Profilul Turistului din Judetul Suceava

Cuprins

Introducere 2

Capitolul I 3

Analiza potențialului natural și antropic al județului Suceava 3

I.1. Aspecte geografice generale 3

I.2. Căi de acces în județul Suceava 5

I.3. Forme de turism 5

I.4. Potențialul turistic al județului Suceava 11

Bibliografie…………………………………………………………………………………………21

Capitolul II 22

Studiu privind principalele firme implicate în industria turismului în Județul Suceava 22

II.1. Considerații privind caracteristicile specifice pieței turistice 35

Bibliografie…………………………………………………………………………………37

Capitolul III 38

Profilul turistului din județul Suceava-metode de cercetare………………………………….. 38

III.1. Strategia de dezvoltare a zonei turistice Suceava………………………………………………51

Concluzii 55

Bibliografie

Introducere

Obiectul respectivei lucrări îl reprezintă tratarea pe scurt a tot ceea ce înseamnă potențialul turistic al județului Suceava, precum și profilul turistului ce alege acest județ .

Turismul a devenit o dată cu integrarea României în Uniunea Europeană, un segment destul de important al vieții economice și sociale. După 1990, țara noastră a început să sprijine și să susțină cooperarea cu alte țări sau regiuni din Europa, a început să investească tot mai mult în îmbunătățirea bazei tehnico-materiale, care nici acum nu se ridică la adevăratul potențial turistic pe care România îl are.

Așadar, în documentarea mea pentru subiectul de față am folosit o serie de lucrări despre turism în general, dar și despre zona turistică Suceava și despre potențialul ei, precum și cercetarea de piață, prin sondare, așa cum o să rezulte din următoarele capitole ale lucrării de fată.

Am structurt lucrarea în trei capitole: primul este o prezentare generală a județului analizat, pentru că turismul este imposibil fără să ținem seama de infrastructură, populație sau economie; cel de-al doilea capitol este un studiu cu privire la principalele firme implicate în turism, este vorba de hotelurile și pensiunile de aici, precum și o prezentare a modelului de turist care alege Suceava, prezentare rezultată în urma unui sondaj de opinie, iar în ultimul capitol este vorba de diversele strategii de promovare și dezvoltare a zonei turistice alese.

În concluzie, lucrarea de față își propune, ca ținând cont de prinicipalele caracteristici ale turistului (motivul pentru care alege Suceava, bugetul de care dispune, perioada în care vine aici etc) și de potențialul acestei zone, natural și antropic să găsească acele metode care să mențină numărul de turiști în limitele sociale și de mediu permise și să ofere o promovare adecvată a zonei.

Cap I. Analiza potențialului natural și antropic al Județului Suceava.

I.1 Aspecte geografice generale

Scurt istoric. Descoperirile arheologice din paleolitic și neolitic consemnate în diverse localități ale județului, arată că această parte a țării a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentară despre Suceava datează din vremea domniei lui Petru Musat, 1388. Apar atunci construcții impunătoare din piatră, rămase până în zilele noastre, cum ar fi Cetatea de Scaun a Sucevei.

Sub domnia lui Alexandru cel Bun, Moldova cunoaște o nouă etapă înfloritoare sub toate aspectele.

Urmaeaza apoi Ștefan cel Mare ( 1457-1504), se ridică noi ctitorii, de mare importanță și originalitate , cum sunt Voroneț, Putna, Baia etc.

După al doilea Război Mondial, Suceava a fost alipită județului Botoșani până la reforma administrativă din 1968.

Așezare geografică

Figura 1 Harta fizică a județului Suceava (Sursa www.lasuceava.ro)

Județul Suceava este așezat în partea de nord-est a țării și este al doilea județ ca mărime cu o suprafață de 8.553,3 kmp ( reprezentând 3.6% din teritoriul României). Suprafața mare pe care se întinde explică varietatea și bogăția formelor de relief: munți, depresiuni intramontane, dealuri, podișuri, câmpii, văi terasate, lunci. Zona de munte ocupă 53% din suprafața județului, podișul 30% iar luncile 17%.

Raportat la marile unități geografice, teritoriul județului se suprapune Podișului Sucevei și Carpaților Orientali reprezentați prin :

Munții Suhard – parțial Călimani;

Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș, Obcina Feredău, Obcina Mare);

Munții Bistriței (Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu)

Munții Stânișoarei (doar muntele Sutra).

Județul Suceava se învecinează la nord cu Republica Ucraina (frontieră de stat), la vest cu județele Maramureș și Bistrița Năsăud, la est cu județele Botoșani și Iași, iar la sud cu județele Mureș, Harghita și Neamț.

Clima este mai aspră, din cauza poziționării în nordul țării, temperat umedă cu temperaturi medii anule de 8°C.

În ceea ce privește rețeaua hidrografică, apele județului Suceava sunt recunoscute ca fiind printre cele mai nepoluate și bogate ca debite.

Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenților săi peste 33% din suprafața județului Suceava, după care urmează Bistrița (circa 30% din suprafață) și Suceava. Pe teritoriul județului există de asemenea izvoare de ape minerale și mineralizate, renumite pentru proprietăților lor, dintre care amintim: Poiana Negri, Șaru Dornei, Coșna.

Apele stătătoare sunt reprezentate de lacuri naturale și antropice amenajate în scopuri complexe: alimentarea cu apă, inudatii, irigații, piscicultură etc.

Solurile de pe teritoriul județului Suceava sunt cunoscute datorită varietății de tipuri:

Solurile cenușii, cu un strat gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava – Șiret și în Podișul Fălticenilor

Solurile cernoziomoide se intalnescu cu precădere în Depresiunea Liteni.

Solurile podzolice brune sunt întâlnite mai ales în zona de podiș

Solurile brune și brun acide, în zona montană.

Resursele de sol și subsol. Se cultivă cartofi, cereale, porumb, plante tehnice etc, peste 52 % din teritoriul județului este acoperit de păduri, iar în subsol se găsesc zăcăminte de mangan, minereuri cuprifere, sulf, barită, sare, gaze naturale, minereu uranifer.

Populația județului Suceava era de 614.451 în 2011 ( potrivit INSSE), din care români 96, 3%, țigani 1,9%, ucrainieni 0,9%, poloni 0,3%, lipoveni 0,3%, germani 0,1%, ruteni, maghiari, alții 0,2%.

Diviziuni administrative. Județul este compus din 5 municipii( Suceava,Fălticeni, Rădăuți, Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc), 11 orașe ( Gura Humorului, Siret, Solca, Broșteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milisăuți, Salcea și Vicovu de Sus) și 97 de comune.

I.2. Căi de acces în Județul Suceava

Județul Suceava dispune de o infrastructură diversifIcată, ce contribuie pozitiv la valorificarea turistică. Rețeaua rutieră este formată din 2.464 km drumuri publice județene, naționale și europene. Pe teritoriul județului se găsesc două artere rutiere europene importante, E85 – Giurgiu – București – Suceava – Siret – Cernăuți și E58 (Republica Ucraina)- Halmeu – Suceava – Sculeni (Republica Moldova). Rețeaua feroviară are o lungime de 450 km, din care 203 km este electrificată. Teritoriul județului este străbătut de magistrala europeană București – Bacău – Suceava – Vicșani – Kiev (Varșovia – Moscova).

Tot pe teritoriul județului se afla Aeroportul Internațional “ Ștefan cel Mare”, care face legătura atât cu celelalte orașe, cât și cu celelalte țări și Aeroportul de la Floreni. Se mai găsesc aici și patru helioporturi care asigura legătură permanentă cu capitala țării și litoralul Mării Negre.

Lungimea căilor ferate rutiere, un aspect important în infrastructura județului, este de 445 km

I.3 Forme de turism

O scurtă privire la nivel mondial în ceea ce privește turismul, ne arată că tipurile de turism practicat diferă de la țară la țară, în funcție de potențialul fiecăreia. România a fost cu siguranță privilegiată, pentru că, așa cum știm, în afară de faptul că pe teritoriul ei cele trei forme de relief se îmbină armonios și echilibrat, are deschidere la Marea Neagră, iar Dunărea formează o Deltă unica în Europa, țara noastră are o cultură și o tradiție păstrată încă vie, neexploatată însă suficient. Județul analizat în cazul lucrării de față este cu siguranță un exemplu al celor mai sus menționate.

Pe tot cuprinsul județului Suceava, dar mai ales în zona Bucovinei, se pot practica

o multitudine de forme de turism : turismul itinerant cu valențe culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare și pescuit, turismul pentru echitație, turismul pentru sporturile de iarnă, turismul de congrese și reuniuni, turismul de odihnă, recreere și agrement.

Despre turismul cultural putem spune că este principal în regiunea studiată, deoarece prezintă o multitudine de posibilități de atracție turistică, atât pentru turiștii străini, cât și pentru turiștii români (mănăstirile clasificate de UNESCO și având semnificații internaționale – atribuirea premiului „Pomme d’Or” de către Federația Internațională a Ziariștilor și Scriitorilor de Turism). Așadar, putem spune că din această categorie de turism, turism cultural, putem desprinde o nouă ramură cu un potențial uriaș de promovare a zonei în special, și a României în general, turismului ecumenic și de pelerinaj

O altă atracție deosebită a zonei o constituie numeroasele activități artizanale ce au loc aici: pictarea icoanelor (circa 15 artizani plus maicile de la mănăstiri), încondeierea ouălelor (60 de ateliere de artizanat), meșteșugul lemnului (10 artizani care fabrică butoaie, 52 sculptori în lemn, un fabricant de instrumente muzicale tradiționale), olărit (în special olăritul cu argilă neagră, cunoscut în întreaga lume), sculptură în piatră, țesutul și lucrăturile din piele, blănărie, măști populare.

Turismul religios este o formă foarte veche de turism, însă la noi în țară a prins contur abia după 1990. Primele pelerinaje religioase s-au îndreptat spre Roma și Ierusalim pentru creștini, Meka și Medina pentru musulmani, muntele Fuji pentru japonezi. Este necesar astăzi, ca turiștii interesați de această ramură, să aibă un grad de cultură ridicat, pentru a înțelege și aprecia valoarea obiectivelor ridicate.

Figura 2 și 3. Mănăstirile Voroneț (stânga) și Arbore ( dreapta) ( Sursa http://www.manastiri-bucovina.go.ro).

Turismul balnear ca și celelalte forme de turism este destul de practicat, însă necesită îmbunătățiri considerabile

Figura 4. Localitatea balneoclimaterică Șaru Dornei ( Sursa www. alpinet.ro)

Un loc important îl au apele minerale recunoscute datorită efectului lor terapeutic asupra organismului uman. Se remarcă cele peste 40 de izvoare minerale din Depresiunea Dornelor, Vatra Dornei find una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din țara noastră.

Anul acesta, România a fost gazda unui important eveniment ce are ca scop valorificarea și dezvoltarea tursimului balnear, Conferința Internațională „Turismul de Sănătate- Promovări și Oportunități”. Ministrul dezvoltării regionale și turismului a recunoscut importațta și potențialul României în ceea ce privește turismul de sănătate și a promis mai multă implicare:” “Turismul balnear este o nișă pe care România nu trebuie să o rateze și una dintre prioritățile strategice pentru 2013 va consta în investiții în infrastructura specifică, pentru a ajuta dezvoltarea acestui domeniu; pentru că la nivel de infrastructură lucrurile nu stau așa cum ne-am dori, ceea ce avem de făcut este să corelăm ceea ce există ca potențial natural în România cu investițiile în infrastructură specifică”. Cu siguranță dacă promisiune va fi respectată, Suceava o să beneficieze de fonduri considerabile pentru valorificarea potențialului natural existent.

