Prof.univ.dr. Adrian Mihai INCEU Student ă Trif Laura Cristina 2018 UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA… [619535]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ NAPOCA

Lucrare de licență

Coordonator științific
Prof.univ.dr. Adrian Mihai INCEU

Student ă
Trif Laura Cristina

2018

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ -NAPOCA

Lucrare de licență

BUGETUL COMUNEI CHI UIEȘTI

Coordonator științific
Conf.uni v.dr. Inceu Adrian Mihai

Student ă
Trif Laura Cristina

2018

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………. 1

CAPITOLUL 1 .NOȚIUNI GENERALE DESPRE BUGET ……………………………. .3

1.1. Prezentarea generală a bugetelor local e…………………… …………………….. ……….. 4
1.2. S pecificul principiilor elaborării bugetar e………………………………………………… 5
1.3. Conținutul și structura bugetului local ……………….. …………………………………… 6

CAPITOLUL 2. BUGETUL LOCAL AL COMUNEI CHI UIEȘT I………………… 10

2.1. Prezentarea comunei Chiuiești …….. ………………………………………………………. .10
2.2. Analiza veniturilor ……………………………………. ………………………………………. …11
2.3. Analiza cheltuielilor ………………………………………………………………………….. …30

CONCLUZII …………………………………………………………………. …………………………. …..46

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………….. …….4 8

ANEXE ……………………………………………………………………………… ………………………….4 9

1
INTRODUCERE
Am ales această temă deoarece în opinia mea bugetul localității în care ne ducem viața
ar trebui să constituie un subiect de interes pentru fiecare dintre noi. Unii dintre noi vor
străzi mai bune cu trotuare civilizate și mărginite de spații verzi frumos amenajate , alții
vor spații de joacă pentru copii , iar alții și -ar dori ca școlile și grădinițele unde merg
copiii lor să arate frumos, să fie dotate cu tot ce le trebuie și s ă asigure un grad cât mai
ridicat de confort. Puțini știu însă că prioritatea acestor investiții în fața altora se
stabilește prin sumele care se alocă pentru fiecare capitol al bugetului local, astfel spus
atunci când cineva dorește ca administrația să al oce fonduri pentru a rezolva o problemă
sau pentru a veni în întâmpinarea unei cheltuieli, eforturile sale de a convinge
administrația să facă acest lucru trebuie să înceapă prin influențarea modului în care
este conceput bugetul localității. La rândul lor autoritățile publice locale ar trebui să
consulte cetățenii la elaborarea bugetului și să încurajeze participarea acestora la
stabilirea modului în care sunt distribuite resursele locale, dacă își doresc ca aceștia să
fie mai implicați și interesați de t reburile politice. Dincolo de beneficiile pe care le
aduce participarea cetățenească la procesul de elaborare a bugetului, în primul rând
celor care participă, reprezentanții oricărei administrații trebuie să conștientizeze, la
rândul lor, necesitatea și i mportanța implicării cetățenilor în acest proces.
Fondurile pe care autoritățile administrației publice locale dintr -o localitate le
gestionează provin din taxele și impozitele plătite de locuitorii acelei localități, iar
serviciile pe care administrația le oferă sau le pune la punct trebuie să fie în concordanță
cu așteptările celor care contribuie la buget. Probabil că avantajele pe care administrația
le are de pe urma participării publice nu mai trebuie menționate, dar amintim totuși că
un avantaj impor tant este acela că dacă oamenii sunt implicați, pe lângă faptul că au
ocazia să își spună părerea, au și prilejul să înțeleagă imensele constrângeri pe care le
are administrația, cel puțin din punct de vedere financiar. Iată deci un argument în plus
pentru ca autoritățile locale să deschidă către public procesul decizional din jurul
bugetului local.
Din punctul de vedere al cetățeanului consultat însă, un moment mai important este
acela în care Primăria localității stabilește și redactează prima formă a pr oiectului de
buget pentru anul următor, pe care trebuie să o transmită la direcția generală a finanțelor
publice până la data de 1 iulie. Așadar, pe parcursul lunii iulie a fiecărui an, fiecare

2
primărie ar trebui să îi consulte pe cetățeni cu privire la mo dul în care ar trebui structurat
bugetul localității, fără ca acest lucru să însemne că procesul de consultare nu poate să
înceapă mai devreme. Un alt moment important îl constituie perioada de sfârșit de an
și cea de început a anului următor când, pe baza sumelor defalcate din unele venituri la
bugetul de stat, precum și a transferurilor consolidabile, Primăria trebuie să realizeze
proiectul final de buget, iar consiliul local trebuie să adopte bugetul. Aceasta este, de
asemenea, o perioadă în care cetățen ii trebuie să fie incluși în actul decizional la nivelul
administrației publice locale, iar administrația trebuie să stimuleze și să faciliteze acest
lucru.
Acestea fiind spuse mi -am propus să prezint în cele ce urmează, o imagine de ansamblu
asupra cee a ce înseamnă bugetul local, fără a trata însă toate aspectele referitoare la
acesta. Mă voi concentra în mod special asupra veniturilor și cheltuielilor aprobate și
efectuate în bugetul local al comunei Chiuiești.

3
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERAL E DESPRE BUGET
Cuvântul buget își are originea în latina veche, unde cuvântul „bulga ” însemna sac sau
pungă cu bani. Ulterior acest termen este preluat și de Marea Britanie și Franța , după
care este răspândit în toată lumea cu semnificația lui financiară. Prima utilizare a acestui
termen este în cadrul unei legi în luna aprilie 1866. Pe teritoriul Țărilor Române,
termenul de buget apare pentru prima dată în Regulamentul Organic al Moldovei , care
se ocupa cu finanțele publice.
În domeniul financiar autoritatea publică este obligată să întocmească un plan anual
prin care să prevadă suma veniturilor și cheltuielilor publice. Principala motivație
pentru întocmirea bugetului este una de natură financiară, constă în aceea că, prin
structurarea și dimensio narea veniturilor ce urmează a se colecta și a cheltuielilor
publice, se asigură o gestionare rațională a fondurilor publice și se vizează o cheltuire
eficientă a acestora. A întocmi bugetul înseamnă a enumera, a evalua și a compara
periodic, cu anticipați e și pentru o perioadă de timp viitoare, cheltuielile de efectuat și
veniturile de încasat. (Inceu A.M, Lazăr D.T & Mara E.R, ”Finanțe și bugete publice”,
Ed. Accent, Cluj -Napoca, 2008). Bugetul public era considerat în condițiile finanțelor
clasice, doar o listă de venituri și cheltuieli publice , fără a menționa vreo legătură cu
starea și perspectivele naționale. Noțiunea de buget în țările dezvoltate făcea referire la
două structuri diferite și anume: bugetul de stat și bugetul economiei naționale.
Bugetu l statului este un element al finanțelor, de o importanță aparte, având semnificații
multiple: en element component al finanțelor publice; ca o multitudine de operații și
fluxuri financiare specifice; ca cea mai importantă lege dezbătută anual de către fon dul
legislativ; ca o sinteză a diferitelor opțiuni economico -sociale și politice; ca mijloc de
manifestare al constrângerii financiare bugetare; instrument de negociere cu diversele
organisme financiare, etc .( Inceu A., Lazăr D., ”Finanțe și bugete publice ”, Editura
Accent, Cluj Napoca ,2003 ). Elaborarea bugetului de stat se face pornind de la bugetul
economiei naționale și cuprinde doar resursele și cheltuielile autorităților publice, iar
pentru aprobarea lui acesta este supus unor discuții amănunțite de că tre Parlament și a
aprobării acestuia. Odată cu aprobarea acestuia, bugetul de stat devine lege și astfel este
posibilă încasarea și efectuarea cheltuielilor publice.
Bugetul economiei naționale este un program care întocmește anual, în care sunt
cuprinse totalitatea veniturilor și cheltuielilor dintr -o economie națională, neavând

4
importanță dacă acestea sunt publice sau private . Spre deosebire de bugetul statului,
acest buget nu se mai apobă de către Parlament, nu are dispoziții imperative și nici forță
juridică și servește ca bază pentru argumentația financiar -economică, politică și socială
a Guvernului.
1.1 PREZENTAREA GENERALĂ A BUGETELOR LOCALE
Bugete le locale sunt reprezentate de listele de venituri și cheltuieli ale unităților
administrativ -teritoriale necesare satisfacerii nevoii pe plan local.
Resursele financiare ale unităților administrativ -teritoriale se constituie din impozite,
taxe și alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote și sume defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri ale bugetului
de stat și ale bugetelor locale, transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat și
venituri cu destinație specială. (Legea nr.189 privind finanțele publice locale publicată
în M.O. nr. 404/22 octombrie 1998).
Bugetele locale sunt în concordanță cu organizarea administrativ -teritorială a țării în
bugete pe: județe, municipii, orașe și comune. Fie care unitate își întocmește propriul
buget. Pe plan județean sau statal , se întocmesc bugete centralizate, pe baza bugetelor
locale. La nivel de județ avem:
1. Bugetul centralizat al județului format din:
• Bugetul propriu al județului;
• Bugetele unităților administrativ -teritoriale;
2.Bugetul centralizat al municipiului format din:
• Bugetul propriu al municipiului;
• Bugetul comunelor subordonate
3.Bugetul centralizat al municipiului București format din:
• Bugetul propriu al municipiului București
• Bugetele sec toarelor municipiului București.
Sistemul bugetar din Romania are caracter unitar și cuprinde bugetul administra ției
centrale de stat și bugetele locale ale jude țelor, municipiilor, ora șelor și comunelor, la
care se adaug ă bugetul asigur ărilor sociale de s tat.

5
1.2 SPECIFICUL PRINCIPIILOR ELABORĂRII BUGETARE
Elaborarea, aprobarea și execuția bugetelor locale se face în funcție de următoarele
principii bugetare: principiul unității, principiul universalității, principiul anualității,
principiul anteriorității, principiul echilibrului buget ar , principiul specializării și
principiul autonomiei financiare locale și principiul publicității bugetului.
1. Principiul unității – acest principiu evidențiază dimensiunea în spațiu a bugetului, pe
orizontal ă, iar înscrierea veniturilor și cheltuielilor se face după o schemă unică și într –
un singur document. Faptul că veniturile și cheltuielile sunt înscrise într -un singur
document fac organizarea sistemului bugetar mai ușoară , controlul Parlamentului mai
eficient, iar imaginea asupra activității statului mai clară. Pentru ca acest principiu să
fie respectat trebuie îndeplinite condițiile următoare: bugetul trebuie să cuprindă
ansamblul veniturilor și cheltuielilor bugetare, fără nici o excepție și acestea tre buie să
fie reunite într -un proiect de lege unic.
2. Principiul universalității este considerat complementar principiului unității
bugetare. Acesta dă bugetului dimensiunea sa în spațiu , pe verticală și pretinde faptul
că fiecare acțiune a statului, toate veniturile și cheltuielile să fie înscrise în buget cu
suma totală și să nu apară numai ca sold. Acest lucru asigură o transparentă totală în
domeniul bugetar. Prin respectarea acestui principiu se obțin bugete brute.
3. Principiul anualității a apăr ut, mai întâi la nivelul bugetului statului, iar, apoi, a fost
transpus, apoi, colectivităților locale. În accepțiunea sa clasică, acest principiu relevă
un triplu aspect :
• În fiecare an colectivitățile locale trebuie să stabilească un buget;
• Bugetul trebui e să conțină previziuni pe maximum un an;
• Bugetul trebuie executat în anul pentru care a fost votat, autorizarea pe care o
dă având o validitate limitată de timp. ( Inceu A., Lazăr D., ”Finanțe și bugete
publice ” Editura Accent, Cluj Napoca 2003 ).
4. Principiul anteriorității are în vedere faptul că votarea și autorizarea bugetului
trebuie să aibă loc înainte de intrarea sa în vigoare. Autorizarea bugetară nu are o
semnificație reală, decât în cazu l în care aceasta este urmată de o operațiune financiar ă
(încasăre sau plată) pe care o autorizează.

6
5. Principiul echilibrului bugetar presupune acoperirea cheltuielilor datorate
acțiunilor publice, pe seama veniturilor bugetare obișnuite. În cadrul bugetelor locale
acest principiu se referă la faptul că statul dorește să protejeze contribuabilii locali
împotriva risipei . Este foarte important ca acest principiu să fie respectat deoarece dacă
bugetul local este în dezechilibru, se va apela la un împrumut de stat, iar statul va apela
la împrumuturi publice în caz de insolvabilitate (pericolul bancrutei).
6. Principiul specializării face referire la faptul că veniturile și cheltuielile trebuiesc
înscrise în buget potrivit clasificației bugetare și anume după proveniență, respectiv pe
categorii de cheltuieli, grupate în funcție de natura lor economică și de destinație.
7. Principiul autonomiei se referă la faptul că autoritățile locale au dreptul de a aproba,
elabora și executa propriile bugete. Primarii, respectiv consiliile locale sau județene
dețin acest dr ept. Autonomia locală privește organizarea, funcționarea competențele și
atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei,
orașului sau județului.
8. Principiul publicității – transparența, la nivelul bugetelor locale, este asigurată prin:
• dezbaterea publică de către autoritățile publice locale a proiectelor de buget, a
conturilor generale anuale de execuție a bugetelor, cu ocazia aprobării acestora;
• publicarea în presa locală, precum și afișarea la sediul primăriei și a Consiliilor
Județene bugetelor și a conturilor anuale de execuție a acestora . (Moșteanu T.,
Vuță M., Câmpeanu., Buget și Trezorerie Publică, Editura Universitară , 2003 ).

1.3 CONȚINUTUL ȘI STRUCTURA BUGETULUI LOCAL
În cadrul administrațiilor publice locale, bugetele locale au o anumită structură, care
este delimitată teritorial, iar fiecare dintre acestea este autonomă una față de cealaltă.
În România bugetele locale sunt:
• Bugetele proprii ale județelor și al municipiului București, administrate de c ătre
Consiliile județene ;
• Bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor și ale sectoarelor
municipiului București administrate de primării.

7
Bugetele locale cuprind două componente principale: veniturile și cheltuielile
localit ăților. Acestea se gr upează în buget pe baza clasificației bugetare aprobate de
Ministerul Finanțelor Publice.
Veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile pe părți, capitole,
subcapitole, titluri, articole, precum și alineate și paragrafe, după ca z. Cheltuielile
prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată.
Veniturile:
1. Veniturile proprii sunt reglementate prin Legea privind finanțele publice și Legea
privind finanțele publice locale. Acestea ar trebui să reprezinte majoritatea în totalul
veniturilor bugetelor locale și cuprind :
• impozite , taxe și vărsăminte de venituri cuvenite de la plătit ori care pot fi agenți
economici și instituții publice
• impozite și taxe locale care pot fi de la populație sau de la persoanele juridice.
2. Venituri atribuite sunt alcătuite din sumele și cotele defalcate din impozitul pe venit
și taxa pe valoarea adăugat ă, potrivit legii bugetului de stat.
3. Transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanțarea unor obiective de interes
național . Acestea sunt organizate și controlate de către organele locale , cum ar fi:
acțiunile de protec ție social ă, unele investi ții etc.
Conform clasificației economice avem următoarele categorii de venituri:
• Venituri proprii (impozite, taxe, vărsăminte, diverse venituri);
• Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
• Donații și sponsorizări;
• Subvenții de la buge tul de stat și alte administrații;
• Operațiuni financiare.
Cheltuielile:
Acestea se prevăd în bugetele locale, în conformitate cu clasificația bugetară, și
concretizează căile de finanțare a acțiunilor specifice realizate pe plan local. Desigur,
unele chelt uieli nu figurează la acest nivel, ele fiind numai de importanță locală.
(Văcărel I, „Finanțe publice”, Editura didactică și pedagogică, București, 2006).

