Profitul Principala Sursă de Finanțare a Activitații Întreprinderii

Profitul- principala sursă de finanțare a activitații întreprinderii

Cuprins

Pagina

Introducere………………………………………….…………………..…………………………3

Capitolul I

Delimitări conceptuale cu privire la profit ca principala sursă de finanțare a activității întreprinderii.

Esența și tipologia profitului…………………………………………………………….4-8

Veniturile și cheltuielile – principalii factori de influență asupra mărimii profitului……………………………………………………………………………………..8-12

Maximizarea profitului– obiectivul principal al activității întreprinderii………………………………………………………………………………12-15

Capitolul II

Analiza formării și repartizării profitului în cadrul S.A. „CahulPan”

Caracteristica economico-financiară a întreprinderii S.A. „CahulPan”………16-27

Analiza formării profitului și rezerve de sporire a acestuia la întreprinderea S.A. „CahulPan”…………………………………………………………………………………………27-33

Analiza repartizării profitului la S.A. „CahulPan”…………………………………..33-35

Incheiere………………………………………………………………………………………………36-37

Bibliografie …………………………………………………………………………………………….38-39

Anexe

Introducere

Profitul întreprinderii reprezintă unul din cei mai importanți indicatori prin intremediul căruia se poate aprecia situația unei unitați economice. Tema analizată în această lucrare este una actuală fiecarei întreprinderi, deoarece scopul fiecareia este maximilizarea rezultatului finaciar astfel încît agentul economic din profitul obținut să aibă posibilitatea sa-și finanțeze activitatea, să achite taxele și impozitele necesare, să plătească salariile angajaților, să plătească dividente etc. În această ordine de idei, autorul evidențiază faptul că pe seama profitului se asigură dezvoltarea economică a întreprinderii, cointeresarea salariaților în rezultatele activității lor și prin mărimea dividendelor acordate acționarilor, interesul publicului pentru cumpărarea de acțiuni și deci de creștere a capitalului unei firme.

Reeșind din importanța profitului ca sursă majoră de finanțare a întreprinderii, autorul evidențiază factorii care au un impact negativ asupra mărimii profitului cît și modalitățile de reducere a efectului acestor factori asupra rezultatelor întreprinderii

Structura tezei abordate constă din: introducere, două capitole, concluzii, bibliografie și anexe referitoare la informația utilizată din rapoartele financiare pe anii 2011-2013 de la întreprinderea analizată.

În capitolul I: ,, Delimitări conceptuale cu privire la profit ca principala sursă de finanțare a activității întreprinderii” autorul dezvăluie esența și tipologia profitului, determină cum influențează veniturile si cheltuielile asupra mărimii profitului precum și prezintă diverse metode și modalități de maximizare a profitului – ca obiectiv principal al activității întreprinderii.

În capitolul II: ,, Analiza formării și repartizării profitului în cadrul S.A. „CahulPan” autorul va face caracteristica economico-financiară a întreprinderii S.A. „CahulPan”, va analiza formarea profitului și a rezervei de sporire a acestuia la întreprinderea dată și nu în ultimul rînd va analiza repartizarea profitului la S.A. „CahulPan”.

Capitolul I: „Delimitări conceptuale cu privire la profit ca principala sursă de finanțare a activității întreprinderii”

Motto: „Profitul este suportul material și garanția dezvoltării proprietății private, bază a libertătii economice și a liberei inițiative. Este scopul nemijlocit al acțiunilor economice și stimulentul principal al agenților economici. Are rol de pîrghie economico-financiară, hotărîtoare în mecanismul de funcționare al economiei de piață, el recompensează eforturile, talentul, abilitatea agenților economici competitivi, iar pierderile se penalizează pe căi care nu pot ține cu legile pieței.”

(Pierre Conso – Gestion financière).

Esența și tipologia profitului

În urma activităților desfășurate, firma obține venituri. Acestea cuprind încasările din comercializarea produselor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, transmiterea bunurilor în arendă, acordarea împrumuturilor etc. Pentru aprecierea rezultatelor activității firmei indicatorii veniturilor nu sunt suficient de relevanți, întrucât nu reflectă eforturile depuse în vederea obținerii acestora. În scopuri de evaluare, se impune confruntarea veniturilor realizate cu costurile (cheltuielile) suportate.

Excedentul veniturilor totale asupra costurilor totale caracterizează o situație favorabilă pentru firmă, semnificând obținerea profitului. Dacă veniturile totale nu acoperă integral costurile suportate, firma înregistrează pierderi. Deseori teoria economică operează doar cu noțiunea „profit”, specificând, după caz, că este vorba despre profit pozitiv (profit propriu-zis) sau profit negativ (pierderi).

Termen de origine latin, profitul vine de la verbul „proficere” care înseamna „a progresa”, ” a da rezultate”, apoi dobîndind semnificația de „a da” sau „a aduce profit”. Acest fapt, explică de ce profitul este considerat drept venit sau o formă de venit. Intenția de a da profitului doar sensul pozitiv a făcut ca adesea el să se identifice cu noțiunea de „beneficiu”. Relația dintre profit și beneficiu este destul de generală, unii autori considerîndu-le ca sinonime, alții apreciind că sunt noțiuni distincte și diferă ca sferă de cuprindere.

În țările cu economie de piață, termenul folosit frecvent pentru beneficiu este profit. Cu toate acestea, în multe țări se utilizează termenul de benefeciu, cum este de exemplu, în Franța (benefice) sau în Italia (beneficio).

Profitul reprezintă unul dintre cele mai importante concepte strâns legat de existența economiei de piață. Noțiunea de profit este definită și interpretată în forme variate fiind considerată ,, rezultatul sintetic financiar pozitiv al unei activități productive și principalul indicator calitativ care exprimă eficiența activității productive".

În literatura de specialitate sunt expuse diverse opinii cu privire la conținutul economic al profitului, modul de determinare a profitului, factorii care influențează profitul firmelor etc. Generalizându-le, operam cu următoarea definiție a profitului.

Profitul reprezintă veniturile nete ale întreprinderii și exprimă diferența dintre veniturile obținute și costurile suportate de firmă.

Profitul (Pierderea) = Venituri – Cheltuieli

Cu cît este mai mare valoarea venitului cu atît va fi mai ridicată mărimea profitului, și invers, creșterea valorii consumurilor sau cheltuielilor duce la diminuarea profitului.

Există urmatoarele tipuri ale profitului:

Profit brut (pierdere globala) – reprezintă profitul obținut din vînzarea produselor, mărfurilor si serviciilor prestate și se determină ca diferența dintre veniturile din vînzari și costul vînzarilor.

PB = VV – Costul Vînzarilor

Figura 1. Formarea profitului din activitatea operațională

Sursa: Prelucrare după Viorel I. Cornescu. Costul și veniturile în economia de piață. Chișinău: IMCO, 1992

Profitul (pierderea) din activitatea operaționala – reprezintă diferența dintre veniturile si cheltuielile obținute de întreprindere din activitatea de bază.

RAO = Pb + AVO – Ch com. – Ch g. adm. – A ch. oper.

Profitul (pierderea) din activitatea de investiții – este diferența dintre veniturile și cheltuielile obținute de întreprindere din operațiunile ce țin de mișcarea activelor pe termen lung.

RAI=VAI-ChAI

Profitul (pierderea) din activitatea financiara – reprezintă diferența dintre veniturile si cheltuielile aferente operațiunilor legate de modificările în mărimea și structura capitalului propriu si mijloacelor împrumutate.