Turismul rural este o formă de turism cu un potențial uriaș, însă din păcate, infrastructura și lipsa promovării în rândul turiștilor străini”. Ministrul dezvoltării regionale și turismului a recunoscut importațta și potențialul României în ceea ce privește turismul de sănătate și a promis mai multă implicare:” “Turismul balnear este o nișă pe care România nu trebuie să o rateze și una dintre prioritățile strategice pentru 2013 va consta în investiții în infrastructura specifică, pentru a ajuta dezvoltarea acestui domeniu; pentru că la nivel de infrastructură lucrurile nu stau așa cum ne-am dori, ceea ce avem de făcut este să corelăm ceea ce există ca potențial natural în România cu investițiile în infrastructură specifică”. Cu siguranță dacă promisiune va fi respectată, Suceava o să beneficieze de fonduri considerabile pentru valorificarea potențialului natural existent.

Turismul rural este o formă de turism cu un potențial uriaș, însă din păcate, infrastructura și lipsa promovării în rândul turiștilor străini, dezavantajează considerabil. Este totodată o formă mai complexă de turism cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulație turistică, prestare de servicii suplimentare), cât și cea economică (de regulă agricolă). Agroturismul se defasoara în jurul localităților Vatra Dornei, Putna, Gura Humorului și în localitățile rurale din jurul mânăstirilor.

Așadar, obiectivele turistice religioase și frumusețea peisajelor contribuie la promovarea agroturismului. Un alt factor important îl mai constitue și activitățile meșteșugărești și tradițiile bucovinene. Turistul are posibilitatea să se servească din produsele culinare și băuturile făcute 100% natural, dintre care unele sunt unice.

De asemenea un alt element cheie al turismului rural îl constitue ospitalitatea recunoscută a localnicilor, care deschid larg ușile caselor decorate și mobilate în stil bucovinean tradițional, cu elemente de folclor de o valoare deosebită.

Figura 5. Casă în stil bucovinean ( Sursă: http://www.bucovinaturism.ro/agroturism.html)

Figura 6. Peisaj rural din zona Bucovinei (Sursă: http://www.bucovinaturism.ro/agroturism.html)

Ecoturismul este un concept în strânsă legătură cu formele de turism prezentate anterior. Peisajul sucevean este de o frumusețe unică, aici aflându-se peste 20 de rezervații naturale, biserici și mănăstiri renumite pentru picturile lor exterioare și interioare (celebrul „albastru de Voroneț” sau „verdele de Sucevița”). În afară de frumusețea sălbatică a peisajelor de aici turistul poate încerca diverse activități cum sunt: dormitul în oboroane (sură cu fân) pe fuspelț ( cusătura din piele de miel), înnoptarea într-o casă țărăneasca veche de 150 de ani, îngrijirea animalelor (capre oi, vaci), cosit, ridicarea de capițe și așa cum am mai menționat, turistul beneficiază de produse 100% naturale și tradiționale.

Figura 7. Casă veche de peste 150 de ani din Bucovina (Sursă: http://micabucovina.ro)

Turismul de tranzit necesită îmbunătățiri multiple legate de modernizarea și extinderea căilor rutiere și feroviare, cât și a serviciilor aferenente.

Turismul pentru vânătoare și pescuit este favorizat de bogatatia hidrografică a zonei, de varietatea formelor de relief și de împădurirea masivă. Astfel, toți acești factori au făcut ca fauna de aici să aducă numeroase medalii de aur pentru trofeele de vânătoare, la diverse expoziții internaționale. Ursul brun, reprezintă emblema pădurilor bucovinene, iar dintre exemplareele cu valoare cinegetică mai putem menționa: cerbul comun, căpriorul și mistrețul, cocoșul de munte, lupul, vulpea, jderul.

Suceava deține cel mai mare fond de vânătoare din țară: Munții Bistrititei, Rarăul, Giumalăul, Călimanul, Suhardul.

În ceea ce privește turismul pentru echitație, putem menționa existența a două herghelii : la Rădăuți și Lucina. Cele două sunt administrate de către Direcția Silvică Suceava și oferă celor interesați cai huțuli, ponei și semigrei de Bucovina ( Lucina) și cai de rasă Shagya arab ( Rădăuți).

Turismul pentru sporturi de iarnă, rămâne una dintre cele mai neexploatate forme de turism din județul Suceava, în ciuda potențialului uriaș. Dintre sporturile de iarnă, schiatul este cel mai căutat, iar pârtiile de aici sunt următoarele:

În Vatra Dornei:

– Pârtia Parc 1 cu o lungime de 900 m, 150 m diferența de nivel, înclinare 28,5%, dificultate medie, este deservită de un babyschi și 2 teleschiuri;

– Pârtia Parc 2:550 m lungime, 50 m diferența de nivel, dificultate ușoară, este deservită de un teleschi.

-Pârtia Dealu Negru: 3000m lungime, 400 m diferența de nivel, dificultate medie, este deservită de un telescaun;

– Pârtia Veverița: 850 m lungime, 250 m diferența de nivel, dotată cu teleschi și nocturnă.

În Câmpulung Moldovenesc:

– Pârtia Runc :400 m lungime, 200 m diferența de nivel, dificultate medie, 800 m altitudine la plecare și 600 la sosire;

– Pârtia Rarău: 300 m lungime, 30 m diferența de nivel, grad dedificultate ușor, 1500 m altitudine la plecare și 1470 m la sosire.

În Gura Humorului:

– Pârtia Șoimul: 1478 m lungime, 283 m diferența de nivel, deservită de telescaun, cu nocturnă și tunuri de zăpadă artificială.

În Sucevița:

– Pârtia Sucevița:320 m lungime, 40 m diferența de nivel, grad de dificultate ușor, altitudine la plecare și sosire 615 m.

În Mălini:

– Pârtia Mălini: amplasată în partea de Sud a comunei, în satul Văleni, este de categorie medie, 800 m lungime, 106 diferența de nivel, este deservită de un teleschi, lungime de 520 m și nocturnă.

În Cârlibaba:

– Pârtia Măgura : are 10101 lungime, 200 m diferența de nivel, dificulate medie, 1210 m aaltitudine la plecare și 10101 m altitudine la sosire, are teleschi, iar datorită orientării spre Nord, pe ea se poate schia până în mai.

– Pârtia Măgura 540 m lungime, 140 m diferența de nivel, difcultate medie, 1350 m altitudine la plecare și 1210 m altitudine la sosire.

Figura 8: Pârtie în Vatra Dornei ( Sursa : http://www.romanianmonasteries.org)

Turismul de congrese și reuniuni se poate intensifica, utilizând infrastructura turistică îmbunătățită a unor orașe ca Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, zona având atuuri mari pentru a fi inclusă în oferta turistică națională și internațională pentru acest tip nou de turism.

Turismul de recreere, odihnă și agrement trebuie extins prin amenajări mai ales în zona periurbană. Declararea municipiului Câmpulung Moldovenesc și a orașului Gura Humorului ca stațiuni turistice de interes național, a deschis posibilitatea reorientării finanțărilor pentru dezvoltarea spațiilor de odihnă și agrement.

I.4.Potențialul turistic al județului Suceava.

„Pentru puține popoare se găsește un ținut relativ mic ca acesta în are să se cuprindă atâta frumusețe, atâta bogăție de astăzi și amintiri din trecut așa îmbelșugate, de îndepărtate și sfinte” – Nicolae Iorga.

Potențialul turistic al Bucovinei a constituit din totdeauna o atracție deosebită atât pentru turiștii romani cât și pentru străini. Acest lucru a dus la numeroase cercetări efectuate în zonă, care au scos în evidență importanța economică și unicitatea și varietatea potențialului turistic.

Județul Suceava este favorizat de peisaje naturale atractive, caracterizate printr-un relief foarte variat, floră și faună diversă. De aceea există posibilitatea practicării a diverse tipuri de turism pe toată perioada anului. Cu toate acestea, există o insuficientă valorificare și dezvoltare a potențialului turistic generat de cadrul natural, pe lângă o insuficientă pregătire de specialitate în industria ospitalității și comunicare pentru atingerea obiectivelor majore din domeniul turismului.

Potențialul turistic natural mai este cunoscut și sub numele de ofertă turstica primară și este reprezentat de totalitatea resurselor naturale care se pot valorifica în scopul turismului ( climă, resurse de apă, relief, faună, vegetație).

În ceea ce privește relieful, pe teritoriul județului Suceava avem două unități importante de relief: regiunea montană și cea de podiș, cu o dispunere nord-sud.

Zona montană, cuprinde masive și culmi separate între ele de văi adânci sau de arii depresionare.

Munții Călimani sunt cei mai inalți munți vulcanici de pe teritoriul țării noastre, singurii care depășesc 2000 m altitudine, Vârful Pietrosul Călimani. Oferă forme spectaculoase cu un mare potențial de atractivitate: craterul vulcanic Călimani, având un diametru de circa 10 km, stâncile vulcanice de pe Tamau, Lucaciu și Petrosul, depozitul fosilifer Glodu, Rezervația de Jnepeniș cu Pinus cembra, unde se găsește un arboret natural, în amestec intim de molid și zâmbru, unic la noi în țară și foarte rar în Europa.

Muntele Rarău are una dintre cele mai interesante forme geologice din lanțul Carpaților Orientali, „Pietrele Doamnei”, un relief reuniform alcătuit din calcare mezozoice încrustate cu corali și amoniți, cu înălțimi de la 10 m, până la 70 m, a rezultat din fragmentarea unui vârf calcaros. Are numeroase trasee de alpinism.

Figura 8. Pietrele Doamnei. ( Sursă: http://alkzik.wordpress.com)

De asemenea, în partea estică a masivului, se află rezervația naturală „ Codrul secular Slătioara” u bgatie de arbori diverși ca specie, care nu a suferit deocamdată intervenția omului. Tot aici se află Cheile Moară Dracului, un sector de chei foarte înguste, ce oferă imagini spectaculoase.

Masivul Giumalău, de origine cristalino-mezozoica, constitue principala atracție pentru turiștii iubitori de natură, grație platourilor sale întinse. Cele mai importante obiective turistice de aici sunt văile înguste cu repezișuri frecvente, rezervația forestieră din bazinul Putnei, păstrăvarii, cheile și stâncile.

Munții Bistriței sunt ceva mai ocoliți de turiști însă destul de umanizați; creasta Pietrosu, 1791 m, oferă o priveliște care face ca dificilul traseu de până la ea, să merite.

Munții Suhard sunt caracterizați de pajiști întinse, pline de fânațe, dar este cunoscut datorită piscului Oușorului 1636 m, ce strajuie Depresiunea Dornelor. Creasta principală a acestor munți poate fi parcursă cu ușurință, însă faptul că sunt lipsiți de cabane de altitudine îi determină pe turiști să îi viziteze doar în apropiere de stațiunea Vatra Dornei și Muntele Oușoru.

Obcinele Bucovinei sunt recunoscute datorită mânăstirilor și satelor pitorești ce se găsesc prin poienile și văile acestor munți. Cuprind trei mari subunități, dispuse paralel pe direcția nord-vest/sud-est separate de văile râurilor Modova și Modovița: Obcina Mestecăniș, Obcina Feredeu și Obcina Mare. Culmile lor sunt bine împădurite, cu păduri de fag, paltin și molid, iar văile ce separă acești munți sunt largi și bine populate.

Așa cum am menționat și în capitolele anterioare, județul Suceava dispune de o bogată rețea hidrografică, ce diversifică posibilitățile turistice.

Resursele de apă cuprind: lacuri, râuri, pâraie, mlaștini și importante rezerve de apă subterane. Siretul este râul principal al județului, iar principalii săi afluenți sunt: Moldova, Suceava, Bistrița și Dorna.

Apele stătătoare sunt sub formă de lacuri naturale de mici dimensiuni, iar apele subterane înglobează cantități uriașe de ape minerale și mineralizate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase și clorurate. În Depresiunea Dornelor există peste 40 de izvoare minerale, renumite fiind: Poiana Negri, Șaru Dornei, Vatra Dornei.