8
În prezent, această structură a cheltuielilor publice din bugetele locale ale României
este alineată la cea internațională, iar acestea figurează în legea privind finanțele publice
locale astfel:
• Autorități publice și acțiuni externe;
• Alte servicii publice generale;
• Dobânzi
• Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administrației;
• Apărare;
• Ordine publică și siguranță națională;
• Învățământ;
• Sănătate;
• Cultură, recreere și religie;
• Asigurări și asistență socială;
• Locuințe, servicii și dezvoltare publică;
• Protecția mediului;
• Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă;
• Combustibi l și energie;
• Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare;
• Transporturi;
• Alte acțiuni economice.
În țara noastră avem următoarele surse de formare a veniturilor bugetelor locale:
1. Impozite, taxe și alte venituri, precum și cotele și sumele defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat și bugetelor locale.
Stabilirea impozitelor și taxelor locale se face de către consiliile locale, consiliile
județene și Consiliul general al mu nicipiului București, iar stabilirea cotelor și sumelor
defalcate din T.V.A pentru bugetele locale se face prin legea anuală a bugetului de stat.
2. Autorități administrative sau direct instituțiile publice pot obține sume din vânzarea
sau din valorificare a materialelor obținute ca urmare a casării mijloacelor fixe sau din
vânzarea unor bunuri materiale. Aceste sume constituie venituri ale bugetelor locale
sau ale investițiilor (care nu sunt finanțate integral de la bugetul local), și servesc la

9
finanțarea investițiilor. (Văcărel I, „Finanțe publice”, Editura didactică și pedagogică,
București, 2006) .
3. Sumele încasate din vânzarea bunurilor care aparțin domeniului privat al unităților
administrativ teritoriale, care servesc la finanțarea investițiilor.
4. Sumele încasate din bunuri confiscate.
5. Transferuri de la bugetul de stat cu destinație specială. Aprobarea acestora se face
prin legea bugetului de stat pe fiecare județ și pe municipiul București.
6. Împrumuturi încheiate pe piața financiară internă sau externă. Acestea servesc la
finanțarea de servicii publice de interes local și la refinanțarea datoriei publice locale.
Aprobarea lor se face prin vot de către consiliile locale și, respectiv, de Consiliul
General al Municipiului București .

10
CAPITOLUL 2.
BUGETUL LOCAL AL COMUNEI CHI UIEȘTI
2.1 PREZENTAREA COMUNEI CH IUIEȘTI

Chiuiești este o comună în județul Cluj, ce se întinde pe o suprafață de 112 km² și cuprinde o
populație de 2759 locuitori . Hotarul nordic al acestei comune delimitează județul Cluj de județul
Maramureș printr -un lanț de dealuri , iar în est aceasta se învecinează cu comunele Ciceu –
Giurgești și Negrilești din județul Bistrița -Năsăud, î n partea de vest se învecinează cu satul
Gostila din comuna Poiana Blenchii, județul Sălaj, iar în latura sudică se învecinează cu comuna
Cășeiu, județul Cluj. Comuna Chiuiești cuprinde un număr de 7 sate după cum urmează:
Chiuiești, care este și reședința comunei , Dosul Bricii , Huta , Măgoaja , Strîmbu ,Valea
Cășielului ,Valea lui Opriș .
În secolul al Xll -lea apar primele documente scrise despre satele comunei Chiuiești . Satul
Chiuiești este cel mai vechi sat atestat în a doua jumătate a secolului al XV -lea mai precis în
anul 1467 . La vremea respectivă satul era menționat cu numele unguresc Pecsetszeg, care
însemna ”Colțul Peceții”, după care de -a lungul timpului capătă și alte denumiri printre care:

11
Kiuesd, Kiyesty, Chiuiaști, Kivesti, Tinestz, Kieni, Tiești , Tiuiești, Chiuesci, Tinesci, Tiuieni.Î n
anul 1588 sunt semnalate alte două localități Măgoaja și Strâmb u, iar în anul 1956 sunt atestate
alte 4 sate ale Comunei Chiuiești, și anume: Huta, Dosul Bricii, Valea Cășielului și Valea lui
Opriș .
2.2 ANALI ZA VEN ITURILOR
În acest subcapitol, voi prezenta, evolu ția veniturilor totale ale Bugetului Comunei Chi uiești ,
evolu ția veniturilor proprii precum și ponderea lor în total venit uri, urmate apoi de prezentarea
detailat ă a veniturilor curente, din care fac parte veniturile fiscale și veniturile nefiscale, a
impozitelor și taxelor locale, a veniturilor de capital și a subven țiilor.

Veniturile totale ale bugetului local
sunt formate din: venituri curente,
subvenții și sume FEN (vezi graficul
nr.1) . Dintre acestea, veniturile
curente și sumele FEN reprezintă
principalele venituri. Analizând
datele observăm că veniturile totale
au avut o evoluție descrescătoare în
primii 4 ani și crescătoare în ultimul
an. Astfel, în anul 2013 încăsările au
fost de 7.438.586 lei, scăzând în anul
2014 până la suma de 7.201.757 lei.
În anul 2015 se înregistrează o
scădere față de anul anterior,
încăsările fiind de 6.678.880 lei,
urmând să scadă și în anul 2016 până
la valoarea de 4.820.029 lei. În anul
2017 încasările cresc față de anul
2016 până la valoarea de 5.50 8.774
lei (vezi graficul nr.2). Observăm că
valoarea cea mai mare este în anul
2013, iar în anul 2016 valoarea cea
mai scăzută. Indicii cu baza în lanț ne Grafic ul nr.1

Grafic ul nr.2

Graficul nr.3
2013
I2013
R2014
I2014
R2015
I2015
R2016
I2016
R2017
I2017
R02.000.0004.000.0006.000.0008.000.000Componente total venituri,sume cumulate
Sume FEN
III.SUBVENȚII
I. VENITURI CURENTE
2013 I 2013
R2014 I 2014
R2015 I 2015
R2016 I 2016
R2017 I 2017
R02.000.0004.000.0006.000.0008.000.000Principalele venituri
TOTAL VENITURI I. VENITURI CURENTE A. VENITURI FISCALE
2014/2013 2015/2014 2016/2015 2017/20160,0000,2000,4000,6000,8001,0001,2001,400Venituri totale, indici cu baza în lanț
TOTAL VENITURI VENITURI PROPRII I. VENITURI CURENTE

12
indică faptul că are loc o singură creștere de 1,143 ori, în anul 2017 față de anul 2016. În restul
anilor înregistrându -se scăderi după cum urmează: în anul 2014 de 0,968 ori, în anul 2015 de
0,927 ori, în anul 2016 de 0,7222 ori , iar în anul 2017 cresc de 1,14 ori (vezi graficul nr.3) .
Evoluția descrescătoare a veniturilor între anii 2013 -2016 se datore ază în mare parte sumelor
FEN care reprezintă în anul 2013 o pondere de 51,13%, respectiv 34,98% în anul 2014. Deși în
primii 3 ani veniturile curente și subvențiile cresc, acestea nu reusesc să compenseze scăderile
datorate sumelor FEN care în anii 2016 ș i 2017
înregistrează valori de 0 .
Analizând indicii cu bază fixă
observăm în toți cei 4 ani scăderi ale
veniturilor față de anul de referință
2013. În anul 2014 încasările au
scăzut față de anul 2013 cu 0,968 ori
iar în anul 2015 au scăzut de 0,898
ori. În anul 2016 scad de 0,648 ori,
față de anul 2013, iar în anul 2017
scad de 0,741 ori (vezi graficul nr.4) .
Gradul de realizare a principalelor
venituri are o evoluție
descrescătoare. În anul 2013 se
înregistrează cea mai mare valoare și
anume 292,28% urmând ca în anii
următori să scadă. În anul 2014 scade
la valoarea de 258,68% iar în anul
2015 la 194,44%. În anul 2016 se
înregistrează valoarea de 148,77%
iar în anul 2017 se înregistrează cel
mai mic de grad de realizare și
anume de 118,52% (vezi graficul
nr.5) .

Veniturile proprii sunt egale cu veniturile curente minus sumele defalcate din T.VA. Evoluția
acestora pe parcursul celor 5 ani analizați este oscilatorie. În anul 2013 se înregistrează valoar ea
de 2.050.695 lei, în anul 2014 scade la 2.037.576 lei, urmând ca în anul 2015 să crească până Graficul nr.4

Graficul nr.5

Graficul nr.6
0,000100,000
2013 2014/2013 2015/2013 2016/2013 2017/2013Indici cu baza fixă
TOTAL VENITURI
VENITURI PROPRII
I. VENITURI CURENTE
A. VENITURI FISCALE
2013 2014 2015 2016 20170,0050,00100,00150,00200,00250,00300,00350,00Principalele venituri,grad de realizare
TOTAL VENITURI
VENITURI PROPRII
I. VENITURI CURENTE
2013
I2013
R2014
I2014
R2015
I2015
R2016
I2016
R2017
I2017
R0500.0001.000.0001.500.0002.000.0002.500.0003.000.0003.500.000 Venituri proprii

13
la 2.375.000 lei. În anul 2016 avem o scădere până la 2.319.585 lei, urmată de o creștere în anul
2017 până la 2.871.846 lei (vezi graficul nr.6) .
La nivelul indicilor cu baza în lanț observăm tot o evoluție care oscilează de la un an la altul,
astfel că în anul 2014 veniturile proprii au scăzut față de anul 2013 de 0,994 ori, crescând în
anul 2015 de 1,166 ori față de anul 2014. În anul 2016 se înregistrează o scădere de 0,977 ori,
față de anul precedent urmând ca în anul 2017 să crească de 1,238 ori față de anul precedent
(vezi graficul nr.3) .
Analizând indicii cu baza fixă,
observăm că veniturile proprii în
anul 2014 față de 2013 scad de 0,994
ori, iar în anii următori cresc după
cum urmează: în 2015 de 1,158 ori,
în anul 2016 de 1,131 ori, iar în anul
2017 de 1,400 ori (vezi graficul nr.4) .
Ponderile veniturilor proprii în
veniturile totale de -a lungul celor 5
ani analizați sunt crescătoare, astfel
avem: 27,57% în 2013,în anul 2014
de 28,29%, în 2015 de 35,56%, iar în
anii 2016 și 2017 valorile de 48,12%
respectiv 52,13 (vezi graficul nr.7) .
Gradul de realizare al veniturilor
proprii depășește 100% în c ei 5 ani
analizați. Acestă situație se datorează
faptului că încasările realizate în
perioada 2013 -2017 au fost mai mari
decât prevederile bugetare inițiale. În
anul 2013 acesta este de 184,25%,
164,59% în anul 2014, 122,50% în
anul 2015, 142,48% în anul 2 016 și
123,10% în anul 201 7 (vezi graficul
nr.5) .
Graficul nr. 7

Graficul nr. 8

Graficul nr. 9
2013 2014 2015 2016 20170,0020,0040,0060,0080,00100,00 Ponderea principalelor venituri în
veniturile totale
VENITURI
PROPRII
I. VENITURI
CURENTE
A. VENITURI
FISCALE
Sume FEN
2013 I 2013
R2014 I 2014
R2015 I 2015
R2016 I 2016
R2017 I 2017
R01.000.0002.000.0003.000.0004.000.0005.000.0006.000.000Componente venituri curente,sume cumulate
C.VENITURI NEFISCALE
A. VENITURI FISCALE
2013 2014 2015 2016 20170,0020,0040,0060,0080,00100,00120,00140,00160,00Venituri curente,grad de realizare

14
Veniturile curente sunt formate din venituri fiscale și nefiscale, acestea având cea mai mare
pondere în ultimii 3 ani , în cadrul veniturilor totale . Evoluția acesto ra oscilează de la un an la
altul. Cea mai mare creștere se înregistrează în anul 2017 față de anul 2016 de 1,196 ori, de la
suma de 4.346.395 lei, la suma de 5.197.290 lei. La fel în anul 2014 veniturile curente cresc de
1,072 ori față de anul precedent ajungând la suma de 3.859.171 lei. În anul 2015 avem suma de
4.433.314 lei care este mai mare de 1,149 ori decât în anul 2014, pe când în anul 2016 avem o
scădere de 0,980 ori față de anul anterior, încasându -se suma de 4.346.395 l ei (vezi graficul
nr.8) .
Analizând gradul de realizare al veni turilor curente observăm că acestea a cunoscut fluctuații
în perioada analizată. În anul 2017 avem cel mai mic grad de realizare din cei 5 ani analizați și
anume de 112,42% iar în anul 2013 avem cel mai mare grad de realizare și anume de 142,67%.
În anul 2 014 acesta este de 139,88%, urmat de o scădere în anul 2015 până la 130,01%, iar mai
apoi în 2016 urmând să crească din nou până la 135,19%. În anul 2017 se înregistrează gradul
de realizare de 112,42%. Aceste scădere în anul 2017 se datorează veniturilo r fiscale care
înregistrează o sc ădere a încasărilor realizate față de prevederile bugetare. Indicii cu baza fixă
ne arată că veniturile au crescut față de 2013 dupa cum urmează: 1,072 ori, în anul 2014, de
1,231 ori, în anul 2015, de 1,207 ori, în anul 20 16 iar în anul 2017 avem cea mai mare creștere
de 1,443 ori (vezi graficul nr.9).
Ponderea veniturilor curente în veniturile totale prezintă o evolutie crescătoare după cum
urmează: 48,41% în anul 2013, 53,59% în anul 2014, 66,38% în anul 2015, 90,17% în a nul
2016, iar în anul 2017 cea mai mare pondere înregistrată de 94,35 (vezi graficul nr. 7). Evoluția
veniturilor curente este influențată și de veniturile fiscale, cât și de cele nefiscale, pe care doresc
a le analiza în cele ce urmeaz ă.

Veniturile fiscale sunt formate din:
impozite pe venit, profit și câștiguri
din capital, impozite și taxe pe
proprietate, impozite și taxe pe
bunuri și servicii, și alte impozite și
taxe fiscale. Acestea dețin cea mai
mare pondere în cadrul veniturilor
curente, de peste 93% (vezi graficul
nr10) . Ponderile fiscale în veniturile curente de -a lungul celor 5 ani analizați sunt după cum
urmează: în anul 2013 cea mai mare pondere de 97,18%, în anul 2014 96,36%, în anul 2015 Graficul nr. 10
2013 I 2013
R2014 I 2014
R2015 I 2015
R2016 I 2016
R2017 I 2017
R90%92%94%96%98%100%Structura veniturilor curente
C.VENITURI NEFISCALE A. VENITURI FISCALE

15
scade la 93,58% ,iar în anii 2016 și 2017 96,48% și respectiv 95,63 %. Dacă analizăm veniturile
fiscale în sumă absolută, observăm că ele au o evoluție crescătoare de -a lungul celor 5 ani
analizați. Astfel că, în anul 2013 au valoarea de 3.499.420 lei, crescând în anul 2014 de 1,063
ori până l a valoarea de 3.718.735 lei. În anul 2015 veniturile fiscale cresc față de anul precedent
de 1,116 ori până la valoarea de 4.148.710 lei, urmând ca în anul 2016 să crească din nou de
1,011 ori până la valoarea de 4.193.627 lei. În anul 2017 se înregistreaz ă cea mai mare creștere
și anume de 1,185 ori față de anul 2016 ajungând la valoarea de 4.970.552 le i (vezi graficul
nr.11) .
Analizând indicii cu baza fixă,
observăm că față de anul 2013,
veniturile fiscale cresc de 1,063 ori,
în anul 2014, de 1,186 ori în anul
2015, de 1,198 ori în anul 2016, iar
în anul 2017 de 1,420 ori (vezi
graficul nr.4) .
Gradul de realizare al veniturilor
fiscale, are o evoluție care fluctuează
de la un an la altul, astfel că în anul
2013 acesta este de 142,75%, care
este și cel mai mare grad de realizare
în decursul celor 5 ani analizați,
urmând ca în anul 2014 să scadă la
138,50%, iar în anul 2015 scade la
124,85%. În anii 2016 și 2017 avem
134,45% și 109,98%, aces ta din
urmă fiind și cel mai mic grad de
realizare al veniturilor fiscale (vezi
graficul nr.12) .
Ponderile veniturilor fiscale în cadrul
veniturilor totale, sunt crescătoare
după cum urmează: în anul 2013 de
47,04%, în anul 2014 de 51,64%, în
anul 2015 de 62,12%, în anul 2016 de 87%, și cea mai mare pondere înregistrată în cei 5 ani Graficul nr. 11

Graficul nr. 12

Graficul nr. 13
2013
I2013
R2014
I2014
R2015
I2015
R2016
I2016
R2017
I2017
R01.000.0002.000.0003.000.0004.000.0005.000.0006.000.000Componentele ven .fiscale,sume cumulate
A6.ALTE IMP ȘI TAXE FISCALE
A4.IMPOZ ȘI T PE BUN ȘI SERV
A3.IMP ȘI TAXE PE PROPR
A1.IMPOZ. PE V,P ȘI C DIN CAP.
2013 2014 2015 2016 20170,0050,00100,00150,00200,00250,00Componente venituri fiscale,grad de realizare
A1.IMPOZ. PE V,P ȘI C DIN CAP.
A3.IMP ȘI TAXE PE PROPR
A4.IMPOZ ȘI T PE BUN ȘI SERV
A6.ALTE IMP ȘI TAXE FISCALE
2013 I 2013
R2014 I 2014
R2015 I 2015
R2016 I 2016
R2017 I 2017
R0%20%40%60%80%100%Structura veniturilor fiscale
A6.ALTE IMPOZITE ȘI TAXE FISCALE
A4.IMPOZITE ȘI TAXE PE BUNURI ȘI SERVICII
A3.IMPOZITE ȘI TAXE PE PROPRIETĂȚI
A1.IMPOZ. PE V,P ȘI C DIN CAPITAL

16
analizați este de 90,23%, în anul 2017. Aceste ponderi indică faptul că veniturile fiscale dețin
un rol important în cadrul veniturilor totale.