RAF=VAF-ChAF

Profitul (pierderea) din activitatea economico-financiara – este rezultatul financiar obtinut de întreprindere în cursul perioadei de gestiune din activitațile operationale, de investiții si financiare.

RAEF = PAO + PAI + PAF

Profitul (pierderea) exceptională – este diferența dintre veniturile si cheltuielile apărute ca rezultat a evenimentelor si operațiunilor excepționale neprevăzute.

RE=VE-ChE

Profitul (pierderea) pîna la impozitare (profit contabil) – este profitul obținut de întreprindere în cursul perioadei de gestiune din toate tipurile de activitați si rezultatul excepțional.

PPI = PAEF + PEx

Profitul net (pierdere netă) – este profitul care ramîne la dispoziția întreprinderii dupa calcularea cheltuielilor privind impozitul pe venit și se determină ca diferența dintre profitul pîna la impozitare și cheltuielile privind impozitul pe venit.

PN = PPI – IV

Figura 2. Formarea profitului net al întreprinderii

Sursa: Prelucrare după Viorel I. Cornescu. Costul și veniturile în economia de piață. Chișinău: IMCO, 1992

Analiza profitului prezintă interes atît pentru proprietari și investitori, cît și pentru alți utilizatori ai informației din Rapoartele Financiare. Proprietarii și investitorii sunt interesați să maximizeze mărimea profitului creat de o anumită sumă investită. Creditorii apreciază profitul întreprinderii ca principalul criteriu de achitare a dobînzii și a rambursării sumei datoriei. Organele fiscale sunt interesate de profit deoarece acesta constituie baza pentru calculul mărimii venitului impozabil si impozitului pe venit.

Profitul îndeplinește o serie de funcții:

– de stimulare a inițiativei, a creativității și de acceptare a riscului;

– de incitare, sporire și diversificare a eforturilor productive;

– de cultivare a spiritului de economisire;

– sursă de venit pentru bugetul statului, prin care asigură funcționarea unor activități bazate pe nonprofit, dar absolut necesare pentru dezvoltarea generală a societății.

Analiza profitului oferă diferitelor categorii de utilizatori ai Rapoartelor

Financiare posibilitatea de a aprecia următoarele aspecte:

Care este mărimea, structura si evoluția indicatorilor profitului în ultimii ani?

Care sunt cauzele principale ce au condiționat schimbările indicatorilor profitului?

Care sunt principalele surse de majorare a profitului?

Rezultatele analizei profitului sunt necesare atît pentru elaborarea strategiei de dezvoltare si organizare a activitații curente a întreprinderii cît și pentru prognozarea mărimii profitului pe viitor.

1.2 Veniturile și cheltuielile – principalii factori de influență asupra mărimii profitului

Caracterizarea stării de performanță a întreprinderii presupune analiza a două categorii de bază de indicatori: cheltuieli și venituri. Veniturile și cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului. Recunoașterea și măsurarea veniturilor și a cheltuielilor, și deci a profitului, depind parțial de conceptele de capital și de menținere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situațiilor financiare.

Componența de baza ale noțiunilor de venituri și cheltuieli cuprinse în reglementările contabile actuale din Republica .

Veniturile reprezintă creșterea avantajelor ecomonice în decursul perioadei de gestiune sub formă de aflux sau majorare a activelor, fie diminuarea sau micșorarea datoriilor care conduc la creșterea capitalului cu excepția majorării din contul contribuțiilor proprietarilor întreprinderii.

În funcție de natura activităților pe care le generează, veniturile pot fi clasificate în două grupe:

– venituri din activitatea operațională care cuprind sumele încasate din activitatea de bază a întreprinderii;

– venituri din activitatea neoperațională care includ sumele primite sau de primit din alte tipuri de activități ale întreprinderii.

Structura venitului este prezentată în figura uile și cheltuielile – principalii factori de influență asupra mărimii profitului

Caracterizarea stării de performanță a întreprinderii presupune analiza a două categorii de bază de indicatori: cheltuieli și venituri. Veniturile și cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului. Recunoașterea și măsurarea veniturilor și a cheltuielilor, și deci a profitului, depind parțial de conceptele de capital și de menținere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situațiilor financiare.

Componența de baza ale noțiunilor de venituri și cheltuieli cuprinse în reglementările contabile actuale din Republica .

Veniturile reprezintă creșterea avantajelor ecomonice în decursul perioadei de gestiune sub formă de aflux sau majorare a activelor, fie diminuarea sau micșorarea datoriilor care conduc la creșterea capitalului cu excepția majorării din contul contribuțiilor proprietarilor întreprinderii.

În funcție de natura activităților pe care le generează, veniturile pot fi clasificate în două grupe:

– venituri din activitatea operațională care cuprind sumele încasate din activitatea de bază a întreprinderii;

– venituri din activitatea neoperațională care includ sumele primite sau de primit din alte tipuri de activități ale întreprinderii.

Structura venitului este prezentată în figura următoare:

Figura 4:Structura veniturilor întreprinderii.

Sursa: Elaborata de autor

În dependență de sursele de intrare, veniturile se împart în două grupe:

Venituri din activitatea operațională.

Venituri din activitatea neoperațională.

Veniturile din activitatea operațională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a întreprinderii, și anume:

veniturile din vînzări – încasările din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operațiile de barter, contractele de construcție;

alte venituri operaționale – sumele primite sau de primit din ieșirea (vînzarea, schimbul) activelor curente, cu excepția produselor finite și mărfurilor, arenda curentă, precum și sub formă de amenzi, penalități, despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor curente.

Din veniturile din activitatea neoperațională fac parte sumele primite sau de primit din alte feluri de activități ale întreprinderii:

veniturile din activitatea de investiții, în a căror componență intră sumele rezultate din ieșirea și reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii, sumele încasate din vînzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobînzile, sumele diferențelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieșite, veniturile din operațiunile cu părțile legate;

veniturile din activitatea financiară, care cuprind sumele rezultate din transmiterea în folosința altor persoane juridice și fizice, pe un termen mai mare de un an, a activelor nemateriale și materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferențe de curs valutar, subvenții de stat, prime, premii și sume sponsorizate, sume conform contractelor de neincludere în concurență etc.;

venituri excepționale la care se referă sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări, persoanele juridice și fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamități, perturbări politice și alte evenimente excepționale.

Cheltuielile sînt definite fie ca diminuarea avantajelor economice în decursul perioadei contabile sub formă de reflux sau utilizare a activelor, fie ca apariția datoriilor care conduc la micșorarea capitalului propriu cu excepția diminuărilor rezultate din repartizarea veniturilor între proprietarii capitalului propriu. Cheltuielile se efectuează la întrepinderile care desfășoară toate tipurile de activități,acestea reprezintă rezultatul activității economico-financiare a unei entitați economice. În funcție de direcțiile efectuării, acestea se subdivizează în trei grupe:

– Cheltuieli ale activității operaționale;

– Cheltuieli ale activității neoperaționale;

– Cheltuieli privind impozitul pe venit.

Cheltuieli ale activității operaționale cuprind cheltuieli ocazionate de desfășurarea activității de bază a întreprinderii.Acestea cuprind :

– costul vînzărilor;

– cheltuieli comerciale;

– cheltuieli generale și administrative;

– alte cheltuieli operaționale.

Costul vînzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor vîndute și serviciilor prestate, care cuprind:

– la întreprinderile de producție – consumurile de materiale directe, consumurile directe privind retribuirea muncii , inclusiv contribițiile de asigurări sociale, consumurile indirecte de producție aferente produselor vîndute;

– la întreprinderile de comerț – valoarea de bilanț a mărfurilor vîndute (suma cea mai mică dintre valoarea de intrare a mărfurilor procurate și valoarea realizabilă netă).