Vegetația și fauna sunt la fel de importante ca și relieful în cazul județului Suceava, acesta fiind unul dintre cele mai împădurite județe. Stejarul din Casvana(500 de ani), Stejarul din Botoșana( 350 de ani), Ulmii din Câmpulung Moldovenesc( 500 de ani) sunt arbori ocrotiți. Fauna include, de asemenea, câteva specii cu valoare ridicată: cerbul carpatin și usul, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocoșul de munte, fazanul, corbul etc.

În apele râurilor din munții Suceava, înoată specii rare de pește: păstrăvul curcubeu, lipanul, mreana, lostrița etc.

Județul Suceava cuprinde 23 de rezervații naturale, dintre care 6 rezervații naturale botanice, 9 rezervații naturale forestiere, 5 rezervații geologice și 3 rezervații naturale mixte

Rezervațiile naturale forestiere:

– Rezervația Quercetumul de la Crujana, cuprinde specii de foioase, în ceea mai mare parte stejar; a fost declarată rezervație în 1973 și se găsește pe teritoriul comunei Pătrăuți. Este protejată pentru calitatea, frumusețea și importanța stejarilor;

-Rezervatia Făgetul Dragomirna, se află pe teritoriul comunei Mitocul Dragomirnei, este o rezervație de fag cu o proveniență naturală de 97 %; este arie protejată din anul 2000.

– Rezervația Codrul Secular Giumalau se află pe teritoriul comunei Pojoratași a devenit rezervație naturală în anul 1941. Este o rezervație forestieră dominată de molid, sporadic apar scorușul, paltinul de munte, salcii și plopul tremurător.

-Rezervatia Codrul Secular Slătioara se află pe teritoriul satului Slătioara, iar monumentele naturii întâlnite aici sunt : vulturica de stâncă, tulichina, alga roșie de apă dulce etc

-Rezervatia Tinovul Mare Poiana Stampei reprezintă cea mai întinsă rezervație de turbă din țara noastră. Este importantă științific datorită acidității stratelor de muschicare a permis păstrarea nealterată a polenului depus în stratele de turbă de-a lungul timpului.Speciile de arbori întâlnite aici sunt: pinul silvestru, scorușul, plopul tremurător, mesteacănul pufos.Flora erbacee este alcătuită din specii acidofile:merișorul, rachiteaua, feriga, ruginoarea, vuietoarea, rogozul.

-Rezervatia Tinovul Sarul Dornei este formată în cea mai mare parte de mușchiul de tip arctic peste care s-a dezvlotat un arboret de pin silvestru pe un strat de turbă a cărui grosime ajunge pe alocuri, până la 3 m. A fost declarată Rezervație în 1973.

-Rezervatia Tinovul Găina Lucina se află în comună Moldova, Sulița. Mesteacănul pitic reprezintă principala atracție, atât pentru turiști, cât și pentru oamenii de știință. Tufele de mesteacăn pitic cresc pe un strat gros de turbă și mușchi de tip arctic.Pe ramurile lui se dezvoltă lichenii. Tot aici mai întâlnim pinul silvestru și molidul, specii de salcie și mesteacănul pufos.

-Rezervatia Zamostea Lunca este Rezervație din 1973, printre speciile protejate de aici găsim: stejarul, plopul tremurător, paltinul de câmp, ulmul de câmp, păducelul, alunul, sângerul, salba moale etc

– Rezervația de Jnepeniș și Pinus cembra Caliman este Rezervație tot din anul 1973 și cuprinde pădurile și jnepenișurile situate la izvorul pârâului Neagră Șarului. De remarcat în această Rezervație este arbustul ocrotit ce apare frecvent în jnepenișuri sau pe soluri denatură vulcanică: smandarul care colorează peisajul într-un roșu aprinsin mijlocul verii.

Rezervații naturale floristice

-Rezervația Fânețele Seculare de la Frumoasa se află pe teritoriul comunei Moara și a început să fie atent studiată încă din anul 1892. Este caracterizată de o multitudine de specii caracteristică diverselor zone georgrafice. Dintre speciile ocrotite menționăm: toporașul, poroinicul, laptele câinelui, usturoiul sălbatic, zambila pitică etc.

-Rezervatia Fânețele Seculare de la Calafindești cuprinde următoarele specii: ceapa ciorii, stânjenelul, clopoțelul, calcea calului, gladiola sălbatică. Interesul pentru această zonă a crescut datorită unei specii deosebit de rare în floria Roamniei: Linguria galuca, datorită căreia zona a fost declarată Rezervație Naturală.

– Rezervația Fânețele Seculare de la Ponoare- Bosâncise găsește în satul Cumpărătura și are o vegetație colinară crioterma cu elemente mezoterme de o valoare estetică deosebită, ce reprezintă diverse etape climatice în construirea actualei flore. Speciile protejate sunt: frăsinelul, sturiul sălbatic, trifoiul galben, iarba albastră, pălămida etc.

-Rezervatia Fânețele Montane de pe plaiul Todirescu, Masivul Rarău a fost propusă ca Rezervație încă din 1933, cuprinde pajiști montane ce adăpostesc o floră montană foarte variată. Printre speciile protejate menționăm : usturoiul siberian, arnica, margaretele, bulbucii.

– Complexul de nuferi de la Salcea,

-Rezervatia Benia este rezervația ce protejează relictul glaciar de mare valoare floristică și foarte rar în flora României, strugurele ursului, plantă declarată monumet al naturii.Se mai întâlnesc aici : merișorul, afinul, răchitele, gușa porumbelului, clopoțelul, garoafa de munte.

Rezervații naturale geologice:

-Rezervatia geologică Piatra Tibaului se află pe teritoriu comunei Cârlibaba și este reprezentată de un masiv de călcare eocene fosilifere, înalt de 70 m înălțime.Aceasta atrage prin masivitate, iar din punct de vedere geologic se remarcă conglomeratele de greșii dispuse peste sisuturi cristaline din neocen, marne roșii gălbui și verzi-cenusiu peste care se suprapun calcare stratificate , apoi un alt strat de călcare eocene.

– Rezevatia Piatra Pinului și Piatra Soimuluieste un ecoi de sistem destul de important din punct de vedere paleontologic cu resturi de pești fosiliferi care demonstrează existența unei faune specifice: pești, scoici, corali etc.Tot aici s află și specia subarbustiva, afinul negru, la cea mai mică altitudine din Bucovina ( 600 m).

-Rezervatia Cheia Lucavei impresionează prin frumsețea stâncilor calcaroase ce adăpostesc cele două monumente ale naturii: floarea de colț și strugurele ursului.

-Rezervatia Clipa se află în comuna Fundu Moldovei și este formată din clipe triasice care sunt niște formațiuni geologice foarte vechi și importante prin diferitele specii de pești, scoici și amoniți de origine marină incrustați în stâncile rămase ca martori ai unor mișcări tectonice și ai vieții din oceanele calde de altădată.Se găsesc aici 15 forme de amoniți și 11 bivale.

-Rezervatia Cheia Dracului se află pe cursul superior al pârâului Valea Caselor, formațiunile geologice de aici nu au un caracter unitar, pe margine apara formațiuni carbonatice. Vegetația este reprezentată de molid, brad, mesteacăn, plop tremurător, salcie căpreasca etc.

Rezervații naturale mixte

-Rezervatia 12 Apostoli se află în satul Gura Haiții și adăpostește statuit modelate de natură de a lungul timpului cu forme zoo și antropomorfe. A fost creată pentru a proteja aceste stânci ce atrag numeroși turișiti datorită sculpturilor naturale fantastice, de exemplu figura unui moș cu barbă, a unui bătrân, a unui urs cu capul plecat, sau a unei femei ce amintește de silueta lui Nefertiti.

Figura 9. Rezervația 12 Apostoli (Sursă: www. vatradorneilive.ro)

Jnepenișurile și ienuperetele de pe versantul vestic adăpostesc un monument al naturii: cocoșul de mesteacăn. De asmenea, aici se găsesc prunișoarele și merișoarele și ocupă suprafețe întinse din rezervație.

-Rezervația Pietrele Doamnei Rarău se află aici cele mai interesante forme geologice din lanțul Carpaților Orientali. Întreaga zonă reprezintă calexare cu încrustații de corali, amoniți, alge marine, elemente de acum 140 de milioane de ani, din perioada cretacică, perioadă în care acest teritoriu era acoperit de ape. Tot pe teritoriul rezervației se află Peștera Liliecilor, care în prezent necesită protecție maximă din cauza turimului haotic.

Vegetația lemnoasă este reprezentată de molid în cea mai mare parte dar și plopul tremurător, salcia căpreasca, mesteacănul. Dintre speciile unicat întâlnite aici menționăm: micsandra sălbatică, gușa porumbelului, clopoțelul, margareta, cimbrișorul, păiușul.

Figura 10. Peștera Liliecilor (Sursă:www.alpinet.ro)

– Rezervația Cheile Zugrenilor, frumusețea peisajelor, sălbăticia stâncilor și a florei, fac din această rezervație un obiectiv de un real interes pentru turiști. Floarea reginei este monumentul natural adăpostit deaceasta rezervație și tot aici a fost semnalată prezența primlui enedemism petrosia, aflat într-o zonă inaccesibilă.

Potențialul turistic antropic mai este cunoscut și sub denumirea de ofertă turistică secundară și cuprinde totalitatea resurselor create de om și folosite din punct de vedere turistic. Din acest punct de vedere, județul studiat în această lucrare stă foarte bine, dintre resursele turistice antropice cele mai cunoscute sunt: bisericile, mănăstrile, muzeele și casele memoriale, tradițiile și obiceiurile, vestigiile istorice și bucătăria bucovineană. În cele ce urmează o să prezentăm pe scurt câteva dintre resursele turistice antropice ale județului Suceava.

Mănăstirile ocupă primul loc între resursele antropice, sunt celebre datorită unicității lor și valorii culturale inestimabile. În 1993, un număr semnificativ de biserici și mănăstiri din zona Bucovinei au fost adăugate la „ Lista cu Moșteniri Culturale Internaționale” a UNESCO.

Din punct de vedere artistic sunt prețuite pentru frumusețea frescelor, culorile vii și chiar unice (Albastrul de Voroneț, Roșul de Humor și Verdele de Arbore). Dintre mânăstirile cele mai cunoscute din zona Bucovinei menționăm:

-Manastirea Humorului a fost zidită în anul 1530 și este înconjurată de arbori și câmpuri. Din punct de vedere arhitectural, Mănăstirea Humorului este prima care are în construcție pridvorul deschis și o încăpere nouă la etaj, numită tainița, ce se suprapune camerei mormintelor. Frescele interioare sunt bizantine, distingându-se astfel de toate celelalte biserici ortodoxe. Fresca exterioară a fost pictată în 1535 de Toma Zugravul și este astfel prima biserică cu fresce exterioare.Alcătuirea Mănăstirii Humorului și pictura acesteia se subordonează ideii mântuirii omului.

-Manastirea Sucevița a reprezentat blazonul familiei Movilă, fiind finalizată în 1591. Poartă hramul „Învierea Domnului”.

-Manastirea Voroneț este celebră mai ales datorită ctitorului său, Ștefan cel Mare, dar și picturiilor exterioare, realizate pe un fond devenit celebru și peste hotare ca „albastru de Voroneț", o culoare inimitabilă. Ștefan cel Mare este pictat în tabloul principal din naos, împreună cu una dintre cele tri soții ale sale, Maria Voichita.

-Manastirea Arbore a fost ridicată în 1503 de Luca Arbore, boier și „Portar” al Sucevei de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Din punct de vedere arhitectural este simplă, de ți longitudinal, însă uimește prin stilizare.”Roșul de Humor”, nu atât de celebru ca „albastru de Voroneț”, este o particularitate pentru care mănăstirea este una dintre cele mai vizitate.