Impozitele pe venit, profit și câștiguri din capital sunt componente ale veniturilor fiscale și
sunt formate din: impozit pe venit, cote și sume defalcate din impozitul pe venit. În cadrul
veniturilor fiscale, impozitele pe
venit, profit și câștiguri din capital
ocupă locul al 2 -lea ca și sursă de
venit. Cea mai mare pondere
înregistrată în decursul celor 5 ani
analizați este de 47,29% în anul
2013, iar cea mai mică este 39,85%
în anul 2015 (vezi graficul nr.13) .
Analizând evoluți a acestor venituri
în sume absolute observăm că
aceasta oscilează de la un an la altul
astfel: în anul 2013 se încasează
suma de 1.655.105 lei, urmând să
scadă în 2014 de 0,935 ori, până la
suma de 1.547.437 lei. În anul 2015
cresc de 1,068 ori, până la su ma de
1.653.275 lei, iar în anul 2016 cresc
de 1,051 ori până la suma de
1.737.836 lei, urmând ca în anul
2017 să crească din nou de 1,270 ori,
până la suma de 2.207.690 lei (vezi
grafic ele nr.14 și 15 ).
Gradul de realizare înregistrează
fluctuații de l a un an la altul și este
peste 100%, iar acest lucru se
datorează faptului că încasările realizate sunt mai mari decât cele inițiale. În anul 2013 acesta
este de 217,21%, fiind și cel mai mare grad de realizarare din cei 5 ani analizați, urmând ca în
anul 2014 acesta să scadă la 181,62%, iar în 2015 scade din nou până la 111,18%. În anul 2016
se înregistrează gradul de realizare de 151,25%, iar în anul 2017 de 120,77% (vezi graficul Graficul nr. 14

Graficul nr. 15

Graficul nr. 16
2013 I 2013
R2014 I 2014
R2015 I 2015
R2016 I 2016
R2017 I 2017
R01.000.0002.000.0003.000.000
Componente impozit pe venit,profit și
câștiguri din capital,sume cumulate
1.Impozit pe venit 2.Cote și sume defalcate din impozitul pe venit
2014/2013 2015/2014 2016/2015 2017/20160,0000,2000,4000,6000,8001,0001,2001,4001,6001,800Impozite pe venit,profit și câștiguri din
capital,indici cu baza în lanțA1.IMPOZ. PE V,P ȘI
C DIN CAPITAL
1.Impozit pe venit
Impozit pe venit din
transferul proprietăților
imobiliare
2.Cote și sume
defalcate din impozitul
pe venit
Cote defalcate din
impozitul pe venit
2013 2014 2015 2016 20170,00500,00Impozit pe venit,profit și câștiguri din
capital,grad de realizare
A.1.2 I PE V,P ȘI CDC DE LA PF
1.Impozit pe venit
2.Cote și sume defalcate din impozitul pe venit

17
nr.16) . În cadrul veniturilor totale, impozitul pe venit, profit și câștigu ri din capital dețin
următoarele ponderi: 22,25% în anul 2013, 21,49% în anul 2014 care este și cea mai scăzută
pondere, 24,75% în anul 2015, în anul 2016 de 36,05%, iar în anul 2017 ponderea de 40,08%
care este și cea mai mare în decursul celor 5 ani ana lizați (vezi anexa 5).

Cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit reprezintă aproape 100% din impozitele pe
venit, profit și câștiguri din capital. Dacă privim sumele absolute ale acestora, observăm că în
anul 2013 s -au încasat 1.651.121 lei, urmând ca în anul 2014 să scadă la 1.540.614 lei, iar în
anul 2015 încasările s unt de 1.650.395 lei urmând să crească în anul 2016 la 1.733.957 lei. În
anul 2017 cresc de 1,272 ori, la suma de 2.205.784 lei (vezi anexa nr.1).
Analizând indicii cu baza în lanț observăm că încasările în anul 2014 scad față de anul 2013 de
0,933 ori, î n anul 2015 cresc de 1,071 ori față de anul precedent, iar în anul 2016 cresc de 1,051
ori, urmând ca în anul 2017 să crească de 1,272 ori (vezi graficul nr.17) . Gradul de realizare
este de 216,68% în anul 2013, 180,82% în anul 2014, 110,99% în anul 2015, 150,91% în anul
2016 și 120,67% în anul 2017 (vezi graficul nr.16) .

Impozitele pe venit prezintă
încasări nesemnificative și anume: în
anul 2013 suma de 3.894 lei, urmând
să crească în 2014 de 1,713 ori la
suma de 6.823 lei,scăzând în anul
2015 de 0,422 ori, până la suma de
2.880 lei, urmând în anul 2016 să
crească de 1,347 ori, până la suma de
3.879 lei, iar în anul 2017 cresc de
0,491 ori, până la suma de 1.906 lei
(vezi graficul nr.14) . Impozitele pe
venit au o p ondere de sub 0,1% în
cadrul veniturilor totale și a
veniturilor fiscale.

Impozitele și taxele pe proprietate reprezintă o alt ă componentă a veniturilor fiscale și sunt
formate din: impozite pe clădiri, impozite pe terenuri, taxe judiciare de timbru, taxe de timbru
pentru activitatea notarială și alte impozite și taxe pe proprietate (vezi graficul nr.18) . Graficul nr.17

Grafic nr.18
0,00010,00020,00030,00040,00050,000
2014/2013 2015/2014 2016/2015 2017/2016Principalele venituri,indici cu baza în
lanțA. VENITURI FISCALE
A1.IMPOZ. PE V,P ȘI C DIN
CAPITAL
A.1.2 I PE V,P ȘI CDC DE LA
PF
050.000100.000150.000200.000250.000Componente impozite pe proprietate
1.Impozit pe clădiri
2.Impozit pe terenuri
3.Taxe judiciare de timbru,taxe jud pt
activ notarială
4.Alte impozite și taxe pe proprietate

18
Ca sursă de venit în cadrul veniturilor fiscale, impozitele și taxele pe proprietate ocupă
penultimul loc cu ponderi cuprinse între 5,30% în 2013 și 7,55% în anul 2016.
Analizând sumele absolute,
observăm că această componentă a
veniturilor fiscale are o evoluție
crescătoare pe parcursul anilor
analizați. În anul 2013 valoarea
acestor venituri a fost de 185.607 lei,
ulterior crește în 2014 de 1,3 ori
ajungând la valoarea de 241.322 lei,
iar în anul 2015 crește de 1,25 ori,
până la suma de 301,752 lei. Anul
2016 înregistrează tot o creștere față
de anul pre cedent de 1,05 ori, suma
ajungând la 316,827 lei, iar în 2017
crește de 1,04 ori, până la suma de
331.961 lei (vezi graficul nr.20) .
Indicii cu baza fixă ne arată faptul că
față de anul 2013, impozitele și
taxele pe proprietăți cresc după cum
urmează: de 1,30 ori în anul 2014, de
1,62 ori în anul 2015, 1,70 ori în anul
2016 și 1,78 ori în anul 201 7 (vezi
graficul nr.19) .
Gradul de realizare al acestor
venituri are o evoluție fluctuantă. În
anul 2013 acesta este de 101,15%, iar în anul 2014 la 113,08%, în a nul 2015 gradul de realizare
scade până la 109,73%. În anul 2016 scade până la 108,13%, iar în 2017 crește până la 109,09
(vezi graficul nr.21) . În cadrul veniturilor totale, impozitele și taxele pe proprietate dețin o
pondere foarte mică și au o evoluție crescătoare în primii 4 ani, după cum urmează: 2,5 % în
anul 2013, 3,35% în anul 2014, 4,52% în anul 2015, în anul 2016 de 6,57% iar în anul 2017 de
6,03% (vezi anexa nr.5) .
Graficul nr. 19

Graficul nr. 20

Graficul nr. 21
0,00010,000
2013 2014/2013 2015/2013 2016/2013 2017/2013Impoz și taxe pe propr.,ind. cu baza
fixă A3.IMPOZITE ȘI TAXE PE PROPRIETĂȚI
1.Impozit pe clădiri
Impozit pe clădiri -PF
Impozit pe clădiri -PJ
2.Impozit pe terenuri
Impozit pe terenuri-PF
Impozit pe terenuri-PJ
Impozit pe terenuri extravilane
3.Taxe judiciare de timbru,taxe jud pt activ notarială
0,0005,00010,00015,00020,00025,000
2014/2013 2015/2014 2016/2015 2017/2016Impozite și taxe pe proprietăți,indici cu baza
în lanțA3.IMPOZITE
ȘI TAXE PE
PROPRIETĂȚI
1.Impozit pe
clădiri
Impozit pe
clădiri -PF
2013 2014 2015 2016 201780,00085,00090,00095,000100,000105,000110,000115,000120,000125,000Impozite și taxe pe proprietăți, grad de
realizareA3.IMPOZITE ȘI
TAXE PE
PROPRIETĂȚI 1.Impozit pe clădiri
2.Impozit pe terenuri
4.Alte impozite și taxe
pe proprietate
3.Taxe judiciare de
timbru,taxe jud pt activ
notarială

19
Impozitele pe clădiri reprezintă o componentă semnificativă în cadrul impozitelor și taxelor
pe proprietate. În sume absolute, acestea înregistrează în anul 2013 valoarea de 46.355 lei,
scazând în 2014 de 0,955 ori la suma de 44.249 lei față de anul precedent. În anul 2015 creș te
de 1,015 ori la suma de 44.893 lei, urmând ca în anul 2016 să crească tot de 1,015 ori la suma
de 45.553 lei. În anul 2017 scade de 0,998 ori la suma de 45.447 lei (vezi anexa nr.1).
Gradul de realizare al impozitelor și taxelor pe clădiri este în mare parte sub 100% deoarece
veniturile realizate au fost mai mici decât veniturile inițiale. Acesta are următoarele valori: în
anul 2013 100,77%, în anul 2014, 96,19%, în anul 2015, 97,59%, în anul 2016, 96,92%, iar în
anul 2017 de 98,80%. Ponderea acestora î n veniturile totale este de sub 1% la nivelul celor 5
ani analizați (vezi graficul nr.21) .

Impozitele și taxele pe terenuri
reprezintă componenta de bază în
cadrul impozitelor și taxelor pe
proprietate, generând cele mai mari
venituri comparativ cu restul
componentelor. Evoluția acestora
este una crescătoare. În anul 2013 se
încasează suma de 138.057 lei,
crescând în anul 2014 la 196.909 lei, iar în anul 2015 ajung să crească până la suma de 206.553
lei. În anul 2016 crește la suma de 223.939 lei, iar în anul 2017 se încasează cea mai mare sumă
și anume de 232.610 lei (vezi graficul nr.18) . Analizând indicii cu baza în lanț observăm că
evoluția acestora este una crescătoare, atfel avem: în anul 2014 veniturile cresc de 1,426 ori față
de anul precedent , în anul 2015 de 1,049 ori, în anul 2016 de 1,084 ori, iar în anul 2017 de
1,039 ori (vezi anexa nr.4) . Gradul de realizare al impozitelor și taxelor pe terenuri are o evoluție
fluctuantă, în anul 2013 înregistrându -se 100,41%, în anul 2014 crește la 117,63%, urmând ca
în anul 2015 să scadă din nou la 108,26%, iar în anii 2016 și 2017 gradele de realizare 109,56%
și respectiv 107,05%. Ponderea acestora în veniturile totale se situează între 1,86% în anul 2013
și 4,65% în anul 2016 (vezi graficul nr .22).

Taxele judiciare de timbru și taxele de timbru pentru activitatea notarială sunt
componente ale impozitelor și taxelor pe proprietate și se situează pe ultimul loc în randul
veniturilor încasate în cei 5 ani analizați. În primul an valoarea este 1.195 lei, scăzând în anul Graficul nr. 22
0,0010,0020,0030,0040,0050,00
2013 2014 2015 2016 2017Ponderea principalelor ven.
în total venituri2.Cote și sume def. din impoz.
pe venit
Cote def. din impoz. pe venit
S. alocate de la con. jud pt echil
bug loc
2.Impozit pe terenuri
1.Sume defalc din T.V.A

20
2014 de 0,137 ori, până la valoarea de 164 lei. În anul 20 15 încasările cresc de 22,963 ori, până
la valoarea de 3.766 lei, scăzând în anul 2016 de 0,317 ori până la valoarea de 1.194 lei. În anul
2017 acestea cresc de 6,915 ori, până la suma de 8.256 lei (vezi anexa nr.1).
Gradul de realizare a acestor venituri , în anul 2015 este de 1883%, această situație se datorează
faptului că veniturile realizate cu suma de 3.766 lei, au fost mult mai mari decât cele prevăzute
inițial, și anume 200 de lei. În anul 2016 scad la 74,63%, urmând să crească în 2017 la gradul
de realizare de 825,60% (vezi graficul nr. 21). Ponderile acestor venituri în cadrul veniturilor
totale este situat între 0,02% în anul 2013 și 0,15% în anul 2017.

Alte impozite și taxe pe proprietate este o componentă nesimnificativă în cadrul impozitelor
și taxelor pe proprietăți, datorită faptului că în primii 2 ani înregistrează valori de 0. În anul
2015 se încasează suma de 46.540 lei, iar în anul 2016 încasările scad de 0,991 ori, până la
46,141 lei, urmând ca apoi în 2017 să scadă de 0,989 ori, la su ma de 45.648 lei (vezi anexa
nr1). Analizând gradul de realizare observăm că acesta este în anul 2015 de 122,47%, ulterior
acesta scade la 115,35% în 2016, iar în 2017 scade din nou la 114,12%. Ponderile acestor
venituri în cadrul veniturilor totale sunt de 0,70% în anul 2015 0,96% în anul 2016, iar în anul
2017 de 0,83% (vezi anexa nr.5) .

