Prof.univ.dr. Delia C ristina Balaban Student Andreea Maria Cetean Cluj -Napoca 2017 Cuprins Introducere …………………………….. [606070]
UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, ADMINISTRATIVE
ȘI ALE COMUNICĂRII
SPECIALIZAREA
COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE
LUCRARE DE LICENȚĂ
PUBLICITATE ONLINE VERSUS
PUBLICITATE TRADIȚIONALĂ
Coordonator științific ,
Prof.univ.dr. Delia C ristina Balaban
Student: [anonimizat]
2017
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 1
I. Aspecte teoretice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3
Capitolul 1. Publicitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
1.1 Aspecte generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 3
1.2 Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
1.3 Evoluție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 5
1.4 Funcții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 5
1.5 Tipuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
1.6 Aspecte teoretice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 7
1.7 S ubmixul publicitar. ATL. BTL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 9
1.8 Evoluția mijloacelor de promovare a mesajelor ………………………….. ………………………….. ………. 10
1.9 Procesul activității publicitare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 11
Capitolul 2. New Media ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 12
2.1 Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 12
2.2 Aspecte teoretice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 13
2.3 Evoluție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 13
2.4 Caracteri stici ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 15
Capitolul 3. Publicitatea Online ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
3.1 Istorie și evoluție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 19
3.2 Factorii publicității online ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 21
3.3 Formele îmbrăcate de publicitatea online. ………………………….. ………………………….. ………………. 22
3.4 Avantaje și dezavantaje ale publicității online ………………………….. ………………………….. ………… 25
Capitolul 4. Publicitatea tradițională ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 26
Capitolul 5. Publicitatea online vs publicitatea tradițională ………………………….. ………………………….. .. 31
II. Aspecte practice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 34
Capitolul 1. Obiective. Ipoteze. Întrebări de cercetare. ………………………….. ………………………….. ……… 34
Capitolul 2. Metode de cercetare folosite ………………………….. ………………………….. ………………………… 35
2.1 Metoda focusul grupului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 35
2.2 Metoda analizei de conținut ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 50
Concluziile lucrării de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 62
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 64
1
Introducere
În cercetarea de față am ales să analizăm în paralel publicitatea online și cea
tradițională îm preună cu diferențele și punctele comune ale acestor două medii. Am ales să
abordăm această temă deoarece publicitatea este un ele ment -cheie al societății în care trăim
și în România ia din ce în ce mai multă amploare. Lucr area este structurată în două părți
denumite „Aspecte teoretice” și „Aspecte practice”. Pr ima parte este formată din 5 capitole
care abordează subiecte relevante p entru tema abordată. Astfel, primul capitol,
„Publicitatea”, prezintă bazele teoretice ale acestui fenomen dar și evoluția, tipurile și
principalele funcții ale acesteia. În ceea ce privește teoriile asociate domeniului publicitar,
acestea sunt strâns lega te de cele ale relațiilor publice. Atribuții însemnate în acest domeniu
sunt aduse de McLuhan care este autorul faimosului aforism „the medium is the message”
și afirmă că nu este important doar conținutul unui mesaj ci și modul în care acesta este
transm is.
Cel de -al doilea capitol, „New Media”, tratează modul în care aceasta a apărut și s –
a dezvoltat de -a lungul timpului fiind în strânsă legătură cu publicitatea online,
determinându -i acesteia existența. Apariția New Media este foarte importantă datori tă
faptului că face trecerea de la modernitate la postmodernitate. Următorul capitol, cel cu
numărul 3 este destinat prezentării publicității online, forma de promovare care folosește
internetul cu scopul de a transmite mesaje publicitare publicului. Aceas ta se găsește
materializată sub mai multe forme, cea mai răspândită dintre acestea fiind banner -ul online.
Pentru a putea face o paralelă între cele două medii, am dedicat următorul capitol al lucrării
publicității tradiționale care se realizează în princi pal prin intermediul canalelor mass media :
presa scrisă, radio -ul, televiziunea etc. În ultimul capitol, cel cu numărul 5, denumit sugestiv
„Publicitatea online versus publicitatea tradițională ” s-a realizat o analiză în paralel a celor
două concepte și au fost marcate elementele prin care acestea se diferențiază sau pe care le
au în comun.
Ce-a de-a doua parte a lucrării care vizează aspectele practice, conține la rândul său
două capitole : „Obiective, ipoteze, întrebări de cercetare” și „Metode ce cerce tare folosite ”.
Ca ipoteze de cercetare avem:
volumul publicității online crește constant în deafvoarea publicității offline;
2
balanța online -offline este foarte puternic influențată de vârsta publicului -țintă.
Există de asemenea și o serie de întrebări de cercetare precum : „Care dintre cele două tipuri
de publicitate (online sau offline) este mai eficientă? ”, „Care dintre cele două tipuri de
publicitate (online sau offline) are cel mai mare impact asupra tinerilor? De ce?” și „Cu ce
se diferențiază publici tatea online de cea tradițională?”. Ca obiective avem să stabilim
raportul dintre publicitatea online și cea offline în ceea ce privește ziarele din România și să
determinăm rolul diferențiat al publicității online versus al celei offline pe diferite categ orii
de public țintă, diferența fiind făcută în special de vârstă.
Cel de -al doilea capitol al acestei părți cuprinde alte 2 subcapitole și anume „Metoda
focus grupului” și „Metoda analizei de conținut” . În ceea ce privește focus grupul, am
realizat două astfel de interviuri pe două categorii diferite de public țintă – 19-23 de ani și
41-47 de ani – pentru a vedea preferința acesto ra pentru un anumti tip de publicitate dar și
motivațiile acestor a. În urma aplicării metodelor , am ajuns la concluzia că tinerii sunt mai
influențați și intră mai des în cont act cu publicitatea online iar persoanele de peste 40 de ani
au mai multe tange nțe cu publicitatea tradițională și o preferă pe aceasta deoarece intră
foarte rar, sau mai deloc în contact cu mediul online. Cât despre analiza de conținut, am
analizat reclamele din 7 ziare din România, varianta online și offline a acestora și am ajuns
la o serie de concluzii precum : în majoritatea ziarelor online apar mai multe reclame decât
în cele offline iar conținutul reclamel or din ziarele online este mai bogat decât cel al
publicității din ziarele online. În urma realizării acestor metode, am ajuns la concluzia că
ipotezele au fost în mare parte validate iar întrebările de cercetare și -au găsit răspuns în
paginile lucrării.
3
I. Aspecte teoretice
Capitolul 1. Publicitatea
1.1 A specte generale
Publicitatea este o formă de comunicare, plătită de indivizi sau companii cu scopul
de a influența oamenii să gândească sau să acționeze într -un anumit mod și are o funcție și
de informare. Principalul scop al majorității reclamelor este acela de a ne convinge să
cumpărăm anumite bunuri sau servicii. Publicitatea este o practică care dat ează încă din
perioada Greciei A ntice, apărând din nevoia de a aduce la cunoștință oamenilor d espre
anumite bunuri, servicii sau evenimente. În zilele noastre publicitatea a dev enit o industrie
de bază a s ocietății, companiile investind sume mari de bani pentru a promova noi produse
care apar pe piață și chiar produse deja existente pe piață.1
Suntem expuși la numeroase tipuri de reclame în viața noastră de zi cu zi, cum ar fi
reclamele de la TV, radio, reclamele din ziare sau reviste, postere pe autobuze, reclame de
pe internet etc. Reclamele poti fi produse pentru a fi distribuite la nivel local sau există și
reclame naționale. Industria publicității se împarte în două categorii: ATL(above the line
advertising) care foloseș te mass -media, presa scrisă, ra dio, TV, web și BTL(below the line
advertising) care este axată pe indivizi.2
Agenții publicit ari sau cei care inițiază reclamele, variază de la oameni obișnuiți și
afaceri mici până la companii multinaționale. De asemenea, și c osturile reclamelor variază
de la sume mici până la sume enorme. Reclamele apar în diferite tipuri de media ca re poartă
denumirea de „ canale”. În secolul 21, principalele canale folosite sunt TV -ul, radio -ul,
internetul, ziarele, revistele dar m ai pot exista și panouri amplasate în locuri publice, pe
străzi etc. Recent, companiile au început să plaseze reclame în mediul onlin e și pe rețele de
socializare precum Twitter sau Facebook.3
1 Jen Green . Advertising . New Yo rk, The Rosen Publishing Group, 2012, p. 6
2 ibidem , p.7
3 Ibidem
4
Publicitatea cuprinde cinci elemente instituționale:
1. „Anunțătorul sau clientul care necesită campania publicitară;
2. Agențiile de publicitate;
3. Instituțiile medi a și canalele de distribuire a infor mației, mai exact canalele media.
Aici intră TV -ul, radioul, ziarele, revistele;
4. Organizațiile sau companiile care oferă servicii specializate pentru acest domeniu
(ex: tipografii, studiouri audio -video);
5. Asociațile profesionale care ghidează modul în care aceste activități se desfășoară
(ex: CNA , OPC) ”.4
1.2 Definiție
Întrucât lucrarea de față abordează o tematică publicitară, considerăm că este
necesară o definire a publicității precum și a fenomenului publicitar. De asemenea,
importante sunt și aspecte le legate de funcțiile publicității și evoluția acesteia de -a lungul
timpului. Așadar, în acest sens relevantă este definiția oferită de către Rodica Mihael a Cârnu
(2004), și anume:5„Publicitatea desemnează în special domeniul, procesul, știința
diseminări i reclamelor ”6, reclama, în acest sens, reprezentând produsul efectiv al acestui
proces. 7Alte definiții ale acestui fenomen, pot fi:
„Publicitatea este o formă de comunicare de tip persuasiv având rolul de a modifica
atitudinea receptorilor în sensul achi ziției unui produs sau serviciu anume, ale cărui
calități anunțate sunt reale. ”8
„Publicitatea este procesul plasării unor reclame identificabile în media bine
definite, contra unor costuri cunoscute ale spațiilor sau timpilor folosiți pentru
aceasta.”9
4 Dan Petre, Mihaela Nicola. Introducere în publicitate. București, Editura Comunicare.ro, 2009,p.42
5 Dorin Popa. Comunicar e și publicitate .București, Ed. Tritonic, 2005, p. 19
6 ibidem
7 ibidem
8 Mihaela Nicola, Dan Petre. Publicitate . București, SNSPA, 2001, p. 10
9 ibidem
5
1.3 Evoluție
Publicitatea reprezintă o coordonată fundamentală în zilele noastre, aspect susținut
de Jhally( 1987/1990 p.1) care afirma că: „ publicitatea este cea mai influentă instituție în
societatea modernă ”. 10Publicitatea s -a bucurat de o evoluție rema rcabilă care a facilitat
dezvoltarea acesteia ca disciplină de sine stătătoare și care a adus -o în poziția actuală. 11
Au existat mai multe perioade de dezvoltare al fenomenului publicitar . În continuare
o sa le enumerăm și exemplificăm .
1. Perioada „ pre-mark eting”. Aceasta este cuprinsă între perioada preistorică și
perioada în care apar primele mijloace de comunicare în masă . Aceast interval a fost
caracterizat prin folosirea unor modalități primitive de comunicare precum tăblițe de
lut sau chiar persoane c are strigau anumite anunțuri pe stradă toate având ca princ ipal
scop, atragerea clienților . Fiecare popor în parte și -a dezvoltat propriile modalități
de a face publicitate. Spre exemplu, egiptenii foloseau papirusuri . Un eveniment
important în cee a ce pri vește dezvoltatrea publicității, l -a reprezentat apariția
tiparului în 1438.12
2. Perioada comunicarii de masă, a ținut din anul 1800 până la jumătatea secolului al
XX-lea. Această perioadă este extrem de marcantă pentru fenomenul publicitar.
Asftel că, încep să se individualizeze meseriile de copywriter și agent publicitar.
Apare și conceptul de “marcă”(brand) și apar de asemenea și primii cercetătorii din
domeniul publicității (ex: Rubicam, Daniel Starch etc). Anii ’80 aduc schimbări în
domeniul pu blicității, care încearcă să se adapteze la noile tehnologii
apărute(apariția televiziunii). Totodată, agențiile de publicitate își fac din ce în ce
mai mult simțită prezența.13
1.4 Funcții
Literatura de specialitate, enumeră printre principalele funcții ale publ icității: funcția
persuasivă, poetică, de marketing, emoțională, economică și nu în ultimul rând, socială. În
ceea ce privește funcția persuasivă, principalul scop al acesteia se reflectă în influențarea
10 Dorin Popa op. cit ., p. 21
11 ibidem
12 Mihaela Nicola, Dan Petre. Publicitate… ed. cit. pp. 17 -26
13 ibidem
6
opiinilor și schimbarea comportamentelor. De mențion at aici este faptul că „talentul
publicității stă în a sugera, și nu a porunci”. În ceea ce privește luarea deciziei de
cumpărare , aceasta corespunde funcției poetice și depinde de modul de prezentare al
produsului și ideea că se obține un avantaj în urma achiziționării produsului. 14
Dacă funcția de marketing se referă la faptul că vânzarea produselor sau serviciilor
este facilitată de către publicitate15, funcția economică reliefează ideea conform căreia,
publicitatea are o funție economică reală fiind „benzina care pune în mișcare motorul
economiei”16. Oamenilor li se se aduce la cunoștință despre apariția unor noi produse sau
servicii prin intermediul publicității. Aceasta este ideea de bază a funcției educaționale.
Ultima, dar nu cea din urmă, funcția soc ială se referă la această aducere la cunoștință a
publicu lui, care, ar duce la „creșterea productivității și a standardului de viață. ”17.Există
alți autori care menționează printre altfele și funcția de comunicare și informare.
Publicitatea, fiind un proce s de comun icare, are datoria de a prezenta oamenilor anumite
informații despre un anumit produs sau serviciu precum și caracteristicile acestuia. 18
1.5 Tipuri
Există 15 criterii de clasificare a publicității conform lui Chelcea, și prin urmare 35
de tip uri de publicitate. Având criterii de clasificare variate, publicitatea poate fi de mai
multe tipuri. În continuare o să enunțăm principalele tipuri ale publicității. În funcție de
orientarea acesteia, poate fi pentru produs(de informare, de poziționare, c omparativă, de
reamintire, model comportamental, utilizând celebrități) sau de afaceri (comercială,
industrială, profesională).După scop, publicitatea se împarte în 2 tipuri, comercială(care are
ca scop obținerea profitului) și noncomercială (care are ca s cop atragerea voluntarilor). De
asemenea, după natura mesajului, poate fi conotativă( care este bazată pe transmiterea
emoțiilor) și denotativă (bazată p e transmiterea informațiilor) . 19
14 Septimiu Chelcea. Psihosociologia publicității. Despre recl amele vizuale .Iași, Polirom, 2012, p.20
15ibidem.
16 Mihaela Nicola, Dan Petre. Publicitate . ed. cit. , p. 30
17 Septimiu Chelcea. op. cit . p. 21
18 Delia Cristina Balaban. Publicitatea. De la planificarea strategică la implementarea media . Iași, Ed.
Polirom, 2009, p. 47
19 Septimiu Chelcea. Psihosociologia publicității . ed. cit ., pp. 28 -29
7
1.6 Aspecte teoretice
Există o serie întreagă de teorii care stau l a baza fenomenului pu blicitar, majoritatea
provenind din sociologie, antropologie sau psihologie. Teoriile Publicității sunt strâns legate
de cele ale Relațiilor Publice, cele 2 domenii fiind considerate a fi „ produse tipice ale
societății și culturii amer icane”. Demn de menționat în acest sens este interacționismul
simbolic, un curent sociologic, care analizează interacțiunea om -societate. În acest context,
Publicitatea și Relațiile Publice nu sunt altceva decât surse de reprezentări sau simbol uri.
După cum afirma și Metzer „ ființele umane își construiesc realitățile în cadrul unui proces
de interacțiune cu alte ființe umane ” iar Publicitatea și Relațiile Publice joacă aici un rol
essential.20
Publicitatea mai poate fi privită prin prisma teoriilor critice ș i ale masificării care
susțin că mass medi a este responsabilă pentru form area opiniei publice și uniformizarea
gusturilor. Fiind expresia culturii de masă , publicitatea poate fi privită ca „ vârful de lance
al modelelor culturale de masă ”. Alte tipuri de te orii, sunt cele ale comunicării de masă care
le includ pe cele care “analizează mijloacele de comunicare în masă ca sisteme sociale(…)
și locul pe care îl ocupă agențiile de publicitate și relații publice.”21
Un teoretician și vizionar al acestui domeniu a l publi cității este McLuhan, autorul
faimosului aforism „ the medium is the message ”. El sparge tiparele consacrate și afirmă
faptul că nu mai este important doar conținului unui mesaj ci și modul în care acesta este
transmis precum și mijloacele de comunic are folosite pentru a -l transmite. Mijloacele de
comunicare folosite pentru a transmite informații au un efect direct asupra acestora,
ajungând până în punctul în care să le modifice. O categorie considerată a fi importantă, este
aceea a teoriilor efectelo r comunicării de masă. Acestea s unt prezentate în principal pe trei
axe și anume: axa intensității, care include efectele puternice , limitate, respective slabe, axa
amplitudinii care are în componență microefectele, mezoefectele și macroefectele și nu în
ultimul rând, avem axa temporală cu efecte care se manifestă pe termen lung sau scurt.22
În ceea ce privește efectele puternice, teoriile cuprinse în această categorie includ
modele behavioriste, modelul hegemonic, m odelul dependenței și curentul „ cultural
studies”. Teoriile efectelor limitate subsumează modele precum cel al fluxului comunicării
în doi pași în timp ce, teoriile efecte lor slabe se axează pe modelul „ utilizări și recompense”.
20 Mihaela Nicola, Dan Petre. Publicitate . ed. cit ., pp. 14 -15
21 Ibidem , p. 16
22 Dan Petre, Mihaela Nicola. Introducere în publicitate. ed cit, pp. 11 -12
8
Aceste modele sunt esențial de menționat atunci când vorbim despre domeniul publicității.
Se evidențiaz ă aici, modelul cultivării a lui Gerbner care studiază dimensiunea perceptivă a
comunicării publicitare. Tot acesta dezvoltă o dimensiune critică a publicității și a
televiziunii care reprezintă principalul canal de comu nicare al acesteia. În concepția
cercetătorului, imaginea și lumea simbolică generată de televiziune nu coincide cu adevărata
realitate socială. Această lume simbolică poate influența pe termen lung percepția indivizilor
despre realitate printr -un așa numi t „proces de cultivare” . Relevantă în acest sens este ideea
autorului Ioan Drăgan, conform căreia23 „publicitatea transformă aspecte comune în
semnificații ale unei lumi imaginare inducând scenarii hedoniste, sentimentul de euforie
etc.”24
Teoriile microefe ctelor sus țin că aceasta se manifestă la nivelul individului.