-Manastirea Putna este prima ctitorie a lui Ștefan cel Mare și cea care a suferit incedierea inamicilor de două ori.A suferit modificări majore și din cauza cutremului din 1739, însă muzeul amenajat în interirorul mănăstirii a păstrat până azi inestimabile valori artistice.

-Manastirea Slatina este ctitoria lui Alexandru Lapusneanu având aspectul unei adevărate fortărețe

Vestigiile istorice subliniază importanța păstrării identității culturale și sunt:

-Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi construcții din întreaga zonă a Moldovei, parterul și pivnițele au fost ridicate la începutul secolului al XVI-lea. A fost construit inițial cu scopul de a adăposti negustorii și dregătorii ajunși în zonă, iar mai târziu a devenit han.

-Cetatea de Scaun este ctitoria voievodului Petru I Mușat, care a ridicat-o inițial din piatră, pentru că mai apoi, să fie întărită de Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m înălțime și 4 grosime.

-Ruinele Palatului Domnesc sunt ruinele palatului construit de Petru Mușat

-Monumetul de arhitectură medievală Mirauti este cel mai vechi monument religios din Suceava ridicată de Petru Mușat, devine ulterior catedrală mitropolitană și implicit loc de ungere a viitorilor domnitori. Distrusă de turci, este reclădita de Ștefan cel Mare, care îi dă o nouă înfățișare.

Muzeele și Casele Memoriale sunt, de regulă, importante resurse turistice antropice:

-Muzeul de istorie Suceava, a fost înființat în 1900

-Muzeul de artă populară Suceava, se află în clădirea fostului han Domnesc și păstrează colecții de etnografie și artă populară

-Casa muzeu Solca datează din secolul al XVII lea și este monument de arhitectură populară.Casa este de tip camera-tinda-camera cu foișor și prispă. Casa este organizată după tradiție, cu ladă de zeste, culme pentru haine, laițe dea lungul pereților și soba de încălzit.

-Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, adăpostește 313 lucrări de sculptură, peste 1000 de lucrări de grafică, plus peste 1500 de volume de cărți din biblioteca personală.

-Muzeul Satului Bucovinean, este un muzeu în aer liber.

-Casa memorială Ciprian Porumbescu, inaugurată în 1953, s-a păstrat doar o singură anexă, a fostei case parohiale de la Stupca

-Casa memorială Nicolae Labis, inaugurată în 1975 se află în satul Mălini și a fost amenajată în locuința ce a aparținut părinților poetului.

Tradițiile și obiceiurile au fost păstrate cu sfințenie în aceste locuri și reprezintă o resursă inepuizabilă de interes pentru turiști. Sărbătorile religioase sunt ocazii de a face cunoștință cu obiceiurile și tradițiile păstrate aici din cele mai vechi timpuri, dar și diverse festivaluri etno-folclorice, târguri sau manifestări culturare:

-Malanca reprezintă o tradiție ce se păstrează în Bucovina în noaptea de Anul Nou. Constă în deghizarea perechilor de tineri în cete de urători. Colindele lor sunt dedicate fetelor mari și sunt cântate fie cu un nai, fluier sau orice alt instrument muzical. De asemenea, Malanca mai poate include, în funcție de zone, un flăcău îmbrăcat în haine femeiești, ce merge împreună cu urătorii la casele gospodărești.

-Irozii sunt o altă tradiție păstrată încă în unele sate din Bucovina. Sunt reprezentați de grupuri formate din personaje biblice: craii Baltazar, Gaspar și Melchior, Irod împărat, îngerul și ciobanul. Putem spune că este o formă de teatru popular care se remarcă prin vestimentație și respectarea scenariului vechi de sute și sute de ani.

-Încondeiatul ouălelor în Bucovina este o artă foarte veche care aici se practică într-un mod special. Oualele se vopsesc numai în Joia Mare, joia dinaintea Paștelui, culoarea predominantă este roșul ce semnifică sângele lui Hristos. Instrumentul folosit de bucovineni în încondeierea oului se numește chișița, este o stinghie de lemn cu un vârf de metal în capăt, care aplică un strat de ceară vopsită după un anumit tipar

-Olăritul este un alt obicei pe care sucevenii l-au preluat dn cele mai vechi tipuri și încă îl practică cu măiestrie.

Bucătăria bucovineană se evidențiază datorită mâncărurilor 100% naturale, dar și de un anume mod de a găti preparatele care a făcut ca acestea să fie renumite dincolo de hotare. Printre mâncărurile specifice bucovinene se remarcă: balmoșul (mămăliga cu brânză și smântână), chirostile moldovenești (colțunași umpluți cu carne afumată, cartofi și ceapă), ciorbă de burtă dreasă cu smântână, tochitură moldovenească, puiul cu smântână ca la Suceava, ciulama de ciuperci.

Bibliografie

Efros, Vasile – „Evaluarea potențialului turistic al Bucovinei cu oportunități de implementare în procesul didactic”, Cod CNSIS: 222, Anii de finanțare 1999-2001

Erdeli, Istrate I. – „Amenajări turistice”, Editura Universității, București, 1996

Glăvan V. – „Agroturismul – factor determinant în dezvoltarea economico-socială a satului românesc”, Revista Română de Turism

Glăvan V. – „Geografia turismului în România”, Editura Fundației „România de Mâine”, București, 1996

Mincu R.- „Economia turismului” , Editura Uranus, București 2004

Mitrache S., Manole V., Stoian M., Bran Florina, Istrate I. – „Agroturism și turism rural”, Fax Press, București, 1996

„Ghid de turism-Judetul Suceava”, Consiliul Județean Suceava 2003-2004

*** www.alkzik.wordpress.com

***www.alpinet.ro

*** www.bucovinaturism.ro

***www.cjsuceava.ro

***www.lasuceava.ro

***www.manastiri-bucovina.ro

***www.micabucovina.ro

***www.orasulsuceava.ro

***www.primariasv.ro

***www. romanianmonasteries.org

***www.svnews.ro

***www.vatradorneilive.ro

Cap II. Studiu privind principalele firme implicate în industria turismului în județul Suceava

În ceea ce privește capacitatea și activitatea de cazare tusristica ea se prezintă conform tabelului de mai jos pentru perioada 2000-2010

Tabel 1. Capacitatea și activitatea de cazare turistică (Sursă: www.suceava.insse.ro)

Figura 11. Indicele de utilizare netă a capacitații de cazare turistică în funcțiune (Sursă: www.suceava.insse.ro)

Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcție de perioadă. În ultimii ani, se observă din figura 2 cum acesta este în scădere, mai ales față de anul 2000.

Structura de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică este reprezentată de orice construcție care furnizează permanent sau sezonier servicii de cazare și altele specific turiștilor. Nu intră în cercetarea statistică cele care au o capacitate de cazare instalată de mai puțin de 5 locuri. Structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare sunt:

– Hotelurile, amenajate cel mai adesea în clădiri, dar și în corpuri de clădiri, pun la dispoziție turiștilor, camere, garsoniere sau apartamente și asigură prestări de servicii

specifice. Dispun de hol de primire (recepție) și de spații de alimentație. În prezent, în județul Suceava se găsesc 37 de structuri de primire turistică din categoria hotelurilor, având 3406 locuri de cazare. Dintre aceste 7 sunt de 4 stele, 19 de trei stele, 10 de 2 stele și unul singur de o stea. Cele 37 de hoteluri sunt distrubuite în 9 localități importante din punct de vedere turistic, în următorul mod:

în Câmpulung Moldovenesc, patru (Cosmos Niga, Eden, Sandru și Zimbru)

Figura 12. Hotel Cosmos (Sursă: http://www.helloromania.eu)

Orașul Câmpulung Moldovenesc este cunoscut ca fiind un oraș fără probleme majore de mediu ceea ce contribuie esential în alegerile pe care turiști le fac. De asemenea, aici se găsesc numeroase rezervații naturale, iar frumusețea peisagistică este unică. La toate acestea se mai adaugă și domeniul schiabil, împădurirea masivă și domeniul pentru alpinism. Cele patru hoteluri din oraș sunt toate de trei stele.

În comuna Scheia există patru unități hoteliere (Conacul Domnesc, Polaris, West și Bavaria)

Figura 13 Conacul Domnesc (Sursă: https://www.conaculdomnesc.ro)

Comună Scheia este situată la doar 5 kilometri de orașul Suceava și oferă un uriaș potențial pentru turismul rural și nu numai. Comuna este fomata din cinci sate și oferă turistului liniște și posibilitatea de a vizita peisaje minunate.

În municipiul Fălticeni există un singur hotel, Hotel Turist de două stele

Figura 14 Hotel Turist ( Sursă: www.etur.ro)

În Gura Humorului există 8 unități hoteliere (Aldi 3*, Best West Bucovina 4*, Carpați 2*, Ramona 3*, Rubin 3*, Simeria 3*, Simeria Class 3*, Toaca Bellevue 4*)

Figura 15. Hotel Best West Bucovina (Sursă: www.travelro.ro)

Orașul a fost căutat încă din secolul XIX ca stațiune climaterică. Turiștii pot găsi aici numeroase case memoriale și muzee.

În municipiul Rădăuți sunt două hoteuluri ( Galany de 3* și The Gerald’s House de 4 *)

Figura 16 Hotel The Gerald’s House ( Sursă: www.skytrip.ro)

Fiind un oraș locuit încă din timpuri preistorice, atrage numeroși turiști, mai ales din punct de vedere istoric

Municipiul Suceava are șase unități hoteliere (Bucovina Severin 2*,Continental 3*, Gloria 3*, Imperium 4*, Socim 1*, Zamca 3*)

Figura 17. Cameră în Hotelul Continental Suceava ( www.continental hotels.ro)

În comună Sucevița se află două importante unități hotelire, ambele de patru stele (Sofia și Voievod). Ambele unități hoteliere pun turiștilor la dispoziție tot confortul și numroase posibilități de agrement plus piscine, saună, sală de fitness.

Figura 17. Hotel Voievod ( Sursă: www. Rezervariromania.ro)

Faptul că ambele unități hoteliere de aici sunt de 4* vorbește mult despre amploarea turismului rural, în special a turismului cultural.

În municipiul Vatra Dornei se concentrează cel mai mare număr de unități hoteliere din județ, 10 și datorită prezenței pârtiilor de schi: Hotel Alpin 4*, Belvedere 3*, Bradul 3*, Bucovina 2*, Călimani 3*, Carol 3*, Codrin 2*, Incom 2*, Intus 2*, Silva 2*,

Figura 18. Hotel Silva ( Sursa www. mareea.ro)

– Hostelul are o capacitate minimă de 3 camere și sunt fie garsoniere, fie apartamente, amplasate în clădiri care inițial au avut altă destinație decât aceea de cazare turistică; La nivelul întregului județ, avem doisprezece hosteluri repartizate după cum urmează:

în comună Cacica, hostelul Mărțișorul de 3*

în comună Pătrăuți, hostelul Lary de 2* cu 4 spații și 14 locuri de cazare

în municipiul Rădăuți se află patru unități de cazare de tip hostel: Amnar 3*, Azur 2*, Intim 3*, La Galan 3*

în municipiul Suceava, un singur hostel de o stea, Irines cu 3 spații de cazare și zece locuri

în comună Sucevița se află o singură unitate hosteliera, de două stele, Dagida, cu 22 de spații de cazare și 48 de locuri

în comună Vamă, hostelul Excelsior de 3*, 15 spații și 29 locuri de cazare

în municipiul Vatra Dornei, există trei hosteluri: Maestro de 3*, Minut de 3* și Sport de 2*

– Motelul este o unitate hoteliere situată, de obicei, în afară localităților, în apropierea arterelor intens circulate, dotată și amenajată pentru satisfacerea nevoilor de cazare, masă. Pe toată raza județului se află o singură astfel de unitate de cazare, Autoturist, de 3 *, în municipiul Vatra Dornei.

