, o analogie cu jurisprud ența Curții
referitoare la protecția unor extrase din op ere în temeiul dr eptului d e autor. Curt ea a
statuat astfel că protecția în temeiul dr eptului d e autor priv ește operele ca expresie a
creației intelectuale proprii a autorilor lor. Prin urm are, extrasele dintr-o operă pot
fi prot ejate în t emeiul dr eptului d e autor cu condiția să conțină une le dintr e
elementele care sunt expresia creației int electuale propr ii a autorului acestei
opere.89
Întrucât dr eptul producătorilor de fonogr ame nu prot ejează cr eația
intelectuală, ci investiția financiară, une le părți inte resate susțin în pre zenta cauză
că acest drept nu po ate prot eja decât extrasele din fonogr ame cu o dur ată suficie nt
de lungă pe ntru a reprezenta această investiție . Prin urm are, preluarea unor extrase
foarte scurt e în c azul s amplingului nu ar amenința interesele financiare ale
producătorilor de fonogr ame și nu a r intr a, așadar, sub incid ența dreptului lor
exclusiv. Astfel, potrivit unor a dintr e acestea, prot ecția drepturilor producătorilor
de fonogr ame ar fi supusă unui pra g de minimis, pr ecum prot ecția drepturilor
autorilor.90
Consid erăm că a cest raționament se întemeiază pe o int erpretare eronată a
jurisprud enței Curții menționa te mai sus. În c eea ce priv ește Hotărâr ea Infop aq
International, Curt ea a const atat că ope rele literare în discuție în acea cauză e rau
88 Septimiu PA NAINTE, Drept europea n al muncii – Princip alele directive. Jurisprudența CJUE. Conformita tea
dreptului naț ional, Editura Hamangiu, 2016, p. 363
89 Alin Sp eriusi- VLAD, Drepturil e patrimoni ale în propri etatea intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2014, p. 126
90 Idem, p. 128
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
42
compus e din cuvint e care, consid erate separat, nu făc eau obi ectul prot ecție i în
temeiul dr eptului d e autor. Num ai dispun erea origin ală a acestora era prot ejată în
calitate de creație intelectuală a autorului op erei. Această consta tare este evidentă,
autorul un ei opere literare nu își poa te însuși cuvinte sau expresii cur ente, la fel
cum compozitorul nu po ate pretinde dreptul exclusiv asupra notelor sau pictorul un
drept asupra culorilor.91 Totuși, a ceasta nu constitui e în niciun mod expresia
recuno așterii unui pr ag de minimis în c adrul prot ecției operelor în t emeiul dr eptului
de autor, ci cor espund e num ai rezultatului d efinirii op erei, în s ensul dr eptului d e
autor, c a fiind cr eația intelectuală a autorului său. Deș i Curt ea a statuat în această
hotărâre că re produc erea unui extras limit at la doar 11 cuvint e dintr un articol d e
presă se poate încadra potențial în sf era dreptului exclusiv pr evăzut la articolul 2
din Dir ectiva 2001/29(13), este totuși dificil să ve dem în aceasta recuno așterea
vreunui pr ag de minimis.92
Raționamentul urm at de Curt e cu privir e la extrasele dintr-o operă nu poa te fi
însă a plicat în c eea ce priv ește fonogr amele. Astfel, o fonogr amă nu e ste o cr eație
intelectuală ca re constă într -o compoziție de elemente precum cuvint e, sun ete,
culori etc. Fonogr ama este o fix are a unor sun ete care este prot ejată ca urm are a
acestei fixări, ia r nu c a urm are a dispun erii acestor sun ete. În cons ecință, deș i în
cadrul un ei opere este posibil să se distingă e lementele care nu pot fi prot ejate,
precum cuvint ele, sun etele, culoril e etc., și obie ctul c are poate fi prot ejat sub form a
dispun erii origin ale a acestor elemente, o astfel de distincție nu este totuși posibilă
în cazul un ei fonogr ame. Fonogr ama nu s e compun e din mici p articul e care nu pot
fi prot ejate: aceasta este protejată ca un tot indivizibil. P e de altă pa rte, nu există, în
cazul fonogr amei, nicio c erință de origin alitate, întrucât fonogr ama, spre deosebire
de operă, e ste protejată ca urmare a investiție i financiare și orga nizatorice, iar nu c a
91 Alin Sp eriusi- VLAD, Drepturil e patrimoni ale în propri etatea intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2014, p. 129
92 Teodor BODO ASCA, Studii d e dreptul propri etății inte lectuale, Editur a Univ ersul Juridic, 2018, p. 188
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
43
urmare a caracterului său cr eativ, similar artiștilor interpreți sau executanți .93 Altfel
spus, un sun et sau un cuvânt nu po ate fi monopoliz at de un autor c a urm are a
includ erii acestuia într-o operă. În schimb, înce pând din mom entul în c are acestea
sunt înr egistrate, același sun et interpretat de un muzici an sau chi ar citit cu voc e tare
constitui e o fonogr amă ca re intră în sfe ra prot ecție i în t emeiul dr eptului con ex
dreptului d e autor. R eproduc erea unei astfel de înregistrări intră, așa dar, sub
incid ența dreptului exclusiv al producătorului a cestei fonogr ame.94 Oric e persoană
este însă liberă să reproducă ea însăși a celași sun et.