Procesele precum influența, persuasiunea, percepția, realizate prin comunicare și
publicitate, stau la baza acestor teorii. Alte teorii incluse în această categorie sunt : teoriile
echilibrului și coorientării ale lui Heider, teoria disonanței cognitive a lui Festinger sau
teoria scriptului. În opoziție, mezoefectele vizează nivelul grupal având în componență
teoriile socializării și influenței indirecte în timp ce macroefectele au impat la nivel ul întregii
societăți(spirala tăcerii, teoriile dependenței etc.). Când vorbim despre publicitate, este
inevitabilă asociarea acesteia cu psihologia mai exact psihologia socială, importantă aici
fiind perspectiva axei individ -grup. Un alt concept fundament al din domeniul psihologiei
este și paradigma behavioristă ca re oprerează cu termeni precum „stimul”,„răspuns”,
„condiționare operantă”. Conform acestei paradigme, indivizii își modelează
comportamentele de consum învățând din propriile experiențe, accentu l fiind pus pe
învățarea direct ă. Tot aici, o atenție deosebită îi este acordată observării directe a mediului
și a interacțiunii individului cu acesta. 25
O abordare diferită este oferită de teoria învățării sociale care susține și acceptă
existența învă țării mediate. Potrivit teoriei, indivizii imită alte persoane relevante („ relevant
others”). Apare și teoria imitației sociale care susține că această imitare are loc datorită
existenței unei anumite similarități între consumator și persoana imitată chiar dacă aceasta
este una reală sau construită. 26Concret, „ în publicitate,teoria se aplică prin propunerea de
23 Ibidem , p.12
24 ibidem
25 Ibidem , pp. 12 -13
26 Ibidem , p.13
9
modele comportamentale pe cât posibil ușor de urmat de către indivizii ce fac parte din
grupul țintă vizat de comunicarea publicitară .27 Alte tipuri d e abordări sunt abordarea
cognitivistă și cea biologistă. Prima pune accent în principal pe gândirea și motivațiile
intime și personale ale consumatorului mai degrabă decât pe comportament, în timp ce a
doua are la bază ideea potrivit căreia comportamentel e indivizilor au baze biologice fiind
condiționate genetic.28
Prin prezentarea acestor teorii, am incercat să creăm o imagine de ansamblu a
publicității prin prisma marilor domenii ale științelor sociale. Abordarea noastră nu este
completă deoarece mai ex istă multe alte aspecte teoretice care au ca și obiect de studiu
fenomenul publicitar dar în lucrarea de față am considerat că ac estea sunt cele mai relevante.
1.7 Submixul publicitar. ATL. BTL
Submix -ul publicitar cuprinde următoarele elemente :publicit atea ATL(Above the line
advertising) și BTL (Below the line advertising).
„The line” reprezintă linia imaginară dintre utilizarea media pentru care se plătește
și cea pent ru care nu se plătește comision . Publicitatea ATL(Above the line advertisin g) are
ca principal instrument „ spotul publicitar pentru televiziune, r adio, cinematografie, machete
de presă pentru presa scrisă, afișul publicitar pentru ou tdoor”. În schimb, BTL -ul( below the
line advertising) folosește evenimentul, suporturile și obiectele (în acest caz, BTL -ul
cuprinde relațiile publice). Din îmbinarea celor două tipuri de publicitate rezultă TTL -ul
(through the line). 29
ATL. Acesta are în componența sa publicitatea și relațiile publice. Publicitatea a fost
dezbătută pe larg în acest capitol al cărții și considerăm ca nu mai este necesară o definire a
acesteia așa că, mai departe o să ne oprim asupra relațiilor publice. Acestea au numeroase
definiții30. Asociația germană de Public Relations spre exemplu, definește acest concept
astfel :„este o acțiune conștientă, planificată și de durată, care are drept scop realizarea
unor legături pe bază de încredere reciprocă între înreprinderi, instituții sau persoane și
27 ibidem
28 ibidem
29 Delia Cristina Balaban . op. cit ., p. 28
30 ibidem
10
mediul exterior al acestora (…). ”31 „Relațiile publice operează cu două tipuri de public
țintă: cel extern format din clien ți, furnizori, parteneri, mass -media, firmele concurente,
societatea în general și cel intern format din proprii anga jați.”32 Se disting și două tipuri de
comunicare -internă și externă – ambele fiind folosite în contexte specifice. 33
BTL. Below the line advertising are în componența sa: promovarea vânzărilor,
maketing -ul direct, sponsorizarea și product placement -ul. Prom ovarea vânzărilor se referă,
conform lui Petrescu, la activitățile promovate de companii și nu numai care constau în
oferirea cadourilor, a unor cupoane pentru reduceri, premiilor pentru a stimula astfel
vânzarea unui produs. Marketingul direct, este defin it de Societatea Germană de Marketing
Direct ca „însumând totalitatea activităților de marketing, pe parcursul cărora se face uz
de mass -media și de tehnici comunicaționale, cu scopul de a crea o relație interactivă cu
publicul -țintă astfel încât să poată fi măsurat gradul lor de participare”34
În ceea ce privește sponsorizarea, acesta „ constituie utilizarea unor resurse
financiare, material sau a unor servicii ale unei firme(sponsor) de către o persoană, un
grup de persoane,o organizație sau instituție din mediul de afaceri al firmei( persoană,
instituție sponsoriată), în scopul obținerii drepturilor de utilizare comunicțională a
persoanei, respectiv a instituției sau activității acesteia pe baza unei înțelegeri
contractuale.”35 Ultima componentă, product pl acement -ul reprezintă „ plasarea voită a
unui articol de marcă pe parcursul desfășurării unui film, al unei emisiuni TV, al unui
videoclip, astfel încât publicul să recunoască în mod clar produsul respectiv.”36
1.8 Evoluția mijloacelor de promovare a mesaj elor
Canalele media au cun oscut și ele o evoluție remarcabilă la fel ca și publicitatea. Un
factor marcant al acestei evoluții îl reprezintă apariția internetului. Datorită acestuia s -a
schimbat și structura publicității care a devenit echivalentă cu com unicarea integrată de
31 Flaviu Călin Rus. Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice . Iași, Institutul European, 2002,
p.55.
32 Delia Cristina Balaban. Publicitatea… ed. cit . ., p. 29.
33 ibidem
34 Ibidem , p. 30
35 Ibidem , p. 31
36 Ibidem , p. 32
11
marketing. Asta prespupune o cunoaștere cât mai detaliată a publicului -țintă astfel încât
oferta agenților publicitari să îndeplinească așteptările publicului. 37
Când vorbim despre această evoluție a mijloacelor de promovare a mesaje lor prin
media, de menționat este spotul publicitar TV care este unul dintre cele mai complexe
mijloace de comunicare deoarece îmbină o serie de elemente precum: imagini, sunete
muzicale și voci. Televizorul este o parte integrantă a vieții de zi cu zi a o amenilor având
un rol important în ceea ce privește evoluția individului. După cum afirmă și Vasile Dân cu,
„televiziunea este mai mult decât suma programelor sale, ea coincide cu viața de zi cu zi în
extinderea, expansiunea,continuitatea și omniprezența sa (…) fiind esențială pentru
politica vieții cotidiene .”38
În ceea ce privește spotul audio sau radio acesta este considerat, în comparație cu
celelalte mijloace de comunicare, mai ieftin, având avantajul mobilității. Cât despre
reclamele din ziare, aceste a au ca punct forte credibilitatea mai mare a cititorilor39 întrucât
„cititorii de ziare au tendința de a lua mult mai în serios anunțurile de mică sau mre
publicitate tipărită datorită poate și caracterului lor tangibil, ne -efemer, situație pe care o
întâlnim la radio sau televiziune .„40
1.9 Proces ul activității publicitare
Pentru a înțelege mai bine procesul activității de publicitate, îl putem adapta schemei
clasice a comunicării care cuprinde 6 elemente:41
Emițătorul: cuprinde ansamblul client -agenție de publicitate. Clientul este cel care
are nevoie de o campanie publicitară și pentru asta oferă bani unei agenții de
publicitate. Produsul realizat de către age nția de publicitate se numește „ reclamă” și
această reclamă are statut de „ mesaj” pentru receptor .
Receptorul: este reprezentat de către grupul țintă vizat de campania publicitară a
unui produs sau serviciu, campanie inițiată de emițător.
37 Bărbulescu Ioana -Adela. „Publicitatea online -Calea spre un public imposibil de atins prin mijloace
tradiționale” Saeculum, no. ½, 2015, p. 367. ( http://eds.a.ebscohos t.com accesat în April 20.04. 2017).
38 Vasile Sebastian Dâncu. Comunicarea simbolică. Analiza discursului publicitar . Ed. Dacia, Cluj -Napoca,
2003, p. 30.
39 Bărbulescu Ioana -Adela. op. cit ., p.367 .
40 Dorin Popa. Comunicare și publicitate . Ed. Tritonic, București, 2005, p. 38
41 Mihaela Nicola, Dan Petre. Publicitate și reclamă . București, Ed. Comunicare.ro, 2001, p. 11
12
Mesajul: este reclama propriu -zisă realizată de agenția de publicitate la cererea
clientului.
Canalul: reprezintă modalitatea de transmitere a mesajului (ex: TV,radio, presă
scrisă, mediul online etc.)
Codul: este un element specific grupului țintă vizat iar scopul agenției de publicitate
este să îl identifice și să realizeze o campanie publicitară ținând cont de aces ta.
Exemple de coduri pot fi regulile de conduită socială sau diferitele stiluri de viață.
Contextul: re prezintă „ modul comunicațional,social, economic, cultural în care se
desfășoară campania publicitară .”42
Capitolul 2. New Media
2.1 Definiție
Există o serie întreagă de definiții ale “new media”, din perspective diferite dar care
au anumite elemente comune. Definiția cea mai generală a acestui fenomen, ar e la bază
ideea conform căreia „ noile media se referă la formele inovatoare de interacțiune dintre
oameni și tehnologie, la relația dintre oameni și instrumente de comunicare folosite în mod
creativ pentru a îndeplini nevoile elementare de informare, comunicare și relaționare .”43
Există și alte definiții care sugerează că noile media „se bazează pe canale digitale precum
internetul, televiziunea digitală, hârtia electronică, telefonia digitală .” 44Noile media,
înglobează la rândul său și alți termeni precum:”bloguri, podcasturi, jocuri video, lumi
virtuale(…) site -uri”
Deși există diferențe între definiții le acordate acestui fenomen, au fost identificate 2
caracteristici comune ale acestora:
Difuzarea informațiilor are loc către un număr teoretic infinit de persoane;
Posibilitatea deținerii unui control al informației atât din perspectiva emițătorului cât
și din cea a receptorului. 45
42 ibidem
43 Dorina Guțu. New Media . București, Ed. Tritonic, , 2007, pp. 16
44 Ibidem , p. 17
45 Ibidem
13
2.2 Aspecte teoretice
McLuhan realizează o teoretizare a mediei electronice și introduce conceptul de “sat
global”. Tot acesta, realizează o periodicizare a comunicării. Astfel avem:
1. „Perioada transmiterii orale”;
2. „Perioada sc risului și a tiparului”;
3. „Perioada electronică.” Această perioadă joacă un rol foarte important, deschizând
noi perspective de dezvoltare. Mass -media oferă o nouă abordare neliniară a
spațiului și al timpului în care apare conceptul de “sat global”46
McLuh an, în acest context, subliniază că : “ Satul global presupune inevitabil
dezacordul maxim și dialogul creator la cote înalte. Uniformitatea și liniștea nu constituie
particularități ale satului global; mai degrabă este vorba despre conflict și dezacord ca și
despre dragoste și armonie -adică modul de viață tipic al oricărui popor tribal[…] ”47.
Această asociere cu poporul tribal face referire la concepția autorului conform căreia
societatea a suferit un colaps, întorcându -se astfel la o societate de tip cătun.48
2.3 Evoluție
Manovich este de părere că new media a fost creată prin convergența a două
elemente istorice separate: tehnologiile mass -media( „media technologies ”) și computerul
(„computing”). La mijlocul secolului 20’, a fost inventat primul computer di gital care putea
realiza calcule mult m ai eficent decât vechile metode folosite până atunci. În paralel, se
dezvoltau și tehnologiile mass media care au început să faciliteze stocarea imaginilor și a
secvențelor de imagine, stocarea textelor prin intermedi ul unor instrumente precum:
gramofonul, plăcile fotografice, materialele fotografice etc. Sinteza acestor două “istorii” o
reprezintă chiar new media – imaginile, textele, formele au devenit posibil de stocat pe
calculatoare.49
După spusele autorului, nu es te de mirare că dezvoltarea computerelor și a
tehnologiilor media a avut loc aproximativ în același timp deoarece ambele erau absolut
46 Antonio Momoc. Comunicarea 2.0. New Media, participare și Populism . Ed Adenium, Iași, 2014, p. 132
47 Ibidem p. 133
48 Ibidem
49 Lev Manovich. The language of New Media . The Mit Press, Cambridge Massachusetts, 2001, p. 20
14
necesare pentru dezvoltarea și funcționarea societății moderne. Anul -cheie care a marcat
istoria și evoluția mass -mediei ș i a com puterelor este 1936. Atunci, matematicianul Alan
Turing a pus bazele teoretice pentru cre area primului calculator. Mai apoi apare și
calculatorul propriu -zis care, deși la început era capabil de a realiza doar 4 operații, a evoluat
remarcabil. Acest a, nu mai este un simplu calculator ci devine un procesor și instrument al
mass -mediei. Această convergență a celor două elemente -mass media și calculatorul – le
schimbă amândurora configurația.50
Apariția computerelor cu tehnologii mai avansate joacă un ro l definitoriu în evoluția
noilor media. Începând cu anii 90’, computerele încep să devină personale (PC) și cel mai
important, devin accesibile pentru o categorie lagră de oameni. De asemenea, odată cu
apariția lui, internetul a devenit rapid popular dator ită faptului că facilita accesul la
informații. În anii 2000, oamenii încep să folosească internetul și cu alte scopuri, nu doar
acela de informare. Asftel, putem afirma că noile media sunt într -o continuă dezvoltare
datorită noilor tehnologii care apar în fiecare zi.51
Această evoluție despre care vorbeam și mai sus, a avut un rol definitoriu deoarece
a dus la dezvoltarea și altor aspecte ale societății. În continuare o să prezentăm diferitele
aspecte sociale, economice și culturale care au fost “afectate” de apariția noilor media și
sunt de asemenea asociate cu acestea:52
Trecerea de la modernitate la postmodernitate: aparița noilor media a reprezentat
puntea de legătură dintre cele două curente. Element de noutate, new media a dus la
schimbări sociale,cult urale și economice începând cu anii 1960 și până în prezent.
Noile media sunt văzute ca un fa ctor-cheie al acestor schimbări;
Intensificarea procesului de globalizare: noile media au avut un rol definitoriu în
ceea ce privește “eliminarea” granițelor comer țului (datorită dezvoltării
tehnologiilor avansate, comerțul s -a bucurat de o dezvoltare marcantă), facilitarea
schimburilor culurale, promov area anumitor idei sau credințe;
Trecerea de la perioada industrială la cea post -industrială: new media a reprezent ant
un factor definitoriu care a facilitat trecerea de la o economie care avea la baza
producția la cea care pune mai mult accent pe servicii. A avut loc tranziția de la
50 Ibidem, p. 21 -26
51 Harmon Angela. “New media”în Salem Press Encyclope dia, 2016( eds.a.ebscohost.com.web.bcucluj.ro
accesat în 21.04.2017)
52 Martin Lister et alli. New Media. A critical introduction . New York,Routledge, 2009, p.10
15
industria care producea doar bunuri materiale la cea care produce servicii și
informaț ii, care se înclină mai mult spre client și satisfacerea nevoilor acestora;53
2.4 Caracteristici
New Media reprezintă o sintagmă căreia i se asociază mai mulți termeni. Începând
cu anii 80’ au apărut o serie de concepte care încearcă să definească princip alele
carac teristici ale noilor media, văzu te ca un întreg. Acestea sunt: digital, interactive,
hipertextual, virtual, conectat la rețea(networked).54
1. Digitatlitatea
În ceea ce privește digitalitatea, un exemplu în acest sens îl oferă artiștii și tehnicien ii
de la “Factum -Arte” un grup care folosește tehnologie digitală pentru a restaura artefacte
precum monumente, sculpturi, picturi. Ei nu reporduc obiecte pe calculator, în mod virtual
ci realiează reproduceri materiale cu ajutorul computerului și tehnolo giei digitale utilizând
scannere și imprimante 3D. Aici, digitalul creează lucruri materiale, nu doar virtuale fiind
concectat în mod direct cu producerea fizică și nu cu simpla apariție a unor imagini pe
ecran. Aici este subliniată ideea conform căreia, componenta fizică, materială a unei
tehnologii este la fel de importantă ca cea culturală, socială. Aceste proprietăți fizice ale
tehnologiilor sunt reale, având capacitatea de a schimba mediul înconjurător – natural și
social. 55
Pentru a înțelege de noile media sunt descrise ca fiind digitale, trebuie realizată o
distincție între digital și analog. În ceea ce privește procesul media digital, aici toate datele
introduse într -un sistem sunt transformate în numere care mai apoi iau forma unor imagini,
sunete, texte etc. Pe de altă parte, analogul presupune ca toate datele introduse sa fie mai
apoi transpuse într -un obiect fizic ( un exemplu relevant în acest sens este lumina reflectată
pe o suprafață) . O altă difer ență ar fi aceea că media analogică nu este la fel de flexibilă ca
cea digitală56
53 Ibidem , p. 10 -11
54 Ibidem , p. 13
55 Ibidem , p. 14
56 Ibidem , p. 16
16
Procesul digitalizării este important deoarece ne permite să înțelegem cum operațiile
incluse în procesul de creeare media trec de la forma lor fizică la una virtuală. Consecințele
acestui proces sunt:
Textele media sunt dematerializate, în sensul în care sunt separate de forma lor
fizică( ex: cărți, role de film, fotografii printate) ;
Datele pot fi stocate în spații mai mici ;
Datele pot fi accesate mai rapid ;
Datele aflate în formă digitala pot fi schimbate sau înlocui te mai ușor decât cele care
se află în formă analogică .57
2. Interactivitatea.
Începând cu 1990, acest termen a fost dezbătut de către teoreticieni și redefinit de
nenumărate ori. Termenul poartă de asemenea și o încărcătură ideologică. Asftel, Aarseth
obser vă că, să declar i un sistem ca fiind interactiv este ca și când l -ai investi cu putere
magică. La nivel ideologic, interactivitatea este una dintre carateristicile -cheie ale new
mediei. În timp ce media tradițională a oferit un consum pasiv, new media a of erit
interactivitate. Aceasta denotă un angajament mai mare al utilizatorilor față de textile media,
o relație mai independent cu sursa de cunoaștere și individualizarea folosirii media. 58
Aceste idei despre valorile interactivității sunt vizate de neo -liberalism care tratează
utilizatorul mai înainte de toate ca și consummator. O amenii sunt văzuți ca fiind capabili să
facă alegeri personale în legătură cu stilul lor de viață având posibilitatea d e a alege dintr -o
gamă variată de produse existente pe piață . De asemenea, a fi interactiv denotă capacitate a
utilizatorului de a interveni direct în schimbarea imaginilor și a textelor pe care acesta le
accesează. Deci, audiența pentru new media devine utilizator (“user”) mai degrabă decât
telespectator (“viewer” ) pentru televiziune și film sau cititor („reader”) pentru literatură. O
altă proprietate a interactivității este aceea că oferă utilizatorilor oportunitatea de a oferi
feedback, de a lăsa mesaje proprii, comentarii.59
3. Hipertextualitatea
În cazul hipertex tualității, utilizatorul folosește co mputerul pentru a alege textele
sau, cu alte cuvinte, pentru a face alegeri textuale dintr -o bază de date. Există legături bine
57 Ibidem , p. 18
58 Ibidem , p.2 1
59 Ibidem , pp. 21 -23
17
stabilite între interactivitate și hipertextualitate. De asemenea, la fel ca interactivitat ea,
hipertextualitatea este un element -cheie folosit pentru a delimita new media -cea digitală de
cea analogică.60
În anii 90’, erau la mare căutare “hipertextele” precum romanele sau alte tipuri de
literatură. Tot atunci, a avut loc întalnirea dintre liter atură și new media iar hipertextul și
hipertextualitatea au avut jucat un rol importan în istoria calculatorului. Hipertextul descrie
un text care oferă în interiorul său trimiteri la alte texte care se afla în afara acestuia (“hiper”
însemnând în latină “ afară”) pe care utilizatorul le poate imediat accesa. De asemenea,
putem defini hipertextul ca fiind format din legături către alte unități formând astfel o rețea
de noduri.61
Hipermedia este un termen apărut la scurt timp dupa hipertext, și a devenit un
termen important de menționat atunci când se vorbește despre teoria noilor media de la
sfârșitul anilor 90’. Aceasta s -a creat prin adăugarea elementelor multimedia hipertextului.