Impozitele și taxele pe bunuri și
servicii reprezintă o componentă
importantă a veniturilor fiscale și
sunt formate din: sume defalcate din
T.V.A, taxe pe servicii specifice și
taxe pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizării bunurilor. Ca
sursă de venit în cad rul veniturilor fiscale acestea o cupă primul loc, având următoarele ponderi:
47,39% în anul 2013; 51,89% în anul 2014; 52,87% în anul 2015; 51,004% în anul 2016; iar în
anul 2017 ponderea de 48,90% (vezi graficul nr.13) . Impozitele și taxele pe bunuri și servicii
înregistrează în sume abs olute următoarele valori: în anul 2013 suma de 1.658.679 lei, crescând
în anul 2014 de 1,164 ori la suma de 1.929.947 lei, în anul 2015 cresc de 1,137 ori, până la Grafic nr. 23
0,0050,00
2013 2014 2015 2016 2017Ponderea veniturilor fiscale în total venituri
A4.IMPOZITE ȘI TAXE PE BUNURI ȘI SERVICII
A3.IMPOZITE ȘI TAXE PE PROPRIETĂȚI
A1.IMPOZ. PE V,P ȘI C DIN CAPITAL

21
suma de 2.193.651 lei. În anul
2016 încasările scad de 0,975 ori,
până la valoarea 2.138.925 lei, iar în
anul 2017 cresc de 1,136 ori până la
valoarea de 2.430.884 lei (vezi
graficele nr.24 și 27) . Indicii cu baza
fixă ne arată faptul că impozitele și
taxele pe bunuri și servicii cresc față
de anul 2013 după cum urmează: de
1,16 ori în anul 2014, de 1,32 ori în
anul 2015, de 1,29 ori în anul 2016,
iar în anul 2017 de 1,46 ori (vezi
graficul nr.26).
Gradul de realizare al acestori
venituri este fluctuant, în primii 3 ani
analizați înregistrându -se creșteri,
după care în următorii 2 ani acestea
scad. În anul 2013 se înregistrează
110,14%, crește în următorul an la
119,16%, după care în anul 2015
crește la 140,53%, care reprezintă și
cel mai mare grad de real izare din cei
5 ani analizați. În anii 2016 și 2017
avem 127,54% și 101,84%, acesta
din urmă reprezentând cea mai mică
valoare (vezi graficul nr.25) . În
cadrul veniturilor totale, impozitele
și taxele pe bunuri și servicii
înregistrează următoarele valori:
22,3% în anul 2013, fiind și cea mai
mică, 26,8% în anul 2014, 32,84% în
anul 2015 și 44,38% în anul 2016,
fiind și cea mai mare pondere din cei 5 ani analizați, iar în anul 2017 se înregistrează ponderea
de 44,13% (vezi anexa nr.5). Graficul nr.2 4

Grafic nr.2 5

Grafic nr.2 6

Grafic nr. 27
2013 I 2013
R2014 I 2014
R2015 I 2015
R2016 I 2016
R2017 I 2017
R02.000.0004.000.000Compo. impoz. și taxe pe bunuri și servicii
3. Taxe pe utilizarea bunurilor,autorizarea utilizării bunurilor
2.Taxe pe servicii specifice
1.Sume defalcate din T.V.A
2013 2014 2015 2016 20170,0050,00100,00150,00200,00Impoz. și taxe pe bunuri și serv, grad de
realiz.A4.IMPOZITE ȘI
TAXE PE BUNURI
ȘI SERVICII
1.Sume defalcate din
T.V.A
Sume def din T.V.A
pt fin ch descentral
3. Taxe pe utilizarea
bunurilor,autorizarea
utilizării bunurilor
3.1.Taxa asupra
mijloacelor de
transport
0,0000,5001,0001,5002,0002,500Impozite și taxe pe bunuri și servicii,indici cu
baza fixă A4.IMPOZITE
ȘI TAXE PE
BUNURI ȘI
SERVICII
1.Sume
defalcate din
T.V.A
Sume def din
T.V.A pt fin ch
descentral
2014/2013 2015/2014 2016/2015 2017/20160,0000,2000,4000,6000,8001,0001,2001,4001,600Impozite și taxe pe bunuri și
servicii,ind. cu baza în lanț1.Sume defalcate din
T.V.A
2.Taxe pe servicii
specifice
3. Taxe pe utilizarea
bunurilor,autorizarea
utilizării bunurilor

22

Sumele defalcate din T.V.A este cea mai importantă componentă a impozitelor și taxelor pe
bunuri și servicii deoarece reprezintă principala sursă de venit din cadrul acestora cu ponderi
de peste 93% în toți cei 5 ani . Analizând sumele absolute, observăm că acestea în perioada
2013 -2015 au o evoluție ascendentă. În anul 2013 avem încasări de 1.550.192 lei, crescând în
anul 2014 la suma de 1.821.595 lei, iar în anul 2015 la suma de 2.058.314 lei. Anul 2016
înregistrează scădere suma fiind de 2.026.810 lei, du pă care în 2017 crește la 2.325.444 lei
(vezi graficul nr.24) . Gradul de realizare al acestor venituri este: în anul 2013 de 109,86%, iar
în anul 2014 crește la 119,76%. În anul 2015 urcă la 139,45%, scade în 2016 la 127,71%, după
care scade în 2017 la 10 1,55% (vezi anexa nr.2).
Indicii cu bază în lanț ne arată că în anul 2014 acestea au înregistrat cea mai mare creștere,
adică de 1,175 ori față de anul precedent, iar în anul 2015 acestea au crescut de 1,130 ori,
urmând ca în anul 2016 să scadă de 0,985 ori, iar în anul 2017 să cr ească de 1,147 ori.
Sumele defalcate din T.V.A dețin următoarele ponderi în cadrul veniturilor totale: în anul 2013,
20,84%; în anul 2014, 25,29%; în anul 2015, 30,82%; în anul 2016, 42,05%, iar în anul 2017
42,21% (vezi anexa nr.5) .

Taxele pe servicii specifice nu au o importanță deosebită în cadrul impozitelor și taxelor pe
bunuri și servicii deoarece dețin ponderi cuprinse între 0,43% în anul 2017 și 2,25% în anul
2013. Evoluția acestora este fluctuantă, după cum urmează: în anul 2013 încasările au v aloarea
de 37.401 lei, iar în anul 2014 scăzând până la valoarea de 35.598 lei. În anul 2015 încasările
cresc la valoarea de 47.777 lei, scad în 2016 la valoarea de 25.732 lei. În anul 2017 acestea scad
la suma de 10.631 lei (vezi anexa nr.1) .

Taxele pe u tilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor dețin în cadrul impozitelor
și taxelor pe bunuri și servicii ponderi cuprinse între: 3,76% în anul 2014 și 4,28% în 2013,
fiind o componentă mai puțin semnificativă a acestora. Evoluția acestor venituri înregistrează
fluctuații de la un an la altul, astfel că în primul an avem suma de 71.086 lei, în anul 2014 suma
de 72.754 lei, în anul 2015 suma de 87.560 lei. În anul 2016 suma de 86.383 lei, iar în 2017
suma de 94.809 lei (vezi anexa nr.1) .

Alte imp ozite și taxe fiscale sunt cele mai nesemnificative din cadrul veniturilor fiscale datorită
faptului că pe parcursul anilor analizați acestea au valori foarte scăzute. În anul 2013 și 2014
suma de 29 de lei, 32 de lei în anul 2015, 39 de lei în anul 2016 ș i 17 lei în anul 2017.

23
Veniturile nefiscale sunt formate
din venituri din proprietate și
vânzări de bunuri și servicii. Acestea
înregistrează venituri mult mai mici
decât veniturile fiscale pe parcursul
anilor 2013 -2017. Datorită acestui
fapt, ajung să dețină ponderi scăzute
în cadrul veniturilor curente, acestea
fiind sub 6%. În sumă absolută
acestea au o evoluție ascendentă în
primii 3 ani, urmând ca în 2016 să
scadă, iar în 2017 să crească. În anul
2013 venit urile au fost de 101.467
lei, urc ă în anul 2014 la 140.436 lei,
iar în anul 2015 veniturile cresc până
la valoarea de 248.604 lei, apoi scad
în anul 2016 la valoarea de 152.768
lei. În anul 2017 cresc față de anul anterior la suma de 226.738 lei (vezi graf icul nr.28) .
Analizând indicii cu baza în lanț observăm că acestea cresc cel mai mult în anul 2015 față de
2014 de 2,027 ori, iar scăderea cea mai mare se înregistrează în anul 2017 de 1,484 ori față de
anul precedent. În anul 2014 acestea cresc de 1,384 ori, iar în anul 2016 scad de 0,537 ori (vezi
anexa nr.4). Indicii cu baza fixă ne arată că față de anul 2013, veniturile nefiscale au crescut în
următorii 4 ani astfel: de 1,384 ori, în anul 2014, de 2,805 ori în anul 2015, de 1,506 ori în 2016
și de 2,23 5 ori în anul 2017 (vezi anexa nr.3). Gradul de realizare în toți cei 5 ani analizați este
de peste 100%, datorită faptului că încasările au fost mai mari decât prevederile bugetare
inițiale. În anul 2013 gradul de realizare are valoarea cea mai mică și an ume de 139,95%, iar în
anul 2014 este de 189,78%, urmând ca în 2015 să ajungă la cel mai mare grad de realizare de
327,13%. În 2016 acesta este de 159,13%, iar în 2017 de 218,65% (vezi graficul nr.29) . În
cadrul veniturilor totale, veniturile nefiscale deț in următoarele ponderi: 1,36% în anul 2013,
1,95% în anul 2014, 4,26% în anul 2015, 3,17% în anul 2016 și 4,12% în anul 2017.
Graficul nr.2 8

Grafic nr.2 9
2013 I 2013
R2014 I 2014
R2015 I 2015
R2016 I 2016
R2017 I 2017
R0100.000200.000300.000Venituri nefiscale
C1.VENITURI DIN PROPRIETATE
C2.VANZARI DE BUNURI ȘI SERVICII
2013 2014 2015 2016 20170,00500,00 Venituri nefiscale, grad de realizare
C.VENITURI NEFISCALE
C1.VENITURI DIN PROPRIETATE
C2.VANZARI DE BUNURI ȘI SERVICII

24
Veniturile din proprietate sunt
formate din venituri din concesiuni
și închirieri și alte venituri din
proprietate. Acestea sunt o
componentă a veniturilor nefiscale,
iar în cadrul acestora dețin ponderi
cuprinse între: 0,9% în anul 2017 și
6,60% în anul 2014. Analizând și
ponderile în veniturile curente se observă că dețin ponderi nesemnificative sub 0,24 %.
Analizând valorile absolute abservăm că sumele încasate în cei 5 ani analizați sunt foarte mici.
În anul 2013 se încasează suma de 4.645 lei, în anul 2014 aceste venituri cresc de 1,988 ori,
până la valoarea de 9.282 lei, scăzând de 0,385 ori, în anul 2 015, până la 3.576 lei, iar în anul
2016 scăzând de 0,970 ori, până la 3.469 lei. În anul 2017 scad față de anul anterior de 0,599
ori, până la suma de 2.078 lei (vezi graficul nr.30). Gradul de realizare al veniturilor din
proprietate înregistrează o evol uție care variază de la un an la altul, după cum urmează: 464,50%
în anul 2013, 309,4% în anul 2014, 89,4% în anul 2015, 86,73% în 2016 și 76,96% în anul
2017. În cadrul veniturilor totale acestea dețin următoarele ponderi: 0,06% în anul 2013, 0,13%
în anu l 2014, 0,05% în anul 2015, 0,07% în anul 2016 și 0,04% în anul 2017 (vezi anexa nr .5).

Vânzări de bunuri și servicii sunt
formate din: venituri din prestări
de servicii și alte activităti,
venituri și taxe administrative,
eliberări de permise, amenzi
penalități și confiscări, diverse
venituri și transferuri voluntare,
altele decât subvențiile. Acestea
sunt cea mai semnificativă
componentă a veniturilor nefiscale, iar în cadrul acestora dețin următoarele ponderi: 95,43% în
anul 2013, 93, 4% în anul 2014, 98,75% în anul 2015, 97,73% în anul 2016 , iar în anul 2017 de
99,08% . În sume absolute acestea oscilează, astfel avem: în anul 2013 se încasează suma de
96.822 lei, în anul 2014 crește de 1,355 ori, până la suma de 131.154 lei. În anul 20 15 se
încasează suma de 281.028 lei, crescând de 2,143 ori față de anul precedent, urmând ca mai Graficul nr. 30

Graficul nr. 31
2013 I 2013
R2014 I 2014
R2015 I 2015
R2016 I 2016
R2017 I 2017
R02.0004.0006.0008.00010.000Venituri din proprietate,sume cumulate
Ven.din concesiuni și închirieri Alte venituri din propr
2013 I 2013
R2014 I 2014
R2015 I 2015
R2016 I 2016
R2017 I 2017
R050.000100.000150.000200.000250.000300.000Componentele vânzarilor de bunuri și
servicii,sume cumulateVenituri din taxe adimistrative,eliberări de permise
Diverse venituri
Transferurile voluntare,altele decat subvențiile
Amenzi,penalități și confiscări
Venituri din prestări de servicii și alte activități

25
apoi să scadă în 2016 de 0,531 ori la
suma de 149.299 lei, iar în 2017
cresc de 1,505 ori la suma de 224.660
lei (vezi anexa nr.1).
Analizând indicii cu bază fixă ai
vânzărilor de bunuri și servicii
observăm că față de 2013, veniturile
încasate în anii următori prezintă
creșteri, după cum urmează: 1,355
ori în anul 2014, de 2,903 ori în anul
2015, de 1,542 ori în anul 2016 și de
2,320 ori în anul 2017 (vezi anexa
nr.3). Gradul de realizare al
vânzărilor de bunuri și servicii are o
evoluție oscilatorie: 135,42% în anul
2013, fiind și cel mai mic, 184,72%
în anul 2014, 338,59% în anul 2015,
fiind și cel mai mare, 162,28% în 2 016 și 222,44% în 2017 (vezi anexa nr.5).

Veniturile din prestări de servicii și alte activități sunt o componentă a vânzărilor de bunuri
și servicii. Acestea dețin în cadrul vânzărilor de bunuri și servicii, ponderile cuprinse între 0 în
anii 2016 și 2017 și 10,91% în anul 2013. Evoluția veniturilor observăm că este una cu scăderi
dramatice de la un an la altul, astfel avem: 10.570 lei, în anul 2013, apoi scad de 0,936 ori, în
anul 2014 la suma de 9.895 lei, apoi scad dramatic, în anul 201 5, de 0,004 ori, până la suma de
40 de lei. În anii 2016 și 2017 nu se încasează venituri (vezi anexa nr.1) .
Gradul de realizare al acestor venituri prez intă următoarele valori: 132,13% în anul 2013 și
123,69% în anul 2014. Ponderi deținute ale veniturilor din prestări de servicii și alte activități,
în cadrul veniturilor totale sunt de 0,14% în anii 2013 și 2014 (vezi anexa nr.5).