Unele părți inte resate care au prezentat obs ervații în pr ezenta cauză susțin,
făcând din nou re ferire la Hotărârea Infop aq Int ernational, că producătorii de
fonogr ame nu pot b eneficia de o prot ecție mai largă de cât c ea acordată a utorilor.
Acest argum ent nu n e conving e totuși, din două motive .
Pe de o parte, asemenea argum entului r eferitor l a pragul d e minimis, acest
argum ent se întemeiază, în opinia noastră, pe o înțe legere eronată a conținutului
hotărârii menționa te mai sus. În această hotărâre , Curt ea a definit noțiun ea „operă”
în sensul l egislației Uniunii în m ateria dreptului d e autor, consid erând că a ceasta
constitui e o cr eație intelectuală proprie a autorului său.95 Același crit eriu d e
protecție trebuie aplicat extraselor dintr-o operă, cu e xclud erea prot ecție i
elementelor acesteia care trebuie să rămână, în mod e vident, în dom eniul public,
precum cuvint ele consid erate separat sau expresiile curente. Prin urm are, nu este
vorba în niciun c az despre o limit are a prot ecției, ci d espre o definire a obiectului
acesteia. În c eea ce priv ește fonogr amele, faptul că obie ctul prot ecție i este diferit
nu îns eamnă că protecția o depășeș te pe cea prevăzută pe ntru op ere. Atât op erele,
cât și fonogra mele sunt prot ejate în într egime.
93 Teodor BODO ASCA, Studii d e dreptul propri etății inte lectuale, Editur a Univ ersul Juridic, 2018, p. 191
94 Idem.
95 Rodic a PARVU, Gestiun ea colectivă a drepturilor d e autor și a drepturilor con exe, Editur a Univ ersul Juridic,
2010, p. 67
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
44
Pe de altă pa rte, dreptul l a protecția fonogr amei este un dr ept care există și se
exercită comple t ind ependent de prot ecția operei eventual conținute în această
fonogr amă. A stfel, deși majoritatea fonogr amelor conțin fixări a le interpretărilor
unor op ere prot ejate în temeiul dr eptului d e autor, există însă și a lte situații. D e
exemplu, fonogr ama poate conține fixarea interpretării une i opere a cărei prot ecție
a expirat sau sun ete care nu sunt d eloc o op eră, pre cum sun etele din n atură.96 O
astfel de fonogr amă constituie obiectul prot ecției în tot alitate. Acest fapt este de
altfel confirm at de definiția fonogr amei cuprinsă în Tra tatul Org anizației Mondi ale
a Propri etății Inte lectuale (OMPI) privind int erpretările și execuțiile și
fonogr amele, al cărui a rticol 2 lit era (b) pr evede că o fonogramă e ste „fixarea
sunetelor prov enite dintr-o int erpretare sau execuție sau a altor sun ete”.97 Deși
drepturil e producătorilor de fonogr ame sunt dr epturi con exe dreptului d e autor,
acestea nu sunt totuși dre pturi d erivate. Sfera prot ecție i fonogr amei nu este, așadar,
condiționată cu nimic de sfera protecție i operei pe care o po ate eventual conține .