– la întreprinderile de prestări servicii – consumurile de materiale, consumurile privind retribuirea muncii, consumuri indirecte de producție aferente serviciilor prestate.

Cheltuielile comerciale sînt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor și prestării serviciilor. De exemplu: cheltuieli de transport privind desfacerea, cheltuieli privind retribuirea muncii salariaților care cuprind salariile de bază și suplimentele, prime plătite vînzătorilor.

Cheltuieli generale și administrative cuprind cheltuieli privind desfacerea și gestiunea întreprinderii în ansamblu. De exemplu: cheltuieli privind uzura; impozite, taxe și plăți virate la buget potrivit legislației; cheltuieli de întreținere a unității economice; cheltuieli privind amortizarea activelor curente.

Alte cheltuieli operaționale privind vînzarea altor active curente, cheltuieli privind creditele și împrumuturile, lipsuri și pierderi din deteriorarea valorilor.

Cheltuielile activității neoperaționale cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la desfășurarea altor feluri de activități care cuprind:

– cheltuielile activității de investiții;

– cheltuielile activității financiare;

– pierderi excepționale.

Cheltuielile activității de investiții rezultă din ieșirea activelor pe termen lung.

Cheltuielile activității financiare rezultă din modificarea mărimii și structurii capitalului propriu, împrumuturilor și creditelor întreprinderii.

Pierderilor excepționale rezultă din evenimetele rare și netipice care nu sînt legate de activitatea economico-financiară a întreprinderii.

Cheltuieli privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe venit luată în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.

1.3 Maximizarea profitului firmei – obiectivul principal al activitatii intreprinderii

Comportamentul firmelor maximizatoare de profit este influențat, în mare parte, de mecanismele pieței pe care se comercializează produsele. Astfel, mecanismele pieței de desfacere determină modul de formare a prețurilor, posibilitățile firmelor de a controla prețul produselor proprii, criteriile de alegere a cantității de produse care urmează a fi comercializate, deciziile firmelor privind continuarea sau întreruperea activității. In ceea ce priveste profitul unei unitati economice acesta este influentat de citeva grupe de factori:

mediul extern în care se desfășoară activitatea firmei și care nu poate fi controlat într-o măsură suficient de semnificativă;

modul în care întreprinderea interacționează cu mediul de piață (cât de bine sunt promovate produsele și modul de organizarea activității de vânzare);

eficiența și eficacitatea cu care se desfășoară activitatea de producție în care este angajată întreprinderea.

În primul rând, atât economiile, cât și piețele sunt influențate de deciziile oamenilor politici care elaborează tendințele de evoluție. Aceste tendințe sunt cele care influențează circumstanțele imediate cu care se confruntă orice întreprindere. În funcție de influența avută de cei care iau astfel de hotărâri, activitatea agenților economici se poate modifica mai mult sau mai puțin radical.

În al doilea rând, pentru a optimiza rentabilitatea și a crește nivelul profitului, o firmă trebuie să ia în considerare componentele mixului de marketing (produsul, plasarea, promovarea, prețul, piața). Oferirea unui produs sau seriviu de calitate, ale cărui calități îl diferențiază față de produsele concurente, la un preț competitiv și promovat într-o manieră profesionistă, nu poate duce decât la creșterea cotei de piață și astfel la creșterea încasărilor, inplicit a profitului. Procesul de comunicare cu lumea din jur poate fi controlat într-o anumită măsură de firmă, fiind din acest punct de vedere mai flexibil decât mediul extern.

În al treila rând, mijloacele prin care se pot administra și supraveghea toate operațiunile din interiorul unei organizații sunt aflate sub controlul direct al managementului întreprinderii, fiind adevărate elemente de acțiune la dispoziția decidenților.

După modul în care interacționează asupra activității firmei, nivelul profitului obținut este influențat de o multitudine de factori de natură endogenă și exogenă. Dintre factorii endogeni se pot aminti: gradul de tehnologizare utilizat pentru obținerea producției, calitatea furnizorilor, modalitățile de recompensare a personalului în funcție de performanțe. Factorii exogeni care influențează nivelul profitului sunt: politica fiscală a țării, nivelul inflației, subvenții acordate unor numite ramuri de activitate, strategia de dezvoltare economică, comportamentul consumatorilor în anumite perioade ale anului.

Pentru maximilizarea profitului există trei modalități prin care aproape orice afacere își poate maximiza profiturile:

creșterea prețurilor

cîștigarea mai multor clienți

diversificarea ofertei.

Creșterea prețurilor este probabil cea mai simplă și cea mai rapidă modalitate de creștere a profitului, creșterea prețului pentru servicii. Această soluție merită luată în calcul atunci cînd întreprinderea are deja o bază de clienți, iar serviciile prestate sunt destul de căutate. De asemenea, trebuie de făcut o analiză atentă a clienților actuali, a posibilităților lor și a modului în care vor recepționa o scumpire a prețului. Deși este o metodă simplă și ușor de pus în practică, implică o serie de riscuri, cum ar fi pierderea clientelei. Pentru a evita astfel de situații se recomandă o bună comunică cu baza de clienți, eventual o treime a lor acolo unde natura afacerii o permite (spre exemplu, scumpirea o să afecteze doar clienții noi, cei vechi să fie taxați la prețul vechi pentru a nu risca să pierdem clienții fideli deja).

Cîștigarea mai multor clienți. Este metoda ideală de creștere a profitului. Această strategie presupune investiții suplimentare în marketing (reclamă și promovare) și o cercetare minutioasă și realistă a posibilităților de extindere. Extinderea poate implica atît deschiderea unui nou punct de lucru cît și atragerea unui număr mai mare de clienți spre actualul amplasament, în funcție de natura afacerii.

Diversificarea ofertei. Este cea de a treia modalitate de maximizare a profitului, constă în diversificarea ofertei actuale. Adică oferirea de produse suplimentare. Ideal ar fi de oferit și servicii conexe celor care deja sunt oferite. Spre exemplu, dacă întreprinderea vinde electrocasnice, se pot oferi servicii de reparație a electrocasnicelor etc.

Sporirea profitului se atinge și prin intermediul majorării venitului din vînzări. Cum se cunoaște orice afacere crește odată cu vînzările pe care le produce, însă trebuie să cunoaștem că un produs sau serviciu nu se vinde singur, strategia de vînzare trebuie înbunătățită permanent. În continuare vom analiza cîteva metode noi de vînzare a serviciilor prestate:

Prima idee ar fi crearea unei programe de loialitate. Este deja cunoscut că tot mai multe companii promovează crearea unor relații umanizate cu consumatorii, încercînd să își apropie clienții și tratîndu-i ca pe niște parteneri importanți pentru ei. Crearea programei de loialitate/fidelitate și oferirea unui cadou sau discont personalizat fiecărui client. În acest fel, acesta nu va uita că asociația îl apreciază la nivel individual.

O altă idee ar fi motivarea angajaților. După cum spunea Richard Branson ,,Angajații sunt ambasadorii brandului tău”. Recompensarea celor mai buni dintre ei va genera și o competitivitate proactivă în cadrul departamentului, ceea ce va duce la vînzări mai mari.

Capitolul II : „Analiza formării și repartizării profitului în cadrul S.A. „CahulPan”

,,Mulți oameni consideră profiturile ca reprezentând un surplus inutil și nejustificat din punct de vedere economic, însușit de factorii de producție. Asemenea păreri sunt alimentate de inegalitațile care se formează în timp între diferitele grupuri sociale pe baza veniturilor asigurate din profit."