Veniturile din taxe adm inistrative și eliberări de permise sunt componenta cea mai
importantă din cadrul vânzărilor de bunuri și servicii. Analizând aceste venituri în sume
absolute observăm că acestea înregistrează oscilații de la un an la altul astfel: în anul 2013 se
încaseaz ă suma de 64.895 lei, scade de 0,906 ori în anul 2014, până la suma de 58.793 lei,
crescând în anul 2015, de 1,035 ori, până la suma de 60.822 lei, urmând să crească de 1,497 ori, Grafic nr.3 2

Graficul nr. 33
2013 2014 2015 2016 20170,00200,00400,00600,00800,001000,001200,00
Vânzări de bunuri și servicii, grad de
realizareC2.VANZARI DE
BUNURI ȘI SERVICII
Venituri din prestări de
servicii și alte activități
Venituri din taxe
adimistrative,eliberări
de permise Taxe extrajudiciare de
timbre
0,00010,000
2013 2014/2013 2015/2013 2016/2013 2017/2013Vânzări de bunuri și servicii,indici cu baza
fixă
C2.VANZARI DE BUNURI ȘI SERVICII
Amenzi,penalități și confiscări
Diverse venituri

26
în anul 2016, până la suma de 91.069 lei. În anul 2017 acestea cresc de 1,15 ori până la suma
de 104.827 lei (vezi graficul nr.31) . Indicii cu baza fixă ne arată faptul că față de anul 2013
aceste venituri înregistrează următoarele oscilații: scad în anul 2014 de 0,90 ori, cresc în anul
2015 de 0,93 ori, cresc din nou în anul 2016 de 1,40 ori, iar în anul 2017 cresc de 1,61 ori (vezi
anexa nr.3) .
Gradul de realizare al acestor venituri este peste 100% în cei 5 ani analizați ceea ce semnifică
faptul că veniturile realizate sunt mai mari decât cele inițiale. Se înregistrează următoa rele grade
de realizare: 122,44% în anul 2013, 110,93% în anul 2014, 114,76% în anul 2015, 146,89% în
anul 2016 și 129,42% în anul 2017 (vezi graficul nr.32) . În cadrul veniturilor totale, veniturile
din taxe administrative și eliberări de permise dețin po nderi cuprinse între 0,82% în anul 2014
și 1,90 în anul 2017 (vezi anexa nr.5) .
Amenzi, penalități și co nfiscări sunt o componentă a vânzărilor de bunuri și servicii, care
deține în cadrul acestora următoarele ponderi: 11,9% în anul 2013, 10,43% în anul 2014, 15,
09% în anul 2015, 19,19% în anul 2016, iar în anul 2017 ponderea de 12,47%. În valoare
absolută acestea prezintă următoarele valori: 11.524 lei în anul 2013, 13.681 lei în anul 2014,
42.395 lei în anul 2015, 28.654 lei în anul 2016, iar în anul 2 017 28.031 lei (vezi graficul nr.31) .
Indicii cu baza în lanț ne arată faptul că în perioada 2013 -2015 aceste venituri au o evoluție
crescătoare, urmând ca în următorii 2 ani acestea să scadă, astfel avem: în anul 2014 față de
anul anterior acestea cresc d e 1,18 ori, în anul 2015 cresc de 3,09 ori, scad mai apoi în anul
2016 de 0,67 ori, iar în anul 2017 scad de 0,97 ori (vezi anexa nr.4) .
Indicii cu baza fixă ne indică faptul că aceste venituri înregistrează creșteri față de anul de
referintă 2013 astfel : cresc de 1,18 ori în anul 2014, de 3,67 ori în anul 2015, de 2,48 ori în
anul 2016 și de 2,43 ori în anul 2017 (vezi graficul nr.33) .
Analizând gradul de realizare al acestor venituri observăm că acesta este de peste 200% în toți
anii analizați. În anul 2 013 acesta este de 209,53%, în anul 2014 este de 273, 62%, în anul 2015
este de 847,9%, fiind și cel mai mare, în anul 2016 gradul de realizare de 573,08% , iar în anul
2017 acesta este de 560,62% (vezi graficul nr.32) .
În cadrul veniturilor totale, aceste venituri dețin ponderi cuprinse între 0,15% în anul 2013 și
0,63% în anul 2015 (vezi anexa nr.5) .
Diversele venituri sunt o componentă a vânzărilor de bunuri și servicii. Evoluția acestora în
sume absolute este ascendentă în perioada 2013 -2015, după care î nregistrează fluctuații. Astfel
în anul 2013 se încasează suma de 9.833 lei, apoi în anul 2014 crește la suma de 48.785 lei,
ajungând în 2015 la suma de 86.449 lei. În anul 2016 scade la suma de 29.576 lei iar în 2017
crește la 91.802 lei (vezi graficul nr .31). Indicii cu baza în lanț ne indică faptul că avem o

27
scădere în anul 2016, iar în rest evoluția acestora este una ascendentă, după cum urmează: de
4,961 ori, în anul 2014, de 1,722 ori în anul 2015, în anul 2016 acestea scad de 0,342 ori, urmând
ca în 2017 să crească de 3,104 ori (vezi anexa nr 4).
Gradul de realizare oscilează de la un an la altul și este peste gradul de 100%, cea ce înseamnă
că veniturile realizate au fost mai mari decât cele inițiale. În anul 2013 se înregistrează gradul
de realizare de 196,66% , apoi crește la 975,7% în anul 2014, scade la 345,8% în anul 2015, în
2016 scade la 118,3%, iar în anul 2017 crește la 612,01% (vezi anexa nr.2) .
În cadrul vânzărilor de bunuri și servicii, veniturile diverse dețin următoarele ponderi: 10,16%
în anul 2013, 37,2% în 2014, 30,76% în 2015, 19,81% în anul 2016 și 0,04% în anul 2017.
Transferuri voluntare, altele decât
subvențiile. Această componentă
este nesemnificativă deoarece în 4
din cei 5 an i analizați, nu se
încasează venituri, exceptie facând
anul 2015 când se încasează suma de
91.322 lei, ceea ce semnifică 32,5%
din vânzări de bunuri și servicii (vezi
anexa nr.1). Aceste venituri dețin în
veniturile totale o pondere de 1,37%
în anul 2015.

Subvențiile sunt alcătuite din
subvenții de la bugetul de stat și
subvenții de la alte administrații.
Acestea au o evoluție care oscilează
foarte mult astfel : cresc spectaculos în anul 201 4 față de anul precedent la suma de 823.336
lei, după care cresc î n anul 2015 la suma de 2.006.813 lei , iar în anul 2016 scad la 473.634 lei.
În anul 2017 scad la suma de 311.454 lei (vezi graficul nr.3 4). Creșterea spectaculoasă din 2015
se datorează atât subvențiilor de capital cât și celor curente. Aceaste oscilații le putem reda la
fel de bine și cu ajutorul indicilor cu baza în lanț și anume: cresc de 24.304 ori în 2014 față de
2013, cresc de 2,437 or i în 2015, scad în 2016 de 0,236 ori, iar în 2017 scad de 0,658 ori (vezi
anexa nr.4).
Gradul de realizare al subvențiilor este cu mult peste 100% cea ce semnifică faptul că există o
discrepan ță destul de mare între prevederile bugetare și încasările rea lizate, acestea din urmă Graficul nr. 34

Grafic nr. 35
2013 I 2013
R2014 I 2014
R2015 I 2015
R2016 I 2016
R2017 I 2017
R0500.0001.000.0001.500.0002.000.0002.500.000Subvenții
2013
I2013
R2014
I2014
R2015
I2015
R2016
I2016
R2017
I2017
R0500.0001.000.0001.500.0002.000.0002.500.000Subvenții,sume cumulate
1.Subvenții de la bugetul de stat 2.Subvenții de la alte administrații

28
fiind mai mari. Acestea se prezintă astfel: în anul 2013 este de 161,32%, în anul 2014 crește
considerabil la 3293,46%, în anul 2015, crește cel mai mult, ajungând la 8027,25%, iar în anul
2016 scade considerabil, ajungând la 1894,54%. În anul 2017 acesta este de 1245,82% (vezi
graficul nr.36) . Indicii cu baza fixă
ne arată faptul că față de anul 2013,
valoarea subvențiilor din următorii
ani a crescut considerabil, după cum
urmează: în anul 2014 cresc de
24,304 ori, în anul 2015 de 59,236
ori, în anul 2016 de 13,981 ori și în
anul 2017 de 9,193 ori (vezi graficul
nr.37).
În cad rul veniturilor totale, acestea
dețin următoarele ponderi: 0,46% în
anul 2013, 11,43% în anul 2014,
30,05% în anul 2015, 9,83% în anul
2016 și 5,65% în 2017 (vezi anexa
nr.5).

Subvențiile de la bugetul de stat sunt alcătuite din subvenții de capital și subvenții curente.
Acestea sunt componentă de bază a subvențiilor pentru că dețin în aproape toți anii 100% din
totalul subvențiilor, excepție făcând anul 2016 când acestea dețin o pondere de 36,66% din
totalul acestora. Analizând în sume absolute observăm că acestea sunt identice cu subvențiile
în primii 3 ani analizați, inclusiv anul 2017, diferență facând doar anul 20 16 când acestea scad
la suma de 173.638 lei (vezi graficul nr.3 5). Indicii cu baza în lanț ne arată că aceste venituri
cresc de la un an la altul, astfel: de 24,304 ori în anul 2014, de 2,437 ori în anul 2015, în anul
2016 veniturile scad de 0,087 ori, ia r în anul 2017 de 1,794 ori (vezi anexa nr.4 ).
Gradul de realizare al subvențiilor de la bugetul de stat înregistrează următoarele valori:
161,32% în anul 2013, 3293,46% în anul 2014, 8027,25% în anul 2015, 694,55% în anul 2016,
iar 1245,816% în anul 2017 (vezi graficul nr.3 6). În cadrul veniturilor totale acestea dețin
următoarele ponderi: 0,46% în anul 2013, 11,43% în anul 2014, 30,05% în anul 2015, 3,60%
în anul 2016, iar în anul 2017 ponderea de 5,65% (vezi anexa nr.5) .
Graficul nr.36

Graficul nr.37
2013 2014 2015 2016 20170,0010000,00Subvenții, grad de realizare
III.SUBVENȚII
1.Subvenții de la bugetul de stat
B.Curente
0,00050,000100,000
2013 2014/2013 2015/2013 2016/2013 2017/2013Subvenții, indici cu baza fixă
III.SUBVENȚII 1.Subvenții de la bug de stat
B.Curente

29
Subvențiile de capital sunt o c omponentă a subvențiilor de la bugetul de stat. Acestea
înregistrează următoarele ponderi în cad rul subvențiilor de la bugetul de stat: 83,2% în anul
2014, 55% în anul 2015, 17,45% în anul 2016. Analizând în sume absolute observăm că în anii
2013 și 2017 a cestea nu înregistrează nici un venit, în anul 2014 se încasează suma de 685.025
lei, urcând în anul 2015 la suma de 1.103.841 lei, apoi scade la suma de 30.300 lei în anul 2016
(vezi graficul nr.35 ). Indicii cu baza în lanț ai subvențiilor de capital ne a rată că veniturile din
anul 2015 au crescut de 1,611 ori față de cele din 2014, iar în anul 2016 au crescut de 0,027 ori
față de cele din anul precedent (vezi anexa nr.4). În cadrul veniturilor totale, acestea dețin
următoarele ponderi: 9,51% în anul 2014, 16,53% în anul 2015 și 0,63% în anul 2016 (vezi
anexa nr.5) .

Subvențiile curente sunt o
componentă de bază a subvențiilor
de la bugetul de stat. În cadrul
subvențiilor de la bugetul de stat,
subvențiile curente dețin ponderi de
100% în anii 2013 și 2017, 16,8% în
anul 2014, 45% în anul 2015 și
82,55% în anul 2016. Analizând
sumele absolute observăm că în anul 2013 se încasează suma de 33.878 lei, urcând apoi în anul
2014 la suma de 138.341 lei. În anul 2015 se încasează cea mai mare su mă, și anume 902.972
lei, scăzând în anul 2016 la suma de 143.338 lei (vezi graficul nr.35) .
Indicii cu baza în lanț ne arată ca veniturile cresc în primii ani, de 4,084 ori în anul 2014, de
6,527 ori în anul 2015, scad de 0,159 ori în 2016, iar în ultimu l an de 2,173 ori (vezi anexa
nr.4). Gradul de realizare oscilează de la un an la altul astfel: 161,32% în anul 2013, crește la
553,36 în anul 2014, crește considerabil în anul 2015 la 3611,89%, scade în 2016 la 573,35%,
iar în anul 2017 crește la 1245,82% (vezi graficul nr.36) . În cadrul veniturilor totale, subvențiile
curente dețin următoarele ponderi: 0,46% în anul 2013, 1,92% în anul 2014, 13,52% în 2015,
2,97% în anul 2016, iar în anul 2017 5,65% (vezi anexa nr.5) .
Graficul nr. 38
0,00050,000
2014/2013 2015/2014 2016/2015 2017/2016Subvenții de la bugetul de stat
curente, indici cu baza în lanț
B.Curente
Ajutor pentru încălzirea loc
Finanțarea Progr Naț de Dezv Loc
Sume FEN

30
Sumele FEN postaderare în contul
plăților efectuate și prefinanțări
sunt o componentă semnificativă a
veniturilor totale cu o pondere de
51,14% în anul 2013 și 34,98% în
anul 2014 (vezi graficul nr.39) .
Analizând valorile absolute
observăm că acestea scad de la un an
la altul, astfel că în anul 2013 se încasează suma de 3.803.821 lei, în anul 2014 veniturile scad
de 0,662 ori, până la suma de 2.519.220 lei, în anul 2015 scad de 0,095 ori la suma de 238.753
lei, iar în anii 2016 și 2017 încasările au valoare a 0 (vezi graficul nr.1) . Indicii cu baza fixă ne
arată că față de anul 2013, sumele FEN au scăzut după cum urmează: de 0, 662 ori în anul 2014
și 0,063 ori în 2015 (vezi anexa nr.3).

Subvențiile de la alte administrații sunt o componentă nesemnificativă a subvențiilor
deoarece în anul 2016 este singurul an în care sunt înregistrate încasări. În cadrul subvențiilor
totale, acestea dețin în anul 2016 ponder ea de 63,34%, iar în cadrul veniturilor totale o pondere
de 6,22% (vezi anexa nr.5) .

2.3 ANALIZA CHE LTUIELILOR
La capitolul cheltuieli voi prezenta evoluția acestora, ponderea unor cheltuieli (cheltuielile
pentru învățământ, asistență socială, etc.) în total cheltuieli, precum și o analiză a structurii lor .

Cheltuielile totale ale bugetului local sunt formate din: cheltuieli pentru servicii publice
generale, cheltuieli pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cheltuieli social –
culturale, cheltuieli pentru servicii și dezvoltare publică și cheltuieli pentru acțiuni economice.
Acestea au o evoluție descendentă în primii 4 ani, urmând ca în ultimul an să crească. În anul
2013 se înregistrează suma de 11.679.954 lei, urmând să scadă în anul 2014 la suma de Graficul nr. 39
2013 2014 2015 2016 20170,0010,0020,0030,0040,0050,0060,00Ponderea sumelor FEN în veniturile
totale

31
6.386.884 lei, urmată tot de o scădere
în anul 2015 la valoarea de 5.847.578
lei. În anul 2016 scade față de anul
anterior la suma de 3.917.257 lei, iar
în 2017 crește la suma de 6.118.357
lei (vezi graficul nr.40) . Observăm că
în anul 2013 se înregistrează cea mai
mare valoare a cheltuielilor totale, iar
în 2016 cea mai mică. Analizând
indicii cu baza în lanț observăm că în
anul 2014 acestea scad de 0,547 ori
față de anul precedent, în anul 2015
scad de 0,916 ori, în 2016 scad de
0,67 ori iar î n anul 2017 cresc de
1,562 ori (vezi graficul nr.43) .
Analizând indicii cu baza fixă,
observăm că față de anul 2013,
cheltuielile cresc astfel: de 0,55 ori în
2014, de 0,50 ori în anul 2015, de
0,34 ori în anul 2016, iar în 2017 de
0,52 ori (vezi graficul nr.42) .
Gradul de realizare al cheltuielilor
totale are o evoluție oscilantă de la
92,80% în anul 2016 la 229,41% în
anul 2014 (vezi graficul nr.41) .
Acesta este în mare parte peste
100%, exceptie facând anul 2016,
ceea ce semnifică faptul că bugetele
inițiale sunt mai mici decât cele
efectuate.