Figura 19. Motel Autoturist (Sursă:www.allturism.ro)

– Vila turistică este o structură de primire turistică de capacitate relativ redusă și care funcționează în clădiri independente cu arhitectură specific, în județul Suceava, 23, repartizate după cum urmează:

în municipiul Gura Humorului, trei, dintre care două de trei stele și una de două stele:

Casa Elena, Ramona și Veromond.

în municipiul Suceava, patru vile, ditre care trei de patru stele și una de trei: Alice, Casa Aristrocrat, Casa de Oaspeți și Magic Bucovina.

în comună Sucevița trei vile: doua de patru stele și una de trei: Popas Turistic Bucovina A, Popas Turistic Bucovina B, Ramona.

în comună Vama se află Casa Lucreția de patru stele.

în municipiul Vatra Dornei se află, ca și în cazul hotelurilor, cel mai mare număr de vile, 11, dintre care 2 de o stea, 5 de două stele și 4 de trei stele.Acestea sunt: Vatra Dornei, Căprioară, Class, Franz Joseph, Iulia, Pârtiei, Simina, Suhard, V1, V2 ȘI V3.

– Cabana turistică este de asemenea de capacitate mică și asigură cazarea, alimentația și alte servicii necesare turiștilor, de obicei, în zone montane, rezervații naturale, în apropierea stațiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic; în întreg cuprinsul județului Suceava, există 12 cabane turistice împărțite astfel:

în municipiul Câmpulung Moldovenesc două, una de trei stele și una de o stea: Rarău și Royal.

în comună Dorna Arini cabana Zugreni de două stele.

în Gura Humorului, cabana turistică Bianca, tot de două stele.

în Horodnicul de Sus, Hanul Voievozilor și Kaiser Alee, ambele de trei stele

în comună Ilișești, cabana Isa de teri stele.

în comună Mănăstirea Humorului cabana Valentina de trei stele.

în comună Pârteștii de Jos, cabana Divă de trei stele.

în comună Pojorâta, Casa Vlahopol de trei stele.

în comună Putna, cabana turistică Poiana Putna de trei stele.

în Sucevița, Cetinita de trei stele.

– Cabanele de vânătoare și de pescuit sunt structuri turistice, de capacitate mică, situate, de obicei, în zone bogate în fond cinegetic și resurse hidrografice. Ele asigură, ca și celelalte structuri turistice, cazarea și serviciile suplimentare specifice activității.

– Bungalowul este o structură de cazare turistică de capacitate reduse, care de regulă, este realizată din lemn și funcționează sezonier.Există două astfel de unități de cazare în județul Suceava, în Câmpulung Moldovenesc, Eden de trei stele, cu 12 spații și 26 locuri de cazare și în Gura Humorului, Bogdaneasa de trei stele cu 10 spații și 20 de locuri de cazare.

Figura 20. Bugalow Bogdaneasa (Sursa: www.ecazari.ro)

– Satul de vacanță este un ansamblu de construcții, vile ori bungalowuri, amplasate într-un perimetru delimitat, care asigură turiștilor pe lângă activitățile turistice de bază și prestații suplimentare, de exemplu de agrement, sportive, culturale. Există în județul analizat un singur sat de vacanță, în Sucevița, Bucovina, de patru stele, cu 41 spații de cazare și 82 de locuri.

Figura 21. Sătul de vacanță Bucovina (Sursa: www.allturism.ro)

– Campingul este structura destinată să asigure cazarea în corturi sau rulote, amenajate așa încât să poate fi accesibile parcării mijlocului de transport, pregătirii mesei și celorlalte servicii specific acestor tipuri de unități.Sunt patru în județul Suceava: Stibina de două stele, Cristian o stea, Popas Turistic Bucovina două stele și Autoturist două stele.

Figura 22. Campin Autoturist (Sursa:www.allturism.ro)

– Popasul turistic este tot de capacitate redusă, format din căsuțe amplasate într-un perimetru stabilit, ce asigură servicii de cazare și alimentație precum și parcare auto.Sunt două astfel de unități de cazare în județul Suceava:

în comună Iacobeni, Mestecăniș de o stea

în comună Mălini, La Filuta de trei stele.

Figura 22. Popas Turistic “La Filuta” (Sursa:www.infopensiuni.ro)

– Unitatea turistică de tip căsuță este formată dintr-un grup de căsuțe cu recepție și administrație comună;

– Taberele pentru elevi și preșcolari sunt destinate cazării în timpul vacanțelor școlare;

– Pensiunea turistică are o capacitate de cazare de până la 20 camere, maxim 60 de locuri, și se află fie în locuințele proprietarilor, fie în clădiri independente.În județul analizat există 275 astfel de unități de cazare clasificate atât în stele cât și în flori și regăsite atât în mediul rural cât și urban.

Figura 23. Pensiunea Bucovina exterior ( Sursa: www.vama-bucovina.ro)

Figura 24. Pensiunea Bucovina interior (Sursa www.mercador.ro)

– Pensiunile agroturistice sunt structuri de cazare de până la 8 camere, care funcționează în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente care asigură pe lângă activitățile turistice de bază și posibilitatea participării turiștilor la activități meștasugarești și gospodărești. Există 19 pensiuni agroturistice în județul Suceava și sunt clasificate de la o floare până la patru flori și se gsesc doar în mediul rural.Un exemplu de agropensiune de patru flori este Casa Vero, situate la ieșirea din satul Molid, în inima naturii. Aici se practică în apropierea sărbătorilor Pascale, încondeiatul ouălelor, oieritul și alte activități meșteșugărești.

Figura 25. Agropensiunea Casa Vero. (Sursa www.casavero.ro)

La finalul anului trecut, funcționau 403 unități de structură de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificată, dintre care, 37 hoteluri, 12 hosteluri, 7 moteluri, 294 pensiuni și agropensiuni, 22 vile, 12 cabane, 8 campinguri și căsuțe tip camping, 6 camere de închiriat, 2 popasuri, 2 bungalowuri și un sat de vacant. Totalul locurilor de cazare în aceste unități este de 10.289, dintre care 3406 locuri hotelurile, 381 de locuri în hosteluri, 303 locuri motelurile, 4777 locuri în pensiuni și agropensiuni, 447 locuri în vile, 318 locuri în cabane, 33 de locuri în campinguri și căsuțe de camping, 55 de locuri în camera de închiriat, 144 locuri în popasuri și 46 locuri în bungalowuri.

Dintre toate aceste structuri de cazare turistică 3 sunt de 5 stele/flori, 72 de 4 stele/flori, 194 de 3 stele/flori, 123 de 2 stele/flori și 11 de o stea/floare.

O simplă privire asupra datelor de mai sus ne arată că principalele firme implicate în activitatea de cazare turistică sunt hotelurile, pensiunile și agropensiunile, deoarece oferă cel mai mare număr de locuri.

În ceea ce privește numărul turiștilor care aleg să viziteze județul Suceava este destul de greu de stabilit cu exactitate. Înregistrările realizate la diverse obiective turistice sau mănăstiri indică cifre care de la an la an sunt în creștere. Aproximativ 20 % din numărul turiștilor sunt turiști externi, un procent destul de considerabil, față de perioada de dinainte de ’89. Cel mai mare număr de turiști externi vin din partea Europei de Vest, îndeosebi din Franța, Italia, Anglia, Israel, Belgia, Olanda, Elveția, SUA, Canada, ponderea maximă revenind țărilor Europei și Americii de Nord. Obiectivul principal al atenției lor îl constitue mănăstirile cu picturi exterioare.

II.1 Considerații privind caracteristicile specifice pieței turistice

Fenomenul turistic internațional se manifestă ca o deplasare temporară în scopul satisfacerii a unor nevoi individuale și de consum de bunuri și servicii, pe itinerariile și la punctele de destinație ale călătorilor.

Produsul turistic este reprezentat de totalitatea bunurilor și serviciilor necesare derulării specifice a consumului turistic înaintea și pe parcursul călătoriei, cât și la destinație.

Cererea turistică este definită (conform Ion Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Roșu – „Economia turismului și mediului înconjurător”, Editura Economică, București 1996) ca fiind ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afară reședinței proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activități remunerate la locul de destinație”

Oferta turistică este reprezentată de ansamblul factorilor și al dotărilor naturale și antropice, suma activităților necesare producției, promovării și distribuție sau

Comercializării a produsului turistic.

Piața turistică este partea economică în cadrul căreia produsul turistic devine oferta turistică, iar nevoile de consum turistic devin cerere turistică. În această sferă economica-sociala se produce o confruntare continuă a ofertei cu cererea în scopul acceptării ofertei de către potențialii consumatori și pentru realizarea produselor turistice oferite spre cumpărare. Turistul este centrul gravitațional al acestei piețe turistice.

Evaluarea cantitativă a pieței turistice se realizează (conform C. Cristureanu Economia și politica turismului internațional”, Casa Editorială pentru Turism și Cultură, ABEONA, București 1992) prin determinarea a patru variabile, astfel:

– Capacitatea pieței, calculată ca produs între capacitatea medie de consum (K) și numărul consumatorilor potențiali (N) prin formula C=K x N, fără a lua în calcul nivelul veniturilor consumatorilor și nici prețul produsului turistic.

– Potențialul pieței turistice, care exprimă cererea tuturor consumatorilor pentru un anumit produs turistic în funcție de venituri și de prețurile produsului turistic.

– Volumul pieței turistice, respectiv totalitatea tranzacțiilor încheiate pentru un anumit produs turistic pe o piață dată, într-un anumit interval temporal. Când potențialul (b) și volumul (c) sunt egale are loc o saturație a pieței.

– Locul pe piață al unui anumit produs turistic este acea parte a volumului pieței acoperită prin vânzările realizate la respectivul produs.

Bibliografie

Erdeli, Istrate I. – „Amenajări turistice”, Editura Universității, București, 1996

Glăvan V. – „Agroturismul – factor determinant în dezvoltarea economico-socială a satului românesc”, Revista Română de Turism

Mincu R.- „Economia turismului” , Editura Uranus, București 2004

Mitrache S., Manole V., Stoian M., Bran Florina, Istrate I. – „Agroturism și turism rural”, Fax Press, București, 1996

„Ghid de turism-Judetul Suceava”, Consiliul Județean Suceava 2003-2004

*** www.allturism.ro

***www.casavero.ro

*** www.conaculdomnesc.ro

***www.ecazari.ro

*** www.etur.ro

*** www.infopensiuni.ro

*** www. mareea.ro

***www.mercador.ro

*** www. rezervariromania.ro

***www.skytrip.ro

*** www.suceava.insse.ro

*** www.travelro.ro

***www.vama-bucovina.ro

III.2. Profilul turistului din județul Suceava-metode de cercetare

Pentru ca tour operatorii să poată realize pachetele turiștilor este necesar, mai întâi, să se identifice nevoile, așteptările și exigențele turiștilor. Acestea sunt destul de diversificate, iar pentru cunoașterea lor se pleacă de la identificarea motivației turiștilor. Principalele motivații ale turiștilor sunt:

– Recreere, odihnă, petrecerea timpului liber;

– Menținerea sănătății sau în scopuri curative;

– Participarea la diverse acțiuni sportive, cultural, artistice;

– Cunoașterea diverselor obiective turistice sau în scop de cercetare;

Următorul pas în realizarea acestor pachete turistice este segmentarea pieței turistice în funcție de profilul turistului, iar aici se pot identifica foarte multe criterii, dar, de obicei, se vor lua în calcul doar cele mai reprezentative. Avem astfel următoarele tipologii:

În funcție de criteriul economic sau bugetul turistului aceștia se împart în:

– Turiști la limita existenței;

– Turiști săraci, ale căror venituri depășesc pragul nevoilor de subzistență;

– Turiști cu condiție economică medie;

– Turiști de lux, posesori de venituri mari.