În al treilea rând, un ele părți inte resate fac o analogie într e prot ecția
fonogr amelor și c ea a bazelor d e date. Astfel, articolul 7 alineatul (1) din Dir ectiva
96/9/C E a Parlamentului European și a Consiliului din 11 m artie 1996 privind
protecția juridică a bazelor d e date(19) pr evede pentru producătorul une i baze de
date dreptul suig eneris de a interzice „extragerea și reutiliz area ansamblului s au a
unei părți subst anția le” a acestei baze de date.98 Ori, potrivit acestor părți inte resate,
situația unui producător de fonogr ame ar fi simil ară ce lei a unui producător de baze
de date, în măsura în c are, în ambele cazuri, dr eptul c are le este acordat are ca
vocație prot ecția investițiilor lor fina nciare. În cons ecință, protecția producătorului
de fonogr ame ar trebui să se limit eze de asemenea la reproduc erea unei părți
subst anția le a fonogr amei.
96 Rodic a PARVU, Gestiun ea colectivă a drepturilor d e autor și a drepturilor con exe, Editur a Univ ersul Juridic,
2010, p. 68
97 Mirela ROMIT AN, Vior el ROS, Revista română de dreptul propri etății inte lectuale, Editur a Univ ersul Juridic,
2011, p. 42
98 Alin Sp eriusi- VLAD, Drepturil e patrimoni ale în propri etatea intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2014, p. 155
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
45
Suntem totuși ma i sensibili l a argum entul d ezvolt at în această privință de
intim ați, potrivit căruia este necesar să se adopte, în sp eță, o inte rpretare a contr ario
a Directivei 2001/29. Această directivă nu conține astfel nicio r eferire la prot ecția
unei părți substanția le a fonogr amei. Dimpotrivă, producătorul fonogra mei este
protejat împotriv a reproduc erii neautoriz ate „în tot alitate sau în p arte” a acesteia,
asemenea autorului un ei opere și asemenea, de altfel, autorului un ei baze de date,
potrivit articolului 5 lit era (a) din Dir ectiva 96/9.99 Astfel, int erpretarea literală a
Directivelor 96/9 și 2001/29 e xclud e deja, în opini a noastră, orice posibilit ate de a
efectua o analogie între întind erea prot ecție i acordate unui producător de baze de
date și cea acordată unui producător de fonogr ame.
În al patrulea rând, nu put em subscri e nici l a argum entul pr ezentat de
Comisi e potrivit căruia articolul 11 din Tr atatul OMPI privind int erpretările și
execuțiile și fonogra mele ar avea în v edere num ai prot ecția împotriv a reproduc erii
neautoriz ate a unei fonogr ame în într egime. Astfel, articolul 11 din acest tratat reia
textul articolului 10 din Conv enția de la Rom a. Ori, potrivit ghidului d e interpretare
a acestei conv enții, e laborat de OMPI, în c adrul conf erințe i diplom atice care a
adoptat textul, s a consid erat că „ întrucât prot ecția împotriv a reproduc erii nu f ace
obiectul niciun ei restricții, tre buie interpretată ca incluzând prot ecția împotriv a
reproduc erii parțiale a fonogr amei”.100 Prin urm are, articolul 11 din Tr atatul OMPI
menționa t mai sus tr ebuie interpretat în același mod. Articolul 2 din Dir ectiva
2001/29 m ențion ează de altfel în mod expres reproduc erea „în parte” a fonogr amei.
Propun em așadar să se răspundă la prim a întrebare prelimin ară că a rticolul 2
litera (c) din Dir ectiva 2001/29 tr ebuie interpretat în s ensul că pre luarea unui extras
dintr-o fonogr amă pe ntru a l utiliz a într-o altă fonogramă (sa mpling) constitui e o
atingere adusă dre ptului exclusiv al producătorului prime i fonogr ame de a autoriz a
99 Dan VATMAN, Uniunea Europeană ghid practic de specia litate, Editura Pro Universita ria, 2015, p. 232
100 Alin Sp eriusi- VLAD, Drepturil e patrimoni ale în propri etatea intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2014, p.
156
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
46
sau de a interzice o reproduc ere a fonogr amei sale în sensul acestei dispoziții a tunci
când r eproduc erea are loc fără a utoriz area acestuia din urmă.
Prin int ermediul c elei de a dou a întrebări pre limin are, inst anța de trimit ere
solicită să se stabilească da că articolul 9 alineatul (1) lit era (b) din Dir ectiva
2006/115 tr ebuie interpretat în s ensul că o fonogramă ca re conține extrase
transferate de pe o altă fonogramă (sa mples) constitui e o copi e a acestei alte
fonogr ame în sensul dispoziție i menționa te.