Cheltuielile pentru servicii publice
generale au o singură componentă, și anume, autorități publice și acțiuni externe. Aceste
cheltuieli sunt o componentă semnificativă a cheltuielilor totale. În sume absolute a cestea Graficul nr. 40

Grafic nr. 41

Grafic nr. 42

Grafic nr. 43
020.000.000
2013 I 2013
E2014 I 2014
E2015 I 2015
E2016 I 2016
E2017 I 2017
EPrincipalele cheltuieli,sume cumulate
IV. ACȚIUNI ECONOMICE
III.SERVICII ȘI DEZVOLTARE PUBLICĂ
III.CH SOCIAL-CULTURALE
0,0050,00100,00150,00200,00250,00
2013 2014 2015 2016 2017Cheltuieli totale,grad de realizare
TOTAL CHELTUIELI
I.SERVICII PUB GENERALE
II.APĂRARE,ORD PUB ȘI SIG NAȚ
III.CH SOCIAL-CULTURALE
0,000,501,001,502,002,50
2014/2013 2015/2013 2016/2013 2017/2013Principalele cheltuieli,ind.cu baza fixă
TOTAL CHELTUIELI
I.SERVICII PUB
III.CH SOCIAL-CULTURALE
0,0002,0004,0006,0008,000
2014/2013 2015/2014 2016/2015 2017/2016Principalele cheltuieli,indici cu baza în
lanț
TOTAL CHELTUIELI
I.SERVICII PUB GENERALE
II.APĂRARE,ORD PUB ȘI SIG NAȚ

32
înregistrează creșteri de la un an la altul: pornesc de la suma 777.225 lei în anul 2013, cresc de
1,06 ori la 824.977 lei în anul 2014, cresc de 1,15 ori până la suma de 892.429 lei în anul 201 5.
În anul 2016 ajung la 1.297.679 lei crescând de 1,67 ori, urmând să crească de 1,91 ori în anul
2017 la valoarea maximă de 1.482.693 lei (vezi graficul nr.44) . Analizând indicii cu baza fixă
observăm că aceste cheltuieli
cresc față de anul 2013 astfel: în
anul 20 14 de 1,06 ori, în anul 2015
de 1,15 ori, în anul 2016 de 1,67
ori, iar în anul 2017 de 1,91 ori.
(vezi graficul nr.45). Indicii cu
baza în lanț ai serviciilor publice
generale ne arată evoluția
cheltuielilor astfel: în anul 2014
cresc 1,061 ori, în anul 2 015 cresc
de 1,082 ori, în anul 2016 cresc de
1,454 ori, fiind și cea mai mare
creștere, iar în anul 2017 cresc de
1,143 ori (vezi graficul nr.43) .
Gradul de realizare are o evoluție
fluctuantă de -a lungul celor 5 ani
analizați. În anul 2013 acesta este de 104,05%, scăzând la 98,62% în anul 2014, crește în 2015
la 101,3%, ajunge la 114,03% în anul 2016, iar în anul 2017 scade la 99,84% (vezi graficul
nr.41) . În cadrul cheltuielilor totale, cheltuielile pentru servicii publice generale dețin
următoarele po nderi: 6,65% în anul 2013, 12,92% în anul 2014, 15,26% în anul 2015, 33,13%
în anul 2016, iar în anul 2017 24,23% (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au o singură componentă
și anume ordinea publică și si guranță națională. Aceste cheltuieli sunt o componentă mai puțin
semnificativă deoarece în primul an valoarea înregistrată este 0, iar în următorii ani sumele sunt
mult mai mici decât valorile celorlalte componente. În sume absolute, în anul 2014 se
înregi strează suma de 81.391 lei, în anul 2015 scade de 0,048 ori la suma de 3.917 lei, în anul
2016 scade de 0,356 ori la suma 1.393 lei, după care ulterior crește de 1,889 ori la suma de
2.632 lei în anul 2017 (vezi graficul nr.46) . Graficul nr.44

Grafic nr.45
0500.0001.000.0001.500.0002.000.000
2013
I2013
E2014
I2014
E2015
I2015
E2016
I2016
E2017
I2017
EServicii publice generale,sume absolute
0,50
2013 2014/2013 2015/2013 2016/2013 2017/2013Indici cu bază fixă
I.SERVICII PUB
1.Învățământ
Biblioteci publice
3.Asigurări și asist soc
Asistență soc boli
Iluminat public
Protecția mediului
III.CH SOCIAL-CULTURALE

33
Datorită faptului că aceste credite
bugetare s -au stabilit la sume mult
mai mari decât au fost plățile
efectuate, gradul de realizare este
sub 100% și se prezintă astfel:
95,75% în anul 2014, 78,43% în
anul 2015, 27,86% în anul 2016, iar
în anul 2017 gradul de realizare de
52,64% (vezi graficul nr.47) .

Cheltuielile social culturale sunt o
componentă semnificativă a
cheltuielilor totale. Acestea la
rândul său sunt formate din:
cheltuieli pentru învățământ,
cheltuieli pentru cultură, recreere și
religie și cheltuieli pentru asigurări și
asistentă socială (vezi graficul
nr.49) . În sume absolute aceste
cheltuieli înregistrează o evoluție
descendentă în perioada 2013 -2016
astfel: în anul 2013 au valoarea cea
mai mare de 2.940.956 lei, scăzând
în 2014 până la valoarea de
2.445.875 lei. În anul 2015 aceste
cheltuieli scad până la valoarea de
2.010.965 lei, în anul 2016 scad la
valoarea de 1.836.077 lei, iar în anul
2017 se înregistrează valoarea de
2.817.056 lei (vezi grafic ele nr.48 și
50). Cea mai mare scădere
analizând indicii cu baz ă în lanț se
înregistrează în anul 2016 față de anul 2015 când scad de la suma de 2.010.955 lei la suma de
1.836.077 lei, ceea ce semnifică o scădere de 0,913 ori. Graficul nr. 46

Grafic nr. 47

Graficul nr. 48

Grafic nr. 49
020.00040.00060.00080.000100.000
2013
I2013
E2014
I2014
E2015
I2015
E2016
I2016
E2017
I2017
EAparare,ordine publică și siguranță
națională
0,0020,0040,0060,0080,00100,00120,00
2013 2014 2015 2016 2017Apărare ,ordpub șisig națională, grad
de realizare
02.000.0004.000.000
2013 I 2013
E2014 I 2014
E2015 I 2015
E2016 I 2016
E2017 I 2017
EComponentele cheltuielilor social –
culturale,sume cumulate
1.Învățământ 2.Cultură,recreere și religie
0%50%100%
2013 I 2013
E2014 I 2014
E2015 I 2015
E2016 I 2016
E2017 I 2017
EStructura cheltuielilor social -culturale
1.Învățământ 2.Cultură,recreere și religie
3.Asigurări și asistență socială

34
Analizând indicii cu baza fixă
observăm faptul că față de anul 2013
cheltuielile social culturale scad
astfel: de 0,83 ori în anul 2014; 0,68
ori în anul 2015; de 0,62 ori în anul
2016; iar în anul 2017 de 0,96 ori
(vezi anexa nr.8) .
Gradul de realizare în decursul celor
5 ani analizați arată astfel: 168,34%
în anul 2013, 166,79% în anul 2014,
117,88% în anul 2015, 73,09% în
anul 2016, iar în anul 2017 gradul de
realizare 128,05% (vezi graficul
nr.51) . În cadrul cheltuielilor totale,
cheltuielile social -culturale dețin
următoarele ponderi: 25,18% în anul
2013, 38,30% în anul 2014, 34,39%
în anul 2015, în anul 2016 46,87%,
iar în anul 2017 46,06% (vezi
graficul nr.52) .

Cheltuielile pentru învățământ
sunt componenta cea mai
semnificativă a cheltuielilor social –
culturale și sunt formate din cheltuieli pentru învățământul preșcolar și primar, cheltuieli pentru
învățământul secundar și alte cheltuieli în domeniul învățământului. Dețin următoarele ponderi
în ca drul cheltuielilor social culturale: 36, 79% în anul 2013, 53,09% în anul 2014, 74,38% în
anul 2015, 70,05% în anul 2016, iar în anul 2017 54,39%. Analizând valorile absolute ale
cheltuielilor pentru învățământ observăm că Grafic nr. 50

Grafic nr. 51

Grafic nr. 52
0500.0001.000.0001.500.0002.000.0002.500.0003.000.0003.500.000
2013
I2013
E2014
I2014
E2015
I2015
E2016
I2016
E2017
I2017
ECheltuieli social -culturale
0,00500,001000,001500,002000,00
2013 2014 2015 2016 2017Cheltuieli social -culturale,grad de
realizare
III.CH SOCIAL-CULTURALE
1.Învățământ
2.Cultură,recreere și religie
3.Asigurări și asistență socială
0,0010,0020,0030,0040,0050,00
2013 2014 2015 2016 2017Ponderea comp. soc. -cult. în total
chelt.soc. -cult.
3.Asigurări și asistență socială
2.Cultură,recreere și religie
1.Învățământ

35
în primii ani au o evoluție
crescătoare. Astfel în anul 2013
aceste cheltuieli au valoarea de
1.082.192 lei, crescând în anul 2014
la valoarea de 1.298.595 lei, iar în
anul 2015 acestea ajung la suma de
1.495.904 lei. În anul 2016 scad la
suma de 1.286.172 lei și în anul 2017
cresc la 1.532.348 lei (vezi graficul
nr.53) .
Analizând indicii cu baza în lanț
observăm că aceste cheltuieli cresc
în primii ani astfel avem : de 1,20 ori
cresc în anul 2014, de 1,15 ori în anul
2015, scad în anul 2016 de 0,82 ori,
iar în anul 2017 cresc de 1,19 ori
(vezi anexa nr.9) .
Gradul de realizare al cheltuielilor
pentru învățământ în decursul anilor
analizați înregistrează următoarele
valori: 112,38% în anul 2013,
117,41% în anul 2014, 133,56% în
anul 2015 , 65,55% în anul 2016, iar
anul 2017 106,04% (vezi graficul
nr.54) . În cadrul cheltuielilor totale, cheltuielile pentru învățământ dețin următoarele ponderi:
9,27% în anul 2013, 20,33% în anul 2014, 25,58% în anul 2015, 32,83% în anul 2016 și 25,05%
în anu l 2017 (vezi graficul nr.55 ).

Cheltuielile pentru învățământul preșcolar și primar sunt o componentă semnificativă a
cheltuielilor pentru învățământ. Acestea dețin următoarele ponderi în cadrul cheltuielilor pentru
învățământ: 54% în anul 2013, 50,58% în anul 2014, 42,47% în anul 2015, 52,49% în anul
2016, iar în anul 2017 este 47,19% . În sumă absolută prezintă valoarea de 584.442 lei în anul
2013, crește de 1,124 ori în anul 2014 la suma de 656.801 lei, scade de 0,96 ori în anul 2015 la Graficul nr. 53

Grafic nr. 54

Grafic nr. 55
0200.000400.000600.000800.0001.000.0001.200.000
2013 I 2013
E2014 I 2014
E2015 I 2015
E2016 I 2016
E2017 I 2017
EComponentele cheltuielilor pentru
învățământ
Învățământ preșcolar și primar
Învățământ secundar
Alte cheltuieli în dom învățământului
0,0050,00100,00150,00200,00
2013 2014 2015 2016 2017Cheltuieli pentru învățământ,grad de
realizareÎnvățământ preșcolar și
primar
Învățământ secundar
Alte cheltuieli în domeniul
învățământului
0,00100,00
2013 2014 2015 2016 2017Ponderea principalelor cheltuieli în
total cheltuieli
1.Învățământ
Învățământ preșcolar și primar
Învățământ secundar
Centre pt conserv și promovarea culturii trad
Locuințe,serv și dezv publică

36
suma de 635.279 le i, crește de 1,06 ori în anul 2016 până la suma de 675.142 , iar în anul 2017
acestea cresc de 1,07 ori până la suma de 723.255 lei (vezi graficul nr.53) .
Gradul de realizare al cheltuielilor are o evoluție oscilatorie în cei 5 ani analizați și a fost
îndeplinit în proporție de: 112,38% în anul 2013, 109,96% în anul 2014, 112,34% în anul 2015
și 63,29% în anul 2016. În anul 2017 se înregistrează gradul de re alizare de 106,54% (vezi
graficul nr.54) .
În cadrul cheltuielilor totale, cheltuielile pentru învățământ preșcolar și primar dețin
următoarele ponderi: 5% în anul 2013, 10,28% în anul 2014, 10,86% în anul 2015 și 17,24% în
anul 2016 , iar în anul 2017 ponde rea de 11,82% (vezi graficul nr.55 ).

Cheltuielile pentru învățământ
secundar sunt o componentă a
cheltuielilor pentru învățământ.
Acestea ocupă locul doi ca și
pondere în cheltuielile pentru
învățământ după învățământul
preșcolar și pri mar astfel: 45,99
în anul 2013, 49,42% în anul
2014, 57,53% în anul 2015,
46,65% în anul 2016 și 52,15%
în anul 2017. În sumă absolută, cheltuielile pentru învățământ secundar au valoa area de 497.750
lei. În anul 2014 acestea au valoarea de 641.794 lei, cr escând de 1,34 ori în anul 2015 la suma
de 860.625 lei, crește de 0,69 ori în 2016 la suma de 600.030 lei, urmând ca în ultimul an să
crească de 1,33 ori la suma de 799.143 lei (vezi graficul nr.53 ). Gradul de realizare are o
evoluție fluctuantă: 112,38 în anul 2013, 126,16% în anul 2014, 155,21% în anul 2015, 67,03%
în anul 2016, 106,54% în anul 2017 (vezi graficul nr. 54).
În cheltuielile totale, cheltuielile pentru învățământul secundar dețin următoarele ponderi:
4,26% în anul 2013, 10,05% în anul 2014, 14,72% în anul 2015, 15,32% în anul 2016 și 13,06 %
în anul 2017 (vezi graficul nr.56 ).
Alte cheltuieli în domeniul învățământului. Acestea sunt cele mai nesemnificative cheltuieli
din cadrul cheltuielilor pentru învățământ deoarece pre zintă valori nule între anii 2013 și 2015.
În anul 2016 se înregistrează valoarea de 11.000 lei, iar în anul 2017 suma de 9.950 lei. Graficul nr. 56
0,005,0010,0015,0020,00
2013 2014 2015 2016 2017Ponderea altor chelt. social -culturale în
total cheltuieli Învățământ
preșcolar și primar
Învățământ
secundar
2.1 Servicii
culturale
Cămine culturale
2.2 Servicii
recreative și
sportive

37
Ponderile acestora în cadrul cheltuielilor totale sunt: 0,28% în anul 2016 și 0,16% în anul 2017.
În cadrul cheltuielilor pentru învățământ, aceste cheltuieli dețin în 2016 o pondere de 0,86% și
în 2017 ponderea de 0,64%.

Cheltuieli pentru cultură, recreere și religie este o componentă a cheltuielilor social -culturale
și sunt formate din cheltuieli pentru servicii culturale și cheltuieli pentru servicii recreative și
sportive. În cadrul cheltuielilor social -culturale acestea dețin următoarele ponderi: 51,21% în
anul 2013, 33,47% în anul 2014, 6,22% în anul 2015, 4,12% în anul 2016 și 23,64% în anul
2017. În sume absolute în p rimii 4 ani au o evoluție descrescătoare, urmând ca în ultimul an să
crească. În anul 2013 au valoarea maximă de 1.506.134 lei, scăzând apoi în anul 2014 la
valoarea de 818.663 lei iar în anul 2015 acestea scad la valoarea de 125.026 lei. În anul 2016
ajung la valoarea minimă de 75.698 lei, iar în anul 2017 la valoarea de 666.069 lei (vezi graficul
nr.57) . Indicii cu baza în lanț ne arată evoluția oscilatorie a cheltuielilor pentru cultur ă, recreere
și religie de -a lungul celor 5 ani analizați astfel: scad de 0,54 ori în anul 2014 față de anul 2013,
în anul 2015 scad de 0,15 ori, în
anul 2016 scad de 0,60 ori, iar în
anul 2017 cresc de 8,799 ori (vezi
graficul nr.58).
Gradul de realizare înregistrează
următoarele valori: 308,63% în anul
2013, 1502,13% în anul 2014,
78,14% în anul 2015, 89,06% în
2016 și anul 2017 gradul de
realizare de 605,52% (vezi anexa
nr.7).
În cadrul cheltuielilor totale, acestea
dețin următoarele ponderi: 12,90%
în anul 2013, 12,82% în anul 2 014,
2,14% în anul 2015, 1,93% în anul
2016 și 10,89% în anul 2017 (vezi
anexa nr.10) .