(Paul A. Samuelson)

2.1 Caracteristica economico-financiară a întreprinderii .

În anul 1946, pe baza unei mici brutării locale a fost organizată fabrica de pâine cu un singur cuptor, a cărei capacitate era de 10 tone pe zi. La sfârșitul anului 1946 a fost instalat primul cuptor de marca FIL-2. În primul semestru al anului 1947 a fost instalat al doilea cuptor de aceeași marcă. Astfel, fabrica mărindu-și capacitatea de producție devine combinat, în baza hotărârii Ministerului Industriei Alimentare al RSSM, pe data de 9 iunie 1947.

În august 1950 combinatul trece într-o nouă clădire. La acel moment combinatul de panificație din Cahul, era considerat unul dintre cele mai modernizate și mecanizate combinate în acest domeniu.

În decembrie 1977 a fost dat în exploatare, iar din 1978 a început să funcționeze fabrica într-o așa structură cum o găsim și astăzi, cu o capacitate de producție de 32 tone pe zi. Din momentul punerii în exploatare și până în prezent fabrica a trecut 5 reconstrucții. Actualmente S.A. „CahulPan” este o întreprindere unică în ramura dată, amplasată în regiunea de sud a Moldovei, un mare producator de produse de panificație, franzelărie, covrigărie, pesmeți, patiserie, paste fainoase etc.

Ca Societate pe Acțiuni este înfințată la 28 februarie 1995, prin reorganizarea întreprinderii de arendă Combinatul de panificație din Cahul, și a fost înregistrată de către Camera Înregistrării de Stat.(Anexa 1)

S.A. „CahulPan” este o instituție care își desfășoară activitatea pe principiul autofinanțării, este creată și funcționează în conformitate cu legislația în vigoare și Statutul societății. S.A. „CahulPan” este fondată în scopul sporirii eficacității activității economice, comerciale și de producție în domeniul industriei alimentare și alte activități de antreprenoriat îndreptate spre satisfacerea cît mai deplină a necesităților tuturor persoanelor juridice și a cetățenilor Republicii Moldova. (Anexa 2)

S.A. „CahulPan” posedă calitatea de persoană juridică, din momentul aprobării statului și înregistrării de stat și se bucură de toate drepturile ce decurg din această calitate, are cont propriu în bancă, inclusiv și cont valutar, are ștampilă, formular cu antet și imaginea emblemei, precum și dispune de un bilanț autonom.

Durata de activitate a S.A. „CahulPan” este nelimitată, cu începere de la data înregistrării de stat. (Anexa 1)

Capitalul social al societății constituie 8176926 lei divizat în 2725642 acțiuni ordinare nominative cu valoare nominală de 3 lei fiecare de aceeași clasă cu drept de vot.

Societatea se conduce după Hotărîrile Guvernului, hotărîrile și deciziile Adunării Fondatorilor ce nu contravin legislației în vigoare, precum și după deciziile și hotărîrile luate de organul executiv și nu în ultimul rând după regulamentul cu privire la subdiviziuni și instrucțiunile de serviciu. (Anexa 3)

Întreprinderea S.A. „CahulPan” este amplasată în orașul Cahul, str. Păcii 20, pe o suprafată de 1,16 ha, cu principalele blocuri: Blocul Administrativ, Cazangeria, Blocul Auxiliar, Magazinul Angro, Garajele, Depozitul de materie primă și producție finite.

În luna iulie 2005 la întreprindere a fost implementat Sistemul de management al calității ISO-9001:2000.(Anexa 4)

Structura organizatorică a întreprinderii cuprinde elementele productive concretizate în organizarea lor pe grupări de oameni după principii legate după obiectul fabricației, respectiv scopul final al activității respective(Anexa 5)

SA „CahulPan” activează la momentul actual conform reglementărilor Codului Fiscal. (Anexa 6)

S.A.„CahulPan” fabrică un sortiment mare de produse pentru satisfacerea nevoilor umane. Produsele fabricii se deosebesc prin calitățile lor gustative și prin aspectul lor impresionant. Cea mai mare parte din produse se realizează la comanda clienților.

La moment intreprinderea produce un sortiment foarte larg de produse ce depășește 300 de articole, printre care pot fi menționate:

35 feluri de paine și produse de panificație (“Deosebita”, “pâine albă din vatra din făina de grâu”, pâine “Cahuleanca”, pâine “Din soie”, diverse feluri de colaci, franzele:”Steluța”, “Inelus” etc.);

10 feluri de covrigi și covrigei: “Cu mac”, “Micuța cu mac”, “prichindel”, “macușor”, “covrigei de cozonac”;

10 feluri de pesmeți: “Speciali”, “Cu safide”, “Cu susan”, “Cu mac”, “Cu lamaie”;

8 feluri de turte dulci: “Cu cacao”, “Cahul”, ”Cu mac”,”Zmeura”;

5 feluri de biscuiți: “Zahorași”,”De casă”,”De ovăz și fructe”;

35 feluri de torte, rulade, prăjituri, checuri;

6 feluri de paste făinoase;

15 varietăți de apă minerală și băuturi răcoritoare, precum și alte produse, confecționate din făină de grâu, secară, ovăz, orz, tărâțe.

Unul dintre produsele secundare ale societății este băutura nealcoolică, și anume apa minerală, care este obținută la adîncimea de 110 metri. În anul 2003 a fost inclusă în Registrul apelor minerale naturale ale Moldovei. De asemenea, întreprinderea a plasat pe piață un nou produs – berea blondă nepasteurizată „Dion”, fabricată după tehnologia cehă.

S.A. „CahulPan” este una dintre cele mai mari întreprinderi în sudul Moldovei. Ca producător de produse de panificație, întreprinderea este lider în orașul Cahul și în zona de sud a țării, astfel fiind cea mai puternică în domeniu, grație eforturilor depuse de personalul administrativ, combinate cu calitatea excelentă a producției.

Comercializarea produselor în oraș se face prin rețeaua de magazine de firmă. Întreprinderea dispune de de 9 magazine proprii în orașul Cahul și în localitațile apropiate ale orașului, și de un magazin pe teritoriul întreprinderii.

În orașul Cahul mai sunt mici întreprinderi individuale ca S.R.L. „CIPRI”, S.R.L. „Savit-Sim” și de asemeni mai sunt și mici întreprinderi în localitațile din apropierea orașului, dar datorită sortimentului larg de produse, capacității de producție și a termenului de livrare, S.A. „CahulPan” este în fruntea tuturor întreprinderilor.

S.A. „CahulPan” își comercializează produsele, în primul rînd, pe piața de sud a republicii, astfel deținînd o pondere de 80% din totalul pieței, de asemenea populația din or. Chișinău, Bălți, Galați sunt clienții S.A. „CahulPan”, însă acestea au o pondere foarte mică.

Producția întreprinderii este bine cunoscută de consumatorii locali, cît și cei de peste hotarele țării. În prezent, S.A. „CahulPan” colaborează cu urmatoarea clientelă în realizarea producției sale:

– or.Chișinau – Eurocomprodex, CVIN-Com, Voltaj-Com, Liscomir, Eurotrade, Metro, etc;

– or.Ialoveni – ZorinaTrofim;

– or.Taraclia – Uzun Valentina;

– or.Cimișlia și Basarabeasca – Giocel Negru.