Articolul 9 din Dir ectiva 2006/115 institui e, printr e altele în f avoarea
producătorilor de fonogr ame, un dr ept de distribuție . Acest drept priv ește punerea
la dispoziția publicului, prin vânz are sau altfel, a unor exemplare (copii) ale unor
obiecte protejate, într e altele fonogr ame.101
La nivel internațional, același drept este recunoscut în t emeiul Conv enție i de
la Geneva. Uniun ea nu este parte la această convenție, însă 22 de state membre
sunt. Această convenție este de asemenea prob abil m enționată în conside rentul (7)
al Dir ectivei 2006/115 c a fiind un a dintr e „conv ențiile internaționale pe care sunt
fondate legislațiile referitoare la dreptul d e autor și dre pturil e con exe din
numeroase state membre”, a căror re spectare trebuie asigur ată în ca drul armonizării
realizate de această directivă.
Ori, dreptul d e distribuție are ca princip al obiectiv prot ecția împotriv a a ceea
ce este cunoscut în mod obișnuit sub de numir ea „piratare”, adică produce rea și
distribuir ea către public a unor copii contr afăcute ale fonogr amelor (și a le altor
obiecte, precum film ele).102 Aceste copii contr afăcute , substituindu-s e copiilor
legale, diminu ează conside rabil v enituril e producătorilor de fonogr ame și, în
consecință, ve nituril e pe care autorii și inte rpreții se pot aștepta în mod l egitim să le
obțină din vânza rea copiilor l egale. Amenința rea care decurge din pir atare este
101 Dan VATMAN, Uniunea Europeană ghid practic de specia litate, Editura Pro Universita ria, 2015, p. 239
102 Alin Sp eriusi- VLAD, Drepturil e patrimoni ale în propri etatea intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2014, p.
116
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
47
menționată în mod e xpres, printr e altele, în consid erentul (2) al Directivei 2006/115
printr e motiv ele adoptării a cestei directive.
Piratarea se caracterizează prin produce rea și distribuir ea de copii
contr afăcute ale fonogr amelor, c are au voc ația să se substitui e copiilor l egale.
Acesta este motivul p entru c are articolul 1 din Conv enția de la Geneva definește
copia ca fiind „un suport conținând sune te reluate direct sau indir ect de pe o
fonogr amă și ca re încorpor ează tota litatea sau o p arte subst anțială a sunetelor fix ate
în această fonogra mă”.103 Astfel, num ai o astfel de copi e permite ascultătorului să
ia cunoștință de fonogr amă, dispe nsându l d e necesitatea de a achiziționa o copi e
legală.
Întrucât articolul 9 din Dir ectiva 2006/115 institui e același drept d e
distribuție precum Conv enția de la Geneva și întrucât ce le două a cte au același
obiectiv, și a nume prot ecția împotriv a piratării, considerăm că noțiun ea „copie”
cuprinsă în a ceastă dispoziție trebuie interpretată în mod a semănător conve nției
menționa te și în lumina acestui obi ectiv, cu alte cuvint e că este vorb a despre o
copie care încorpor ează tota litatea sau o p arte subst anțială a sun etelor un ei
fonogr ame prot ejate și ca re are voc ația să se substitui e exemplarelor legale ale
acesteia. Conținutul a cestei dispoziții e ste, așadar, în opini a noastră, mult ma i
restrâns d ecât cel al articolului 2 din Dir ectiva 2001/29.
Samplingul nu s ervește la produc erea unei fonogr ame care se substitui e
fonogr amei origin ale, ci l a crearea unei opere noi și inde pendente de această
fonogr amă.104 În mod simil ar, o fonogr amă provenită din sa mpling nuîncorpor ează
totalitatea și nici o pa rte subst anțială a sunetelor fonogr amei origin ale. O astfel de
fonogr amă nu a r trebui, așadar, să fie calificată dre pt copi e în sensul articolului 9
alineatul (1) lit era (b) din Dir ectiva 2006/115.