Mai exact, elementul de noutate al hipermediei l -a reprezentat inserarea uno r link -uri căte
imagini, sunete, video -uri, texte, care poti fi aduse împreuna în orice combinație.62
4. Conectarea la o rețea(“networked”)
De-a lungul anilor 70’ -80’, economiile capitaliste au avut parte de o serie de crize
datorită rigidității sistemului ce ntralizat de producție. Noile media au reprezentat un factor
marcat în ceea ce privește schimbările schimbările produse în societate, ajutând la înlocuirea
modernului cu post -modernul. În 1876, Francoise Sabbah a observat tendința mass -mediei
spre descentr alizarea producției. Astfel, el afirmă că noile media nu reprezintă același lucru
și nu sunt mass -media, ele trimițând un număr limitat de mesaje unei mase omogene de
oameni. În cazul new mediei, datorită multiplicității mesajelor și a surselor, publicul ș i
oamenii în general devin mai selectivi. Se creează astfel o segmentare a publicului țintă,
segmentare observată și de autor.63
În ultimii 25 de ani, dezvoltarea rețelor descentralizate a adus schi mbări asupra
mass -mediei și a procesului de comunicare di ntre acestea și public. Un alt aspect important
este acela că industria new media își asumă rolul de la crea noi oportuni tăți pentru utilizatori
60 Ibidem , p.25
61 Ibidem , p. 26
62 Ibidem , p. 29
63 Ibidem p. 31
18
îndemnându -i pe aceștia să își creeze propriul lor “content”. New media nu mai e interesată
să transmită ininfo rmații unei mase mari de oameni ci se specializează pe animite grupuri –
țintă. Publicul new mediei în consecință s -a fragmentat și el la fel cum și numărul de texte
apărute s -a dezvoltat și divizat. Spre exemplu, dintr -o perioadă în care existau un număr
limitat de posturi de televiziune, nu existau DVD -uri sau VCR -uri( Video Cassette
Recorder) sau alte aparate, am ajuns într -o perioadă în care media este peste tot și poate fi
accesată de oricine.64
Există ziare naționale care sunt poduse și distribuite în a numite zone geografice.
New media le -a dat acestora posibilitatea de a le arhiva în mediul online facilitând astfel
accesarea lor de către utilizatori. De asemenea, calculatoarele personale și telefoanele
mobile, toate conectate la diferite rețele oferă no i oportunități pentru utilizatori de a
“consuma” mass -media. În ceea ce privește rețelele, acestea sunt în strânsă legătură cu
serverele. Serverele sunt niște dispozitive capabile să ofere anumite servicii utilizatorilor și
le fce acestora posibilă primire a și accesarea unei cantități mai de date precum și descărcarea
acestora de pe un calculator.65
5. Virtualitatea
Lumile, spațiile, obiectele, realitățile virtuale, mediul virtual etc apar printre primele
în discuție atunci când vorbim despre new media -tehnolo giile media produc realități
virtuale. În ceea ce privește noile media, se pot identifica o serie de situații în care „virtualul”
este folosit:66
În anii 90’, sintagma “realitate virtuală” nu era folosită pentru a desemna o realitate
propriu-zisă ci o perso ană care experimenta asta și aparatul care o producea. Mai
exact, realitatea virtuală este determinate de un aparat, astfel: unei persoane îi era
generată iluzia unei realități aceasta trebuind să poarte căști, mănuși de date , căști
sau chiar costume care oferă detalii despre modul în care se mișcă corpul, despre
orientarea în spațiu a persoanei, oferă feedback tactil toate acestea pentru a genera o
cât mai autentică și reală experiență virtuală.
A doua conotație a acestui termen se referă la modul în care vor să pară utilizatorii
în online sau imagine ape care vor sa și -o creeze. Acest spațiu este descries de către
64 Ibidem
65 Ibidem , p. 32
66 Ibidem , p. 35
19
Rucker ca fiind locul în care vorbești la telefon, nu chiar locul în care te afli tu sau
persoana cu care vorbești ci undeva la mijloc.
Pe lan gă aceste aspecte ale virtualului, acesta este considerat a fi o caracteristică a
culturii post -moderne în care, multe aspecte ale vieții de zi cu zi sunt simulate
tehnologic. Spre exemplu, vizitarea magazinelor virtuale, băncilor virtuale și chiar
întâlni rile virtuale.67
Dacă la început, “virtual ” însemna doar o recreare a realității, termenul a evoluat
căpătând noi sensuri fiind mai apoi asociat cu “simulat” După cum observă și Shields,
virtualul a devenit o alternative a realității sau poate chiar mai bu nă decât aceasta. În schimb,
filosoful Gilles Delleus e este de părere că oamenii tind să vadă virtualul nu ca o opoziție a
realității ci ca o altă formă a acesteia.68
Capitolul 3. Publicitatea Online
3.1 Istorie și evoluție
Publicitatea online este o for mă de promovare care folosește internetul și World
Wide Web -ul cu scopul de a transmite mesaje publicitare, de marketing, pentru a atrage
clienți.69 În ceea ce privește internetul, acesta “ a pătruns în lumea afacerilor și a creat
oportunități incredibile. În 1990 doar 1,000 de companii utilizau internetul; astăzi sunt
peste 2,1000 cu o rată de creștere de 10% pe lună (…). Internetul este prezent în mai mult
de 200 de țări, legând peste 30,000 de rețele și uitilizând peste 2,000 de aplicații economice .
(…) “70
Din perspectiva publicității, internetul este un canal recent apărut de marketing și
publicitate. O afirmație relevantă în acest sens este cea a lui Dan Petre care constată că “
odată cu creșterea exponențială a popularității rețelei Internet, o activit ate din ce în ce mai
profitabilă a început să fie exploatată de către un număr crescând de companii:
67 Ibidem , p. 36
68 Ibidem, pp. 36 -37
69 Peijian Song,et alli. “The influence of product integration on online advertising effectivene ss” în
Electronic Comerce Research and Applications, Vol. 10, nr. 3, 2011,p. 288,( https://faculty.ist.psu.edu
accesat în 23.04.2017)
70 Dana Colibaba. Internet -publicitate ideală? în Revista Informatica electron ică.nr. 1, 2002, p. 27
(http://revistaie.ase.ro/content/21/colibaba.pdf accesat în 23.04.2017)
20
publicitatea și marketingul electronic, intrumente care oferă posibilitatea de a atinge un
număr impresionat de potențiali consumatori cu costuri reduse .”71
Publicitatea online a început în 1994 când HotWired, o revistă online, a vândut un
banner publicitar companiei AT&T iar aceștia l -au afișat pe pagina lor web. Banner -ul a fost
vândut pe baza numărului de “impresii” -persoanelor care văd afișul. După aces t model s -au
inspirat mai apoi și companiile de advertising . Multe anunțuri online au fost vândute ulterior
pe baza “costului pe mie”(CPM) , asta însemnând costul pentru 1000 de afișări. Aceasta a
rămas metoda standard de plată până în 1996 când a apărut și “costul pe click”(CPC).
Multitudinea de pagini apărute în mediul online a dus la apariția motoarelor de căutare în
1994, care au început să vândă anunțuri bazându -se pe CPM(asta însemnând câți oameni au
văzut anunțul) și mai apoi, datorită unor divergen țe, s-a trecut la CPC.72
În timpul acestei perioade, metodele tradiționale de publicitate au fost transpuse în
mediul online. Asta a însemnat apariția unor versiuni ale “business directories”(liste printate
ce conțin informații despre toate activitățile co merciale și dintr -o anumită categorie)
similare cu paginile aurii(ex. yellowpages.com), versiuni online ale reclamelor din ziare(
ex. Craiglist) etc. Câștigurile venite din publicitatea onl ine au crescut de-a lungul timpului.
Un exemplu concret este cel al publicității online din Statele Unite care a crescut de la 8,1
miliarde de dolari în anul 2000, la 21,2 miliarde de dolari în 2007.73
În ceea ce privește anunțurile sau reclamele, există pe de -o parte anunțurile ale căror
scop este acela de a ajunge la consumator. Pe de altă parte însă, din punct de vedere al
consumatorilor, exită aceia care sunt receptivi sau nu când vine vorba de primirea mesajului
reclamei. De altfel, o caracteristică -cheie a publicității din mediul online este aceea că
utilizatorii s au consumatorii sunt “plătiți” cu conținut și servicii atunci când primesc
reclamele iar agenții de publicitate sau persoanele care le pl asează, plă tesc pentru acel
conținut și mesaj. 74
71 Dan Petre, Mihaela Nicola, Introducere în publicitat e, Editura Comunicare.ro, București,2009, p . 189
72 David S. Evans. “The Online Advertising Industry: Economics, Evolution, and Privacy ” în Journal of
Economic Perspectives , Vol. 23, nr. 3,2009, pp. 38 -39
73 Ibidem , p.39
74 Ibidem , pp. 39 -42
21
3.2 Factorii publicității online
Advertising -ul se împarte in doi f actori principali: factorul comunicațional(
“communicate factor ”) și factorul de conținut. („factor content”)
1. Factorul comunicațional
Acest factor face referire la cum o reclamă online oferă informații și comunică
informații despre un produs și nu numai, î n așa fel încât utilizatorii să obțină informații clare
despre acesta. De asemenea, factorul comunicațional face referire la interactivitatea și
accesibilitatea din reclamele online. În ceea ce privește interactivitatea în mediul online al
reclmelor, aceas ta este o variabilă care poate fi măsurată cu ajutorul comunicării
bidirecționale( “two -way communication”). Aceasta se referă la abilitatea de a exista o
comunicare între agențiile de publicitate sau persoanele care plasează reclame și
consumator și vice versa. Indicatorii folosiți de variabila „interactivitate” sunt: răspunsurile
sau feedback -ul primit de la utilizatori în ceea ce privește reclamele publicate,
personalizarea (se referă la măsura în care utilizatorii simt că reclamele sunt relevante) etc.
Cât despre accesibitate, aceasta reprezintă abilitatea utilizatorilor de a accesa informațiile și
servicii le furnizate de reclamele online. Termenul de “accesibilitate” se referă în general la
modalitatea prin care pot utilizatorii să acceseze informațiile și conținutul unei reclame
online. 75
2. Factorul de conținut.
Acest factor se referă la cum sunt afișate forma, grafica și aspectul unei reclame
online încât să atragă utilizatorii. Factorul de conținut constă în elemente precum:
“entertaining”, informativ itate, credibilitate sau chiar iritare. În continuare vom exemplifica
fiecare dintre acești factori.
Entertainment -ul este abilitatea unei recplame online de a creea placer sau distracție
utilizatorului oferind totodată și informații relevante.
Informati vitatea este abilitatea unui anunț de a transmite informații către client și
de a creea o imagine reală a produsului sau serviciului promovat. În acest mod,
consumatorii își pot creea o imagine desspre întreaga gamă de produse sau servicii
furnizate și pr imesc informații complete despre acesta.
75 Muhammad Aqsa, Dwi Kartini. “Impact of Online Advertisin g On Consumer Attitudes and Interests Buy
Online”, International Journal of Scientific& Technology Research , vol 5, 2015, p. 230
22
Iritabilitatea este un fenomen întâlnit des în reclamele online și este asociată cu
manipularea, oferirea informațiilor neadevărate despre anumite produse sau servicii
și de asemenea cu experiențele negative pe car e le-a avut anterior consumatorul cu
alte reclame online.
Credibilitatea reprezintă nivelul de încredere pe care il are un consummator în
reclamele online și măsura în care acestea denotă siguranță. 76
3.3 Formele îmbrăcate de publicitatea online.
Creșter ea popularității internetului a dus inevitabil la creșterea celor interesați de a
se promova prin intermediul mijloacelor new media. Un mijloc de comunicare influent în
acest mediu virtual îl reprezintă blogul ca re oferă ocazia companiilor de a dezvolta o
legătură mai apropiată cu cu publicul și de a oferi mai multă informație. Blogul se situează
“la granița dintre jurnalismul online și jurnalismul alternativ”77 reușind să “cadreze mesajele
pe care organizațiile le folosesc, în principal, pentru a stimula în crederea și empatia.”78 Un
alt instrument de promovare în mediul online este podcasting -ul, adică “ înregistrarea
digitală a transmisiunilor radio sau a programelor similare, disponibilă prin descărcarea de
pe internet pe un audio player personal”79. Alte ti puri de forme îmbrăcate de publicitatea
online sunt :
1.Banner -ul Online. Cea mai des întâlnită formă de publicitate online este banner -ul
online .Am ales să aprofundăm mai mult conceptul de banner online deoarece, conform
studiilor, acesta este cea mai efi cientă metodă de promovare din mediul online. “Un banner
este o imagine statică sau dinamică ce transmite un mesaj utilizatorului de internet. Banner –
ul conține o legătură care duce către site -ul companiei care își face reclamă prin intermediul
acestuia. A șadar, când cineva accesează acea imagine, va fi redirecționat către site -ul
respectiv. Bannerele pot fi amplasate oriunde pe o pagină web și pot varia ca formă și
dimensiune.”80
76 ibidem
77 Antonio Momoc. Comunicarea 2.0,New Media, participare și populism . Ed. Adenium, Iași, 2014, p. 159
78 Camelia Cmeciu. Tendințe actuale în campaniile de relații publice . Ed. Polirom, Iași, 2013, p. 146
79 Agnus Stevenson, Christine A. Lindberg, New Oxford American Dictionary . Ed. Oxford University Press,
Oxford, 2010, p. 91
80 Florin Alex -Luca, Constantin Sasu, Geanina Bu băscu – Moscale. „Banner Ad, the tool of persuasion in e –
marketing.” Management Intercultural , vol XVII, nr. 2, 2015 ( http://www.mi.bxb.ro/Articol/MI_34_24.pdf
accesat în 24,04,2017)
23
Promovarea prin intermediul bannerelor este o oglindire a publicității tradi ționale în
mediul virtual. Principalul scop al acestuia este de a transmite un mesaj persuasive
utiliztorului care dispune abilitatea de a accesa site -ul produsului sau serviciului promovat
printr -un simplu click. Cel mai mare avantaj al acestui canal de p ublicitate îl reprezintă
faptul că există posibilitatea contorizării exacte a numărului de utilizatori (persoanele care
vizualizează sau accesează acel banner). Există mai multe modalități de a închiria un spațiu
pentru un anumit banner:81
Plata pe bază de CPM(cost pe mia de afișări).Cei ce aleg această metodă, aleg și
prețul pe care sunt dispuși să îl platească pentru 1,000 de afișări.
Plata pe bază de CPC(cost pe click). Aceasta metodă este foarte populară și preferată
de marile companii și reprezintă suma câștigată de editor atunci când un utilizator
da click pe banner.
Plata pe bază de CPA(cost pe actiune). În cazul acesta, se plătește doar atunci când
spre exemplu are loc acțiunea cumpărării unui produs în urma accesării unui
banner.82
O caracteristică i mportantă a bannerelor online este animația. Aceasta reprezintă o
funcție unică a bannerelor online și include imagini dinamice, care se mișcă și o anumită
grafică cu scopul de a îmbunătăți mesajul publicitar și de a crește gradul de persuasiune al
acestui a. Acestui efect al animației îi corespund o serie de studii care încearcă să stabilească
impactul acestuia, puterea de a capta atenția și declanșarea unor atitudini favorabile,
pozitive. Asfel, autori precum Borse și Lang sau Martin și Wegner au demonstra t în studiile
lor faptul că animațiile au o “funcție magică”. O componentă importantă a bannerelor online
este mișcarea (“motion”). Cercetătorii care au studiat efectele acestui fenomen, au realizat
că oamenii dezvoltă o preferință aparte pentru obiectele care se mișcă și, în consecință,
atunci când sunt expuși unor imagini care se mișcă, sunt mai atenți.83
Toate modelele publicitare au ca principal scop captarea atenției publicului pentru
ca mesajul publicitar să poată fi receptat. În teorie, atenția se re feră la cantitatea de efort
mental sau capacitatea cognitică alocate stimulului anunțului publicitar. Captarea atenției
81 ibidem
82 ibide m
83 Chan Yon Yoo, Kihan Kim. „Processing of animation in online banner advertising: The role of cognitive
and emotional resposes”, J ournal of interactive marketing, vol. 19, nr. 4, Autumn 2005, p. 19
(http://eds.b. ebscohost.com accesat în 25.04.2017)
24
este un prim pas esențial în ceea ce privește bannerele online și nu numai. Belyne a clasificat
proprietățile captării atenției asupra s timulilor reclamei (“attention -getting properties”) în
două categorii: proprietăți fizice, care afectează intensitatea stimulului (ex: luminozitate,
culoare, dimensiune) și proprietăți “collative” (ex: complexitate, mișcare, noutate). Aceste
proprietăți al e unei reclame online cresc alocarea atenției. Holbrook și Lehman au descoperit
că reclamele evaluate ca surprinzătoare, amuzante sau incongruente/nepotrivite sunt mai
predispuse să fie citite . De asemenea, există și studii care au demonstrat că un nivel crescut
de atenție față de o reclamă determină memorarea acesteia și dezvoltă atitudinii pozitive față
de aceasta. În concluzie, creșterea nivelului de animație dintr -o reclamă online, influențează
în mod pozitiv cantitatea de atenție alocată reclamei.84
Există o serie de efecte ale reclamelor de tip banner. Bannerele online au capacitatea
de a transmite mesaje foare scurte și compacte, fiind cpabile să genereze un impact în ceea
ce privește evidențierea brandului dar și a imaginii acestuia. Acestea ne arat ă drumul către
site-ul companiei și îi îndrumă pe aceștia îl viziteze. Pe lângă aceste aspecte, reclamele de
pe internet pot:85
„să ajute la edificarea percepției conștiente a brandului și a percepției prezenței
reclamei, etalând numele brandului;
să transm ită mesaje extrem de simple și de compacte care ajută la construirea
brandului;
să reamintească oamenilor de brand prin mesaje deja cunoscute – dacă acestea sunt
simple.”86
2. Bannerele interstițiale. Acestea sunt niște bannere care apar între paginile unui
website. Acesta apare atunci când o persoană dă click pe o pagină pentru a ajunge la alte.