Întreprinderea utilizează materie primă locală și/sau importată din România, Kazahstan, Danemarca, Rusia, Elveția, și întreține relații de parteneriat cu întreprinderi de profil din diferite țări: Turcia, Rusia, Ucraina, Polonia.

Un rol foarte important în cadrul desfășurării activității unei întreprinderi, chiar primordial s-ar putea spune îl are personalul, în acest context autorul analizează asigurarea întreprinderii S.A. „Cahulpan” cu personal:

Tabelul 2.1.1 : „Aprecierea asigurării întreprinderii S.A. „Cahulpan” cu personal pe categorii pe perioada 2011-2013”

Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor Statistice 1 M [2011-2013](Anexa 7)

Concluzie: Analizând datele obținute în tabelul 2.1.1. “Aprecierea asigurării întreprinderii S.A. „CahulPan” cu personal pe categorii în perioada 2011- 2013” observăm o tendință de reducere a efectivului de personal pe parcursul perioadei analizate la toate categoriile de personal.

Astfel, numărul mediu scriptic al salariaților s-a redus în 2013 față de 2011 cu 26 persoane, inclusiv personal din activitatea de baza cu 21 persoane și față de 2012 cu 11 persoane, din care cei din activitatea de baza cu 9 persoane.

Aceeași tendință de reducere se manifestă și la nivelul personalului productiv, astfel încît numarul de muncitori s-a redus în anul 2012 cu 8 persoane față de 2013 și respectiv cu 12 persoane față de 2011.

Situația creată poate fi justificată prin doua argumente posibile: fie întreprinderea se află într-un proces continuu de restructurare, astfel încît aceasta să raspundă situației create, fie variația volumului de producție fabricată face ca necesarul de personal, mai ales cel productiv, să fie optimizat în permanență.

Pe lîngă factorul uman, cel tehnic este determinant în asigurarea în conditii normale a procesului de fabricație desfașurat de intreprinderea S.A. „CahulPan” .

In cele din urma, se va analiza eficienta utilizarii mijloacelor fixe deținute de S.A. „CahulPan” pe perioada ultimilor 3 ani.

Tabelul 2.1.2: “Aprecierea structurii mijloacelor fixe la întreprinderea S.A „CahulPan” pe perioada 2011- 2013”

Sursa : Rapoarte financiare anuale pe perioada 2011-2013(Anexa 8,9,10)

Concluzie : Analizând datele din tabelul 2.1.2: ,,Aprecierea structurii mijloacelor fixe la întreprinderea S.A „CahulPan” pe perioada 2011- 2013” observăm o tendință de micșorare a valorii mijloacelor fixe, astfel valoarea totală a acestora s-a diminuat în 2013 față de 2012 cu 209182 lei iar față de 2011 cu595429 lei. Această diminuare pe perioada 2011-2013 a fost determinată de reducerea valorii mașinilor, utilajelor și instalațiilor de transmisie cu 512689 lei, tot în această perioada s-a redus și valoarea mijloacelor de transport cu 44492 lei. O influență pozitivă asupra indicatorului rezultativ a avut însa sporirea valorii construcțiilor speciale cu 15239 lei. Pe cînd valoarea altor mijloace fixe aramas constantă.

Acest fapt poate fi datorat uzurii mijloacelor fixe care se calculează anual și care contribuie nemijlocit la micșorarea valorii acestora. Deasemenea micșorarea valorii mijloacelor fi poate fi explicată și de faptul că anumite mijloace fixe au fost scoase din funcțiune și casate, deoarece s-au uzat complet adică valoarea uzurii a fost egală cu valoarea de intrare și în locul acestora nu au fost aduse altele noi.

Aprecierea adecvată a activității întreprinderii nu constă doar în evaluarea potențialelor umane și tehnice, ci și analiza profitabilității activității, reprezentată prin indicatorii de rentabilitate.

Tabelul 2.1.3 : ,,Aprecierea rentabilității S.A «CahulPan » pe perioada 2011 – 2013”

Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor Financiare [2011-2013] (Anexa 8,9,10)

Concluzie : Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus se observă o tendință de creștere a indicatorului rezultativ, adică a profitului net, acesta se majorează cu 1546421 lei în 2013 față de anul precedent 2012, iar față de anul 2011 se majorează cu 924158 lei. Aceasta majorare se determina atît sporirii profitului brut în această perioada cît si a profitului pînă la impozitare. Astfel la rîndul lor profitul pînă la impozitare a sporit pe perioada 2011-2013 cu 1391020 lei iar din 2012 pînă în 2013 acesta a sporit cu 1823078, ceea ce se apreciază pozitiv pentru întreprinderea analizată. Profitul brut s-a majorat și el la rîndul lui, astfel față de perioada 2011 pînă în 2013 s-a majorat cu 3349473 lei, iar în perioada 2012-2013 acesta a sporit cu 2473547 lei, aceste înregistrari atestă faptul că rezultatele întreprinderii S.A «CahulPan » sunt pozitive.

Analizînd indicatorii rentabilității constatăm că rentabilitatea venitului din vânzări se majorează cu 3,19 în 2013 față de 2012, acest fapt se apreciază pozitiv deoarece rezultă că a sporit profitul încasat de la un leu din vînzări cu 3,19 lei. Comparativ cu 2011, rentabilitatea venitului din vînzări sa majorat cu 3,97 ceea ce reprezintă că a sporit profitul încasat de la un leu din vînzări cu 3,97 lei, desigur ca aceste rezultate sunt apreciate pozitiv la întreprindere.

Rentabilitatea activelor s-a majorat cu 4,26 în perioada 2013-2012 pe cînd în perioada 2013-2011 s-a majorat cu 2,84, această majorare de asemenea apreciindu-se pozitiv pentru întreprindere, însemnînd că întreprinderea încasează cu 4,26 lei profit mai mult la un leu de active în 2013 față de 2012 și cu 2,84 lei fața de anul 2011.

În ceea ce privește rentabilitatea capitalului propriu, acesta a sporit cu 6,75 în perioada 2012-2013 , iar în perioada 2011-2013 a sporit cu 4,6. Aceasta situație la întreprindere se apreciază pozitiv. O rentabilitate mare a capitalului propriu înseamnă că o investiție materială mică a acționarilor a fost transformată intr-un profit mare, iar asta este cel mai important pentru o afacere: să maximizeze rezultatele resimțite de acționari ca urmare a investiției pe care au facut-o.

Un aspect foarte important, asupra căruia este necesar de a se atrage atenția este posibilitatea onorării obligațiilor întreprinderii pe termen scurt, aceeasta fiind posibilă prin calcularea indicatorilor de lichiditate.

Tabelul 2.1.4: „ Aprecierea indicatorilor lichidității întreprinderii

S.A. „Cahulpan” pe perioada 2010-2013”

Sursa: Calculat de autor conform datelor din Rapoartele financiare ale S.A. ”CahulPan” (Anexa 8,9,10)

Concluzie: Conform datelor din tabelul de mai sus observăm că valoarea totală a activelor s-a redus în perioada analizată, adica atît din 2013 față de 2012 cît și față de 2011. La fel s-au redus și valoarea creanțelor pe termen scurt precum și volumul mijloacelor banești. În ceea ce privește datoriile pe termen scurt o majorare a acestora s-a determinat în perioada 2011-2013 pe cînd în perioada 2012-2013 diferența este negativa.

Coeficienții de lichiditate au o valoare pozitivă ceea ce ne demonstrează ca întreprinderea dispune de lichiditățile necesare pentru acoperirea unor cheltuieli curente sau neprevăzute și poate obține din aceasta anumite avantaje: reduceri de preț, rabaturi, investiții profitabile etc.