103 Alin Sp eriusi- VLAD, Drepturil e patrimoni ale în propri etatea intelectuală, Editur a Univ ersul Juridic, 2014, p.
117
104 Teodor BODO ASCA, Studii d e dreptul propri etății inte lectuale, Editur a Univ ersul Juridic, 2018, p. 313
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
48
Astfel, propun em să se răspundă la cea de a dou a întrebare prelimin ară că
articolul 9 alineatul (1) lit era (b) din Dir ectiva 2006/115 tr ebuie interpretat în
sensul că o fonogramă ca re conține extrase transferate de pe o altă fonogramă
(samples) nu constitui e o copi e a acestei alte fonogr ame în s ensul dispoziție i
menționa te.105
Având în v edere toate consid erațiile care precedă, propunem să se dea
următorul răspuns la întrebările prelimin are adresate de Bund esgerichtshof (Curt ea
Federală de Justiție , Germania):
Articolul 2 lit era (c) din Dir ectiva 2001/29/C E a Parlamentului European și a
Consiliului din 22 m ai 2001 privind armoniz area anumitor aspecte ale dreptului d e
autor și a le drepturilor con exe în soci etatea inform ațională tre buie interpretat în
sensul că pre luarea unui extras dintr-o fonogramă pe ntru a-l utiliz a într- o altă
fonogr amă (sa mpling) constitui e o atingere adusă dre ptului exclusiv al
producătorului prime i fonogr ame de a autoriz a sau de a interzice o reproduc ere a
fonogr amei sale în s ensul acestei dispoziții a tunci când r eproduc erea are loc fără
autoriz area acestuia din urmă.
Articolul 9 alineatul (1) lit era (b) din Dir ectiva 2006/115/C E a Parlamentului
European și a Consiliului din 12 d ecembri e 2006 privind dr eptul d e închiri ere și de
împrumut și a numit e drepturi con exe dreptului d e autor în dom eniul propri etății
intelectuale trebuie interpretat în s ensul că o fonogramă ca re conține extrase
transferate de pe o altă fonogramă (sa mples) nu constitui e o copi e a acestei alte
fonogr ame în sensul dispoziție i menționa te.
105 Teodor BODO ASCA, Studii d e dreptul propri etății inte lectuale, Editur a Univ ersul Juridic, 2018, p. 314
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
49
Concluzii
Concluzionăm cu prive la drepturil e artiștilor inte rpreți sa u executanți, că
acestea se form ează din mom entul în c are „prezintă, cânta , dansează, recită,
declamă, joacă, inte rpretează, re gizează, dirij ează ori e xecută în orice altă
modalitate o op eră lite rară sa u artistică, un spe ctacol d e orice fel, inclusiv folcloric,
de varietăți, de circ ori d e marionete„ art. 95 din L egea nr. 8/1996 privind dr eptul
de autor și dre pturil e conexe „spre deosebire de drepturil e de autor c are se nasc din
mom entul cr eației operei „independent de aducerea la cunoștința publică, prin
simplul f apt al realizării e i, chi ar în formă ne finalizată„.106
Propri etatea intelectuală e ste o formă de titlu l egal care permite posesorului
să controle ze utiliz area anumitor int angibil e, cum ar fi id ei sau expresii. Dr eptul
propri etății inte lectuale a primit o cons acrare definitivă și oficială o dată cu
încheierea conv enție i instituind Org anizația Mondi ală a Propri etății Inte lectuale
(OMPI) c are a fost s emnată la 14 iuli e 1967 l a Stockholm, aceasta cuprinzând p atru
mari dom enii:107
• Dre pturi d e autor p entru op erele literare și artistic e;
• Dre pturil e conexe dreptului d e autor – Sunt prot ejate ca drepturi con exe
interpretările sau execuțiile artiștilor inte rpreți sau executanți, înregistrările sonor e
sau fonogr amele producătorilor de astfel de înregistrări sa u fonogr ame, emisiunil e
organism elor de radio și te leviziun e;
• Dre ptul d e propri etate industri ală;
• Alte drepturi d e propri etate intelectuală ne inclus e în prim ele categorii.
Probl ema din prim a speță analizată, a nume cauza C-484/18 discut ată în
această speț ă este dacă un sta t membru po ate să includă în legislația sa în m aterie
de drepturi d e autor o pr ezumție potrivit căre ia artistul int erpret sau executant al
106 Teodor BODO ASCA, Studii d e dreptul propri etății inte lectuale, Editur a Univ ersul Juridic, 2018, p. 93
107 Idem, p. 79
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
50
unei anumit e opere i-ar permite unui org anism public însărcinat cu păstra rea
înregistrărilor a udiovizu ale să publice și să exploateze opera respectivă în ba za unei
cesiuni implicit e a drepturilor artistului int erpret sau executant?