Se deschide imediat o pagină separate care conține o reclamă care poate fi și închisă.
3. Reclamele de tip pop -up și pop -under. Acest tip de reclame apar dintr -o data pe
pagina web care este vizionată, sub forma unei ferestre mai mici. Reclama pop -up se poate
vedea imediat spre deosebire de cea pop -under care se vede doar după ce închizi ferestrele
browserului.
84 Ibidem , p.20
85Max Sutherland, Alice K. Sylvester. De la Publicitate la consumator. București, Editura Polirom, 2008, p.
292
86 Ibidem pp. 292 -293
25
4.Reclamele flotante. Acest tip de reclamă apare „plut ind” peste conținutul paginii
vizionate dar nu într -o fereastră separate. Utilizatorii pot închide mai apoi reclama apăsând
pe „x”.
5. Reclamele de tip wallpaper. Acest tip de reclamă schimbă fundalul paginii web
care este vizionată.87
3.4 Avantaje și dez avantaje ale publicității online
Avantaje :
a) Nu este o modalitate costisitoare de a face publicitate.
Principalul beneficiul al publicității online este că are un preț mai accesibil în comparație cu
modațitățile tradiționale de a face publicitate. Pe intern et se poate face și plasa o reclamă cu
bani puțini, reclamă care ajunge la o audiență numeroasă.
b) Acoperire geografică largă
Publicitatea online oferă companiilor acoperire globală și acest lucru duce la accesarea mai
multor categorii de public -țintă.
c) Înexi stența unei modalități riguroase de plată.
În cee ace privește publicitatea tradițională, persoana care face reclama trebuie să plătească
întreaga sumă de bani agențiilor de publicitate spre deosebire de cea online unde se plătește
doar pentru click -uri, i mpresii etc.
d) Posibilități ușoare de măsurare a rezultatelor.
Faptul că rezultatele sunt foarte ușor de măsurat face ca publicitatea online să fie înaintea
celei tradiționale. Există o gamă variată de instrumente care pot analiza rezultatele unei
reclame on line și care oferă și sugestii pentru succesul următoarelor campanii.
e) Public mai bine targetat,
În comparație cu publicitatea tradițională, cea online ajută companiile să ajungă mai rapid
la publicul țintă , lucru care poate duce la succesul campaniei.
87 ibidem
26
f) Viteza
Publicitatea online este mai rapidă decât orice canal offline. Reclamele ajung la publicul
țintă indiferent cât de numeros este acela, în clipa în care sunt plasate în spațiul online.
g) Informativitate
Reclamele din mediul online pot conține mai multe detalii și informații despre produsul sau
serviciul promovat, la un cost scăzut. De obicei, reclamele online trimit oamenii care dau
click pee le, direct pe o pagină care conține mai multe informații despre produsul sau
serviciul prezentat în anunț.
h) Rol î n îmbunătățirea brandingului.
Campaniile online bine structurate au posibiliatatea de a face numele brandului să fie
răspândit de către oameni pe tot internetul. 88
Dezavantaje :
Cel mai mare dezavantaj este acela că toate materialele de marketing de pe int ernet
pot fi copiate. Începând de la logo, imagini până la marcă, toate aceste elemente pot fi
copiate și folosite în scopuri comerciale. În cazul publicității tradiționale astfel de cazuri
apar rar pentru că imaginile nu pot fi replicate în mod electronic . Un alt dezavantaj este
acela că utilizatorii au început să fie deranjați de multitudinea de astfel de reclame cu care
sunt inundați și au început treptat să le ignore. 89
Capitolul 4. Publicitatea tradițională
Publicitatea, pentru a ajunge la public și a-și exercita activitatea persuasivă se
folosește de anumite canale. Aceste canale sunt diversificate, existând mai multe tipuri pe
care le vom prezenta în acest capitol. Fiecare canal în parte este axat pe un anumit public
țintă al campaniei publicitare. Încă din cele mai vechi timpuri, principalele acțiuni
publicitare se realizau prin intermediul canalelo mass -mediei. Acestea sunt:90
1. Presa scrisă
88 Ibidem , p. 202
89 ibidem
90 Dan Petre, Mihaela Nicola. Introdu cere în publicitate. ed cit, p. 58
27
Aceasta se numără printre cele mai răspândite canale de transmitere a mesajelor
publicitare, iar dacă este f olosită în mod corespunzător poate aduce beneficii campaniei
publicitare. Decizia de a alege acest canal de comunicare este dată de specificul campaniei
publicitare și de avantajele pe care aceasta le -ar aduce față de alte tipuri de media. În ceea
ce prive ște avantajele, principala caracteristică a presei este flexibilitatea. Reclamele din
ziare pot fi realizate în asa fel încât să atingă publicul țintă al acestora. De asemenea,
reclamele sunt special create și personalizate pentru anumite regiuni sau segme nte de
consumatori. Un ziar care are ca și grup țintă bărbații, spre exemplu, o să publice reclame
la anvelope sau piese auto. Un alt avantaj considerabil îl reprezintă rapiditatea. Reclamele
pot fi realizate rapid și nu necesită la fel de mult efort în pr ocesul de creație spre deosebire
de reclamele TV. De asemenea, reclamele pot fi postate de pe o zi pe alta. 91
Aria vastă de difuzare reprezintă un alt punct forte al presei scrise, reclama putând
ajunge la un public larg, dispersat geografic. Costul în a cest caz este mai scăzut față de alte
canale media. Publicitatea apărută în presa scrisă oferă cititorului posibilitatea de a studia
mesajul în profunzime, acesta neavînd un timp limitat ca în cazul reclamelor TV care nu pot
fi consultate ulterior. Reviste le sau ziarele reprezintă canalele media media cele mai
rezistente, putând fi păstrate în timp și recitite. În cazul publicării reclamelor în presa scrisă,
pote avea loc un oarecare transfer de imagine. Spre exemplu, un mesaj publicitar plasat într –
o publi cație care are un anumit prestigiu și care este privită ca fiind de încredere, se poate
bucura de mai mult succes fiind asociat într -o oarecare măsură cu publicația.92
Presa scrisă are însă și anumite dezavantaje. Principalul dezavantaj este existența
“com petiției”. Mesajele publicitare tipărite, concurează cu celelalte material aflate în restul
publicației. Un alft factor care poate intervene este concurența care se manifestă între
publicațiile tipărite și televiziunea care este principal sursă de informar e a audienței.
Majoritatea cititorilor au tendința de a răsfoi pasiv publicațiile și nu de a le citi cu atenție.
Spre deosebire de televiziune sau radio unde individiul trebuie doar să se lase expus
mesajului, în cazul presei scrise cititorul trebuie să de pună un anumit effort de lectură.
Durata de viață foarte scurtă poate fi un impediment în presa scrisă precum și maniera de
prezentare a reclamelor. Deseori, acestea sunt structurate pe o singură pagină. Un mijloc
91 Ibidem , pp. 59 -60
92 Ibidem , p. 60
28
publicitar marcant în ceea ce privește pre sa scrisă, îl reprezintă revistele care se numără
printer cele mai prestigioase canale de comunicare.93
2. Televiziunea
Televiziunea reprezintă cel mai utilizat canal de distribuire a publicității folosit în
mare pentru promovarea produselor de larg consum. Dintre toate tipurile de media,
televizunea a avut parte parte de cea mai rapdiă expansiune și are cel mai mare impact asupra
comportamentului consumatorului.. În cee ace privește avantajele, principalul atuu al
acestui tip de media este acoperirea largă, telteviziunea putând fi recepționată de o mare
parte din populația unei țări. Având un public relative de dimensiuni mari, televiziunea are
un impact semnificativ asupra grupurilor socio -economice. Existența audiențelor extrem de
mari face posibilă atinger ea a numeroase persoane din grupurile țintă vizate de Campania
publicitară. Spre deosebire de presa scrisă, televiziunea nu realizează o selecție specifică a
audienței și de aceea este deseori folosită în detrimentulaltor canale de comunicare. Și
flexibili tatea reprezintă un avantaj al televizunii datorită faptului că oferă anunțătorilor
posibilitatea de a -și plasa reclama într -un interval orar dorit de aceștia, care să se plieze cât
mai bine pe strategia lor media.94
Punctul forte al acestui tip de media e ste acela că are capacitatea de a îmbina simultan
sunetul, imaginea și mișcarea. Acest aspect face ca reclama să fie mult mai eficace având
beneficiul de a transmite cât mai proeminent avantajele produsului sau serviciului promovat.
În mod evident, teltevi ziunea prezintă și anumite dezavantaje. În general, telteviziunea este
urmărită acasă, într -o manieră relaxantă și tocmai acest aspect poate duce la evitarea
reclamelor sau la lipsa de atenție la acestea. De asemenea, apariția unei relcame la mijlocul
unui program poate fi interpretată într -un mod negativ. Apariția fenomenului de “zapping”
afectează vizionarea unei reclame. Acesta constă în comutarea canalelor, lucru care reduce
expunerea audienței la o reclamă. Fenomenul de “zapping” a luat o adevărată a mploare și
se poate afirma faptul că audiența manifestă rezistență la receptarea reclamelor.95
Costul ridicat poate reprezenta alt dezavantaj al acestui tip de media tradițională.
Spre exemplu, mesajele publicitare difuzate în orele de maximă audiență cost ă mai mult
decât cele difuzate în restul timpului. Timpul limitat alocat unei reclame poate la rândul lui
93 Ibidem , pp. 60 -61
94 Ibidem , pp. 61 -62
95 Ibidem , pp. 62 -63
29
să fie un dezavantaj. Pentru a nu pierde atenția audienței, o reclamă trebuie să fie scurtă, mai
exact trebuie să se încadreze între 10 și 60 de secun de, timp în care trebuie prezentat
produsul și serviciul în general precum și caracteristicile sale principale, într -o manieră
atrăgătoare. 96
3. Radioul
Un alt mediu care acoperă rapid și cu regularitate potențialul grup țintă, este radioul.
La fel ca și pre sa scrisă, acesta permite o anumită diferențiere a audienței pe categorii de
ascultători, în funcție de anumite criterii precum ora difuzării și de programul difuzat. U n
alt avantaj îl reprezintă, în cazul radiourilor regionale, faptul că acestea permit o distribuire
a mesajelor pe zone geografice oferindu -le ascultătorilor reclame cu produse sau servicii
existente în zona în care locuiesc,deci, informații relevante pentru aceștia. Radioul este un
mijloc de informare în care sunt prezentate reclame pentru s egmente de public extrem de
bine definite. Mobilitatea reprezintă punctul forte al acestui canal, radioul putând fi ascultat
acasă, în mașină la locul de muncă și chiar în spațiile comerciale, aspect important deoarece
acolo potențialii cumpărători se află în apropierea produselor.97
Radioul este un mijloc de comunicare care poate atinge un public care este expus
mai greu altor canale. Spre exemplu, persoanele cu funcții de conducere pot fi mai
predispuse la reclamele radio deoarece este posibil ca acestea să petreacă mai mult timp in
mașină decât în fața televizorului. Radioul are abilitatea de a crea o relație mai strânsă și
personală cu publicul, relație care nu poate fi egalată de alte mijloace de comunicre. De
asemenea, acesta nu necesită o atenție excl usivă din parte ascultătorilor ca în cazul presei
scrise. Și în cazul radioului, costurile de producție sunt relativ scăzute fiind astfel accesibile
și companiilor cu un buget mai mic. În ciuda tut uror avantajelor, reclamele difuzate la radio
au viață scur tă iar impactul lor asupra publicului este mai scăzut datorită faptului că lipsește
componenta vizuală și că de multe ori radioul este ascultat ca un simplu zgomot de fundal.98
4. Reclama de exterior sau outdor advertising
În această categorie a mediei tradiț ionale, intră afișele sau panourile care sunt
amplasate în aer liber, cum ar fi afișele stradale sau cele plasate în vehiculele de transport
public sau chiar pe băncile di n parcuri. Modalitățile de afiș aj stradal se găsesc în nenumărtae
96 Ibidem , p. 63
97 Ibidem , pp. 63 -64
98 Ibidem , p. 64
30
forme și asfel pot fi găsite și în stațiile de autobuz. De asemenea, există anumite panouri
digitale sub forma unor ecrane mari, care afișează o serie succesivă de reclame.
Flexibilitatea reprezintă un avantaj major al reclamelor outdoor datorită faptului că există
mai multe șanse ca acestea să fie remarcate de către grupul țintă vizat. Pentru anunțători,
avantajul îl constituie existența locurilor de maplasare difersificate. O caracteristică
importantă a acestor panouri este că sunt succinte și au capacitatea de a atrage ate nția
indivizilor într -un timp extrem de scurt. Acest lucru este posibil datorită utilizării de
mijloace cromatice și luminoase dar se remarcă și prin mărimea și coloritul lor. Un punct
forte îl reprezintă și faptul că prin intermediul acestor panouri se po t realiza campanii
publicitare zonale.99
Ca dezavantaj, se remarcă faptul că afișele și panourile publicitare concurează cu
celelalte elemente vizuale plasate în exterior, elemente precum reclamele luminoase sau
semnele de circulație și de aceea ar trebui, mai întâi de toate, să iasă în evidență. Un alt
dezavantaj este incapacitatea de a transmite mesaje detaliate, conținutul acestor reclame
fiind format în mare parte din imagini și cel mult, câteva cuvinte scrise. Există de asemenea
și posibilitatea deteri orării panourilor de către oameni la care se adaugă timpul relativ mare
pentru realizarea și expunerea spoturil or și a machetelor propriu -zise, toate acestea putând
fi interpretate ca incoveniente. Dintre toate tipurile de reclame outdoor, publicitatea în
mijloacele de transport public începe să aibă un loc din ce în ce mai privilegiat beneficiind
de o audiență “captivă”.100
5. Cinematograful
Cinematograful este considerat a fi canalul cu cea mai mica audiență dar prezintă
însă anumite avantaje față de alte mij loace de comunicare în masă. Multe dintr acestea sunt
asemănătoare cu cele ale televiziunii spre exemplu posibilitatea de a combina sunetul,
culoarea și acțiunea. De asemenea, permite difuzarea unor spoturi asemenea celor de la
televizor, lucru care adduce economii substanțiale din punct de vedere al costurilor de
productie. Ca principal avantaj se remarcă faptul că audiența se află în sălile de cinema din
proprie inițiativă și datorită designului acestora, atenția publicului se focalizează într -un
singur p unct-asupra ecranului. De asemenea, spre deosebire de TV, calitatea imaginii aici
99 Ibidem , p.65
100 Ibidem , pp. 65 -66
31
este mult mai bună și reclama poate fi și mai lungă, toate aceste elemente având un impact
mai mare asupra audienței.101
Ca dezavantaje, de menționat este faptul că sălile de cinema concurează cu alte forme
de divertisment, iar în cee ace privește mărimea audienței, aceasta variază în funcție de
calitatea și tipul filmului, prețul biletului etc. La fel ca în cazul radioului și televiziunii si
reclamele difuzate la cinematograf sunt trecătoare neputând fi revăzute cu aceeași ușurință
ca în cazul presei scrise. Un alt dezavantaj poate fi costul ridicat.102
Capitolul 5 . Publicitatea online vs publicitatea tradițională
Datorită dezvoltării tehnologiilor informațiilor, modul de comun icare ar oamenilor
este într -o coninuă schimbare. Apariția internetului a fost un factor determinant al
schimbării sociale. Acesta are un impact major asupra mediei tradiționale, amenințându -i
existența. În acest caz, mass -media tradițională a fost nevoită să-și schimbe structura și să
se adapteze noii societăți, începând să migreze către internet și mediul online. Există niște
diferențe fundamentale între cele cele două domenii precum și între publicitatea online și
cea tradițională, diferențe care trebuie menționate pentru a creea o mai bună imagine de
ansamblu asupra lor. 103
Publicitatea în general reprezintă o formă de promovare iar promovarea reprezintă
la rândul ei, un element important al mixului de marke ting. Scopul publicității este a cela de
a menți ne un proces de comunicare cu clienții, din care aceștia să primească informații
despre produsul sau serviciul promovat, caracteristicile sau prețul lui.104 În ceea ce pri vește
publicitatea tradițională, aceasta se realizează prin intermediul celor trei can ale ale mass –
mediei și anume presa scrisă, radio -ul și televiziunea. Cât despre publicitatea din mediul
online, elemental cheie al acesteia este internetul. Internetul este “mai mult decât un canal
cu conținuturi proprii de vreme ce prin el avem acces la c onținuturi specifice tuturot
celorlalte canale tradiționale.”105
101 Ibidem , p. 66
102 Ibidem , p. 67
103 Monic a-Elena Mitarcă. Mass Media vs Social Media. București, Ed. Pro Universitaria,2016, p. 7
104 Ana Stojkovi. Advertising and promotion on the internet.Review în Economics and Organisation, vol. 10,
nr 01, 2013, p. 78 ( http://facta.junis.ni.ac.rs accesat în 22.04.2017)
105 Monica -Elena Mitarcă. op. cit .,p.7
32
Până la apariția internetului și dezvoltatea tehnologiei informațiilor posibilitățile de
realizare a unei reclame și de distribuire ale acestora prin intermediul canalelor mediei
tradiționale , erau relative limitate. Evoluția și dezvoltarea internetului a realizat o diferență
în cee ace privește comunicare publicitară. Website -ul devine cea mai populară formă de a
folosi internetul în scopuri publicitare. Promovarea pe website -uri, văzută ca u n instrument
multimedia, a avut ca principal scop îmbunătățirea comunicării bilaterale( “two -way
communication”) dintre clienți și vânzători, sau chiar client și piață. Principalele avantaje
pe care le prezintă publicitatea online față de cea tradițională sunt:106
Accesul rapid la informații și disponibilitatea imediată a anunțurilor. În mediul
online, informația este disponibilă non -stop, accesul la informație fiind foarte
simplu( cu un simplu “click” utilizatorul poate accesa orice site, oricând)
Existenț a comunicării interactive. Acesta este avantajul general al publicității online
și a new mediei în general iar acest concept a fost dezbătut pe larg în capitolul 2 al
acestei lucrări)
Aspectul multimedia. Utilizatorii au la dispoziție imagini, sunete, text e, video -uri,
acest lucru oferindu -le acestora posibilități din punct de vedere al creativității.