Analizînd valoare indicatorului lichidității intermediare determinăm ca este una pozitivă, însă este in micșorare pe parcursul perioadei 2011-2013 cît și pe perioada 2012- 2013, asttfel acest indicator reducîndu-se cu 0,017 și respectiv 0,016. Limitele normale ale acestui indicator sunt între 0,2-0,3. Ceea ce rezultă ca volumul numerarului la S.A. „Cahulpan” este mai mic decît limita normală.

În descreștere este și valoarea indicatorului lichidității relative, limita acestui indicator este 0,8-1 pe cind în cadrul întreprinderii acest indicator are o valoare mult mai mica, comparativ perioada de gestiune cu 2011 acesta s-a redus cu 0,31, iar față de 2012 cu 0,25 s-a diminuat.

Iar cel din urma indicator, lichiditatea curentă se află în aceeși situație, adică în descreștere. Limitele normale fiind între 1,2-1,8 pe cînd în cadrul S.A. „Cahulpan”, în anul 2013 are valoarea de doar 0,83. Adică valoarea activelor curente nu acoperă datoriile pe termen scurt.

Această tendință de micșorare a coeficienților de lichiditate poate fi argumentată prin reducerea cheltuielilor curente și prin folosirea mai frecventă a plăților fară numerar prin transferuri bănești.

Pentru desfășurarea activității profitabile de producție, întreprinderea trebuie să asigure condiții de stabilitate și independență financiară, acestea fiind evaluate prin indicatori de autonomie și stabilitate financiară. Analiza lichidității unei întreprinderi reprezintă o modalitate de a testa capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor sale pe termen scurt. Aceasta implica activele lichide ale afacerii care reprezinta acele active care pot fi convertite rapid in numerar, în ipoteza în care acestea formeaza o asigurare fata de risc. În acest context vom analiza principalii indicatori ai lichidității prin intermediul cărora vom putea aprecia capacitatea S.A. „CahulPan” de a face față obligațiilor financiare pe termen scurt.

Tabelul 2.1.4: „Aprecierea stabiltății financiare a întreprinderii S.A. „CahulPan” pe perioada 2011-2013”

Sursa: Calculat de autor conform datelor din Rapoartele financiare ale S.A. ”CahulPan” (Anexa 8,9,10)

Concluzie : Conform datelor obținute în acest tabel, observăm că toți indicatorii au o valoare pozitivă. Totodată mai constatăm faptul că valoarea lor variază de la an la an, prin reducere sau sporire.

Coeficientul autonomie financiare observăm că are valorea pe perioada 2011-2013 de 0,64; 0,60 si respecti de 0,63. Valoarea optimă a acestui coeficiei este de 0,5. Eceastă valoare reflecta ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii in suma totala a activelor întreprinderii adică peste 60% din valoarea patrimoniului este format pe seama mijloacelor proprii.

Coeficientul atragerii resurselor deasemenea are o valoare optima, astfel resursele atrase avînd o pondere în jur de 30% in valoarea patrimoniului, ceea ce se apreciază pozitiv.

În ceea ce privește rata stabilității financiare , valoarea acesteia este de asemenea apreciată pozitiv pentru S.A. ”CahulPan”

Ultimul indicator analizat este rata solvabilității financiare. Valorile înregistrate pe perioada 2011-2013 sunt apreciate pozitiv deoarece limita normala a acestui coeficient este de peste 2. Ceea ce presupune că întreprinderea are capacitate de acoperire a surselor împrumutate cu active totale de care dispune.

Concluzionăm că S.A. ”CahulPan” înregistrează stabilitate financiară în activitatea desfășurată.

2.2 Analiza formării profitului în cadrul S.A „CahulPan”

Actualmente, în practica analitică se utilizează mai multe metode de analiză aferente diagnosticului și estimării rezultatelor financiare ale unităților de producție. Avînd la bază unele aspecte comune, ele, totuși diferă una de alta, ținînd cont de necesitățile analizei și de gradul profunzimii acesteia.

De regulă, analiza fiecarui tip de profit al întreprinderii poartă un caracter concret, deoarece permite managerilor să determine posibilitățile și direcțiile principale de diversificare a activității de bază.

Concomitent, analiza aprofundată a profitului permite investitorilor potențiali să-și decidă strategia, îndreptată spre minimizarea pierderilor și riscului financiar pentru investițiile depuse în întreprinderea dată pe o perioadă durabilă.

Studiul rezultatelor financiare obținute pe parcursul anilor 2011-2013 de S.A ,,CahulPan” , reflectate în rapoartele financiare a oferit posibilitate autorului să deducă următoarele:

modificările absolute și relative în dinamică sunt condiționate de influența unui sistem larg de factori;

cuantificarea acestor factori, calculul și aprecierea acțiunii lor justificate asupra modificării indicatorilor rezultativi joacă un rol predominant în determinarea viabilității unităților de producție în cauză pe viitor;

efortul propriu depus de colectivele de muncă în obținerea acestor rezultate, nu totdeauna determină obiectiv mărimea lor finală.

De regulă, analiza profitului începe cu examinarea profitului perioadei de gestiune până la impozitare, care reprezintă suma rezultatelor obținute din cele trei tipuri de activități (operațională, de investiții, financiară) și rezultatul excepțional, ceea ce poate fi exprimat prin relația:

P = RAO±RAI±RAF±RE

unde:

P- reprezintă profitul perioadei de gestiune până la impozitare:

RAO – rezultatul din activitatea operațională;

RAI – rezultatul din activitatea de investiții;

RAF – rezultatul din activitatea financiară;

RE – rezultatul excepțional;

Acest indicator sintetizează atât rezultatele activităților desfășurate de întreprindere pe parcursul perioadei de gestiune, cât și mediul în care sînt desfășurate aceste activități. El se determină prin însumarea datelor din rîndurile „Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere)” și „Rezultatul excepțional: profit (pierdere)”.

Examinarea profitului perioadei de gestiune până la impozitare permite a evidenția, din care surse principale de venituri întreprinderea analizată iși acoperă consumurile și cheltuielile, care este evoluția lor și cât de stabile sînt acestea.

Profitul perioadei de gestiune până la impozitare se utilizează pe larg în procesul analizei financiare pentru determinarea nivelului de rentabilitate a activelor și altor indicatori, care caracterizează eficiența activității unităților de producție.

În cadrul analizei se examinează structura acestui indicator generalizator și gradul în care fiecare compartiment a contribuit la modificarea lui. Diagnosticul și estimarea acestui indicator generalizator începe examinarea structurii lui, care presupune formarea profitului în cadrul S.A ,,CahulPan” prin însumarea tuturor rezultatelor din cele 4 tipuri de activități (operațională, financiară, investițională și excepțională) prin utilizarea urmatorului tabel analitic :

Tab.2.2.1: „Aprecierea structurii profitului perioadei de gestiune până la impozitare în dinamica”, (lei)

Sursa: Raportul de profit și pierdere a S.A ,,CahulPan”(Anexa 8,9,10)

Concluzie: Conform datelor prezentate in acest tabel, putem concluziona ca profitul perioadei de gestiune pâna la impozitare a sporit față de anul 2011 cu 1391020 lei. Aceasta majorare este datorată influenței cîtorva factori, astfel conform prezentarilor din tabel putem constata majorari pe toate tipurile de activități cu exceptia activității exceptionale, unde s-au înregistart pierderi în sumă de 469308.Ținînd cont că rezultatele din aceasta activitate nu sunt determinate de rezultatele activității întreprinderii, putem concluziona ca întreprinderea înregistrează o situație pozitiva în ceea ce privește structura profitului.