În funcție de zonele teritoriale în care sunt amplasate piețele de emisie turistică, se întâlnesc:

– Turiști locali – care solicită servicii turistice din zona din incinta apropiere a reședințelor;

– Turiști naționali;

– Turiști străini.

În funcție de nivelul de educație:

– Liberi profesioniști;

– Agricultori;

– Muncitori;

– Populația inactivă;

– Funcționari;

– Cadre medii;

– Cadre superioare;

– Alte categorii.

În funcție de categoria de vârstă:

– Copii și adolescenți;

– Tineri;

– Adulți;

– Vârsta a III-a.

Și în funcție de personalitate aceștia se împart în:

– Conservatori;

– Deschiși la nou;

– Economi;

– Cheltuitori;

– Ezitanți;

– Hotărâți.

În analiza profilului turistului ce alege județul Suceava, am folosit metoda cercetării prin sondare. Am plasat astfel pe siteul www.isondaje.ro, un studiu de piață în cadrul căruia au fost chestionate 124 de persone. Întrebările studiului sunt de așa natură, încât să încadreze turistul într-una dintre categoriile enumerate mai sus. Chestionarul este anexat lucrării de fata, iar în cele ce urmează, vom vedea care au fost răspunsurile celor 124 de respondenți, aleși din rândul turiștilor ce au vizitat județul Suceava.

La prima întrebare despre atitudinea față de turism, respondenții au fost de accord cu afirmația “Turismul este o activitate economico-socială semnificativă” așa cum se observă în următoarea diagramă:

Acord total 65 52.4%

Acord 53 42.7%

Nici-nici 3 2.4%

Dezacord 3 2.4%

Dezacord total0 0%

Așa cum se observă din răspunsurile persoanelor chestionate acestea au fost de accord într-un procent de 95,1% cu afirmația propusă, “Turismul este o activitate economica-sociala semnificativă”. Încă din cele mai vechi timpuri, din antichitate, oamenii se deplasau din curiozitate, cu scopul de a cunoaște ceea ce nu era în aria lor vizuală. Cercetările au demonstrate că turismul are „… un impact considerabil asupra economiilor, societăților și culturilor diferitelor țări de referință” (R. Minciu p 23) și anume în creșterea economică, valorificarea resurselor natural și antropice și reprezintă o piață de desfacere pentru celelalte ramuri ale economiei. Turismul stimulează consumul și implicit producția de diverse servicii. Este totodată și un important creator de locuri de muncă. În afară de aceste consecințe economice are și o profundă implicare socio-umana, atât asupra turiștilor, cât și asupra populației gazdă.

Referitor la afirmația “Turismul ar trebui promovat mai agresiv”, 46 % au fost în acord total, 29,8% au fost de acord, 11,3% nici-nici, 9,7% dezacord, iar 3,2% au fost în dezacord total, așa cum se observă în următoarea diagramă:

Acord total 5 46%

Accord 37 29.8%

Nici-nici 14 11.3%

Dezacord 12 9.7%

Dezacord total 4 3.2%

75,8% dintre persoanele care au răspuns chestionarului meu, au fost, mai mult sau mai puțin de acord, că turismul trebuie promovat mai agresiv. Așadar, românii sunt conștienți că este nevoie de mai mult decât o frunză pentru că numărul turiștilor să crească. România este, așa cum am mai arătat, unică din multe puncte de vedere, cu peisaje care pot atrage mult mai mulți turiști decât în prezent. Pentru acest lucru este nevoie de campanii mult mai agresive, cu atât mai mult într-o lume plină de nou.

În cadrul studiului realizat, respondenții au fost invitați să spună dacă agrează doar o singură formă de turism, iar răspunsul lor este ilustrat în umatoarea diagramă:

Acord total 3 2.4%

Accord 5 4%

Nici-nici 31 25%

Dezacord 53 42.7%

Dezacord total32 25.8%

Într-o lume atât de diversificată și în căutare de nou la tot pasul, era clar că oamenii nu vor prefera doar o formă de turism. România, prin relief, așezare și climă oferă posibilitatea practicării mai multor forme de turism. Turiștii au posibilitatea de a alege ce formă de turism vor în funcție de vârstă, sezon sau dorințe. De exemplu, ersoanele înaintate în vârstă pot opta atât pentru turismul de odihnă și recreere, cât și pentru turismul cultural. De asemenea, se pot alege pachete turistice care să îmbine utilul cu plăcutul, turismul de afaceri și turismul practicării sporturilor de iarnă.

Așadar, 42,7% dintre respondenți nu agrează doar o formă de turism, 25,8% au fost în dezacord total cu afirmația, 25% au răspuns “nici-nici”, 4% au fost de accord cu faptul că agrează doar o formă de turism, iar 2,4% au fost în accord total cu această afirmație.

Următoare diagramă o să ilustreze cât la sută din numărul respondenților agreează mai multe forme de turism:

Acord total 62 50%

Accord 54 43.5%

Nici-nici 6 4.8%

Dezacord 1 0.8%

Dezacord total 1 0.8%

Cum la întrebarea anterioară majoritatea respondenților au fost de acord cu mai multe forme de turism, următoarea întrebare a arătat cât la sută din numărul respondenților sunt de accord cu mai multe forme de turism. Se pare că 50% au fost în acord total, 43,50% au fost de acord, 4,8% au răspuns” nici-nici”, 0,8% au fost în dezacord totl și tot atâția în dezacord.

La cea de-a doua întrebare a studiului despre motivul călătoriei, importanța recreerii, relaxării și a vizitării obiectivelor turistice este ilustrată în următoarea diagramă:

Foarte important 63 50.8%

Important 57 46%

Nici-nici 3 2.4%

Neimportant 1 0.8%

Total neimportant 0  0%

50,8% dintre intervievați consideră foarte important că motivul călătoriei să fie relaxarea, recreerea și vizitarea obiectivelor turstice, 46% sunt de părere că aceste motive sunt importante, 2,4% nu au nici o părere, iar 0,8 % nu sunt de accord cu importanța acestora.

Așadar peste 50% dintre persoanele care au răspuns chestionarului au fost de acord cu importanta recreeri ca motiv al călătoriei.Luând în considerare acest aspect, ar trebui uitilazata infrastructura turistică îmbunătățită a unor orașe ca Suceava, Câmpulung Moldivenesc, Gura Humorului sau Vatra Dornei, zona având numeroase atuuri pentru a fi inclusă în oferta turistică națională și internațional. De asemnea, numeroasele obiective turistice devin motivul principal care stau la baza călătoriilor.

Din punct de vedere curativ, turiștii consideră călătoriile importante așa cum se observă în diagrama:

Foarte important29 23.4%

Important 48 38.7%

Nici-nici 34 27.4%

Neimportant 11 8.9%

Total neimportant2 1.6%

Așa cum se observă, peste 60% dintre respondenți, consideră călătoriile importante din punct de vedere curativ. Această formă de turism este practicată din cele mai vechi timpuri și este un mod de fortificare a organismului. Este o formă de turism care valorifică efectele terapeutice a apelor minerale. Întrebarea a fost inclusă în chestionar datorită numeroaselor resurse curative pe care zonă analizată le are.

De asemenea, în următoarea diagramă se va ilustra importanța experiențelor exotice într-o călătorie:

Foarte important 29 23.4%

Important 48 38.7%

Nici-nici 34 27.4%

Neimportant 11 8.9%

Total neimportant 2 1.6%

Ca și în cazul turismului curativ, pește 60% dintre respondent apreciază experiențele turistice ca fiind importante.

Pentru 23, 4% este foarte importantă experiența exotică, pentru 38,7% este importantă, 27,4% nu au nicio părere, 8,9% cosidera neimportantă experiența exotică, iar pentru 1,6% este total neimportantă.

Explorarea și căutarea locurilor noi este importantă pentru următoarele procente din persoanele care au răspuns sondajului:

Foarte important 69 55.6%

Important 52 41.9%

Nici-nici 3 2.4%

Neimportant 0 0%

Total neimportant 0 0%

Pentru toate persoanele care au răspuns chestionarului explorarea și căutarea locurilor noi au fost foarte importante și importante.De altfel, acest aspect stă la baza practicării turismului încă din cele mai vechi timpuri. Curiozitatea oamenilor și dorința de a descoperi lucruri noi sunt aspecte esențiale în turism. Județul Suceava prin tradițiile și obiceiurile păstrate cu sfințenie, oferă oricărui turist posibilitatea de a descoperi locuri unice.

Pentru a-și face prieteni în alte locuri:

Foarte important 26 21%

Important 44 35.5%

Nici-nici 37 29.8%

Neimportant 15 12.1%

Total neimportant 2 1.6%

Schimburile de experiență și posibilitatea de a lega diverse prietenii sunt importante, așa cum rezultă din diagramă de mai sus, pentru un număr important de persoane.

O parte dintre turiști consideră important motivul călătoriei, pentru vizitarea rudelor și prietenilor, așa cum se observă în diagrama următoare:

Foarte important 38 30.6%

Important 52 41.9%

Nici-nici 26 21%

Neimportant 6 4.8%

Total neimportant 2 1.6%

De asemenea, vizitarea rudelor și prietenilor devine motiv de turism pentru un număr semnificativ de persoane. 30,6% dintre respondenți consideră foarte importantă vizitarea rudelor ca motiv de călătorie, 41,9% importantă, 21% n-au nicio părere, iar pentr 6% este neimportant sau total neimportant.

Importanța religioasă în turism în opinia celor 124 de intervievați este următoarea:

Foarte important 19 15.3%

Important 49 39.5%

Nici-nici 32 25.8%

Neimportant 15 12.1%

Total neimportant 9 7.3%

Turismul religios este important și foarte important pentru peste 50% dintre persoanele intervievate. Așa cum am arătat pe parcursul lucrării, Suceava este renumită datorită frumuseții frescelor exterioare de pe pereții mănăstirilor sale.Cea mai mare parte a turiștilor aleg această locație datorită importanței religioase. Acest lucru este demonstrat de numărul turiștilor care se dublează în jurul sărbătorilor Pascale.

Turismul religios este o parte importantă a turismului cultural ce datează din cele mai vechi timpuri.În prezent, el joacă un rol deosebit de important și în dezvoltarea locală, în special în zonele rurale. Dacă avem în vedere zona studiată în lucrarea de față, se observă că cea mai mare parte a mănăstirilor incluse în circuitele turistice, se află în mediul rural. Prezența lor a dus la apariția a numeroase locații de cazare, ce au contribuit la creșterea numărului de locuri de muncă. Turismul religios, sub forma turismului de sejur, răspunde unor necesități spiritual recreative, atât pentru populația din mediul rural, dar mai ales pentru cea din mediul urban cea ce explică procentul considerabil de persone ce consideră turismul religios, o formă de turism importanta.

Importanța turismului pentru afaceri este sugerată de următoarea diagramă:

Foarte important 9 7.3%

Important 30 24.2%

Nici-nici 37 29.8%

Neimportant 23 18.5%

Total neimportant 25 20.2%

În diagrama ce ilustrează importanța turismului de afaceri se observa că cel mai mare procent este în dreptul răspunsului “nici-nici”. Turismul de afaceri este o formă de turism recentă, încă neexperimentată suficient în România. Așa cum am demonstrat anterior, Bucovina are potențial în acest sens, ca și restul teritoriului țării, numai că nu este încă suficient promovat și exploatat. Cu toate ca graficul anterior nu-i ilustrează importanța, unitățile hoteliere sunt dotate cu facilitate pentru organizarea de simpozioane, conferințe și traininguri.Ba chiar, agențiile de turism, au pachete întregi pentru beneficiari, ce include, cazare, bilet de avion, transferal până la hotel, servicii de secretariat, servicii de treducere, vizite și mese festive.