Spațiu nelimitat. Oricine, din orice loc al lumii, poate avea acces la o rețea de
internet.
Costuri scăzute de producție. Prețurile reclamelor de pe internet sunt considerabil
mai mici decât cele le mediei tradiționale în special în comparație cu televiziunea
care este considerată a fi una dintre cele mai scumpe tipuri de media.
Feedback. Feedback -ul primit în urma publicării unei reclame online este mult mai
rapid și de încredere decât cel primit după transmiterea unei reclame prin intermediul
mediei tradiționale.107
O deosebire importantă de precizat care există între cele două tipuri de media, este
aceea că “ spre deosebire de media tradiționale, unde special iștii în comunicare, marketing,
relații publice sau publicitate sunt nevoiți să își dea seama de nevoile și pretențiile
consumatorilor, în social media publicul este cel care decide ce este important.”108 O altă
diferență este aceea că reclamele online sunt construite în așa fel încât să permită editorilor
de publicitate să afle mai mult despre utilizatorii online spre deosebire de cele publicate în
106 Ana Stojkovi. op. cit ., p. 78
107 Ibidem , pp. 78 -79
108 Bărbulescu Ioana -Adela. op. cit ., p.368
33
media tradițională precum pres scrisă, radio -ul sau televiziunea. Spre exemplu, media online
știe exact atunci când o persoană le accesează site -ul. În schimb, o stație radio are posibilități
limitate de a stabili dacă o persoană le ascul tă sau nu reclamele difuzate și un ziar sau o
revistă nu poate ști niciodată dacă cititorul se uită sau nu la paginile cu reclam e. Media
online poate afla informații importante despre utilizatori. Fiecare utilizator are o adresă IP
(internet protocol) care identifică locația în care se află utilizatorul.109
Mediile online au posibilitatea de a utiliza această adresă pentru a vedea și ce alte
site-uri au accesat utilizatorii cu scopul de a -și crea o imagine mai în detaliu asupra
preferințelor acestora. În plus, site -urile individuale precum msj.com sau myspace.com dețin
mai multe informații de acest tip despre utilizatorii înregistr ați, informații care pot fi polisite
pentru personalizarea reclamelor. În ceea ce privește media tradițională, aceasta nu deține
și nu poate deține acest gen de informații. Faptul că agențiile de publicitate știu cu exactitate
ce articole sau site -uri vizu alizează oamenii, le permite acestora să realizeze o anumită
targetare. Platforma online poate determina deci, anumite caracteristici ale unui utilizator
precum și data la care accesează anumite site -uri și locația în care se află în momentul
respectiv. Agenții de publicitate în consecință, au ajuns să poate targeta mesajele publicitare
și să le poată trimite doar acelor consumatori cărora informația li se va părea relevantă și
acelora care ar fi mi dispuși să cumpere în urma vizionării acestora.110
Publicit atea se contrunta cu rezolvarea unei mari probleme: un număr mare de agenți
de publicitate voiau să trimită un număr mare de mesaje publicitare unei mase mari de
consumatori. În ajutor, apare publicitate online care face posibilă o distribuire mai eficient ă
a mesajelor publicitare către anumite grupuri țintă, lucru care poate fi realizat mai greu de
cître media tradițională.În continuare vom ofori un exemplu în acest sens. Să luăm o afacere
care se ocupă cu vânzarea undițelor de pescuit pentru apă sărată. 111
Ce ar face media tradițională? Pentru a satisface atât cumpărătorul cât și vânzătorul,
ar crea o revistă, cu un nume precum “Pescarul”, cu un conținut care ar atrage persoane
relevante. În schimb, abordarea acestei probleme din punctul de vedere al medie i online este
total diferită. Aceasta constă în folosirea diferitelor tehnici pentru a face posibilă întâlnirea
mesajului cu consumatorul țintă. Un motor de căutare, indexează reultatele căutării Web
care sunt relevante pentru utilizatorul care tastează sp re exemplu” pescuit apă sărată” și
109 David S. Evans . op. cit .,p. 42
110 Ibidem , p. 43
111 ibidem
34
dispunând de această informație, motorul de căutare îi poate vinde anunțul companiei de
undițe. 112
Publicitatea online aduce două beneficii economiei. În primul rând, publicitatea
online permite economiei să reducă din ca ntitatea de resurse care sunt alocate creării unei
reclame pentru atragerea potențialilor cumpărători . În al doilea rând, publicitatea online
crește acuratețea conexiunii dintre cumpărător și vânzător. Vânzătorul are o abilitate mai
mare de a segmenta gru pul-țintă și de a -i atrage pe acei consumatori care sunt mai predispuși
să cumpere, iar în ceea ce privește consumatorul, acesta are avantajul de a primi mai multe
anunțuri utile decât anunțuri irelevante și care nu îl interesează.113
II. Aspecte practice
Capitolul 1. Obiective. Ipoteze. Întrebări de cercetare.
Publicitatea este un fenomen complex și reprezită unul dintre cele mai des întâlnite
aspecte ale vieții cotidiene. Atât publicitatea online cât ș i cea tradițională sunt coordon ate
fundamentale ale ma ss-mediei din România și nu numai. În ultimii ani, publicitatea online
începe să remarce din ce în ce mai mult și pe scena românească , putând fi interpretată și ca
un “upgrade” al publicității tradiționale. Lucrarea de față se bazează pe analiza celor două
tipuri de publicitate și prezentarea caracteristicilor definitorii ale aces tora.Desigur, ambele
prezintă avantaje și dezanvantaje, remarcate într -o oarecare măsură și de publicul țintă al
acestora. Prin metodele de cercetare folosite -focus grupul și anal iza de conținut – dorim,
printre altele, să aflăm răspunsul la anumite întrebări de cercetare. Scopul lucrării nu este
acela de a stabili care dintre cele două tipuri de publicita te este mai eficientă și mai bună
deoarece o asfel de abordare este una superf icială. Mai degrabă, urmărim să vedem care
dintre acestea au un impact mai mare asupra unor anumite categorii de public țintă , categorii
care sunt differențiate prin vârstă. De a semenea, suntem conștienți de faptul că publicitatea
online și cea tradițională se completează reciproc și nu pot exista una fără cealaltă. Astfel,
obiectivele noastre de cercetare urmăresc:
să stabilească raportul dintre publicitatea online și cea offline în ceea ce privește
ziarele și televiziunile din România;
112 ibidem
113 ibidem
35
să determine rolul diferențiat al publicității online versus al celei offline, pe diferite
categorii de public țintă, diferența fiind făcută în special de vârstă.
De asemenea, se remarcă și o seri e de ipoteze care, în urma aplicării metodelor de
cercetare, urmează a fi validate sau invalidate. Acestea sunt:
volumul publicității online crește constant în deafvoarea publicității offline;
balanța online -offline este foarte puternic influențată de vârs ta publicului -țintă.
Scopul cercetării noastre este, de asemenea, de a oferi un răspuns întrebărilor noastre
de cercetare , și anume:
Care dintre cele două tipuri de publicitate (online sau offline) este mai eficientă?
Care dintre cele două tipuri de publ icitate (online sau offline) are cel mai mare
impact asupra tinerilor? De ce?
Cu ce se diferențiază publicitatea onl ine de cea tradițională/offline ?
Capitolul 2. Metode de cercetare folosite
2.1 Metoda f ocusul grupul ui
Definiție
Focus grupul este o metod ă de cercetare calitativă, purtând și numele de “interviu de
grup în profunzime”. O definiție a acestui termen este oferită de David Morgan. În opinia
acestuia, focus grupurile sunt văzute ca114 : „ o tehnică de colectare a datelor prin
interacțiunea dintre membrii grupului, referitoare la o problemă stabilită de către
cercetător .”115 Aflându -se la granița dintre interviurile focalizate și cele de grup, focus
grupul este o metodă utilizată de către numeroși cercetători din domeniul științelor socio –
umane și imp licit ale comunicării. Această metodă are ca avantaj major caracterul
standardizat care116 „asigură comparabilitatea focus grupurilor când se urmărește
evidențierea diferențelor dintre răspunsurile diferitelor categorii de participanți”.117 Se
remarcă ,de asem enea, mai multe tipuri de standardizare care trebuie combinate în mod
114 Septimiu Chelcea. Inițiere în cercetarea sociologică . București, Editura Comunicare.ro, 2004, p. 160
115 ibidem
116 Ibidem , pp. 160 -161
117 Ibidem , p. 161
36
armonios cu design -ul emergenței focus grupurilor. Astfel, David Morgan descrie două
tipuri de combinări:118
„startegia trecerii de la slab la standardizar la puternic standardizat;
strate gia utilizării la început a acelorași întrebări (standardizate) și apoi a î ntrebărilor
specifice grupului.”119
În cazul cercetării de față, focus grupul a fost ales ca și metodă calitativă deoarece
se potrivește grupului -țintă al cercetării. Astfel, s -au desfășurat două focus grupuri, unul
având ca grup -țintă tinerii cu vârse cuprinse între 19 și 23 de ani iar celălalt, iar celălalt fiind
reprezent at de persoane mai în vârstă, 41 -47 de ani. Fiecare grup va fi format din 4 persoane
de sex feminin și 4 persoa ne de sex masculin. Cât despre structura grupurilor, acestea vor fi
organizate în felul următor:
1. Primul grup va fi format din 8 subiecți de interviu, 4 persoane de sex feminin și 4 de
sex masculin: 2 f emei cu vârsta cuprinsă între 19 ani și 20 de ani , 2 femei cu vârste
cuprinse între 21 și 22 de ani, 2 bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 20 de ani și 2
bărbați cu vârste cuprinse între 21 -23 de ani.
2. Cel de -al doilea grup va fi format tot din 8 subiecți de interviu:4 femei cu vârste
cuprinse între 41 -43 de ani și 4 bărbați cu vârste cuprinse între 44 și 47 de ani.
Am considerat reprezentativă această alegere datorită specificului temei abordate. În ceea
ce privește eșantionarea grupului -țintă acesta a fost ales în funcție de variabile precum: sex,
vârstă, nivel de școlarizare, statut socio -economic. Am încercat în acest fel să construim
grupuri omogene pentru a asigura, după cum spune și autorul „ pe de -o parte compararea
răspunsurilor și pe de altă parte, de a crea climatul discuțiilor în condițiile în ca re
participanții la focus grup sunt similari”. 120 Considerăm acest lucru a fi benefic cercetării
noastre deoarece „ s -a constatat că participanții discută mai deschis, din punct de vedere al
sexului, în grupurile omogene decât în cele mixte”121. Eșantionul va fi format din persoane
care sunt expuse constant la publicitate. În ceea ce privește publicitatea tradițională aceasta
are impact aspura categoriei de vârstă 40 -50 de ani iar publicitatea online vizează mai mult
tinerii(18 -23 de ani).
118 ibidem
119 ibidem
120 ibidem
121 ibidem
37
Un alt motiv al al egerii acestei metode este dat de multitudinea de avantaje pe care
le prezintă în comparație cu celelalte metode. Dat fiind faptul că tema abordată este una de
interes general, am considerat potrivită alegerea focus grupului. Am optat pentru alegerea
de a desfășura două focus grupuri a două categorii diferite de grup -țintă din următoarele
motive:
existența posibilității de a produce o serie de date despre tema pusă în discuție ;
se pot obține detalii relevante despre problema studiată ;
se pot obține date de factură emoțională care nu pot fi obținute prin motive
cantitative
existența interacțiunii de grup ;
posibilitatea comparării rezultatelor obținute în urma desfășurării celor două focus
grupuri;
identificarea unor seturi de opinii și reacții.
În ceea ce privește strategia folosită, am ales -o pe cea a utilizării la început a
acelorași întrebări, urmând ca mai apoi să urmeze întrebările specifice fiecărui grup în parte.
Asfel, la începutul interviurilor, tuturor participanților li se vor adresa același tip de întrebări
și anume întrebări despre publicitate în general, dar și despre cele două tipuri de publicitate
prezentate în lucrare – cea online și cea tradițională. Apoi intrebările se diferențiază într-o
mică măsură în funcție de grupul țintă. În mod evide nt, tinerii preferă publicitatea online în
schimbul celei tradi ționale datorită faptului că aceștia sunt adepții tehnologiilor. Cât despre
grupul persoanelor mai în vârstă aceștia intră de cele mai multe ori în contact cu publicitatea
de la televizor și am analizat impactul pe care o are aceasta asupra lor și modul în care sunt
aceste percepute. În perioada 30.05.2017 -04.06.2017 au fost realizate două focus grupuri.
a) Focus grup: grup țintă – 42-47 de ani . Persoanele care au participat la acest focus –
grup prov in din mediul urban și au studii medii și superioare.
Ghidul de interviu
Ghidul de interviu este intrumentul principal folosit într -un focus grup. În cazul de
față, acesta conține 8 întrebări propriu -zise
Întrebări de deschidere 1. Cum vă petreceți timpu l liber?
2. Vă uitați la televizor?
38
Întrebări introductive 1. Care este primul lucru care vă vine in
minte atunci când auziți de publicitate?
2. Ce părere aveți despre publicitatea din
România? Pe ce se axează mai mult?
Întrebări de tranziție 1. Credeți că publicitatea este importantă?
De ce?
Întrebări -cheie 1. Ce tip de publicitate vedeți mai des?
2. Care vi se pare cel mai eficient mod de a
face publicitate și de ce?
3. Cu ce credeți că se diferențiază
publicitatea online de cea tradițională?
4. Cum ve deți publicitatea online?
5. Dar publicitatea tradițională?
6. Puteți enumera anumite avantaje ale
publicității tradiționale?
7.În care dintre cele două tipuri de
publicitate aveți încredere? De ce?
8. Care dintre cele două tipuri de publicitate
o conside rați a fi mai accesibilă pentru
dumneavoastră?
Întrebări de încheiere 1. Care este părerea dumneavoastră despre
aspectele prezentate pe percursul discuției?
2. Aveți alte idei de adăugat?
Rezultate
În cercetarea noastră am pornit de la ipoteza că balan ța online -offline este foarte
puternic influențată de vârsta publicului țintă. Asfel, anumite caregorii de vârstă intră mai
mult în contact cu mediul online iar altele cu cel offline. În ceea ce privește grupul țintă
forma t din persoane mai în vârstă (41 -47 de ani) am plecat de la premisa că acestea sunt
expuse publicității tradiționale mai mult decât restul categoriilor. După cum afirmă și un
studiu realizat de CNA(Consiliul Național al Audio -Vizualului) “ adulții cu vârstă cuprinsă
între 35 -45 de ani, cu studii medii și superioare, din medii urbane, se uită la televizor într -o
39
măsură mai mare decât celelalte csubategorii.”122 Astfel, 84,60% dintre respondenții
studului din categoria de vârstă menționată se uită la televizor în fiecare zi.123 În cazul
persoane lor intervievate de noi, 6 dintre ele au studii medii iar restul (2 persoane) au studii
superioare.
Prin acest f ocus grup am încercat să ne creă m o idee despre modul în care văd
respondeții publicitatea offline dar și care este părerea acestora despre cea online și dacă au
auzit de aceasta. Prin folosirea acestei metode am dorit să aflăm motivațiile personale ale
respondenților. În urma întrebărilor de desch idere am constatat faptul că to ți respondenții se
uită la televizor, lucru important, deoarece putem deduce încă de la început că aceștia au
contact, printer altele,cu reclamele televizate. Întrebați care este primul lucru la care se
gândesc atunci când aud de publicitate, a apă rut o tendință dominantă printre respondenți
deoarece majoritatea acestora au afirmat faptul că se gândesc la o reclamă TV. Restul
respondenților au avut răspunsuri precum „produse” (O.G) sau „marketing”(B.A) Putem
observa deci asocierea publicității c u reclamele televizzate în ceea ce privește această
cateogorie de vârstă.
Urmă toarea întrebare vizează părerea respondenților vizavi de publicitatea din
România și pe ce se axează aceasta din punctul lor de vedere. După adresarea acesti întrebări
a apărut din nou o idee predominantă și anume aceea a reclamelor televizate. Însă, C.M a
mai declarat că, după părerea acesteia, publicitatea din România „ este destul de bine
dezvoltată și se axează pe promovarea diferitelor produse sau servicii mai ales prin
reclamele de la televizor .” În ceea ce privește importanța publicității, toți resp ondenții au
afirmat și susținut ideea că publicitatea are un rol definitoriu în societate. Deși sunt unele
momente când apariția acesteia este deranjantă (O.G) reprezintă totuși un element important
„pentru companii pentru a -și face cunoscute produsele și pentru oameni pentru a afla de
acele produse de care poate nu ar auzi la fel de ușor dacă nu ar fi publicitatea. ”
Întrebările -cheie ale focus grupului au relevat și ele aspecte importante pentru
această cercetare. Asfel, s -a constatat, în urma răspunsuril or participanților, că cel mai
răspândit tip de publicitate printre aceștia este reclama de la televizor și în unele cazuri și
reclamele de la radio. Răspunsurile venite după adresarea întrebării „Care este din punctul
dumneavoastră de vedere cel mai efici ent mod de a face publicitate și de ce?” au avut în
122 http://arhiva.cna.ro/cercetari/sondaje/Raport%20final -ro.pdf (accesat în 01.06.2017)
123 ibidem
40
prim -plan din nou reclama tv. Aceasta, din punctul de vedere al respondenților este o
modalitate eficientă din mai multe motive, printre care:
„reclama tv pentru că și vezi la ce se face reclamă, nu doar auzi ca la radio de
exemplu.”
„cea tradițională, pentru că după părerea mea are o istorie în spate și are mai multe
sectoare de activitate decât cea online precum : radio, TV, reclamele de pe stradă. ”
„în cazul României, cea mai eficientă este publicitatea tradițională pentru că
populația este una ma tură spre bătrână și nu prea au contact cu mediul online.”
„Din punctul meu, de vedere reclama este cea mai eficientă modalitate pentru că
poate fi vazută de mai multa lume. ”
A existat o singură excepție și anu me, un domn (C.F) a observant importanța
publicității online și eficiența acesteia în rândul tinerilor care, după părerea lui, reprezintă
viitorul : „trebuie să recunoaștem că tinerii folosesc foare mult mediul online și se pot
informa mai ușor decât noi cu privire la anumite produse sau servicii. Pentru ei, mai
atrăgător este mediul online(…).”