Pentru a face cît mai vizibila situatia din acest punct de vedere, autorul va reflecta situația printr-un grafic

Graficul 2.2.1: Structura profitului perioadei de gestiune până la impozitare

Sursa :autor în baza tabelului 2.2.1

Dat fiind faptul că profitul perioadei de gestiune până la impozitare pentru întreprinderile de producere este compus din profitul din activitatea operațională, apare necesitatea unei analize mai profunde a acestui indicator, inclusiv a factorilor care au contribuit la modificarea lui în dinamică.

Rezultatul din activitatea operațională oferă utilizatorilor rapoartelor financiare o imagine fidelă privind mărimea profitului obținut de întreprindere în perioada de gestiune din tipurile de activități determinate de statutul acesteia, care în fond sunt ordinare și se reînnoiesc în continuu.

Rezultatul din activitatea operațională este o parte componentă a profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare, și în mod direct influențează mărimea acestuia. Analiza separată a profitului din activitatea operațională ne permite depistarea evoluției nesatisfăcătoare a lui sub influența diverșilor factori, precum și posibilitatea înlăturării momentelor negative pentru a favoriza evoluția lui pe viitor.

Tab.2.2.2: „Calculul influenței factorilor asupra modificării profitului din activitatea operațională” ,(lei)

Sursa: Raportul de profit și pierdere (Anexa 8,9,10)

Concluzie: Din tabel rezultă că la S.A ,, CahulPan” s-a majorat profitul din activitatea operațională din 2011față de anul de gestiune-2013 în mărime de 2352203 lei. Acest fapt a fost datorat sporirii altor venituri operaționale în aceeași perioada cu 213917 lei. Totodata și cheltuielile generale și administrative și generale reducîndu-se cu 200346 lei, ceea ce se apreciaza pozitiv.În ceea ce priveste Profitul brut , s-a majorat din 2011 pînă în 2013 cu 3349473 lei. Întreprinderea S.A ,,CahulPan” are rezerve interne de creșterea a profitului din activitatea operațională.

Dacă analizăm factorii de influiență negativă, atunci:

modificarea altor venituri operaționale- au fost influiențate negativ de reducerea vânzărilora altor active curente, veniturilor din arenda curentă și a altor venituri operaționale;

modificarea cheltuielilor comerciale- au acționat negativ prin majoararea operațiunilor de marketing, cheltuielilor de transport privind desfacerea, privind reclama, datoriile dubioase, și a altor cheltuieli comerciale.

Analiza formării profitului brut la S.A ,,CahulPan” începe cu aprecierea evoluției structurii profitului brut (pierderii globale) obținut pe tipuri de activitate operațională. Și se determină din Anexa la Raportul de Profit sau Pierderi.

Tabelul 2.2.3: „Aprecierea structurii profitului brut pe tipuri de activitate operațională”.(lei)

Sursa: Anexă la raportul de profit și pierdere (Anexa 8,9,10)

Concluzie: In urma datelor determinate în tabelul dat, putem face următoarele mențiuni referitoare la profitul brut a S.A ,,CahulPan”. Profitul brut pe perioada 2011-2013 s-a majorat cu 3349473 lei, aceasta situație apreciindu-se desigur ca pozitiv pentru întreprindere. Aceasta majorare este de a fost determinată de profitul din vînzarea produselor finite cu +3428929 lei în aceeași perioada, acest fapt este consecința cresterii volumului vînzarilor produselor finite pentru această întreprindere. Pozitiv a influențat și profitul din prestarea serviciilor cu 8936 lei. O influență negativa asupra indicatorului rezultativ o are profitul din comercializarea mărfurilor, acest indicator avînd o diminuare a valorii cu 88392 lei din 2013 fața de 2011.

2.3 Direcțiile de repartizare a profitului în cadrul S.A ,,CahulPan”.

Activitatea oricărei entități economice se materializeză printr-un rezultat. Finalitatea acesteia reprezintă obținerea unui rezultat financiar favorabil, a unei sume de bani , privită ca valoare adăugată sau ca mijloc de plată a factorilor de producție. Profitul reprezintă rațiunea activității de producere, adică scopul și punctul de pornire a oricărei activități.

Repartizarea profitului influențează fundamental întreaga activitate viitoare a firmei, întrucît, în esență , numai din profit se realizează întreaga creștere economică, dar și din veniturile acționarilor, o parte din veniturile statului și ale salariaților firmei.

Profitul net rămas la întreprindere se utilizează conform statutului și conform prevederilor lui privind acumulările și consumurile. Din contul fondului de acumulare se finanțează:

lucrări de creare și de utilizare a tehnicii noi;

lucrări de organizare a producției;

de modernizare a utilajului;

de reechipare tehnică;

de construcții și reparare a noilor întreprinderi;

se mărește volumul activelor curente;

se achită datoriile pe termen lung;

se plătesc dobânzi aferente acestor datorii;

se investesc noi mijloace în crearea unor întreprinderi – fiice;

se acoperă unele cheltuieli și consumuri.

Fondul de consum este destinat pentru a îndestula necesitățile economice și pentru a acoperi cheltuielile operaționale a obiectivelor social-culturale, pentru finanțarea construcției obiectivelor cu destinație neproductivă; pentru finanțarea unor măsuri culturale și ajutoarelor materiale și adausurilor la pensii. De asemenea din contul beneficiului net se plătesc diferite amenzi, penalități și se acoperă alte necesități (de exemplu de binefacere).

La prima etapă vom studia repartizarea profitului pînă la impozitare pe perioada a trei ani:

Tab.2.3.1: “Evoluția profitului pîna la impozitare și cheltuielile impozitului pe venit pe perioada 2011-2013”

Sursa: Raportul de profit și Pierderi (Anexa 8,9,10)

Concluzie: S.A ,,CahulPan” achită anual un impozit de ordinul sutelor de mii, astfel doar în anul 2013 a achitat la stat 475422 lei , sumă ce depășește cu 466862 lei acheltuielile privind impozitul pe venit din anul 2010. Sursa principală de achitare a acesteia este profitul perioadei de gestiune până la impozitare, care conduc la calcularea profitului net(profit pînă la impozitare – cheltuielile privind impozitul pe venit).In ceea ce priveste Profitul net observam o tendința puternică de majorare, astfel majorîndu-se din 2011 pîna in 2013 cu 924158lei.

Pentru a reflecta și pentru a face cît mai vizibilă situația, autorul va prezenta printr-un grafic toate aceste date:

Graficul 2.3.1: Evoluția profitului pînă la impozitare, a cheltuielilor si a profitului net pe perioada 2011-2013

Sursa: autor în baza tabelului 2.3.1

În continuare vom analiza direcțiile de repartizare a profitului net, rămas la dispoziția întreprinderii. În particular, administratorul asociației poate distribui profitul net în următoarele scopuri:

constituirea rezervelor;

plata dobînzii aferente obligațiunilor plasate de întreprindere;

majorarea capitalului social;

acoperirea pierderilor din anii precedenți;

plata dividendelor;

sponsorizarea

CONCLUZIE

Economia de piață situează în centrul activității economice întreprinderea. Funcția de bază a întreprinderii în cadrul acesteia este producerea de bunuri și servicii necesare existenței și dezvoltării societății, astfel rezultatele obținute de aceasta determină, pozitiv sau negativ, ansamblul economiei naționale, reprezentînd și principalul furnizor de venituri în bugetul de stat.