Cheltuielile pentru servicii culturale sunt principala componentă a cheltuielilor pentru
cultură, recreere și religie și sunt formate din cheltuieli pentru biblioteci c omunale, cheltuieli Graficul nr. 57

Grafic nr. 58
0500.0001.000.0001.500.0002.000.000
2013 I 2013
E2014 I 2014
E2015 I 2015
E2016 I 2016
E2017 I 2017
ECheltuieli pentru cultură,recreere și
religie,sume cumulate
Biblioteci publice comunale
Centre pt conservarea și
promovarea culturii tradiționale
Cămine culturale
Sport
0,00050,000
2014/2013 2015/2014 2016/2015 2017/2016Cultură,recreere și religie,indici cu
baza în lanț
2.Cultură,recreere și religie
2.1 Servicii culturale
Biblioteci publice comunale
Cămine culturale
2.2 Servicii recreative și sportive

38
pentru cămine culturale și cheltuieli pentru centre de conservare și promovare a culturii
tradiționale. În cadrul cheltuielilor pentru cultură, recreere și religie, acestea dețin următoarele
ponderi: 97,88% în anul 2013, 99,58% în anul 2014, 87,38% în anul 2015, 66,07% în anul 2016
și 97,11% în anul 2017. În sumă absolută înregistrează suma de 1.474.163 lei în anul 2013, scad
în anul 2014 de 0,553 ori la suma de 815.226 lei, urmând să scadă din nou de 0,134 ori în anul
2015 la suma de 1 09.248 lei. În anul 2016 scad de 0,458 ori, până la valoarea minimă de 50.017
lei, iar în anul 2017 cresc de 12,93 ori la suma de 646.839 lei (vezi graficul nr.57) . Aceste
scăderi se datorează în cea mai mare parte cheltuielilor pentru centrele de conserv are și
promovare a culturii tradiționale care în aproape toți anii analizați înregistrează valori de 0.
Cheltuielile pentru biblioteci publice comunale în perioada 2013 -2017 sunt cuprinse între
21.095 în anul 2014 și 28.501 în anul 2017, având de -a lungul acestor ani o evoluție fluctuantă
(vezi graficul nr.57) .
Cheltuielile pentru cămine culturale seamănă ca și evoluție cu cele pentru biblioteci publice și
sunt cuprinse între 1.452.490 lei în anul 2013, după care în anul următor scad drastic la suma
de 20. 171 lei (vezi anexa nr.6) .
Cheltuielile centrelor pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale apar doar în anul
2014 cu suma de 773.960 lei (vezi anexa nr.6) .Gradul de realizare al cheltuielilor pentru servicii
culturale are o evoluție fluctuantă reprezentată astfel: 308,40% în anul 2013, 1831,97% în anul
2014, 78,03% în anul 2015, 90,94% în anul 2016, iar în anul 2017 760,99%. În cadrul
cheltuielilor totale, acestea dețin următoarele ponderi: 12,62% în anul 2013, 12,76% în anul
2014, 1, 87% în anul 2015, 1,28% în anul 2016 și 10,57% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru servicii recreative și sportive sunt alcătuite dintr -o singură componentă,
și anume cheltuielile pentru sport. În cadrul cheltuielilor pentru cultură, recr eere și religie,
acestea sunt nesemnificative și dețin următoarele ponderi: 2,12% în anul 2013, 0,42% în anul
2014, 12,62% în anul 2015, 33,93% în anul 2016 și 2,88% în anul 2017. Au o evoluție fluctuantă
reprezentată astfel: în anul 2013 se încasează suma de 31.971 lei, scăzând apoi în 2014 de 0,108
ori până la valoarea de 3.437 lei. În anul 2015 cheltuielile cresc de 4,591 ori ajungând la
valoarea de 15.778 lei, în anul 2016 cresc de 1,628 ori până la valoarea de 25.681 lei, iar în anul
2017 scad de 10,57 ori la suma de 19.230 lei (vezi anexa nr.6) .
Gradul de realizare al cheltuielilor pentru servicii recreative și sportive are pe parcursul celor 5
ani analizați următoarele valori: 319,71% în anul 2013, 34,37% în anul 2014, 78,89% în anul
2015, iar în an ii 2016 și 2017 85,60%, respectiv 76,92 (vezi anexa nr.7). Observăm că acestea
sunt în mare parte sub 100%, iar acest lucru se datorează faptului că plățile efectuate sunt mai

39
mici decât creditele bugetare inițiale. În cadrul cheltuielilor totale avem urmă toarele ponderi
nesemnificative: 0,27% în anul 2013, 0,05% în anul 2014, 0,27% în anul 2015, 0,66% în anul
2016 și 0,31% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru asigurări și
asistentă socială reprezintă ultimul
tip de cheltuială din cadrul
cheltuielilor social -culturale. În
componența acestora intră asistența
socială în caz de boli și invalidități și
cheltuieli privind prevenirea
excluderii soc iale. În cadrul
cheltuielilor social culturale, acestea
dețin următoarele ponderi: 11,99% în
anul 2013, 13,44% în anul 2014,
19,4% în anul 2015, 25,83% în anul
2016 și 21,96% în anul 2017. În
sumă absolută acestea urcă și cresc
de la un an la altul astfel: în anul
2013 se înregistrează suma de
352.630 lei, scăzând apoi în anul
2014 până la valoarea de 328.617 lei,
crescând în anul 2015 până la
valoarea de 390.035 lei, ating
valoarea de 474.207 lei în anul 2016,
iar în anul 2017 ajung la valoarea
maximă de 6 18.639 lei (vezi graficul
nr.59) .
Analizând indicii cu baza în lanț observăm că valoarea cheltuielilor în anul 2014 scad de 0,93
ori față de anul precedent,iar în următorii ani acestea cresc după cum urmează: de 1,18 ori în
anul 2015, de 1,21 ori în anul 2016 și în anul 2017 de1,30 ori (vezi graficul nr.61 ).
Gradul de realizare oscilează de la un an la altul după cum urmează: 119,13% în anul 2013,
107,40% în anul 2014, 91,56% în anul 2015, 101,98% în anul 2016, iar în anul 2017 acesta este
de 95,91% (vezi graficul nr.60) . În cadrul cheltuielilor totale, acestea dețin următoarele ponderi: Graficul nr. 59

Grafic nr. 60

Grafic nr. 61
0500.0001.000.000
2013
I2013
E2014
I2014
E2015
I2015
E2016
I2016
E2017
I2017
ECheltuieli pentru asigurări și asistență
socială,sume cumulate
Asistență socială în caz de boli și invalidități
0,0050,00100,00150,00200,00
2013 2014 2015 2016 2017Asigurări și asistență socială,grad de
realizare
3.Asigurări și asistență socială
Asistență socială în caz de boli și invalidități
Prevenirea excluderii sociale
0,00020,000
2014/2013 2015/2014 2016/2015 2017/2016Asigurări și asistență socială,indici cu
baza în lanț
3.Asig și asistență soc
Asistență soc în caz de boli și invalidități
Prevenirea excluderii sociale

40
3,02% în anul 2013, 5,15% în anul 2014, 6,67% în anul 2015, 12,11% în anul 2016 și 10,11%
în anul 2017 ( vezi anexa nr.10) .

Cheltuielile pentru asistență socială în caz de boli și invalidități sunt principala componentă
a cheltuielilor pentru asigurări și asistență socială. În cadrul cheltuielilor pentru asigurări și
asistență socială, aceste cheltuieli dețin următoarele ponderi: 86,52% în anul 2013, 99,17% în
anul 2014, 92 ,04% în anul 2015, 94,11% în anul 2016 și 96,27% în anul 2017. Analizând în
sume absolute observăm că acestea cresc de la un an la altul. Se înregistrează în anul 2013 suma
de 305.108 lei, cresc de 1,06 ori în anul 2014 la suma de 325.884 lei, cresc apoi d e 1,10 ori la
suma de 358.981 în anul 2015. În anul 2016 acestea scad de 1,24 ori la suma de 446.290 lei, iar
în anul 2017 cresc de 1,33 ori la suma de 595.613 lei (vezi graficul nr.59) .
Gradul de realizare al cheltuielilor pentru asistență socială în caz de boli și invalidități are o
evoluție oscilatorie după cum urmează: 113% în anul 2013, 120,7% în anul 2014, 93% în anul
2015, 106,26% în anul 2016 și 99,27% în anul 2017 (vezi graficul nr.60) . În cadrul cheltuielilor
totale, acestea dețin următoarele pond eri: 2,61% în anul 2013, 5,10% în anul 2014, 6,14% în
anul 2015, 11,39% în anul 2016 și 9,73% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru prevenirea excluderii sociale sunt o componentă mai puțin semnificativă
a cheltuielilor pentru asigurări și asistență socială. În cadrul cheltuielilor pentru asigurări și
asistentă socială dețin următoarele ponderi: 13,48% în anul 2013, 0,83% în anul 2014, 7,96%
în anul 2015, 5,89% în anul 2016 și 3,722 în anul 2017. La fel ca și celelalte componente, au o
evoluție oscilatorie a sumelor absolute, de -a lungul celor 5 ani analizați. În anul 2013 se
înregistrează suma de 47.552 lei, scad în anul 2014 de 0,05 ori la suma de 2.773 lei, cresc de
11,19 ori în anul 2015 până la suma de 31.054 lei. În anul 2016 scad de 0,89 ori la suma de
27.917 lei, urmând ca mai apoi să scadă din nou de 0,82 ori la suma de 23.026 lei în anul 2017
(vezi anexa nr.6). Gradul de realizare a cheltuielilor pentru pre venirea excluderii sociale
prezintă fluctuații în perioada 2013 -2017 astfel: 182,78% în anul 2013, 7,70% în anul 2014,
77,64% în anul 2015, 62,04% în anul 2016 și 51,17% în anul 2017 (vezi anexa nr.7). În cadrul
cheltuielilor totale acestea dețin ponderi f oarte scăzute, după cum urmează: 0,41% în anul 2013,
0,04% în anul 2014, 0,53% în anul 2015, 0,71% în anul 2016 și 0,38% în anul 2017 (vezi anexa
nr.10).

41
Cheltuielile pentru servicii și
dezvoltare publică sunt formate din:
cheltuieli pentru locuințe, servicii și
dezvoltare publică și cheltuieli
pentru protecția mediului. Analizând
ponderea lor în cheltuielile totale
observăm că acestea au o evoluție
descend entă deținând o pondere de:
67,83% în anul 2013, 43,25% în anul
2014, 27,97% în anul 2015, 6,28% în
anul 2016 și 5,10% în anul 2017
(vezi graficul nr.62 ). În sumă
absolută acestea prezintă fluctuații în
perioada analizată astfel: 7.922.246
lei suma înregis trată în 2013, după
care scade în 2014 la 2.762.349 lei,
urmată de o altă scădere până la suma
de 1.635.664 lei în anul 2015. În anul
2016 scad drastic față de anul
anterior la suma de 246.128 lei,
urmând ca mai apoi să crească din
nou la suma de 312.081 l ei (vezi
graficul nr.63) .
Indicii cu baza în lanț ne indică faptul
că în 2017 se înregistrează singura creștere a valorilor, și anume de 1,26 ori, în următorii ani
valorile scăzând după cum urmează: de 0,34 ori în anul 2014, de 0,59 ori în anul 2015, de 0 ,15
ori în anul 2016 (vezi graficul nr.64) . Indicii cu baza fixă ne arată faptul că fată de anul 2013,
cheltuielile pentru servicii și dezvoltare publică, au scăzut în următorii ani după cum urmează:
de 0,35 ori în anul 2014, de 0,21 ori în anul 2015, de 0 ,03 ori în anul 2016 și de 0,04 ori în anul
2017 (vezi anexa nr.8) . Gradul de realizare al cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică,
de-a lungul celor 5 ani analizați, prezintă următoarele valori: 187,02% în anul 2013, 1122,91%
în anul 2014, 239 ,13% în anul 2015, 89,50% în anul 2016, iar în anul 2017 104,03%. Observăm
că în anul 2014 gradul de realizare are o valoare foarte ridicată, ceea ce înseamnă că plățile
efectuate le -au depășit cu mult pe cele prevăzute inițial (vezi anexa nr.7). Graficul nr. 62

Graficul nr. 63

Graficul nr. 64
0,00200,00
2013 2014 2015 2016 2017Ponderea principalelor cheltuieli în
total cheltuieli
IV. ACȚIUNI ECONOMICE
III.SERVICII ȘI DEZVOLTARE PUBLICĂ
III.CH SOCIAL-CULTURALE
05.000.00010.000.00015.000.00020.000.000
2013 I 2013
E2014 I 2014
E2015 I 2015
E2016 I 2016
E2017 I 2017
ECh. pentru servicii și dezvoltare publică,sume
cumulate Salubritate și gestiunea
deșeurilor
Protecția mediului
Alte servicii în domeniile
locuințelor,serviciilor și
dezvoltării
Iluminat public și
electrificări rurale
0,0002,000
2014/2013 2015/2014 2016/2015 2017/2016Indici cu baza în lanț 1.Învățământ
Învățământ preșcolar și primar
Locuințe,servicii și dezvoltare
publică
Iluminat public și electrificări
rurale
Alte serv în dom
locuințelor,serv și dezv.
Protecția mediului

42

Cheltuielile pentru locuințe,
servicii și dezvoltare publică sunt
cea mai semnificativă componentă a
cheltuielilor pentru servicii și
dezvoltare publică. Acestea sunt
formate din cheltuieli pentru
iluminat public și electrificări rurale
și cheltuieli pentru alte servicii în
domeniul locuințelor, serviciilor și
dezvoltării publice. În cadrul cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică, cheltuielile
pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică dețin următoarele ponderi: 98,96% în an ul 2013,
96,92% în anul 2014, 93,4% în anul 2015, 59,1% în anul 2016 și 54,94% în anul 2017.
Analizând valorile absolute ale acestor cheltuieli observăm că evoluția acestora este una
descrecătoare în perioada 2013 -2016. În anul 2013 se înregistrează suma d e 7.840.247 lei, scad
apoi în anul 2014 de 0,341 ori, până la valoarea de 2.677.173 lei, iar în anul 2015 plățile scad
de 0,571 ori ajungând la valoarea 1.527.747 lei. În anul 2016 scad de 0,095 ori, până la valoarea
de 145.427 lei , iar în anul 2017 cresc de 1,179 ori până la suma de 171.461 lei (vezi graficul
nr.65) .
Gradul de realizare al cheltuielilor pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică prezintă
următoarele valori: 188, 92% în anul 2013, 1673,23% în anul 2014, fiind și cea mai mare
valoare, 2 58,94% în anul 2015, 96,65% în anul 2016 și 114,31% în anul 2017 (vezi anexa nr.7) .
În cadrul cheltuielilor totale, acestea dețin umătoarele ponderi: 67,13% în anul 2013, 41,92%
în anul 2014, 26,13% în anul 2015, 3,71% în anul 2016 și 2,80% în anul 2017 ( vezi anexa
nr.10).