În continuarea interviului, am fost interesați să aflăm dacă respondenții au sesizat
niște diferențe între cele două tipuri de publicitate și daca da, care ar fi a cela. Astfel, după
părerea acestora, publicitatea online este văzută a fi mai simplă( I.V). O altă diferență
descoperită a fost aceea că nu toată lumea are acces la mediul online și la tehnologie și în
consecință nu toată lumea poate vizualiza reclamele on line. În schimb, majoritatea
populației are minim un televizor în gospodărie după cum a relevat același studiu realizat
de CNA124 deci este mai expusă publicității din acel mediu. O altă diferență percepută și
bine explicată e aceea că „ cea online are avanta jul de a utiliza programe ingenios și
minuțios făcute în așa fel încât să promoveze într -un mod mai original după părerea mea,
produse , servicii ș.a în timp ce cea tradițională are mai multe resurse -timp, bani….” (B.A)
De asemenea, participanții au consta tat că publicitatea tradițională „are o sferă mai largă de
activitate”(L.F) spre deosebire de cea online și astfel ar putea avea un mai mare impact
asupra mai multor categorii de vârstă. (L.F)
Întrebați cum anume percep ei publicitatea online, participanți i au avut diferite
răspunsuri. Dacă o parte a acestora au declarat că nu prea au contact cu mediul online, alții
124 ibidem
41
au fost de părere că aceasta reprezintă „ ceva de viitor ”(P.M). De asemenea, B.A . este de
părere că publicitatea online e „ interactivă, flexibi lă, accesibilă”. O idee cu care au fost de
acrod toț i participanții a fost aceea a I.V care a susținut faptul că „publicitatea online va
cunoaște o dezvoltare, un aplumb imens în următorii ani și asta poate avea chiar un efect
negativ asupra publicității tradiționale . După părerea mea, poate ajunge să o și
acapareze.” Cei care au mai avut contact și cu publicitatea online, au observat că produsele
prezentate au fost descrise mai în detaliu acolo.
Următoarea întrebare viza părerea participanților despre pu blicitatea tradițională.
Mergând pe același fir al discuțiilor, M.A a declarat că după părerea acesteia, publicitatea
tradițională „va stagna și va deveni destul de plictisitoare și neatractivă pentru generațiile
de acum și cele care vor urma și nu va mai prezenta deloc interes pentru tineri.” În schimb,
a fost recunoscut „beneficiul” publicității tradiț ionale, manifestată în acest caz prin
reclamele televizate. Prin intermediul acesteia „generația mea, de peste 40 de ani mă refer,
se poate informa ușor des pre produse noi apărute pe piață, mai ales prin intermediul
reclamelor de la televizor. De asemenea, s -a constatat că acest canal (televizorul) reprezintă
pentru aceștia o modalitate eficientă de a face reclamă deoarece nu sunt expuși aproape
deloc altor m edii, mai ales cel online.
La întrebarea „ Puteți enumera anumite avantaje ale publicității tradiționale sau
aspecte pe care le vedeți mai des la aceasta?” am primit o serie de răspunsuri interesante.
Avantajul principal și dominant, menționat de mai mul te ori pe parcursul interviului, a fost
adus din nou în discuție. Este vorba despre accesibilitate „ este suficient să deschid televiorul
pentru a vedea o reclamă ”, declară C.F. Faptul că acest tip de publicitate(reclama) ajunge
să fie văzută inevitabil de mulți oameni este un avantaj remarcat de respondenții noștri. A
fost identificat și un punct -forte al acestui tip de publicitate și anume existența a multiple
elemente care înglobate, formează un înreg „ se îmbină elemente vizuale, auditive, există și
o filmare spre deosebire de unele reclame online ” spune B.A. Totodată, prticipanții au
sesizat și avantajul pe care îl are publicitatea pentru o companie „ companiile îți promovează
ele în primul rând produsele sau serviciile făcându -le reclamă și ăsta e un av antaj foarte
important pentru ele. Ele fac bani din acest lucru pentru ca sunt mulți oameni care
cumpără.”
Întrebați apoi în care dinre reclamele apărute pe una pe unul dintre cele două medii –
online sau offline – au mai mare încredere, participanții au dec larat că nu neapărat încredere
42
100% în nici unul dintre medii. Dar, comparându -le, din punctul lor de vedere, publicitatea
tradițională, mai exact cea prin intermediul reclamelor televizate tinde să aibă o imagine mai
pozitivă deoarece „ai nevoie de bani p entru a face o reclamă. Ai nevoie de niște acreditări
din câte știu, și pentru a difuza reclama la televizor pe posturi naționale și într -un fel devine
mai credibilă publicului. Eu de exemplu interpretez compania care face acea reclamă ca
fiind una serioas ă.”(P. M). Pe de altă parte, C.F a declarat că pentu el „internetul nu este o
sursă sigură”. Au existat două excepții. O persoană, O.G, a spus că nu are încredere m ai
deloc în publicitate iar I.V că tinde să aibă mai mult încredere în online deoarece acol o
poate compara anumite produse sau servicii gama acestora fiind variată.
Ultima întrebare -cheie este „Care dintre cele două tipuri de publicitate o considerați
mai accesibilă pentru dumneavoastră și de ce?”. Răspunsul majorității a fost unul de așteptat
și anume acela că publicittea tradițională, în special reclamele televizate din mai multe
motive:
„Publicitatea de la radio pentru că eu călătoresc și conduc foarte mult și ascult des
radio -ul.”(C.F)
„Publicitatea de la televizor pentru că ma uit la televi zor în fiecare zi și văd reclame
tot timpul.” (C.M)
„Reclamele de la televizor apar foarte des deci pentru mine ele sunt mai la îndemână
ca să zic aș a.” (L.F )
O persoană a declarat că „publicitatea online pentru că la locul de muncă folosesc
foarte mult online -ul și văd și destul de des reclame. Folosesc și facebook -ul și văd și acolo
foarte multe.” (O.G)
b) Focus grup, grup țintă – 19-23 de ani . Persoanele care au participat la acest focus –
grup provin din mediul urban și au în mare parte studii superioare.
Ghidul de interviu
În cazul celui de -al doilea focus grup, ghidul de interviu este format din aproximativ
aceleași întrebări ca cele prezentate în cazul anterior. Există și o întrebare în plus față de
43
primul focus grup deoarece am considerat -o relevantă pentru grupul țintă format din tineri.
Astfel avem:
Întrebări de deschidere 1. Cum vă petreceți timpul liber?
2. Ce ne puteți spune despre viața
dumneavoastră?
Întrebări introductive 1. Care este primul lucru care vă vine in
minte atunci când auziți de p ublicitate?
2. Ce părere aveți despre publicitatea din
România? Pe ce se axează mai mult?
Întrebări de tranziție 1. Credeți că publicitatea este importantă?
De ce?
2. Vă petreceți mult timp pe internet? Dar
în fața televizorului?
Întrebări -cheie 1. Ce ti p de publicitate vedeti mai des?
2. Care dintre cele două tipuri de
publicitate considerați că este mai eficient?
De ce?
3. Ce părere aveți despre publicitatea
online?
4. Dar despre cea tradițională?
5. Cu ce credeți că se diferențiază
publicita tea o nline de cea tradițională?
6. Puteți enumera câteva avantaje ale
publicității online?
7. În care dintre cele două tipuri de
publicitate aveți încredere? De ce?
8. Care dintre cele două tipuri de publicitate
o considerați a fi mai accesibilă pentru
dumneav oastră?
9. Credeți că publicitatea online va câștiga
teritoriu în fața celei tradiționale? De ce?
44
Întrebări de încheiere 1. Care este părerea dumneavoastră despre
aspectele prezentate pe percursul discuției?
2. Aveți alte idei de adăugat?
Rezultate
Al doilea focus grup, la fel ca și primul, a avut ca obiective validare sau invalidarea
ipotezelor și a întrebărilor de cercetare. Astfel, dorim prin intermediul acestuia să vedem
dacă într -adevăr balanța online -offline e influențată de vârsta publicului ți ntă. Am ales
această categorie de grup țintă, cu vârste cuprinse între 19 și 23 de ani, cu studii medii și
superioare, din mediul urban, deoarece repezintă segmentul tinerilor adică a persoanelor
care acceseaza cel mai des mediul online. De altfel, conform studiului realizat de Insites,
profilul general al utilizatorilor de internet au anumite caracteristici. Mai exact, sunt
persoane active, cu nivel superior de educație, cu venituri medii sau peste medie. O proporție
însemnată a utilizatorilor de internet, conform acestui studiu, se găsește în categoria de
vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani.125 Astfel, considerăm relevant grupul nostru țintă pentru
a ne crea o imagine despre cum văd aceștia nu doar publicitatea online dar și cea
tradițională. Ne interesea ză să aflăm care sunt motivațiile personale ale respondenților
referitoare la tema abordată.
Am început focus grupul treptat, într -o atmosferă prietenoasă, cu o serie de întrebări
de deschidere precum :„Cum vă petreceți timpul liber?” sau „Ce ne puteți s pune despre viața
dumneavoastră?”, unde am aflat detalii din viața personală a participanților. În continuare,
întebați care este primul lucru la care se gândesc atunci când aud de publicitate, respondenții
au avut opinii variate. Dacă unii s -au gândit la „reclamele de pe facebook” (D.D), alții s -au
gândit la „promovarea unui produs” (P.D) sau „promovarea unor produse sau chiar la
nenumăratele reclame care apar mai nou pe diferitele site -uri de socializare sau diverse
platforme online” (M.I). Răspunsurile pers oanelor la această întrebare au fost în mare parte
asemănnătoare, cu excepția unei persoane, A.F care asociază publicitatea cu manipularea.
Cea de -a doua întrebare introductivă viza părerea participanților despre publicitatea
din țara noastră și pe ce se axează aceasta mai mult. Astfe, am descoperit că după părerea
acestora, „publicitatea din România se axează pe toate domeniile, peste tot găsim reclame
125 https://www.promovez.ro/blog/publicitatea -in-mediul -online (accesat în 01.06.2017)
45
la tot felul de produse ca electrocasnice, cosmetice etc” (D.D). Alții în schimb, consideră
publicitate a din România a fi „plictisitoare și neatrăgătoare deoarece nu simt că îmi atrage
atenția într -un mod spectaculos, cel puțin nu cea de la tv” (P.D) . De asemenea, E.M
consideră că publicitatea din România nu se compara și nu este la fel de dezvoltată ca cea
din America (de exemplu reclamele la Super Bowl), în schimb a remarcat faptul că
”publicitatea online se dezvoltă din ce în ce mai mult” . Am observat că în mare parte părerea
despre publicitatea din România nu este una tocmai bună deoarece după cum afirmă și A.F
„se axează pe vânzarea produselor cu orice preț, fără a ține cont de calitatea lor” sau „pe
promovarea unor produse a căror practicabilitate este adeseori supraestimată” (P.G)
Întrebările de tranziție ne -au oferit și ele informații relevante. Ast fel, participanții
nu au contestat importanța pe care o are publicitatea pentru că ajută oamenii să descopere
produse noi conform lui C.T „publicitatea este importantă pentru un produs deoarece poate
duce la succesul lui” (M.I), „cu siguranță reprezintă un aspect important care trebuie luat
în considerare până la urmă poate fi folositoare nu doar privită ca o unealtă de persuadare
a publicului” (E.M) Următoarea întrebare de tranziție se referea la timpul petrecut pe
internet sau în fața televizorului iar răs punsurile tuturor participanților au fost acelea că își
petrec majoritatea timpului pe internet deoarece este un mediu mult mai la îndemâna
acestora după cum declara un participant(C.T) iar la televizor se uită doar ocazional sau
foarte rar (D.D). Responde nții noștri își petrec de asemenea, foarte mult timp pe rețelele de
socializare deoarece consideră că „televizorul își pierde din ce în ce mai mult publicul tânăr
asta fiind datorată faptului că noi, tinerii preferăm să ne descărcăm anumite seriale pe
laptop sau să ne folosim de internet pentru a afla aceleași informații care sunt difuzate la
tv.”(E.M)
Au urmat apoi cele 9 întrebări -cheie ale focus grupului.În urma răspunsurilor venite
după adresarea primei întrebări, „Ce tip de publicitate vedeți cel mei des?” am constatat
faptul că toți participanții sunt expuși mai mult la publicitatea online, fie că vorbim despre
cea de pe facebook (A.B) sau cea de pe diferite alte site -uri (D.D). De asemenea, M.I afirmă
în acest sens că „acest tip de publicitate este u șor sesizabil și datorită numărului de
utiliziatori care dau share acestor reclame” . Următoare a întrebare se axa pe descoperirea
celui mai eficient tip de publicitate din punctul de vedere al respondenților. Astfel, am avut
răspunsuri precum :„din punctul m eu de vedere, consider că cele online deoarece petrec
foarte mult timp pe facebook și instagram și tot timpul apare reclame sponsorizate care
specifică și prețul produselor ceea ce mi se pare un lucru bun.” (C.T), „consider că e mai
46
eficientă publicitatea o nline pentru că tot mai mulți oameni au acces și folosesc
internetul” (D.D) sau pentru alții, „cea online este mai eficientă deoarece trăim totuși în
epoca vitezei și publicitatea online e mult mai ușor repartizată și vizualizată de cât mai
multe persoane i ar accesul la ea e mult mai eficient și rapid” spune P.D. Au existat 2
excepții. O persoană (A.F) consideră ambele tipuri ca fiind eficiente în timp ce P.G afirmă
că „standardele de calitate limitate care sunt impuse telteviziunilor fac din publicitatea
tradițională o formă mai eficientă de publicitate și poate atinge mai multe populații -țintă
inclusiv persoanele de vârsta a treia care nu sunt familiarizate cu spațiul virtual.”
Întrebați care este părerea acestora despre publicitatea online, tinerii interv ievați au
afirmat că vad în ochi bun acest tip de publicitate. Din punctul acestora de vedere,
publicitatea online „te ține mereu la curent cu toate noutățile” (M.I), „este un pont pentru
cei care folosesc internetul” (C.T), „am o părere bună având în vede re că au am și
cumpărat produse după ce am văzut unele reclame online”( D.D), „mi se pare una dintre
cele mai folosite din zilele noastre datorită apariției numărului mare de utilizatori care își
petrec mult timp pe internet. Aproape toată lumea în afară de bunicii noștri se folosesc de
internet la un moment dat iar șansele ca publicitatea aceea să fie sesizabilă sunt mai mari
decât în cazul televizorului deoarece unii oameni sunt tentați să schimbe canalul atunci
când începe o reclamă” (E.M). Nu în ultimul r ând, publicitatea este văzută ca o modalitate
de a atrage clienți(A.F)
În continuare am fost interesanți de părerea acestora despre publicitatea tradițională.
Astfel am descoperit mai multe puncte de vedere. Unii o văd ca fiind plictisitoare, mergând
pe același standard (M.I) alții că ar avea succes „dar nu la fel de mult ca publicitatea online
cel puțin pentru noi tinerii” (D.D). De asemenea, E.M consideră că „cea tradițională are un
impact mai mare asupra persoanelor de vârsta a 3 -a. Bunicii și părinții noștri sunt mai
expuși unor reclame de acest gen decât noi” în timp ce, P.G consideră că „publicitatea
tradițională ar putea beneficia de anumite îmbunătățiri în ceea ce privește standardele de
calitate”. Întrebarea consecutivă viza părerea respondenților referitoare la diferențele pe
care le percep ei când vine vorba de cele două tipuri de publicitate, online și offline. Astfel:
„publicitatea online e mai accesibilă publicului tânăr și utilizează metode atractive
în timp ce publicitatea tradițională funcți onează cam pe aceleași principii de ani de
zile” (B.A)
47
„de publicitatea online te și interesezi daca vrei, în schimb, cea tradițională îți este
oarecum impusă în momentul în care te uiți la televizor” (C.T)
„cred că principala diferență dintre cele două es te rapiditatea. Cea online ajunge
mai rapid la publicul vizat.” (P.D)
„publicul țintă reprezintă diferența majoră dintre cele două medii. Mai exact, este
evident că cea online se adresează persoanelor tinere. Îți dai seama de asta și doar
daca te uiți prin tipurile de reclame apărute în online.”( E.M)
„cea online,spre deosebire de cea tradițională ține cont de specificul populației
căreia i se adresează, adesea cea tânără , și promovează produse și evenimente de
care ar putea fi aceștia interesați iar cea t radițională se adresează mai degrabă
populației generale” (P.G)
A fost observată deci specificitatea ambelor tipuri de publictate, cea tradițională fiind
percepută ca promovând mai mult produse de interes general . Întrebați dacă au identificat
anumite ava ntaje ale publicității online, respondenții au dat răspunsuri precum:
„accesibilitate, atractivitate, utilitate, public larg” (A.B) , „cel mai important avantaj ar fi
acela că de multe ori acestea arată și prețul produselor”(C.T), „reclamele online sunt ma i
atractive prin faptul că pot și și sub forma unor videoclipuri sau animații cu melodii pe
fundal și nu numai” (D.D). De asemenea au fost identificate și avantaje precum promovarea
mai ușoară a produselor și faptul că este mai „comodă”(P.D) dar și deschi derea pe care o
are în zilele noastre.(E.M). Remarcată a fost si ideea că acest tip de publicitatea online este
mai simplu de vizualizat decât reclamele la televizor de exemplu.(M.I). Am aflat deci
avantajele pe care le are acasta pentru consumatori dar ex istă un avantaj și pentru companiile
care produc reclamele și anume faptul că, în online acestea sunt mai ușor de realizat, nefiind
nevoie de foarte multe resurse financiare.(A.F).
La întrebarea „În care dintre cele două tipuri de publicitate aveți încr edere?”
majoritatea părerilor respondenților au fost împărțite. Unii au afirmat că au încredere mai
mult în cea online din mai multe motive variante care se învârt în jurul ideii că oamenii au
posibilitatea atunci când cumpără online să citească informații despre produsul prezentat și
de asemenea și părerea oamenilor despre acesta. Aceasta este părerea și lui D.D care a
afirmat: „pentru că pot vedea și părerea altora despre produs și dacă merită să îl cumpăr”
sau a altei respondente, A.B care spune că „pentr u că noile prevederi legale permit
returnarea produselor achiziționate în urma vizionării reclamelor.” O persoană a declarat
că tinde să aibă mai multă încredere în cea tradițională (P.G) , o alta (E.M) consideră de
48
încredere ambele tipuri iar P.D a afirma t că nu are încredere în nici unul dintre tipuri
deoarece „publicitatea de toate tipurile are ca scop promovarea și vânzarea produselor,
astfel încât ele să fie aduse într -o lumină cât mai bună iar posibilele dezavantaje nu sunt
prezentate” .