Poziția financiară a agentului economic este influențată de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea și solvabilitatea ei, de capacitatea acesteia de a se adapta schimbărilor mediului în care își desfășoară activitatea.

În urma analizei formării si repartizării profitului la S.A.″CAHULPAN″, am observat că întreprinderea dată se află pe o pozitie favorabilă pe piața produselor de panificație, de altfel unica în regiunea sudică a țării, produsele ei fiind distribuite pe tot teriroriul Republicii Moldova. Întreprinderea dată este persoană juridică, dispune de balanță autonomă și de conturi bancare, de ștampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova și cu denumirea sa, de formulare cu antet, este independentă în adoptarea de hotărîri privind luarea deciziilor.

S.A.″CahulPan″ își gestionează eficient resursele sale proprii, înregistrînd creșteri. Prin echilibrarea încasărilor și plăților, întreprinderea își asigură un echilibru financiar. Este o întreprindere stabilă din punct de vedere financiar, fără a fi expusă riscului de faliment datorită obținerii profitului în anul de gestiune, din acest punct de vedere, S.A.″CahulPan″ este considerată ca fiind o întreprindere rentabilă din punct de vedere financiar.

Luînd in considerație faptul ca scopul suprem al fiecarei întreprinderi este maximilizarea profitului, autorul va propune cîteva măsuri ce ar putea fi întreprinse pentru maximilizarea profitului la S.A.″CahulPan″ :

Lărgirea gamei sortimentelor produselor de panificație – o gamă diversificată va contribui la diversificarea și sporirea clientelei.

O politică de marketing mai amplă – prin intermediul unei promovări intensive, întreprinderea va fi cunoscută de o masă cît mai mare a populației, va face cunoscute produsele si numele întreprinderii.

Extinderea ariei de deservire- semnarea diverselor contracte de livrare, astfel încît produsele întreprinderii să poată fi livrate atît pe întreg taritoriul țării cît și peste hotare.

Inovație si noutăți în ceea ce privește ambalajul produsului- este cunoscut faptul că un produs cu un ambalaj mai atractiv este mai preferabil.

Diversificarea furnizorilor de materie primă și materiale, energie și combustibil. Este necesară existența la întreprindere a unui sistem de informare privind furnizorii, caracteristicile și prețurile materiilor prime.

Dezvoltarea și modernizarea potențialului tehnic al întreprinderii, care să antreneze cheltuielile financiare cât mai reduse și vinderea activelor neutilizate;

Acomodarea la maximum a procesului de producție la cerințele pieței, la studierea și caracterul cererii- acest fapt prevede producerea acelor bunuri și produse cerute pe piață ceea ce duce la creșterea cererii și în final la sporirea profitului.

Bibliografie

Legi, Hotăriri a Republicii Moldova:

Codul fiscal. Serviciul fiscal de Stat al Republicii Moldova. – Chișinau, 2001. – 98p

Comentarii cu privire la aplicarea Standardelor Nationale de Contabilitate, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor al R Moldova nr.16 din 29 ianuarie 1999. // Monitorul Oficial nr. 35-38 din 15.04.99.

Legea privind societățile pe acțiuni nr.H34-Xin din 2 aprilie 1997. // Monitorul Oficial nr. 38-39, iunie 1996.

Ordinul Ministerului Finanțelor nr.16 din 29 ianuarie 1999 „Modificarea și completarea nr.1 la S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare".

Standardele Naționale de Contabilitate, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor al R Moldova nr 16 din 29 ianuarie 1999 // Monitorul Oficial nr. 35-38 din 15.04.99.

Literatura de specialitate:

Mihaela Onofrei „Finanțele întreprinderii”. București: Editura Economică, 2004. 263-270 p.

Gheorghe Manolescu „Finanțele întreprinderii”. București. Editura Fundației România de mîine 2001.79-83 p.

Ilie Gavrilă, Dan Nițescu, Paul Tănase Ghiță, Constantin Popescu “Economie . Manual pentru clasa a XI-a”. București. Editura economică. 2006. 57-61 p.

Gheorghe I. Ana “Finanțele și politicele financiare ale întreprinderii”. Editura economică. 215-296 p.

Adochiței, M., Finanțele întreprinderii în economia de piață, Tipografia Mitrea, Piatra Neamț, 1994, 350 p

Antoniu Nicolae „Finațele întrepriderii”. București 1993.

Bran Paul „Finațele întrepriderii”.București 1992-1993.

Gh Bistriceanu și colectiv,Lexicon de France,vol 1Edit Didactică și Pedagogică,București,1981,34 p.

P.Heyne,Modul economic de gândire,edit Didactică și Pedagogică,București 1991, 201 p.

A.Smith,Avuția Națiunilor,vol I,Edit Academiei,Buc,1962, 30 p.

Ghe Ana Profitul-concept,norme,politici,Edit Economică,Buc 1998, 67 p.

http://conspecte.com/Finantele-Intreprinderii/profitul-si-rentabilitatea-intreprinderii.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Profit

http://ru.scribd.com/doc/25281371/1-Conceptul-de-%E2%80%9Eprofit%E2%80%9D

Bibliografie

Legi, Hotăriri a Republicii Moldova:

Codul fiscal. Serviciul fiscal de Stat al Republicii Moldova. – Chișinau, 2001. – 98p

Comentarii cu privire la aplicarea Standardelor Nationale de Contabilitate, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor al R Moldova nr.16 din 29 ianuarie 1999. // Monitorul Oficial nr. 35-38 din 15.04.99.

Legea privind societățile pe acțiuni nr.H34-Xin din 2 aprilie 1997. // Monitorul Oficial nr. 38-39, iunie 1996.

Ordinul Ministerului Finanțelor nr.16 din 29 ianuarie 1999 „Modificarea și completarea nr.1 la S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare".

Standardele Naționale de Contabilitate, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor al R Moldova nr 16 din 29 ianuarie 1999 // Monitorul Oficial nr. 35-38 din 15.04.99.

Literatura de specialitate:

Mihaela Onofrei „Finanțele întreprinderii”. București: Editura Economică, 2004. 263-270 p.

Gheorghe Manolescu „Finanțele întreprinderii”. București. Editura Fundației România de mîine 2001.79-83 p.

Ilie Gavrilă, Dan Nițescu, Paul Tănase Ghiță, Constantin Popescu “Economie . Manual pentru clasa a XI-a”. București. Editura economică. 2006. 57-61 p.

Gheorghe I. Ana “Finanțele și politicele financiare ale întreprinderii”. Editura economică. 215-296 p.

Adochiței, M., Finanțele întreprinderii în economia de piață, Tipografia Mitrea, Piatra Neamț, 1994, 350 p

Antoniu Nicolae „Finațele întrepriderii”. București 1993.

Bran Paul „Finațele întrepriderii”.București 1992-1993.

Gh Bistriceanu și colectiv,Lexicon de France,vol 1Edit Didactică și Pedagogică,București,1981,34 p.

P.Heyne,Modul economic de gândire,edit Didactică și Pedagogică,București 1991, 201 p.

A.Smith,Avuția Națiunilor,vol I,Edit Academiei,Buc,1962, 30 p.

Ghe Ana Profitul-concept,norme,politici,Edit Economică,Buc 1998, 67 p.

http://conspecte.com/Finantele-Intreprinderii/profitul-si-rentabilitatea-intreprinderii.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Profit

http://ru.scribd.com/doc/25281371/1-Conceptul-de-%E2%80%9Eprofit%E2%80%9D