La întrebarea “Cât de des călătoriți într-un an în scopuri turisice?” răspunsurile au fost următoarele:

O dată 34 27.4%

De 2 – 3 ori 65 52.4%

De 4 – 5 ori 11 8.9%

De mai mult de 5 ori 14 11.3%

Așa cum se observă, cei mai mulți turiști intervievați, călătoresc de 2-3 ori pe an. În timpul concediului de vară, în timpul sărbătorilor de iarnă și apoi cele Pascale. 14 dintre respondent au declarat că aleg să călătorească în scopuri turistice de mai mult de 5 ori, dar mai există și un procent semnificativ, care, cel mai probabil din lipsa fondurilor, călătoresc o singură dată pe an.

Iar timpul pe care turisii îl alocă într-un an călătoriile este, conform rezultatelor:

Mai puțin de o săptămână 9 7.3%

O săptămâna 30 24.2%

Două săptămâni 44 35.5%

Mai mult de două săptămâni 41 33.1%

Și chiar dacă merg rar în călătorii, atunci când merg, 33,1% dintre cei intervievați alocă acestora mai mult de două săptămâni, iar 35,5%, două săptămâni.

Mașina este mijlocul preferat de transport în turism în următoarea măsură:

O dată 43 34.7%

De 2 – 3 ori 47 37.9%

De 4 – 5 ori 20 16.1%

De 5 – 10 ori sau mai mult 14 11.3%

Așa cum se observă din graficul de mai sus, mașina rămâne preferată turiștilor doar într-o mică măsură. Doar 11,3 % dintre aceștia o folosesc constant în scopul călătoriilor

La întrebarea “Când preferați să călătoriți?” intervievații au răspuns astfel:

Oricând 64 51.6%

La sfârșituri de săptămână 17 13.7%

În timpul concediului 32 25.8%

Cu ocazia unor festivaluri 11 8.9%

Respondenții preferă să călătorească oricând, așa cum o arată graficul anterior, așa că, mai bine de jumătate dintre cei chestionați nu au nevoie de un motiv pentru a călători, sau de o anumită perioadă. 17 dintre cei care au răspuns chestionarului, aleg să se recreeze la sfârșit de săptămână, iar 32 din 124, merg în călătorii cu precădere în timpul concediului. Festovalurile sunt motiv de călătorie pentru 8,9% dintre respondent.

Referitor la bugetul alocat concediului, concluzia a fost următoare (sumele sunt în euro/zi):

25 euro 39  31.5%

25 -50 euro 38 30.6%

50 – 75 euro 17 13.7%

75 – 100 euro 15 12.1%

100 – 125 euro 8 6.5%

Mai mult de 125 euro 7 5.6%

Situația financiară dificilă nu avea cum să nu afecteze și acest sector, atât de în strânsă legătură cu celelalte, așa că 31,5% dintre respondent cheltuiesc în concediu, într-o zi 25 de euro, iar la polul opus se află doar 5,6% care își permit să aloce 100-125 de euro, într-o singură zi.

Împărțirea bugetului de călătorie se face, conform răspunsurilor respondenților, așa cum urmează:

Combustibilul 28 22.6%

Cazarea 4536.3%

Mâncarea 64.8%

Atracțiile naturale 3 2.4%

Distracția 19 15.3%

Cumpărăturile 19 15.3%

Închirierea unui automobil l0 0%

Taxele de drum și de parcare2 1.6%

Altele 2 1.6%

Sumele de mai sus se împart în ordinea priorităților: combustibilul, cazarea și masa, pentru a acoperi nevoile primordiale. Motivul călătoriilor, și anume atracțiile turistice, ocupă locul patru în împărțirea bugetului de concediu, urmate îndeaproape de distracție, cumpărarea de suveniruri și alte mici placeri din timpul unei călătorii.

La întrebarea “Prin ce canale obțineți informațiile de obicei?” turiștii au răspuns următoarele:

Televiziune 9 7.3%

Radio 3 2.4%

Reclame în reviste, ziare 2 1.6%

Internet 85 68.5%

Reclamele agențiilor de turism 5 4%

Recomandări ale rudelor, prietenilor20 16.1%

Altele 0 0%

Întrebarea anterioară este destul de importantă în studiul de față, dar într-o oarecare măsură rezultatul ei este influențat de faptul că respondenții au fost aleși doar din mediul online. Astfel se explică procentul covârșitor în ceea ce privește importanța internetului în obținerea informațiilor despre călătorii. În era internetului și a tehnologiei, cu siguranță acestea au un loc important în obținerea de informații de orice natură, cu toate acestea, există o anumită populație consumatoare de turism care nu are aces la internet, sau pur și simplu preferă să se documenteze la fața locului, în agențiile de turism, sub îndrumarea agenților. Este cazul populației vârstnice, de exemplu, iar în cazul de față, pentru că vorbim de o regiune cu un potențial tyuristic religios ridicat, această categorie este deosebit de importantă. Recomandările rudelor sau ale prietenilor ocupă un alt segment important în obținerea informațiilor despre călătorie.

Una dintre cele mai importante întrebări ale studiile se referă la modul în care turiștii români își planifică vacanța, mai exact dacă aleg sau nu o agenție de turism. Răspunsurile intervievaților sunt repezentate mai jos:

Nu, planificăm totul pe cont propriu 92 74.2%

Solicităm asistență agenției de turism pentru cazare 97.3%

solicităm asistență agenției de turism doar pentru transport 2 1.6% solicităm asistență agenției de turism pentru masă și cazare 12 9.7% solicităm asistență agenției de turism pentru tot 9 7.3%

Agenția de turism îndeplinește un rol intermediar între agenții economici care practică activități turistice și turist. Activitatea lor constă în producerea, promovarea și comercializarea unor pachete turistice precum și comercializareaunor servicii isolate din turism. Ele pun astfel la dispoziția turistului un pachet adaptat nevoilor și bugetului fiecăruia. Facilitează o mare parte din munca turistului în aș alege și organiza vacanța, și vine, cu mult mai multe sugestii și variante.Conducerea unei agenții de turism poate fi asigurată doar de persoane care dețin un brevet de turism, adică doar de personae calificate.Managerul coordonează majoritatea acțiunilor care se desfășoară în agenție, iar în ultimii ani, restul personalului s-a supus acelorași exigențe.La rândul lor, agențiile de turism se împart, în funcție de mai multe criterii, în diferite tipologii, astfel încât, turistului să-I fie cât mai ușor să-și găsească pachetul de servicii care i se potrivește cel mai bine.

Cu toate acestea, 74,2% dintre persoanele care au răspuns chestionarului, au declarat că prefera să planifice totul pe cont propriu. Răspunsul lor este justificat, pe de o parte de costurile ușor mai ridicate pe care le presupune cumpărarea unei vacanțe prin intermediul unei agenții, iar pe de altă parte, răspunsul se justifică prin neîncrederea pe care o transmit, în ultimul timp, agențiile de turism. Legislația, destul de permisivă în domeniu, a favorizat apariția unor agenții, acreditate și recunoscute ca membre ANAT, care încasează în avans banii de concediu și intră în insolventă înainte de concediile turiștilor. An de an, mas-media a scos în față astfel de cazuri, din ce în ce mai numeroase, astfel încât o mare parte a turiștilor prefer să se ocupe singuri de detaliile călătoriei, fiind astfel mai în siguranță.

9 dintre cei care au răspuns studiului, au spus că apelează totuși la serviciile unei agenții de turism pentru cazare, 2 pentru cazare, 12 pentru cazare și masă și doar 9, lasă o agenție să se ocupe integral de concediul lor.

La întrebarea “Ce aranjați sau ce planificați anticipat?” răspunsurile au fost:

Destinația și traseul sunt planificate; informații despre condițiile de drum, stațiile de benzină și atelierele de lucru să fie obținute;

cazarea și masă sunt rezervate dinainte

27 21.8%

Destinațiile, traseele și cazarea sunt planificate 62 50%

Doar destinația e planificată 35 28.2%

Așadar, conform graficului anterior, realizat pe baza răspunsurilor, înainte de a pleca în călătorie, jumătate dintre cei intervievați se ocupă de destinații, trasee și cazare, ceea ce completează răspunsul la întrebarea anterioară, având în vedere că renunță la serviciile unei agenții specializate.

Modalitatea principală de călătorie pe care o aleg turiștii este următoarea (intervievații au avut posibilitatea să alegă mai multe răspunsuri):

Cu automobilul, singur 7 2.6%

Cu automobilul, cu familia 66 24.7%

Cu trenul 59 22.1%

Cu prietenii, cu mai multe automobile 67 25.1%

Cu autocarul 33 12.4%

Cu avionul 35 13.1%

Răspunsurile anterioare ilustrează faptul că autoturismul personal este principalul mijloc de deplasare, urmat îndeaproape, în mod surprinzător, de tren.În deplasările lor, cei mai mulți turiști aleg să meargă cu familia sau prietenii, și doar un procent de 2,6% dintre respondent, merg singuri. Avionul are și el o importanță semnificativă, chiar dacă este vorba de distanțe scurte, 35 dintre cei care au răspuns studiului, îl prefer. Autocarul este de asemenea preferat de 33 dintre persoane.

Din răspunsurile întrebării “Cu cine preferă să călătorească?” rezultă că, în marea lor majoritatea, turiștii aleg să meargă însoțiți în vacanțe:

Membrii familiei 61 49.2%

Prieteni 61 49.2%

Singur 2 1.6%

Aproape jumătate merg cu familia și aproape jumătate cu prietenii și doar 1,6% preferă să meargă singuri. Răspunsurile la această întrebare sunt justificate de motivul pentru care călătoresc, distracția, recreerea, descoperirea de lucruri noi, etc.

La ultima întrebare a studiului, întrebare deschisă, dintre cei chestionați, o parte considerabilă au avut Bucovina ca atracție turistică principal.

Rezultate și discuții

Așadar, chestionarul anterior a scos în evidență câteva trăsături importante ale turiștilor și totodată parerilelor despre turism și importanța acestuia:

turismul este o activitatea socio-economica foarte importantă. O valorificare la adevăratul potențial touristic al județului analizat s-ar resimți considerabil și în celelalte sectoare: economic, social și cultural.

turismul, în sectorul analizat, dar și restul țării, nu este sufficient de promovat. Este necesar mai multă implicare în promovarea sectoarelor cu un real potențial dovedit, promovare care ar însemna mai mult decât o simplă sigla-frunza. Frumusețea peisagistică și diversitatea reliefului nu sunt suficiente pentru că numărul turiștilor să crească. Într-o lume în care confortul și luxul au înlocuit demult nevoile primare este necesară mult mai multă implicare și chiar agresivitate când vine vorba de promovare.

turiștii, în general, nu se limitează doar la o formă de turism și nici nu este necesar având în vedere potențialul pe care îl oferă formele de turism din România. În Bucovina, de exemplu, te poți bucura de sporturile de iarnă în timp ce faci turism de afaceri, sau poți să optezi pentru turismul curative și în același timp să vizitezi mănăstirile bucovinene.

cea mai mare parte a turiștilor acordă o mare importanță recreerii, relaxării și vizitării obiectivelor turistice. Așa cum am văzut anterior, cei mai mulți români, călătoresc în timpul concediului, așa că recreerea și relaxarea stau la baza motivului călătoriei.

turismul curativ practicat încă din cele mai vechi timpuri este în continuare apreciat de turiști, iar zona analizată dispune de numeroase resurse în acest sens

județul Suceava, în special Bucovina, oferă posibilitatea descoperiri a numeroase lucruri noi, autentice,prin păstrarea tradițiilor și obiceiurilor.

schimburile de experiență și posibilitatea de a lega diverse prietenii sunt importante pentru un număr semnificativ dintre turiștii care aleg Bucovina. Așadar, ospitalitatea gazdelor este deosebit de importantă și contribuie la creșterea numărului turiștilor.

turismul religios este o altă formă de turism preferată și care totodată contribuie la dezvoltarea locală și culturală.

turismul de afaceri capătă amploare de la an la an și obligă hotelieri să-și doteze unitățile de cazare în acest sens.

cele mai multe informații despre viitoar călătorie și locurile ce urmează a fi vizitate sunt obținute cu ajutorul internetului

agențiile de turism nu sunt printre preferatele turiștilor, în ultimul timp, aceștia aleg să-și planifice singuri călătoriile, pe de o parte din motive economice, pe de altă datorită neîncrederii.

turiștii preferă să călătorească cel mai adesea însoțiți de prieteni sau familie, iar ca mijloc de deplasare aleg, în cea mai mare parte automobilul personal.