Toți responde nții au afirmat că cel mai accesibil tip de publicitate pentru aceștia este
cea online deoarece, după cum afirmă și A.B „cu un simplu click, sunt la curent cu tot ce se
întâmplă pe piață”. Ultima întrebare -cheie, viza perspectivele participanților legate d e
întrebarea „Credeți că publicitatea online va câștiga teritoriu în fața celei tradiționale?” apoi
au fost rugați să -și argumenteze răspunsul. Astfel, am descoperit mai multe perspective
legate de acest subiect:
„Da, deoarece sfera online a luat un asalt incredibil în ultimii ani iar publicul tânăr
este mult mai atras și are acces mult mai ușor la mediul online” (A.B)
„Cu siguranță. Suntem în epoca tehnologiei iar oamenii au acces mult mai ușor la
informație. Să nu uităm că aproape în fiecare casă există in ternet.” (P.D)
„Consider că deja s -a întâmplat acest lucru datorită numărului mare de persoane
expuse la ea.” (C.T)
„Da, cred că publicitatea online are potențial de dezvoltare dar trebuie ăn
continuare găsite metode mai bune de aplicare deoarece cu fiecare generație care
vine ne apropiem de un tip de populație din ce în ce mai modernă.” (P.G)
„Nu neapărat. Dacă publicitatea online va avansa, același lucru se va întâmpla, din
punctul meu de vedere, și cu ea tradițională, cel puțin cu reclamele de la
televizor. ”(E.M)
Concluzii focus grup
În urma celor două focus grupuri desfășurte pe cele două grupuri țintă, cel cu
persoane cu vârste cuprinse între 40 și 47 de ani și cel cu persoane între 19 -23 de ani, am
ajuns la o serie de concluzii. Prima precizare care tre buie făcută este aceea că am avut două
ghiduri de interviu care diferă puțin unul de celălalt datorită faptului că au fost personalizate
pentru fieca re grup -țintă. Dacă analizăm rez ultatele celor două interviuri, se observă
perspectivele diferite despre pu blicitate pe care le au participanții. Astfel, acestea apar încă
de la adresarea întrebărilor introductive. Grupul țintă format din persoane mai învârstă,
atunci când aud de publicitate, se gândesc automat la o reclamă de la televizor, spre
49
deosebire de ti neri care au cu totul alte idei, aceștia gandindu -se la reclamele de pe facebook
sau la promovarea unor produse sau servicii prin intermediul diferitelor rețele sau canale.
În ceea ce privește întrebările -cheie, și acestea la rândul lor au relevat difere nțele
comportamentale și de gândire a celor două generații. Așadar, printer participanții de peste
40 de ani, cel mai răspândit tip de publicitate, conform spuselor acestora este reprezentată
de cea tradițională, materializată prin cea reclama de la televi zor deoarece petrec timp în
fața televizorului.. La polul opus se situează tinerii care sunt expuși mai mult la publicitatea
online deoarece aceștia își petrec majoritatea timpului pe internet. De asemenea, din punctul
de vedere al grupului țintă format di n persoane peste 40 de ani, cel mai eficient mod de a
face publicitate este prin intermediul publicității tradiționale mai exact prin reclamele TV
deoarece „aceasta po ate fi văzută de mai multă lume” și „pentru că și vezi la ce se face
reclamă nu doar auzi cum e în cazul radioului” .
În schimb, majoritatea tinerilor consideră publicitatea online a fi mai eficientă pentru
că „tot mai mulți oameni au acces și folosesc internetul” și aceasta poate fi mai ușor plasată
și vizualizată de către oameni. O idee a f ost marcată de ambele grupuri țintă ale interviurilor
și anume aceea că publicitatea online va evolua foarte mult și va câștiga teritoriu în fața celei
offline. A fost remarcat de către participanți caracterul accesibil al publicității tradiționale
(de căt re grupul țintă de peste 40 de ani ) „este sufficient să deschid televizorul pentru a
vedea o reclamă” dar și a celei online (de către grupul țintă format din tineri ), „cu un simplu
click sunt la current cu tot ce se întâmplă pe piață”.
Se configurează deci perspectivele diferite pe care le au cele două grupuri țintă vizavi
de publicitatea online și cea offline. De asemenea, p utem afirma că ne -am îndeplinit într -o
oarecare măsură unul dintre obiectivele cercetării și anume acela de a determina rolul
difere nțiat al publicității online versus al celei offline pe diferite categorii de public țintă,
diferența fiind făcută de vârstă. Am demonstrate deci, prin cele două focus grupuri preferința
tinerilor pentru publicitatea online și a persoanelor peste 40 de ani pentru publicitatea
tradițională. Și ipotezele au fost validate datorită faptului că balanța online offline este foarte
puternic influențată de vârsta publicului țintă, fiecare categorie de vârstă având o preferință
pentru un anumit tip de publicitate.
În ceea ce privește volumul publicității online, din punctul de vedere al
respondenților focus grupurilor, acesta crește în defavoarea publicității offline, după cum
afirmă chiar aceștia „publicitatea online va cunoaște o dezvoltare, un aplomb imens în
50
următorii ani și asta poate avea un efect negativ asupra publicității tradiționale”. De
asemenea, am răspuns și la întrebările de cercetare. Am aflat că asupra tinerilor, cel mai
mare impact îl are publicitatea online datorită accesibilității și caracterului ei interactiv. De
asemenea, și diferențele între cele două tipuri de publicitate au fost reliefate constant atât în
partea teoretică cât și în cea practică, prin cele două focus grupuri. În schimb, întrebarea
care nu poate primi un răspuns universal este „ care dintre cele două tipuri de publicitate este
mai eficientă?” deoarece pentru fiecare categorie de public, răspunsul ar fi diferit și
subiectiv, în funcție de preferințele fiecăruia.
Limite
Am întâmpinat în cercetarea noastră și anumite limite. În caz ul focus -grupului ca
limite avem în primul rând faptul că datele rezultate în urma aplicării acestuia nu pot fi
generalizate. Mai exact, datorită eșantionului redus, nu putem afirma că că toate persoanele
de 19 -23 de ani din România au aceleași păreri ca c ele ale participanților la focus grupul
nostru. La fel se întâmplă și în cazul focus grupulului cu persoane cu vârste cuprinse între
41-47 de ani. O altă limită ar putea fi faptul că nu toate răspunsurile participanților au fost
destul de bine argumentate. Timpul redus care este acordat pentru abordarea fiecărui subiect
se poate considera la rândul său o limită. Un interviu de acest gen a durat aproximativ o oră
și sunt șanse ca unele păreri să fi rămas nespuse și netratate în profunzime. Mai apare în
discu ție și problema numărului redus de întrebări care pot fi adresate participanților.
2.2 Metoda analizei de conținut
Ca și tehnică de tip canti tativ pentru cercetarea noastră am considerat că datorită
specificului acesteia , analiza de conținut s -ar potri vi cel mai bine. Aceasta, conform lui
Bernard Berelson, sociolog de renume, este126 „o tehnică de cercetare care are ca obiect
descrierea obiectivă, sistematică și cantitativă a conținutului manifest al comunicării.”127.O
primă caracteristică a acestei metode este posibilitatea ca prin intermediul acesteia să se
realizeze o cuantificare a datelor. De asemenea, prin intermediul analizei de conținut se
studiază atât conținutul manifest cât și cel latent al obiectului analizat. O altă caracteristică
a acestei tehn ici este aceea că face posibilă realizarea in ferențelor de natură psihologică și
sociologică . Obiectivitatea și caracterul sistematic al sunt elemente fefinitorii ale acestei
126 Septimiu Chelcea. op cit .,p.263
127 ibidem
51
tehnici, prin care se și diferențiază de restul. Pe scurt,128 „ideea de bază este d e a reduce
întregul conținut al comunicării la un set de categorii care reprezintă anumite caracteristici
pentru cercetare” 129conform lui Singleton.
Noi am ales să realizăm o analiză comparativă a publicității apărute în ziarele
printate și în versiunea o nline a acestora. Dorim să vedem dacă există diferențe în ceea ce
privește specificul reclamelor,temele acestora, modalitatea de prezentare, culorile folo site,
dimensiunea textelor etc. În ceea ce privește eșantionarea, am ales să analizăm reclamele d –
in variantele online și offline ale primelor 7 cele mai vândute ziare din România . Acestea
sunt: Click!, Libertatea, Gazeta Sporturilor, Ziarul financiar, Evenimentul zilei, Jurnalul
Național și Adevărul, conform unui studiu realizat în 2014.130 Am analizat tim p de o
săptămână câte o ediție din fiecare ziar specificat.
Motivele pentru care am ales să analizăm publicitatea apărute în cele două medii,
sunt variate. În ceea ce privește publicittea online, aceasta a început să devină o practică din
ce în ce mai fo losită și în România. Conform unui studiu, „numărul clienților de publicitate
online s -a dublat în 2015 față de 2014”131 De asemenea, aproape 4 milioane de români citesc
știri din mediul online iar cel mai accesat site în acest sens, este adevărul.ro.132 Cât despre
ziare, acestea reprezezintă modalitatea principală de informare pentru mulți oameni iar
reclamele publicate în ziare constituie și ele un element important. Portivit Studiului
Național de Audiență din 2015, în mediul urban, este 60% din oameni cites c ziarele.133 Prin
realizarea analizei de conținut ne dormim să îndeplinim obiectivul de a determina rolul
diferențiat al publicității online versus al celei offline.
Grilă de analiză
Numele ziarului Criterii Varianta online Varianta print
1.Click!
12 iu nie 2017
Nr. 3.167 Numărul de
reclame 9 12
Nr. reclame la
produse 5 7
128 Ibidem , pp.263 -264
129 Ibidem , p. 264
130 http://www.wall -street.ro/ slideshow/Marketing -PR/167155/top -cele-mai-bine -vandute -ziare -din-
romania.html?full (accesat în 06.06.2017)
131 http://www.brat.ro/stiri/numarul -clientilor -de-publicitate -online -s-a-dublat -in-2015 -fata-de-2014.html
(accesat în 06.06.2017)
132 https://www.paginademedia.ro/2016/09/studiuaproape -patru -milioane -de-romani -citesc -stiri-pe-net-
topul -publicatiilor -online -adevarul -si-stirilepro -tv-cu-randul -pe-primul -loc(accesat în 06.06.2017)
133 http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/vesti -imbucurato are-pentru -presa -scrisa –cati-romani –
citesc -ziarele -384202 (accesat în 06.06.2017)
52
Nr. reclame la
servicii 3 1
Nr. alte reclame 1 4
Nr cuvinte/
reclamă 17, 32, 12, 10, 32, 23, 28,
7, 3. 310, 7, 260, 232,23 –
41,
70,27,41,46,17,39,25
Culori
dominante Galben, al bastru, roșu,
alb, portocaliu, roz,
verde, negru, . Alb, galben, roșu,
negru,verde, gri,
maro.
Pagina la care
apar reclamele Pagina principală,
„news”,„vedete”, „sport”,
„entertainment”. 5,6,7,9,
11,13,17,19,22,23
2.Libertatea
13 iunie 2017
Nr. 9012 Numărul de
reclame 9 8
Nr. reclame la
produse 3 6
Nr. reclame la
servicii 5 1
Nr. alte reclame 1 1
Dimensiune
Culori
dominante Alb, roșu, negru,
portocaliu, verde, roz Alb, roșu, galben,
albastru,negru,
verde, crem
Pagina la care
apar Pagina p rincipală, „știri”,
„monden”, „video”,
„sport”, „vremea”,
„imobiliare”, „feminin” 3.7,9,13,15,17,20
Nr. de
cuvinte/reclamă 6, 53,11, 7, 11, 12, 5, 23,
30 74, 69, 171,18, 28,
17, 256, 257
3.Gazeta
Sporturilor
14 iunie 2017
Nr. 137 Numărul de
reclame 4 4
Nr. reclame la
produse 1 2
Nr. reclame la
servicii 2 1
Nr. alte reclame 1 1
Culori
dominante Verde,gri,roșu,galben,alb,
albastru Alb, albastru,
portocaliu, roșu,
galben, verde,
Pagina la care
apar Pagina principală,
„fotbal”, „i nternațional”,
„video”, „sporturi” 1, 4-5, 13, 15
Nr. de
cuvinte/reclamă 4, 5, 8, 5 9, 4, 15, 6
4. România
Liberă
15 iunie 2017
Nr. 7899 Numărul de
reclame 16 4
Nr. reclame la
produse 7 –
53
Nr. reclame la
servicii 7 1
Nr. alte reclame 2 2
Culori Negru, gri, albastru, alb,
mov, roșu, portocaliu,
verde Albastru, portocaliu,
negru, gri, mov
Pagina la care
apar Home, „ZF 24”,
„eveniment”, „burse –
fonduri mututale”,
„companii”, „energie” etc 3,9,12,15
Nr. de
cuvinte/reclamă 5, 6, 5, 23, 15, 29, 6, 11,
21, 2, 11, 7, 2, 7, 13, 5,
20 25, 147,18,15
5.Evenimentul
zilei
16 iunie 2017
Nr. 8008 Numărul de
reclame 12 9
Nr. reclame la
produse 8 3
Nr. reclame la
servicii 2 1
Nr. alte reclame 2 5
Dimensiune
Culori Negru, portocaliu,
albastru, gri, ver de, roșu Alb, portocaliu,
mov, verde, roșu alb,
negru,verde,
albastru, maro
Pagina la care
apar „Home”,„ 12 ore”,
„justiție”, „politică”,
„social”, „economie”,
„internațional”,„ cultură” 3,7,9,11,19,23
Nr. de
cuvinte/reclamă 19, 7, 14, 42, 18, 23, 12 ,
5, 12, 25, 11, 13 42, 17,
143,46,27,9,68,4,68
6.Jurnalul
Național
17 iunie 2017
Nr. 7206 Numărul de
reclame 12 5
Nr. reclame la
produse 5 –
Nr. reclame la
servicii 2 –
Nr. alte reclame 5 5
Culori Albastru, roz, negru,
galben, gri, portocaliu,
alb, ver de,mov. Gri, galben,
albastru,alb, roz
Pagina la care
apar Home,știri,
editoriale,special, cultură,
timp liber etc 9, 10, 11, 12, 13
Nr. de
cuvinte/reclamă 8, 11, 12, 9, 9, 4, 26, 31,
11, 5, 5,4 8, 37, 12,9, 10
7.
Adevărul(ediția Numărul de
reclame 13 6
54
de Transilvania
și Banat)
18. iunie. 2017
Nr. 7762
Nr. reclame la
produse 8 3
Nr. reclame la
servicii – –
Nr. alte reclame 5 3
Culori Gri, roșu,alb, negru,
crem, albastru, galben,
verde Alb, galben, verde,
albastru, roșu, maro,
gri,negru
Pagina la ca re
apar „news”, „economic”,
„internațional”,
educație”, „tech”,
„sănătate”, „cultură” 7,9,13,15
Nr. de
cuvinte/reclamă 24, 5, 11, 10, 7, 11, 24,
23, 12, 22, 16, 35, 29 28, 39, 7, 32, 46,70
Analiza datelor
În urma realizării analizei de conținut, am ajuns la anumite rezultate. În primul rând,
am observat că în majotatea cazurilor, reclamele online sunt mai numeroase decât cele din
ziare. Avem exemplul concret al ziarului „Evenimentul zilei” care are în mediul online un
număr de 12 reclame iar în cel offline 9. În al doilea rând, reclamele online apar pe fiecare
pagină a site -ului, ele repetându -se în timp ce, în varianta offline acestea apar o singură date,
și doar pe anumite pagini, nu pe toate. În al treilea rând, am observat o caracteristică genera lă
a reclamelor apărute în mediul online și anume aceea că folosesc texte cu mai puține cuvinte
decât cele din ziare. În continuare o să analizăm diferențele sau punctele comune ale
reclamelor din fiecare ziar prezentat.
55
1. Click!
Ziarul „Click!” conformul
topului mai sus menționat, se află
pe primul loc în România din punct
de vedere al vânzărilor. Am
analiz at varianta printată a acestuia din 12
iunie 2017 și tot în aceeași zi am analizat
și varianta online a acestuia. După cum putem observa, numărul
reclamelor online este mai mic decât cel al reclamelor din ziarul
propriu zis. Am văzut 9 reclame diferite în mediul online și 12 în
offline. Acest lucru se poate datora faptului că varianta offline a
ziarului este mai populară decât cea online. Un element care
diferențiază publiciatatea apărută în cele două variante ale ziarului
este numărul de cuvinte care apare în fiecare reclamă. Reclamele
din online sunt mai concise, textele conținând de la 3 până la 32 de
cuvinte spre deosebire de reclamele din ziare unde găsim până la 310 cuvinte. De asemenea,
în cazul ziarului offline, reclamele nu apar pe fiecre pagină a ac estuia ci doar pe câteva
(ex:5,6,7,9,11…). În schimb, în online, găsim reclamă pe orice pagină a site -ului, fie că
vorbim de pagina de home sau de cea de „vedete”, „sport”. Un alt lucru observat, a fost
acela în ambele cazuri cele mai multe reclame fac re ferire la produse( 5 în cazul variantei
online și 7 în cazul celei offline) și nu la servicii sau alte tipuri de reclame. Culorile
dominante din reclame sunt asemănătoare în ambele cazuri predominând albul , roșul,
albastrul, negrul etc.
2. Libertatea
Figură 1. Reclamă online din ziarul Click!
Sursă poză :www.click.ro
Figură 2. Reclamă din ziarul
Click! sursă poză: ziarul Click!
Figură 3.Recla mă online ziarul Libertatea
sursă poză :www.libertatea.ro
56
Al doilea ziar analizat a fost „Libertatea” și în acest caz am analizat ediția din 13
iunie 2017 și în aceeași dată am analizat și reclamele online din varianta online a acestuia.
În cazul ziarului de față, am găsit mai multe reclame reclame în mediul onl ine decât în cel
offline. Mai exact, au fost 9 reclame online și 8 offline. De asemenea, varianta printată a
ziarului cuprinde mai multe reclame la produse(6) decât la cea online unde am găsit doar 3.
În schimb, cea online cuprinde mai multe reclame la ser vicii(5) decât cea offline (1).
Culorile predominante nu diferă în cazul
celor 2 tipuri de reclame (predomină culori
precum:alb, negru, roșu, galben,verde) dar
diferă numărul de cuvinte apărute în
reclame. O reclamă din varianta online a
ziarului „Libertat ea” are în medie între 5 și
53 de cuvinte in timp ce una din varianta
printată are între 17 și 257 de cuvinte.
Diferența dintre cele două tipuri este aici
evidentă. De asemenea, ca și în cazul anterior, în online reclamele apar pe fiecare pagină iar
în of fline, doar pe anumite pagini, 3, 7, 9, 13, 15, 17, 20 în cazul ziarului de față. O
caracteristică aparte care se remarcă nu doar în cazul versiunii online a acestui ziar ci în
cazul tuturor este aceea că unele reclame sunt animate, mai exact conțin mai mu lte
succesiuni de imagini.
3. Gazeta Sporturilor
În cazul Gazetei Sporturilor, am
analizat ambele variante ale acesteia din data
de 13 iunie 2017. Un lucru im portant pe care l –
am descoperit a fost acela că atât în varianta
online cât și offline am găsit același număr de
reclame în ziua respectivă și anume 4, dintre
care în online una făcea referire la un produs,
2 la servicii și una intra la alte tipuri de reclame
și în offline 2 reclame făceau referire la produse, 1 la servicii și una intra la alte cate gorii de
reclame. Cromatica reclamelor a fost asemănătoare în ambele cazuri fiind una specific
bărbătească ( predomină culorile gri,
Figură 4. . Reclamă din ziarul Libertatea
sursă poză :ziarul Libertatea
Figură 5. Reclamă online din ziarul Gazeta Sporturilor
sursă poză : www.gsp.ro
57
verde, albastru etc) în timp ce, numărul de cuvinte
din textul reclamelor diferă dar nu semnificativ ,
textele fiind în ambele cazuri simple și la obiect.