Consid er că de cizia Curții la întrebarea adresată de Cour d e cassation (Curt ea
de Casație, Franța) trebuie să inte rpreteze articolul 2 lit era (b), articolul 3 alineatul
(2) lit era (a) și a rticolul 5 din Dir ectiva 2001/29/C E a Parlamentului European și a
Consiliului din 22 m ai 2001 privind armoniz area anumitor aspecte ale dreptului d e
autor și dre pturilor con exe în soci etatea inform ațională în se nsul că se opun un ei
reglementări naț ionale, precum c ea prevăzută la articolul 49 s ecțiun ea II din loi n°
86-1067 du 30 s eptembre 1986 r elative à la liberté d e communic ation (L egea nr.
86-1067 din 30 s eptembri e 1986 privind lib ertatea de comunic are, astfel cum a fost
modific ată prin a rticolul 44 din L egea nr. 2006-961 din 1 august 2006, în măsura în
care aceasta prevede cesiunea către Institut n ational de l’audiovisu el (Institutul
Național al Audiovizu alului, Fr anța) a drepturilor artiștilor inte rpreți sau executanți.
Referitor l a cauza C 476/17, domnii R alf Hütt er și Floria n Schn eider Esleben,
reclamanți în primă instanță și intimaț i în r ecursul din proc edura princip ală
(denumiți în continua re „intim ații”), sunt m embri ai grupului muzic al Kraftwerk.
Acesta a public at în anul 1977 o fonogr amă conținând ope ra intitul ată Me tall auf
Metall. Intim ații sunt producători a i fonogr amei menționa te, dar și artiști inte rpreți
ai op erei în discuție , iar domnul Hütt er este de asemenea autorul acesteia
(compozitorul).
Pelham GmbH, soci etate de drept g erman, pârâtă în primă instanță și
recurentă în re cursul din proc edura princip ală, e ste producătoa rea unei fonogr ame
conținând ope ra intitul ată „ Nur mir ”, int erpretată, printre alții, de cântăr eața
Sabrina Setlur. Domnii Mos es Pelham și Ma rtin H aas, de asemenea pârâți în primă
instanță și re curenți în re cursul din proc edura princip ală, sunt a utorii op erei
menționa te. Intim ații susțin că Pe lham, pr ecum și domnii Pe lham și H aas (denumiți
în continu are, împr eună, „ recurenții” ) au copiat, cu ajutorul t ehnicii s amplingului,
Capitolul 3 Context, opinii și decizii
51
aproxim ativ două se cund e dintr-o s ecvență ritmică din pie sa intitul ată Me tall auf
Metall și le -au inclus, prin r epetiții succe sive, în pi esa Nur mir.
Analizând to ate elementele enunța te, consid er că a rticolul 2 lit era (c) din
Directiva 2001/29/C E a Parlamentului European și a Consiliului din 22 m ai 2001
privind armoniz area anumitor aspecte ale dreptului d e autor și a le drepturilor
conexe în soci etatea inform ațională tre buie interpretat în s ensul că pre luarea unui
extras dintr-o fonogr amă pe ntru a-l utiliz a într- o altă fonogramă (sa mpling)
constitui e o atingere adusă dre ptului exclusiv al producătorului prime i fonogr ame
de a autoriz a sau de a interzice o reproduc ere a fonogr amei sale în sensul acestei
dispoziții a tunci când r eproduc erea are loc fără a utoriz area acestuia din urmă.
De asemenea, articolul 9 alineatul (1) lit era (b) din Dir ectiva 2006/115/C E a
Parlamentului European și a Consiliului din 12 d ecembri e 2006 privind dr eptul d e
închiri ere și de împrumut și a numit e drepturi con exe dreptului d e autor în dom eniul
propri etății inte lectuale trebuie interpretat în s ensul că o fonogramă ca re conține
extrase transferate de pe o altă fonogramă (sa mples) nu constitui e o copi e a acestei
alte fonogr ame în sensul dispoziție i menționa te.