III. Strategia de dezvoltare a zonei turistice Suceava

Figura Județul Suceava. Zone cu resurse turistice. Relația cu infrastructura specific turistică și tehnică. (Sursa: www.cjsuceava.ro)

Capitolul I al lucrării de față, a avut ca baza o prezentare generală a județului Suceava. În ceea ce privește cadrul natural, putem spune că varietatea formelor de relief, a ecosistemelor, poziția geografică, peisajele natural atractive, fauna și flora diversă , precum și posibilitatea de a practica diverse forme de turism pe toată perioada anului, sunt poncte forte importante în dezvoltarea și promovarea zonei Suceava. Pe de altă parte insuficienta valorificare și dezvoltare a zonelor cu potențial touristic, precum și pregătirea slabă a lucrătorilor din industria de ospitalitate sau insuficienta comunicare pentru realizarea unor strategii de promovare și dezvoltare, sunt minusurile principale ale zonei.

În ceea ce privește potențialul turistic antropic, am remarcat: existenta monumentelor istorice, existența “celor 1000 de biserici”, a muzeelor, caselor memoriale, dar și posibilitatea valorificării spațiului multietnic și multicultural. Însă tot acest uriaș potențial antropic a fost puțin promovat prin organizarea unor evenimente care să pună în valoare obiceiurile și tradițiile regiunii, măsurile luate pentru păstrarea monumentelor istorice s-au dovedit insuficiente, oferta de agrement la fel de insuficientă, deoarece agenții economici din domeniu nu dispun de echipamente de recreere și practicare a sporturilor accesibile turiștilor, iar centrele de informare turistică sau ghizii culturali lipsesc aproape cu desăvârșire din zonă.

Infrastructura este un avantaj al zonei analizate, un avantaj dacă o raportăm la restul teritoriului țării. Există aici Drumul European 85,aeroportul Suceava-Salcea și o rețea feroviară destul de extinsă.Pe de altă parte, infrastructura nu este deloc modernizată, iar rețelele de alimentare cu gaze, apă potabilă și rețele de canalizare extreme de slab dezvoltate, mai ales în mediul rural.De asemenea, se mai poate observa o slabă dezvoltare a infrastructirii pentru drumeții, drumurile forestiere, cărările de munte, nemarcate corespunzător și neîntreținute în vederea practicării turismului.

Așadar printer primele probleme critice care se desprind putem enumera:

-preocupari reduse pentru dezvoltarea micilor meșteșuguri artizanele și a rețelei de distribuție a acestora;

-infrastructara nemodernizata;

-lipsa centrelor de informare și promovare;

-cu toate că Bucovina este inclusă în 80-90% din circuitele turistice din România este mai mult o zonă de tranziție, având în vedere că durata medie de ședere a turiștilor aici este de 1-2 zile;

-raportul dintre prețul produselor turistice și calitate.

În prezent, dezvoltarea turistică a județului Suceava este inclusă în “Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013”. Turismul este a treia prioritate după dezvoltarea infrastructurii și protejării mediului și dezvoltarea mediului de afaceri. Obiectivul proritatii este realizarea de investiții și dezvoltarea de noi servicii turistice în vederea valorificării potențialului touristic regional, iar obiectivul investiei în turism este reprezentat de realizarea și dezvoltarea infrastructurii de turism în vederea creșterii activității turistice regionale.Această măsură este justificată în “Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013” de existent numeroaselor obiective de patrimoniu, mănăstiri și biserici 9 dintre care unele sub patrimonial UNESCO), constituind un adevărat potențial pentru dezvoltarea turismului ecumenic, istoric și cultural. Cu toate acestea, capacitatea de cazare în funcțiune este reprezentată de un procent scăzut al indicelui de ocupare, care în perioada analizată, 1998-2005, este în continuă scădere.

Pentru a atrage cât mai mulți turiști și pentru a vaolrifica la maxim potențial existent, este necesar, conform Strategiei, un ansamblu întreg de acțiuni. Unele dintre acestea vor fi asigurate prin intermediul:

ansamblu integrat de acțiuni. Unele dintre aceste acțiuni vor fi asigurate prin intermediul:

– măsurilor cuprinse în prioritatea de dezvoltare a infrastructurii locale și regionale prin care se va putea permite un acces mai rapid rutier și aerian, o atractivitate crescută a zonelor urbane ca efect al reabilitării, o infrastructură de mediu adecvată;

– măsurilor prevăzute în prioritatea de resurse umane a căror rezultate vor fi instruirea personalului ce-și desfășoară activitatea în acest domeniu, determinând creșterea calității serviciilor;

– măsurilor prevăzute în prioritatea de sprijinire a afacerilor care va permite atât apariția de noi firme în turism (eventual prin transformarea statului juridic al structurilor de tip bed&breakfast și integrarea acestora în circuitele turistice ale operatorilor de turism) cât și dezvoltarea celor existente.

Prin masura Strategiei 2007-2013 se urmărește reabilitarea obiectivelor turistice, modernizarea facilităților pentru cazare, masă și agreement.

Așadar se vor finanța următoarele:

-reabilitarea obiectivelor turistice ce aparțin patrimoniului cultural, istoric, ecumenic

– reabilitare spațiilor de cazare și tratament

– crearea, modernizarea și diversificarea dotărilor de agrement (inclusiv amenajări și ecologizări de lacuri)

– crearea de clustere de atracții turistice

-dezvoltarea unui sistem de marcare a atracțiilor turistice în întreaga regiune (panouri, hărți turistice pe drumurile naționale și județene, gări, autogări, aerogări)

– dezvoltarea turismului montan și a infrastructurii de agrement asociate sporturilor de iarnă

– modernizarea și realizarea traseelor montane, a rețelei de cabane și a refugiilor montane, a stațiunilor montane.

– dezvoltarea și diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesară pentru realizarea unei oferte de petrecere a timpului liber (hipism, parașutism, sporturi extreme și alte activități specifice turismului de nișă)

– dezvoltarea turismului de afaceri – centre de conferințe și afaceri în cadrul structurilor hoteliere

– construcția și modernizarea facilităților pentru turismul balnear.

În afară investițiilor în turism o altă măsură o reprezintă promovarea turismului. Obiectivul acestei măsuri este valorificarea potențialului touristic regional prin dezvoltarea de noi servicii turistice, iar masura este justificată de indicele de ocupare scăzut al capacității de cazare în funcțiune și de faptul că zona este mai mult de tranziție.În ciuda acestor minusuri se pot observa potențialul touristic ridicat al zonei și practicarea unor forme diverse de turism pe toată perioada anului.Scopul este de acresterii numărul tursitilor, atât interni cât și externi.

Acțiunile realizate pentru finanțarea acestei măsuri vor fi următoarele:

-crearea de centre/oficii de informare regională cu filiale în toate reședințele de județ și orașele cu potențial turistic (gări, autogări, aeroporturi) și ghișee de informare în zona atracțiilor turistice

-dezvoltarea rețelelor de comunicare între centrele de informare din regiune și cele naționale și internaționale și integrarea standardizată a acestora prin interconectare vizând direct dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de rezervări, crearea de rețele de rezervare on-line a serviciilor turistice

– organizarea de târguri, expoziții muzeale, etnografice și manifestări culturale, festivaluri, acțiuni și campanii de promovare integrată a produsului turistic local și regional și sprijinirea participării la acest tip de evenimente pe plan intern și internațional

– sprijinirea intrării în circuitul internațional a stațiunilor turistice

– editarea de publicații promoționale și materiale audio-video (inclusiv distribuirea acestora în media turistică pe plan internațional)

– promovarea turismului ecologic.

Este necesară existența unui marketing turistic, bine pus la punct, însoțit de o legislație mult mai bine organizată decât actuală, care să ajute la creșterea numărului turiștilor. Prin marketing touristic na referim la:

Materiale tipărite și participarea la diverse târguri și expoziții, atât național, cât și internațional.

Manifestări culturale, festivaluri și târguri organizate la nivelul județului Suceava și promovate prin intermediul mas-media.Așa cum s-a întâmplat în cazul Festivalului Național al Ouălelor Încondeiate, Festivalul Național al Păstrăvului sau Festivalul de Artă Medievală, însă toate acestea au fost destul de puțin promovate.

Concluzie

Așadar, atât din punct de vedere natural, cât și din punct de vedere antropic, județul Suceava este foarte avantajat din punct de vedere turistic. Așa cum am ilustrat în primul capitol, zona analizată se promovează singură prin frumusețea și unicitatea peisagistică, dar și prin existența a numeroase vestigii de mare importnta culturală.

În ultimii ani, turiștii au devenit mai selectivi și mai greu de mulțumit, având în vedere că au la dispoziție suficientă diversitate turistică, ceea că înseamnă că strategia de dezvoltarea și promovare a zonei trebuie să se schimbe și să fie mai atentă la actualele cerințe.

În ceea ce privește cadrul natural, putem spune că varietatea formelor de relief, a ecosistemelor, poziția geografică, peisajele natural atractive, fauna și flora diversă , precum și posibilitatea de a practică diverse forme de turism pe toată perioada anului, sunt puncte forte importante în dezvoltarea și promovarea zonei Suceava. Pe de altă parte insuficienta valorificare și dezvoltare a zonelor cu potențial touristic, precum și pregătirea slabă a lucrătorilor din industria de ospitalitate sau insuficienta comunicare pentru realizarea unor strategii de promovare și dezvoltare, sunt minusurile principale ale zonei.

Așadar, având în vedere că potențialul zonei analizate este nelimitat, este necesară o mai bună exploatare care să mențină numărul de turiști în limitele sociale și de mediu permise și să ofere o promovare adecvată a zonei.

Bibliografie

1. Cucu,Vasile- “Orașele României”, Editura Științifică, București, 1970

2. Erdeli, Istrate I. – „Amenajări turistice”, Editura Universității, București, 1996

3. Glăvan V. – „Agroturismul – factor determinant în dezvoltarea economico-socială a satului românesc”, Revistă Română de Turism

Glăvan V. – „Geografia turismului în România”, Editura Fundației „România de Mâine”, București, 1996

4. Mincu R.- „Economia turismului” , Editura Uranus, București 2004

5. Mitrache S., Manole V., Stoian M., Bran Florina, Istrate I. – „Agroturism și turism rural”, Fax Press, București, 1996

6. Nedelea, Alexandru- “Politica de marketing în turism”, Editura Economică București, 2003

7.„Ghid de turism-Judetul Suceava”, Consiliul Județean Suceava 2003-2004

*** www.alkzik.wordpress.com

*** www.allturism.ro

***www.alpinet.ro

*** www.bucovinaturism.ro

***www.casavero.ro

***www.cjsuceava.ro

*** www.conaculdomnesc.ro

***www.ecazari.ro

*** www.etur.ro

*** www.infopensiuni.ro

***www.lasuceava.ro

*** www. mareea.ro

***www.manastiri-bucovina.ro

***www.mercador.ro

***www.micabucovina.ro

***www.orasulsuceava.ro

***www.primariasv.ro

*** www. rezervariromania.ro

***www. romanianmonasteries.org

***www.skytrip.ro

*** www.suceava.insse.ro

***www.svnews.ro

*** www.travelro.ro

***www.vama-bucovina.ro

***www.vatradorneilive.ro