Asffel, în cazul reclamelor online cuvintele
variază de la 4 până la 8, textele fiind foarte
concise iar în ceea ce privește mediul offline,
avem între 4 și 15 cuvinte într -o reclamă. Găsim
reclame online în secțiunile principale ale site –
ului și anume: „fotbal”, „premium”, „sporturi” și
pagina de start iar reclame offline în paginile 1, 4-
5, 13 și 15 ale ziarului printat.
4. Evenimentul zilei
Aici am analizat ediția online și
offline din dat a de 16 iunie 2017. Astf el
a, descoperit un număr de 12 reclame în
format online și 9 în cel printat. Vedem
din nou diferența online -offline în ceea
ce privește publicitatea, în mediul online existând un număr
mai mare de anunțuri publicitare. Remarcăm în cazul
publicității onlin e de pe acest site ( www.evz.ro ) că există mai
multe reclame la produse și anume 8, în timp ce în ziarul
propriu -zis se găsesc doar 3 de acest gen. Urmează apoi
reclamele la servicii care sunt în număr de 2 în mediul onl ine
și 1 în mediul offline și alte tipuri de reclame (spre exemplu reclame la evenimente) 2 în
online și 5 în offline. Se remarcă aici, ca și în cazurile anterioare existența culorilor
asemănătoare în ambele tipuri de reclame: negru, portocaliu, alb, roșu, albastru) . De
asemenea, reclamele din varianta online a ziarului apar pe toate paginile acestuia (ex: „12
ore”, „justiție”, „politică” etc) iar cele din varianta printată apar doar la paginile 3, 7, 9, 11,
19, 23. Și în cazul acestui ziar numărul cuvintel or din reclamele online (5 -42) este mai mic
decât cel din reclamele offline (4 -143).
Figură 6. Reclamă offline din ziarul Gazeta Sporturilor
sursă poză: Gazeta Sport urilor
Figură7. Reclamă online din ziarul Evenimentul zilei
sursă poză: www.evz.ro
Figură 8. . Reclamă online din ziarul
Evenimentul zilei
Sursă poză: www.evz.ro
58
5. Adevărul
Am analizat aici varintele online și offline din 16 iunie
2017. Varianta online prezintă din nou mai multe reclame
respectiv 13, spre deosebire de cea p rintată unde am găsit 6.
Predomină în ambele cazuri reclamele la produse (8 reclame la
produse în mediul online și 3 în cel offline) și numărul altor
tipuri de reclame(ex: evenimente) care este de 5 în mediul
online și 3 în cel offline. Un lucru remarcat p e parcursul
analizei este că în nici unul dintre cazuri nu găsim reclame la
servicii. În ceea ce privește cromatica, aceasta diferă doar în
mică măsură dar în mare parte predomină aceleași culor i și
anume:alb, gri, albastru, galben, verde. Cât despre
număr ul de cuvinte din fiecare reclamă acesta
reprezintă aspectul care diferențiază cele două medii
ale aceleași publicați deoarece în cazul ziarului
„Adevărul” variantele offline ale r eclamelor au mai
multe cuvinte (începând de la 7 până la 70) decât cele
online unde textele sunt mai simple și concise,
numărul cuvintelor variind de la 5 până la 35. De
asemenea, reclamele , în cazul versiunii online, apar
pe toate paginile web ale ziarului spre deosebire de ziarul offline unde apar doar pe anumite
pagini, cum ar fi: 7, 9, 13, 15.
6. România Liberă
Figură 9. . Reclamă onl ine din ziarul
Adevărul
Sursă poză: www.adevărul.ro
Figură 10. Reclamă din ziarul Adevărul
sursă poză: ziarul Adevărul
Figură 11. . Reclamă onl ine din ziarul România Liberă
sursă poză: www.romanialibera.ro
59
Am analizat variantele online și offline ale ediției din 15 iunie 2017 ale acestui ziar.
În urma analizei, am consatat că și în cazul acestui ziar, în variantă online găsim mai multe
reclame reclame decât în vari ant offline. Vorbim despre 9 reclame online și 4 în ziarul
propriu -zis. Dintre acestea, 4 reclame online promovau produse în timp ce nu exista nici o
reclamă de acest gen în ziarul printat. De asemenea, , am găsit același număr de reclame la
servicii(1 în ambele cazuri) în timp ce, în categoria „alte
reclame” (care cuprinde spre exemplu reclame la jocuri) intră 4
reclame din online și 2 din offline. Î n ceea ce privește cromatica
reclamelor, cele online se bucură de o paletă mai largă de
culori:alb, negru, g ri, portocaliu, verde, roz, roșu etc. Cât despre
paginile la care apar reclamele offline, acestea sunt :3, 9, 12, 15
în timp ce reclamele online de pe site -ul ziarului,
www.romanialibera.ro apar pe toate paginil e acestuia, începând
de la cea de „actualitate” până la cea de „cultură”. Un lucru
important de menționat este acela că numărul cuvintelor din
reclamele offline este mai mare decât cel din reclamele online.
7. Jurnalul Național.
Am analizat cele două variante
ale acestui ziar din data de 17 iunie 2017.
În urma analizei site -ului și a ziarului
propriu -zis, am descoperit un număr mai
mare de reclame online (12) decât offline
(5). În cazul ziarului propriu -zis(printat)
nu am găsit deloc reclame la produ se sau servicii ci doar la
emisiuni TV. În schimb, în online am găsit 5 reclame la
produse, 2 la servicii și 5 reclame care fac parte din alte
categorii (ex: jocuri). În ceea ce privește culorile
predominante ale reclamelor, acestea sunt puțin diferite înt r-
un mediu față de celălalt. În reclamele online spre exemplu, se
folosesc culori mai vii, mai dinamice, iar în cele offline se
merge mai mult pe simplitate și culori deschise, pale. Un
Figură 1 2 Reclamă din ziarul
România Liberă
sursă poză :ziarul România Liberă
Figură 1 3 Reclamă din ziarul Jurnalul Național
sursă poză: Jurnalul Național Figură 1 4. Reclamă online din ziarul Evenimen tul zilei
sursă poză: www.jurnalul.ro
60
element nou pe care l -am descoperit în cazul ziarului „Jurnalul Națion al” a fost acela că 4
dintre reclame au fost plasate fiecare pe o pagină întreagă excepție fiind o reclamă plasată
doar pe jumătate din aceasta și pe 5 pagini consecutive, și anume 9, 10, 11, 12, 13. În ceea
ce privește offline -ul, și aici apar reclame pe toate paginile din interioriul site -ului. Cât
despre numărul de cuvinte din reclame, balanța se înclină în acest caz către offline unde
avem în medie între 8 și 37 de cuvinte.
Concluziile analizei de conținut
În urma efectuării analizei de conținut, a ce lor mai citite și cumpărate șapte ziare din
România – Click!, Libertate, Gazeta Sporturilor, România Liberă, Evenimentul Zilei,
Jurnalul Național – am ajuns la o serie de concluzii. În primul rând, scopul analizei a fost
acela de a indentifica principalele d iferențe existente între publicitatea care apare în
versiunea online și offline a ziarelor. Astfel, am observat că:
În majoritatea ziarelor online apar mai multe reclame decât în cele offline ;
Reclamele publicate în ziarele printate au un conținut mai boga t de cuvinte decât
cele online ;
În cazul reclamelor din ziarele offline, majoritatea acestea apar în partea de jos a
paginii, în colțurile din stânga sau din dreapta în timp ce în online majoritatea apar
în partea de sus sau în partea dreaptă a paginii web ;
Nu există un echilibru în ceea ce privește specificul reclamelor online -offline în
sensul în care nu există un număr relativ egal între reclamele la produse sau servicii
apărute în online și cele apărute în offline. În fiecare dintre cele două medii apar
reclame cu teme diferite ;
Pe platforma online a ziarelor găsim și reclame video sau tip animație spre deosebire
de reclamele din ziarul offline unde acestea au o structura standard, tip poză;
O altă diferență ar fi faptul că în online reclamele se găsesc pe toate paginilie acestuia
spre deosebire de ziarul offline unde reclamele apar doar pe anumite pagini, nu pe
toate;
Culorile predominante ale reclamelor din ambele medii -online și offline -sunt în
mare măsură asemănătoare;
61
În concluzie, putem afirma că a m reușit să stabilim raportul dintre publicitatea online
și offline în ceea ce privește ziarele din România, acest lucru fiind unul dintre obiectivele
cercetării noastre. Un aspect important de menționat în acest context este acela că
publicitatea online e ste mai interactivă decât cea tradițională. Cât despre ipoteza conform
căreia volumul publicității online crește constant în defavoarea publicității offline,
considerăm că aceasta a fost în mare parte validată și datorită faptului că în cazul ziarelor
analizate, numărul reclamelor online depășea numărul celor offline.
Limite
Și în cazul acestei metode de cercetare am întâmpinat o serie de limite specifice d e
altfel analizei de conținut. În primul rând, nu au fost analizate toate ziarele online și offline
din România ci doar o parte din ele, lucru care nu asigură anal izei reprezentativitate maximă.
În al doilea rând, nu au fost luate în calcul absolut toate categoriile de indicatori.
62
Concluziile lucrării de cercetare
Lucrarea de cercetare cu tema „Publicitate online versus publicitate tradițională”
reunește în mod armonios elemente teoretice dar și practice. În partea teoretică, am
exemplificat conceptele -cheie care țin de publicitate și de domeniul publicitar. Pe lângă
definiții și clasificăr i, am descoperit și o serie de teorii asociate cu publicitatea, teorii pe care
le-am considerat relevante( de exemplu teoria comunicării de masă). Am observat pe
parcursul lucrării cât de importantă este publicitatea și cele două ramuri ale ei cât și ce rol
definitoriu joacă în promovarea unui produs/serviciu și aducerea acestora la cunoștiința
consumatorilor. Procesul activității publicitare este de altfel foarte complex și necesită mai
multe resurse. Publicitatea online și cea tradițională au la rândul lo r mai multe ramuri. În
ceea ce privește cea tradițională,aceasta este materializată prin reclamele tv sau de la radio,
reclamele din presa scrisă etc în timp ce, forma cea mai răspândită a reclamei online este
bannerul online.
Ambele tipuri de publicita te prezintă o serie de avantaje dar și dezavantaje, aspecte
prezentate pe larg pe parcursul lucrării. Atunci când vorbim despre publicitatea online,
trebuie neapărat menționat și rolul pe care l -a avut new media, rol foarte bine conturat încă
de la apariți a acesteia.Un moment cheie îl reprezintă aici apariția calculatorului fără de care
nu se poate realiza o reclamă online. Dacă publicitatea online este un domeniu relativ nou
apărut, față de cea tradițională care are o adevărată istorie în spate fiind prez entă încă din
cele mai vechi ti mpuri. Există o serie de diferențe între cele două tipuri de publicitate, pe
care le -am marcat în detaliu în capitolul 4, intitulat sugestiv „Publicitatea online versus
publicitatea tradițională”.
Aspectele practice ale lucr ării au avut în prim -plan folosirea a două metode de
cercetare, una calitativă și cealaltă cantitativă. Este vorba despre focus grup și analiza de
conținut. Scopul folosirii acestor acestor metode de cercetare este de a răspunde la
întrebările de cercetare : „Care dintre cele două tipuri de publicitate (online sau offline) este
mai eficientă?”, „Care dintre cele două tipuri de publicitate (online sau offline) are cel mai
mare impact asupra tinerilor? De ce?”, „Cu ce se diferențiază publicitatea online de cea
tradițională/offline?”, pentru a valida sau invalida ipotezele:„ volumul publicității online
crește constant în deafvoarea publicității offline”, „balanța online -offline este foarte puternic
63
influențată de vârsta publicului -țintă” și pentru a îndeplini o biectivele de a stabili raportul
dintre publicitatea online și cea offline în ceea ce privește ziarele și televiziunile din
România și de a determina rolul diferențiat al publicității online versus al celei offline, pe
diferite categorii de public țintă, d iferența fiind făcută în special de vârstă.
În ceea ce privește focus grupul, am realizat două astfel de interviuri a căror rezultate
au fost: tinerii (19 -23 ani) sunt mai influențați și au o părere mai bună despre publicitatea
online și o văd mai accesi bilă decât alte tipuri de publicitate iar persoanele de 40 -47 de ani
văd lucrurile total diferit și anume consideră publicitatea tradițională a fi mai eficientă
deoarece are capacitatea de a ajunge la mai multă lume. Cât despre analiza de conținut,
aceasta ne-a furnizat date despre diferențele dintre publicitatea din cele 7 ziare online și
variantele offline ale acestora. Am observat că există o serie de deosebiri înre cele două
medii precum: numărul reclamelor din varianta online a ziarelor este mai mare d ecât cel din
offline sau numărul de cuvinte dintr -o reclamă apărută în offline este în majoritatea cazurilor
mai mare decât cel al reclamelor din online. Putem astfel afirma că ipotezele noastre de
cercetare au fost validate iar întrebările de cercetare și -au găsit răspunsul pe parcursul
paginilor lucrării.
În concluzie, am observat pe parcursul lucrării, importanța publicității și modul în
care aceasta espre percepută de diferite categorii de public -țintă prin intermediul metodelor
de cercetare folosite. Publicitatea este un domeniu vast și complex care are un rol foarte bine
definit în societate, fiind totodată un mijloc de informare în masă cu scopul de a prezenta
publicului anumite produse sau servicii împreună cu avantajele acestora, aspecte bine
subli niate de partea teoretică a lucrării. Materializată în publicitate online și
tradițională/offline, publicitatea a cunoscut o evoluție remarcabilă care este încă în plină
desfășurare. Aceasta prinde din ce în ce mai mult contur în societatea din zilele noas tre fiind
văzută ca „cea mai mare formă de artă a secolului XX”134 conform lui McLuhan.
134 http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/PSIHOLOGIA -RECLAMEI58.php
64
Bibliografie
Cărți
1. Balaban, D. C.(2009) Publicitatea. De la planificarea strategică la implementarea
media .Ed. Polirom, Iași
2. Chelcea, S. (2004) Inițiere în cer cetarea sociologică , Editura Comunicare.ro,
București
3. Chelcea, S.(2012), Psihosociologia publicității. Despre reclamele vizuale .
Polirom, Iași.
4. Cmeciu,C. (2013), Tendințe actuale în campaniile de relații publice. Ed. Polirom,
Iași
5. Dâncu, V. S. (2003) Comu nicarea simbolică. Analiza discursului publicitar . Ed.
Dacia, Cluj -Napoca
6. Green ,J Advertising . (2012), The Rosen Publishing, New York
7. Guțu, D. (2007), New Media , Ed. Tritonic, București
8. Lister,m. et alli. (2009), New Media. A critical introduction ,Routled ge, New York
9. Manovich, L. (2001) The language of New Media . The Mit Press, Cambridge
Massachusetts
10. Mitarcă, M. E. (2016) Mass Media vs Social Media. Ed. Pro
Universitaria,București
11. Momoc, A. Comunicarea 2.0. New Media, participare și Populism . Ed Adenium,
Iași
12. Nicola,M. Petre,D.(2001), Publicitate , SNSPA, București.
13. Petre, D, Nicola. M, Introducere în publicitate .(2009 ),Editura Comunicare.ro,
București
14. Petre,D. Nicola, M. (2009) Introducere în publicitate, Editura Comunicare.ro,
București
15. Popa, D. (2005), Comunicare și publicitate ., Ed. Tritonic, București.
16. Rus, F. G. (2002), Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice ,
Institutul European, Iași
17. Stevenson,A. Lindberg,C. A. (2010) New Oxford American Dictionary. Ed.
Oxford University Press, Oxford
65
18. Sutherland,M. Sylvester, A. K. (2008), De la Publicitate la consumator . Editura
Polirom, București
Articole de pe internet
1. Bărbulescu, I, A. (2015) Publicitatea online -Calea spre un public imposibil de
atins prin mijloace tradiționale , disponibil on-line la
http://eds.a.ebscohost.com/eds/pdfviewer/pdfviewer?sid=c7ec29d6 -bc2a -44c7 –
afad-0ab4328c9e6f%40sessionmgr4 006&vid=0&hid=4210 ,accesat în April
20.04. 2017
2. Chan, Y, Y, Kihan, K. (2005), Processing of animation in online banner
advertising: The role of cognitive and emotional resposes , disponibil on -line la
http://ed s.b.ebscohost.com accesat în 25.04.2017
3. Colibaba, D. (2002). Internet -publicitate ideală?, disponibil on -line la
http://revistaie.ase.ro/content/21/colibaba.pdf accesat în 24.04, 2017
4. Deshwa l, P. (2016), Online advertising and its impact on consumer behavior ,
disponibil on -line la https://www.researchgate.net accesat în 01.01.2017
5. Evans, D, S. (2009), The Online Advertising Industry:Economics, Evo lution, and
Privacy , disponibil on -line la
https://www.aeaweb.org/articles?id=10.1257/jep.23.3.37 accesat în 25.04.2017
6. Harmon, A. (2016), New media , disponibil on -line la
www.eds.a.ebscohost.com.web.bcucluj.ro accesat în 21.04.2017
7. Luca, F, A, Sasu,C, Bubăscu – Moscale, G. (2015), Banner Ad, the tool of
persuasion in e -marketing , disponibil on -line la
http://www.mi.bxb.ro/Articol/MI_34_24.pdf accesat în 24,04,2017
8. Muhammad ,A, Dwi, K.(2015) Impact of Online Advertising On Consumer
Attitudes and Interests Buy Online, disponibil online la http://www.ijstr.org/final –
print/apr2015/Impact -Of-Online -Advertising -On-Consumer -Attitudes -And-
Inter ests-Buy-Online -survey -On-Students -Of-Internet -Users -In-Makassar.pdf
9. Song, P. et alli. (2011 ), The influence of product integration on online advertising
effectiveness , disponibil on -line la https://faculty.is t.psu.edu accesat în
23.04.2017
10. Stojkovi. A. (2013), Advertising and promotion on the internet.Review, disponibil
on-line la http://facta.junis.ni.ac.rs accesat în 22.04.2017
66
Pagini web
1. http://www.wall -street.ro/slideshow/Marketing -PR/167155/top -cele-mai-bine-
vandute -ziare -din-romania.html?full
2. https://www.paginademedia.ro/2016/09/studiuaproape -patru -milioane -de-romani –
citesc -stiri-pe-net-topul -publicatiilor -online -adevarul -si-stirilepro -tv-cu-randul -pe-
primu l-loc
3. http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/vesti -imbucuratoare -pentru -presa –
scrisa –cati-romani -citesc -ziarele -384202
4. www.click.ro
5. www.libertatea.ro
6. www.gsp.ro
7. www.evz.ro
8. www.adevarul.ro
9. www.roman ialibera.ro
10. www.jurnalul.ro
11. http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/PSIHOLOGIA -RECLAMEI58.php
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Prof.univ.dr. Delia C ristina Balaban Student Andreea Maria Cetean Cluj -Napoca 2017 Cuprins Introducere …………………………….. [606070] (ID: 606070)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.