52
Bibliogr afie
1. Gabriel OLT EANU, Dreptul propri etății inte lectuale. Ediția 2, Editur a C.H B eck, 2008
2. Marin VOICU, Introducere în dreptul europea n, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007
3. Teodor BODO ASCA, Studii d e dreptul propri etății inte lectuale, Editur a Univ ersul Juridic,
2018
4. Alin Sp eriusi- VLAD, Drepturil e patrimoni ale în propri etatea intelectuală, Editur a Univ ersul
Juridic, 2014
5. Cipri an Raul ROMIT AN, Const antin DUV AC, Protecția juridico-p enală a desenelor și
modelelor, Editur a Univ ersul Juridic, 2009
6. Rodic a PARVU, Gestiun ea colectivă a drepturilor d e autor și a drepturilor con exe, Editur a
Univ ersul Juridic, 2010
7. Ligia Danila CATUN A, Dreptul Propri etății Inte lectuale. Caiet De Seminar, Editur a C.H
Beck, 2011
8. Mirela ROMIT AN, Vior el ROS, Revista română de dreptul propri etății inte lectuale, Editur a
Univ ersul Juridic, 2011
9. Bujor el FLOR EA, Infracțiuni contra drepturilor d e creație intelectuală, Editur a Univ ersul
Juridic, 2016
10. Octavia Spin eanu-M ATEI, Propri etate intelectuală (5) Practică judiciară 2010 , Editur:
Hamangiu, 2010
11. Rudolf SCHMUTZ ER, Propri etate intelectuală, Editur a Moroșa n, 2012
12. Nicol eta Rodic a DOMINT E, Drept de autor. Mărci. De sene și mode le. Brevete de invenție ,
Editur a C.H. B eck, 2012
13. Ligia Danila CATUN A, Drept civil. Propri etatea intelectuală. Editur a C.H. B eck, 2013
14. Raluca BERCEA , Sorin a DOROG A, Dreptul Uniunii Europene în 100 de hotărâri și ca zuri
practice, Editura Universul Juridic , 2016
15. Adrian M. TRUICHICI, Luiz a NEAGU, Drepturi și libertăți – Jurisprudența Curții de
Justiție a Uniunii Europene, Editura Universul Juridic , 2015
16. Titus CORL ATEAN, Protecția europeană și internaț ională a Drepturilor Omului. Ediția a
II-a, revizuită, Editura Universul Juridic , 2015
17. Augustin FUEREA , Manualul Uniunii Europene , Editura Universul Juridic, 2016
53
18. Marin VOICU, Introducere în dreptul europea n, Editura Universul Juridic, București, 2007
19. Razvan Hor atiu R ADU, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Editura Universul
Juridic, 2016
20. Silvi a TABUSC A, Efectele hotărârilor CEDO și CJUE în dreptul intern, Editura C.H. Beck,
2012
21. Dan VATMAN, Uniunea Europeană ghid practic de specia litate, Editura Pro Universita ria,
2015
22. Septimiu PA NAINTE, Drept europea n al muncii – Princip alele directive. Jurisprudența
CJUE. Conformita tea dreptului naț ional, Editura Hamangiu, 2016
Surse electronice și Legislație
1. Codul Civil
2. Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene
3. Constituția României
a. https://sjse-ct.spiruharet.ro/images/secretariat/secsjse-
ct/biblioteca_virtuala_drept/sinteza_si_intrebari_orientative/ an_univer
sitar_2016_2017/an_2_2016_2017/sem_1/dreptul_proprietat ii_intelect
uale/sinteza_dr._prop.___intelectuale.pdf
b. https://www.academia.edu/8352062/Note_de_curs_DREPTUL_PROP
RIET%C4%82%C5%A2II_INTELECTUALE
c. http://file.ucdc.ro/cursuri/8_4_do_3643_Dreptul_proprietatii_ intelectu
ale_Jucan_Codruta.pdf
d. http://agepi.gov.md/sites/default/files/brosuri/protectia_pi _rom_2016.
pdf
e. https://www.slideshare.net/exodumuser/221551318-
dreptulproprietatiiintelectuale
f. https://www.juridice.ro/dreptul-proprietatii-intelectuale/pag e/5
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Prof.univ.dr. Edmond G abriel Olteanu Absolvent, Gogo așe Loredana Georgiana Anul 2019 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA:… [604701] (ID: 604702)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.