Cheltuieli pentru iluminat public și electrificări rurale este o componentă semnificativă în
cadrul cheltuielilor pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică, deținând în cadrul acestora
următoarele ponderi: 1,88% în anul 2013, 4,8 4% în anul 2014, 6,78% în anul 2015, 100% în
anul 2016 și 100% în anul 2017. În sumă absolută, evoluția acestor cheltuieli este una
fluctuantă. În anul 2013 se înregistrează suma de 147.564 lei, în următorul an acestea scad până
la suma de 129.672 lei, urm ând mai apoi să scadă din nou în anul 2015 la suma de 103.596 lei.
În anul 2016 cresc la 145.427 lei, iar în anul 2017 se înregistrează tot o creștere până la suma
de 171.461 lei (vezi graficul nr.65) . Graficul nr.65
02.000.0004.000.0006.000.0008.000.00010.000.000
2013 I 2013
E2014 I 2014
E2015 I 2015
E2016 I 2016
E2017 I 2017
ECh.pentru locuințe,servicii și dezvoltare
publicăLocuințe,servicii și
dezvoltare publică
Iluminat public și
electrificări rurale
Alte servicii în domeniile
locuințelor,serviciilor și
dezvoltării

43
Gradul de realizare al cheltuielilor pentru iluminat public și electrificări rurale prezintă, cu
excepția anului 2017, valori sub 100%, deoarece plățile efectuate au fost mai mici decât plățile
prevăzute inițial. Astfel, se înregistrează următoarele grade de realizare: 98,38% în anul 2013,
81,05% în anul 201 4, 60,94% în anul 2015, 96,95% în anul 2016 și 114,31% în anul 2017 (vezi
anexa nr.7).
În cadrul cheltuielilor totale, acestea dețin următoarele ponderi: 1,26% în anul 2013, 2,03% în
anul 2014, 1,77% în anul 2015, 3,71% în anul 2016 și 2,80% în anul 201 7 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru alte servicii în domeniul locuințelor, serviciilor și dezvoltării publice.
Acestea dețin in cadrul cheltuielilor pentru locuințe , servicii și dezvoltare publică, următoarele
ponderi: 98,12% în anul 2013, 95,16% î n anul 2014, 93,22% în anul 2015, iar în următorii 2
ani se înregistrează valori de 0. Aceste cheltuieli au o evoluție fluctuantă în sume absolute. În
anul 2013 se înregistrează o valoare de 7.692.683 lei, scăzând apoi în anul 2014, de 0,331 ori,
până la v aloarea de 2.547.501 lei, iar în anul 2015 scăzând de 0,559 ori, până la valoarea de
1.424.151 lei. În anii 2016 și 2017 valoarea plăților este nulă (vezi graficul nr.65) .
Gradul de realizare al cheltuielilor pentru alte servicii în domeniul locuințelor, s erviciilor și
dezvoltării publice este de 192,32% în anul 2013 și 339,08% în anul 2015. În anii 2014, 2016,
2017 gradul de realizare are valori nule (vezi anexa nr.7) . În cadrul cheltuielilor totale, acestea
dețin următoarele ponderi: 65,86% în anul 2013, 39,89% în anul 2014, 24,35% în anul 2015,
iar în anii 2016 și 2017, se înregistrează valori de 0 (vezi anexa nr.10) .

Cheltuielile pentru protecția
mediului sunt o componentă a
cheltuielilor pentru servicii și
dezvoltare publică. În componența
acestora intră o singură componentă,
și anume cheltuielile pentru
salubritare și gestiunea deșeurilor. În
cadrul cheltuielilor pentru servicii și
dezvoltare publică, che ltuielile
pentru protecția mediului dețin următoarele ponderi: 1,04% în anul 2013, 3,08% în anul 2014,
6,6% în anul 2015, 40,9% în anul 2016 și 45,05% în anul 2017. Analizând în valori absolute
observăm că acestea au o evoluție oscilatorie. În anul 2013 se înregistrează suma de 81.999 lei,
crescând apoi în anul 2014 până la valoarea de 85.176 lei, iar în anul 2015 cheltuielile pentru Graficul nr. 66
0,0020,0040,0060,0080,00100,00120,00140,00
2013 2014 2015 2016 2017Protecția mediului,grad de realizare
Protecția mediului
Salubritate și gestiunea
deșeurilor

44
protecția mediului cresc până la
suma de 107.917 lei, scăzând în
anul 2016 la valoarea de 100.701
lei. În anul 2017 se înregistrează
valoarea maximă dintre cei 5 ani
analizați, și anume
suma de 140.620 lei (vezi anexa
nr.6) . Analizând gradul de realizare
observăm că acesta oscilează de la
un an la altul astfel : 95,35% în anul
2013, 99,04% în anul 2014,
114,81% în anul 2015, 80,56% în
anul 2016 și 93,75% în anul 2017.
În cadrul
cheltuielilor totale, acestea dețin
următoare le ponderi: 0,70% în anul
2013, 1,33% în anul 2014, 1,85%
în anul 2015, 2,57% în anul 2016 și
2,30% în anul 2017 (vezi graficul
nr.66 ).
Cheltuielile pentru acțiuni
economice reprezintă ultimul tip
de cheltuială din cadrul
cheltuielilor bugetelor locale.
Aceste cheltuieli sunt formate din
cheltuieli pentru transporturi și
cheltuieli pentru alte acțiuni
economice. În sumă absolută,
observăm că aceste cheltuieli au o
evoluție ascendentă în perioada
2013 -2015, urmând ca apoi să
oscileze în următorii ani. În an ul
2013 plățile au valoarea cea mai
mică, și anume suma de 39.527 lei, crescând în anul 2014 de 1,03 ori la suma de 272.252 lei, Graficul nr.67

Grafic nr.68

Grafic nr.69

Grafic nr.70
0500.0001.000.0001.500.0002.000.000
2013 I 2013 E 2014 I 2014 E 2015 I 2015 E 2016 I 2016 E 2017 I 2017 ECh.pt.acțiuni economice,sume
cumulate
Transporturi
Alte acțiuni economice
0,00200,00400,00600,00800,001000,00
2013 2014 2015 2016 2017Acțiuni economice,grad de realizare
IV. ACȚIUNI
ECONOMICE
Transporturi
0,0010,0020,0030,0040,0050,00
2013 2014/2013 2015/2013 2016/2013 2017/2013Acțiuni economice,indici cu baza fixă
IV. ACȚIUNI ECONOMICE Transporturi
0,0002,0004,0006,0008,00010,000
2014/2013 2015/2014 2016/2015 2017/2016Acțiuni econom.ind.cu baza în lanț
IV. ACȚIUNI
ECONOMICE
Transporturi

45
urmând să crească de 1,26 ori la suma de 1.304.603 lei în anul 2015. În anul 2016 scad de 0,93
ori la suma de 535.980 lei, urm ând să crească în anul 2017 de
1,39 ori, ajungând la suma de 1.503.895 lei (vezi graficele nr.67 și 70) . Analizând indicii cu
baza fixă a acestor cheltuieli, observă că față de anul 2013 acestea cresc după cum urmează: de
6,89 ori în anul 2014, de 33,01 ori în anul 2015, de 13,56 ori în anul 2016 și de 38,05 ori în anul
2017 (vezi graficul nr.69). Gradul de realizare al cheltuielilor pentru acțiuni economice are o
evoluție fluctuantă, după cum urmează: în anul 2013 acesta este de 263,51%, 181,50% în anul
2014, 820,51% în anul 2015, 184, 19% în anul 2016 și 228,56% în anul 2017 (vezi graficul
nr.68) . În cadru l cheltuielilor totale, cheltuielile pentru acțiuni economice dețin următoarele
ponderi: 0,34% în anul 2013, 4,26% în anul 2014, 22,31% în anul 2015, 16,38% în anul 2016
și 24,58% în anul 2017 (vezi anexa nr.10).
Cheltuielile pentru transporturi sunt compo nenta cea mai importantă a cheltuielilor pentru
acțiuni economice. Acestea înregistrează în cadrul cheltuielilor pentru acțiuni economice
ponderi de 100% în perioada 2014 -2017. În anul 2013 se înregistrează ponderea de 88,79%.
În sumă absolută, aceste cheltuieli au o evoluție crescătoare în primii 3 ani, pornind de la suma
de 39.527 lei în anul 2013, cresc în anul 2014 de 7,75 ori până la suma de 272.252 lei, după
care în anul 2015 cresc de 4,79 ori, la suma de 1.304.603 lei. Î n anul 2016 scad de 0,41 ori la
suma de 535.980 lei, după care cresc în anul 2017 de 2,80 ori, ajungând la suma de 1.503.895
lei (vezi graficul nr.67) .
Gradul de realizare înregistrează variații destul de mari de la un al la altul. În anul 2013 acesta
este de 350,97%, 181,50% în anul 2014, 181,50% în anul 2015, fiind și cel mai mic din cei 5
ani analizați În anul 2016 se înregistrează valoarea maximă de 820,51% și 228,56% în anul
2017 (vezi anexa nr.10).

Cheltuielile pentru alte acțiuni economice sunt o componentă nesemnificativă a cheltuielilor
pentru acțiuni economice deoarece anul 2013 este singurul în care se înregistrează plăți, restul
anilor având valoare 0 (vezi anexa nr.6) . Acestea dețin în cadrul cheltuielilor pentru acțiuni
economice ponderea de 11,21% în anul 2013. În sumă absolută, anul 2013 are valoarea de 4.430
lei. Gradul de realizare este de 88,60% în anul 2013 (vezi graficul nr.68) . În cadrul cheltuielilor
totale, cheltuielile pentru acțiuni economice dețin ponderea de 0,04% (vezi anexa nr .10).

46
CONCLUZII
În lucrarea de față am prezentat evoluția cheltuielilor și veniturilor pe perioada 2013 -2017 .
Studiul este realizat pe baza datelor puse la dispoziție de către primăria comunei Chi uiești .
Analiza veniturilor și cheltuielilor acestei comune este efectuată prin calculul indicilor cu bază
fixă, indicilor cu bază în lanț, gradului de realizare, ponderii din total.
Problematica acestei lucrări este de o importanță deosebită dacă ne gândim că viața publică a
unei comune depinde în mare măsu ră de bugetul alocat, astfel că am considerat oportun să
abordez în primul capitol următoarele elemente de teorie referitoare la bugetul local :
Prezentarea generală a bugetelor locale , Specificul principiilor elaborării bugetare , Conținutul
și structura bu getului local .
În al doilea capitol am analizat din punct de vedere practic veniturile și cheltuielile comunei
Chiuiești . În prima fază a acestui capitol am enunțat câteva date referitoare la această comună,
pe care le -am încadrat într -o mică prezentare, după care am trecut la analiza propriu -zisă în
urma căreia am constatat anumite lucruri pe cale le voi enunța în cele ce urmează.La nivelul
veniturilor am constatat că veniturile totale au atins valoarea maximă în anul 2013 , iar în anul
2016 valoarea cea mai mică, scăzând față de anul anterior de 0,72 ori. Gradere de realizare
sunte peste 100%, cel mai mare fiind înregistrat în anul 2013, 292,28%, iar cel mai mic în anul
2016 de 148,77%.
Făcând o analiză a veniturilor proprii ale bugetului local al comunei , observăm că marea
majoritate sunt venituri curente, iar în cadrul acestora, după cum era de așteptat, cea mai parte
au natură fiscală. Veniturile proprii ating nivelul maxim în anul 2015 crescând de 1,17 ori față
de anul 2014 când se înregistrează cea mai mică valoare a acestora. Gradul de realizare este
peste 100%, ccea ce semnifică faptul că veniturile încasate au fost ma i mari decât cele prevăzute
inițial. În cadrul veniturilor totale acestea dețin ponderi între 27,57% în anul 2013 și 52,13% în
anul 2017.
Veniturile curente sunt formate din venituri fiscale și nefiscale și se numără printre cele mai
semnificative componen te ale veniturilor totale deținând în cadrul acestora ponderi cuprinse
între 48,41% în anul 2013 și 94,35% în anul 2017. Gradul de realizare este cuprins între
112,42% în anul 2017 și 142,67% în anul 2013.

47
Veniturile fiscale sunt cele mai semnificative com ponente ale veniturilor curente deținând în
cadrul acestora ponderi de peste 93%. Acestea ating valoarea maximă în anul 2017 crescând
față de anul anterior de 1,18 ori.
Veniturile nefiscale înregistrează venituri mult mai mici decât veniturile fiscale, d eținând
ponderi scăzute în cadrul veniturilor curente sub 6%. Acestea ating valoarea maximă în anul
2015 crescând față de anul anterior cu 2,02%, iar valoarea minimă în anul 2013. Gradul de
realizare este de peste 100% în decursul celor 5 ani analizați.
Subvențiile sunt și ele tot o componentă a veniturilor totale. Acestea sunt nesemnificative și
dețin ponderi în cadrul veniturilor totale cuprinse între 0,46% în anul 2013 și 30,05% în anul
2015. Valoarea maximă se înregistrează în anul 2015, crescând de 59 ,23 ori față de anul 2013.
Gradul de realizare atinge valori foarte mari în anul 2015, și anume de 8027,25 % ceea ce
semnifică faptul că sumele încasate au fost cu mult mai mari decât cele inițiale.
La nivelul cheltuielilor am constatat că, totalul acestora din anul 2013 deține cea mai mare
valoare în decursul anilor analizați, scăzând de 0,34 ori în anul 2016 la cea mai mică valoare.
Gradul de realizare depășește în mare parte 100%, excepție făcând anul 2016 când acesta este
de 92,80%.Cheltuielile cu servic iile publice generale dețin în totalul cheltuielilor ponderi
cuprinse între 6,65% în anul 2013 și 33,13% în anul 2016. Valoarea m inimă înregistrată este în
anul 2013, crescând de 1,91 ori până la valoarea maximă din anul 2017. Gradul de realizare al
acestor cheltuieli nu depășește 100% în anii 2014 și 2017.
Cheltuielile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională dețin ponderi în cadrul
cheltuielilor totale între 0 în anul 2013 și 1,27% în anul 2014. Gradul de realizare cel mai mare
se înreg istrează în anul 2014, și anume de 95,75%, în nici un an acesta nu trece de 100%.
Cheltuielile social culturale dețin în cadrul cheltuielilor totale, ponderi cuprinse între 25,18%
în anul 2013 și 46,87% în anul 2016. Gradul de realizare este cuprins între 73,09% în anul 2016
și 168,34% în anul 2013.Cheltuielile cu servicii și dezvoltare publică dețin ponderi în cadrul
cheltuielilor totale între 5,10% în anul 2017 și 67,83% în anul 2013. Valoarea maximă
înregistrată este în anul 2013, iar cea minimă în anul 2016. Gradul de realizare este cu mult
peste 100% în anul 2014, și anume 1122,91%.
Această temă este una complexă, cu mult mai complexă decât am încercat eu să expun în acest
studiu. Bugetul local trebuie analizat și în funcție de anumite particularități e xistente firesc de
la o zonă geografică la alta, de la o regiune de dezvoltare la alta.

48
BIBLIOGRAFIE
Inceu A.M, ”Buget și trezorerie”, Suport de curs, Cluj -Napoca, 2011
Inceu A.M,Lazăr D.T & Mara E.R, ”Finanțe și bugete publice”, Ed itura Accent, Cluj -Napoc a,
2008
Inceu A. & Lazăr D., ”Finanțe și bugete publice”, Editura Accent, Cluj Napoca, 2003
Legea nr.189 privind finanțele publice locale publicată în M.O. nr. 404/22 octombrie 1998
Moșteanu T., Vuță M. & Câmpeanu., ”Buget și Trezorerie Publică ”, Editura Universitară,
București 2003
Văcărel I, „Finanțe publice”, Editura didactică și pedagogică, București, 2006